Sunteți pe pagina 1din 2

Povestea gtelor

poezie
de George Cobuc

[George_Cosbuc ]

Un gscan cu pene lucii


Cum trecea pe pod prin sat
i-ntr-o mn-avea papucii,
Nu tiu cum i s-a-ntmplat
C papucii lui czur,
Ce pcat, o, ce pcat!
Cci erau cu-alestur,
Fr leac de tivitur Ce pcat!
Gtele-auzind cum zbiar:
"Auleo! Ppucii mei!"
ntr-un suflet alergar
i-ntrebau mirate ce-i?
"Am rmas, plngea gscanul,
Pguba de patru lei!
Iat-m descul, srmanul!
Ce m fac acum, golanul,
Fr ei!"
"Haidei toi, i moi i babe
S-i ctm pe ru acu!"
Repede-notnd din labe
Crdul tot pe ru trecu.
"I-ai gsit?" - "Eu nu, surat,
Ce m-ntrebi aa i tu!"
Toate-apoi strigau deodat:
"Bat-i pacostea s-i bat!
Nici eu nu!"
Vara-ntreag tot umblar,
Dar papucii dui au fost!
i-au s umble i la var
Pn ce le-or da de rost!
Iar gscanul merge, vine,
Face cruci i ine post.
"Nu-i gsesc! Srac de mine
Iar descule, vezi tu bine,
Lucru prost!"

Gtele de-atunci, n cale


Cnd vad apa undeva,
Cutnd pornesc agale
Tot creznd c-i vor afla.
Vin i rae s le-ajute:
Mac-mac-mac i ga-ga-ga!
Mac-mac-mac! Haid', vino, du-te,
Zile-aa pe ru pierdute!
Ga-ga-ga!
Iar cnd gtele stau gloat
i prin dreptul lor te duci,
Sare tabra lor roat
S te-ntrebe: "Ce ne-aduci?
Ai gsit ppucii? Spune!"
Tu la fug-atunci s-apuci!
i te muc, doar le-ai spune
De ppuci!