Sunteți pe pagina 1din 48

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE PLOIETI

FACULTATEA INGINERIA PETROLULUI I GAZELOR

PROIECT
LA EXTRACIA PETROLULUI

Coordonator: conf. dr. ing. Mariea Marcu


Student:
Specializarea:IPG
Grupa:3
Anul:IV

2014-2015

CUPRINS

Capitolul I - Proiectarea regimului de functionare a unei sonde in gaz-lift continuu


1.1 Date initiale
1.2 Trasarea curbei de comportare a stratului
1.3 Trasarea curbei IPR de prevedere
1.4 Trasarea curbelor gradient de deasupra punctelor de injecie
1.5 Variatia presiunii in coloana
1.6 Determinarea coordonatelor punctelor de injectie
1.7 Analiza nodal sau corelaia de funcionare strat-sond
1.8 Trasarea curbei de comportare a sondei in gas-lift continuu
1.9 Amplasarea supapelor
1.10 Calculul de alegere al supapelor
1.11Aplicatii privind ascensiunea fluidelor prin tevile de extractie

Capitolul II - Pompajul continuu cu prajini


2.1 Instalatia de pompare cu prajini
2.2 Dimensionarea garniturii de prajini
2.3 Alegere tevilor de extractie

INTRODUCERE
Pe msur ce se exploateaz un zcmnt de hidrocarburi, presiunea fluidelor existente n
acesta scade n mod treptat. Datorit acestui fapt, sondele care funcioneaz n erupie
natural ajung la un moment dat n faza final a erupiei. Fluidele care, la nceput, se
deplasau cu vitez relativ mare prin sond i ajungeau la suprafa cu o energie nc
destul de mare, manifest treptat o diminuare a potenialului lor energetic n aa msur
nct sonda nu mai produce cu continuitate lichid.
Pentru a asigura o continuitate a procesului de extracie a fluidelor din sond, nc nainte
ca sonda s nceteze a produce prin erupie natural, se iau msuri de completare a
energiei necesare de ridicare, suplimentarea fcndu-se prin aducerea de la suprafa pn
n coloana de extracie a unor gaze comprimate care, mpreun cu gazele care vin din
stratul productiv, s asigure ridicarea.
ieiul este adus la suprafa prin trei metode: erupie natural sau dirijat, erupie
artificial (gaz-lift) i erupia prin pompare.

Fig 1.Instalatia de gazlift

Erupia artificial continu sau gazliftul continuu presupune injectarea continu a gazelor
comprimate direct n coloana de fluide produse de sond pentru a reduce densitatea
acestora i implicit presiunea dinamic de fund, permind stratului s debiteze
corespunztor acestei presiuni.

Gazele pot fi injectate prin:


coloan n cazul erupiei artificiale directe;
evi n cazul erupiei artificiale indirecte.
3

Instalaiile de erupie artificial continu se mpart n dou categorii n funcie de tipul


completrii sondei i anume:
instalaii de erupie artificial pentru completare simpl;
instalaii de tip nchis;
instalaii de tip seminchis;
instalaii de tip deschis;
instalaii de erupie artificial pentru completare dual.
Echipamentul sondelor n erupie artificial se compune din:
capul de erupie (echipamentul de suprafa);
garnitur de evi de extracie, supape de gaz-lift, niple, valva de circulaie lateral,
packer(echipamentul de fund).
Supapele de gaz-lift sunt utilizate pentru:
descrcarea sondei n vederea punerii n producie a acesteia;
injecia continu de gaze pentru extragerea unui anumit debit de lichid.
Ele se amplaseaz n mandrinele de gazliftce se intercaleaz ntre dou buci de eav i
a cror construcie depinde de tipul supapei i de tipul completrii sondei(simpl sau
dual).
Din punctul de vedere al modului de fixare n mandrine, supapele de gaz-lift pot fi:
convenionale(fixe);
mobile.
n funcie de presiunea care acioneaz asupra lor pentru a le deschide, supapele de
gazllift se mpart n dou mari categorii i anume:
supape acionate de presiunea fluidelor produse de sond(caracterizate de efectul de
coloan);
supape acionate de presiunea din coloana sondei(caracterizate de efectul de tubing).

