SCOALA

POSTLICEAL

CHRISTIANA

GALAI

Calificarea : Asistent medical generalist

LUCRARE DE DIPLOM

COORDONATOR,
PROF. CHIRILOIU CATINCA

ABSOLVENT,
M
ACOVEI
ELENA

LUMINITA

2015

INGRIJIREA PACIENILOR CU DIABET ZAHARAT

MOTTO:
Snatatea este o comoar pe care puini tiu s o preuiasc,
dei aproape toi se nasc cu ea
Hipocrate

CUPRINS

Argument.............................................................................................................4
PARTEA TEORETIC
Anatomia si fiziologia pancreasului....................................................................6
Structura pancreasului.........................................................................................8
Reglarea secretiei pancreasului exocrin............................................................14
Pancreasul endocrin ..........................................................................................15
Diabetul zaharat.................................................................................................17
Factori determinanti si predispozanti................................................................17
Simptomatologie................................................................................................18
Etiopatogenie.....................................................................................................18
Clasificarea diabetului zaharat..........................................................................18
Diabet Zaharat tip I insulinodependent.............................................................19
Diabet Zaharat tip II insulinoindependent.........................................................19
Tablou clinic.......................................................................................................20
Investigatii paraclinice........................................................................................20
Tratament............................................................................................................21
Dieta in diabetul zaharat....................................................................................23
Complicatiile diabetului zaharat........................................................................24
Ingrijiri acordate pacientului cu diabet zaharat..................................................28
Educatia pentru sanatate....................................................................................31
Profilaxia diabetului zaharat..............................................................................32
Rolul efortului fizic in diabetul zaharat.............................................................33
Igiena diabeticului.............................................................................................35

PARTEA PRACTIC
Cazul I...............................................................................................................37
Cazul II..............................................................................................................49
Cazul III.............................................................................................................60
Tehnici folosite..................................................................................................70
Medicamente folosite........................................................................................76
Bibliografie........................................................................................................80

ARGUMENT

Prezenta in familie a Diabetului, cat si dorinta de a cunoaste mai multe lucruri despre boala
pentru a putea acorda primul ajutor in folosul celui de langa mine m-a determinat sa aleg tema
prezentei lucrari de diploma, Ingrijirea pacientului cu Diabetul zaharat.
Diabetul zaharat, este o boal a crei frecven este n cretere, afecteaz din ce n ce mai
multe persoane. Avnd n vedere c este o boala metabolica am vrut s cunosc ct mai multe lucruri
despre cauze, simptomatologie, etiopatogenie i tratamentul i mai ales profilaxia in diabetul
zaharat..
Mi-am dorit din totdeauna s-i pot ajuta pe cei aflai n suferin, s vin n sprijinul celor fr
sprijin, s aduc zmbetul pe buzele celor triti, pentru c omul cu adevrat fericit este acela care
poate face pe altul fericit.
Lucrarea de fa am ntocmit-o pe baza cunotinelor acumulate n timpul anilor de scoala,
fiind pus n situaia de a acorda ngrijirile necesare unui pacient cu simptomatologia i manifestrile
diabetului zaharat. De aceea, cunoaterea factorilor etiologici care duc la instalarea diabetului
zaharat, a semnelor, simptomelor i complicaiilor care apar, precum i a msurilor terapeutice ce
trebuie aplicate este absolut necesar. Alturi de medic, care instituie terapia medical, asistentul
medical are un rol deosebit de important n ngrijirea pacientului cu diabet. El supravegheaz n
permanen funciile vitale i vegetative ale acestuia, administreaz medicaia prescris, efectueaz
micile ngrijiri necesare. Acordndu-i aceste ngrijiri medicale de specialitate, asistentul medical
previne apariia complicaiilor i a morii subite, ajutnd pacientul s-i rectige independena n
satisfacerea nevoilor sale fundamentale.

