Fii fericit! Fy sine GfeTat BEN-SHAHAR este lector la Universitatea Harvard. Din 2002 a devenit titularul unui curs de psihologie pozitiva la care s-au inscris initial opt studenti. in urmatorul an, numarul studentilor inscrisi a ajuns la 380, iar in semestrul al doilea al acelui an cursul a fost audiat de 885 de studenti. In scurt timp, acest curs, care st la baza c&rtii de fata, a ajuns sa fie cel mai popular din cadrul universitatii, fiind audiat de aproximativ 20% din numéarul total de studenti. Cu un doctorat in comportament organizational obtinut la Harvard si o dubla specializare, atat in psihologie, cat si in filozofie, licente obtinute in cadrul aceleiasi prestigioase universitati, Tal Ben-Shahar este unul dintre cei mai apreciati psihologi ai momentului. TAL BEN-SHAHAR Fil FERICIT! Descopera tot ce trebuie sa stii pentru a avea o viata fericita Traducere din limba engleza de CRISTINA-MARINELA BARBU Coke BUCURESTI, 2009Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romniei BEN-SHAHAR, TAL Fii fericit! Descopera tot ce trebuie sa sti pentru a avea o viata fericita / Tal Ben-Shahar; trad.: Cristina Marinela Barbu. — Bucuresti: Curtea Veche Publishing, 2009 Index ISBN 978-973-669-760-9 1. Barbu, Cristina-Marinela (trad.) 159.9 Coperta: GRIFFON AND SWANS wwweriffon.ro Tal Ben-Shahar Happier: Learn the Secrets to Daily Joy and Lasting Fulfillment Copyright © 2007 by Tal Ben-Shahar All rights reserved. © CURTEA VECHE PUBLISHING, 2007 pentru prezenta versiune in limba romana ISBN 978-973-669-760-9 Familiei meleMULTUMIRI Am scris aceast4 carte cu ajutorul prietenilor, stu- dentilor si profesorilor mei. Atunci cand i-am cerut prima data ajutorul lui Kim Cooper, aratandu-i o schita a acestei carti, m-am asteptat la cdteva recomandari minore inainte ca ea sa fie trimisi spre publicare. Dar acest lucru nu s-a intamplat. Sutele de ore petrecute impreuna pentru scrierea acestei carti — certandu-ne, impartasindu-ne ideile, razand — au transformat pro- cesul de scriere intr-un adevdrat efort sustinut pentru obtinerea fericirii. Multumirile mele speciale lui Shawn Achor, Warren Bennis, Johan Berman, Aletha Camille Bertelsen, Nathaniel Branden, Sandra Cha, I-Jin Chew, Leemore Dafny, Margot si Udi Eiran, Liat si Shai Feinberg, Dave Fish, Shayne Fitz-Coy, Jessica Glazer, Adam Grant, Richard Hackman, Nat Harrison, Anne Hwang, Ohad Kamin, Joe Kaplan, Ellen Langer, Maren Lau, Pat Lee, Brian Little, Joshua Margolis, Dan Markel, Bonnie Masland, Sasha Mattu, Jamie Miller, Mihnea Moldoveanu, Damian Moskovitz, Ronen Nakash, Jeff Perrotti, Josephine Pichanick, Samuel Rascoff, Shannon Ringvelski, Amir si Ronit Rubin, Philip Stone, Moshe Talmon si Pavel Vasilyev.8 FIl FERICIT! Corpul profesoral si studentii de la cursurile mele de psihologie pozitiva mi-au furnizat foarte multe idei — si numeroase informatii de larga circulatie. in atelierele de lucru si in conversatiile relaxate, colegi si prieteni de la Tanker Pacific au jucat un rol foarte important in dezvoltarea ideilor din aceasta carte. Multumiri speciale lui Idan Ofer, Hugh Hung, Sam Norton, Anil Singh, Tadic Tongi si Patriciei Lim. Sunt recunoscdtor agentului meu, Rafe Sagalyn, pen- tru rébdarea sa, pentru sprijinul acordat si pentru incura- jarile sale. John Aherne, editorul meu de la McGraw-Hill, a crezut in lucrarea mea de la bun inceput si m-a ajutat sd transform procesul publicarii intr-unul placut. Am fost binecuvantat cu 0 familie unit& sinumeroas&, care formeaza un cerc al fericirii pentru mine. Familiilor Ben-Shahar, Ben-Porath, Ben-Ur, Grober, Kolodny, Marks, Miller, Moses si familiei Rose le acord multumi- rile mele pentru orele fard sfarsit petrecute impreuna — si pe care le vom petrece in continuare — discutand despre si traind o viaté buna. Bunicilor mei, pentru c& au trecut prin ce a fost mai rau si au extras ce era mai bun, Multe dintre ideile prezentate in aceasta carte au apa- rut dupa discutiile cu fratele si sora mea Zeev si Ateret, doi psihologi straluciti, fini cunosctori ai fiintei umane. Tami, sotia si colega mea, mi-a ascultat cu rabdare ideile, inca din clipa in care abia prindeau contur, apoi a citit si comentat cele scrise de mine. Copiii nostri, David si Shirelle, au stat cuminti in bratele mele in timp ce sotia mea si cu mine discutam despre carte (si din cand in cand se intorceau cétre mine si imi zambeau, amintindu-mi ce inseamna adevarata binecuvantare). Parintii mei au repre- zentat sursa acestei carti prin educatia si modul lor de a gandi care mi-au fost impregnate de cand m-am nascut si— mai mult decat atat — m-au ajutat si gasesc Fericirea. PREFATA Scopul vietii fiectruia dintre noi este sit giisim fericirea; de aceea vietile noastre, oricat de diferite ar fi, sunt atat de aseméandtoare. ANNE FRANK In anul 2002 am sustinut un seminar de psihologie pozitiva la Harvard. S-au inscris opt studenti; doi au renuntat. Pe parcursul fiecdrei saptamani ds curs, am explorat ceea ce credeam ca este intrebarea intrebiirilor: ,Cum putem deveni mai fericiti atat noi, cat si ceilalti E indivizi, comunitati si societate?”. Am citit articole din: jurnale academice, idei testate, povesti personale im- partasite, frustrari prin care am trecut, Precum gi clipe de incantare si, pana la sfarsitul anului, am ajuns sa intelegem modul in care ee ne poate ajuta sa i i fericiti si mai impliniti. eo pets aes devenit public. Mentorul meu, Philip Stone, care mi-a facut cunostinté cu acest domeniu, a fost de asemenea primul profesor care a predat psihologia pozitiva la Harvard si m-a incurajat sa sustin o conferint’ cu acest subiect. S-au inscris 380 de studenti. La evaluarile de sfarsit de an, mai mult de 20% dintre studenti au afirmat ca yacest curs imbunatateste calitatea vietii”. Atunci cand am predat din nou cursul s-au inscris 855 de studenti, cei mai multi din intreaga universitate.10 FI FERICIT! ‘ William James, care acum mai bine de un secol a intemeiat psihologia americana ca stiinté de sine stata- toare, m-a ajutat s& aflu cat mai multe despre acest domeniu, reamintindu-mi sa continui si fiu practic si si caut nvaloarea adevarului exprimata in termeni experi- mentali”. Am incercat sa le demonstrez studentilor fap- tul ca valoarea vietii nu este exprimata intr-o ‘moneda Propriu-zisa sau in moneda succesului, ci in ceea ce eu numesc Moneda Supremé, finalul cXtre care duc toate celelalte finaluri: fericirea. Acest curs nu era unul oarecare despre teoria unei nVieti bune”. Studentilor li se cerea s& aplice cunostin- tele acumulate din citirea articolelor si studierea cerce- tarilor in domeniu. Ei au scris materiale in care au facut mérturisiri cu privire la lupta cu propriile temeri, au teflectat asupra punctelor forte, si-au setat teluri ambi- fioase pentru o saptamana, dar si pentru urmatorii zece ani; au fost incurajati sa isi asume riscuri si s& identifice zona de dezvoltare (linia de mijloc sandtoast dintre zona de confort si cea de Ppanica). Ca sa fiu sincer, nu am reusit intotdeauna sa gasesc acea linie de mijloc. in calitate de introvert emotiy, m-am simtit destul de confortabil atunci cand am ie dat pentru prima data in fata a sase studenti. Moment in Care am predat in fata celor aproape 400 de studenti, anul urmator, a insemnat o depasire a limitelor pentru mine. Atunci cand numéarul celor care participau la curs aproape s-a dublat in cel de-al treilea an, m& aflam cu Siguranta in zona de panici — in special atunci cand au Inceput sé apara parintii, bunicii studentilor si mai apoi reprezentanti din media. : r Din ziua in care Harvard Crimson si mai apoi Boston Globe au scris despre popularitatea cursului nu a mai incetat sirul intrebarilor. Oamenii simt — si au simtit PREFATA 11 imereu — c& ne aflim in mijlocul unei revolutii, si nu unosce exact motivul. Care este explicatia cererii atat de maria cursului de psihologie pozitiva de la Harvard si din alte campusuri universitare? De unde acest interes crescand pentru acest domeniu in scolile generale gi in licee, precum si in randul populatiei adulte? Oare acest lucru se intampla pentru c& oamenii sunt mai depresivi astazi? Aceasta este o caracteristicd a educatiei secolului \XI sau a modului vestic de viata? De fapt, studiul fericirii nu este unic nici pentru emisfera noastra, nici pentru epoca postmoderna. Oa- menii de pretutindeni au cdutat mereu cheia fericirii. Platon a institutionalizat studiul vietii bune in cadrul celebrei sale Academii, in timp ce studentul sau cel mai de vaza, Aristotel, si-a deschis Lyceum-ul, 0 scoala aflata in competitie cu cea a lui Platon, asigurandu-si astfel un spatiu liber pentru a-si exprima punctul de vedere cu privire la acea stare de bine pe care incercém sa 0 obti- nem cu totii. Cu mai mult de un secol in urma si pe un alt continent, Confucius mergea din sat in sat pentru a impartasi reteta implinirii. Nicio religie mare sau sistem filozofic nu este strain de problema fericirii, indiferent daca face referire la viata actuala sau la viata de apoi. Recent, manuscrisele unor adevarati guru ai literaturii motivationale au ocupat spatii largi in librarii si au pro- vocat ample dezbateri in centre de conferinta din in- treaga lume — din India pana in Indiana, de la Ierusalim pana la Jeddah. Dar, in timp ce interesul pentru o viata buna si stu- dierea sa transcend timpul si spatiul, existé cateva aspecte unice in epoca noastra care ne ajuté sa intele- gem de ce exist’ o cerere atat de mare pentru psiholo- gia pozitiva. in Statele Unite, rata depresiei este de zece ori mai mare ast&zi decat in anii ‘60, iar varsta medie12 FI FERICIT! pentru inceputul depresiei este de 14 ani si jumatate, in comparatie cu 29 de ani si jumatate in 1960. Un studiu efectuat in colegiile americane arat& c& aproape 45 la suta dintre studenti erau ,,atat de depresivi, incat aveau dificultati de adaptare”. Alte {Sri urmeaza exemplul Statelor Unite. in 1957, 52% dintre britanici au afirmat c4 erau foarte fericiti, in comparatie cu 36% in 2005 — in ciuda faptului ca britanicii si-au triplat averea in ultima jumatate a secolului. Odat& cu dezvoltarea rapida a economiei chineze apare o crestere rapida a numaru- lui copiilor care sufera de depresie si anxietate. Con- form Ministerului de Sanatate Chinez, ,starea de s&na- tate mintala a copiilor din tara noastra este intr-adevar ingrijoratoare”. ' In timp ce nivelurile de Prosperitate materiala sunt tH: crestere, acelasi lucru se intampla si cu nivelul depre- siilor. Desi generatia noastra — in majoritatea tarilor vestice precum si intr-un numar crescand de locuri din est — este mai bogata decat vechile generatii, nu sun- tem mai fericiti din acest motiv. Un savant de elits din domeniul! psihologiei pozitive, Mihaly Csikszentmihalyi, pune o intrebare simpla cu un raspuns complicat: ,,Dacd suntem atat de bogati, de ce nu suntem fericiti?” Atata vreme cat oamenii considerau c& nevoile lor materiale de baz trebuiau indeplinite pentru ca ei s& duca 0 viaté implinita, motivele nefericirii erau usor de identificat. Dar acum, odata ce au fost satisfacute nevo- ile primare, nu mai exist’ o justificare imediata a nemultumirii. Din ce in ce mai multi oameni incearcd s& rezolve paradoxul — conform caruia banii par a ne fi adus nefericirea — si apeleaza la psihologia pozitiva pentru a primi ajutor. PREFATA 13 Vsihologia pozitiva Psihologia pozitiv’a — cunoscuta sub numele de ,studiu stiintific al functionarii umane optime’! — a fost lansata oficial drept camp de studiu in 1998 de catre Martin Seligman, presedinte al Asociatiei de Psihologie Americana. Pana in acel an, studiul fericirii — privind imbundtatirea calitatii vietii — fusese dominat in mare masura de psihologia populara. Multitudinea de semi- narii si carti de dezvoltare personala sunt distractive si atragdtoare, ins’ multe dintre acestea sunt lipsite de substanta. Ele promit cinci pasi simpli spre fericire, cele trei secrete ale succesului si patru modalitati in care iti poti cunoaste iubitul perfect. Acestea sunt de obicei promisiuni lipsite de sens si, pe parcursul anilor, oa- menii au dobandit 0 atitudine cinica fata de dezvoltarea personala. Pe de alta parte, avem scoli care pun accentul pe scris si cercetare, desi ele nu sunt considerate impor- tante. Asa cum.vad eu lucrurile, rolul psihologiei pozi- tive este de a face legatura intre Turnul de Fildes si Strada Principala, intre rigoarea scolii si amuzamentul 1 Aceasta definitie este preluaté din The Positive Psychology Manifesto si a fost introdusa initial de cativa dintre cercetatorii de prestigiu din domeniu in anul 1999. Iata definitia completa: ,Psihologia pozitiva este studiul stiintific al functionarii umane optime. Incearca s& descopere si s4 promoveze factorii care permit indivizilor si comunitafilor s{ prospere. Migcarea psihologiei pozi- tive reprezinti un nou angajament din partea psihologilor cerceta- tori in cea ce priveste acordarea unei atentii deosebite surselor psi- hologiei sanatatii, care depasesc astfel atentia special acordata bolilor si tulburarilor’. intregul manifest este disponibil online la adresa: http:/ / www-ppc.sas.upenn.edu/akumalmanifesto.htm.14 FIL FERICIT! miscarii de dezvoltare personala. Acesta este, de altfel, si unul dintre scopurile acestei carti. Multe c&rti de dezvoltare personala promit prea mult si oferé prea putin, deoarece putine dintre ele fac su- biectul unei metode stiintifice. Pe de alt& parte, ideile care au apdarut in jurnalele academice si au trecut prin procesul academic de la concepere la publicare au de obicei mai multa substanta. in schimb, autorii lor sunt mai putin grandiosi si fac mai putine promisiuni unui numiar restrans de cititori, dar cel putin tind sa isi res- pecte promisiunile. Si totusi, deoarece psihologia pozitiva leagd Turnul de Fildes de Strada Principala, sfatul dat de catre psi- hologii pozitivi — fie cA este vorba despre sfatul dat in cartile de psihologie, in seminarii sau pe site-uri web — poate sa sune uneori ca sfatul oferit de acei guru, asa cum este cazul psihologiei populare, care este simpla si accesibila intr-un mod radical diferit. Oliver Wendell Holmes de la Curtea Suprema de Justitie remarca: ,,Nu as da nimic in schimbul simplitatii acestei parti a complexitatii, dar mi-as da viata pentru simplitatea care se afl& de cealalta parte a complexitatii”. Holmes era interesat de simplitatea ce urmeaza cercetarii si recercetarii, reflectiei profunde si testarii laborioase — dar nu de banalitatile fara fond si de afirmatiile spontane. Psihologii pozitivi — prin cercetarea fenomenului — apar de cealalta parte a complexitatii prin idei accesibile si teorii practice, precum si tehnici si sfaturi simple care functioneaza. Acest lucru nu este usor de realizat. Prefi- gurandu-l pe Holmes, Leonardo da Vinci a subliniat cA ,Simplitatea este sofisticarea suprema”. Preocupati de extragerea esentei unei vieti bune, psi- hologii pozitivisti, alaturi de oamenii de stiinta si de filozofi, au incercat mult timp sa obfina simplitatea PREFATA 15 aflata de cealalta parte a complexitatii. Ideile lor, unele dintre ele descrise in aceasta carte, va pot ajuta sa aveti © viaté mai fericita si mai implinita. Stiu c& acest lucru este posibil deoarece au avut impact chiar si asupra mea. Cum sa folositi aceasta carte Aceast carte este menitd si va ajute sa intelegeti natura fericirii; si mai mult decat atat, este menitd si va jute sa deveniti mai fericiti. Dar este putin probabil ca acest lucru sa se intample prin simpla ei citire (sau a oricdrei alte carti). Nu cred ca exista scurtaturi spre o schimbare impor- lantS, si pentru ca aceasta carte si aib& un impact asupra vietii dumneavoastra, trebuie sa o tratati ca pe un caiet de lucru. Lucrul trebuie sé presupuna atat reflectie, cat si actiune. Citirea textului nu este suficientd; este necesarad reflectia adanca. Spre sfarsit, pe parcursul cartii sunt pauze in text, care apar sub denumirea ,,Timp de reflec- tie” (in contrast cu ,,Time out’). Ele va ofera oportuni- tatea de a va opri pentru cateva minute ca sa reflectati asupra a ceea ce ati citit, pentru a privi in interiorul dumneavoastra. Fara aceste pauze, fara a va acorda ragazul necesar pentru a reflecta asupra a ceea ce ati citit, cea mai mare parte a materialelor din aceasta carte vor ramane abstracte pentru dumneavoastra si vor fi uitate in scurt timp. Pe langa momentele de introspectie regasite pe par- cursul textului, la sfarsitul fiecdrui capitol se afla exercitii mai lungi, menite sa solicite reflectia si actiunea — sa va ajute s& intelegeti substratul textului. O parte dintre exer- citii vor avea 0 rezonantd mai mare decat altele pentru16 FII FERICIT! dumneavoastra; de exemplu, pastrarea unui jurnal poate fi mai simpla pentru dumneavoastra decat meditatia. incepeti prin a rezolva exercitii care sunt mai simple pentru dumneavoastra si, pe masura ce acestea incep sd dea rezultate, incercati s& rezolvati si altele. Oricum, dac& vreunul dintre exercitiile prezentate in aceasta carte vi produce disconfort, nu il rezolvati si treceti la urméatorul. Exercitiile se bazeaza pe ceea ce eu am consi- derat c& ar fi cele mai bune interventii ale psihologilor — si cu cat investiti mai mult timp in rezolvarea lor, cu atat veti obtine mai multe beneficii. Cartea este impartita in trei sectiuni. in prima parte, Capitolele 1-5, discut despre ce este fericirea, precum si despre componentele esentiale ale unei vieti fericite; in a doua parte, Capitolele 6-8, accentuez