1.1 Date iniiale:


La o sonda care produce in eruptie artificiala continua se cunosc urmatoarele date:
adancimea sondei, H 2800 m

d 0.0635
diametrul interior al tubingului, i
m;
D 0.127
diametrul interior al coloanei, i
m;
t 15
temperatura medie la suprafata, s
C;
860
densitatea titeiului, t
kg/m3;

1070
densitatea apei de zacamant, a
kg/m3;
0.6
densitatea relativa a gazelor, rg
;kg/m3

35 10
tensiunea superficiala a titeiului, t
3

60 10
tensiunea superficiala a apei, a
3

1.8 10
vicozitatea titeiului, t

0.025 10
viscozitatea gazelor, g
1 10
viscozitatea apei, a

N/m;

Pa.s;
3

N/m;

Pa.s;

Pa.s;

p 5
presiunea in capul de eruptie, 2
bar.

De asemenea in urma etalonarii sondei au rezultat urmatoarele date:


impuritatile, i 0.08;
p 60
presiunea dinamica de fund, d
bar;
p 90
presiunea statica, c
bar;
Ql 45 3
debitul de lichid,
m /zi;

Q 3500
debitul de gaze al sondei, g
Nm3/zi;
eficienta curgeri, E 0.7
3

Debitele de injecie sunt: 30000 ; 40000 ; 50000; 60000 ; 65000 ; 70000 N m / zi

Capitolul I
Proiectarea regimului de functionare al unei sonde de gaz lift continuu
1.2 Trasarea curbei de comportare a stratului
Pentru trasarea curbei de comportare a stratului este necesar sa se cunoasca tipul curgerii prin
zacamant,care se calculeaza tinand seama de presiunea de saturatie.
6

Se calculeaza presiunea de saturatie, psat :


a 1070
kg/m3
i 0.08

Qt ( 1 i) Ql 41.4
RGT

Qg

84.541

m3/zi

Nm

3
Qt
m
Tf ts 0.03 H 99
C

t
rt
0.804
a

kg/m3

RGT
sat 5.272

rg

0.0288 1.62 10

0.83

10

Tf

1.768 1.643 0.803

3.46 10

0.803

10

bar
1 In cazul curgerii eterogene, presiunea pe intregul zacamant este mai mica decat presiunea de
saturatie, ceea ce are drept consecinta curgerea prin zacamant a doua faze (titei si gaze) sau trei
faze (titei,apa si gaze).
Pentru trasarea curbei de comportare pentru curgerea eterogena se aplica metoda Standing si se
procedeaza astfel:
Ql

Qmax

pd

pc

E 1

pd

1.8 0.8E 1 p
c

j 1 10
E 0.7

IP

Ql
pc pd

Pj( bar)
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90

1.5

Qj (m3/zi)
103.761
96.86
88.802
79.587
69.215
57.686
7 45
31.157
16.157
0

119.54

m3/zi

100
90
80
70
60
presiune

50
40
30
20
10
0
0

20

40

60

80

debit

100

120

Figura( 2).Curba de comportare a stratului-metoda Standing

1.3 Trasarea curbei IPR de prevedere


bar
pf

bar

0
10
20
30
40
50
60
70
80
90

Pfj (bar)
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90

Qvj( m3/zi)
119.54
115.703
109.505
100.945
90.024
76.742
61.098
43.093
22.727
0

10

Figura (3).Curba IPR actuala si curba IPR de prevedere

In figura (3) este reprezentata curba IPR actuala si curba IPR de prevedere care s-au
realizat prin reprezentarea grafica a valorilor debitelor de lichid prezente respectiv viitoare si a
valorilor succesive a presiunii dinamice de fund prezente respectiv viitoare.