PARTEA TEORETICA

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA PANCREASULUI

Pancreasul este un organ retroperitoneal, situat profud in etajul superior al abdomenlui,

posterior de stomac, unde se intinde intre ansa duodenala, dispusa circumferential in jurul
extremitatii sale drepte, si splina, in vecinatatea careia ajunge extremitatea stanga. In pozitia sa,
pancreasul raspunde fetelor anterioare ale vertebrelor L1 si L2, aderand la peretele abdominal
posterior cu ajutorul fasciei de colaescenta retroduodenopancreatica Treitz. La fixarea organului in
aceasta pozitie mai contribuie conexiunea cu duodenul, intermediata de canalale pancreatice
excretoare, peritoneul, vase si nervi, la care se adauga si presa abdominala.CEZAR
TH.NICULESCU - Compendiu-Anatomia si fiziologia omuluiEditura Corint2007 ,pagina 106)
Regiunea pancreatica se proiecteaza la suprafata corpului superior si inferior prin doua planuri
orizontale care trec prin extremitatea anterioara a coastelor 8 si respectiv la 3 cm deasupra
ombilicului. La dreapta, este delimitata de un plan sagital dus la 3 cm in dreapta liniei mediane a
corpului, iar in partea stanga, planul sagital corespunzator proiectiei trece la 2 cm medial de linia
medio-claviculara stanga.
Pancreasul are o directie usor ascendenta, de la dreapta spre stanga, este alungit in sens
transversal si turtit antero-posterior. Dimensiunile sale variaza in functie de sex, fiind mai
voluminos la barbati, sau varsta, dupa 50 ani acestea descrescand progresiv. Lungimea variaza intre
15 si 20 cm, iar latimea maxima este la nivelul extremitatii sale drepte unde masoara 4-5 cm. In
timpul activitatii, culoarea pancreasului devine rosie, ea fiind roz-cenusie in mod normal.
Consistena relativ ferma, dar mai ales elasticitatea sa determina ca organele invecinate sa-si lase
amprenta pe el. CEZAR TH.NICULESCU ( Compendiu-Anatomia si fiziologia omuluiEditura
Corint2007 , pagina 107 )

Configuratia exterioara a pancreasului

Extremitatea dreapta raspunde epigastrului si este reprezentata de regiunea cefalica, mai
voluminoasa, sau capul pancreasului, care se continua cu corpul, orientat oblic in sus si catre stanga,
prin intermediul colului. Corpul se prelungeste cu coada pancreasului pana in vecinatatea
pediculului splenic, nivel la care se proiecteaza in hipocondrul stang.
Capul panreasului prezinta doua fete si o circumferinta, careia duodenul ii imprima un sant,
nivel la care pancreasul se muleaza pe duoden, aderenta dintre cele doua organe fiind mediata prin
6

tracturi conjunctive, vase si nervi. Inferior, capul se prelungeste cu procesul uncinat care se poate
prelungi pana la flancul drept al aortei. Intre acesta si restul capului se formeaza incizura
pancreasului, prin care trec vasele mezenterice superioare.
Colul pancreasului este portiunea ingustata care face legatura intre capul si corpul
pancreasului si este cuprinsa intre incizura duodenala, cranial, si incizura vaselor mezenterice
superioare, distal.

Corpul pancreasului are forma prismatic triunghiulara si prezinta astfel trei fete si trei
margini. Pe fata anterioara proemina in vecinatatea capului tuberozitatea omentala, despartita de
tuberculul omental al ficatului prin omentul mic, iar catre partea stanga se distinge impresiunea
gastrica ce evidentiaza raportul cu stomacul. Fata posterioara este strabatuta de santurile arterei si
venei splenice, iar fata inferioara priveste catre organele din etajul submezocolic. Marginile
corpului, superioara, anterioara si inferioara se formeaza prin intalnirea fetelor.
Coada pancreasului continua fara o limita neta de separare corpul si poate avea diferite
forme si dimensiuni. CEZAR TH.NICULESCU ( Compendiu-Anatomia si fiziologia omuluiEditura
Corint2007 , pagina107 111)
7