punerea in prac- ticd a acestor idei despre fericire in educatie, la locul de munca si in relatii; partea final& cuprinde sapte medi- tatii in care mentionez cateva ganduri despre natura fericirii si despre locul pe care aceasta il ocup4 in viata noastra. in Capitolul 1, incep prin a povesti despre experienta care m-a determinat s4 pornesc in cdutarea unei vieti mai bune. in capitolul urmator, argumentez faptul ca fericirea nu deriva nici din simpla satisfacere a dorin- felor, nici din infinita amanare a satisfactiei. Modelele noastre uzuale de fericire — hedonistul care traieste doar pentru placerea momentului si maratonistul, care amana gratificarea in scopul atingerii unui fel viitor — nu sunt valabile pentru majoritatea oamenilor, deoarece ambele ignora nevoia noastra primara de a beneficia de fericire atat in prezent, cat si in viitor. in Capitolul 3, demonstrez de ce, pentru a fi fericit, trebuie si gasim atat sens, cat si placere — s4 avem un sens al scopului si experienta emotiilor pozitive. PREFATA 17 In Capitolul 4, sugerez faptul ca fericirea, si nu banii ou prestigiul, ar trebui considerata Moneda Suprema — ioneda in functie de care ne masuram propria viata. lau in considerare relatia dintre bogatia materiala si loricire si intreb de ce ataét de multe persoane se con- {runt’ cu un faliment emotional in ciuda unor niveluri de bogatie materiali fara precedent. Capitolul 5 face logatura intre ideile prezentate in aceasta carte si litera- (ura psihologica existenta ce trateaza setarea unor teluri. in Capitolul 6, incep sa aplic teoria si sa intreb de ce majoritatea studentilor nu iubesc scoala. Examinez apoi modalitatile in care educatorii — parinti si profesori — pot ajuta studentii sa fie fericiti si prosperi. Propun doua abordari radical diferite ale procesului invatarii: modelul inecului si modelul ce reflecta felul in care oa- menii fac dragoste. Capitolul 7 pune sub semnul intre- barii supozitia larg raspandit’ conform careia un schimb intre sensul intrinsec de implinire si succesul extrinsec la locul de munca este inevitabil. Pun in dis- cutie procesul prin care putem identifica munca pe care o consideram importanta, placuta si care ni se potriveste. in Capitolul 8, pun accentul pe unul dintre elementele cele mai importante ale unei vieti fericite: relatiile. Vorbesc despre ceea ce inseamni sa iubesti gi s4 fii iubit neconditionat si despre modul in care putem contribui la experienta placerii si a sensului in alte planuri ale vietii noastre. In prima meditatie a partii finale a carfii, pun in dis- cutie relatia dintre fericire, ajutorarea sinelui si buna- vointa. in a doua meditatie, introduc ideea dozelor de fericire — activitati scurte care furnizeaza sens $i pla- cere si care pot avea un efect benefic asupra tuturor nivelurilor de confort. In a treia meditatie, pun in dis- cutie ideea conform careia nivelul nostru de fericire este18 FIl FERICIT! predeterminat de zestrea noastra genetic’ sau de expe- riente anterioare si nu poate fi schimbat. Cea de-a patra meditatie identific’ modalitati de depasire a barierelor psihologice — acele limitari interne pe care ni le auto- impunem si care ne impiedicA sA avem o viata impli- nita. A cincea meditatie ofer4 un experiment cu un punct de vedere asupra cdruia putem reflecta si putem gasi raspunsuri la intrebarea intrebarilor. A sasea medi- tatie se refera la modul in care incercarea noastri de a include cat mai multe activitati intr-un interval de timp cat mai scurt ne poate impiedica si ducem vieti mai fericite. Meditatia final este dedicat& unei revolutii datorate fericirii. Cred c& daca destul de multi oameni ar recu- noaste adevarata natura a fericirii ca moneda de schimb, am putea fi martorii unui preaplin de fericire si ai unei stari de confort social. Partea I Ce este fericirea?i Problema fericirii In mijlocul fiectrei dificultati este ascunsa 0 oportunitate. ALBERT EINSTEIN Aveam 16 ani atunci cand am cdastigat campionatul national israelian de squash. Acela a fost un eveniment care mi-a trezit atentia asupra subiectului fericirii in viata mea. Intotdeauna crezusem c& prin castigarea acelui titlu as deveni fericit si nu as mai avea acel sentiment de gol lAuntric pe care il simtisem mai tot timpul. in cei cinci ani in care m& antrenasem pentru eveniment am simtit cA din viata mea lipsea ceva important — ceva pe care toti kilometrii alergati, greutatile ridicate, discursurile motivationale pe care le tot repetasem in gand nu mi-! ofereau. Dar credeam cA era doar o problema de timp pana cand acel ceva care lipsea avea s& apara in viata mea. Pana& la urma, imi era clar c& efortul fizic si cel mental erau necesare pentru a cAstiga campionatul. CAstigarea campionatului era necesara ca sa obtin acel sentiment de implinire. fmplinirea era necesar& ca si obtin fericirea. Aceasta era logica pe care o aplicam. De fapt, atunci cand am castigat Nationalele din Israel eram extaziat, mai fericit dec@t crezusem vreo- data c& as fi putut fi. Dupa meciul final, am iesit in oras22 FIl FERICIT! cu familia si cu prietenii pentru a srbatori impreuna. Eram sigur cd acea determinare care ma ajutase sa trec prin cei cinci ani de pregatire — conform c&reia as fi fost extrem de fericit daca as fi reusit s& castig — era justificata; munca asidud, suferinta emotionala si fizicd dadusera rezultate. Dupa noaptea petrecerii, m-am retras in camera mea. M-am asezat pe pat si am vrut s& savurez, pentru ultima data inainte dea merge la culcare, acel sentiment de fericire suprema. Subit, fara nicio avertizare, beati- tudinea care aparuse dup& obtinerea in viata reala a ceea ce fusese fantezia mea cea mai de pret si cea mai exaltaté a disp&rut, iar sentimentul de gol interior si-a facut din nou aparitia. Eram buimacit si inspaimantat. Lacrimile de bucurie varsate cu ore in urmi s-au trans- format in lacrimi de suferint& si neputinté. Dacd nu eram fericit acum, cand totul parea s& fi decurs perfect, ce ganse aveam sd obtin fericirea pe termen lung? Am incercat sa ma conving de faptul cA ma simteam deziluzionat temporar dupa un succes coplesitor. Dar odata cu trecerea zilelor si lunilor nu ma simteam mai fericit; de fapt, eram din ce in ce mai dezamagit pe masurda ce realizam ca prin simpla substituire a unui nou tel — cum era castigarea campionatului mondial — nu obfineam fericirea. Nu mai exista o ordine logica a pasilor pe care trebuia sa ii urmez. Timp de reflectie Reflectati asupra unor experiente personale in care, prin atingerea anumitor scopuri, nu ati obtinut rezultatul emo- tional pe care il asteptati. PROBLEMA FERICIRIT 23 Am realizat c& trebuia si am in vedere mai multe joulbilitati de obtinere a fericirii, sa adancesc sau sé imi schimb viziunea asupra naturii fericirii. Am devenit obsedat de gasirea raspunsului la intrebarea: Cum pot wbfine fericirea de lungaé durata? Voiam cu orice pret sa ailu rdspunsul la aceasta intrebare. Am studiat oamenii care pareau sé fie fericiti si i-am intrebat ce anume fi facea fericiti; am citit tot ce se putea citi despre fericire, de la Aristotel pana la Confucius, de la filozofia antica pana la filozofia moderna, de la cerce- larea academica la cartile de dezvoltare personal. Pentru a continua explorarea intrebarii cu privire la lericire intr-un mod mai formal, am decis s& studiez filozofia si psihologia in facultate. Am intalnit scriitori, yAnditori, artisti sau profesori sclipitori care se dedica- sera deslusirii acelor ,,intrebari majore”. Faptul c&é am invatat sA citesc analitic un text, ci am participat la semi- narii despre motivarea intrinseca si creativitate, cA am citit operele lui Platon despre bine si cele ale lui Emerson despre integritatea minfii noastre — toate acestea mi-au oferit o noua perspectiva prin care viata mea, dar si vie- tile celor din jurul meu deveneau subiecte mai clare. Nu eram singur in nefericirea mea; multi dintre colegii mei pareau deprimati si stresati. $i totusi, am fost uimit de timpul scurt pe care il dedicau intrebarii pe care eu o consideram intrebarea intrebarilor. isi petre- ceau timpul incercand sa obtinaé note mari, rezultate sportive si joburi prestigioase, dar urmarirea — si atin- gerea — acestor teluri nu le oferea un confort de lung durata. Desi telurile specifice li s-au schimbat atunci cand au absolvit facultatea (promovarea la locul de munca inlocuind succesul academic, de exemplu), tiparul esen- tial al vietilor lor a ramas neschimbat. Multe persoane24 FIl FERICIT! par sa accepte dilemele emotionale ca si cum acestea fi un inevitabil pret al succesului. Este posibil oare «i observatia lui Thoreau, conform careia majoritatea oa: menilor traiesc intr-o disperare tdcutd, si fie adevarat&? Chiar daca ar fi asa, am refuzat s& accept neplacuta concluzie ca pe un fapt de viata necesar si am cautat s& gasesc raspunsuri la urmatoarele intrebari: Cum poate 0 persoané sa fie fericit& si prospera? Cum pot fi impa- cate fericirea si ambitia? Putem oare contrazice maxima nu suferi, nu castigi”? In incercarea de a g&si un raspuns la toate aceste intrebari, am realizat ca ar trebui in primul rand sa inte- leg ce este fericirea. Este 0 emotie? Este acelasi lucru cu placerea? Este absenta durerii? Este experienta beatitu- dinii? Cuvinte precum placere, extaz si multumire sunt deseori folosite in locul cuvantului , fericire”, dar niciu- nul dintre ele nu exprimé cu exactitate lucrul la care ma refer atunci cand vorbesc despre fericire. Aceste emotii sunt trecdtoare; desi sunt placute si semnificative, ele nu reprezinta masura — sau stalpii de rezistent& — feri- cirii. Putem sa fim tristi uneori gi sd fim fericiti totusi la modul general. fn timp ce imi era clar faptul c4 anumite definitii si cuvinte nu erau adecvate, s-a dovedit mai dificil s4 le gasesc pe acelea care reuseau sa capteze natura fericirii. Cu totii vorbim despre fericire si o recunoastem atunci cand o simtim, dar ne lipseste o definitie clara care ne poate ajuta sa ii identificam antecedentele. Sursa cuvantului fericire este cuvantul islandez happ, care semnificd noroc sau sans, aceeasi sursA precum a cuvintelor haphazard (intamplator) si happenstance (un lucru care are loc din intamplare). Nu am dorit s& las la voia intamplarii fericirea si din acest motiv am incercat sa o definesc si sd o inteleg. PROBLEMA FERICIRI 25 Timp de reflectie Cum ati defini fericirea? Ce inseamna fericirea pentru dum- Wwavoastra? Nu detin raspunsul exact la singura intrebare pe care iam pus-o la varsta de 16 ani — si cred ca nu voi reusi Wiciodat’ s& il aflu. Prin intermediul a ceea ce am citit, prin cercetare, observatie si reflectie nu am descoperit nicio formula secreta si nici cei ,,cinci pasi spre fericire“. Atunci cand am scris aceasta carte, obiectivul meu a fost acela de a creste gradul de constientizare privitor la principiile generale ale unei vieti fericite si implinite. ’ Aceste principii generale nu sunt un panaceu $i, mai mult decat atat, nu sunt relevante pentru toate persoa- nele in toate situatiile. Mi-am limitat atentia cdtre psiho- Jogia pozitiva si nu voi mentiona numeroasele obstacole care ti impiedic’ pe oameni s& urm&reascé obfinerea fericirii, precum depresia major sau tulburarea de (nxietate acuta. Ideile nu sunt aplicabile pentru multe dintre obstacolele externe ce apar in calea unei vieti implinite. 7 Uneori este imposibil pentru cei care locuiesc intr-o zona de conflict, sub opresiune politica sau pentru cei care infrunta o saracie crunta s& inceapa sa aplice teoria prezentata in urmatoarele pagini. Dupa moartea cuiva drag, la fel, este foarte greu sd ne preocupe intrebarea intrebarilor. Chiar in situatii mai putin grave — o deza- magire, o problem la serviciu sau in cadrul unei relatii — ar fi inutil s& ii ceri unei persoane s& se preocupe de problema obtinerii fericirii. Cel mai indicat ar fi ca, in anumite situatii, si acceptam emotiile negative si sa le las&m sa isi urmeze cursul natural.26 FII FERICIT! Suferinta este inevitabila in viata fiec’ruia dintre n si existé multe obstacole interne si externe in calea un vieti bune, ce nu pot fi depasite doar prin citirea acest carti. Oricum, o mai buna intelegere a naturii fericirii si, mai important, aplicarea anumitor idei — i-ar pute ajuta pe cei mai multi oameni si devina mai fericiti. De la fericit la mai fericit Atunci cand scriam aceast& carte sau cand citeam definitiile date de altii fericirii, atunci cand m& gandeam la 0 viata bund si observam comportamentul celor din jurul meu, m& intrebam adesea: ,,Oare sunt fericit?”. Alte persoane mi-au adresat aceeasi intrebare. Mi-a luat ceva timp pentru a recunoaste faptul ca, desi aceast& intrebare este bine intentionat&, ea nu mA ajuta cu nimic. Cum imi dau seama dacd sunt fericit sau nu? Exist% un moment in care devin fericit? Exist’ oare un stan- dard universal de fericire si, daca da, cum il identific? Depinde de fericirea mea comparat& cu a celor din jur si, dacé da, cum imi dau seama cat de fericiti sunt altii? Nu exist& un raspuns sigur la aceste intrebari, si chiar daca ar fi, nu m-ar multumi. Sunt fericit?” este o intrebare inchisa care sugereazd o abordare duala a incercarii de a avea o viata implinita: fie suntem fericiti, fie nu suntem. Fericirea, conform acestei abordari, reprezinta finalul unui proces, un punct defini- bil si finit care, odata atins, reprezinta finalul cdutarii noastre. Acest punct nu exista. Si, daci ne agatam de ideea ca el exist, vom deveni frustrati si nemultumiti. Intotdeauna putem fi mai fericiti, nimeni nu poate fi fericit in permanenta sau s& simt& ci nu mai are ce s& isi doreasca. Asadar, decat si m& intreb dac& sunt fericit sau nu, exista o intrebare care m-ar putea ajuta mai PROBLEMA FERICIRII 27 yuill) ,Cum s& devin mai fericit?”. Aceasté intrebare feeunoaste natura fericirii precum si faptul ca incerca- tun (lea o obtine este un proces in derulare reprezentat yel mat bine de un continuum infinit, nu de un punct finil, Sunt mai fericit azi decdt eram acum cinci ani si sper sd fiu si mai fericit peste cinci ani decat sunt astazi. Decat sd fim nefericiti pentru c4 nu am atins inca acel punct al fericirii perfecte, decat sé ne irosim energiile iweereind s& ne agat&ém de intrebarea referitoare la yfodul fericirii noastre, ar trebui si recunoastem faptul «) fericirea este o resurs& nelimitata si apoi si incercém ») oflam care sunt modalitatile prin care putem obtine mai mult& fericire. Obtinerea unui grad mai mare de fericire este un scop de urmat pe termen lung. EXERCITH Crearea unor ritualuri Stim cu totii ci schimbarea este dificila. Cercetarile au demon- strat faptul ca invatarea unor noi trucuri, adoptarea unor noi com- portamente sau renuntarea la vechile obiceiuri pot fi mai dificile decAt ne imaginam si ca majoritatea tentativelor de schimbare, indiferent daca este vorba despre organizatii sau indivizi, esueazi.! Se pare c& autodisciplina este de obicei insuficienta atunei cAnd este vorba despre indeplinirea angajamentelor, chiar si 1 Cercetirile apartinand lui Daniel Goleman, Richard Boyatzis si Annie McKee demonstreaz cum majoritatea incercarilor de schim- bare esueaz’ dupa ,faza lunii de miere” — dupa stadiul initial de implementare. Vezi si Kotter, J.P. (1996). Leading Change. Harvard Business School Press.28 FIT FERICIT! acelor care ne sunt benefice — acesta este si motivul pentru planurile facute de Anul nou nu functioneaza. in cartea lor, The Power of Full Engagement, jim Loehr si T Schwartz ofera o noua perspectiva a schimbarii: ei propun ca, loc sa cultivam autodisciplina ca un mod de a pune in practi schimbarea, sa adoptam ritualuri. Conform lui Loehr si Schwartz, ,Construirea unor ritual necesita definirea unor comportamente exacte si adoptarea lor anumite momente — motivata de valori adanc inradacinate“. Initierea unui ritual este deseori un lucru dificil, dar este si plu sa il mentinem. Atletii de top au ritualuri: ei stiu ca la anumi ore in fiecare zi trebuie sa fie pe teren, apoi la sala de gimnasti apoi trebuie sa faci exercitii de mobilitate.? Pentru majorita dintre noi, spalatul pe dinti de cel putin doua ori pe zi este un rit si nu necesita efort prea mare. Trebuie sa avem aceeasi abordare ‘in privinta oricarei schimbari pe care vrem sa o introducem in viata noastra. Pentru atleti, este foarte important sa fie cei mai buni, si de aceea isi pun la punct adevarate ritualuri de antrenament; pentru majoritatea persoanelor, igiena este foarte important, si de aceea creeaza ritualul perierii dintilor. Daca fericirea este important pentru noi, atunci va trebui sa ne formam ritualuri pentru a atinge si acest obiectiv. Ce ritualuri v-ar face mai fericit? Ce noutate ati vrea sa inclu- deti in viata dumneavoastra? Poate sa mergeti la sala de trei ori pe saptména, si meditati timp de 15 minute in fiecare dimineata, s& vizionati doua filme pe luna, sa mergeti la intalnire cu sotul/sotia dumneavoastra in fiecare zi de marti, placerea de a citi timp de o ora o data la doua zile si asa mai departe. Nu va formati mai mult de doué ritualuri odata, si asigurati-va ca acestea devin obiceiuri ‘inainte sa adoptati altele. Asa cum sustine Tony Schwartz: ,Schim- 2 Atunci cAnd jucam squash si ma antrenam timp de gase ore pe zi, oamenii obisnuiau 4 comenteze adesea despre ,,disciplina mea”, care nu a avut niciodat& vreo logica pentru mine. Desi depuneam un efort mare in teren sau la sala, nu era dificil pentru mine si merg acolo — era un ritual zilnic automat. PROBLEMA FERICIRII 29 jwrea progresiva este de dorit, in detrimentul unei ratari ambi- {eaee... Succesul se hraneste singur“. Odatii identificate ritualurile pe care doriti sa le urmati, inse- Jalil pe ordinea de zi si incepeti sa le aplicati. Ar putea fi dificil sa {ai(iay! noi ritualuri; dar cu timpul, cam in 30 de zile, practicarea westor ritualuri va deveni o activitate la fel de naturala ca si qpilacul pe dinti? Obiceiurile sunt greu de eliminat — si acesta ste un lucru bun atunci cAnd ne referim la obiceiurile pozitive. Avistotel sustinea ca: ,Suntem ceea ce facem in mod repetat. in eat caz, excelenta nu este o ipocrizie, ci un obicei*. Oamenii sunt uneori reticenti in privinta ideii de a adopta ritualuri, deoarece ei considera ca un comportament bazat pe ritualuri poate determina lipsa spontaneitatii si a creativitatii — in special atunci cand este vorba despre ritualuri interpersonale pre- cum intalnirile regulate cu sotul/sotia sau ritualurile artistice precum pictura. in orice caz, daca nu transformam propriile activi- titi in ritualuri — fie cd este vorba despre antrenamentul la sala, petrecerea timpului cu familia sau cititul din placere —, adesea nu le realizam si, in loc s& fim spontani, incepem sa reactionam (la pretentiile celor din jur in ceea ce priveste timpul sau energia noastra). Pe parcursul unei vieti structurate bazate pe ritualuri, nu trebuie sA avem planificata fiecare ora a fiecarei zile, ci putem rezerva timp manifestarilor spontane. Mai mult decat atat, putem integra spontaneitatea fntr-un ritual. De exemplu, putem decide spontan unde s4 mergem atunci cand ne intalnim cu sotul sau sotia. Indivizii cei mai creativi — fie ca sunt artisti, oameni de afaceri sau in mod paradoxal, rutina parinti — urmeaza la randul lor ritualur le permite sa devina creativi si spontani. 