Sunteți pe pagina 1din 13

REGULI GENERALE DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR

1. respectarea intocmei a medicamentului prescris


2. identificarea medicamentelor administrate
3. verificarea calitatii medicamentelor administrate
4. respectarea cailor de administrare
5. respectarea dozajului prescris
6. respectarea orarului de administrare
7. respectarea somnului bolnavului
8. evitarea incompatibilitatii de medicamente
9. administraea imediata amedicamentelor prescrise
10.respectarea ordinii succesive de administare a medicamentelor (tablete, solutii,picaturi,
injectii si la sfarsit ovule, supozitoare)
11. luarea medicamentelor in prezenta asistentei
12. servirea bolnavului spitalizat cu doze unice de medicamente
13. prevenirea infectiilor intraspitalicesti
14. lamurirea bolnavului asupra medicamentelor prescrise
15.raportarea imediata catre medicul sectiei a greselilor de administrare a
medicamentelor
REGULI DE ADMINISTRARE A ANTIBIOTICELOR
Antibioticele si chimioterapicele sunt substante cu actiune bacteriostatica sau bactericida.
SCOP/INDICATII:
-terapeutic- cand o infectie bacteriana semnificativa este dignosticata sau suspectata;
-profilactic- pentru prevenirea infectiilor postoperatorii la pacientii cu rezistenta scazuta
(varstnici, denutriti,etc), inaintea interventiilor chirurgicale cu risc crescut, pentru prevenirea
infectiilor streptococice, gonoreei, sifilisului, imediat dupa expunere.
REGULI DE ADMINISTRARE:
1.Limitarea utilizarii - indicate numai in infectii bacteriene , nu se recomanda in infectii
virale, sunt ineficiente si permit cresterea rezistentei;
2.Colectarea probelor- inainte de a se administra prima doza de antibiotic se recomanda
recoltarea corecta de produs bilogic sau patologic si insamantarea pe mediu de cultura in timp
util, pentru stabilirea germenului si efectuarea antibiogramei.
3.Stabilirea medicamentului- alegerea medicamentului se face pe baza rezultatelor culturilor
si antibiogramei; se respecta medicamentul recomandat, avand in vedere efectele si reactiile
adverse
4.Calea de administrare- depinde de severitatea infectiei (orala, parenterala si tegumentara);
se respecta orarul, doza si calea de administrare pentru a mentine o concentratie activa la locul
de actiune. Respectarea regulilor de asepsie si antisepsie in administrare.
5. Durata terapiei- variaza de la o singura doza la ani; in infectiile acute durata medie este de
7-10 zile; se respecta durata tratamentului pentru prevenirea dezvoltarii germenilor rezistenti.
6.Utilizarea preoperatorie- se administreaza preventiv inaintea interventiei, pentru a furniza o
concentratie eficienta la nivelul tesuturilor pe perioada procedurii chirurgicale pentru a evita
contaminarea.
7.Anamneza amanuntita privind functia renala (unele sunt nefro-toxice), hepatica (hepatotoxice), auditiva (oto-toxice), antecedentele alergice (se face testarea la introducerea unui
antibiotic nou).
8. Precautie in administrare la copii, nou-nascuti si persoanele in varsta (risc crescut de
nefro-toxicitate si oto-toxicitate, unele sunt contraindicate)
9.Monitorizarea starii pacientului, urmarirea reactiilor:

-efectul terapeutic- ameliorarea simptomatologiei (scaderea febrei, testelor de inflamatie,


dispneei, descresterea semnelor locale de inflamatie, etc.)
-alergice ( hiperemia fetei, urticarie, angioedem),idiosincrazice(enzimopatii genetice)
-toxice;
-de ordin biologic
10.Instruirea pacientului:
-respectarea dozei, orarului, caii de administrare
-evitarea asocierii cu alte medicamente
- respectarea administrarii in raport cu mesele
- pastrarea medicamentelor in conditiile recomandate de producator;
-se va explica pacientului efectele medicamentului si faptul ca tratamentul nu trebuie intrerupt
daca simptomele au disparut , ci trebuie continuat pe toata perioada indicata, pentru a preveni
revenirea infectiei si aparitia rezistentei microorganismului la medicament.
-se va instrui pacientul cu privire la reactiile adverse frecvente (tulb. digestive, urinare,
nervoase, respiratorii, anafilactice), necesitatea raportarii imediate a acestora;
I.INJECTIA INTRADERMICA ( i.d.)
DEFINITIE: introducerea in derm, cu ajotorul unui ac montat la o seringa, a unei
cantitati foarte mici de substanta (sol. izotone usor resorbabile, cu densitate mica).
SCOP
-terapeutic- desensibilizarea organismului in cazul alergiilor;
- anesteziant- infiltratie dermica cu novocaina;
-profilactic-vaccinarea BCG la nn
-explorator-intradermoreactiile la tuberculina , la diversi alergeni
Locul injectiei: Partea ventral a antebraului este locul cel mai indicat de administrare,
deoarece este uor de accesat, de observat i, de obicei, lipsit de pr. Foarte rar se mai
folosete i zona de pe spate, interscapular.Vaccinarea BCG fata externa a bratului.
Resorbtia- foarte lenta.
PREGATIREA MATERIALELOR NECESARE :
- tava medicala/carucior
- tavita renala
- medicaia prescris de medic comparat cu cea ridicat de la farmacie
- mnui
- paduri alcoolizate
- sering i ac, sterile(seringa de 1 sau 2ml , ac mic,fin, cu bizolul scurt)
- recipiente pentru colectarea deseurilor
PREGATIREA BOLNAVULUI- PSIHICA SI FIZICA
-se confirma identitatea pacientului
-se explica necesitatea tehnicii si etapele de desfasurare
-se comunica pacientului zona aleasa pentru injectare
- se indica pacientului sa stea asezat si sa-si sprijine antebratul , cu partea ventrala expusa
EXECUTAREA TEHNICII
-se verifica data de expirare a medicatiei si a interitatii ambalajului, inclusiv termenul de
valabilitate al seringii si acului;
-se spala mainile
- se pun manusile

