INGRIJIREA PACIENTULUI CU CATARACTA

DEFINITIE:
CATARACTA este boala oculara caracterizata prin opacifierea progresiva a cristalinului.
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ANALIZATORULUI VIZUAL
Ochiul poate fi numit un aparat optic complicat. Sarcina lui principal este de a "transmite"
imaginea corect nervului optic.
Funciile principale ale ochiului:

sistemul optic, care proiecteaz imaginea;

sistemul de primire i "codare" a informaiei primite pentru creier;

sistemul de "deservire" a asigurrii necesitii vitale.

Corneea este o membran transparent care acoper partea anterioar a ochiului. Ea nu are vase
sangvine, ns posed o putere mare de refracie. Intr n sistemul optic al ochiului. Corneea are
hotar comun cu membrana exterioare netransparent a ochiului sclera.
Camera anterioare a ochiului reprezint un spaiu ntre cornee i iris. Aceasta este umplut cu
lichid intraocular.
Irisul reprezint dup form un cerc cu o gaur n mijloc (pupila). Irisul este constituit din
muchi, datorit crora mrimea pupilei se schimb. Ea intr n sistemul vascular al membranei
ochiului. Irisul este responsabil pentru culoarea ochior (daca este de culoare albastr nseamn
c sunt puine celule de pigment, iar dac sunt cprui atunci sunt multe). Efectueaz aceeai
funcie ca i diafragma n aparatul de fotografiat, regleaz fluxul de lumin.
Pupila reprezint o gaur n iris. Mrimile acesteia depind de obicei de nivelul iluminrii. Cu ct
este mai mult lumin cu att pupila este mai mic.
Cristalinul este o "lentil natural" a ochiului. Este transparent, elastic poate s-i schimbe
forma, aproape instantaneu "reglnd focalizarea", datorit cruia omul vede bine att aproape ct
i departe. Este amplasat n capsul i se menine cu ajutorul zonei ciliare. Cristalinul, la fel ca i
corneea, intr n sistemul optic al ochiului.
Corpul vitros este o substan transparent gelatinoas, amplasat n partea posterioar a
ochiului. Corpul vitros menine forma globului ocular, particip la schimbul de substane

intraocular. Intr n sistemul optic al ochiului.

Retina este constituit din fotoreceptori (acetia sunt sensibili la lumin) i celule nervoase.
Celulele-receptori amplasai n retin se mpart n dou tipuri: conuri i baghete. n aceste celule,
care produc fermentul de rodopsin, are loc transformarea energiei luminii (fotoni) n energie
electric a esutului nervos, adic reacia fotochimic.
Baghetele posed o fotosensibilitate nalt i ne permit s vedem la lumin proast, de asemeni
ele sunt responsabile pentru vederea periferic. Conurile dimpotriv, necesit mult lumin
pentru activitatea sa, ns tocmai acestea ne permit s observm detaliile mici (sunt responsabile
pentru vederea central), ofer posibilitatea de a diferenia culorile. Aglomerrile cele mai mari
ale conurilor se afl n gropia central (macul), rspunztoare pentru cea mai nalt acuitate a
vederii. Retina adereaz pe membrana vascular, ns nu uniform pe toat suprafaa. Anume n
aceste poriuni are tendina s se secioneze n cazul diferitor afeciuni ale retinei.
Sclera este o membran exterioar netransparent a globului ocular, care trece n partea
anterioar a globului ocular n cornee transparent. 6 muchi oculomotori se fixeaz de scler. n
ea se gsesc o cantitate mic terminaii nervoase i capilare.
Membrana vascular acoper seciunea posterioar a sclerei de care ader retina, cu care este
strns legat. Membrana vascular este responsabil pentru alimentaia sangvin a structurilor
intraoculare. n cazul afeciunilor retinei membrana vascular deseori este implicat n procesul
patologic. n membrana vascular nu sunt terminaii nervoase, de aceea n cazul afeciunii
acesteia nu apar dureri, care semnaleaz de obicei anumite neregulariti.
Nervul optic cu ajutorul acestuia semnalele de la terminaiile nervoase sunt transmise
creierului.
Structura corneei
Cunoaterea structurii corneei va prinde bine acelor persoane, care vor s neleag cum are loc
corecia cu laser-eximer i de ce ea decurge anume astfel, i celor care vor suporta o intervenie
chirurgical la cornee.

Stratul epiteliului - este suprafaa de protecie a stratului, n cazul lezrii se restabilete.