3 Conform lui William James, pentru a forma un nou dbicei este nevoie de 21 de zile. Loehr si Schwartz (2004) sunt de parere ca majoritatea activitatilor devin obiceiuri in mai putin de o luna. Ei il citeaz pe Dalai Lama, care afirma: ,,Nu exista niciun lucrwcare sa nu fie realizat prin antrenament si familiarizare constant&. Prin antre- nament ne putem schimba; ne putem transforma propria persoana”.30 FII FERICIT! Pe parcursul cartii, voi face referire la acest exercitiu, masura ce veti adopta noi practici, ritualuri diferite care va ajuta si deveniti mai fericiti. Exprimarea multumirii Conform cercetarilor lui Robert Emmons si Michael McCullo cei care au avut un jurnal zilnic al gratitudinii, in care au notat cel putin cinci lucruri pentru care erau recunoscatori, s-au bucurat d confort fizic si psihic. jin fiecare seara, inainte de a merge la culcare, scrieti cel putit cinci lucruri care v-au facut sau va fac fericit — lucruri pentru c: sunteti recunoscator, Acestea pot fi de mica sau de mare anver- gura: de la o masa care v-a placut pana la o conversatie semnifica~ tiva pe care ati purtat-o cu un prieten, de la un proiect la locul de munca pana la existenta lui Dumnezeu. Daca efectuati acest exercitiu in mod regulat, acest gest va deveni obisnuinta, ceea ce nu ar fi un lucru rau. Secretul este sa va pastrati emotiile proaspete; sa va imaginati ce inseamna fiecare item pentru dumneavoastra atunci cand il scrieti si sa traiti senti- mentul pe care il asociati cu el. Prin repetarea acestui exercitiu in mod regulat, veti reusi sa apreciati lucrurile pozitive din viata dum- neavoastra, pe care altfel le-ati fi considerat simple drepturi ce vi se cuvin. Puteti face acest exercitiu de unul singur sau impreuna cu cineva drag: un partener, un copil, un parinte, o ruda sau un prie- ten apropiat. Prin faptul ca va exprimati impreuna multumirea veti realiza si o imbunatatire a relatiei dumneavoastra. 2 Cum sa impacaém trecutul cu viitorul Natura ne-a oferit tuturor sansa de a fi feri- citi, dar prea putini au stiut si se bucure de ea. CLAUDIAN Unul dintre cele mai importante concursuri de squash w apropia cu pasi repezi. Ma antrenaser din greu si am dee suplimentez antrenamentul cu o diéta special. In timp ce obiceiurile mele alimentare: aw’ fost intot- deauna destul de sindtoase — o necesitate a tegimului «le antrenament —, imi permisesem ocazional luxul de manca la fast-food. Ins&, in ultimele patru s&ptimani dinaintea com- petitiei, am mancat doar cel mai usor tip de carne de peste si pui, carbohidrati din cereale integrale, fructe si legume proaspete. Recompensa pentru abstinenta mea avea s& constea intr-un festin de doua zile cu mancare de la fast-food. Dupa finalul concursului, am mers direct la fast-foodul meu preferat. Am comandat patru hamburgeri si, pe masura ce ma indepartam de tejghea, am inteles ce simtise cdinele lui Pavlov atunci cand auzea clopotelul. M-am asezat si am despachetat in graba primul hamburger. Dar, in timp ce duceam hamburgerul spre gura, m-am oprit.32 FIL FERICIT! Timp de o lund asteptasem cu nerabdare s& mi bucur de aceasta masa si acum, desi ma aflam in fat faptului implinit, a unui hamburger asezat in fata mea: pe o farfurie de plastic, nu mi-l mai doream. Am incer- cat si imi dau seama de ce nu il mai voiam si asa mi-a venit in minte modelul fericirii, altfel cunoscut si ca modelul hamburgerului. Am realizat ca, pe parcursul lunii in care mancasem sanatos, corpul meu se simtise curat si debordasem de energie. Stiam cd avea sA imi facd placere s& mananc cei patru hamburgeri, dar ca, ulterior, aveam s& ma simt obosit si greoi. in timp ce priveam mancarea neatinsa, m-am gandit la patru tipuri de hamburgeri, fiecare reprezentand un arhetip ce descrie un sablon distinct de atitudini si com- portamente. Modelul hamburgerului Primul hamburger arhetipal este cel pe care tocmai il refuzasem, gustosul burger tip junk-food. Daca man- cam acest hamburger aveam sa obtin un beneficiu pre- zent, pentru c4 imi facea placere sA mananc, dar si un dezavantaj viitor, deoarece nu m-as fi simtit bine dupa ce Las fi mancat. Experienta beneficiului prezent si a dezavantajului viitor defineste arhetipul hedonismului. Hedonistii tra- iesc dupa maxima ,,cauta placerea si evita suferinta”; ei urmaresc obtinerea placerii in prezent, ignorand in acelasi timp consecintele potential negative ale actiu- nilor lor. Al doilea tip de hamburger la care m-am gandit era un burger vegetarian fara gust, facut din cele mai sana- toase ingrediente, care mi-ar fi oferit un beneficiu viitor, CUM SA IMPACAM TRECUTUL CU VIITORUL 33 tleoarece aveam s& ma simt bine si sinatos dupa ce il Oonsumam, si un dezavantaj prezent, deoarece faptul de wl manca nu imi aducea nicio placere. Arhetipul ce corespunde acestui model este cel al inoratonistului. Maratonistul, care subordoneaza prezen- tul viitorului, accepta suferinta actuald cu scopul de a obtine un castig anticipat. Al treilea tip de hamburger, cel mai prost burger posibil, este fad si nes&na&tos: daca il mancam, aveam sa simt dezavantajul prezent, deoarece nu avea un gust bun, | un dezavantaj viitor, deoarece nu era san&tos. Similar acestui tip de burger este tipul nihilist. Acest arhetip se refera la persoana care si-a pierdut dorinta de 4 trai; 0 persoana care nu traieste momentul si nu are un scop pe care doreste sa il atinga. Cele trei arhetipuri pe care le-am inventat nu au aco- perit toate posibilitatile — mai era una pe care trebuia fo iau in calcul: cum ar fi daca ar exista un hamburger yustos, ca cel pe care tocmai il refuzasem, si la fel de wAnatos ca cel vegetarian? Un burger care sa prezinte un beneficiu prezent si viitor in acelasi timp? Acest hamburger exemplificd arhetipul fericirii. Oa- menii fericiti sunt convinsi c& activitatile care le aduc un beneficiu prezent fi vor conduce spre un viitor implinit. Desenul de mai jos ilustreaza relatia dintre beneficiul prezent si cel viitor conform celor patru arhetipuri. Axa verticala reprezinta dimensiunea viitoare a experientei, cu beneficiul viitor in capatul de sus si cu dezavantajul viitor in partea de jos. Axa orizontala a desenului reprezinta di- mensiunea prezenta a experientei, cu beneficiul prezent in partea dreapta si cu dezavantajul prezent in partea stanga. Arhetipurile, asa cum le prezint eu, sunt formulari teoretice ale tipurilor, nu ale persoanelor. In grade diferite si in combinatii diferite, cu totii prezentam caracteristici34, FII FERICIT! de maratonist, hedonist, nihilist si de om fericit. Pentru clarifica principalele caracteristici, descrierile mele vor precum niste caricaturi — prezentand asemanari cu p: soane reale, dar si caracteristici distinctive accentua' Pentru a exemplifica aceste arhetipuri, vom lua dr exemplu viata lui Timon, un personaj imaginar. VITOR Beneficiu Maratonist Fericire Hamburger Hamburger vegetarian © ideal SEE Bencficiu Hedonism Hamburger de tip fast-food Detriment = Nihilism Cel mai prost hamburger ANaZWd Detriment Timp de reflectie In ce cadrane considerati ca se integreaza stilul dumneavoas- tra de viata? Arhetipul maratonistului Copil fiind, Timon nu este preocupat de viitor, ci traieste uimirea si bucuria pe care i le ofera activitatile de zi cu zi. Cand implineste sase ani merge la scoala, si astfel se inscrie la Maratonul Vietii. Parintii si profesorii ii amintesc in mod constant fap- tul cA motivul pentru care merge la scoala este acela de ‘CUM SA IMPACAM TRECUTUL CU VIITORUL 35 4 obline note mari pentru a-si asigura viitorul. Nu i se pune ins& c& ar trebui sa fie fericit cA merge la scoala mii cl invatatul poate fi — si trebuie sa fie — 0 activi- ite distractiva. Deoarece ii este teama c& nu se descurca la lucra&ri, cd va vita un cuvant din cantecul pentru care l-a pregatit jrolesorul, Timon este nelinistit si stresat. || asteapta cu nerabdare sfarsitul fiecdrei perioade si ole sustinut doar de ideea ci urmeaza vacanta, mo- Ment in care nu va mai trebui s& se gandeasca la invatat yl la note. limon accepta valorile adultilor — conform cérora notele reprezinté masura succesului — si, in ciuda fap- (ului c& nu iubeste scoala, continua sa se straduiasca sa invete cat mai bine. Atunci cand obtine rezultate pozi- live, parintii si profesorii il felicita, iar colegii de clas’ — care au fost si ei indoctrinati — il invidiaza. Din clipa in care a pasit in scoala, Timon a fost indoctrinat cu for- mula succesului: trebuie s& sacrifici bucuria prezenta pentru a fi fericit in viitor. Fara suferinté nu exista pla- cere. Desi nu ii place sa invete si detesta activitatile extracurriculare, el se dedica in totalitate acestora. Este manat de dorinta de a acumula titluri si onoruri, iar cind stresul devine coplesitor, isi spune c& va incepe sa se distreze odata ajuns la facultate. Timon da admiterea la colegiu si ajunge sa invete in scoala in care si-a dorit. Bucuros si usurat, el plange in timp ce citeste scrisoarea prin care i se confirma faptul ca a fost acceptat. Acum, isi spune el, poate fi cu adeva- rat fericit. Din pacate, eliberarea este de scurté duraté. Dupa cateva luni, Timon este cuprins de acelasi sentiment de anxietate care l-a stapanit ani de zile. Se teme ca nu va reusi sd fi egaleze pe cei mai buni studenti din an. Daca36 FIl FERICIT! nu poate tine pasul cu ei, cum va reusi s4 obtina jol dorit? ; Maratonul Vietii continua. Pe parcursul celor pal ani de colegiu, se straduieste s@ isi construiascA testi, a devenit presedintele alteia, a lucrat ca volunt, intr-un adapost pentru oamenii fara casa sia facut P din echipa de atletism a facultatii. Alege cursurile grija — se inscrie la ele nu pentru c& ii plac sau le consi der atractive, ci pentru ca dau bine pe foaia sa matrico Timon se mai si distreaz&, in special dupa ce preda lucrare sau sustine un examen. Aceste momente pla: cute, dupa ce a scApat de povar, sunt de scurt& duraté; trebuie sa depund efort din nou, moment in care ap $1 anxietatea. In primavara ultimului an de facultate, Timon pri: meste o oferta de lucru in cadrul unei firme presti- gioase. O accepta cu placere. Acum, isi propune s& se bucure de viata. Nu dupa mult timp insa, realizeaz& c& nu ti face placere sa lucreze timp de 80 de ore pe sapta- mana. Isi spune ca trebuie s& isi sacrifice timpul pana cand va avea 0 carierd stabila si sigura. Uneori, se simte bine — atunci cand primeste 0 mirire de salariu, un bonus Sau 0 promovare sau atunci cand oamenii sunt impresionati de natura postului pe care il detine. Cu toate acestea, sentimentul de implinire este curand inlo- cuit de sentimentul c& duce o corvoada. Dupa ani si ani de munca asidua si ore nesfarsite petrecute la birou, i se oferé un Parteneriat in cadrul firmei. [si aminteste vag dorinta lui de a deveni Pparte- ner —cu toate acestea nu este multumit. Timon a fost printre primii studenti la facultate; este partener la o firma Pprestigioas4; traieste impreuna& cu CUM SA IMPACAM TRECUTUL CU VIITORUL 37 familia lui minunata intr-o casa dintr-un cartier rezi- dential, conduce o masina de lux, are mai multi bani decht poate s& cheltuiasca. Timon este un om nefericit. $i totusi, pentru altii, el este arhetipul succesului. MArintii il considera un model si isi incurajeaza copiii s& jivele bine pentru a ajunge ca Timon. fi compatimeste je acei copii, dar nu isi imagineaza ce alté alternativa wxist& la acest Maraton al Vietii. Nu stie nici macar el ce #4 le spuna propriilor copii: si nu invete bine la scoala? SA nu urmeze o facultate buna? Sa nu obtina o slujba bund? Oare a avea succes este sinonim cu a fi nefericit? Desi exemplul lui Timon este unul nefericit, trebuie “4 mentionam faptul ca existé multi oameni de afaceri wirora le face placere sa isi petreaca 80 de ore pe sapta- mana muncind. Daca lucrezi din greu sau iti doresti sa obtii rezultate notabile, nu inseamna cA esti un mara- \onist al vietii; existé oameni foarte fericiti care lucreaza multe ore si se dedica studiului sau profesiei lor. Ceea ce ii diferentiaza pe maratonisti este inabilitatea lor de a se bucura de ceea ce fac — si convingerea c&, odata ajunsi Ja o anumita destinatie, vor fi fericiti. Mai mult decat atat, prin faptul ca il dau drept exem- plu pe Timon, nu vreau sa sugerez ci oamenii de afaceri sunt singurii care prezint& potentialul de maratonisti ai vietii. O persoana care urmeaza o cariera in medicinaé poate manifesta aceleasi atitudini si afiga acelasi com- portament: se simte presata si urmeze o scoala medi- cala de top, apoi sa aiba rezultate pozitive ca stagiar, sa devina sef de sectie si asa mai departe. Aceleasi caracte- ristici le prezint& si un artist care munceste din greu la operele sale, fiind incapabil sa mai simta aceeasi bucurie pe care o avea atunci cand picta odinioara. El urmareste acum un scop, acel mare succes care il va face fericit.38 FII FERICIT! Motivul pentru care existi atat de multe perso: angrenate intr-un maraton al vietii este reprezentat cultura care nu face decat sa sprijine aceasta idee. Da obtinem un zece la sfarsitul semestrului, vom av parte de cadoul oferit de parinti; daci indeplinim nist norme la locul de munca, vom obtine un bonus la sfai situl anului. fnvatim sa ne concentrim atentia asupi urmatorului tel in detrimentul experientei prezente s4 vandm viitorul vesnic iluzoriu pe parcursul intregi noastre vieti. Nu primim nicio recompensa pentru c& ni bucuram de calatorie, ci pentru c& am incheiat cu suce calatoria. Societatea premiaza rezultatele, nu procesele; sosirile, nu calatoriile. Odata ajunsi la destinatie, odata ce ne-am atins scopul, confundam acel sentiment de eliberare cu fericirea. Cu cat a fost mai grea povara pe care am purtat-o pe par-| cursul calatoriei noastre, cu atat va fi mai placut& expe- rienta alinarii. Atunci cand confundaim aceste momente de elibe- rare cu cele de fericire, intérim iluzia conform c&reia prin simpla atingere a unor scopuri vom deveni mai fericiti. Desi exista o valoare atribuita sentimentului de alinare — este o experienta real& si plicut& — el nu ar trebui confundat cu fericirea. Putem sa consideram experienta alinarii drept feri- cire negativa, deoarece provine din negarea stresului sau anxietatii. Prin natura sa, alinarea presupune o expe- rienté neplaicuta care nu poate si nici nu va ajuta la obfinerea fericirii de duraté. O persoana care simte ci si-a luat o piatra de pe inima prin alinarea unei dureri de cap foarte mare se va simti fericita deoarece a scapat de suferinta — dar pentru c& acea ,,fericire” a trebuit sA fie precedata de suferint&, absenta durerii nu este decat UM SA iMPACAM TRECUTUL CU VIITORUL 39 # alinore momentana ce apare ca urmare a unei expe- fle negative. lxperienta alindrii este, de asemenea, temporara. (pa ce a disparut durerea de cap, simtim o placere sare provine din absenta durerii, dar apoi ne adaptam +\) Upurinta si consideraim ca acea stare de satisfactie ni cuvine. Maratonistul, confundand alinarea cu fericirea, con- {iua sd-si urmareasca scopurile ca si cum simpla incer- care de a le atinge va fi suficienta pentru a-l face fericit. Timp de reflectie Aveti cateodata sentimentul ca participati la o cursa? Privind din afara viata dumneavoastra, ce sfat v-ati da? Arhetipul hedonistului Un hedonist cauta si obtina placerea si si evite sufe- rinta. Nu isi doreste decat sa isi satisfacé propriile pla- ceri, luand foarte putin in calcul — sau deloc — urmarile. Este de parere c& o viata implinita se reduce la suc- cesiunea momentelor placute. Faptul c& un lucru ii produce un anumit grad de satisfactie momentana con- stituie o justificare suficienta pentru a continua sa il facd pana cand va aparea