Sunteți pe pagina 1din 7

Oncologie

CANCERUL BRONHOPULMONAR
Definiie: cancerul bronhopulmonar este o tumoare malign, cu punct de plecare bronic.
Etiopatogenie: constituie una din cele mai frecvente localizri, fiind depit ca frecven doar
de cancerul gastric (20% din totalitatea tumorilor maligne).
Apare predominant la brbai (de 8 - 10 ori mai des dect la femei), n special dup 40 de ani.
Etiologia nu este cunoscut, dar exist unele cauze favorizante:
- fumatul - dup unele statistici boala aprnd de 17 ori mai frecvent la cei care fumeaz peste
20 igarete pe zi dect la nefumtori
- substanele radioactive,
- gudronul,
- procesele inflamatorii cronice pulmonare.
Anatomie patologic: tumoarea este localizat mai frecvent n plmnul drept, n bronhiile mari
i lobii superiori. Odat constituit, formaiunea tumoral proemin n bronhie, pe care o
obstrueaza.
Simptomatologie: simptomele cancerului bronhopulmonar, att de debut, ct i cele trzii, sunt
n raport cu reaciile pe care le produce tumoarea la nivelul bronhiei (dilataie, obstrucie,
infecie) i la nivelul parenchimului pulmonar (atelectazie).
Unele infecii pulmonare (pneumonie, abces pulmonar) pot domina tabloul clinic i masca
neoplasmul (cancerul). De aceea, orice infecie pulmonar persistent, recidivant sau rebel la
tratament, la un bolnav - de obicei brbat - peste 40 de ani, trebuie s sugereze i existena unui
cancer pulmonar.
Debutul este de obicei insidios, manifestndu-se prin tuse precoce, continu, rebel la tratament,
expectoraie mucoas sau mucopurulent, uneori cu striuri de snge, alteori hemoptizii
abundente, dispnee, dureri toracice, la nceput surde, mai trziu intense i continue.
Debutul poate fi i acut, de tip pneumonie sau cu aspect de abces pulmonar.
Se cunoate i un debut tardiv, n perioada de metastazare, printr-un tablou de sindrom
paraneoplazic: tulburri de tip reumatismal (artralgii, degete hipocratice), neurologic
(polinevrite), endocrin (acromegalie).
Forma hilar (2/3 din cazuri) are simptomatologie bogat, n special bronitic (respiraie
1

dificil, uiertoare - Wheesing), dar nespecific i periferic; mult vreme asimptomatic, cu


manifestri numai radiologice.
In perioada de stare se intensific simptomele funcionale de debut (tusea, expectoraia, durerea
toracic) i apar semne generale (paloare, oboseal, pierdere n greutate, inapeten, febr).
Mult vreme starea general se menine bun.
Semnele fizice apar trziu i se datoreaza obstruciei bronice, interesrii pleurei, infectrii
teritoriului pulmonar din jur, compresiunii unor formaiuni vecine sau metastazelor.
Paraclinic
Semnele radiologice constau de obicei n: opacitate hilar, imagine de atelectazie lobar sau
zonal i opacitate rotund n plin parenchim.
Bronhoscopia este examenul fundamental, care evideniaz modificrile mucoasei bronice i
leziunea endobronic (tumoarea sau stenoza) i care permite aspirarea unor fragmente tumorale
sau a secreiei bronice, n vederea examenului histologic.
Semnele de laborator:
Examenul citologic al secreiei bronice - unul dintre cele mai importante examene, permite
cercetarea celulelor neoplazice n sput, prin recoltarea sputei 3 zile consecutiv (eventual
repetare);acest examen permite diagnosticul n 80 - 90% din cazuri, cu 1 - 5 ani nainte ca
neoplasmul s devin evideniabil cu ajutorul metodelor clasice;
V.S.H. este aproape totdeauna accelerat, indiferent de gradul febrei.
Evoluie: diagnosticul se precizeaz de obicei trziu, cnd tratamentul este inoperant.
Gravitatea rezult i din faptul c faza silenioas dureaz 5 -6 ani, iar cea de laten clinic, 23ani.
Cnd diagnosticul s-a stabilit, evoluia este n general rapid, bolnavii sucombnd n maximum
doi ani de la precizarea acestuia.
Complicaiile sunt numeroase, ele precipit evoluia bolii, mrind suferinele bolnavilor:
-procese inflamatorii sau supurative (pneumonii, bronhopneumonie, abces pulmonar, dilataie a
bronhiilor etc.);
-procese pleurale (serofibrinoase sau hemoragice);
- compresiuni ale organelor din mediastin prin adenopatie;
- prinderi ale ganglionilor axilari i supraclaviculari i metastaze la distan (cerebrale, osoase,
hepatice etc.).
Moartea se produce prin caexie, hemoptizie masiv, asfixie etc.
Forme clinice mai importante:
- forma apical (sindromul Pancoast-Tobias), cu bombarea fosei superclaviculare, dureri
insuportabile i semne neurologice;
- form hilar (central);
2