11

1.4Trasarea curbelor gradient de deasupra punctului de injectie


Se consider patru debite de lichid, Ql1, Ql2, Ql3 mai mici dect debitul maxim calculat pentru
curba de comportare a stratului.
Pentru fiecare debit de gaze injectate Qinj se calculeaz ratia gaze-lichid de injectie,
RGLinj, ratia gaze-titei de injectie, RGTinj, ratia gaze-lichid total, RGLT si ratia gaze-titei
total, RGTT.
Qinj
RGLinj
Ql
Qa
Ra
Qt

RGTinj=RGLinj (1+Ra)
RGTT=RGLT (1+Ra)
Curbele gradient de deasupra punctelor de injectie se determina pe baza teoriei de ascensiune
p

Hagedorn-Brown. Se porneste de la presiunea in capul de eruptie 2 considerndu-se n intervale


de presiune egale,cderea de presiune pe fiecare interval fiind de exemplu p 10 bar.
Pentru fiecare interval de presiune i se determina hi, distanta pe care se pierd cei 10 bar.
Distantele hi, astfel rezultatele se nsumeaz, n final fiind necesar s se ndeplineasc
urmtoarea conditie:
i h i H

H= adncimea la care se afl siul tevilor de extractie;


Astfel primul interval de presiune considerat este cuprins ntre p2 bar si p2+10 bar.
In continuare se va determina variatia presiunii in tevile de extractie prin metoda HagedornBrown, pentru

QL1 30
m3/zi

si intervalul de presiune cuprins intre... -... bar.

Debitul L1=si intervalul de presiune p2-p2':


ratia gaze-lichid proprie:
Qg Nm3
RGLpr
Ql m3
Nm

RGLpr 77.778

unde :
3
Q 3.5 10
debitul de gaze de la etalonarea sondei g
m3/zi
Ql
Q 45 3
- debitul de lichid de la etalonarea sondei l
m /zi

Qg
-

ratia gaze-lichid injectie:

rt
aer 1.297
1000
kg/m3
Qinj
RGLinj1
QL1
g 9.81

12

13

factorulsuperficiala
viteza
numarul
de
Reynolds
abatere apentru
algazelor:
gazelor,
curgerea
z (relatia
amestecului
lui Istomin,
bifazic:
valabila pentru urmatoarele conditii:
0 p pr 3
QL1 M
rs1
2
Reb1
RGLT1
0.149 10
2
3 R

1
1
p

z1 1 10 0.76 l1
Tpr a9.36 Tpr
0 l1 13med
8 p pr1 p pr1
v sg1 QL1 3

z1
103
d

10

v sg1 12.655
z1 0.986 i l 86400
A t g p med1 T0

m/s
5
densitatea
a gazelor
pe intervalul de presiune considerat:
Reb1 3.557medie
de
10viteza
coeficientul
al lichidului:
p med1 T0 1
Re
g1functie
aer de
rg b, se determina

in
de frecare cu relatia lui Jain, valabila
factorul
0.25 T
p
0
med

z1
pentru : l
N
v sl1
3
g1
lv137.246
m8l
5 10 Reb1kg/
g10

tensiunea
interfaciala a lichidului: 2
Nlv1 0.796
1
R

1
a dea viteza al gazului:
t
coeficientul
21.25
l

3

1.14
2 log 100.25
1 R
a
0.9
l

Reb1
N

lgv1
0.037
vsg1


N/m
g

l
1 0.021

coeficientul
Ngv1 88.722de viscozitate:
densitatea
medie0.25
a amestecului gaze-lichid:
gde

coeficientul
diametru:

1 l1
Nam1
l l l l1 3 g1

g
l
am1 83.191
m3
Nd d i l l kg/
l 3
Nl 6.693 10
Nd 30.617
distanta
dintre cele

douaCpuncte
de presiune considerate:
Nl
se
calculeaza
produsul
5
produsul adimensional
p 10 :

2
3
h 1 4.895 1.07705 ln N l 0.1
0.80822 ln Nl 0.1597 ln N l 0.01019 ln Nl
N
p
CN
2 2
lv1 med1
l
CNl e
6
QL1 M

1
10

0.575
g 3 1 p 0
Nd
Nam1
CNl 2.193
gv1 10 9 1010 d 5 g
i am1
1 de
5.499
ratia
solutie 3si factorul de volum al titeiului:
h 1 1.114
1.204
l 10 m

raportul

1.768 1.643 rt

rt

2
3
3.6372
ln 1100.1335 ln 1 0.0188534
ln 1 0.001066 ln 1
rs1 0.134
rg 0.8813
p med1