- se prepara substanta daca aceasta nu vine deja preparata de la farmacie ( de exemplu, in testele
alergenice trebuie facuta o dilutie corespunzatoare indicatiilor medicului, pentru a testa
sensibilitatea pacientului la medicamentul respectiv)
- se alege zona de injectare
- se curata locul ales cu un pad alcoolizat si se verifica sa nu aiba par, leziuni , edeme, echimoze
se lasa sa se usuce alcoolul pe piele inainte de injectare(se evita dezinfectia cu alcool in cazul
intradermoreactiei la tuberculina)
- se imobilizeaza si se intinde pielea folosind policele si indexul mainii stangi
- cu cealalta mana se ia seringa cu acul atasat si se pozitionand seringa aproape paralel cu pielea
pacientului cu bizoul orientat in sus , pana cand orificiul acestuia dispare complet
- se injecteaza lent impingand pistonul ,fara sa aspirati;
- se va simti o mica rezistenta la administrare si va aparea o papula alba, cu aspectul cojii de
portocala, diametru 5-6mm, inaltime de 1-2mm, la 0,1ml , substanta injectata;
-daca aceasta nu apare, inseamna ca acul este prea adanc introdus , se va retrage si se va relua
tehnica de la inceput;
- dupa injectare se va retrage acul sub acelasi unghi sub care a fost introdus. Nu se maseaza
locul injectarii deoarece poate irita tesuturile si poate afecta rezultatul testului
- se incercuieste locul administrarii cu un marker pentru a se stii apoi cat de mult se modifica
marginile semnului care trebuie citit;
- pacientul este atentionat sa nu se spele in zona respectiva pana cand testul nu va fi citit
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA
-se arunca manusile , seringa , acul, in recipientele colectoare specifice, conform precautiunilor
universale, se spala mainile;
INGRIJIRI ULTERIOARE:
-se aseaza pacientul in pozitie confortabila
- se mentine zona injectata la vedere pentru observatie;
-se supravegheaza atent pacientul;
-este recomandat sa nu se spele pe antebrat, sa nu comprime locul injectiei
-se citeste reactia in cazul intradermareactiilor la intervalul de timp stabilit(20-30 min sau
la 48-72h);
-se noteaza tehnica in FO.
Incidente:
-revarsarea solutiei la suprafata pielii ,avand drept cauza patrunderea partiala a bizoului acului
- lipsa aspectului caracteristic (papula cu aspect de portocala ),cauza-patrunderea solutiei sub
derm
-lipotimie , stare de soc cauzata de substanta injectata
- necrozarea tegumentelor din jurul injectiei (introducerea unor subst.interzise adm.i.d.
-pacientii hiperalegenici necesita atentie sporita deoarece pot face soc anafilactic la
administrare de antigeni
II.INJECTIA SUBCUTANATA( s.c.)
DEFINITIE- introducerea in tesutul celular subcutanat a unui mdicament in doza
prescrisa(solutii izotonice lichide,nedureroase) prin intermediul unui ac, montat l.
SCOP
-terapeutic
-profilactic-adm.de seruri si vaccinuri
Locul injectiei-regiuni bogate in tesut celular, lax, extensibil:
- fata externa a bratului,
- fata supero-externa a coapsei;
- fata supra- si subspinoasa a omoplatului;