Structura pancreasului
Periferia glandei este constituita dintr-o capsula conjunctiva, subtire, mai putin dezvoltata,
care se prelungeste in interiorul organului printr-o retea de septe conjunctivo-vasculare, de
asemenea slab dezvoltate, organizate sub forma unei strome, care delimiteaza incomplet lobii si
lobulii pancreatici.
Aproximativ 97-99% din volumul glandei este reprezentat de acinii pancreatici, care in
ansamblu alcatuiesc pancreasul exocrin. Acinii sunt similari cu cei din glanda parotida, au forma
sferica sau ovoidala, iar in structura lor se gasesc celule sero-zimogene. Acestea sunt dispuse pe o
membrana bazala, iar la polul lor apical prezinta granule de zimogen. In interiorul acinilor se gasesc
celule centro-acinoase, ce constituie segmentul incipient al canalelor intercalare, care se unesc
formand canalele colectoare, de nivel interlobular si apoi interlobar. Acestea din urma conflueaza
rezultand ductele pancreatice principal Wirsung si accesor Santorini.

Canalul Wirsung traverseaza glanda de la coada spre cap, pastrand distante egale intre
marginile superioara si inferioara pe tot traiectul sau, mai aproape insa de fata posterioara. La
nivelul capului, se incurbeaza catre inferior, posterior si la dreapta pentru a se alatura ductului
coledoc, impreuna cu care perforeaza tunicile peretelui duodenului descendent, deschizandu-se in
ampula hepatopancreatica a lui Vater, ce proemina pe suprafata interioara sub forma papilei
8

duodenale mari. In portiunea terminala, inainte de a se deschide in ampula, canalul pancreatic

prezinta un sfincter format din condensarea fibrelor musclare netede de la acest nivel.
Din locul unde canalul Wirsung se incurbeaza inferior, se desprinde canalul Santorini, care va
strabate capul pancreasului, indreptandu-se catre duoden, unde se deschide la nivelul papilei
duodenale mici, situata cu aproximativ 3 cm deasupra papilei mari. Calibrul canalului accesor se
diminueaza pe masura ce ajunge la duoden, dilatandu-se insa, cand canalul prinicpal este obstruat,
pentru a asigura descarcarea sucului pancreatic in duoden. (CEZAR TH.NICULESCU Compendiu-Anatomia si fiziologia omuluiEditura,pagina 67)
Pancreasul endocrin este reprezentat de o multime de buchete celulare, dispersate difuz in
tesutul exocrin, denumite insule Langerhans. Acestea constituie doar 1-3% din volumul
pancreasului si sunt mai numeroase la nivelul cozii. In medie se gasesc in jur de 1 milion de insule
Langerhans, cu limite minime si maxime de 200.000 si respectiv 2.000.000. Sunt formate din
cordoane celulare conectate intre ele prin capilare, iar catre periferie, sunt inconjurate de o retea
reticulo-capilara. Fiecare insula este alcatuita din aproximativ 200 de celule, mai importante
deosebindu-se celulele A, secretoare de glucagon si celulele B, secretoare insulina. PAPILIAN V. (Atlas de anatomia omuluiEditura Medicala ,Bucuresti,1992 pagina 99)

Vascularizatia si inervatia pancreasului

Vascularizatia arteriala este asigurata de trunchiul celiac, de la care pancreasul primeste
ramuri prin artera hepatica comuna si artera splenica, si de artera mezenterica superioara.
Arterele supraduodenale superioare corespund clasic arterelor pancreaticoduodenale
superioare si sunt ramuri ale arterei gastroduodenale. Aceasta din urma se desprinde din artera
hepatica comuna, iar de la origine trece inapoia bulbului duodenal pentru ca, la nivelul marginii
inferioare a acestuia sau uneori pe fata anterioara a capului pancreatic, sa emita ramurile sale
terminale, artera gastroepiploica dreapta si frecvent o artera supraduodenala superioara. Acest ram
supraduodenal superior descinde pe fata anterioara a capului pancreasului, iar la nivelul flexurii
inferioare a duodenului trece pe sub marginea inferioara a capului pancreasului, anastomozandu-se
cu ramul anterior din artera pancreaticoduodenala inferioara, pentru a constituit astfel arcada
pancreaticoduodenala anterioara. Din concavitatea acesteia pleaca ramuri pancreatice, iar din
convexitate, ramuri duodenale.
Arterele retroduodenale provin, de asemenea, din artera gastroduodenala, din care se
despind posterior de duodenul superior. Dintre acestea, ramura cu calibrul mai mare va trece pe fata
posterioara a capului pancreatic, unde prezinta raporturi stranse cu canalul coledoc. Initial se
interpunde intre capul pancreasului, situat anterior, si coledoc, situat posterior. Ulterior, descinde pe
9