3
1 e
0.0288 1.62 10 t med

rs1 3.238 m3N 3


1 0.087
10

/m

valoarea produsului A:
0.380

Ngv1 Nl 0.5
rg
A 1
F1 5.6
2.14
rs1 1.25 32 1.8 t med
F1 183.395
Ndrt

1.175

A
b t1
0.97210
0.000147 F1
1 8.746
b t1calculeaza
1.039
se
parametrul

:
2
3
6.6598 8.8173
ln A1 3.7693 ln A 1 0.5359 ln A 1
viteza superficiala
a lichidului:
1 1
e2
A t d i A 3.167 10 3 2
1 1.001
4
t
m
b

1
fractia
de lichid:
a
l1 1 Q1L1
l1 0.087
b t1 b a Ra
v sl1

l1
86400 A t
1 Ra

0.087
vsl1

0.114
1
m/s

14

15

16

17

Figura(4). Curbele gradient de deasupra punctelor de injectie

1.5 Variatia presiunii gazelor in coloana

Presiunea de la suprafata a gazelor


se considera :
ts 15

p sg 23

bar

1.Se estimeaza presiunea de fund a gazelor :


4

p fge p sg 0.82 10

p sg H

18

p fge 27.574

bar
2.Se calculeaza presiunea medie si temperatura medie :
p med

Tmed

p fge p sg
2

1p
med 26.287

ts t s 0.03 H
2

273.15 T
med 330.15

4.Se calculeaza presiunea pseudocritica si temperatura pseudocritica:

p pcr 49.37 4.67 rg p pcr 46.568 bar

Tpcr 171.5 rg 97 Tpcr 199.9 K

5.Se calculeaza presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa:


p pr

Tpr

p med
p pcr p pr 0.564

bar

Tmed
Tpcr Tpr 1.652 K

6.Se calculeaza factorul de abatere al gazelor Zm


2
3
zm 1 10 0.76 Tpr 9.36 Tpr 13 8 p pr p pr

zm 0.95949

7.Se calculeaza presiunea de fund a gazelor :


9.81 H rg
287 z m T med

p fgc p sg e
p fgc 27.571

p fge p fgc 0.5


x p fge p fgc
3

x 2.814 10

19

Figura (5)

20

1.6 Determinarea coordonatelor punctelor de injectie

Adancimile de injectie si presiuile de injectie se determina grafic, prin intersectia dreptei


(psg, pfgc) cu curbele gradient de deasupra punctelor de injectie.
QL1 30

p inj1 23.53

m3/zi

QL2 25

m3/zi

QL3 35

m3/zi

p inj2 24.00
p inj3 24.10

bar

Hinj.1 1810
m

bar

Hinj.2 2000
m;

bar

Hinj.3 2190
m

Pentru trasarea curbelor gradient de sub punctele de injectie se stabileste mai inti
tipul curgeri pe baza presiunii din punctele de injectie si presiunii de saturatie.
Deoarece presiunea in punctele de injectie sunt mult mai mici decat presiunea de
saturatie rezult c sub punctele de injectie vom avea o curgere eterogen.
Prin urmare curbele gradient se vor trasa cu metoda HAGEDORN-BROWN cu
observatia c n locul ratiei gaze lichid totale se va utiliza ratia de lichid de la etalonare pentru
toate curbele.
Cderea de presiune se va considera tot de 10 bar si se va porni de la presiunea din
punctele de injectie.
Dup trasarea curbelor gradient de sub punctele de injectie se vor citi presiunile
p
p
p
dinamice de fund f1, f2, f3 la intersectia curbelor gradient cu linia ce marcheaz adncimea
sondei.