o alta dorinta. Hedonistul este cel care initiaz& o relatie cu entuziasm, dar atunci cand dis- pare noutatea, se implica intr-o alta relatie. Deoarece hedonistul pune accent pe prezent, va face chiar si lucruri in detrimentul sau, daca acestea ji ofera placere imediata. Daca drogurile ii produc placere imediata, le va consuma; daca i se va parea cd munca este dificila, o va evita.40 FII FERICIT! Hedonistul greseste atunci cand este de parere efortul este egal cu placerea, iar placerea este egala fericirea. Gravitatea acestei erori este evidentiata intr episod din ,,Zona crepusculara” in care un criminal serie, ucis in timp ce fugea de politie, este intampinat un inger trimis pentru a-i indeplini orice dorinta. lui, constient de viata sa plind de pacate, nu ii vine creada ca a ajuns in rai. Initial, el este uimit, ins& apoi accept& norocul si incepe sa-si enumere dorintele: cere suma obscena de bani si o primeste; cere mancai preferata si o primeste; cere femei frumoase si acestea sunt date. Viata de dupa moarte nu poate fi mai moasa de atat. Ins&, odat& cu trecerea timpului, plicerea pe care obtine din satisfacerea dorintelor incepe si se dimi- nueze; usurinta cu care obtine tot ce isi doreste devin obositoare. fi cere ingerului sa fi ofere de lucru pentru simti o provocare, dar i se raspunde ca in acel loc poate primi tot ce isi doreste — mai putin sansa de a munci_ pentru ceea ce isi doreste. Pentru c4 nu are parte de provocari, criminalul devine: din ce in ce mai frustrat. Din disperare, ii spune ingeru- lui cd isi doreste s4 mearga in ,,celalalt loc’. Presupunand. c& este in rai, criminalul vrea s4 mearga in iad. Camerele de filmat sunt fixate pe inger: fata delicaté a acestuia se transforma intr-una amenintatoare si terifianta. Cu acel ras rau prevestitor al diavolului, el spune: — Acesta este celalalt loc. Acesta este iadul pe care hedonistul il considera rai. Fara un scop pe termen lung, fara provocari, viata incepe s4 nu mai aiba sens pentru noi; nu putem obtine Fericirea dac& nu cAutam decat placerea si evitam suferinta. Totusi, vesnicul hedonist aflat in fiecare dintre noi — ce © UM SA IMPACAM TRECUTUL CU VIITORUL 41 “poli Getidina Edenului — considera c& efortul este yal eu puferinta si c& nu are nicio legatura cu placerea. I) cadrul unui experiment care ilustreazi un punct de vedere similar cu cel din episodul filmului ,,Zona syepusculara”, psihologii au dat bani unor studenti care Wi Webuiau s& facd nimic pentru a primi acei bani: in ‘mip ce nevoile primare le erau satisfacute, le era inter- #e #\ munceasca pentru a obtine acea suma de bani. in Wlwrvalul cuprins intre patru si opt ore, studentii au devenit din ce in ce mai nefericiti, desi castigau mult ‘wal multi bani decat in cazul altor joburi. Ei aveau jevoie sé fie stimulati, aveau nevoie de provocari. Asa au ales s& isi parseasca postul ,,confortabil” pentru ww altul, care era mai prost platit, dar era mult mai provocator. In 1996 am condus un seminar privind leadershipul pentru un grup de directori sud-africani care fusesera implicati in lupta impotriva apartheidului. Mi-au spus ca, in timp ce luptau impotriva apart- heidului, aveau un simt clar al telului, un scop foarte bine determinat — viata, desi dificila si periculoasd cAteodata, era plina de provocari si emotii. Atunci cand a fost abolit apartheidul, au avut loc petreceri care au durat luni de zile. Pe masura ce eufo- ria scddea in intensitate, multi oameni care participa- sera la lupt& au inceput sa fie plictisiti, chiar depresivi. Desigur c& ei nu isi doreau sa se intoarca la apartheid — la perioada cand fusesera o majoritate asuprita — dar, in absenta cauzei cdreia i se dedicaseré in totalitate, au simtit un gol. Unii au reusit s{ gaseasca un nou sens in viata de familie, in ajutorul acordat comunitatii, in munca sau in hobby-urile lor; altii se straduiau sa isi gaseasca un nou scop multi ani dupa incheierea luptei.42 FIl FERICIT! Mihaly Csikszentmihalyi, a cArui muncé se centre: asupra performantei si experientei de varf, afi Cele mai bune momente sunt cele in care corpul sai mintea unei persoane sunt fortate la maximum intr- efort voluntar de a realiza un lucru dificil si durabil”. existenta lipsita de lupta, hedonist&, nu reprezinta ret fericirii. Asa cum John Gardner, fost secretar americ: al sanatatii, educatiei sau bundstarii, afirma: ,,Sunte construiti sA escaladim, nu sA urmam calea cea mi simp]a, fie cé este vorba despre vale, fie despre varf’. Sa ne intoarcem acum la Timon, care nu a reusit obtina fericirea deoarece a urmarit un scop dupa altul care a decis acum sA se concentreze asupra prezentului. El se delecteaza cu alcoolul, drogurile si se implic& in relatii pur hedoniste. Ia pauze lungi de la munca si petrece ore in sir facand plaja, bucurandu-se de lipsa unui scop sau de lipsa grijilor pentru ziua de maine. O vreme crede ca este fericit dar, asemenea criminalului din ,,Zona crepusculara”, Timon se plictiseste repede si devine nefericit. Timp de reflectie Priviti inapoi in timp — amintiti-va o perioada in care ati fost singur sau o perioada mai lunga de timp cand ati trait aseme- nea unui hedonist. Care au fost costurile si beneficiile aces- tui stil de viata? Arhetipul nihilistului in contextul acestei c&rti, un nihilist este acela care a renuntat la fericire, care s-a resemnat, convins fiind c& viata nu are niciun sens. Daca arhetipul maratonistului (UM SA IMPACAM TRECUTUL CU VITTORUL 43 eeerie un mod de a trai pentru viitor, iar arhetipul Nedlonismului descrie un mod de a trai prezentul, arhe- iil Nihilismului se refera la un mod de a trai in trecut, viva fi legat de trecut. Oamenii care s-au resemnat cu Wwlericirea lor actuala si se asteapta s& aiba parte de un Villor asem4nator sunt impiedicati 4 obtind fericirea de pecurile lor din trecut. Un astfel de atasament pentru esecurile din trecut a font descris de Martin Seligman cu termenul de ,,neaju- lovare invétata”. Pentru a studia acest fenomen, Seligman 4 format trei grupuri de cdini pentru experiment: cainii iin primul grup au primit electrosocuri, pe care le p\ileau opri prin apasarea unui panou. Cei din al doilea \/up au fost supusi unor socuri care nu incetau indife- rent ce ar fi facut. Al treilea grup, cel de control, nu a primit niciun fel de electrosocuri. loti cdinii au fost inchisi apoi in custi in care primeau electrosocuri, dar de care puteau scapa cu usurinta daca mireau o bariera joasa. Cainii din primul grup (care ulusera s& opreasca socurile) si cei din al treilea grup (care nu primisera electrosocuri) au sarit repede peste buriera si au scApat. Cei din al doilea grup, care nu putusera s& opreasca socurile mai devreme, s-au agezat jos scancind si nu au facut niciun efort si scape. Acesti cdini au invatat sa devina neajutorati- In cadrul unui experiment similar, Seligman a supus niste persoane unor sunete inalte si neplacute. intr-un yrup, oamenii au fost capabili si le controleze, s& le opreasca, in timp ce persoanele din al doilea grup nu au putut face acest lucru. Mai tarziu, atunci cand ambele grupuri au fost supuse unor sunete inalte pe care ar fi putut s& le opreasca daca ar fi incercat, cei din al doilea grup nu au incercat — se resemnasera cu problema in cauza.44 FI FERICIT! Experimentul lui Seligman demonstreaz& faptul putem invata cu usurinta si devenim neajutorati. A cand esuadm in atingerea rezultatului dorit, ade extrapolam convingerea conform cdreia nu detin controlul asupra propriei noastre vieti sau asupra ant mitor parti ale acesteia. Un astfel de mod de a gan duce la disperare. Timon, nefericit asemenea unui maratonist al vietii la fel de nefericit ca hedonist, se resemneaza cu neferi: cirea insasi si devine nihilist. Cum ramdne cu proprii lui copii? Nu vrea ca ei s& aib& o viata traita intr-o ,,di perare tacuta”. Ar trebui sa ii invete sa sufere in prezent pentru a ajunge sa-si atinga scopurile in viitor? Cum putea sé faci asta stiind cata nefericire poate aduc acest lucru? Ar trebui sa ii invete s& traiascd prezentul Nu poate face acest lucru, deoarece stie cat de lipsita d sens poate fi viata de hedonist. Timp de reflectie Rememorati o perioada in care ati fost singur sau o perioada de timp mai lunga in care ati fost nihilist, incapabil s4 priviti dincolo de Nefericirea prezenta. Ati analizat din exterior situatia la momentul respectiv? Ce sfat v-ati fi dat? Maratonistul, hedonistul si nihilistul sunt, cu totii, fiecare in felul lui, vinovati de un sofism — interpre- tarea gresita a realitatii, a naturii reale a fericirii sia ceea ce oamenii au nevoie pentru a avea o viata implinita. Maratonistul sufera de ,,sofismul sosirii” — credinta falsa conform c&reia, prin simplul fapt c& ajungi la des- tinatia dorita, poti sa iti sustii fericirea. Hedonistul sufera de ,,aprecierea sofismelor de moment” — anume (UM SA IMPACAM TRECUTUL CU VITTORUL 45 se lolew convingere c& fericirea poate fi sustinut prin #eperienta actualé a placerilor momentane care nu au Welo legaturd cu un scop viitor. Nihilismul este de ase- fWenea un sofism, o interpretare gresitd a realitatii — talon convingere ca, indiferent ce ai face, nu poti obtine foricirea, Acest ultim sofism deriva din inabilitatea per- wanelor in cauz& de a observa sinteza dintre sosiri si WWomentele de plutire, o a treia optiune care ar putea Wemna evadarea dintr-o incurcatura. Arhetipul fericirii Una dintre studentele mele de la Harvard a venit la tine s§ vorbim dupa ce primise o oferta de a lucra intr-o prestigioas& firma de consultanta. Mi-a mérturisit c& jobul nu era ce isi dorea, dar nu putea sa refuze aceasta oportunitate. Avusese oferte din partea multor altor companii, unele dintre aceste joburi i-ar fi placut mult mai mult decat acesta, insd niciunul care s& fi ofere un viitor atat de luminos precum cel oferit de firma cunos- (ula. M-a intrebat care era momentul acela din viata ei — virsta exacté — la care ar fi putut sA nu se mai gan- (leasca la viitor si sé inceapa sa fie fericita. Nu am acceptat intrebarea ei care avea ca substrat 0 abordare ori-ori a fericirii si i-am spus ca, in loc s& ma intrebe daca poate fi fericita acum sau in viitor, ar trebui 4 ma intrebe cum poate fi fericitd atat in prezent, cat si in viitor. in timp ce beneficiul prezent si cel viitor pot fi uneori conflictuale — deoarece anumite situatii necesita negli- jarea unuia in favoarea celuilalt —, de cele mai multe ori este posibil s4 ne bucuram de ambele. De exemplu, studentii cdrora le place s4 invete extrag un beneficiu prezent din placerea pe care o au descoperind idei noi46 FI FERICIT! si unul viitor — din modul in care acele idei fi vor aj in cariera. In cadrul unor relatii de cuplu, cei doi bucura de timpul petrecut impreuna, se ajuté unul celalalt sa creasca si si se dezvolte. Cei pentru care munca pe care 0 fac este o placere fie cA este vorba despre afaceri, medicina sau art — progresa in cariera, bucurandu-se in acelasi timp ceea ce fac. Trebuie sa dorim fericirea constantd, dar in acel: timp sa fim pregatiti pentru esec si dezamagire. Nu ceea ce facem ne poate oferi un beneficiu prezent viitor. Uneori este mai bine s4 nu ludm in consider beneficiul prezent pentru a obtine un castig viitor m1 mai important, si trebuie s4 tinem cont de faptul ca it viata oricaruia dintre noi exist si momente de mun neplacuta ce nu pot fi evitate. Studiul pentru examene, economiile pentru viito perioada de stagiatura sau lungile ore de lucru si adeseori lucruri pe care le percepem drept neplacut dar acestea sunt cele care ne pot ajuta s{ obtinem Feri cirea pe termen lung. Cheia este si tinem cont de faptul ca, desi sacrific: un beneficiu prezent pentru a obtine un castig conside- rabil in viitor, obiectivul nostru ar trebui sa fie acela de a ne implica pe cat posibil in activitati care ne pot oferi beneficiu prezent si viitor. Viata de hedonist, pe termen scurt, are oarecare beneficii. Atat timp cat nu exista consecinte negative pe termen lung (precum acelea care deriva din consumul de droguri), dacd ne concentram doar asupra prezentu- lui putem reintineri. in cantitafi moderate, relaxarea, naivitatea si bucuria produse de statul la soare, consu- mul unui hamburger urmat de o inghetata sau chiar privitul la televizor ne pot face mai fericiti. UM SA IMPACAM TRECUTUL CU VIITORUL 47 Timp de reflectie UAnditi-va la o perioada in care v-ati bucurat de un beneficiu prexent, dar si de un beneficiu viitor. lluzia maratonistului vietii este cA, daca ajunge la o iealinatie pe care si-a propus-o, va avea parte de feri- ‘i de lunga durata; el nu recunoaste importanta cala- joriei. Nihilistul, care a renuntat atat la destinatie cat si \y clAtorie, este dezamagit de viata. Maratonistul devine i sclay al vietii; hedonistul, un sclav al momentului, jw nihilistul — un sclav al trecutului. Pentru a obtine fericirea de durata, trebuie si ne tucurdm de cdlitoria spre o destinatie pe care o conside- fin valoroasa. Fericirea nu inseamna sa ajungi in var- {ul muntelui, dar nici s& te apuci s4 escaladezi fara sens Muntele. Fericirea este experienta ce constd in escaladarea muntelui pentru a ajunge tn varf. EXERCITHI Cele patru cadrane Studiile care fac referire la utilizarea jurnalelor arata ca, daca scriem despre experientele noastre pozitive sau negative, vom simplifica nivelurile noastre de sanatate fizica si mentala.! ' Conform Lui Pennebaker, J.W. (1997). Opening Up. The Guilford Press; si lui Burton, C.M., and King, L.A. (2004). The Health Benefits of Writing About Intensely Positive Experiences. Journal of Research in Personality, pp 38, 150-163. Alaturi de opera lui Pennebaker Opening Up, iat& si alte crti care v8 pot ajuta la scrierea jurnalelor: Ira Progoff’s At a Journal Workshop, a lui Ira Progroff, desigur, si Self Analysis a lui Karen Horney.48 FI FERICIT! Petreceti timp de patru zile consecutiv cel putin cincisp minute scriind despre experientele dumneavoastra in relatie cele patru cadrane. Scrieti despre © perioada in care ati fost tonist, ni t sau hedonist. ina patra zi, scrieti despre © peri fericita din viata dumneavoastra. Daca doriti sa scrieti despre anumit cadran, sunteti liber s& o faceti, dar nu scrieti despre mult de un singur cadran pe zi. Nu va faceti probleme in privit gramaticii sau ortografiei — pur si simplu scrieti. Este impo s& scrieti despre emotiile dumneavoastra la momentul res; sau la momentul actual, tipurile de comportament pe care | abordat (adica ce anume ati facut atunci), precum si despre ga rile durmneavoastré din momentul respectiv sau din momentul care scrieti.? lata cdteva recomandari pentru fiecare cadran: | MARATONISTUL: Scrieti despre o perioada din viata du neavoastra in care v-ati simtit ca si cum ati fi alergat pe o roata care o invarteati chiar dumneavoastra prin forta picioarelor, trai ca un maratonist, pentru viitor. De ce ati procedat in acest mod I. momentul respectiv? Care erau beneficiile acestui tip de viata, daca acestea existau? Care a fost pretul pe care a trebuit sa platiti, daca a fost vreunul? @ HEDONISTUL: Descrieti o perioada din viata dumneavoas- tra in care ati trait asemenea unui hedonist sau ati avut experiente hedoniste. Care au fost beneficiile acestui tip de viata? Care a fost pretul pe care a trebuit sa il platiti, daca a fost vreunul? @ NIHILISTUL scrieti despre o experienta neplacuta din viata dumneavoastra cand v-ati simtit asemenea unui nihilist sau despre © perioada mai lunga de timp in care v-ati simtit neajutorat. Descrieti cele mai adanci sentimente pe care le-ati simtit si cele mai profunde ? Acestea sunt ABC-urile psihologiei: Affect (afectare a emoti- ilor), Behaviours (comportamente — ceea ce ati facut) si Cognition (cunoasterea propriilor ganduri). Pentru ca schimbarea sa fie una de durata, este mai bine s& le combinati pe toate trei. IMPACAM TRECUTUL CU VIITORUL 49 CUM S Winduri pe care le-ati avut atunci si pe care le aveti in timp ce werieti ™ FERICITUL: Descrieti o perioada extrem de fericita din viata dumneavoastra sau 0 experienta foarte fericita. Faceti o cala- lorie in timp, incercati sa retraiti acele experiente si apoi scrieti tlexpre ele. Indiferent ce ati scrie, trebuie sa fie doar pentru dumneavoas- Wh, Daca dupa ce ati scris decideti sa ji impartasiti cuiva apropiat windurile asternute pe hartie, puteti sa o faceti, dar este important ») pu va simtiti inhibat atunci cand faceti acest exercitiu. Cu cat veti fi mai deschis, cu atat veti avea mai multe beneficil Repetati exercitiul de cel putin doua ori pentru cadranul nihilis- mului si pentru cel al fericirii. Cand repetati exercitiul, puteti sa scrieti despre aceleasi experiente sau despre experiente diferite. Refaceti exercitiul periodic —o data la trei luni, o data la un an sau o data la doi ani. Meditatii despre fericire Cercetarile lui Herbert Benson, Jon Kabat-Zinn si Richard Davidson demonstreaza efectele profunde ale meditatiei regulate. Meditati! Gasiti un loc linistit. Asezati-va pe un scaun sau pe o podea cu picioarele incrucisate. Asigurati-va ca stati confortabil, cu spatele si gatul drepte. Puteti inchide sau deschide ochii. Intrati fntr-o stare de calm respirand pe gura sau pe nas, umpland stomacul cu fiecare respiratie si eliberand incet aer pe nas sau pe gura. Scanati-va mental corpul. Daca simtiti cd o parte a corpului este incordata, directionati respiratia cdtre acea zona pentru ao relaxa. Apoi, timp de cel putin cinci minute sau cel mult doudzeci de minute, concentrati-va asupra respiratiei adanci, lente. Daca va pierdeti concentrarea si mintea dumneavoastra incepe sa hala- duiasca, incercati sé o readuceti asupra respiratiei dumneavoastra.50 FIT FERICIT! Continuati sa respirati adanc. Concentrati-va asupra emotii pozitive. Puteti sa va imaginati momentul in care erati fericit, fie cd esti vorba despre timpul petrecut cu cineva drag sau atunci cand obtinut rezultate la locul de munca. Timp de treizeci de secu pan la cinci minute incercati sa simtiti din nou acele emotii tive si sd le permiteti sa se manifeste in interiorul dumneavo: Dupa ce veti face acest exercitiu in mod regulat, nu va mai nevoie sa va imaginati un anumit moment, veti avea capacitatea a simti din nou acele sentimente pozitive gandindu-va la cuvi Precum: fericire, calm sau bucurie. incercati sa va formati un ritual de meditatie. Rezervz Zece minute si o ora in fiecare zi pentru a medita — dimine: cand va treziti, atunci cdnd luati cina sau pe parcursul dupa- -amiezii Dupa ce veti medita regulat, veti fi capabil s4 va bucurati de ben ficiile meditatiei intr-un minut sau doua. Atunci cand sunteti si sat, suparat sau doriti sa va bucurati de un moment de calm si bucurie, puteti si respirati adanc de cateva ori si sa simtiti un val de emotii pozitive. Ar trebui sa faceti acest lucru intr-un loc li stit, dar il puteti face si in tren, cand va aflati pe bancheta din spate a unui taxi sau cand sunteti asezat la biroul dumneavoastra. 