flancul drept al coledocului, pe care il incruciseaza mai inferior, pe fata lui posterioara,
anastomozandu-se cu ramul posterior din artera pancreaticoduodenala inferioara, impreuna cu care
alcatuieste arcada posterioara a capului pancreasului, din care pleaca ramuri pancreatice si
duodenale.
Arterele pancreaticoduodenale inferioare se formeaza din artera mezenterica superioara, din
portiunea retropancreatica a acesteia sau de la nivelul marginii inferioare a corpului pancreatic.
Aceste artere, in numar de doua, anterioara si posterioara, pot avea originea separata sau, mai
frecvent, pot lua nastere dintr-un trunchi comun. Ambele participa la formarea arcadelor vasculare
ale capului pancreasului, prin anastomoza cu ramurile arteriale precendent descrise.
Artera pancreatica dorsala se desprinde din artera splenica, aproape de emergenta acesteia
din trunchiul celiac. Decinde pe fata posterioara a corpului pancreasului si trece posterior de vena
splenica, dand ramuri colaterale mici pentru fata posterioara a glandei. Se termina ulterior prin doua
ramuri drepte, una care ascensioneaza catre lateral pe fata anterioara a capului pancreasului,
anastomozandu-se cu arcada anterioara sau direct cu artera gastroduodenala, si una care trece
posterior de vena mezenterica superioara, urmand a patrunde in procesul uncinat, unde se
anastomozeaza cu arcada posterioara. De asemenea, pe langa cele doua ramuri drepte se distinge si
o ramura stanga, omologata sub denumirea de artera pancreatica inferioara. In cazuri rare, din artera
pancreatica dorsala poate lua nastere artera colica medie.
Artera pancreatica inferioara de la origine se orienteaza catre marginea inferioara a
corpului pancreatic, in lungul careia se pozitioneaza posterior pana la nivelul cozii pancreasului
unde se anastomozeaza cu artera acestei portiuni. In traiectul sau, emite numeroase ramuri destinate
corpului si cozii pancreasului si se anastomozeaza prin intermediul acestora cu alte ramuri
pancreatice, provenite in special din artera splenica. Originea arterei pancreatice inferioare poate
varia, identificandu-se cazuri in care aceasta luase nastere independent din artera splenica, artera
hepatica comuna, direct din trunchiul celiac sau din artera mezenterica superioara. Prin ligaturarea
acestei artere se obtine necroza unui segment din corp sau coada pancreasului.
Artera pancreatica mare se distribuie portiunii stangi a corpului pancreasului si are calibrul
mai mare comparativ cu artera splenica, din care ia nastere la nivelul unde cele doua treimi drepte
ale pancreasului se unesc cu treimea stanga. Artera pancreatica mare are un traiect descendent pe
fata posterioara a corpului, unde la jumatatea distantei dintre marginea superioara si cea inferioara a
pancreasului se trifurca in ramurile dreapta, mijlocie si stanga, care se vor anastomoza cu artera
pancreatica inferioara.
Artera cozii pancreasului provine dintr-o ramura terminala a arterei splenice, de la nivelul
hilului splinei. Avand un traiect recurent, patrunde in coada pancreasului si se indreapta catre
marginea inferioara unde se anastomozeaza cu artera pancreatica inferioara. (CEZAR
TH.NICULESCU - Compendiu-Anatomia si fiziologia omuluiEditura , pagina 69)
10