- cancerul pulmonar scundar este un cancer metastatic, cu punct de plecare din prostat, sn,
uter, tiroid, rinichi, stomac, colon, rect. Spre deosebire de cancerul primitiv, realizeaz o
imagine radiologic nodular, de obicei multipl, uneori miliar. Simptomatologia pulmonar
este mult vreme mut, metastazele fiind localizate la periferia plmnilor, dominnd semnele
localizrii primitive (prostat, sn, uter etc.). Deznodmntul fatal, survine mai repede dect n
cancerul primitiv.
Diagnosticul se bazeaz pe apariia insidioas, la un individ de obicei dup 40 de ani, mai ales
mare fumtor, a unor simptome funcionale nesemnificative prin ele nsele (tuse, expectoraie,
dispnee, hemoptizii), dar rebele la tratament i persistente. Aceeai semnificaie trebuie acordat
unor pneumonii i pleurezii rezistente la tratament sau recidivante.
Diagnosticul se precizeaz prin examenclinic, radiologic, bronhoscopie, biopsie i examenul
microscopic al sputei.
Exist deci 4 metode de depistare n stadii precoce: clinic (cu atenie la pneumoniile care se
repet n acelai lob, la stri febrile neexplicate i V.S.H. crescut), radiologic, endoscopic i
citodiagnostic, viznd sputa.
Prognosticul este fatal.
Profilaxia presupune lupta mpotriva fumatului, a polurii atmosferice, supravegherea
condiiilor de lucru n industriile care folosesc substane cancerigene, aciuni de depistare
precoce radiologic n mas, tratamentul intens i precoce al tuturor infeciilor bronice.
Tratamentul
1.Tratamentul chirurgical este singurul eficace (lobectomii). Majoritatea bolnavilor ajung ns
prea trziu la intervenia chirurgical.
2.Tratamentul medical este indicat n formele inoperabile din cauza metastazelor, vrstei
naintate, a complicaiilor etc.
Se folosesc:
radioterapia,
cobaltoterapia,
citostatice (Clafen, Endoxan, Gi-rostan), sub controlul hemoleucogramei; antibiotice
pentru combaterea infeciilor;
tratament simptomatic dup caz: calmante ale tusei, hemostatice, analgetice (Algocalmin,
Antidoren, Mialgin), vitamine, oxigen etc.