3 Explicatia fericirii Fericirea este sensul si scopul viefii noastre, singura menire $i finalitate a existentei. ARISTOTEL Cunoastem cu tofii curiozitatea insatiabila a copiilor hostri. Atunci cand incep s& isi puna intrebari cu pri- vire la un anumit fenomen ce are loc in lumea pe care vi o considera plina de minuni — nu mai inceteaza. De ce ploud? De ce se evapora apa? De ce apa devine yazoasa? De ce nu cad norii? Nu este relevant faptul cd acesti copii obtin sau nu raspunsuri la intrebarile lor, Faptul cA nu inceteaza s& facd verificdri este un sablon al ,infinit regresivului de ce”. Indiferent de ras- punsul la intrebarile lor, copiii continua sa intrebe ,de ce?”, Totusi, exist’ o intrebare ce ii permite adultului s& puna capat seriei nenumaratelor ,,de ce-uri” fara sé se simt& vinovat. Aceasta intrebare este: ,,De ce vrei sa fii fericit?“ Atunci cand ne intrebam de ce ne dorim anu- mite lucruri, altele decat fericirea, putem mereu sa le examinam valoarea printr-un alt ,,de ce?“ De exemplu, de ce te antrenezi atat de mult? De ce vrei sa castigi acest premiu?52 FIl FERICIT! De ce vrei sa fii faimos gi bogat? De ce iti dore: masin& scumpa, 0 promovare la locul de munc&, un sabatic? Atunci cand intrebarea este ,,De ce vrei s& fii fe cit?”, raspunsul e simplu si definitiv: ne dorim s& o nem fericirea deoarece este in natura noastra sd o fa Atunci cand raspunsul la o intrebare oarecare pentru ca m-ar face fericit”, nimic nu poate pune si semnul indoielii validitatea sau finalitatea raspunsulul Fericirea este gradul cel mai inalt din ierarhia scop' lor, finalul c&tre care conduc toate celelalte finaluri. Filozoful britanic David Hume afirma: ,Scopul ultin al rasei umane este obtinerea fericirii. De aceea au fi inventate artele, stiintele cultivate, legile ordonate societatile modelate.” Bogatia, faima, admiratia si toa! celelalte teluri sunt secundare si subordonate fericiri indiferent daca dorintele noastre sunt de natur& mate ala sau sociala, ele sunt mijloace ce conduc spre un si gur scop ultim: fericirea. Timp de reflectie Faceti exercitiul ,,infinit-regresivului de ce“ in privinta catorva lucruri pe care vile doriti — fie ca este vorba despre © cas mare, o promovare sau altceva. Observati de cti ,,de ce" aveti nevoie pentru a obtine fericirea. Pentru cei care nu sunt convinsi de argumentul con- form cdruia fericirea ar trebui urméariti deoarece ea reprezintd cel mai important scop ultim, exist’ multe cercetari care sustin faptul ca fericirea este si un mod de a atinge niveluri mai inalte ale succesului general. intr-o revista in care apareau cercetari despre bundstare, Sonja EXPLICATIA FERICIRIU 5S Hwwiirsky, Laura King si Ed Diener au observat ca: yMeroase studii au ar&tat faptul cd persoanele feri- aunt si prospere pe mai multe planuri, inclusiv lorie, prietenie, venit, performanta in activitatea yesionald si sanadtate’. Cercetarile ilustreazd faptul jwlatia dintre succes si fericire este una reciproca: nu ay wuccesul poate contribui la obtinerea fericirii = uliferent daca este vorba de o slujba sau de dragoste — ci # foricirea poate s& duca la mai mult succes. | FERICIRE SUCCES in aceleasi circumstante, oamenii fericiti au relatii mai bune, sunt mai predispusi succesului la locul de munca si au o viaté mai buna si mai lunga. Fericirea este 0 dorinta care merita tot efortul, indi- ferent dac& vorbim despre un scop final in sine sau despre un mijloc de a ajunge la celelalte scopuri. Fericirea este... Atunci cand suntem siguri cé am satisfacut curiozi- tatea unui copil, el va adopta un alt mod de a obtine raspunsuri, unul mult mai smecheresc. De la ,,regre- sivul infinit de ce“, el va adopta un alt tip de intrebare54 FI FERICIT! bazat& pe ,regresivul infinit ce” si pe ,regresivul infi cunt. intrebarile de genul: ,,Ce este fericirea?” si ,Cum pot obtine fericirea?” necesita un réspuns mai elabor Definesc fericirea ca ,experienta generala a plac sia sensului’.! O persoana fericita se bucura de emi ile pozitive, fiind constienta de faptul c& propria ei vial are un sens. Definitia nu este valabila pentru un singul moment, ci se aplicé unui agregat generalizat al exp rientelor: 0 persoand poate indura suferinta emotio uneori si poate fi totusi fericité la modul general. Putem privi aceasta definitie in termenii arhetipul fericirii. Placerea se refera la experienta emotiilor pozi- tive din momentul actual, la beneficiul prezent; intel sul poate proveni dintr-un sens al scopului, din benefi- ciul viitor al actiunilor noastre. FERICIRE Sens (beneficiu viitor) Placere (beneficiu prezent) Placerea Desigur ca emotia joaca un rol central in cazul scopu- rilor noastre — inclusiv in cazul scopului de a obtine lin cartea sa intitulata Authentic Happiness, Martin Seligman identifica trei componente ale fericirii: sens, placere si angajament. EXPLICATIA FERICIRI 55 lericirea. Ne este aproape imposibil si ne imaginam o yinth lipsita de emotii. Ganditi-va la un robot faré emotii care, in afara capacitatii privind emotiile, are exact aceleasi atribute cognitive si fizice cu cele ale unei {\inte umane. Robotul gandeste si se comporta exact in acelasi mod ca si fiintele umane. Poate sa intre in dis- cutii filozofice si sd urmeze o logica destul de complexé; poate s& sape santuri si s& construiascd zgarie-nori. Ins&, oricat de sofisticat ar fi robotul, ii lipseste moti- vatia de a actiona. Acest lucru se intampla deoarece chiar si motivatiile de baz& sunt dependente de emotii — care fi lipsesc robotului. Robotul nu poate simti satisfactia de a manca sau nevoia de a manca; nu poate sd simta suferinta aso- ciaté cu foamea sau satisfactia asociata cu satietatea. Acest robot nu va fi manat de nevoia de a manca si, deoarece are aceleasi necesitati fizice cu ale oamenilor, va muri curand. Dar sA presupunem cé robotul ar fi programat sa manance si sa bea regulat. Chiar si atunci, in ciuda fap- tului c& el continua sa traiasca la nivel fizic, ii va lipsi motivatia sau stimulul. Obtinerea unui rang social, acu- mularea unei averi sau dragostea nu ar insemna nimic pentru el. Emofiile determina schimbarea, ele oferé un motiv care determina actiunea noastra. Chiar limbajul nostru su- yereazd un adevar esential — acela cé emofia, motiva- tia, schimbarea sunt interdependente. in limba latina, cuvantul movere (miscare) semnificd ,,a (se) misca”, iar prefixul e semnificd ,,plecat”. Cuvantul motiv, sursa motivatiei, provine de la motivum, care semnifica ,,o cauza a misc&rii”. Emotiile ne indepirteaza de o stare lipsita de dorinte, oferindu-ne motivatia de a actiona.FIl FERICIT! Neurologul Antonio Damasio ne ofera un exemphi elocvent din viata reali referitor la leg&tura dint emotie si motivatie. Dupa o interventie chirurgical pentru extragerea unei tumori pe creier, unul dint pacientii lui Damasio, Eliot, si-a pastrat toate abilitati cognitive — memoria, abilitatea matematica, abilitatea de perceptie si priceperea la limbi straine. Cu toate ac tea, o parte din lobul frontal al lui Eliot, cea conectaté la abilitatea de a simti emotiile, a fost grav afectata dupi operatie. Starea lui Eliot era similara cu cea a unui rob fara emofii: el prezenta toate caracteristicile fizice cognitive ale unei persoane normale, dar sistemul ,,r punzator de emotii si de simturi“ era afectat. Viata lui Eliot s-a schimbat dramatic. Inainte de op ratie, era un avocat de succes cu 0 c&snicie fericitd, d: dupa operatie, in ciuda faptului ca ,,centrul rational creierului” nu fusese afectat, comportamentul lui Eliot a devenit atat de greu de suportat incat sotia l-a parasit, si-a pierdut jobul si nu a fost capabil s& aiba alt slujb& pentru mai mult timp. Cel mai uimitor lucru a fost reac- tia sa apatica, in ciuda situatiei dificile in care se afla: nu ii mai pasa nici de carier&, nici de sotia sa. Dac& am fi lipsiti de emotii, deci de motivatia de a actiona, nu am avea nicio aspiratie. Am ramane indife- renti la gandurile si actiunile noastre, precum si fati de ramificatiile lor. Deoarece emotia este baza motivatiei, ea joac& un rol central in mod natural in cadrul moti- vatiei noastre de a urmari fericirea. Totusi, nu este suficient si fim capabili si simtim emotiile. Pentru a fi fericiti, trebuie s§ avem experienta emotiilor pozitive; placerea este o conditie esentialA pen- tru o viaté implinit&. Conform psihologului Nathaniel Branden, ,pentru un om, placerea nu este un lux, ci 0 profunda necesitate psihologica”. Absenta totala a feri- EXPLICATIA FERICIRIT 57 cirii si experienta durerii emotionale constante exclud posibilitatea unei vieti fericite. Atunci cand ma refer la placere nu consider ca aceasta twprezinta senzatia cauzata de droguri. Cu totii avem parte de urcusuri si coborasuri emotionale. Totusi, jutem s& fim tristi — atunci cand suferim o pierdere anu un esec — si si avem o viata fericita. De fapt, astep- trea nerealista a unei stari de fericire constante va duce \n dezamgiri si sentimente de dezamagire, prin urmare la emotii negative. Fericirea nu inseamna o experient4 constanta de extaz si nici un lant continuu de emotii pozitive? Desi persoana fericita are parte de experiente placute sau mai putin placute, starea sa generala este una pozi- tiva. De cele mai multe ori, el este stimulat de emotii pozitive precum bucurie sau afectiune, si nu de emotii negative precum furie sau vinovatie. Placerea este regula, iar suferinta exceptia. Pentru a fi fericiti, trebuie s4 simtim ca, indiferent de necazurile sau incercarile pe care le intampinam, expe- rimentam plenar bucuria de a trai. Timp de reflectie Faceti o lista mentala a lucrurilor — de la cele marunte la cele majore — care va ofera placere. Dar este de ajuns oare sa traim o viata satisfacdtoare? Oare emotiile pozitive sunt 0 conditie suficienta pentru 2 jn A treia meditatie, fac diferentierea intre urcusurile si cobo- rasurile emofionale si sentimentul profund al fericirii.58 FI FERICIT! fericire? Atunci cum ramane cu un psihopat care sii deziluzii euforice? Cum ramane cu cei ce consuma d guri care induc extazul sau isi petrec zilele intinsi plaja? Sunt fericiti acei oameni? R&spunsul este nu. Tr rea unor emotii pozitive este o conditie necesara, dar si suficientd pentru fericire. Sens Filozoful Robert Nozick, in Anarchy, State, and Ut descrie un experiment menit s& ne ajute in diferentie: dintre © persoana care a consumat droguri ce ind extaz si 0 experienta reala de fericire. Nozick ne cere ne imaginaém o masinarie care ne-ar putea oferi exp rienfa de a scrie un poem minunat sau de aduce pac mondiala sau de a iubi pe cineva si a fi iubit la randi tau" sau orice alté experient& pe care ne-o dorim. Masi: naria ne-ar putea oferi experienta emotional’ de a fi indragostit, care ne-ar putea face s& ne simtim indra- gostiti, fara s& fim de fapt indragostiti. ; Nu am fi constienti de faptul cA suntem conectati la © masinarie (am avea impresia c& ne petrecem timpul cu persoana iubit&). Nozick se intreaba daca, avand in vedere aceasta oportunitate, am alege s& fim conectati la acest aparat pentru tot restul vietii. Un alt mod de a pune aceasta intrebare este: am fi fericiti dac& am fi conectati la acest aparat pentru tot restul vietii noastre?” Raspunsul valabil pentru majoritatea dintre noi este nu. Nu am vrea sa fim legati de un aparat permanent, deoarece ne pasa de ,,lucruri aditionale modului in dare percepem viata din interior”. Putini dintre noi sunt de parere cA ,,tot ce conteaz& sunt experientele unei per- soane”. Ne dorim nu numai s& obtinem placere din experientele noastre, ci vrem ca ele ,,s& fie altfel”. in EXPLICATIA FERICIRIL 59 wal caz, este vorba mai mult de fericire, decat de wlll pozitive. Daca ar fi s& ne referim la cauza acestor emotii, giuime drogurile sau un aparat oarecare, trebuie sa spu- yw ed avem de-a face cu o viat& traiti in minciuna. Avind de ales intre un aparat care genereaza sentimen- {ul ch am adus pacea mondiala si un sentiment mai palin profund derivat din ajutorul acordat unei per- qoane, am alege ultima varianta. E ca si cum am avea un yweanism intern care cere o senzatie mai puternica tect cea pe care o simtim in acel moment — cauza aces- lor emotii trebuie s& fie semnificativa. Vrem sa stim ca wetiunile noastre au un efect actual in lume, nu numai si amin acest lucru. In ceea ce priveste emotiile, fiintele umane nu sunt iluparte de alte animale, unele inteligente, precum cim- panzeii, care au un creier emotional asemanator cu al nostru. Acest lucru nu este surprinzator deoarece, in \ipsa emotiilor (sau senzatiilor, in cazul unor animale), nu ar exista acel impuls de a face ceva, iar un organism viu nu s-ar sustine singur. Fara emotii sau senzatii, ani- malele, asemenea unor roboti lipsiti de emotii, nu s-ar musca. in timp ce capacitatea noastra de a simti emotiile este similar’ cu cea a altor animale, sub alte aspecte suntem fundamental diferiti. Faptul ca putem reflecta asupra cauzei emotiilor noastre este una dintre caracte- risticile noastre distinctive. Avem capacitatea de a reflecta asupra sentimentelor noastre, a emotiilor si actiunilor; avem capacitatea de a fi constienti de expe- rientele noastre. Avem, de asemenea, capacitatea de a fi spirituali. Dictionarul englez Oxford defineste spiritualitatea drept _sensul real al importantei unui anumit lucru’”. AnimaleleFI FER) sch EXPLICATIA FERICIRII 61 i , NU pot s& inzes| i, Lae de hoe eng: cl cand di: i ne ieferim dese aa aven er eee Paes recunoastem adesea faptul ca i pune mai mult decat stabilirea S& avem anumite teluri sa: garanteaza faptul cA avem o vi tru a avea un sens al scopului, i ee trebuie s4 aib& un sens intrinsec rutea i note din faculate sud ences ee a fim totusi acel gol interior, Pe aiba un sens, trebuie sx avem Mealism si realism Am intrebat odaté un prieten care crede cd este Wenirea lui in viafa. Mi-a spus c& nu se gandeste la ‘viajo lui in termenii unei cheméri sau ai unui scop mai imal. , Nu sunt un idealist, a spus, ci un realist.” Realistul este considerat pragmatic, 0 persoana pu- jeric ancorata in realitate. Idealistul este considerat un visitor, o persoana care priveste doar spre orizont si isi feupa timpul gandindu-se la menirea si scopul vietii sale. Si totusi, atunci cand ne gandim la realism si idea- jun — cand traim considerand ca idealurile si visurile {wostre sunt ireale si detasate — permitem unei false un scop personal, si dihotomii s& ne perturbe. A fi idealist inseamnd a fi rea- 7 3 lint in adevaratul sens al cuvantului — inseamna a ne unor Scopuri. unul dictat de sta indardele societAtii Puse de aceasta. Atunci cand ares ne pile \ivma adevarata noastrA natura. Suntem construiti in lui, simtim adesea ci ne- est sens al scopu: ya fel inc&t avem nevoie ca vietile noastre s& aib& un wens. In lipsa un scop inalt, a unei meniri, a unui ideal, fu ne acordam sansa de a fi fericiti. Desi nu sustin ca a visa este mai important decat a actiona (ambele sunt importante), exist un adevar semnificativ pe care multi realisti — in special maratonistii — il ignora: a fi idealist inseamnd a fi realist. A fi idealist inseamn& a avea un simt al scopului care include viata noastra in totalitatea ei; dar pentru noi, a fi fericiti nu este suficient pentru a ne trai viata la cel mai inalt grad de fericire general. De asemenea, trebuie si gasim un sens la nivelul specific al existentei noastre zilnice. De exemplu, pe langa a avea scopul general de a crea o familie fericité sau de a ne dedica viata elibe- rarii oamenilor asupriti, avem nevoie de scopuri speci- fice, conforme cu acele sensuri generale, de pilda s& lu&m cina alaturi de copilul nostru sau s& ludm parte la bucurie a vietii; Ppunerea in i = dumneavoastra Practica a unui scop pe ¢ il considerati cel mai important” in domeniul afacerilor, in62 FI FERICIT! EXPLICATIA FERICIRI 63 marsuri de protest. De cele mai multe ori este dificil supravietuim cu gandul unui se Be de ded tin pei wn etc puitem fi fericiti doar daca tréim pentru a ne satisface ropriile dorinte fizice. Potentialul nostru innascut de fiinte umane ne dicteaza si facem mai mult, s& ne uti- \igam la maximum capacitatile. ,Fericirea care este auten- lic satisfac&toare, afirma filozoful Bertrand Russell, este Inwotita de exercitarea completa a facultatilor noastre si ile intelegerea lumii in care traim.” Acest lucru nu inseamna ca o femeie care are poten- {lulul de a fi cea mai influentd persoana din tara nu poate fi fericita decat daci devine presedinte sau prim-ministru, sau ca 0 persoana cu potential de a avea succes in afaceri nu poate fi fericité decat daca ar castiga milioane. Numirea ca presedinte sau faptul de a deveni milionar sunt manifestari externe ale potentialului. Eu i refer la masurile interne de potential. Persoana care prezinta capacitatea de fi presedinte ar putea fi fericita in calitate de cunoscator al limbii sanscrite; persoana cu copacitate de a deveni milionar ar putea avea o viata implinita ca jurnalist. Ei pot gasi satisfactie daca isi doresc acest lucru, din adincul sufletului, ca urmare a faptului ca realizeaza lucruri ce fi provoaca, lucruri pe care le dezvolta in tota- litate si cu succes.3 tangibil, ca vom face ceva important sdptémdna viito; maine sau mai tarziu, Pe parcursul zilei de astazi. Timp de reflectie oe la lucrurile care au un sens Pentru dumneavoastra, ‘€ anume va poate oferi, sau o face deja, un simt ieee : ae t al sci ‘ i Vietii dumneavoastra? Ce activitati sptimanale sau atinical ‘au sentimentul ca aveti un sens? de Montaigne, ,,cea mai mare capodopera a omul este de trai cu un scop”. Dac& avem un scop, un tel = ofera un sens al directiei, actiunile noastre individ J vor fi mai importante — si, pri ek trdim viata ca fiind 0 colectie de Piese separate, incepem séo traim ca pe o capodopera. Un scop copra Poate uni activitatile individuale, exact in acelasi mod in care tema unei simfonii uneste notele individuale. scop comun. Potential si fericire . zone cand ne gandim la viata cea mai semnifica- va pentru noi insine, trebuie si ludm in considerare si potentialul nostru, precum si modul in care putem s8 Profitim la maximum de capacitatile noastre, Dac 0 Timp de reflectie Ce scopuri v-ar provoca si v-ar utiliza potentialul? 