Sunteți pe pagina 1din 21

Clasamentul de

vrf al
descoperirilor
pur
romneti

10. Diorama Grigore Antipa

Diorama este o reprezentare spaial a unei poriuni de peisaj, n care se expun, n muzee, animale mpiate,
manechine i diverse alte obiecte asem ntoare, n scopul nfirii unui ecosistem i crearii impresiei unui peisaj
real. Primul care s-a gndit la aceast form de ncadrare a naturii n peisajul citadin a fost naturalistul Grigore
Antipa, biolog, zoolog, ecolog i profesor universitar romn. El este ntemeietorul Muzeului Naional de Istorie
Natural din Bucureti, care i poart numele i care, pornind de la reorganizarea sa, n 1907, prezint pentru prima
oar, dioramele biologice.
Acestea au reprezentat o nou etap n evoluia i organizarea muzeelor de istorie natural. Primele diorame
prezentau viaa de pe piscurile munilor Carpai, din regiunea colinelor, din Brgan, precum i din zona inundabil
a Deltei Dunrii. De asemenea, n Muzeul de Istorie Natural exist i numeroase diorame care nfieaz fauna din
regiunile de tundr, prerie, savan sau din deertul Sahara . Datorit deosebitei prezentri, numeroase muzee
europene i americane au solicitat sprijinul savantului romn pentru organizarea coleciilor lor muzeistice.

9. Tunul Basilic
Orban

Cderea Constantinopolului reprezint numele sub care este cunoscut cucerirea capitalei Imperiului
Bizantin de forele Imperiului Otoman, sub comanda sultanului Mehmed al II-lea, n data de 29 mai
1453. Armata bizantina numra aproximativ 7.000 de oameni, din care 2.000 erau mercenari strini.
Cetatea avea circa 22.5 kilometri de ziduri fortificate, probabil cele mai puternice existente pn atunci.
Otomanii aveau o armat uria, de aproximativ 80.000 100.000 de oameni, dar sbiile i sgeile nu
erau suficiente pentru a penetra colosala cetate bizantin. Ca atare, otomanii au angajat un inginer
pe nume Urban sau Orban, de origine controversat nc, dar despre a crui naionalitate
romn exist destule probe.
Acesta era specialist n construirea de tunuri, arme care la acea vreme reprezentau o noutate n
tehnica de lupt. Urban a constuit n premier un tun enorm, botezat tunul Basilic, msurnd
peste opt metri lungime i circa 75 centimetri diametru, care era capabil s lanseze un proiectil
de 544 kilograme la o distan de aproape doi kilometri . Tunul lui Urban nu avea precizie,
ncrcarea sa dura trei ore, ghiulele erau puine i arma s-a prabusit sub reculul propriu dup numai
ase sptmni. Cu toate acestea, instrumentul a reprezentat precursorul tunurilor perfecionate, de
mare putere, proiectate ulterior, lansd pna astzi motenirea principiului su de funcionare.

8. Cibernetica lui
tefan Odobleja

Cibernetica este teoria controlului prin retroaciune. Termenul s-a rspndit mai ales n legtur
cu sistemele digitale, dar domeniul este mult mai larg: cibernetica se ocup de modul n care un
sistem (digital, mecanic, biologic) prelucreaz informaiile i reacioneaz la acestea; tot
cibernetica se intereseaz de modul n care sistemele se modific sau permit modificri pentru asi optimiza aciunile. Medicul tefan Odobleja, creatorul psihociberneticii i printele
ciberneticii generalizate , public n 1929 studiul Metoda de transonan toracic n care
enun pentru prima oar legea reversibilitii.
Odat cu participarea la Congresul Internaional de Medicin Militar din Bucureti (1937),
anun apariia operei sale capitale Psihologia consonatist, lucrare prin care face public
prima variant a concepiei cibernetice generalizate i demonstreaz caracterul multi i
interdisciplinar al acesteia. Modelul cibernetic, pornind de la observaii, intuiie i raiune, creat
de Odobleja n 1938 - 1939, dar vehiculat zece ani mai tarziu n literatura american i apoi n
cea european , a fost utilizat i aplicat ntr-o varietate de domenii. ncepnd din anul 1972,
tefan Odobleja i-a publicat studiile teoriei conform creia originea ciberneticii se afl n
psihologie.