GERIATRIE Curs I
Caracteristica ultimelor decenii , este cresterea numerica a populatiei varstnice in structura
populatiei, adica imbatranirea demografica, fenomen mai accentuat in tarile dezvoltate
economic, dar prezent si in tara noastra. Prognozele demografice apreciaza ca si in continuare
populatia varstnica va creste mai rapid decat cea nevarstnica.
In 1988, O.M.S. a inclus problemele imbatranirii, printre primele cinci probleme de sanatate ale
lumii, alaturi de bolile de inima, cancer, SIDA si alcool. Iata de ce cunostintele de gerontologie
si de geriatrie sunt o necesitate.
Gerontologia, se defineste ca fiind stiinta proceselor de imbatranire, iar Geriatria, drept o
ramura a medicinii, care cerceteaza aspectele patologice ale imbatranirii.
Geriatria a devenit astfel o stiinta de sine statatoare, constand intr-o medicina interna a varstei
inaintate (capitole importante din cardiologie, psihiatrie si neurologie reprezinta substanta sa
fundamentala).
Factori care influenteaza imbatranirea:
- factori ereditari( genetici)
- factori psihologici
- factori socio culturali
- factori spirituali
- factori patologici(bolile)
Cauzele (FACTORI) care explica fenomenul de imbatranire a populatiei sunt:
scaderea natalitatii, progresele medicinii precum si cresterea nivelului de trai, care impreuna
maresc rata de crestere numerica a populatiei varstnice, prin ameliorarea morbiditatii si
mortalitatii.
Se apreciaza ca denumirea de "persoane ale varstei a treia" este mai potrivita decat aceea de
persoana in varsta (O.M.S.), deoarece evoca sectorul populatiei care a depasit mijlocul vietii.
Spre deosebire de imbatranire care este un proces dinamic indiferent de varsta cronologica,
senescenta cuprinde ultima perioada a vietii si reprezinta un proces de imbatranire normal. In
cadrul acesteia se delimiteaza Senilitatea, care este o perioada finala, cu deteriorari biologice
severe.
Senescenta nu este o boala, este un proces fiziologic, chiar daca imbatranirea se asociaza de
regula, desi nu obligatoriu, cu imbolnavirile. Diversele modificari fiziologice par sa fie in raport
direct cu imbatranirea, dar multe persoane varstnice isi conserva capacitatile lor functionale, cu
toata degenerescenta organica aparenta. Se considera astazi ca prag al batranetii varsta de 60 -65
de ani.
4

O caracteristica in procesul demografic al imbatranirii, este cresterea proportiei populatiei


feminine, cu deosebire in tarile industrializate, avand drept cauza principala supramortalitatea
masculina. Durata medie a vietii arata deja, in unele tari dezvoltate, diferente de 8 - 9 ani, in
favoarea femeilor (feminizarea populatiei, dupa cum s-a spus).
Prin cresterea populatiei varstnice, apar unele consecinte nedorite. Creste indicele de
dependenta economica, adica raportul dintre populatia inactiva si cea activa.
Din ansamblul populatiei varstnice, se pot reliefa unele grupe cu risc crescut:
persoanele foarte in varsta (80 - 90 de ani),
varstnicii care traiesc singuri sau care nu au copii,
batranii cu afectiuni sau handicapuri grave,
cupluri in varsta din care unul sau ambii sunt grav bolnavi,
femeile in varsta,
batranii care traiesc in institutii colective (camine de batrani, camine spital) etc.
Se apreciaza ca dupa 65 de ani (inceputul varstei a treia), 50% dintre batrani au nevoie de
ingrijiri medicale, ambulatorii sau spitalicesti. In timp ce varstnicii reprezinta circa 15% din
totalul populatiei, ei consuma 50% din prestatiile medicale. Asistam de fapt la o geriatrizare a
medicinei.
O clasificare curenta a persoanelor in varsta distinge:
45- 59 ani ,perioada de tranzitie ( presenescenta)
intre 65 - 75 ani, trecerea spre batranete, sau perioada de varstnic;
intre 75 - 85 (90) de ani, perioada de batranete(senescenta);
peste 85 (90) de ani, marea batranete sau perioada de longeviv.
In afara de aceasta clasificare cronologica, se foloseste si o clasificare medicala:
imbatranirea fiziologica, armonioasa, in care varsta cronologica se identifica cu varsta
biologica.
Imbatranirea accelerata, cand varsta biologica este mai mare decat cea cronologica.
Imbatranirea intarziata, atunci cand varsta biologica este mai mica decat cea cronologica
Se mai distinge si o imbatranire asincrona, pe un anumit aparat (cardiovascular, cerebral, etc).
Varstnicul, prin incetarea activitatii profesionale, mai ales cand aceasta este brusca, fara
pregatire, isi pierde sentimentul de utilitate sociala, prestigiul social, responsabilitatea, roluri si
statuturi in familie, uneori fenomenul fiind resimtit ca o adevarata drama, o moarte sociala.
Stresul devine nociv. Se descrie chiar o patologie a retragerii, a pensionarii.
Daca se adauga "izolarea" se poate intelege dimensiunea problemei. In timp ce vechile
civilizatii apreciau si utilizau intelepciunea batranilor, societatea moderna priveste cu
neincredere utilitatea lor. Se dezvolta o cultura a tineretii si adolescentei, in care batranul isi
5