3 Discut despre importanta provocarii in Capitolul 6.64 FII FERICIT! EXPLICATIA FERICIRIT 65 Succes si fericire Nevoia de sens si de a obtine placere Aga cum placerea nu este suficienté pentru a atinge jericirea, nici s& ai un scop nu este suficient. in primul find, este foarte dificil s4 sustinem o actiune pe termen lung, indiferent de sensul pe care i-l atribuim, fara a ne hucura de satisfactia emotionala din prezent. Perspec- tiva unui viitor mai luminos ne poate motiva doar pen- tru o perioada de timp determinata. in al doilea rand, chiar dac& putem suporta refuzul multumirii imediate, ya cum procedeaza de obicei maratonistii, cu siguranta nu am fi fericiti. in cartea sa Man's Search for Meaning, Viktor Frankl povesteste despre modul in care victimele Holocaustu- lui au fost capabile si gaseasca un inteles al vietii lor. in ciuda torturii fizice si emotionale pe care acesti oameni ou indurat-o in lagarele de concentrare, unii dintre ei au ySsit un sens in existenta lor chinuita. Scopul lor a fost, poate, acela de a-i reintalni pe cei dragi sau de a scrie candva despre chinurile indurate. Totusi, a sustine ca acele persoane erau fericite atunci cand s-au aflat in acele lagare ar fi absurd. Pentru a fi fericit, nu este de ajuns si avem un scop in viata. Avem nevoie de experienta sensului si cea a emotiilor pozi- tive; avem nevoie de un beneficiu prezent si viitor. Teoria mea despre fericire este inspirata din scrierile lui Freud si ale lui Frankl. Principiul freudian al fericirii sustine c& suntem manati de necesitatea instinctuala de placere. Frankl sustine ci suntem motivati mai degraba de hot&rarea de a avea un sens decat de vointa de pla- cere — el afirma: ,Straduinta de a gasi un sens al vietii fiec&ruia dintre noi este forta primara motivationala din fiecare om”. In contextul incercarii de a gasi fericirea, Unele persoane considera ci urmarirea obtin scopului si placerii, bogatia pot sa constituie elemen: ale succesului. Daca, de exemplu, notele si acceptarea cele mai bune institutii nu mai constituie o motivati puternica, exista oare posibilitatea ca un student si m isi piarda dedicarea pentru invatat? Daca promovari si maririle de salariu nu mai constituie o motivatie pul ernicd la locul de munca, oare angajatii vor lucra mi putin timp? Am avut temeri similare in leg&tura cu propriul sue ces in timp ce contemplam noua directie a vietii mel catre arhetipul fericirii. Formula ,nu suferi, nu cdstigi’ a fost de bun augur pentru mine, in termenii succesulh cuantificabil, si m-am temut de faptul cd hot&rarea me ar scadea in intensitate si urm&toarea piatra de hotar is’ va pierde atractia si nu m& va mai sustine asa cum intamplase atunci cand nu eram decat un maratonist vietii. S-a intamplat exact opusul. Trecerea de la stilul de viata al maratonistului la incer- carea de a obtine Fericirea nu presupune sa lucrezi mai putin sau cu mai putina fervoare, ci se refer la conditia de a lucra din greu sau mai mult pentru activitatile potrivite — cele care sunt sursa de beneficiu prezent si viitor. In mod similar, trecerea de la hedonism la incer- carea de a obtine Fericirea nu presupune mai putina dis- tractie; diferenta consta in faptul ca distractia ce deriva din experientele persoanei fericite este una de durata, in timp ce Fericirea unui hedonist este efemera. Persoana fericité defineste formula fara suferinta nu existd pla- cere” astfel: se bucura de calatorie si se dedici unui scop in care crede, obtinand astfel un rezultat mai bun.66 Fil FERICIT! EXPLICATIA FERICIRII 67 existé un oarecare adevar in teoriile lui Freud si ale | Frankl. Daca vrem sa avem o viata implinita, trebuie ne satisfacem atat dorinta de placere, cat si dorinta de avea un sens.4 Noi, cei care locuim in SUA, suntem deseori criticat pentru obsesia pe care o avem pentru fericire si pent cartile de self-help ce ofera solutii rapide de rezolvare problemelor si o viata lipsiti de efort si care au ati vanzari fara precedent: mai mult, aici exist& si psihia care prescriu medicamente la primul semn de discot fort emotional. Critica este oarecum justificat’, ea id tificand obsesia gresita: obsesia pentru placere, m pentru fericire. Noua lume a solutiilor rapide nu ia in consider beneficiile pe termen lung si ignora nevoia noastra de gasi un sens al vietii. Adevarata fericire implicd un di confort emotional si experiente emotionale pe care 0 parte dintre cartile de self-help si medicatia psihiatric incearca sa le evite. Fericirea implica infruntarea obsta- colelor. In cuvintele lui Frankl, problema este corect pusa: ,Omul nu are nevoie de o stare lipsita de ten- siune, ci de straduinta pentru un scop demn de el; el are nevoie nu sa se elibereze de tensiune cu orice scop, ci de vocatia de a gasi un sens care trebuie indeplinit”. Pe masurd ce stiinta psihiatriei avanseaza este foarte pro- babil ca din ce in ce mai multor persoane sa li se pre- scrie medicamente. Desi exist multe cazuri in care este justificata si necesar§ medicatia, nu sunt de acord cu \wurinta cu care astfel de medicamente sunt prescrise. Vxista un pericol real ca si dispar gi sensul. Irebuie sA ne amintim si faptul c& infruntarea mo- mentelor dificile creste capacitatea noastra de placere: fe ajuta sa nu consideram placerea ca un drept cuvenit, he reaminteste s& fim recunoscatori pentru toate micile au marile placeri ale vietii noastre. Recunostinta noas- (ri poate reprezenta in sine o sursa reala de placere sau inteles. Exista o relatie de sinergie intre placere si sens, intre beneficiul prezent si cel viitor. Atunci cand ceea ce {acem ne ofer& un scop precis, experienta placerii este intensificata; faptul cd ceea ce facem ne produce placere poate oferi o experienta si mai semnificativa5 Timp de reflectie Ganditi-va la o experienta dificila sau dureroasa pe care ati avut-o. Ce ati invatat din ea? Cum v-ati dezvoltat datorita ei? Cantitate si calitate Tuturor ne plac anumite activitati, care au o impor- tanta diferité pentru noi, in diverse grade. De exemplu, scrisul imi oferé beneficiu prezent si viitor, dar daca scriu mai mult de trei ore pe zi ma plictisesc. Vizionarea 5 In cercet&rile despre afectarea pozitiva si sensul vietii, Laura King si colegii ei demonstreaza faptul c& ,starile pozitive fi pot pre- dispune pe indivizi la sentimentul c& viata este importanta”. King, L.A., Hicks, J.A., Krull, J. si Del Gaiso, A-K. (2006). Positive Affect and the Experience of Meaning in Life. Journal of Personality and Social Psychology, pp. 90, 179-196. *Un alt mod de a caracteriza fericirea este ci ea presupune o component& cognitiva, evaluativa (sensul pe care il atribuim unei experiente), si 0 component’ emotional’, afectiv’ (experienta plicerii).68 FII FERICIT! a doua filme pe saptimana contribuie la fericirea m in timp ce patru ore petrecute in fata televizorului 1 vor crea o stare de frustrare odata cu trecerea timpul Doar pentru ca 0 activitate ne ofera placere sau un nu inseamna ca suntem fericiti dacd facem acel lucru timpul. Pentru a extrapola motivul alimentatiei dincolo hamburger, voi insera ceea ce eu numesc principit lasagna — notiunea conform c&reia capacitatea noas' de ne bucura de diferite activitati este unica si limita Lasagna este mancarea mea preferata si, de fiecare dat cand imi vizitez parintii, mama imi pregateste o porti pe care o devorez imediat. Acest lucru nu insea’ ins& c& vreau s& m&nanc lasagna toat& ziua. Acel principiu se aplica activitatilor mele preferate, pre: scrisul si vizionarea filmelor, dar si in cazul persoanel pe care le plac. Doar pentru c& familia mea reprezint cel mai important lucru pentru mine, nu inseamné c& petrece opt ore zilnic impreuna cu ei este lucrul c m-ar face cel mai fericit; si nici faptul c& nu-mi dor sa-mi petrec cu ei toate orele unei zile nu inseamné cA iubesc mai putin. Obtin multa placere si viata mea sens daca imi petrec timpul cu alte persoane, dar a: nevoie si de ragazul meu zilnic, in care pot fi singur. Identificarea activitatii potrivite, si mai apoia frecventei optime pentru fiecare activitate in parte este calea ca! 0 mai bund calitate a vietii. Cea mai buna metoda de maximizare a st&rii de feri- cire este reprezentata de un comportament de tip /Ancercare gsi eroare”, cu conditia sa fim atenti la cali- tatea experientelor noastre interiorizate. Cu toate aces- tea, majoritatea dintre noi nu aloc& timp pentru a-si pune intrebarea intrebarilor — pentru ci suntem prea EXPLICATIA FERICIRI 69 “eupati. Asa cum afirma Thoreau, ,,Viata este prea qeurt’ pentru ca noi s& ne grabim”. Cum suntem mereu pe picior de plecare, mai degraba reactiontm la exigen- Jele vietii de zi cu zi si nu ne acordam ragazul necesar pentru ane crea o viata fericita. Abraham Maslow sustine c&4 0 persoand ,nu poate {ace alegeri intelepte in viata decat daca va indrazni s& ww asculte, s& isi asculte propriul eu in fiecare moment al vlelii”. Este important si gasim timp $i sa a are provocarii lui Maslow, sé ne pune acel tip de intrel ari enre ne pot ajuta s& facem alegeri intelepte. Lucrurile Be care le fac sunt importante pentru mine? Sunt placute? Imi spune mintea mea c& ar trebui s4 fac altceva = timpul meu? Oare inima imi spune ca trebuie sa ac chimbari in viata mea? Trebuie sd ne ascultam inima si mintea — emotiile si ratiunea. EXERCITII Cum s& ne planificam viata Desi este dificil sa operationalizam concepte precum ratnte sau il ima, este totusi posibil si ne evaluam viata in termenl fert- cirii si sa interiorizam modul prin care putem deveni mai ferris it. Am putea incepe prin a urméari mai atent activitatile noastre zilnice sia le evalua in functie de cat de insemnate sau de placute sunt ele Per Dact ac cAteva minute la sfarsitul fiecarei zile pentru a scrie si a reflecta asupra modului in care ne-am petrecut timpul, acest ‘demers ne poate ajuta sa recunoastem Gpare comport mentale importante. De exemplu, am putea sa realizam ca am petrecut 0 perioada de timp semnificativa pentru activitati care ne70 FI FERICIT! ofera un beneficiu viitor, dar care nu ne fac placere sau am risi timpul in lucruri care nu ne ofera nici placere, nici beneficii. ne vom putea evalua viata prin filtrele fericirii si vom putea deci sd adaugam experiente semnificative mult mai placute. i exista principii de baz care ne pot ghida spre o vi buna — cum ar fi sa gasim sens si placere — nu exist o reteta uni versala pentru acest lucru. Este mai mult decat evident faptul fiintele umane sunt complexe si diferite, iar fiecare Persoana unica $i o lume in sine. Prin analizarea activitatilor mele de zi cu zi, pot sa vad dincolo de principiile generale care guverneaza o viz $i pot identifica necesitatile unice ale vietii mele. Pentru o perioada de o saptamana sau doua, scrieti despr modul in care va petreceti timpul, ‘incepand cu jumatatea de o1 dedicata trimiterii de e-mailuri, la cele doua ore Petrecute jn fat televizorului. Nu trebuie sa fie o relatare améanuntita a event mentelor din timpul zilei, dar ar trebui si va ofere o imagine gen. erala a vietii dumneavoastra. La finalul saptamanii, intocmiti un tabel cu fiecare dintre acti. vitatile dumneavoastra, timpul petrecut pentru fiecare dintre ele si cata placere sau semnificatie v-au adus (puteti utiliza o scala de fa unu la cinci, unu indicdnd lipsa de placere sau semnificatie, iar cinci un grad inalt de placere sau semnificatie). Alaturi de timpul Petrecut, mentionati daca v-ati fi dorit s4 petreceti mai mult sau_ mai putin timp pentru fiecare activitate. Dac vi doriti sa fi dedi- ati mai mult timp, scrieti ,,+“ langa ea; dacd va doriti s4 vA petre- ceti mult mai mult timp facdnd acea activitate scrieti ,+ +“ in dreptul ei. Daca va doriti si va petreceti mai putin timp cu acea activitate, scrieti ,—“ langa ea; pentru mult mai putin timp pe care v-ati dori sa i-l acordati, scrieti in dreptul ei ,- —“. Dac sunteti multumit de timpul pe care il Petreceti facand o anumita activi- tate sau daca nu puteti schimba timpul alocat uneia dintre ele pe moment, scrieti langa ea =". lata un exemplu al unei astfel de planificari saptamanale: EXPLICATIA FERICIRII 71 Petrecerea timpu- 2ore + + lui cu familia Sedinte I] ore = Vizionare TV 8,5 ore — Oglinda integritatii Faceti o lista a celor mai placute si importante lucruri pentru dumneavoastr’, care va fac sa va simtiti fericiti. De exemplu, o list ar putea include timpul petrecut impreuna cu familia, exer citiile, promovarea drepturilor omului in lume, ascultatul muzicii si asa mai departe. " Alituri de fiecare item din lista, scrieti cat timp ji dedicati pe saptamana sau pe luna. Cu sau fara ajutorul hartii pe care ati facut-o in cadrul exercitiului anterior, intrebati-va daca traiti in conformitate cu cele mai intime credinte ale dumneavoastra. Petreceti timp de calitate cu partenerul sau copiii dumneavoas- tra? Faceti exercitii de trei ori pe saptamana? Sunteti membru activ intr-o organizatie pentru drepturile omului? Va rezervati timp pentru a asculta muzica sau pentru a participa la concerte? Acest exercitiu va constitui un fel de oglinda a vietii dumnea- voastr si vA va ajuta s determinati daca exista vreo congruenta intre cele mai intime credinte si modul dumneavoastra de viata. Odata cu integritatea crescut’ va veni si o fericire mai mare.