7. Pila Karpen Nicolae VasilescuKarpen

O pila electric, de producie romneasc, furnizeaz energie de 56 de ani, fr


ntrerupere. Inventatorul minunii, Nicolae Vasilescu-Karpen, om de tiin, inginer, fizician i
inventator a declarat, cu o jumatate de secol n urm, c ea va funciona venic. n Muzeul Naional
Tehnic "Dimitrie Leonida" din Bucuresti exist un obiect de patrimoniu care st ntr-un seif metalic
blindat, chiar n biroul directorului muzeului. Este vorba despre "Pila termoelectric cu temperatur
uniform", cunoscut sub numele de "Pila lui Karpen", realizat n 1950. adica un dispozitiv care
genereaz energie la nesfrit fr intervenie din exterior. Aparatul este, de fapt, un perpetuum
mobile.
Dei ar fi trebuit s se opreasc de multe decenii, "Pila lui Karpen" se ncpneaz s funcioneze,
aa cum a prevzut inventatorul ei. Construirea unui perpetuum mobile a fost visul de secole
al omenirii. Un aparat care s se mite la nesfrit, fr s primeasc impulsuri exterioare, ar
rezolva definitiv setea de energie a civilizaiei actuale. n epoca modern ns, acest vis a fost
abandonat pe considerentul c ar fi o utopie. Cei ce au continuat totui s caute soluia, au fost
marginalizai, lumea oamenilor de tiin considerndu-i nebuni. Perpetuum mobile nu poate exista.
Cu toate acestea, un fizician romn s-a ncpnat s-l construiasc. i se pare c a reuit. Nicolae
Vasilescu-Karpen a nceput s lucreze la teoria unei pile electrice care s genereze
energie la nesfrit nc nainte de Primul Rzboi Mondial. "Pila" a fost brevetata n 1922 .
Era vorba, n fapt, despre dou pile electrice, legate n serie, care pun n micare un minimotor
galvanometric. Acesta, la rndul su, mic o palet conectat la un ntreruptor. La fiecare jumatate
de rotire paleta deschidea circuitul, pentru ca la a doua jumtate de rotaie s-l nchid. Timpul de
rotaie a elicei era calculat n aa fel nct pilele s aib timp de rencrcare, respectiv pentru
refacerea polaritii n perioada ct circuitul este deschis. O astfel de pila de proporii ar putea
alimenta o nav spaial.

6. Scaunul
ejectabil
Anastase Dragomir

Dac la sfritul sec. XIX, nceputul sec. XX, muli entuziati ai aviaiei erau preocupai de
construcia avioanelor i de pilotarea acestora, un tnr pe nume Anastase Dragomir i-a
concentrat atenia pe sigurana aparatelor de zbor i mai ales a pasagerilor de la bordul
lor. Anastase Dragomir era pasionat, ca muli dintre tinerii acelei perioade, de problemele aviaiei. A
plecat n Frana, unde a lucrat la mai multe uzine de avioane. Aici i-a perfecionat propriul su
sistem pentru salvarea piloilor i a pasagerilor n caz de accidente. La 3 noiembrie 1928, a
nregistrat,n Frana, cererea de brevet Nouveau systeme de montage des parachutes
dans les appareils de locomotion aerienne i a obinut Brevetul nr. 678566 din 2 aprilie
1930 pentru cabina catapultabil.
Aceast invenie era un nou sistem de parautare din aparatele de locomoie aerian , fiecare
pasager avnd o paraut proprie, care permite, n momentul critic, eliberarea acestui ansamblu de
avion, astfel nct parauta, mpreun cu pasagerul instalat pe scaun, s treac printr-o
deschiztur a podelei. Brevetul prevedea ca acest ansamblu de celul-paraut s aib mai multe
comenzi, menvrabile de ctre pilot. In 1950, Anastase Dragomir a obinut un nou brevet, romnesc,
cu nr. 40658, pentru celula parautat, care consta n folosirea unui sptar curb de
glisare pentru ejectarea cabinelor, fie pe jos, fie pe sus, pentru ca n 1959 s nregistreze o alt
cerere, care avea ca obiect construirea unui avion de transport echipat cu cabine
catapultabile, pentru salvarea pasagerilor (brevet romnesc nr. 41424 din 1960). Ideea romnului
se va concretiza prin apariia, la noile tipuri de avioane supersonice militare, a scaunului ejectabil.