Rezultatul final va fi perechile de valori :


Qg
RGLpr
Ql
Nm

RGLpr 77.778

RGTt RGLpr 1 Ra
Nm

RGTt 84.541

21

Pf1 Ql1

Pf2 Ql2

Pf3 Ql3

Determinarea variatiei presiunii in tevile de extractie prin metoda Hagedorn Brown. Pentru fiecare din cele trei debite se va parcurge algoritmul la caderi de presiune p+10
bar.
Valoarea lui p se obtine parcurgand algoritmul lui Hagedorn&Brown pentru fiecare
RGLt. Algoritmul se repeta pana cand h=H.
m3/zi;

22

m3/zi;

m3/zi;

23

24

m3/zi;

m3/zi;

25

26

m3/zi;

27

Figura (6) Diagrama curbelor gradient

1.7 Analiza nodala sau corelatia de functionare strat-sonda

Pentru efectuarea analizei nodale este necesar sa se identifice componentele sistemului de


productie si apoi sa se stabileasca locul unde se amplaseaza nodul care imparte sistemul in 2
parti: partea din aval de nod, partea din amonte de nod.
In cazul nostru, sistemul de productie considerat este format din zacamant, gaura de sonda la
nivelul perforaturilor, tevile de extractie cu supapele pe ele si capul de eruptie. In acest caz,
nodul se alege la media perforaturilor si se considera in amonte de nod curgerea din strat in gaura
de sonda caracterizata de curbele IPR si curgerea prin tevile de extractie din aval de nod
caracterizata de curbele de performanta ale echipamentului.
Scrierea ecuatiilor pentru cele 2 tipuri de curgere (din aval si din amonte de nod) si rezolvarea
sistemului acestor ecuatii conduce la obtinerea solutiei in nod, exprimata printr-o presiune
dinamica, un debit de lichid si un debit de injectie.
Rezolvarea sistemului de ecuatii se poate realiza atat analitic, cat si grafic.

28

Ql
Qmax
pd
pd

QmaxE 1119.54
p 1.8 0.8E 1 p
c
c

IP

Ql
pc pd

1.5

E 0.7
Ev 1

pf
pf

j
j
Qv Qmax Ev 1
1.8 0.8 Ev 1
j

pc
pc

p
p

j
j
Q Qmax E 1
1.8 0.8 E 1
j

pc
pc

p4
n

55.81
58.55
62.
65
69

29

119.54

m3/zi;

p6
n

62.5
67.15
73
76
79

Q6
n

33
45
60
65
70
100
90
pj

80

pf j
p 1n

70

p 2n

60

p 3n

50

p 4n
p 5n
p 6n

40
30
20
10
0

0 6.66713.333 20 26.667
33.333 40 46.667
53.333 60 66.667
73.333 80 86.667
93.333 100
Qj Qvj Q1n Q2n Q3n Q4n Q5n Q6n

Figura (7) Analiza nodala

Din diagram de mai sus se vor citi valorile debitelor si presiunile dinamice
rezultate din intersectia curbelor cu cea a comportarii stratului.

1.8 Trasarea curbei de comportare a sondei in gas-lift continuu


Pentru trasarea acestei curbe se vor folosi datele de debit prezent si viitor, precum si debitele de
injectie corespunzatoare de la punctul 1.7.

30

Figura (8).Curba de comportare pentru cele doua momente prezent si viitor.

1.10

Amplasarea supapelor

Pentru amplasarea supapelor se apeleaza la metoda grafica.Supapele sunt de tip CAMCO


Schlumbeger neechilibrate si fara arc.
Pentru amplasarea supapelor pe cale grafica se procedeaza astfel:
-Se traseazacurba gradient de deasupra punctului de injectie pornind de la p2 si folosind
Hagedorn-Braun. Se folosesc debitele optime de lichid si de injectie.

