Propoziia subordonat circumstanial conditional

Propoziia circumstaial condiional are rolul complementului circumstan ial condiional la

nivel de fraz i exprim condiia sau ipoteza de ndeplinire de a crei depinde realizarea ac iunii
din propoziia regent.
Raspunde la ntrebarea : cu ce condiie?
Element regent:
a) Verb la mod personal, predicat verbal
Dac ar I nvat ar fi reuit.
b) Verb la mod personal, predicat nominal:
Dac s-ar ngriji ar fi mai frumoas.
c) Locuiune verbal, predicat verbal
Dac ar fi citit poezia, i-ar fi adus aminte
d) Interjecie predicativ
Dac a vzut vulpea, iepurele ut! n culcu.
Elementele relaionale:
1. Conjunciile subordonatoare:( dac, de , s, i locuiunile conjuncionale n caz c, de
unde)
Dac ai fi nvat mai mult, ai fi reusit.
Ar fi luat o nota mai mare ,de ar fi fost mai atent.
As face orice, numai s reuesc n via.
In caz ca nu ar veni, nu l-as mai atepta.
Sa ma astepti, de unde, nu ma voi supra.
Conjunciile dac, de, s pot fi precedate de adverbul de ntrire ,,numai cand se insita asupra
unei singure conditii a realizarii actiunii din propozitia regent.
2. Adverb relativ ,,cnd
Cnd te-a vedea mai serios, a avea mai mult ncredere.
3. Condiionale juxtapuse fr element relaional
Ai carte, ai parte.
Uneori propoziia condiional apare n regent corelat cu adverbul ,,apoi sau ,,atunci.
Dac te-a vedea serios, atunci te-as ajuta.
Daca ar i muncit, apoi ar fi reuit.

Propoziia circumstanial de scop sau final

Propoziia circumstanial de scop are rolul complementului circumstanial de scop, la nivel de
fraz, pe lng un verb, o locuiune verbal, interjecie din propoziia regent i exprim scopul n
vederea cruia se ndeplinete aciunea din regent.

ntrebrile: cu ce scop? n ce scop?

Element regent:

Verb la mod personal Am venit aici s nv.

Verb la mod nepersonal: Venind aici s invat te-am intalnit.
Locutiune verbal, cu verb la mod personal sau nepersonal: El a luat-o la sntoasa ca s
scape de cine.
Lund-o la snatoasa ca sa scape de caine a ajuns la coliba padurarului.
Interjecie: Na o palm, ca s te cumineti.

Propoziia subordonat circumstanial de scop (final)

ndeplinete

funcia

complementului

circumstanial

corespunztor

artnd

scopul

n vedereacruia se svrete aciunea din propoziia regent.

Regentul propoziiei finale este un verb / locuiune verbal sau chiar o interjecie cu
valoareverbal.
Ex.:
Eu atunci hat! de sumanul moneagului s-mi plteasc pasrea.

Propoziia circumstanial de scop poate fi introdus prin:

O conjuncie subordonatoare sau o locuiune conjuncional subordonatoare:
s, cas, de, pentru ca s, cu scopul s
Ex.:
Tu stai lng mmuca de-i f evi i leagn copilul
.L-am chemat pentru ca s-o ajute la lecii.
Obs.:
Cnd sunt negative, aceste propoziii se introduc prin aceleai conjuncii sau locuiuni
conjuncionale i adverbul nu , uneori fiind ntrite de elementele:
cumva,care cumva, s nu cumva, nu cumva s, pentru ca nu cumva s, s nu cumva s.
Ex.:
El i ceruse ceasul ca nu cumva s ntrzie la ntlnire.

Topica i punctuaia

n general propoziia circumstanial de scop urmeaz regentei. Uneori finala poate preceda
regenta sau poate fi intercalat n regent.

Cnd se afl naintea regentei, finala se desparte prin virgul cnd se subliniaz c nu esteun
element esenial n fraz.
Ex.:
Se duce drept la fratele su, ca s-i aduc bucuria.Venir la clifar ca s-l pedepseasc

Propoziie circumstanial de cauz

Propoziia circumstanial de cauz constituie n fraz o realizare propoziional
a complementului circumstanial de cauz.
DEFINITIE:

- este subordonata care indeplineste in fraza rolul unui complement circumstantial de

cauza si arata cauza actiunii sau o insusire din regenta.
- cauzala poate fi de mai multe feluri:
n propriu-zisa care exprima o cauza directa sau indirecta:
S-a suparat1/ (pentru ca) nu l-ai asteptat.2/
n argumentativa: (Daca) n-ai invatat,1/ cum o sa promovezi.2/
INTREBARI:
- din ce cauza?, din ce pricina?
TERMENI REGENTI:
- verb : N-a venit 1/ (pentru ca) a fost retinut.2/
- locutiune verbala: N-a bagat de seama nimic 1/ (ca) a fost neatent. 2 /
- interjectie: Geamul tronc1/ (din cauza ca) s-a facut curent. 2/
- adjectiv: Este garbova 1/ (din cauza ca) este batrana .2/
- locutiune adjectivala: Este din topor, 1/(din cauza ca) nu-i educat. 2/
ELEMENTE DE RELATIE:
a. conjunctii subordonatoare: deoarece, fiindca, intrucat, caci, daca, de, ca.
Nu stie 1/ (fiindca) n-a invatat. 2/
Lipseste1/ (ca) e bolnav.2/
b. locutiuni conjunctionale subordonatoare: din cauza ca, din pricina ca, din moment ce,
de vreme ce, o data ce, de bine ca, pentru ca, cata vreme etc.
N-a venit la mine 1/ (din cauza ca) a fost plecat in oras.2/
(De vreme ce) nu inveti, 1/ nu stii.2/
c. adverbe relative cu valoarea unor conjunctii: cum, cand, unde:
(Cum) nu cunoasteti drumul 1/ va puteti rataci. 2/
(Cand) nu studiaza, 1/ cum o sa stie? 2/
d. pronume relative precedate de prepozitii: ce, cat : Nu refuz oferta 1/ ( de ce) crezi tu.
2/

