fiind faptul c5 aria lui de expertizd,

auditului ar putea

fi

depdgeqte auditul financiar,

iar o definilie posibild

datd prin enumerarea activitSlilor desldgurate de aceqti specialipti.

Ceea ce scap[ acestor

definifii este, insi, scopul activitdlii de audit; exprimarea unei

opinii nu poate fi un scop in sine, poate fi doar un mijloc. Adicd, pentru ce este nevoie de
audit? La ce foloseqte o opinie independentS gi competentl privind corectitudinea reflect6rii
situaliei fltnanciare? Se poate rIspunde cd b6ncile, in analiza de creditare, solicit[ companiilor
o astfel de opinie sau cd bflncilor

li

se solicitd,

prin lege, auditarea situa]iilor financiare sau in

alte multe feluri. Dar tipul acesta de rlspunsuri nu ar

fi

reflectarea unei nevoi resimfite qi a

unei utilitSli interne, ci a unor constrdngeri gi utilizdri exteme. Partea aceasta este acoperiti
de definilia auditului intern datd de cltre Institutul Auditorilor Intemi

este

o activitate

(lIA): "Auditul

independentS, de asigurare obiectivd gi de consultan![ menitd

valoare qi sd imbunltdfeasc[ operaliunile unei organizafii. Acesta

iqi realizeze obiectivele,

aducdnd

sprijinl

s[

intern

adauge

o organizafie

abordare sistematicl qi disciplinatd

in

evaluarea

si
qi

imbunitdlirea eficacitlfii procesului de management al riscului, de control gi de conducere".

Comitetul de Supraveghere Bancard de la Basel2 qi-a insuqit intru totul conceptul lansat de
IIA cu privire la auditul intern.3

$i legislalia rom6neascl in materiea preia aceastd defini1ie, in forme mai concentrate

sau mai detaliate. Astfel, in legislafia privind auditul financiar apare urmStoarea definilie:

"Audiful intern reprezintd activitatea de examinare obiectiv6 a ansamblului activitllilor

entit6tii economice in scopul furniz[rii unei evaludri independente a managementului
riscului, controlului qi proceselor de conducere a acestuia". Deqi pare a c6qtiga in concizie,
aceasta omite, de fapt, scopul real al

activitltii

de audit, comilAnd aceeaqi confuzie intre scop

qi mijloacele de realizare, qi excluz6nd componenta de consultan![.

Componenta de consultan[i apare, ins6, deqi intr-o formul[ alternativ6,

auditului intern bancar din Norma

ir.

1712003 a

in defini]ia

Bdncii Nationale a Romdnieis: "activitate

independentf,, destinatl imbundtdfirii activitdlii bdncilor,

fie prin indeplinirea

unor

angajamente de audit. fie prin acordarea de consultan[5 structurilor entitdtilor audiiate".

2

Comitetul de Supraveghere Bancard de la Basel este comitetul autoritefilor de supraveghere bancard infiinfat
de guvematorii bincilor centrale din Grupul celor Zece Jdri in 1975. De obicei se inttune$te la Bank for

International Settlements (Banca Reglementelor Intema{ionale). unde este localizat secretariatul sdu permanent.
"Internal audit in banking organisitions and the relationship ofthe supervisory authorities with internal and
external auditors", Basel Committee on Banking Supervision, Basel, 2000
aOrdonanla
de Urgen{d a Guvernului rtr.75ll999 afrobatd cu modificdri gi completdri prin Legea nr. 13312002,
apoi modificatd prin Ordonanfa Guvemului nr.6712002, aprobatd cu modificdri qi completdri prin Legea nr.
1212003; Legea nr. 67212002 privind auditul public intem, aplicabild entitalilor publice
5
Titlul complet: Norma B.N.R. nr. 17/2003 privind organizareagi controlui intern al activitalii bincilor,
administrarea riscurilor semnificative, precum qi organizarea qi desldqurarea activitAtii de audit intern in cadrul
3

bdncilor