Sunteți pe pagina 1din 10

ISTORIE ŞI SOCIETATE VOL. II

ÎN MEMORIA PROFESORULUI V.F. DOBRINESCU

(1943-2003)

CENTRUL DE ISTORIE ŞI CIVILIZAŢIE EUROPEANĂ IAŞI

COLECŢIA ROMÂNII ÎN ISTORIA UNIVERSALĂ THE ROMANIANS IN WORLD HISTORY

(VOL. 94)

EDITOR:

GH. BUZATU

STELA CHEPTEA, MARUSIA CÎRSTEA, HORIA DUMITRESCU

(COORDONATORI)

ISTORIE ŞI SOCIETATE

MV

Editura MICA VALAHIE

BUCUREŞTI

2011

ISBN: 978-606-8304-10-6 (general)

ISBN: 978-973-7858-71-9 (vol. II)

MV

EDITURA MICA VALAHIE Tel. 0722.33.99.84, 021-642.51.02 www.micavalahie.ro micavalahie@yahoo.com

CUPRINS

Cuvânt înainte

STUDII

Gh. Buzatu, Dumitru Puzdrea, Actul de la 23 august 1944 în perspectiva

7

unor noi documente

9

Gheorghe I. Florescu, Manualul şcolar, un ghid al “omului nou”

35

Sorin Iftimi, Apanaje şi surse de venit ale doamnelor din Moldova şi

Ţara Românească

Sorin Liviu Damean, De la Cuza-Vodă la Principele Carol I

(1859-1877)

Alexandru-Alin Spânu, Percepţia structurilor informative româneşti

asupra graniţei de sud (1878-1940)

Daniel Hrenciuc, Tratatul de neagresiune germano-polon din 26

ianuarie 1934. Unele consideraţii

Valentin Ciorbea, Dinamica şi structura socio-profesională a populaţiei

dobrogene (decembrie 1918 - septembrie 1940)

Mihai-Aurelian Căruntu, Sudul Bucovinei - regiune disputată în relaţiile

75

103

147

175

195

româno-sovieto-germane

229

Mircea Stănescu, Gabriel Catalan, Scurtă istorie a Securităţii

267

Dumitru Şandru, Evreii din România între 1944 şi 1948

313

Horia Dumitrescu, Savel Rădulescu şi “agonia” unei vieţi

(1945-1970)

Doru Liciu, Lumea musulmană azi: între idealul stabilităţii şi

375

ameninţarea fundamentalismului religios

385

MISCELLANEA

Sorin Iftimi, Pagini de istorie medievală

413

Sorin Iftimi, Despre istoria Cornovei

419

Daniel Hrenciuc, Din istoria Bucovinei

433

Rodica Iaţencu, Bucovina la cumpăna secolelor

437

Florin Pintescu, Din istoria Poloniei contemporane

445

Daniel Hrenciuc, Despre relaţiile româno-polone

449

Daniel Hrenciuc, România şi Ţările Baltice

457

Rodica Iaţencu, România şi Polonia (1918-1931)

461

Daniel Hrenciuc, Polonia şi România (1939-1940)

469

Gh. Buzatu, Un recital Titulescu

475

Adrian Nicolae Petcu, Despre o altă istorie a vieţii religioase din Transnistria

Gh. Buzatu, Despre haosul planetar actual

DOCUMENTE

Gh. Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cîrstea, eds., “Jurnalul de temniţă