31

Figura (9) Metoda grafica de amplasare a supapelor

32

1.10 Calculul de alegere al supapelor

Procedeul se va repeta pana la supapa de lucru, iar din diagrama vor rezulta parametrii:
Adancimile de fixare ale supapelor:
L1 420
m

L4 1140
m

L2 720
m

L5 1260
m

L3 960
m

L6 1340
m

L7 1380
m

Presiunile in tubing in dreptul supapelor:


p t1 10

bar

p t4 19

bar

bar

p t2 13.2

bar

p t5 21

p t3 16.3

bar

p t6 21.9

bar

p dL3 32.4

p dL5 29

p iL2 32

bar

bar

p iL3 30.4

bar

p dL7 25.1

bar

bar

p dL6 27.1

Presiunile de inchidere la adancimea Li,


p iL1 33.8

bar

bar

Presiunile de deschidere la adancimea Li,


i [1;7] :
p dL1 35.8
p dL4 30.9
bar
bar
p dL2 34

p t7 22.2

i [1;7] :

p iL4 28.9

bar

p iL5 27 33
bar
p iL6 25.1

bar

p iL7 23.1

bar

Calculul de alegere al supapelor


T 99 H 2800
Se calculeaza urmatorii parametrii : f
m

1. Temperatura in dreptul supapei, in grade Celsius si in grade Kelvin:


Tf t s
tL1 ts
L1
tL1 27.6 C
TL1 tL1 273.15
H
tL2 ts

tL3 ts

tL4 ts

tL5 ts

tL6 ts

tL7 ts

Tf t s
H
Tf t s
H
Tf t s
H
Tf t s
H
Tf t s
H
Tf t s
H

L2

tL2 36.6

L3

tL3 43.8

L4

tL4 49.2

L5

tL5 52.8

L6

tL6 55.2

L7

tL7 56.4

TL2 tL2 273.15

TL3 tL3 273.15

TL4 tL4 273.15

TL5 tL5 273.15

TL6 tL6 273.15

TL7 tL7 273.15

TL1 300.75

TL2 309.75

TL3 316.95

TL4 322.35

TL5 325.95

TL6 328.35

TL7 329.55

2. Se calculeaza Rc si, in functie de el, se alege parametrul standard R:


p dL1 p iL1
Rc1
p dL1 p t1

Rc1 0.078

p dL2 p iL2
Rc2
p dL2 p t2

Rc2 0.096

34

- se alege:

R1 0.066

- se alege:

R2 0.103

p dL3 p iL3
Rc3
p dL3 p t3

Rc3 0.124

- se alege:

R3 0.103

p dL4 p iL4
Rc4
p dL4 p t4

Rc4 0.168

- se alege:

R4 0.103

p dL5 p iL5
Rc5
p dL5 p t5

Rc5 0.25

- se alege:

R5 0.147

p dL6 p iL6
Rc6
p dL6 p t6

Rc6 0.385

- se alege:

R6 0.2

p dL7 p iL7
Rc7
p dL7 p t7

Rc7 0.69

- se alege:

R7 0.260

Param
etrul
standa
rdizat

Tipul
supapei

Aria
burduf
ului

Diametrul
standard
al
orificiului
supapei

Ab
in2
0,7700

Object 5

in
3/8

Aria
valvei

1-R

R/1-R

Pa

0,853

0,172

bar
fara
arc

Av
in2
0,1134

0.066

J-20

0,103

J-20

3/8

0,1134

0,103

J-20

7/16

0,1538

0,800

0,103

J-20

7/16

0,1538

0,800

0,250

0,147

J-20

7/16

0,1538

0,800

0,250

0,2

J-20

1/2

35
0,2002

0,260

J-20

1/2

0,2002

0,172

0,853

0,74
0
0,740

0,250

0,351

0,351

In functie de valorile parametrului standardizat R se aleg din tabel urmatorii parametrii:


1

4 in

16 in

3
8

in

1
2

in

3. Se determina presiunea in burduful supapei la temperatura de 15 C:


2

5
4
p b16
inCt p bt

16 in

7
16

in

- factorul de corectie cu temperatura Ct se citeste din tabel in functie de temperatura din dreptul supapei.