- reg subclaviculara;
- flancurile peretelui abdominal.
Injectiile subcutanate sunt contraindicate in zonele inflamate, edematiate, care prezinta
felurite leziuni sau semne din nastere. Pot fi, de asemnea, contraindicate persoanelor cu
tulburari de coagulare. Nu se administreaza solutii uleioase, NaCl, compusi ai metalelor.
Cand tratamentul subcutanat se administreaza timp indelungat, cum este cazul insulinei,
locurile de adminstrare se vor alege prin rotatie.
Solutii administrate: - sol izotone(conin molecule cu greutate moleculara mic, capabile s
traverseze membranele semipermeabile ), nedureroase ; sol cristaline : insulina, cofeina,
histamina, anticoagulante;
Resorbtia- incepe de la 5-10 min de la adm. si dureaza in functie de cantitatea de substanta
administrata
PREGATIREA MATERIALELOR NECESARE:
-tava medicala/carucior
-seringi si ace sterile
-medicamentul de injectat, prescris de medic
-paduri alcolizate
-manusi de unica folosinta
-recipiente pentru colectarea deseurilor
PREGATIREA PACIENTULUI:
psihica:
-se informeaza si incurajeaza pacientul, se explica scopul, efectele dorite si nedorite, orarul de
administrare, pentru obtinerea consimtamantului , pentru a ne asigura de cooperarea sa si pentru
a-i reduce anxietatea ;
fizica:
-se aseaza pacientul in pozitie sezand cu mana sprijinita pe sold sau in decubit dorsal, functie de
zona leasa pentru injectare;
- se asigura intimitate;
EFECTUAREA TEHNICII:
-verificarea medicatiei si dozelor prescrise
-se confirma identitatea pacientului
-se testeaza pacientul sa nu fie alergic la substanta, in special inaintea administrarii primei doze
-se spala mainile
-se imbraca manusile
-se inspecteaza medicatia sa nu aiba un aspect tulbure sau anormal( cu exceptia celor care au un
aspect particular, cum ar fi un anumit tip de insulina care are un aspect tulbure)
-daca medicatia este in fiola se dezinfecteaza aceasta, se deschide si se trage doza indicata,
scotand aerul din seringa.
- apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare subcutanata( pentru introducerea oblica,
ace de 23-32mm, pentru inroducerea perpendiculara ace de 12 mm),cu bizoul scurt,subtiri,
sterile;
-daca medicamentul este in flacon sub forma de pudra, se dezinfecteaza capacul de cauciuc, se
reconstituie lichidul , se trage doza indicata, se scoate aerul si se schimba acul cu cel pentru
injectia subcutanata
- se selecteaza locul pentru injectare (avandu-se in vedere ca trebuie alternate);cu cat regiunea
este mai bogata in tesut celular subcutanat, cu atat este mai extensibila si se vor putea
administra cantitati mai mari de lichide
-se sterge locul ales pentru injectare cu un pad alcoolizat incepand din centrul zonei alese spre
exterior prin miscari circulare

-se lasa alcoolul sa se usuce pe piele pentru a preveni introducerea de alcool subcutanat in
timpul injectiei, ceea ce produce o senzatie de usturime pacientului
-se indeparteaza capacul acului de la seringa
-cu mana nedominanta se pliaza pielea din zona aleasa, cu o miscare ferma ,intre police si
index fixandu-l si ridicandu-l de pe planurile produnde, formand un pliu de tesut adipos;
-se atentioneaza pacientul ca va simti o intepatura
-se va introduce acul repede, printr-o singura miscare, la un unghi de 45 sau 90 de grade
-se elibereaza pliul cutanat pentru a nu introduce substanta in tesutul sub compresie si a nu se
irita fibrele nervoase;
-se aspira pentru a vedea daca suntem intr-un vas de sange;
-nu se aspira atunci cand se fac injectii cu heparina si cu insulina ( nu este necesar la insulina,
iar la heparina poate produce hematom)
-se injecteaza lent substanta scotandu-se apoi bland dar repede acul, printr-o singura miscare,
sub acelasi unghi sub care a fost introdus;
-se acopera locul injectarii cu o compresa sau pad alcoolizat masand bland, circular pentru a
facilita absorbtia medicamentului (masarea nu se va face atunci cand se adminstreaza insulina,
heparina sau vaccinuri)
-se indeparteaza compresa si se verifica locul pentru a depista eventualele sangerari sau
echimoze
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA
-se arunca manusile , seringa , acul, in recipientele colectoare specifice, conform precautiunilor
universale, se spala mainile;
INGRIJIRI ULTERIOARE:
-se aseaza pacientul in pozitie confortabila
-se supravegheaza atent pacientul(faciesul,tegumentele si comportamentul);
-se noteaza tehnica in FO.
EVALUAREA TEHNICII:
Incidente/accidente:
-durere violenta prin lezarea unor terminatii nervoase
-ruperea acului
-induratie rosie dureroasa dupa injectare (se aplica comprese reci sau gheata);
- hematom;
- flegmon;
-necroza prin injectarea unor substante iritante;
- reactie anafilactica ;
III.INJECTIA INTRAMUSCULARA( i.m.)
DEFINITIE-introducerea unor solutii izotonice, uleioase sau a unei substante coloidale
in stratul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa.
Scop
-terapeutic(antibiotice, antiemetice, narcotice,etc.)
-profilactic-adm de vaccinuri(antitetanic)
Resorbtia- incepe imediat dupa adm ; se termina in 3-5 min ; mai lenta ptr. sol uleioase
Locul injectiei - muschii voluminosi, lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi :
-reg supero-externa a fesei: in marele fesier, locul cel mai frecvent folosit n cadranul
supero-extern al fesei; dezavantaje: absorbie lent, marele sciatic i artera fesier pot fi atinse,
unii aduli pot avea prea putin mas muscular la acest nivel, sau prea mult esut adipos nct
nu se poate ajunge la esutul muscular; cadranul super extern fesier rezulta din intretaierea unei