5. Stiloul Petrache
Poenaru

n anul 1821, brileanul Petrache Poenaru, pandur, creator al steagului Romniei


moderne, inginer, matematician, inventator i membru titular al Academiei Romne din
1870, a fost secretarul lui Tudor Vladimirescu n timpul revoluiei. Aceasta era o funcie
public, activitatea lui fiind legat de pan i climar . Poate c i de aici i-a venit
ideea conceperii primului stilou din lume. Dei, dup nfrngerea lui Tudor
Vladimirescu, pandurii erau vnai i decapitai, Petrache Poenaru scap, iar n 1826
primete o burs francez i i completeaz studiile la Ecole Polytechnique din Paris.
n 1827, la data de 25 mai, obine Brevetul francez 3208 pentru "plume portable
sans fin, qui s'alimente elle-mme avec de l'encre" (condei portre fr sfrit,
alimentndu-se el nsui cu cerneal). Aceast invenie a revoluionat domeniul
instrumentelor de scris, contribuind la crearea unui obiect folosit i n prezent de miliarde
de oameni. Tocul cu rezervor al lui Poenaru elimin zgrieturile de pe hrtie i scurgerile
nedorite de cerneal i propunea soluii pentru mbuntirea prilor componente, spre a
asigura un debit constant de cerneal, precum i posibilitatea nlocuirii unor piese.

4. Vaccinul antiholeric Ioan


Cantacuzino

Ioan Cantacuzino, academician, medic, microbiolog, profesor universitar romn, fondator al colii
romneti de imunologie i patologie experimental, a desfurat o bogat activitate de cercetare
privind vibronul holeric i vaccinarea antiholeric. Pe baza cercetrilor desfurate n aceast
direcie, medicul a pus la punct o metod de vaccinare antiholeric, numit Metoda
Cantacuzino, folosit i astzi n rile unde se mai semnaleaz cazuri de holer. Implicandu-se n
studiul holerei, tifosului exantematic i tuberculozei, aduce contribuii remarcabile. A creat noiunea
de imunitate prin contact.
n campania din 1913 a condus prima vaccinare antiholeric masiva in focarele
infectioase, din istorie, cunoscuta n tiin ca Marea experien romneasc" , care a
salvat multe mii de viei, i a iniiat msurile de combatere a epidemiei de holer. n primul Rzboi
Mondial, n calitate de conductor al serviciilor sanitare militare i civile, a luat msurile de
combatere a marii epidemii de tifos exantematic. Creeaz o serie de lucrri ca: descoperirea
imunitii celulare i umorale, sensibilitatea i lipsa de imunitate a organismului fa de scarlatin,
studii cu renume mondial asupra holerei i vaccinoterapiei. Introduce vaccinul lui Calmette, iar
n 1912 creeaza vaccinul antitific.

3. Gerovital Ana
Aslan

Medic romn specialist n gerontologie, academician din 1974 i director al Institutului Naional de
Geriatrie i erontologie, Ana Aslan a evideniat importana procainei n ameliorarea
tulburarilor distrofice legate de vrst, aplicand-o pe scar larg n clinica de
geriatrie, sub numele de Gerovital sau vitamina H3 . Produsul geriatric a fost preparat n
anul 1952 i brevetat n peste 30 de ri. n acelai an ia fiin Institutul Naional de GerontoGeriatrie Dr. Ana Aslan, primul institut de geriatrie din lume , model pentru rile
dezvoltate, prin asisten clinic i cercetare.
Ana Aslan are, anual, mii de pacieni. Efectele terapiei Aslan asupra mbtrnirii au convins nc
de la nceput, aducnd institutului pacieni cu nume celebre: Tito, de Gaulle, Pinochet, Chaplin,
Claudia Cardinale, prinese, coni i directori ai unor mari bnci ale lumii. Renumele produselor
Aslan a trecut i Oceanul, John Kennedy recurgnd, pentru o afeciune a coloanei vertebrale, la
un tratament, la domiciliu, cu Gerovital.