Deoarece cornee este un strat fr capilare, pentru "livrarea oxigenului" rspunde epiteliul, care l
extrage din membrana lacrimal, care acoper suprafaa ochiului. Epiteliul de asemeni regleaz
intrarea lichidului n interiorul ochiului.
Membrana lui Bowman este amplasat imediat sub epiteliu, este responsabil pentru protecie
i particip la alimentarea corneei. n cazul lezrii nu poate fi restabilit.

Stroma partea cai mai voluminoas a corneei. Partea principal a acesteia fibre de colagen,
amplasate n straturi orizontale. De asemeni conine celule care sunt responsabile pentru
restabilire.
Membrana Descemetov desparte stroma de endoteliu. Posed o elasticitate sporit, este
rezistent n cazul lezrilor.
Endoteliul este responsabil pentru transparena corneei i particip la alimentarea acesteia. Se
restabilete foarte greu. Execut o funcie foarte important a "sondei active", care este
responsabil pentru faptul ca surplusul de lichid s nu se adun n cornee (de altfel va avea loc
edemaierea). Astfel endoteliul menine transparena corneei.
INGRIJIREA PACIENTIILOR CU CATARACTA

CULEGEREA DATELOR:
-CIRCUMSTANTE DE APARITIE ( cauze ):
-persoane varstnice ( cataracta senile );
-traumatisme ( cataracta traumatic );
-boli metabolice diabet zaharat , avitaminoze ( cataracta secundara ) ;
-boli infectioase ale mamei in timpul sarcinii ( cataracta congenitala ).

-MANIFESTARI DE DEPENDENTA ( semne si simptome ):

-scaderea acuitatii vizuale care poate fi cu instalare insidioasa ( cataracta senile ) sau cu
instalare rapida ( cataracta traumatic );
-localizarea cataractei unilateral si apoi la celalalt ochi ( cataracta senile ) si bilateral ( in
cataracta congenital ).

PROBLEMELE PACIENTULUI:
-comunicare ineficienta la nivel senzorial vizual;

-anxietate;
-izolare;
-risc de accidente, caderi in special la varstnici;
-reducerea autonomiei in autoingrijire.

DIAGNOSTIC DE NURSING:
Comunicare ineficienta la nivel senzorial vizual din cauza cataractei senile, manifestata
prin scaderea acuitatii vizuale .
Anxietate din cauza prognosticului bolii , manifestata prin agitatie si neliniste.
Risc de accidente din cauza scaderii acuitatii vizuale, manifestata prin cadere sau lovire
de obiectele din jur.

OBIECTIVE:
--pacientul sa-si recapete vederea;
-sa fie ferit de riscul accidentelor si complicatiilor.

INTERVENTII:
Asistenta- indruma pacientul ambulator la serviciul de specialitate pt. a aprecia
necesitatea actului operator.

In perioada preoperatorie asigura semiobscuritate in incapere, ajuta pacientul sa cunoasca

topografia sectiei, face exercitii de mers in camera si la exterior cu ochii ocluzionati;
-invata pacientul sa foloseasca instalatiile de semnalizare pt. a se adapta perioadei postoperatorii;
-recolteaza produse pt. examene de laborator ( sange pt. uree, glicemie, TS, TC ,urina ,secretie
oculara);
-conduce pacientul la examene de specialitate: examen cardiologic EKG;
-asigura linistea si odihna preoperatorie.

In perioada postoperatorie supravegheaza pacientul permanent pt. a-si mentine

pansamentul binocular ( se panseaza si ochiul sanatos pt. a evita clipitul );

-supravegheaza pulsul , tensiunea arteriala;

-educa pacientul sa nu faca miscari bruste, sa vorbeasca in soapta, sa stea in decubit dorsal si
lateral pe partea sanatoasa timp de 24 ore;
-administreaza calmante contra durerii;
-asigura 24 ore regim hidric prin tub de suctiune pt. a evita masticatia;
-schimba pansamentul cand este imbibat cu sange si (sau secretie );
-serveste pacientul la pat;
-ajuta pacientul sa coboare din pat cand medicul a permis mobilizarea;
-supravegheaza tranzitul intestinal pt. a prevenii constipatia;
-administreaza tratamentul local si general recomandat;
-aplica pansamentul monocular, ochiul sanatos ramanand descoperit cand evolutia este
favorabila;
-sustine psihic pacientul, constientizandu-l ca vederea se recapata partial, iar trecerea timpului
poate aduce rezultatul dorit;
-educa pacientul sa se prezinte dupa externare la controale periodice, sa utilizeze corect ochelarii
cu lentile convexe pt. distanta si citit ( in cazul in care interventia chirurgicala a constat in
extragerea cristalinului, fara implant de cristalin artificial.