Femeile fac parte din categoria persoanelor care prezinta un grad mare de vulnerabilitate,

datorita caracteristicilor sale bio-constitutionale si psihocomportamentale.

Prin traditie femeia a beneficiat de un statut inferior in comparatie cu al barbatului ceea
ce a expus-o diferitelor forme de agresiune sau umilire care erau acceptate de catre
societatea respectiva.
Ideologia sexului masculin inca domina statutul social acordand femeilor sanse mai
putine de accedere la conducerea vietii sociale sau in crearea unei cariere de succes.
Rolul femeii actuale este cel traditional insa asezonat cu sarcini noi.
Declaratia Universala a Drepturilor Omului, este documentul cadru care guverneaza toate
instrumentele regionale nationale si internationale a caror arie atinge, in orice mod
drepturile persoanei. Iata ca, la aproape 50 de ani de la adoptarea acestui document istoric
progresele reale sunt reduse. Romania a acceptat inscrierea acestor principii in actul sau
fundamental, in Constitutie.
Miscarile feministe, au sesizat dihotomia existenta intre drepturile omului si drepturile
femeii, considerate ca cetateni de mana a doua, motiv pentru care au cerut comunitatii
internationale adoptarea unor reglementari speciale care sa asigure egalitatea proclamata
a sexelor.
(Declaratia pentru eliminarea formelor de discriminare fata de femei, Proclamata de
Adunarea Generala ONU din l967, prin rezolutia ONU 2263|1967.
Apare astfel discriminarea pozitiva a femeii prin noile facilitati teoretice create, dar
ramane in continuare si discriminarea negativa datorita traditiilor si si prejudecatilor
existente in constiinta individuala indiferent de sex.
Violenta contra femeilor incalca dreptul fundamental la siguranta persoanei, este o
expresie a dezechilibrului de putere dintre barbati si femei, este un abuz de putere si de
incredere care impiedica stabilirea de relatii egale si a respectului la care femeile sunt
indreptatite.
Consecinte si efecte ale violentei intrafamiliale
Efectele si consecintele violentei domestice se regasesc pe mai multe planuri, afectand
calitatea vietii si securitatea victimelor. Consecintele sunt negative, grave; pe termen
scurt sau lung se refera la afectarea: starii de sanatate fizica si mentala; vietii
profesionale; vietii sociale; statutului economic.
-Astfel, din punct de vedere al sanatatii fizice, victima poate suferi o serie de vatamari
de la unele care necesita mai putine zile de ingrijire medicala, la unele care necesita mult
mai multe (de la ruperi de oase, raniri, ruperi de organe interne, pierderi de sarcina, boli
transmisibile, boli ale aparatului digestiv, cardiac si locomotor, traumatisme craniene,
pana la afectiuni invalidante de tip locomotor sau organic, mutilari, hemoragii interne,
pierderi de organe, lovirea splinei, ficatului) pentru cazurile de violenta fizica cu sau fara
arme.