2. Avionul cu
Reacie
Henri Coand

n Octombrie 1910, Marele Palat de pe Champs-Elisee, Paris , a gzduit cea de-a doua ediie a
Expoziiei Internaionale de Aeronautic . Au fost expuse cele mai noi piese de aviaie. Cea
mai interesanta mainrie, care a atras atenia multora, a fost un avion rou, fr elice, pe a
crui plcu metalic din interior scria: COANDA-1910 . Acest avion trezit interesul atenia
oamenilor nu numai pentru c nu avea elice, ci i pentru c era total diferit fa de ceea ce
numeau ei pn atunci "avion". Mainaria avea dou aripi duble i un singur loc, o
anvergura de 10,3 m, lungimea de 12,5 m, greutatea de 420 kg i o for a propulsiei
de 220 kg. Cea mai interesant parte din avionul lui Coand era sistemul de propulsie,
o adevarat revoluie n construcia de motoare de avioane , care avea s constituie
soluia viitorului.
Motorul cu reacie, inventat i construit pentru prima oar de ctre Henri Coand era compus
dintr-un motor-piston cu patru cilindri, racit cu ap i dezvolta 50 de cai-putere la 1000 de rotaii
pe minut. Acest motor-piston era conectat la o tij care rotea multiplicatorul de rotaii; micarea
era transmis compresorului care ctiga o rotaie de 4000 de rotaii pe minut. Fora de propulsie
era de 220 kgf, mult mai mare dect dac motorul-piston era conectat la o elice. Muli vizitatori
ai expozitiei au fost suspicioi privind decolarea avionului, pn la o demonstraie
accidental a lui Coand, cnd, dorind doar s verifice motorul, avionul a nceput s
merg, din ce in ce mai repede, pn i-a luat zborul . Impresionat de flcrile produse de
motor i ingrijorat de faptul c nu mai pilotase un avion pn atunci, ci doar planoare, Henry a
pierdut controlul mainriei, care a pierdut din nlime i vitez, pn cnd a aterizat forat.
Aceast ncercare a constituit primul zbor cu un avion echipat cu un motor cu reacie. Astfel, cu
30 de ani nainte de Heinkel, Campini i Whittle, Coand a construit i a zburat cu
primul avion cu reacie.

1. Injecia cu insulin Nicolae


Paulescu

Nicolae Paulescu, profesor de psihologie al Universitatii de Medicin i Farmacie din


Bucureti, este cel care a descoperit pentru prima oar, n 1921, insulina,
hormonul secretat de pancreas, care regleaz metabolismul glucidelor, lipidelor,
protidelor i mineralelor din organism . Paulescu este cel care a demonstrat eficiena
acestei substante n reducerea hiperglicemiei i care a folosit insulina n tratarea diabetului.
Descoperirea sa a salvat milioane de viei.
Enciclopediile i prezint ns, la acest capitol, pe doi eroi canadieni, Frederick Grant
Banting i John James Rickard Macleod care, n 1922, aveau s primeasc Premiul
Nobel, n dauna lui Paulescu. Cei 30 de ani de munc i struin n laborator ai
profesorului au fost furai de cei doi tineri canadieni, care luaser cunotin de munca
romnului din publicaiile vremii. n baza articolelor acestuia, ei au reuit s izolelze insulina
i s o foloseasc n tratarea unui pacient. Cu 8 luni inainte, Paulescu publicase ntr-o
revista de specialitate belgian rezultatele cercetrilor sale sub titlul Recherches sur le rle
du pancras dans lassimilation nutritive. Doar ca n-o numise insulin, ci pancrein. n
1916, pe cnd se afla n stadiul final al cercetrii, trupele germane ocupasera Bucuretiul. A
trebuit s-i amne anunarea rezultatelor definitive.

Fapte: Alte invenii romneti importante


1858
1858 - Bucuresti - primul ora din lume iluminat cu petrol i prima rafinare a petrolului