linii orizontale ,care trece prin marginea superioara a marelui trohanter, pana deasupra santului
interfesier, cu alta verticala perpendiculara pe mijlocul celei orizontale
-cand pacientul e culcat se cauta ca repere punctuale Smirnov si Barthelmy (punctul Smirnov
este situat la un lat de deget deasupra si inapoia marelui trohanter; punctul Barthelmy este
situat la unirea treimii externe cu cele doua treimi interne a unei linii care uneste spina iliaca
anteroposterioara cu extremitatea santului interfesier)
-cand pacientul este in pozitie sezand,injectia se poate face in tota regiunea fesiera,deasupra
liniei de sprijin;
- fata externa a coapsei in 1/3 mijlocie: in coaps (vastul extern sau dreptul femural):
-n dreptul femural nu exist vase sau nervi mari, deci este un loc de injectare mai puin
riscant, dreptul femural este un loc preferat pentru copii, pentru dreptul femural localizarea se
face astfel: n treimea superioar a distanei dintre marele trohanter i genunchi, n poriunea
anterioar a coapsei. Injectarea se face prin ridicarea muchiului de pe os, i introducerea
acului n unghi drept. La copii se folosesc ace scurte, de 2,5cm
-vastul extern: folosit pentru copii mai mari sau aduli -localizarea se face astfel: n treimea
medie a distanei dintre marele trohanter i genunchi, n poriunea medio-extern, la aduli se
pot injecta pn la 5ml de medicament n coaps.
-fata externa a bratului, in muschiul deltoid, exist un muchi mic, care permite
resorbia rapid a medicamentului-localizare: se trage o linie imaginar de 2-3 degete grosime
sub acromion, pe linia axilar mijlocie, i se injecteaz n zona cea mai proeminent de pe
aceast linie-dezavantaj: se pot injecta maxim 2ml de medicament(este preferat pentru
adm.vaccinurilor);
PREGATIREA MATERIALELOR NECESARE:
-tava medicala/carucior
-seringi si ace sterile (functie de talia si greutatea pacientului, solutiei de injectat- ace cu
diametru mai mare, de 19 G, cnd soluia este vscoas; ace mai lungi, la pacienii obezi);
-medicamentul de injectat, prescris de medic
-paduri alcolizate
-manusi de unica folosinta
-recipiente pentru colectarea deseurilor
PREGATIREA PACIENTULUI:
psihica:
-se informeaza si incurajeaza pacientul, se explica scopul, efectele dorite si nedorite, orarul de
administrare, pentru obtinerea consimtamantului , pentru a ne asigura de cooperarea sa si pentru
a-i reduce anxietatea ;
fizica:
-se aseaza pacientul in decubit ventral, lateral, sezand sau in picioare , functie de zona leasa
pentru injectare si de starea bolnavului se va avea in vedere sa se roteasca locul de injectare
daca pacientul a mai facut recent injectii intramusculare;
- se asigura intimitate;
EFECTUAREA TEHNICII:
-se confirma identitatea pacientului
- se spala mainile, se pun manusile
-se verifica medicatia prescrisa ca data de expirare, coloratie , aspect
-se testeaza pacientul sa nu fie alergic , in special inaintea administrarii primei doze
-daca medicatia este in fiola, aceasta se dezinfecteaza, se sparge si se trage doza indicata,
scotand aerul din seringa;apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare intramusculara