- Din punct de vedere al sanatatii mintale, victimele pot suferi, din cauza abuzurilor, o
serie de tulburari tranzitorii sau definitive in sfera emotionala (depresii acute sau cronice,
anxietate, stres post-traumatic, fobii, atacuri de panica, cosmaruri, insomnii), tulburari de
personalitate si uneori comportamentale, tulburari alimentare, tentative suicidare, efecte
datorate consumului de tranchilizante:
- Din punct de vedere profesional si economic, pot fi :
- lipsite de o slujba permanenta, in special datorita interdictiilor sau scenelor de gelozie
pe care i le face partenerul;
- daca au o slujba, au probleme in mentinerea ei, mai ales datorita absenteismului pe baza
de concedii medicale pe care este nevoita sa le ia, ca urmare a agresiunilor suferite
(femeile lipsesc de trei ori mai mult de la serviciu decat barbatii);
- veniturile insuficiente sau absente creeaza o dependenta financiara extrem de puternica
vis a vis de agresor, mai ales in lipsa resurselor alternative de sprijin, mai grava fiind
situatia in care exista copii minori de crescut.
Unele din ele, cuprinse rigid in rolurile familiale, nu dezvolta nici un fel de cariera si
autonomie, care sa le permita iesirea din situatia de violenta in momentul in care ar fi
decise sa o faca. Celor care au o profesie si cariera le este dificila concentrarea pe
performanta, fiind sabotate in permanenta de tracasarile la care agresorii le supun;
- Din punct de vedere social, sunt izolate treptat ori radical de familia de origine, grup
de prieteni, colegi, servicii de suport social.
Aceasta datorita in special dinamicii relatiei de violenta, in care agresorul ii interzice, o
ameninta, face crize de gelozie, o bate cand ea incearca sa pastreze legaturile cu cei de
afara.
Pretextele lor pot fi de tipul:
- de ce ai colegi barbati?, la serviciu: nu te duci nicaieri;
- tu trebuie sa stai acasa sa ai grija de copii si de mine;
- de ce are nevoie o femeie de bani cand barbatul poate aduce suficient pentru traiul
zilnic;
- de ce te duci la un stomatolog barbat, n-ai gasit un dentist femeie?;
- parintii tai nu m-au suferit niciodata, ma enerveaza sa-i vad;
- alege ori ei, ori eu, altfel nu se poate;
- casa nu trebuie sa ne-o stie nimeni;
- etc.
Izolarea sociala
Izolarea sociala a victimei constituie unul dintre cei mai severi factori de esec in
incercarea femeii de iesire din aceasta dependenta.
Violenta de acest tip are o dinamica speciala, in sensul ca aceasta nu se manifesta cu
brutalitate de la inceputul relatie, ci treptat. Daca abuzurile au inceput, conflictul si
violentele escaladeaza, sunt aplicate sistematic, acolo unde se produc agresiuni fizice
putem intalni agresori care nu comit niciodata un act extrem de grav, iar altii care
folosesc agresiuni extreme, cu un grad maxim de pericol, care nu de putine ori se pot

solda cu moartea partenerei, riscul de a fi omorate este de zece ori mai mare a femei decat
la barbati.
Are loc o dependenta tot mai mare a victimei fata de agresor. In situatii extreme victima
poate declansa doua si severe tipuri de sindroame: sindromul de stres post-traumatic si
sindromul de atasament paradoxal:
- Sindromul de atasament paradoxal (sindromul Stockholm) este specific persoanelor
tinute in captivitate si amenintate cu moartea. Acest tip de sindrom il dezvolta si femeile
victime ale violentei domestice care au fost amenintate cu moartea si terorizate prin forta
si brutalitate.
Presupune dezvoltarea unui atasament paradoxal emotional intr-o relatie de
interdependenta intre captiv si capturator. (Victima-abuzator) apare cand cineva ii
ameninta viata, deliberat si iute ucide. Sentimentul de usurare rezultat din retragerea
amenintarii cu moartea genereaza intense sentimente de recunostinta si frica, care
combinate fac victima sa sovaie in exprimarea sentimentelor negative de ura? Nevoia
victimei de a supravietui este mai puternica decit impulsul de a-l uri pe cel care-i face
rau?(Strentz, l980). Victima tinde sa-l vada pe agresor ca pe un salvator;
- Stresul post-traumatic a fost studiat initial la supravietuitorii razboaielor. S-a
identificat cu frecventa mare la victimile expuse violentei domestice. Stresul post
traumatic este consecinta expunerii la un stresor traumatic extrem, care implica trairea
directa a unui eveniment care ce comporta amenintarea cu moartea ori moartea cuiva
apropiat, vatamarea serioasa sau amenintarea integritatii corporale proprii; raspunsul
persoanei supusa acestui tip de evenimente este regasit in frica intensa, hipervigilenta,
cosmaruri, neputinta sau oroare, la copii apare comportament agitat sau dezorganizat care
are consecinte in domeniul social, profesional al persoanei. Este necesara protectia si
terapia acestor persoane. Alte consecinte: alterari ale sanatatii somatice si psihice (boli
acute si cronice, pana la vatamari grave, invaliditate, mutilante, moarte; consecinte
profesionale si economice ca absenteismul, ecaderea performantelor, neangajabilitate,
status economic scazut, dependenta financiara fata de agresor, consecinte sociale ca:
izolare, restringerea sau lipsa suportului