1880
1880 - Dumitru Vsescu - construiete automobilul cu motor cu aburi
.
1881 - Alexandru Ciurcu obtine un brevet din Franta prin care prevede posibilitatea zborului cu reacie.
.
1885 - Victor Babe realizeaza primul tratat de bacteriologie din lume.
1886
1886 - Alexandru Ciurcu - construieste prima ambarcaiune cu reacie din lume
.
1887 - C. I. Istrate descoper friedelina i franceinele.
1895
1895 - D. Hurmuzescu descoper/inventeaz electroscopul
.
1899 - C.I. Istrate o noua clasa de colorani.
.
1900 - Nicolae Teclu becul cu reglarea curentului electric si gaz.
1904
1904 - Emil Racovi devine fondatorul biospeologiei
1906,
1906, 18.03 - Traian Vuia - avionul cu tren de aterizare pe roi cu pneuri; cu
cu Vuia I acesta reuseste prima decolare fara sa
foloseasca nici un mijloc ajutator, numai cu aparate aflate la bord (n fapt, primul avion din istorie)
.
1905 - Augustin Maior telefonia multipl.
1906
1906 - A.A. Beldiman - aparatul hidraulic cu dalt de percuie pentru sondaje adnci
.
1908 - Lazr Edeleanu primul procedeu de rafinare a produselor petroliere cu bioxid de sulf din lume, procedeu care ii poarta
numele.
.
1910 iunie Aurel Vlaicu lanseaza primul avion din lume fuselat aerodinamic.
1910
1910 - Tache Brumrescu - maina de tiat sulf
.
1910 - tefan Procopiu efectul circular al discontinuitilor de magnetism.
.
1910 - Gh. Marinescu tratamentul paraliziei generale.
.
1916 - D. Danielopolu actiunea hipertensiva a digitalei.
1918
1918 - Gogu Constantinescu - ntemeiaz o nou tiin: sonicitatea
.
1919 - tefan Procopiu descoper unitatea elementar de energie magnetic (magnetonul).
.
1920 - Emil Racovi pune bazele Institutul de Speologie Cluj (primul din lume).
1920
1920 - Gheorghe Botezatu - a calculat traiectoriile posibile Pmnt - Lun, folosite la pregtirea programelor Apollo (al cror printe
a fost sibianul Herman Oberth); el a fost i eful echipei de matematicieni care a lucrat la proiectul rachetei Apollo, care a dus primul om
pe Lun
1921
1921 - Aurel Peru - automobilul fr diferenial, cu motor n spate (de forma picturii de ap)
.
1921 - tefan Procopiu Fenomenul Procopiu (depolarizarea luminii n suspensii i coloizi).
.
1922 - C. Levaditi i Sazevac bismutul ca agent terapeutic mpotriva sifilisului.
.
1925 - Traian Vuia generatorul de abur cu ardere n camera nchisa si cu vaporizare instantanee.
.
1930 - Elie Carafoli avionul cu aripa joasa.
.
1933 - Henri Coand aerodina lenticular (farfuria zburtoare).
.
1938 - Henri Coand efectul Coand.
.
1938 - Henri Coand discul volant.
.
1958 Justin Capr - centura zburtoare: O sincronicitate uimitoare a fost sesizata de unele persoane: vehiculul descris de profetul
biblic Ezechiel a fost asemuit cu ingenioasele centuri zburatoare testate de americani n 1961, dar, desi americanii au fost creditati ca autori
ai inventiei, adevaratul inventator este Justin Capra care, n 1958 a proiectat, realizat si zburat cu un astfel de aparat. Acum, acest aparat a
fost mbunatatit si este folosit (cu o autonomie de 30-40 minute) pentru salvarea rapida de pe platformele marine si pentru supravegherea
zonelor forestiere.
1962
1962 -Ion Agrbiceanu construiete primul laser cu gaz (heliu-neon) cu radiaie infraroie din lume

Bucureti - primul ora din lume iluminat cu gaz lampant (petrol)


Ploieti - prima rafinare a petrolului
Timioara - primul iluminat electric al unui ora din Europa

Primul
automobil cu abur
din lume!

1880 Dumitru Vsescu (1859- 1909) construiete primul automobil


cu abur din Lume

Dumitru Vsescu a fost profesor, inginer i inventator romn ce a construit un model de automobil
acionat prin fora aburilor, invenie care a precedat automobilul cu benzin.
Prezentul nu poate fi conceput fr utilizarea zilnic a automobilelor. Acest mijloc de locomoie a devenit
indispensabil: fie c ntrebuinm mijloacele de transport n comun sau automobilul propriu, nu avem la
dispoziie numeroase variante la fel de eficiente pentru a ne deplasa rapid precum automobilul cu
benzin sau motorin. Puini tiu ns c nainte de inventarea automobilului cu benzin (n 1896) au
existat i automobile cu abur. Printre cei care au realizat un astfel de model s-a numrat i inginerul
romn Dumitru Vsescu (Paris 1880).
Dumitru Vsescu s-a nscut n 1859 la Iai. Tot aici a urmat studiile primare i liceale. Mai trziu a plecat
la Paris pentru a studia ingineria la cole Centrale. i-a construit un mic atelier urmrind realizarea unei
maini care s se deplaseze autonom, pe pmnt sau pe calea ferat. n 1880 eforturile sale au fost
ncununate cu succes, el reuind s construiasc o main care se deplasa prin fora aburului, invenie
ce a captat imediat atenia parizienilor.
Maina era decapotabil, cu platform joas i funciona pe baz de crbuni. n spate era aezat o
banchet cu dou locuri, iar volanul era pe partea dreapt. Maina mai era prevzut cu dou sisteme
de frnare independente. Automobilul includea o cldare multitubular aezat n partea din fa, cu o