- daca medicamentul este in flacon sub forma de pulbere, se dezinfecteaza capacul de cauciuc,
se reconstituie lichidul , se trage doza indicata, se scoate aerul si se schimba acul cu cel pentru
injectia intramusculara
-se pozitioneaza pacientul si se descopera zona aleasa pentru injectare, fara noduli;
-se invita bolnavul sa-si relaxeze musculatura si sa stea linistit.
- se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat prin miscari circulare
-se lasa pielea sa se usuce
-se intinde pielea intre policele si indexul sau mediul mainii stangi.
-se pozitioneaza seringa cu acul la 90 de grade, se atentioneaza pacientul ca urmeaza sa simta o
intepatura, se recomanda sa nu isi incordeze muschiul ;
-se inteapa perpendicular pielea, patrunzand (4 7 cm) cu rapiditate si siguranta cu acul
montata la seringa.
-se sustine seringa cu cealalta mana, se aspira pentru a verifica daca nu a patruns intr-un vas de
sange, daca apare sange, se va retrage acul si se va relua tehnica
-daca la aspirare nu apare sange, se va injecta substanta lent pentru a permite muschiului sa se
destinda si sa absoarba gradat medicatia;
-dupa injectare se retrage acul ptrintr-o singura miscare, brusca, sub acelasi unghi sub care a
fost introdus se acopera locul punctionarii cu un pad alcoolizat si se maseaza usor pentru a ajuta
distribuirea medicamentului ( masajul nu se va efectua atunci cand este contraindicat, cum ar fi
la administrarea de fier, risc de a face un soc anafilactic la proteinele din vaccin.,)
-se indeparteaza padul cu alcool si se inspecteaza locul punctionarii pentru a observa
eventualele sangerari sau reactii locale;
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA
-se arunca manusile , seringa , acul, in recipientele colectoare specifice, conform precautiunilor
universale, se spala mainile;
INGRIJIRI ULTERIOARE:
-se aseaza pacientul in pozitie confortabila
-se supravegheaza atent pacientul(faciesul,tegumentele si comportamentul 5-10 min, se
evalueaza locul injectiei dupa 2-4h de la dministrare daca este posibil);
-se noteaza tehnica in FO.
EVALUAREA TEHNICII:
Incidente/accidente:
-durere violenta, paralizie prin atingerea sau lezarea nervului sciatic;
-ruperea acului
-induratie rosie dureroasa dupa injectare (se aplica comprese reci sau gheata);
- echimoze, hematom;
-necroza prin injectarea unor substante iritante;
-embolie prin injectarea intr-un vas de sange a unor substante uleioase
- abcesele,supuratie septica-prin nerespectarea asepsiei(febra,proces inflamator local)
- nodulii apar cind se injecteaza volume prea mari de lichid si acestea nu se absorb complet.
- reactie anafilactica ;
V.INJECTIA INTRAVENOASA (i.v.)
DEFINITIE. Injectia intravenoasa consta in introducerea unui medicament direct in circulatia
venoasa prin punctie.
SCOP :
- terapeutic-tratarea rapida a unor probleme medicale ,intr-un timp scurt
- explorator -se administreaza substante de contrast radiologic
- anestezic

Solutii administrate sol. izotone; sol. Hipertone; solutiilor cristaline, solutii caustice pentru
tesutul celular subcutanat si muscular;
Resorbtia este instantanee calea intravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul
rapid al solutiilor medicamentoase, cand acestea pot provoca distructii tisulare, cand calea orala
nu poate fi folosita;
Locuri de electie:
- abordul venos poate fi efectuat periferic sau central;
- abordul venos periferic este realizat de catre asistenta medicala, iar cel central numai de catre
medic;
- alegerea tipului de abord venos si a locului de electie depind de:
- starea clinica a pacientului si criteriul de urgenta in administrare ;
- tipul medicamentului ce trebuie administrat si efectul scontat;
- cantitatea de administrat, durata tratamentului.
- pentru alegerea locului in efectuarea punctiei venoase examinam atent ambele brate ale
pacientului pentru a observa calitatea si starea anatomica a venelor;
- evitam regiunile care prezinta : procese recuperative, piodermite, eczeme, nevralgii,
traumatisme,etc.
- examinarea o efectuam in urmatoarea ordine:
- plica cotului (bazilica sau cefalica);
- antebrat;
- fata dorsala a mainilor;
- vena maleolara interna;
- venele epicraniene la sugari si copii;
PREGATIREA MATERIALELOR NECESARE:
-tava medicala/carucior
-seringi si ace sterile (cu bizoul ascutit dar scurt);
-medicamentul de injectat, prescris de medic
-paduri alcolizate
-materiale pentru punctia venoasa(garou, pernuta pentru sustinerea bratului)
-manusi de unica folosinta
-recipiente pentru colectarea deseurilor
PREGATIREA PACIENTULUI:
psihica:
-se informeaza si incurajeaza pacientul, se explica scopul, efectele dorite si nedorite, orarul de
administrare, pentru obtinerea consimtamantului , pentru a ne asigura de cooperarea sa si pentru
a-i reduce anxietatea ;
- se culeg date referitoare la administrarile anterioare (eventualele reactii)
fizica:
-se aseaza pacientul in decubit dorsal sau pozitie semisezanda , functie de zona aleasa pentru
injectare si de starea bolnavului, se va avea in vedere abordul venos dinspre distal spre
proximal;
- se asigura intimitate;
EFECTUAREA TEHNICII:
injectia intravenoasa consta in
-punctia venoasa si
- injectarea medicamentului;
-se verifica prescriptia medicala si se confirma identitatea pacientului
-se spala mainile, se pun manusile
-in timpul lucrului ne pozitionam vis-a-vis de pacient;

-se aspira medicamentul din fiola dupa care se schimba acul;