tL1 27.6

Ct1 0.953

tL5 52.8

Ct5 0.873

tL2 36.6

Ct2 0.923

tL6 55.2

Ct6 0.865

tL3 43.8

Ct3 0.901

tL7 56.4

Ct7 0.862

tL4 49.2

Ct4 0.882

- deoarece la supapele cu buruf si fara arc pbt=pinc rezulta ca presiunea se determina cu relatia:
p b1 Ct1 p iL1
p b2 Ct2 p iL2
p b3 Ct3 p iL3
p b4 Ct4 p iL4
p b5 Ct5 p iL5
p b6 Ct6 p iL6
p b7 Ct7 p iL7

p b1 32.211

bar

p b2 29.536

bar

p b3 27.39

bar

p b4 25.49

bar

p b5 23.571

bar

p b6 21.712 bar
p b7 19.912

36

bar

4. Se calculeaza presiunea de deschidere in tester, pdtester:


p dtester1

p dtester2

p dtester3

p dtester4

p dtester5

p dtester6

p dtester7

p b1
1 R1

p b2
1 R2

p b3
1 R3

p b4
1 R4
p b5
1 R5

p b6
1 R6
p b7
1 R7

p dtester1 34.488

bar

p dtester2 32.928

bar

p dtester3 30.536

bar

p dtester4 28.417

bar

p dtester5 27.633

bar

p dtester6 27.139

bar

p dtester7 26.908

bar

37

5. Se determina

debitul de gaze care trece prin supapa:


Qinjo 40000

rg 0.6

Qg1 0.073 Qinjo TL1 rg

Qg1 3.922 10

Qg2 0.073 Qinjo TL2 rg

Qg2 3.981 10

Qg3 0.073 Qinjo TL3 rg

Qg3 4.027 10

Qg4 0.073 Qinjo TL4 rg

Qg4 4.061 10

zi
3

zi
3

zi
3

zi

Qg5 0.073 Qinjo TL5 rg 4


Qg5 4.084 10

Qg6 0.073 Qinjo TL6 rg 4


Qg6 4.099 10

Qg7 0.073 Qinjo TL7 rg 4


Qg7 4.106 10

r7
r1
r4

22
25
29
64

zi
3

zi
3

zi

in

25.5
24

in
r5r2 64
64

6. In functie de debitul de gaze care trece printr-o supapa,Qg, presiunea in aval, pt, si presiunea
in amonte, pdL, se poate determina diametrul real al orificiului supapei,r, din nomograma care are 24.25
r3 28.75 in
la baza ecuatiile Thornhill-Craver.

in
r6

38

64
64

Daca se compara diametrul real al orificiului supapei, r cu diametrul standard al orificiului


supapei, si rezulta ca, fr>f inseamna ca trebuie aleasa alta supapa cu diametrul orificiului mai
mare .
Daca, fr<f se duzeaza supapa, iar duza se amplaseaza intre supapa propriu-zisa si supapa de
retinere:
7. Calculul de verificare la redeschidere al primei supape:
Se uneste pe grafic p2 cu pdes2 printr-o linie dreapta si se citeste in dreptul supapei 1, diferenta
de presiune dintre presiunea din tevi din dreptul supapei 1 si presiunea din punctul rezultat din
intersectia dreptei cu orizontala din dreptul supapei 1, p'.
p' 11.5

p'

bar

R1
1 R1

p 2 bar

0.813

Pentru ca supapa 1 sa nu se redeschida atunci cand prin supapa 2 incep gazele sa intre trebuie
indeplinita urmatoarea conditie:
p'

R
1R

p 2

Prin urmare, conditia ca supapa 1 sa nu se redeschida atunci cand gazele patrund prin
supapa 2 este 0.813<2

1.11 Aplicatii privind ascensiunea fluidelor pin tevile de extractie

39

Sa se determine variatia vitezei superficiala a lichidului vsl, viteza superficiala a gazelor vsg si a
fractilor de lichid El in functie de presiunea medie si debitele de lichid.

Figura (10) Variatia Vsl in functie de debitul de lichid.

40

Figura (11) Variatia Vsg in functie de debitul de lichid

41

Figura (12) Variatia El in functie de debitul de lichid.