PRIMUL MOTOR CU REACIE


La expoziia aviatic de la Paris din 1881 fusese
prezentat un aerostat propulsat cu ajutorul unui
motor electric. Alexandru Ciurcu i Just Buisson
propun ca n locul motorului electric s se utilizeze
un motor cu reacie i chiar obin un prim brevet
din Frana prin care se prevede posibilitatea
zborului cu reacie. Pentru a demonstra
viabilitatea propunerii lor, cei doi prieteni au
proiectat i construit un motor bazat pe fora de
propulsie generat de combustia unor gaze ntr-o
camer de combustie de mici proporii. Motorul
consta dintr-un recipient de 2 litri, care avea un
orificiu cu diametrul de 3 mm. Prin combustia
gazelor presiunea din interiorul recipientului se
ridica la 10 15 atmosfere. La data de 13 august
1886, cei doi inventatori au experimentat motorul
lor pentru prima oar n public montndu-l pe o
barc i navignd pe Sena n contra curentului. Un
grup de experi ai acestui minister au participat la
aceast prim experien a motorului. Aceast
experien este considerat a fi prima dat cnd o
ambarcaiune a fost propulsat de un motor cu
reacie.

Alexandru N. Ciurcu (ns. 29 ianuarie 1854, ercaia, Comitatul Fgra dec.


22 ianuarie 1922, Bucureti) a fost un inventator i publicist romn, care a
experimentat principiul motorului cu reacie.

Constantin I. Istrati

Studiind derivatii halogenati ai benzenului, a descoperit o noua clasa de coloranti, pe


care i-a numit franceine (Clasa de coloranti cu mare stabilitate la lumina, care
vopsesc matasea in diferite nuante de rosu.) Constantin I. Istrati elaboreaza o
reactie chimica care il duce la descoperirea, in 1887, a unei intregi clase de materii
colorante, franceinele, substante fara azot, cu mare stabilitate la lumina, care iau nastere
prin actiunea asupra omologilor halogenati ai benzenului. Brevetata in Franta,
descoperirea lui Istrati a fost multa vreme folosita in industria matasurilor (franceinele
nefiind alterabile la lumina) Pentru aceasta inventie i s-a acordat Medalia de aur la
Expozitia Internationala de la Paris, in 1889.
A izolat din pluta o substanta noua, friedelina.
Cele 200 de lucrari stiinifice ale sale reprezinta o contributie insemnata la progresul
chimiei organice, ele cuprinzand descrieri de compusi noi (derivati nitrici ai benzenului,
brom-hidratul de chinina, sulfobenzide, chinoleina diiodat etc.), metode noi (o nou
metoda de iodurare in seria aromatica, o noua metoda de clorurare a benzenului), studiul
compusilor organic halogenati, consideratii teoretice.

Conrad Haas din Sibiu

Rachetele expediate de la Cape Kennedy si aripile Delta au fost inventate la

Sibiu nca din 1555! Onest, Robert Charroux a semnalat acest eveniment, cu toate
amanuntele necesare i cu o fireasc uimire c istoria oficial a reuit s-l neglijeze.
Racheta spaial cu trei etaje de carburant solid (model Cape Kennedy) a fost inventat n
1529 i trimis n spaiu cu succes n 1555, n prezena a mii de spectatori. Performer: Conrad
Haas, seful Depozitului de Artilerie de la Sibiu (1550-1570).
Aceast informaie i urmtoarele provin dintr-un vechi manuscris descoperit de prof. Doru
Todericiu, n 1961, la biblioteca din Sibiu. Lista inveniilor menionate n manuscris conine:
racheta cu dou etaje de ardere (1529); racheta cu trei etaje (1529), baterie de rachete
(1529), csua zburtoare (1536), experimentarea principiului arderilor necesare la racheta cu

tefania Mrcineanu
Adevrata descoperitoare a
radioactivitii artificiale

Putini stiu, ca adevarata descoperitoare a radioactivitatii artificiale a fost romanca Stefania