® Deoarece nu constientizam discrepanta dintre ceea ce sustinem ca este important pentru noi si ceea ce facem cu adevarat, ar tre- bui sa rezolvati acest exercitiu alaturi de cineva care va cunoaste © Nathaniel Branden discuti despre importanfa integritatii in cazul respectului de sine si al fericirii. Branden, N. (1994). The Six Pillars of Self-Esteem. Bantam Books.72 FIl FERICIT! foarte bine si care tine la dumneavoastra indeajuns de mult in Sa fie dispus sa va ajute si va evaluati viata cu sinceritate.” Timpul pe care alegem sa jl dedicam credintelor noastre mai intime depinde de preferintele personale si de disponibili noastra. Doar pentru ca familia mea este cel mai important | Pentru mine; nu inseamna ca pentru a-mi dezvolta integritatea | Pentruia fi mai ferieit trebuie si realoc tot timpul pe care I di hobby-ului meu, familie’ (amintiti-va de principiul lasagna). © soané care trebuie sti lucreze in doua locuri Pentru a-si intreti familia traieste in conformitate cu cele mai intime credinte sale, desi pethece Putin timp jucdndu-se cu propriii copii. Totusi, deseori suntem privati de un mod de viata care ne-~ face mai fericiti, de forte interne si externe asupra cdrora avem ut anumit grad) de ‘control, — precum obiceiurile, temerile no: sau asteptarile altor persoane in ceea ce ne Priveste. Deoares timpul este o resursa finita si limitata, va trebui si renuntam unele activitati care nu se afla pe primele locuri ale listei cu priori. tati — spunem ,,nu“ anumitor oportuni Pentru a spune ,,da‘ celor care sunt mai valoroase pentru noi. Repetati acest exercitiu in mod regulat. Schimbarea, in speci: a sabloanelor si a tiparelor comportamentale inradacinate, nu loc peste noapte. Cel mai important lucru, inci o data, este acel de a ne transforma activitatile fn ritualuri. Pe langi crearea unui obicei al activitatilor in care doriti si va implicati, inserati ritualuri negative — momente in care va abtineti sa faceti anumite lucruri. ” Cercetarile lui Chris Argyris demonstreazi c& suntem suficient de abili in identificarea discrepantelor dintre ceea ce sustin altii c& este important pentru ei (teoriile lor expuse) si ceea ce fac de fapt (teoriile utilizate de ei), dar nu la fel de eficienti atunci cand trebuie sa identific&dm discrepantele din viata noastra. Asadar, este indicat 84 rezolvafi acest exercifiu cu cineva care va cunoaste foarte bine si céruia ti pas& de dumneavoastra att de mult incat s& fie dornic si vd ajute sa va evaluati viata. Conform lui Argyris (1976), ,,Teoriile expuse asupra actiunii sunt cele pe care oamenii le consider’ baza actiunilor lor. Teoriile-in-uz sunt teoriile cu privire la actiunea la care se refer’ comportamentul oamenilor“. EXPLICATIA FERICIRI 7 De exemplu, daca este posibil, incercati sa nu accesati eee intre anumite intervale orare. Petrecem o perioada din zs a = ‘nal mare navigand pe internet; veri icarea e-mailului © dat = witeva minute ne slabeste produce itatea, eet ultima instanta, ne face mai nefericiti- Putati apela la perioas ti tolefon sau fara sedinte, in care va puteti concentra Eeiihs = activitati, fie cd este vorba despre rezolvarea altor probleme, de petrecerea timpului cu prietenii. ® Cercetirile autorizate de compania Hewlett-Packard $i sealizate de TNS Research ilustreaza ca omuncitorii a caror atentie as tras& de telefoane, e-mailuri si sms-uri sufera ° pierdere nee de IQ decat persoanele care fumeaza marijuana’ Vester i site-ul CNN.com, salvat in Noiembrie 21, 2006: http:/ /edition.cnn. 2005/WORLD/europe/04/22/text.iq.4 Moneda Suprema Ce se afla in urma noastrit si inaintea n tra sunt lucruri mérunte in comparatie c ceea ce siilasluieste inlduntrul nostru. RALPH WALDO EME! Marva Collins a fost profesoara la o scoala de la peri- feria orasului Chicago, un loc unde consumul de dro} si criminalitatea erau la ordinea zilei, iar optimismul speranta erau doua atitudini rar de intalnit. Problemele din zona respectiva erau foarte grave si multi educatori nu credeau cé elevii aveau sd scape de saracie si de senti- mentul de inutilitate ce reprezentau mosteniri de familie. In 1975, Collins a fondat Westside Preparatory School pentru copiii din cartier. O parte dintre acestia fusesera exmatriculati din alte scoli din cauza compor- tamentului inadecvat sau a incapacitatii de a se integra, dintr-un motiv sau altul, in sistemul scolar. Westside Preparatory reprezenta ultima lor sansa de a nu ajunge in strada. La Westside, aceiasi copii care fusesers catalogati drept imposibil de educat au invatat si citeascd Shakespeare, Emerson si Euripide pana in clasaa patra. Copiii care fusesera considerati irecuperabili pentru societate au ajuns la facultate. Elevii lui Collins si-au asumat viziunea mentorului — conform c&reia fiecare copil are potentialul de a reusi in viaté. Au devenit MONEDA SUPREMA 7S increz&tori in propriile forte, au fost capabili sa isi ima- jjineze un viitor plin de speranta si sa il realizeze. Collins si-a fondat scoala cu foarte putini bani, la inceput si-a folosit casa pe post de sala de cursuri. in \irmatorii 20 de ani a continuat sA se confrunte cu o siluatie financiara extrem de proasta, motiv pentru care gcoala a fost deseori in pragul inchiderii. Astazi, exista ycoli Marva Collins in mai multe state; educatori din toata lumea vin sa o intalneasca la Chicago si sa invete metodele ei. Experienta lui Collins ne ofera o imagine ampla a implicatiilor pe care le presupune identificarea starii de fericire ca scop final. Ea sutine ca atunci cand se afla in compania unor persoane ,,aflate la conducerea unor corporatii de miliarde de dolari si care au acumulat averi uriage” se intreabé mereu de ce vrea sa fie profe- soara. Si g&seste raspunsul atunci cand se gandeste la unul dintre studentii ei: Tiffany era un copil considerat autist, care nu vorbea, si cdreia specialistii ii prevazuseré un viitor sumbru deoarece, spuneau ei, era un copil ce nu putea fi educat sau iubit. Intr-o zi, dupa multe rugaciuni, rabdare, dra- goste si determinare, primele cuvinte ale lui Tiffany catre mine au fost: ,,VA iubesc, doamna Ollins.” Consoana C a lipsit din componenta acestui cuvant; dar am realizat ca lacrimile datorate declaratiei lui Tiffany m-au facut cea mai bogata femeie din lume. Astazi, faptul ca Tiffany este capa- bil& s& socoteasca, s& citeasc&, s4 vorbeasca, iar privirea ei spune: ,Si eu sunt speciala, si eu pot s& invat” — acest lucru valoreaz& pentru mine cat tot aurul din Fort Knox. Collins scrie despre un alt elev care a invatat la Westside Preparatory School: ,,Mi-au fost rasplatite toate noptile nedormite in care m-am intrebat cum voi regla—_— 76 FI FERICIT! deficitele financiare atunci cand vedeam stralucirea ochii lui care va lumina candva lumea.” Marva Collins ar fi putut acumula o avere. Ea ar putut evita grija deficitelor si a falimentului. In anii “ ar fi putut accepta ofertele administratiilor Bush Reagan pentru postul de secretar al educatiei, Pprecum toaté onoarea si prestigiul pe care i le-ar fi adus Dar I Collins fi placea activitatea didactic& si credea cA al aduce schimbari esentiale in viata elevilor. ‘i Activitatea de profesor i-a oferit un sens al vietii care credea c& nicio alt& profesie nu i-l putea oferi; i oferit © satisfactie emofionala ce nu putea fi cumparat cu nicio suma de bani. Se simtea ,,cea mai bogata fem din lume” si experientele ei ca profesoara erau mai p tioase pentru ea “decat tot aurul din Ford Knox” de rece fericirea, nu aurul si prestigiul, reprezentau Monet Suprema. Timp de reflectie Ce anume val a a cai os a , oreaza pentru dumneavoastra cAt tot aurul din Fericirea ca moneda suprema Daca am dori s4 evaluam valoarea unei afaceri, am folosi banii ca unitate de masura. Am calcula valoarea in dolari a bunurilor si a datoriilor curente, a profitu- rilor si @ pierderilor. Tot ceea ce nu poate fi tradus in termeni monetari nu va creste sau descreste valoarea companiei. In acest caz — in masurarea valorii unei companii — banii sunt Moneda Suprema de schimb. MONEDA SUPREMA 7 © fiinté uman&, asemenea unei afaceri, aduce profi- juri gi sufera pierderi. Pentru o fiinté umana insa, Moneda Suprema de schimb nu este reprezentata de wn, si nici de o m&sura externa, precum faima, averea wa puterea. Moneda Suprema in cazul unei fiinte ine este fericirea. Banii si averea sunt subordonati fericirii si nu au o yaloare intrinseca. Singurul motiv pentru care faima si ani sunt de preferat este acela c& detinerea lor, sau jindul detinerii lor, poate produce emoftii pozitive sau wi sens al vietii. Faima si banii in sine sunt lipsite de yaloare: nu am avea motive sa céutam faima sau boga- ja dac& nu ar contribui intr-un fel la obtinerea fericirii. i acelasi mod in care bunurile sunt secundare banilor {ntr-o afacere — deoarece valoarea lor este evaluata in iolari si centi— faima si valoarea materiala sunt secun- ilare fericirii in viata noastra. Implicatiile constientizarii faptului c& fericirea este Moneda Suprema sunt dramatice. Pentru a lua un exemplu extrem, dac& ni s-ar oferi posibilitatea de a alege intre un milion de dolari si o discutie cu un prie- len, ar trebui si o alegem pe cea care ne-ar oferi un mai mare grad de fericire. fn cazul in care discutia ne-ar oferi o satisfactie emotionala mai mare si ar avea o sem- niticatie mai mare pentru voi decat un milion de dolari, atunci ar trebui sa alegem conversatia. C&ntarind importanta unei conversatii in comparatie cu cea a banilor, ar fi ca si cum am compara merele cu portocalele. Dar prin convertirea banilor, a discutiilor sau a altor elemente in moneda fericirii, prin evaluarea gradului in care un lucru ne face fericiti, avem o moned& comuna care ne ofera posibilitatea de a compara expe- riente aparent diferite.7 FI FERICIT! Nu mai este cazul s4 mentionez faptul c& aleg dintre un milion de dolari si o conversatie nu este at de simpla. Pentru a face alegerea potrivita, nu este ajuns s4 spunem c& ne place mai mult si vorbim prietenul nostru si putem s& uit’m milionul de dol O sum mare de bani ne poate oferi siguranta in viit si acest lucru ar putea s& prevind aparitia unor em negative pe viitor. Mai mult decat atat, un milion dolari poate oferi libertate si oportunitatea de a efect activitati importante pentru noi. fn cazul in care, si dupa ce am luat in considerare intregul context, r lizém faptul ci acea conversatie ne va oferi mai mult placere si satisfactie, atunci este mult mai valoro. pentru noi decat un milion de dolari. Asa cum susting psihologul Carl Jung, ,,Partea cea mai putin important a lucrurilor importante valoreaz& mai mult decat part cea mai important a lucrurilor fara importanta”. Imaginati-va urmatorul scenariu: o extraterestra d pe Venus intra intr-un magazin si vrea si cumpere obiect care valoreaza 1000 de dolari. Ea fi ofera pa nului posibilitatea de a alege intre 1 000 de dolari sau bancnota care, pe Venus, este echivalentul a 1 milion d dolari pimnteni. Patronul stie cA nu va ajunge nici data pe Venus si c& banii de pe Venus nu au nicio va: loare pe Pamant. Doar daca nu vrea s& pastreze banii pentru valoarea lor sentimentala, patronul ar trebui s& aleag’ cei 1000 de dolari pamanteni. Moneda de pe Venus este la fel de valoroasd ca si suma pe care 0 cedeaza in moneda acceptata pe Pamant. in acelasi mod, un milion de dolari sunt la fel de valorosi ca si suma cedati in Moneda Suprema. in ace- lasi mod in care banii pamanteni reprezinté. Moneda Suprema in care este platit’ o afacere, prin urmare moneda care conteaz&, fericirea este Moneda Suprema MONEDA SUPREMA 79 WW core este platita o fiinta umana, asadar, moneda care eonteaza. Fericirea ar trebui si fie determinantul ac- \\unilor noastre, scopul catre care tind toate celelalte Mopuri. Nogatia si fericirea Banii — dincolo de nevoile de baza pe care ni le satis- fae, precum cele de mancare si adapost (nu ma refer la vaviar si la castele) — nu sunt altceva decat mijloace pentru a atinge un scop. $i totusi, adesea confundam mijloacele cu scopurile si sacrificdm fericirea (scopul) pentru bani (mijloc). a; ’ Fste simplu sa facem acest lucru atunci cand bogatia materiala este ridicata la rangul de scop final, asa cum w intampla& adesea in societatea noastra. Asta nu in- seamna c& acumularea unei stdri materiale bune este yresitd in sine. Prosperitatea materiala poate ajuta indi- vizii, dar si societatea, sA atinga niveluri inalte de feri- cire. Securitatea financiaré ne poate elibera de munca pe care nu o consideram importanta si de grija urma- torului salariu. Chiar si asa, nu banii in sine sunt valo- tosi, ci faptul c& ei pot produce mai multe experiente pozitive. Bogatia materiala in sine nu are sens si nu determina bogatia emotionala. ts Studiile au demonstrat c& relatia dintre bogatie i fericire este foarte diferita de cea pe care ne-o imagi- nim. Extinzand studiile longitudinale si interculturale privind fericirea, psihologul David Myers a gasit 0 core- latie foarte slaba intre fericire si bogatia materiala, cu exceptia cazurilor de saracie extrema, unde nevoile de baza ale oamenilor nu sunt satisfacute. Mai mult decat atat, desi in ultimii 50 de ani populatia din multe tari a80 FIl FERICIT! devenit mai bogats, studiile nu au relevat nicio cres' ci in multe cazuri o descrestere a nivelului fericirii. Castig&torul premiului Nobel pentru econo’ Daniel Kahneman, si-a indreptat atentia c&tre studi fericirii. Cercetarile lui Kahneman si ale colegilor sai descoperit cd exist o leg&tur& foarte mica intre bogat si emotii pozitive: Convingerea conform careia un venit mare este asi cu o stare de buna dispozitie este foarte raspandita, dar fel de iluzorie. Oamenii cu venituri peste medie sunt tiv satisfacuti de vietile lor, dar nu sunt mai fericiti d ceilalti, ei tind sa fie mai tensionati si nu petrec mai timp in activitati deosebit de plicute. Mai mult decat at efectul venitului asupra vietii pare trec&tor. Noi sustin faptul ci oamenii exagereaz& contributia venitului cazul fericirii, deoarece ei isi concentreaz& atentia, parte, pe realizdrile conventionale, atunci cand evalue: propria lor viata sau vietile altora. In mod surprinzator, unele persoane sunt mai dep: sive atunci cand obtin prosperitatea material& dec: atunci cand se straduiau sa o atinga. Maratonistul vie este sustinut de speranta c& actiunea sa va genera un beneficiu viitor, ceea ce face ca emotiile lui negative fie mai suportabile. in orice caz, odata ce ajunge la d tinatie si realizeaz4 c4 prosperitatea materiald nu il fa mai fericit, nu exist& niciun lucru care sa il sustina. Apare sentimentul disperarii si neputintei, deoarece ni isi mai doreste nimic, niciun lucru care fi va permite s aiba un viitor fericit. Exista exemple nenumarate de oameni prosperi care au trecut printr-o depresie si au inceput si consume alcool sau droguri. In mod paradoxal, reusita le-a adus mai putina fericire decat atunci cand nu isi puteau rea- MONEDA SUPREMA 81 liga visul, deoarece in acele momente erau convinsi c4, wilata ajunsi acolo, aveau sa fie fericiti. Si atunci cand au ajuns acolo, acel acolo” pe care il asteptasera s-a slovedit de negasit. Odata ce le-a disparut iluzia cu care {eiiesc majoritatea oamenilor — conform careia prospe- filatea materiala si statutul pot determina fericirea de lurat’ — se confrunté cu sindromul lui ,si acum?”. Mealizand ca toate eforturile si sacrificiile nu le-au adus fewa stare pe care o cdutau, ei sunt cupringi de senti- fentul neajutorarii invatate. Devin nihilisti, se resem- fwaza cu faptul cé nimic nu ii mai poate face fericiti, si we intore adesea c&tre modalitati alternative de a cduta o wture de bine, care sunt de obicei distructive, in incer- enrea disperata de a scapa de nefericire. Asadar, dacd bogatia materiala nu conduce la fericire, ile ce suntem obsedati de ea? De ce dorinta de a fi bogat devine mai importanta decat gasirea unui sens al vietii? De ce ne simtim mai confortabil daca luam decizii ba- sate pe valoarea material decat pe criterii emotionale? Dintr-o perspectiva evolutionist’, se poate spune ca trecutul nostru indep&artat determina comportamentul actual? Atunci cand eram vandatori si agricultori, acu- mularea bogatiei — in special a hranei — era hotara- toare pentru supravietuirea noastra in cazul unei secete sau al unei ierni friguroase. A stoca produse a devenit parte din structura noastra. Ast&zi, chiar si cei al cdror viitor este asigurat din punct de vedere financiar au tendinta de a stoca mai mult decat au nevoie. Acumu- larea bogatiei nu mai este un mijloc de a supravietui, ci un scop in sine. Noi valorificim lucrurile masurabile (bog&tia materialé si prestigiul) in detrimentul celor care nu pot fi masurabile (emotii si sens). in lumea noastra materiala, apreciem fetele si baietii materialisti. Oamenii bogati sunt apreciati prin virtutea82 FIl FERICIT! averii lor materiale, ca si cum valoarea net& este o m sura potrivité pentru a aprecia cat valoreaza o persoar Scolile universitare apreciaz4 numéarul articolelor pub cate drept criteriu pentru promovare. Masuram valoa unei zile sau a unei séptaméni in conformitate cu gradi nostru de productivitate. Asa cum Laurence G. Boll afirma in Zen and the Art of Making a Living: ,Societate ne invaté un singur lucru: important e doar aspectt material, iar singurele lucruri care chiar conteaz& sul cele care pot fi numarate’. Valoarea financiari a case este cuantificabila; sentimentele pe care le atasa casei noastre nu sunt. Piesa lui Shakespeare Hanilet poa sA valoreze zece dolari in rafturile librariei, dar impor tanta ei literara nu poate fi cuantificata. Timp de reflectie Interesul pentru faima si bogatie a ocupat un loc semnifica- tiv in cadrul dorintei voastre de a fi fericiti? In ce fel? Falimentul emotional in timp ce acumulam averea materiala, ne apropiem de falimentul masurat in moneda cu adevarat impor tanta. Asa cum afacerile pot da faliment, in acelasi mod 0 poate face si o fiinté uman&. Pentru a ramAne solva bila, o afacere trebuie s& aiba profituri; cu alte cuvinte venitul ei trebuie si depaseasca cheltuielile. Atunci cand ne analizdm viata, ar trebui s4 privin experientele pozitive ca pe un venit, iar pe cele negative ca pe cheltuieli. Atunci cand experientele noastre pozi: tive cantaresc mai greu decat cele negative, am obtinut un profit masurat in Moneda Supremé. Depresia pe ter- MONEDA SUPREMA 83 iwen lung poate fi considerata faliment emotional — tlurata si experientele negative (cheltuieli) le depasesc pe cele pozitive (venit). societate intreaga poate sd se confrunte cu posibili- {alea unui faliment — o depresie puternicé — daca pro- fwntul falimentelor individuale continua s& creasca. in acelasi mod, pe m&sura ce cresc ratele de anxietate si ilepresie, societatea se indreapta spre falimentul emo- {ional in Moneda Suprema. Asadar, in timp ce facem worturi substantiale in domeniul stiintei si tehnologiei, fontinuadm s& ramanem in urma din punct de vedere emotional. Din p&cate nu exista semne ca lucrurile s-ar imbund- {\\i, Aproximativ o treime dintre adolescentii americani wuferd de depresie. Studiile din SUA, Europa, Australia »i Asia au indicat faptul ca, astazi, numarul copiilor care wufera de depresie si anxietate este mai mare decat cel al eopiilor din generatiile anterioare. Aceasté tendinta se extinde dincolo de granitele etnice si socio-economice. in cartea sa, Emotional Intelligence’, Daniel Goleman ilirma: ,,Fiecare generatie, din orice colt al lumii, de la inceputul secolului XX a fost mai