Venele pancreasului se aduna in retele paralele si comparabile cu cele formate de artere,

avand in general aceeasi dispozitie cu cele pe care le acompaniaza.
Venele pancreaticoduodenale sunt corespondetele arterelor pancreaticoduodenale inferiore si
supraduodenale superioare. Din arcadele venoase ale corpului pancreasului, sangele ajunge in vena
gastroepiploica stanga, care se varsa in vena mezenterica superioara, dupa ce primeste ca afluent
vena colica dreapta. Din arcada venoasa anterioara a capului pancreatic, sangele este drenat in vena
pancreaticoduodenala inferioara, tributara venei mezenterice superioare, iar din arcada venoasa
posterioara a capului pancreatic, sangele va fi colectat de vena porta si artera pancreaticoduodenala
inferioara, realizandu-se astfel o legatura coletarala intre venele porta si mezenterica superioara.
Venele pancreatice dreneaza sangele de la nivelul corpului si cozii pancreasului in vena
splenica, iar uneori pot constitui arcada venoasa marginala superioara. (CEZAR TH.NICULESCU Compendiu-Anatomia si fiziologia omuluiEditura , pagina 72)
Circulatia limfatica ia nastere la nivelul septurilor interlobulare, unde vasele se organizeaza
sub forma retelei limfatice perilobulare, din care se desprind colectoare de calibru crescator ce vor
constitui vasele aferente ale ganglionilor pancreaticolienali, mezenterici superiori, uneori pilorici si
in final, celiaci. Intre limfaticele pancreasului si ganglionii hepatici, gastrici stangi sau alte grupe
ganglionare invecinate se stabilesc legaturi ce determina ca regiunea pancreatica sa fie o zona de
convergenta a marilor curente limfatice, pancreasul fiind relativ frecvent sediul metastazelor in
unele afectiuni canceroase.PAPILIAN V. (Atlas de anatomia omuluiEditura Medicala ,Bucuresti,1992
pagina109- 115)

Inervatia pancreasului
Inervatia pancreasului este asigurata de plexul celiac, de la care ajung fibre simpatice si
parasimpatice prin intermediul plexurilor periarterial splenic, hepatic, mezenteric superior. De
asemenea, pe calea trunchiului vagal ajung fibre parasimpatice pentru toate segmentele
pancreasului. Fibrele parasimpatice actioneaza asupra acinilor glandulari si insulelor pancreatice cu
un efect excitosecretor, iar fibrele simpatice sunt responsabile cu inervatia vasomotorie. Terminatii
nervoase libere si corpusculi Vater-Pacini se gasesc in tesutul conjunctiv al pancreasului, ceea ce
include si capsula acestuia, conferindu-i astfel atributii de zona reflexogena. In general, afectiunile
pancreasului sunt insotite de durere severa, datorita abundentei receptorilor de la acest nivel. Nervii
splanhnici conduc sensibilitatea dureroasa catre ganglionii simpatico-toracici laterovertebrali 6-11,
de unde prin ramuri comunicante stimulii durerosi ajung in nervii spinali toracici, care vor face
11

sinapsa cu cel de-al doilea neuron in maduva spinarii. Existenta fibrelor senzitive, care urmeaza
calea nervilor frenici, explica de ce durerile pot iradia in regiunile scapulare.
Dezvoltarea mecanismelor in urma carora este rezultata o mare cantitate de combustibil
metabolic reprezinta o adaptare importanta in evolutia organismelor complexe. Procesele implicate
in utilizarea acestui combustibil necesita un grad ridicat de reglementare si coordonare, iar
pancreasul, fiind constituit din doua grupuri functional diferite de celule, joaca un rol vital in
initierea acestor fenomene. Cunoasterea fiziologiei pancreasului furnizeaza cheia pentru intelegerea
fiziopatologiei diferitelor suferinte pancreatice. (PAPILIAN V. -Atlas de anatomia omuluiEditura
Medicala ,Bucuresti,1992 pagina117- 121)