Maracineanu, nu Irne si Frdric Joliot Curie, care au luat Premiul Nobel pentru chimie cu aceasta
descoperire, in 1935. Stefania lucrase in laboratorul sotilor Marie si Pierre Curie (parintii lui Irne Curie,
casatorita cu Frederic Joliot ), in perioada cand isi pregatea teza de doctorat - Constanta radioactiva a
poloniului,
poloniului, si semnalase, inca din 1924, celor doi cercetatori descoperirea sa ca urmare a unor serii intregi de
experiente ingenioase, si planificate, decurgand logic din una in alta. Ea a obsevat ca plumbul din containerele
folosite radia si dupa indepartarea poloniului radioactiv. A studiat acelasi lucru pe zinc si cupru, prin radiere cu
raze alfa obtinute de la poloniu radioactiv. Savanta Stefania Maracineanu, dupa terminarea doctoratului a
revenit la Facultatea de Stiinte a Universitatii Bucuresti unde a nfiintat Catedra de Radioactivitate.
Cernd un grad superior la facultate, Stefania Maracineanu i scria regelui Carol al II lea: Numirea mea s-ar
putea face pe aceeasi cale exceptionala ca si a domnilor recomandati de dl. Perrin, ca o
recompensa a descoperirii radioactivitatii artificiale, care este a mea si de al carui fruct s-a bucurat
dna Joliot Curie, recomandata de nsusi dl. Perrin pentru Premiul Nobel. ( ) Domnul Decan al
Facultatii de Stiinte si o parte din profesori ma sacrifica pentru a nu-i nemultumi pe dl. Perrin si pe
sotii Joliot Curie, de care, zic dumnealor, au nevoie. De altfel, Frdric si Irene au si recunoscut
acest lucru, intr-un interviu acordat ziarului Neues Wiener Journal.
Ea a trait intre 1882 si 1944.
Stefania Maracineanu, in tara, s-a ocupat de fenomenele meteorologice descoperind procedeul de declansare
artificiala a ploii. A provocat prima ploaie artificiala din lume la Bucuresti in 1931. Este invitata, de altfel, de
guvernul francez sa-si continue cercetarile in aceasta directie, in 1934, in Algeria. Continuand cercetarile in
domeniul fenomenelor naturii a stabilit o legatura intre cutremure si precipitatii.
Culmea, in timp ce i-se recunosc meritele chiar si in Franta, Stefania Maracineanu nu figureaza nici in ultimul
dictionar enciclopedic roman, din secolul 21!

Pentru a contracara teoriile negativiste, menite sa-i tina pe romni la


locul lor (i deprtndu-i de tradiia i sufletul neamului romnesc),
teorii stabilite de cei ce se doresc Atotputernicii Lumii, vom oferi i o
serie de realizari ale geniului romnesc ale ultimilor ani:

- Constantin Pascu a realizat in anul 2000, in premiera mondiala, un aparat care purifica aerul in spatiile de

locuit: distruge bacteriile din aer, retine praful si fumul de tigara, atmosfera devenind ca in salina sau pe
litoralul marin. Instalarea acestui aparat costa atunci doar 480.000 lei!
- Petrica Ionescu este cel mai important regizor de opera dupa Zefirelli (afirmatie facuta de George Astalos,
in ian.2001)
- Romania a castigat Campionatul Mondial de bridge (considerat de multi drept cel mai inteligent joc de
carti) pe Internet, in 16.11.2000 (107-75 cu SUA in finala).
- Hackerii romani sunt considerati printre cei mai buni (si mai periculosi) din lume. Distractia (conform
declaratiei lor, ei nu fura informatii, ci doar doresc sa isi dovedeasca valoarea) celor 5 magnifici de la
Rasarit a obligat CIA sa trimita o delegatie la Bucuresti Printre site-urile sparte de ei: US Army, US Air
Force, US Navy, NASA, Coast Guard, departamente federale, etc
- La salonul inventiilor de la Geneva (aprilie 2001), Romania s-a clasat pe locul I in privinta numarului de
premii obtinute si pe locul II (dupa Rusia) ca numar de inventii prezentate. Adica a luat premii pentru toate
cele 62 de inventii prezentate (22 premii I; 18 premii II; 22 premii III)! i la toate saloanele ulterioare romnii
au acaparat grosul medaliilor!
- Prof. Stefania Cory Calomfirescu a primit medalia de aur a mileniului din partea Universitatii
Cambridge (ian. 2001), fiind aleasa si in Consiliul Director al prestigioasei institutii britanice. Posesoare a doua
certificate de inovator, autoare a 8 tratate de neurologie, Sefa Clinicii de Neurologie din Cluj-Napoca este
primul medic din lume care a scris un tratat despre edemul cerebral. In plus, medicul roman a primit si
medalia de onoare a mileniului din partea Institutului Biografic American, fiind numita si in conducerea acestei
unitati.
- Stefan Cosmin Buca, Maria Popa si Mihai Ivanescu au fost nominalizati, in vara anului 2001, pentru
Premiul Nobel de catre institutii din SUA! Primul este student la Economie, ceilalti participa la programe in
colaborare cu NASA.
- Nicu Mincu din comuna Ivesti (Galati) vindeca diverse boli cu leacuri si ceaiuri preparate din 170 de
plante. La 81 de ani, arata ca la 50, pentru ca, spune el, a descoperit un (secret) elixir al tineretii
- Romania este pe primele locuri in lume la exportul de inteligenta. De exemplu, la Microsoft,
a doua limba vorbita este romana, iar la NASA multi dintre specialistii de prim rang sunt tot
romani
- Radu Teodorescu este proprietarul celei mai renumite sali de gimnastica din SUA (Manhattan New York).
Emigrat in 1972, a ajuns cel mai celebru profesor de fitness de peste Ocean, printre clientii sai numarandu-se