-se aplica garoul(la aprox. 10 cm deasupra locului punctiei), se palpeaza traiectul venei si se
dezinfecteaza larg zona aleasa pentru punctie;
-intindem pielea pentru imobilizarea venei si facilitarea penetrarii acului prin cuprinderea
extremelor in mana stanga in asa fel ca policele sa fie situat la 4-5 cm sub locul punctiei,
exercitand miscarea de tractiune si compresiune in jos asupra tesuturilor vecine;
-se patrunde cu acul montat la seringa in lumenul vasului, se schiteaza o usoara miscare de
aspirare pentru a verifica pozitia acului;
-se desface garoul cu mana stanga.
- mentinem seringa cu mana dreapta fixand indexul si medianul pe aripioarele seringii, iar cu
policele apasam pistonul, introducand solutia lent si verificand pentru control la nevoie
cateterizarea corecta a venei prin aspirare sau prin reactiile pacientului;
-se retrage brusc acul ,cand injectarea s-a terminat
-la locul punctiei se aplica tamponul imbibat in alcool si se comprima 3-5 min;
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA
-se arunca manusile , seringa , acul, in recipientele colectoare specifice, conform precautiunilor
universale, se spala mainile;
INGRIJIRI ULTERIOARE:
-se aseaza pacientul in pozitie confortabila;
-se mentine compresiune la locul injectiei daca sangereaza;
-se supravegheaza atent pacientul(faciesul,tegumentele si comportamentul 5-10 min, se
evalueaza locul injectiei dupa 2-4h de la dministrare daca este posibil);
-se noteaza tehnica in FO.
EVALUAREA TEHNICII:
Incidente/accidente:
- injectarea solutiei in tesutul perivenos , manifesta prin tumefierea tesuturilor,durere
- flebalgia produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a unor substante iritante;
- valuri de caldura ,senzatie de uscaciune in faringe;
-echimoza, hematom prin strapungerea venei
- ameteli, lipotimie, colaps
- embolie gazoasa, prin injectarea unei cantitati mari de aer brusc in sistemul vascular
- embolie uleioasa prin administrarea solutiilor uleioase i.v.
- punctionarea si injectarea unei artere produce necroza totala a extremitatilor, durere
exacerbata, albirea mainii, degete cianotice;
- reactie anafilactica ;
VI.ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN CATETER VENOS PERIFERIC
Administrarea tratamentului intravenos cu ajutorul unei branule, scutete pacientul de
multiple nepturi, permite meninerea unei linii venoase continue, perfuzare continu,
administrarea de bolusuri, etc.
Dup fiecare injectare se spal cu soluie diluat de heparin sau soluie normal salin,
pentru a preveni formarea cheagurilor.
PREGATIREA MATERIALELOR NECESARE:
- medicaia prescris i, eventual, setul de perfuzare, dac este vorba de perfuzie
- seringi si ace sterile
- soluie normal salin /soluie diluat de heparin
-cateter pentru vena periferica (marimea potrivita)
-perfuzor
-stativ

-fixator transparent pentru cateter sau leucoplast


-comprese
- mnui
- paduri alcoolizate
- garou
-recipient pt.deseuri
PREGATIREA PACIENTULUI
-se confirma identitatea pacientului
-se explica procedura pacientului pentru a-i reduce anxietatea (care poate produce
vasoconstrictie si implicit, un abord mai dificil al venelor) si a ne asigura de cooperarea sa
-astfel, se va explica pacientului ca va ramane la locul punctionarii un cateter de plastic la care
se va atasa un perfuzor pentru perfuzarea diferitelor solutii indicate de medic sau o seringa
pentru adminstrarea antibioticelor sau altor substante prescrise.
-se va explica pacientului ca aceasta il scuteste de inteparea repetata pentru adminstrarea
tramentului
- i se va explica, de asemenea, ca durata si tipul tratamentulu vor fi indicate de medic
- se aduce la cunostinta pacientului orice modificare survenita in schema de tratament
-de-a lungul tratamentului pacientul trebuie invatat sa anunte orice modificare in rata de
administrare potrivita de asistenta( daca perfuzia se opreste sau merge mult mai rapid), daca
incepe sa-l doara, sau apare edem local;
-de asemenea, i se va preciza ca nu va trebui sa loveasca sau sa bruscheze locul unde branula
este inserata
-se va explica tehnica indepartarii branulei, cat timp se va tine compresie la locul de insertie cat
si faptul ca va fi apt sa isi foloseasca mana respectiva la fel de bine ca inainte de montarea
branulei
- pacientii care vor fi externati cu catetere periferice vor trebui invatati sa-l ingrijeasca si
protejeze si cum sa identifice eventualele complicatii si disfunctionalitati
-pacientul va trebui sa-si inspecteze periodic acasa locul de insertie si sa anunte echipa de
ingrijiri daca apar edeme , roseata , durere
Insertia cateterului:
-se pozitioneaza stativul cu solutia perfuzabila si perfuzorul atasat cat mai aproape de patul
pacientului
-se spala pe maini,se pun manusile;
-se selecteaza locul punctionarii; daca se prevede o terapie intravenoasa de lunga durata se va
incepe cu venele din portiunea distala pentru a schimba, cu timpul, locul punctionarii din ce in
ce mai proximal. Daca trebuie administrata o substanta iritanta sau un volum mai mare de
lchide, se va alege o vena mare
-se pozitioneaza pacientul intr-o pozitie confortabila , cu bratul sprijinit si pozitionat in jos
pentru a permite umplerea venelor bratului si mainii ;
-se aplica garoul la aproximativ 15 cm mai sus de locul de punctionare, pentru a dilata venele.
-se palpeaza o vena cu ajutorul indexului si al degetului mijlociu al mainii nondominante;
-se trage de piele pentru a fixa vena ;
-garoul nu se va mentine mai mult de 3 minute. Daca in tot acest timp nu s-a reusit inserarea
cateterului se va desface garoul pentru cateva minute si se va relua tehnica;
-se dezinfecteaza locul ales pentru punctionare cu paduri alcoolizate dinspre interior spre
exterior si se lasa sa se usuce pielea ( uneori, va fi necesar ca in prealabil sa fie indepartat parul
din zona respectiva la pacientii cu pilozitate accentuata)