gaseste din ce in ce mai greu locul. In concluzie, societatea moderna genereaza batranete, dar
tinde sa o respinga si o izoleaza.
Patologia batranului este diferita de a adultului. Pentru a ajuta populatia varstnica, trebuiesc
cunoscute bine modificarile fiziologice care apar la varstnic:
perceptiile sunt in regresie la batrani (auzul, vederea dar si gustul, mirosul).
senzatiile dureroase si termice diminua. (Adesea la batrani apare infarcte miocardice,
ulcere perforate sau chiar fracturi, fara durere.)
Modificarile psihice ca apatia, depresia, teama de spitalizare, confuzia, sunt obisnuite. Ele
pot masca o suferinta somatica, organica.
Modificarile de imbatranire apar mai ales in sistemele cardiovascular, respirator si locomotor.
Intre anumite limite, modificarile apartin unei imbatraniri normale.
Aceste modificari sunt:
scaderea acuitatii vizuale si auditive,
slabirea vocii,
scaderea fortei musculare,
diminuarea somnului,
constipatia,
modificarea pielii si fenerelor etc.
Valori tensionale la limita superioara a normalului
Tendinta la constipatie, etc.
Polipatologia este regula, iar tablourile atipice sunt foarte frecvente.
O.M.S., defineste starea de sanatate ca "o stare completa de bine, fizic, mintal si social". La
batrani, capacitatile fizice regreseaza, are loc o deteriorare intelectuala si o dezangajare sociala
cu marginalizare. Totusi batranetea nu trebuie privita ca o boala. De altfel, raportarea la normal
se face de obicei luand ca referinta normalul adultului, fapt care nu corespunde realitatii.
Practica confrunta cadrele medicale mai ales cu bolnavi varstnici. De aici decurge necesitatea
cunoasterii modificarilor principalelor functii, induse de batranete.
Declinul aptitudinilor psihomotorii, incepe de la varsta de 25 - 35 de ani. Totusi posibilitatile
intelectuale, se prelungesc uneori mult peste 70 de ani. Uzura organelor este inegala.
Modificarilor de varsta suferite de diferitele organe si sisteme li se adauga unele evenimente
care intervin in existenta varstnicului: retragerea din activitate, imbolnaviri diferite, plecarea
copiilor, decesul partenerului, disparitia vechilor prietenii etc
Cele mai frecvente boli care apar la batrani sunt:
cardiopatii aterosclerotice ischemice,
hipertensiunea arteriala,
6

tulburarile de ritm si conducere,


arterita cu celule gigante,
anemia pernicioasa,
leucemia limfatica cronica,
diverticuloza digestiva,
hernia hiatala,
ischemiile digestive,
diabetul zaharat,
mixedemul,
tireotoxicoza,
ateroscleroza cerebrala,
boala Parkinson,
dementele,
depresiile, starile confuzionale,
glaucomul si cataracta,
osteoporoza si fractura capului femural
poliartrozele si guta
cancerul cutanat etc.

In psihologia senescentei, involutia este inegala, cu diferente individuale. In procesul de


imbatranire, apar frecvent:
depresia,
anxietatea,
instabilitatea emotionala,
ideile de persecutie,
logoreea,
insomnia cu fragmentarea somnului noaptea,
somnolenta diurna intermitenta.
Scade spontaneitatea gandirii cu inertii si stereotipuri, dar se conserva si chiar cresc
functiile de sinteza, generalizare si schematizare
Limbajul reflecta dificultatile gandirii: Scade fluxul verbal, apare lentoarea ritmului si a
vocabularului.
Afectivitatea este compromisa adeseori. Comportamentul este emotional, apare
irascibilitate si labilitate emotionala.

S-ar putea să vă placă și