- Nicolae Blaa (39 de ani), un inginer mecanic din Dolj,


Dolj, socoteste mental mai rapid decat calculatorul
(inmultiri, impartiri, ecuatii de gradul II, radicali de ordinul III si IV)! Fost inginer la Uzina Mecanica Filiasi, din 1994
Nicolae Balasa este somer
- Ion Scripcaru, strungar si lacatus mecanic din satul Uzunu (Giurgiu) nu gaseste de 4 ani, 15.000 USD
pentru a-si realiza inventia epocala (pana la proba practica): motorul care nu consuma nimic! Acesta ar trebui sa
functioneze pe baza gravitatiei, fiind in fapt instalatie mecanica amplificatoare de putere, capabila sa transforme
forta statica gravitationala in lucru mecanic. S-ar inchide toate centralele nucleare, spune el. Numai ca OSIM
(Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci)a refuzat sa-i breveteze inventia in lipsa unei machete functionale, doar pe
baza schitelor. Petre Roman si Ministerul Cercetarii si Tehnologiei l-au tratat cu indiferenta (1997), iar sponsorii nu
se inghesuie (ca si statul) sa-i asigure cei 15.000 USD necesari
- Sandu Popescu din Oradea este primul fizician din lume care a reusit teleportarea unei particule.
particule. O
aplicatie a acestei inventii: criptografia, transmiterea mesajelor secrete. Acest eveniment epocal a avut loc in 4
iulie 1997, in laboratoarele din Bristol (Anglia) ale celebrei firme Hewlett Packard. Pe vremea lui Ceausescu,
Sandu Popescu a reusit performanta de a fi somer in Romania
- Matematicianul Paul Pistea, mpreun cu Vasile Postolic, au unificat teoriile relativitii i cuanticii
fapt cautat de fizicieni, inclusiv Einstein, de vreo 100 de ani incoace). Nu este bagat in seama
- In 1991, Carol Przybilla a inregistrat la OSIM brevetul unui aparat bazat pe inventia sa mai veche,
neconcretizat nici pana acum. Intre timp, principii incluse in tehnologia aparatului au fost utilizate in realizarea
hiperboloidului inginerului rus Garin, cu aplicatii militare malefice Carol Przybilla a mai realizat si alte inventii
deosebite: turbina cu combustie interna (1958, vanduta de statul roman firmei General Motors), termocompresor
frigorific cu circuit inchis (1959), motor eliptic, fara biela (vanduta Japoniei si folosita in celebrele motociclete
japoneze), arma defensiva antitanc (anii 90).
- Justin Capra :unele din inventiile sale (de miliarde de dolari) i-au fost pur si simplu furate de americani In
1956, la nici 25 de ani, Justin Capra a inventat primul rucsac zburator, un aparat individual de zbor. Dupa 7 ani in
care semidoctii savanti l-au tratat cu dispret pentru ca era doar tehnician si nu inginer, in 1963, americanii
Wendell Moore, Cecil Martin si Robert Cunings au preluat inventia din Romania si au lansat-o in fabricatia de
serie In 1958, Justin Capra a realizat prima varianta a rachetonautului, cu care s-a ridicat de la pamant la
Ambasada SUA din Bucuresti. Rezultatul: inventia a fost si aceasta furata si brevetata in 1962 de Wendell Moore
(specializat deja!), iar inventatorul a fost arestat de Securitate pentru ca ar fi dorit sa fuga din tara cu aparatul
sau Justin Capra mai este si realizatorul celui mai mic autoturism din lume, Soleta, care consuma 0,5l/100
km si al unei motorete unica in lume ce functioneaza cu acumulatori (37 kg, 30 km/h, 80 km autonomie cu o
incarcare).
- Mihai Rusetel a inventat motorul cu apa! Cazul Rusetel, este elocvent pentru geniul romanesc dar si pentru
talentul cu care ne risipim fortele si putem sa ne pierdem valorile. Proiectul a fost depus la OSIM in 1980 si a
fost brevetat in ianuarie 2001. Pana atunci, Securitatea l-a sicanat pentru refuzul de a cesiona inventia statului,

Va urma!...