-se va lua branula in mana dominanta si se va tine intre police si index ( daca are aripioare
branula se va tine de acestea ) iar cu policele mainii nondominate se va trage pielea de sub vena
pentru a o fixa si a o exprima
-se va avertiza pacientul va simti o intepatura
-se va introduce cateterul cu bizoul acului in sus, sub un unghi de aproximativ 15 grade, direct
prin piele pana in vena printr-o singura miscare, verificand daca apare sange in capatul
cateterului care confirma ca acesta este in vena;
-din momentul in care apare sangele, se desface garoul apoi fie se continua impingerea cu grija
( pentru a nu perfora vena prin celalalt perete) a cateterului pana la jumatatea sa si apoi se
scoate acul in acelasi timp cu impingerea totala a canulei de plastic , atasandu-se imediat fie
perfuzorul fie seringa , presand usor pe vena pentru impiedicarea sangerarii;
-dupa introducerea cateterului se curata locul cu paduri alcoolizate, se arunca acul cateterului in
recipientul de intepatoare;
-se regleaza ritmul de administrare a perfuziei ;
-se fixeaza cateterul cu un fixator transparent si semipermeabil dupa ce se usuca dezinfectantul
pe piele
-fixatorul se desface in mod steril si se aplica pe locul de insertie lipind bine marginile pentru a
preveni iesirea accidentala a cateterului
-se fixeaza si tubul perfuzorului de mana pacientului avand grija insa sa lase libertate de
miscare si sa nu fie fixat in extensie deoarece poate trage cateterul afara din vena la o miscare
mai brusca
-indepartarea cateterului se va face la terminarea terapiei intravenoase sau atunci cand vechiul
cateter nu mai este functional si pacientul necesita in continuare tratament intravenos,chiar dac
rmne funcional, branula trebuie schimbat la 48-72 ore, schimbndu-se locul inseriei. Se
opreste perfuzia si se clampeaza perfuzorul, indepartandu-se apoi cu blndete fixatorul de pe
branula. Folosind o tehnica sterila se va deschide o compresa sterila. Se vor pune manusi si se
plasa compresa sterila cu o mana peste locul de insertie a cateterului, iar cu cealalta mana se va
scoate branula printr-o miscare paralela cu pielea.
-se va inspecta branula scoasa pentru ca sa nu lipseasca din ea portiuni care sa se fi rupt
accidental si sa intre in circulatia sangvina a pacientului
-se face compresie pe locul punctionarii timp de 1-2 minute, se curata zona si apoi se aplica un
bandaj adeziv
-se va indica pacientului sa-si restanga pentru 10 minute activitatea membrului care a avut
cateterul si sa pastreze bandajul adeziv timp de 1 ora de la indepartarea branulei
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA
-se arunca manusile , seringa , acul, in recipientele colectoare specifice, conform precautiunilor
universale, se spala mainile;
INGRIJIRI ULTERIOARE:
-se aseaza pacientul in pozitie confortabila;
-se supravegheaza atent pacientul
-se noteaza tehnica in FO.
EVALUAREA TEHNICII:
Incidente/accidente:
-flebitele ( roseata la locul de insertie si de-a lungul venei, durere, edem, scleroza venei, uneori
febra) datorate fie pastrarii timp indelungat a unui cateter in vena, medicamente sau solutii
administrate
-extravazarea solutiilor ( va apare o umflatura la locul de insertie si in in jurul sau,
descresterea temperaturii pielii din zona, durere, senzatie de arsura ) prin perforarea venei sau
dislocarea cateterului din vena.