(aprilie-mai 1946) al grupului Mareşalului Antonescu

501

…505

……

CUVÂNT ÎNAINTE

VOLUMUL

II

din

ISTORIE

ŞI SOCIETATE,

consacrat ca şi primul memoriei Profesorului VALERIU- FLORIN DOBRINESCU, este încredinţat tiparului chiar în zilele în care, la Piteşti, se desfăşoară o impresionantă sesiune ştiinţifică prilejuită de comemorarea unui an de la moartea prematură a neuitatului şi preţuitului nostru coleg. Au ţinut să-l omagieze numeroşi dintre foştii prieteni şi preţuitori ai marelui dispărut, în total peste 40 de specialişti din Bucureşti, Craiova, Iaşi, Piteşti, Focşani şi Constanţa, iar comunicările susţinute urmează a fi valorificate în tomul următor din ISTORIE ŞI SOCIETATE. Prezentul volum reuneşte materiale tratând atâtea dintre problemele istoriei naţionale şi universale, ale istoriografiei moderne şi contemporane, predominând, se înţelege, domeniile ori direcţiile de cercetare cândva predilecte Profesorului VALERIU-FLORIN DOBRINESCU, aşa cum ar fi în rândul întâi: istoria relaţiilor internaţionale şi intervenţiile României în context în secolele XIX-XX, războaiele mondiale din 1914-1918 şi 1939-1945 şi implicarea României, consecinţele celor două conflagraţii planetare ale veacului trecut asupra evoluţiilor sud-estului european, România în faţa forumurilor mondiale ale păcii de la Paris din 1919-1920 şi 1946, semnificaţia loviturii de stat de la 23 august 1944, consecinţele ei asupra destinului României în cadrul blocului comunist. Materialele incluse în volum se bazează, astfel după cum cititorul singur va putea constata, pe valorificarea unor noi şi numeroase documente descoperite în arhivele române sau străine. O precizare se impune. Încă din 1997, am stabilit cu VALERIU-FLORIN DOBRINESCU editarea unui volum

intitulat ISTORIE ŞI SOCIETATE. Nu a fost posibil atunci, pentru ca, în anul 2000, profesorii Constantin Buşe şi Ileana Căzan să tipărească, sub egida Universităţii din Bucureşti, un volum intitulat ISTORIE ŞI SOCIETATE, închinat memoriei Profesorului Gheorghe Căzan. În ce ne priveşte, am socotit util să păstrăm titlul seriei noastre consacrate Profesorului VALERIU-FLORIN DOBRINESCU. Rememorând activitatea ilustrului nostru coleg, nu putem uita contribuţia sa decisivă la făurirea Centrului de Istorie şi Civilizaţie Europeană al Filialei Academiei Române din Iaşi în iunie 1992. Atunci, VALERIU-FLORIN DOBRINESCU a fost alături de noi, fondatorii Centrului (conf. dr. Stela Cheptea, prof. dr. I. Saizu, regretatul Emil Emandi), în eforturile neobosite pentru constituirea respectivului Centru şi pentru impunerea unui program distinct de cercetare în domeniul istoriei naţionale şi universale, el sprijinind în mod cu totul deosebit apariţia revistei noastre (“Europa XXI”) sau continuarea editării colecţiei Românii în istoria universală, pentru care, de altfel, ne-a încredinţat mai multe volume. Cu încrederea unei apropiate “întâlniri” cu cititorul nostru, încheiem, urându-le tuturor deplină sănătate şi lectură plăcută, pe deplin folositoare în viaţă şi, deopotrivă, în studiile de specialitate!

Prof. Univ. Dr. Gh. Buzatu

Piteşti, 10 noiembrie 2004

STUDII

ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944 ÎN PERSPECTIVA UNOR NOI DOCUMENTE

Gh. Buzatu, Dumitru Puzdrea

Nici un istoric nu este un nostalgic al epocii investigate, nici promotor al cultului eroilor săi, ci doar un pro-povăduitor al Adevărului, descoperit şi afirmat cu orice preţ

I

Din primul moment în care am aflat că ar fi în atenţie rediscutarea actului de la 23 august 1944, la 60 de ani de la producerea lui, am apreciat proiectul. Nu m-am gândit, nici un moment, că “monstrul”, sărbătoarea comunistă de odinioară, ar fi fost posibil să reînvie. Dar, ca unul dintre studioşii conflagraţiei din 1939-1945, era exclus să nu fi apreciat corect semnificaţia unui eveniment survenit în context, mai ales că, prin forţa lucrurilor, 23 august 1944 a avut, pe lângă profunde consecinţe imediate şi îndepărtate pe plan intern, largi implicaţii internaţionale. Tot astfel este indiscutabil că importanţa, “greutatea”, dacă doriţi, a unui eveniment în istorie se “măsoară” după un timp - trebuie să fie aşa, ceea ce-i foarte bine - în funcţie şi de proporţiile bibliografiei ce-i este consacrată. Nu prea se întâmplă ca un fapt “anemic” să fi încurajat/provocat o cavalcadă de studii speciale, pe când, dimpotrivă, apare puţin probabil ca un episod “greu” să treacă, pur şi simplu, neobservat! Vă rog

9