predispusa la depre- sie decat generatia parintilor — ei manifesta nu doar \ristete, ci o apatie paralizanta, o deprimare si 0 auto- compatimire coplesitoare — pe parcursul vietii”. Goleman subliniaz4 agravarea falimentului emotional la nivelul societatii. ,Sentimentul coplesitor de neajutorare” — nihilismul — descris de Goleman rezulta din incapaci- talea noastra de a depasi aceasta stare lipsita de compo- nenta emotionala, atat la nivel global, cat si la nivel individual. * Daniel Goleman, Inteligenta emotional, ed. a Il-a, Curtea Veche Publishing, 2008.FIl FERICIT! Conform lui Goleman, /Epoca anxietatii” ce a ca terizat secolul XX evolueazd acum intr-o vEpo melancoliei”. in Man’s Search for Meaning, Viktor Fra este de parere c& ,,vacuumul existential este un fen men raspandit, caracteristic secolului XX” si se de nemultumit de faptul cA un procent de 25% dintre s dentii europeni si 60% dintre studentii americani suf de parere cA traiesc ,,intr-un vacuum existential ce ca zeaza un gol interior”. Aceasta situatie este mai proastA decat in anii 5 cand Frankl a scris aceasta carte, si un studiu printre studentii care intrau la colegiile americane po sa explice motivul. in 1968, studentii din primul an fost intrebati care le sunt obiectivele personale pe tel men lung: 42% voiau s& cdstige cat mai multi bani, 83% isi doreau o filozofie de viata personala. Ace sablon era semnificativ diferit in 1997, cand 75% dint studentii din primul an au declarat ca scopul lor era § isi cladeasca o situatie material& cat mai buna, iar 419 dintre ei doreau sa isi dezvolte 0 filozofie de viata. Pf masura ce un numér tot mai mare de persoane au aj 84 considere averea materiala drept scop in sine si p mdasura ce tot mai multi indivizi sunt nefericiti, socie tatea se indreapta cdtre un faliment emotional. Odata cu falimentul emotional ies la suprafata si cel mai grave probleme sociale ale noastre — inclusiv abuzul de alcool si droguri si fanatismul religios. Este usor d inteles de ce o persoana nefericité poate consuma drog din moment ce acestea fi ofera o evadare temporara di realitatea vietii sale lipsite de bucurie sau motivul pentru care 0 persoand se va indrepta cAtre un predicator caris matic care promite s4-i ofere fericirea eterna. Fericirea nu este un lux, un scop ce trebuie urméarit odata cu rezolvarea problemelor noastre sociale si MONEDA SUPREMA 85 personale. Cresterea ponderii Monedei Supreme imbu- nataiteste calitatea vietii individuale si poate sa trans- forme lumea intr-un loc mai bun, mai sigur. EXERCITII Incheierea propozitiei Tehnica incheierii propozitiei a fost inventata de psihoterapeu- tul Nathaniel Branden, considerat parintele conceptulut de stima de sine. Aceasta tehnica simpla, care consta in imaginarea unui numéar de finaluri pentru o propozitie incompleta, ahaa adesea oamenii si gaseasca lucruri ce pot determina schimbari esentiale t Deals reguli de baz ale acestui exercitiu. Generati cat mai repede posibil cel putin cinci finaluri — sau cat mai multe va vin in minte — pentru © propo; incompleta. Puteti face acest lucru in scris sau inregistrandu-va pe un reportofon, Nu exist raspunsuri corecte sau incorecte, si unele dintre respunsdrila dumneavoastra se pot contrazice intre ele. basa deoparte gindi- rea critica; ganditi dupa, nu in timpul exercitiului. Dupa ce ati dat raspunsuri, revedeti-le si observati daca ati descoperit lucruri importante; s-ar putea sA best s& faceti cateva incercari pen- ine acest gen de informatii. = ea invita ae noi, puneti-le in practica. Acest exercitiu functioneaza atat la nivel constient, cat si la nivel subconstient, veti obtine beneficii, doar daca integrati in comportamentul vostru 2 i ati descoperit. te oe aehs de arch de propozitie incheiat cu sapte finaluri: i ici i den, N. (1994). The Six ‘Pentru explicarea tehnicii, vezi Branden, N. Pillars of Self-Esteem. Bantam Books; precum si nathanielbranden.com/ catalog/articles_essays/instructions.html.Fil FERICIT! rie voi mari cu 5% nivelul de constiinta in viata mea. oi realiza care este pretul pe care il plat f sp t latesc pentru cA prea des... ‘ oe Nu voi mai fi capabil sa evit situatiile dificile. Imi voi aprecia familia mai mult... Imi voi aprecia viata mai mult. Lucrurile vor fi mai dificile... Voi petrece mai mult timp cu familia. .. Voi fi mai bun cu angajatii mei... In continuare voi prezenta o lista cu cAteva trunchiuri de pI Pozitii preluate sau parafrazate din lucrarea lui Branden: Daca voi mari cu 5% nivelul de constiinta in viata mea. Lucrurile care ma fac fericit sunt... ‘ ; - Pentru a aduce cu 5% mai multa fericire in viata mea... Dacd voi fi mai responsabil in indeplinirea dorintelor mele. Daca voi aduce cu 5% mai multi integritate in viata mea. a vreau sa spun nu. Daca respir adanc si imi permit sa simt ce este fericirea... Devin constient ca... Lucrati asupra acestor trunchiuri de propozitii de cAteva ori — te Puteds face in fiecare zi — le puteti face Zilnic timp de cateva Saptamani sau o data pe saptamana timp de sase luni. Le puteti face pe toate in acelasi timp sau unul sau dou’ pe rand. q Daca exist vreun trunchi de Propozitie care are vreun impact anume asupra dumneavoastra, repetati Propozitiile care deriva din ea atat timp cat le considerati utile. ? Recomand realizarea unui i *R program mai lung de formare a pro- Pozitiilor, precum cel prezentat in cartea lui Nathaniel Branden, int tulata Six Pillars of Self-Esteem sau online. Pentru exemple, site-ul_ nathanielbranden.com i cea oe ee /catalog /articles_essays/sentence_ x tink 7 Daca as putea spune da atunci cand vreau si spun da si nu cand MONEDA SUPREMA 87 Intocmiti o hart a fericirii Studiati harta pe care ati alcatuit-o in cadrul exercitiului de la sfarsitul Capitolului 3. Pe baza informatiilor colectate de dumnea- voastra, proiectati saptamana ideala. Odata ce aveti o imagine a modului in care ati vrea s4 arate viata dumneavoastra, sunt mari sanse ca aceasta sa devina realitate. Dac vreti si petreceti mai mult timp cu familia — sa spunem opt ore pe saptamana — scrieti acest lucru. Daca vreti sa petreceti mai putin timp in fata televizorului, scrieti care credeti ca este timpul ideal necesar acestei activitati — avand in vedere toate cele- Jalte lucruri pe care v-ar placea sa le faceti. Faceti acest lucru intr-un mod cat mai realist posibil; de exemplu, chiar daca v-ati dori sa petreceti in mod normal 20 de ore pe saptamana citind romane si privind piese de teatru, s-ar putea ca acest lucru sa nu aiba nicio utilitate avand in vedere celelalte obligatii din viata dumneavoastra. Exist lucruri pe care nu le faceti acum si care ar putea sd va ofere o stare de multumire? Daca ati merge la film o data pe sapta- mana, acest lucru ar putea contribui la o stare de bine? Ati fi mai fericit daca ati dedica patru ore pe saptamana unui hobby si daca ati iesi in oras de trei ori pe saptamana? Daca intampinati constrangeri si nu puteti face schimbari sem- nificative in viata dumneavoastra, incercati sa profitati de ce aveti. GAnditi-va la activitati scurte care v-ar putea aduce beneficii pre- zente si viitoare si pe care le-ati putea insera in viata dumneavoas- tra. Dac drumul zilnic cdtre locul de munca este plictisitor, dar de neevitat, incercati sa-l faceti placut. De exemplu, ascultati carti audio sau muzica dumneavoastra preferata pe parcursul drumului. Sau puteti incerca sa cititi — inc o data, transformati in ritual orice schimbare pe care doriti s4 o faceti in viata dumneavoastra. Periodic — cam o data pe an — repetati acest exercitiu impre- una cu cel de la sfarsitul Capitolului 3. Observati progresul facut si zonele iin care ati dori s4 progresati, precum si modul in care prio- ritatile dumneavoastra s-au schimbat spre deosebire de anul ante- rior, si care necesita o revizuire a harti5 Stabilirea scopurilor Fericirea derivt mai putin din experi pasiva a circumstantelor dezirabile din implicarea in activitati valoroase | Progresul pe calea atingerii scopurilor. Davip Myers si ED Atunci cand, la varsta de 16 ani, am pornit in caui rea fericirii, am crezut c& pentru a fi cu adevarat feri trebuia s& ajung la o stare lipsita de dorinte — care tru mine presupunea lipsa aspiratiilor, a obiectivelor scopurilor. Pana la urmé, scopurile c&tre care tindeam Pprecum castigarea campionatului — nu numai c& ni imi ofereau rezultate pe masura investitiei emotionale; din contra, imi provocau nefericire, m& faceau si simt falimentar din punct de vedere emotional. Mi-at trebuit cAtiva ani pentru a intelege cA problema nu 0 reprezentau scopurile — aspiratii, dorinte, nevoi — ci tipul scopurilor pe care le aveam si rolul detinut de acestea in viata mea. , - Acum sunt de p&rere c& scopurile sunt indispensa- bile pentru o viata fericita — pentru a fi fericiti, trebuie sa identificém si s{ urm&rim anumite scopuri ‘care sunt atat placute, cat si importante. Dar inainte de a privi relatia dintre stabilirea scopurilor si confort, si ludm in considerare relatia existenta intre stabilirea scopurilor si starea de bine. STABILIREA SCOPURILOR 89 - Heopuri si succes Oamenii care isi stabilesc scopuri au ganse mai mari W\ reuseasc& dec&t cei care nu le au. A avea obiective Jovocatoare gi specifice — cu termene-limita si criterii ie performanta — conduce la o mai buna performanta.! Mobilirea unui scop inseamna un angajament in cuvinte, jar cuvintele au puterea de a crea un viitor mai bun. Atunci cand este vorba despre legatura dintre sco- iri si succes, stiinta psihologiei confirma, aga cum se “ mpla adesea, relatia dintre ceea ce comunica limba- jul nostru, ce sustin textele religioase si ceea ce multe persoane experimenteaza. Legdtura etimologica dintre voncept si a concepe nu este accidentala. Prin intermediul conceptelor, al cuvintelor, putem concepe, putem da hastere unei noi realitati. In Biblia ebraica’, de exemplu, je spune cé Dumnezeu a creat lumea prin intermediul cuvintelor: ,S& se facd lumina: si s-a facut lumina”. Car- iva lui Ioan incepe astfel: ,,La inceput a fost cuvantul”. Statele Unite si-au declarat existenta sustinand un set de scopuri, obiective si valori. Scopurile comunica, pentru noi si pentru altii, credinta conform c&reia suntem capabili si depasim obstacolele. Imaginati-v4 cA viata dumneavoastra este o célatorie. Mergeti cu rucsacul in spate, progresand, pana cand ajungeti in fata unui zid din caramida care va impiedica s8 ajungeti la destinatie. Cum procedati? Va intoarceti din drum, evitati bariera care reprezinté 0 provocare? Sau adoptati o alta abordare si aruncati peste gard 1 Pentru o privire generala asupra literaturii academice, vezi Locke, E.A., si Latham, G.P. (2002). Building a Practically Useful Theory of Goal Setting and Task Motivation: A 35-Year Odyssey. American Psychologist, 57(9), 705-717.90 FIl FERICIT! rucsacul, deoarece acest gest vA ajutd si gasiti mod: litati prin care puteti trece dincolo de zid? / In 1879, Thomas Edison a anuntat c& va prezenta public becul electric pana la 31 decembrie, desi toat experimentele pana in acel moment esuasera. Si-a ai cat sacul peste zid — care simboliza obstacolul — si, ultima zi a anului, s-a facut lumina. In 1962, cand pre dintele John F. Kennedy a declarat lumii ca Statele Unit vor trimite un om pe Lund pana la sfarsitul decadei, unel dintre materialele necesare acestei cl&torii nu erau ine inventate, iar tehnologia indispensabila acestei aven era cvasiinexistenta. Dar si-a aruncat rucsacul — si sau, si al NASA — peste zid. Desi ne asumam 0 obli: gatie verbala, indiferent cat de curajoasa si plina di inspiratie ar fi aceasta, ea nu ne garanteaza faptul c& vom ajunge la destinatie si nu ne usureaz4 drumul spre obtinerea succesului. William H. Murray, un alpinist scotian, a scris in The Scottish Himalayan Expedition despre beneficiile gestului de a ne arunca rucsacul peste un zid: Pana in momentul in care o persoana este cu adevarat convinsa c& un anumit lucru trebuie facut, exist ezitare, sansa de a se retrage, intotdeauna exista ineficients. Cat priveste toate actiunile initiativei (si ale creatiei), existé un. adevar elementar, a cérui ignorare ucide bogatia de idei si planurile: faptul cd in momentul in care cineva se dedic& unui anumit demers, providenta isi face aparitia. Au loc tot felul de intamplari menite sA sprijine persoana in cauza, care altfel nu ar fi existat. Un intreg sir de eveni- mente deriva din decizie, determinand o serie de eveni- mente neprevazute si de intdlniri, precum si asistentd material la care nimeni nu se asteapta. Am ajuns s& res- pect unul dintre distihurile lui Goethe: ,,Indiferent ce poti STABILIREA SCOPURILOR 91 realiza sau visezi c& poti realiza, incepe sa 0 faci! indraz- neala are geniu, magie si forta. Un scop, un angajament explicit concentreaza aten- lia asupra tintei si ne ajuta sA gasim modalitati pentru a ajunge acolo. Scopul poate fi la fel de simplu precum cel de a cumpara un computer sau la fel de complex pre- cum escaladarea Everestului. Convingerile, spun psiho- logii, sunt profetii care se implinesc de la sine atunci cind ni le asumam. in momentul in care ne aruncim rucsacul peste zid demonstram cé avem incredere in noi, in capacitatea noastra de a transforma in realitate viitorul pe care ni l-am imaginat.? Noi deseori cream realitatea, nu doar reactionam fata de ea. Timp de reflectie Ganditi-va la experienta care a urmat unui angajament pe care vi |-ati asumat. Care au fost consecintele? Pentru ce anume v-ati asuma un angajament in acest moment? Scopuri si starea de bine Desi cercetarile empirice si dovezile anecdotice de- monstreza faptul ca existé o legatura intre ati fixa scO- puri si a te simti bine, ea este mai putin evidenfiata. Intelepciunea conventionalé ne arata cd fericirea presu- pune indeplinirea unor scopuri. Zeci de ani de cercetari 2 Vezi Rosenthal, R., si Jacobson, L. (1968), Pygmalion in the Classroom: Teacher Expectation and Pupils’ Intellectual Development. Holt, Reinhardt si Winston; si Bandura, A. (1997), si Self-Efficacy: The Exercise of Control. W.H. Freeman et Comp.92 FII FERICIT! stau la baza puternicelor noastre convingeri: in timp indeplinirea unui scop ne poate oferi satisfactie, iar cul poate duce la disperare, aceste sentimente sunt scurtaé durata. Psihologul Philip Brickman si colegii s&i au dem strat acest lucru prin analizarea nivelurilor de ferici pe care oamenii le-au avut atunci cand au castigat loterie. Intr-o perioada relativ scurta, de o luna, castigi torii la loto se intorc la starea psihicd anterioara cAsti lui. Daca erau nefericiti inainte de a castiga, vor rama: la fel. In mod similar, si poate mai surprinz&tor, vi timele accidentelor care au devenit paraplegice era adesea la fel de fericite ca inainte de accident, intr. perioada de un an de la producerea acestuia. { Psihologul Daniel Gilbert’ a extins aceste rezulta| pentru a demonstra incapacitatea noastra de a ne p: zice propriile stéri emotionale. Suntem convinsi c& cas4 noua, 0 promovare sau un articol pe care l-am scris ne-ar face fericiti, cand de fapt aceste realizari duc la cresteri temporare ale starii noastre de bine. Acelasi lucru este valabil si in cazul experientelor negative. Suferinta emotionalé care apare dupa finalizarea unei relatii, dupa pierderea slujbei sau dupa esecul inregis- trat de candidatul nostru preferat nu dureaz4 mult. Curand ne intoarcem la starea de fericire sau nefericire de dinaintea acestei experiente. Cercetarile mentionate anterior, care se refereau la una dintre cele mai puternice convingeri conform careia, prin atingerea unui scop, am deveni mai fericiti, ne ofera o veste bund si una proasta. Vestea buna este c& putem sa fim mai putin preocupati de esec si deci mai indrazneti in cdutarile noastre. Vestea proast& este c& * Daniel Gilbert, in ctutarea fericirii, Curtea Veche Publishing, 2008. STABILIREA SCOPURILOR 93 wuecesul nu are efecte spectaculoase — si daca asa stau \uerurile, ne putem intreba daca nu cumva nu are niciun wens s& urm&rim un scop sau sa vizim obtinerea feri- cirii. Viata noastra ar putea fi asem&natoare cu a perso- fiajului interpretat de Bill Murray in filmul Groundhog Duy sau cu a lui Sisif. In acest caz, alegerea este sustinuta fie de o iluzie (atingerea anumitor teluri ne va face mai fericiti), fie va {i confruntat& cu realitatea brutala (indiferent ce am face nu vom fi mai fericiti). Din fericire, nu este asa. Kxisté o alta posibilitate, dar mai intai trebuie ca noi sa intelegem relatia dintre scop si proces, dintre destinatie yi cilatorie. Atunci cand intelegem aceasta relatie, sco- purile noastre pot s ne conduca spre o stare psihica mai buna. Rolul scopurilor Robert M. Pirsig, in Zen and the Art of Motorcycle Maintenance, descrie cum s-a al&turat unui grup de cilugari Zen — care urcau pe Himalaya. Desi Pirsig era cel mai tandr membru al grupului, a fost singurul care a intémpinat dificultati; simtindu-se neputincios, el a renuntat s& mai urce, in timp ce calugarii au reusit sd ajunga in varf fara a depune un efort prea mare. a Pirsig era preocupat s& ajunga in varful muntelui si, coplesit de drumul care prea interminabil, a fost inca- pabil s4 se bucure de urcare; si-a pierdut dorinta — si puterea — de a merge mai departe. Calugarii se concen- trau si ei asupra varfului muntelui, dar faceau acest lucru doar pentru a se asigura cA urmeazi drumul potrivit, nu pentru c& scopul lor era sa ajunga neaparat in varf. Constienti ca se indreptau in directia corecta isi