-impermeabilitatea cateterului ( perfuzia nu mai curge , iar daca pacientul are infuzomat sau
injectomat acesta intra in alarma) datorita neheparinizarii perodice a cateterului dupa fiecare
administrare,
-hematom datorita perforarii peretului opus in timpul inserarii cateterului, compresie
ineficienta dupa indepartarea branulei.
-sectionarea cateterului, de obicei capatul acestuia care este introdus in vena, datorita
reinsertiei acului de-a luncul tecii de plastic, in timp ce cateterul este in vena.
-spasme venoase ( durere de-a lungul venei, albirea pielii din jurul venei respective, rata
scazuta de curgere a solutiei perfuzate chiar daca perfuzorul este declampat) datorita
administrarii inadecvate de substante iritative si in dilutii insuficiente , administrarii de solutii
perfuzabile reci( sau transfuzie cu sange rece), adminstrarea prea rapida a solutiilor chiar daca
sunt la temperatura camerei.
-reactii vasovagale ( colaps brusc al venei in timpul punctionarii, paloare, ameteala, greata,
transpiratii, hipotensiune ) datorita producerii de spasm venos cauzat de anxietate si durere .
- tromboze ( durere , roseata , umflatura , impermeabilitate) datorita afectarii celulelor
endoteliale ale venelor favorizand formarea de trombi.
-infectii sistemice ca septicemia sau bacteriemia ( febra, frisoane, indispozitie fara motiv
aparent) datorita unei tehnici nesterile,
-reactii alergice ( prurit, bronhospasme, urticarie, edem la locul de insertie a cateterului) pana
la reactii anafilactice cu stop cardiac , datorate faptului ca pacientul este alergic la substanta
administrata.
-incarcare circulatorie ( disconfort, turgescenta venei jugulare, dificultate respiratorie,
cresterea tensiunii arteriale, respiratie zgomotoasa ( cu haraituri), dezechilibru intre lichidele
eliminate si cele igerate, administrate) datorata unui calcul gresit al cantitatii de administrata, se
verifica si monitorizeaza diureaza pacientilor cu tratament perfuzabil de solutii pentru a putea
face un bilant corect
-embolie ( dificultate respiratorie, puls slab batut, cresterea presiunii venoase centrale,
hipotensiune, pierderea constientei) datorita impingerii aerului in vena prin schimbarea
flacoanelor de solutie si impingerea aerului de pe perfuzor in vena.
VII. OXIGENOTERAPIA
DEFINITIE: administrarea oxigenului pe cale respiratorie pentru combaterea satrii de
hipoxie.
SCOP/INDICATII:
-ameliorarea concentratiei de oxigen din sange in caz de hipoxii circulatorii, respiratorii, stari
de soc, anestezie generala, complicatii postoperatorii, lehuze si nou nascuti cu tulburari de
oxigenare,etc.
PREGATIREA MATERIALELOR:
-sonda nazala de oxigen, masca de oxigen, ochelari de oxigen, cort de oxigen;
-sursa de oxigen (statie centrala, microstatie sau butelie de oxigen)
-barbotor steril;
-apa distilata sterila
-leucoplast;
-foarfeca;
-tavita renala;
-materiale pentru spalrea mainilor;
-recipient pentru deseuri;
PREGATIREA PACIENTULUI:

psihica:
-daca pacientul este constient se informeaza cu privire la efectuarea procedurii, necesitate,
importanta, durata;
-se obtine consimtamantul;
- se creeaza pacientului un climat de siguranta, pentru a obtine colaborarea si a diminua
anxietatea;
fizica:
-se aseaza pacientul in pozitie confortabila (semisezand);
-se verifica sursa de oxigen;
-se pune apa sterila in barbotor
-se verifica echipamentul de administrare;
EFECTUAREA TEHNICII:
-se aseaza pacientul in pozitie corespunzatoare (daca este posibil: pozitie semisezand, care
favorizeaza expansiunea pulmonara)
-se asambleaza echipamentul;
-se verifica si se dezobstruiaza caile respiratorii;
-se masoara lungimea sondei, pe obraz, de la nara la tragus ;
-se umecteaza sonda cu apa sterila pentru facilitarea insertiei si prevenirea lezarii mucoasei;
-se introduce sonda in nara si se fixeaza pe obraz, cu benzi de leucoplast ;
-daca se utilizeaza masca de oxigen, aceasta se va aseza acoperind nasul si gura pacientului si
se va fixa cu in jurul capului ;
-daca se utilizeaza ochelari de oxigen , cele doua sonde de plastic se introduc in narine si se
fixeaza dupa urechi ;
-fixarea debitului de administrare a oxigenului, in functie de prescriptia medicului(4-6l/min)
INGRIJIREA ULTERIOARA
-se apreciaza raspunsul terapeutic al administrarii oxigenului (observarea culorii tegumentelor,
masurarea respiratiei si pulsului) ;
- se monitorizeaza concentratia de oxigen din sange prin pulsoximetrie la proximativ 30 de
minute dupa administrare ;
-se supravegheaza pacientul pentru depistarea semnelor de toxicitate sau de aparitie a unor
complicatii ;
-se supravegheaza echipamentul de administrare a oxigenului (presiune, debit etc)
-se mobilizeaza periodic sonda nazala; scoaterea sondei o data pe zi si introducerea ei in
cealalta nara, ingrijirea nasului si a cavitatii bucale deoarece oxigenul usuca mucoasa;
Incidente i accidente
-daca recipientul pentru barbotarea oxigenuiui se rastoarna, lichidul poate fi impins de oxigen
in caile respiratorii ale pacientului, asfixiindu-l
-in cazul utilizarii prelungite a oxigenuiui, in concentratii mari sau la presiuni ridicate, pot
aparea: iritare locala a mucoasei; congestie si edemul alveolar ; hemoragie intraalveolara;
atelectazie
-patrunderea oxigenului in esofag duce la distensie abdominala