Figura (13) Variatia Vsg in functie de presinea medie

42

Figura (14) Variatia Vsl in functie de presiunea medie

Figura (15) Variatia El in functie de presiunea medie

43

In figura (10) se observa o crestre a presiuni care influnteaza debitul si viteza superficiala. In
figura (11) cu cat debitul creste presiunea ramane constanta deoarece viteza superficiala este
constanta.Ceea ce rezulta presiunea este direct propotionala cu viteza superficiala.In figura (12)
presiunea creste cu cresterea debitului cea ce rezulta o scadere a factorului de lichid.
In figura (13) cu cat presiunea creste, viteza superficiala a gazelor scade deoarece ratia de
soltutie si factorul de abatere deprind de presiune.Iar viteza superficiala a gazelor este invers
proportionala cu presiunea medie.
In figura (140 presiunea creste cu viteza deoarece vsl este direct proportional cu factorul de
volum al titeiului (presiunea creste, factorul de volum creste).
In figura (15) presiunea creste, factorul de lichid creste ceea ce rezulta factorul de lichid este
direct proportional cu presiunea.

44

Capitolul II
Proiectarea regimului de functionare al unei sonde in pompaj
continuu cu prajini

Dintre sistemele de extractie, pompajul de adancime este cel mai raspandit.


Pompajul de adancime se aplica in faza finala de exploatare a unui zacamant de titei, atunci cand
exploatarea sondelor prin eruptie artificiala reclama un consum exagerat de gaze injectate.
In majjoritatea tarilor cu industrie petroliera dezvolta si faza inaintata de exploatare a titeiului,
pompajul cu prajjini detine o pondere insemnata atat ca numar de sonde cat si ca debit extras.
Acest lucru se datoreaza marilor avantaje pe care le prezinta, ca simplitate constructiei si usurinta
deservirii utilajelor.
In prezent, peste 85% din totalul sondelor in peoductie din tara noastra se exploateaza prin
pompaj de adancime

45

2.1 Instalatia de pompare cu prajini

Figura (16) Schema instalatiei de pompaj de adancime cu prajini

Utilajul de fund se compune din pompa de adancime 1, separatorul de fund pentru gaze si nisip2,
tevile de extractive 3, prajinile de pompare 4, ancora pentru tevile de extractie5, curatitoarele de
parafina 6.

46

Utillajul de suprafata cuprinde unitatea de pompare se compune din balansierul 11 care se prijina
pe o capra de sustinere 15, reductorul 12, biele 13, manivelele 14, rama cu sania 7 si
electromotorul 10.
Pompa este introdusa in colona de exploatare cu supapa fixa sub nivelul la care se stabileste
lichidul in coloana cand pompa functioneaza.Distanta de la nivelul de lichid ( nivelul dinmic)
pana la supapa fixa se numeste submergenta dinamica a pompei.
De la etalonarea sondei au rezultat urmatoarele date:

m3
Ql 15
zi

a 1070
860
kg/m3 t
kg/m3

8
100

p d 20
Qt ( 1 i) Ql

Qt 13.8

Qa Ql i

Qa 1.2

Qa
Ra
Qt

Ra 0.087

'l t ( 1 i) a i

'l 876.8

1. Se determina adancimea de fixare a pompei, Lf:


- submergenta pompei:

H 2800 m

h s 100 m

h d

p d 10

'l 9.81

h d 232.52

Lf H h d h s

Lf 2.667 10
m

Lf 2.667 10

47

m3/zi
m3/zi

m3/zi

bar

2. Se calculeaza frecventele periculoase si cele nepericuloase:


- cele periculoase:
N1 1

n 1

N2 2

n 2

N3 3

n 3

N4 4

n 4

N5 5

n 5

N6 6

n 6

N7 7

n 7

76500
Lf N1

cd

n 1 28.679

min

76500
Lf N2

76500
Lf N3

n 3 9.56

76500
Lf N4

n 4 7.17

76500
Lf N5

n I 20.279

n II n 2 n 3
n
n III
n
n 3 n
n4

n II 11.708
n III 8.279

min
cd
min
cd

n 6 4.78

min

n 7 4.097

- cele nepericuloase:
n I n 1 n 2

cd

min

76500
Lf N7

min

n 5 5.736

76500
Lf N6

cd

n 2 14.339

cd

48min
cd
cd cd
min
minmin

cd

cd
min