Nu-si revine1/ (de cate) a suferit. 2/

ELEMENTE CORELATIVE: adverbele si locutiunile adverbiale: apoi, atunci, pentru

aceea, de aia, de aceasta. Conjunctiile mentionate, in afara ultimelor trei, sunt specifice.
Specifice sunt si locutiunile conjunctionale mentionate, cu exceptia ultimelor trei.
TOPICA: - postpusa: Vin,1/ (ca) vreau. 2/ (cele introduse prin ca si caci)
- antepusa: (Cum) n-ai invatat, 1/ n-ai stiut. 2/ (cele
introduse prin cum)
- intercalata: De aceea, 1/ (ca) -i bolnav , 2/ n-a venit. 1/

Propoziia subordonat circumstanial concesiv

ndeplinete funcia complementului circumstanial corespunztor artnd o mprejurare

care dei ar fi fost de ateptat s mpiedice realizarea aciunii din regent, nu o mpiedic.

mprejurarea piedic poate avea caracter real sau ipotetic (nesigur)

Regentul propoziiilor concesive este un verb sau locuiune verbal, un adjectiv dar concesiva se
refer n general la ntregul enun al propoziiei regente.

Concesiva poate fi introdus prin:

I.Jonciune:
Conjunciile subordonatoare:
dei, de, dac, s, c
i locuiunile conjuncionale
mcar c, mcar s, mcar de, cu toate c, chit c, fr (ca) s
Ex.:
S fi dat mii de lei nu gsea fir de mac printre nisip.
Dac voi nu m vrei eu v vreu.
Fierul c-i fier i nc ruginete.
Adverbe nehotrte:
orict (de), oricum.
Ex.:
Orict se sucea i se nvrtea, tot la ale mele ajungea.
o
Pronume nehotrte sau adjective pronominale nehotrte:
orice, oricare, orict, orici,oricte, orict
Ex.:
Oricare ar fi sfritul luptei eti dator s stai luptnd..
.Juxtapunere:
Ex.:

ntmple-se (chiar dac) orice, eu nu m amestec

Topica:
Locul concesivei este de obicei, naintea regentei. Plasnd-o dup regent, vorbitorul subliniaz
regenta.
Punctuaia:
Indiferent de poziie, propoziia concesiv se izoleaz n fraz, se desparte prin virgul
de regent.

Propoziia consecutiv este propoziia circumstanial care arat consecina

(urmarea, rezultatul) ndeplinirii aciunii sau nsuirii exprimat n propoziia regent. Rspunde la
ntrebarea: care e urmarea faptului c? [1] [2]

Elemente regente care cer o propoziie consecutiv

verb sau locuiune verbal

A cutat cartea att de mult/nct a obosit./

n aa fel i-au btut joc de ei,/c n-au fcut nimic./
Alergnd atta/ nct a obosit,/i s-a fcut ru./

adjectiv sau locuiune adjectival

E aa de frumos/nct nu te poi uita la ea./

Era aa de btut n cap/c nu nelegea nimic./

Elemente de relaie care introduc o propoziie consecutiv:

conjuncii i locuiuni conjuncionale subordonatoare: nct, de, c, s, ca , nct s, aa

c, ct s, pentru ca s:

Att de bine a rspuns,/nct a impresionat profesorii./

Vorbea aa de tare,/ct s-l auzi de departe./
Am mncat att de mult,/de m-am sturat./
N.B. De obicei, n regenta propoziiei consecutive sunt urmtoarele elemente corelative:

adverbe i locuiuni adverbiale: aa (de), att (de), astfel (de), destul de, n aa fel, ntr-att,
n aa msur, ntr-un asemenea fel, ndeajuns.

pronume i adjective pronominale nehotrte: att, atta, atia, attea:

Vorbete ntr-un asemenea fel,/nct nu-l nelege nimeni./

Contragerea i expansiunea propoziiei consecutive

Propoziia consecutiv poate fi contras ntr-un complement consecutiv prin nlocuirea
ntregii propoziii cu o parte de vorbire care poate ndeplini funcia de complement
consecutiv:
Ai nvat azi att de mult,/nct te-ai epuizat./
Ai nvat azi att de mult, pn la epuizare.
Procednd invers, din complement consecutiv obinem o propoziie consecutiv:
Mnca de speriat.
Mnca,/nct te speria./

Topica i punctuaia
Propoziia consecutiv are topic invers, este aezat ntotdeauna dup regent, de care se
desparte prin virgul. Nu se desparte prin virgul de regent cnd este introdus prin
conjunciile: de, s, ca s, pentru ca s:
E prea mare/ca s intre pe aceast fereastr./
A mncat/de m-a speriat./