Pancreasul exocrin
Acinii si ductele pancreatice alcatuiesc in ansamblu o glanda digestiva fundamentala pentru
procesele de digestie si absorbtie. Produsul de secretie al pancreasului exocrin este reprezentat de
sucul pancreatic, care ajunge de la nivelul acinilor pancreatici, prin ductele pancreatice, in duoden,
unde substantele din compozitia sa vor participa la desfasurarea proceselor de digestie. Sucul
pancreatic este secretat discontinuu, in functie de perioadele alimentare, iar secretia sa, initiata la 23 minute de la debutul digestiei, descrie o curba ascendenta ce atinge punctul maxim dupa 2-3 ore si
ulterior o curba descendenta care ajunge la 0 in 7-8 ore. Debitul, tipul de evolutie si concentratia
enzimatica a secretiei pancreatice exocrine sunt influentate de natura alimentatiei. De asemenea, in
stari de inanitie, carentiale si avitaminoze s-a semnalat scaderea semnificativa a secretiei, iar
cresterea sa a fost notificata dupa supraalimentatie.
Sucul pancreatic este un lichid clar, transparent, eliberat in cantitate de 1-2 L / 24h. Contine
aproximativ 98. 6% apa si reziduu uscat in rest, constituit din substante anorganice si organice.
Componenta hidroelectrolitica este elaborata de celulele epiteliale de la periferia canaliculelor
scurte, apa excretandu-se pasiv cu o intensitate influentata de trecerea activa a unor ioni, motiv
pentru care sucul pancreatic este initial hiperton in raport cu plasma, devenind izoton pe masura ce
ajunge in amula lui Vater. Sodiul si potasiul sunt principalii cationi prezenti in sucul pancreatic, in
concentratii similare cu cele din plasma, iar concentratiile principalilor anioni, bicarbonatul si
clorul, variaza in functie de intensitatea stimulului secretor. Bicarbonatul imprima alcalinitatea
sucului pancreatic, de pH = 8-8,5, ce contribuie la neutralizarea acidului gastric in duoden,
asigurand in acelasi timp un mediu optim pentru activarea enzimelor pancreatice digestive.
Activitatea enzimatica a sucului pancreatic se exercita asupra principiilor alimentare, proteine,
lipide si glucide. Cantitatea de enzime pancreatice, secretata ca raspuns unei ingestii alimentare de
12

dimensiunea unui pranz, este cu aproximativ 90% in exces, in raport cu necesitatea efectuarii unei
digestii normale, iar simptome de malabsorbtie pot aparea in conditiile cand secretia este diminuata
pana la 10% sau mai putin, prin valoarea normala.
Enzimele proteolotice sunt responsabile de hidrolizarea proteinelor pana la stadiul terminal de
oligopeptide.
Deoarece in conditii fiziologice, sucul pancreatic pur este inactiv fata de substantele proteice,
este nevoie de enterokinaza, eliberata din mucoasa duodenala, pentru a activa tripsina, prin
degradarea tripsinogenului, care va suferi o reactie autocatalitica favorizata de ionii de calciu.
Tripsina continua procesele de scindare a proteinelor, initiate in etajul digestiv superior in prezenta
sucului gastric, activitatea sa castigand in eficacitate daca substantele proteice ajunse la acest nivel
au fost supuse in prealabil la actiunea pepsinei.
Tripsina, la randul sau, activeaza prin ruperea secventiala a mai multor legaturi peptidice,
chimotripsinogenul, care este precursorul inactiv, produs de celulele pancreatice glandulare, al
chimotripsinei. Chimotripsina are proprietatea de a coagula laptele, fiind implicata si in scindarea
proteinelor alaturi de tripsina, amestecul dintre aceste doua enzime continuand procesul de digestie,
chiar mai departe decat fiecare enzima separat, fapt ce sugereaza diferenta dintre sediul lor de
actiune.( CORNELIU BORUNDEL- Medicina interna pentru cadre medii,Editura ALL 2009,
pagina121- 123)
Carboxipeptidaza provine din activarea precarboxipeptidazei, de catre tripsina, in prezenta
zincului. Aceasta scurteaza polipeptidele cu un aminoacid.
Colagenaza este, de asemenea, activata de tripsina, si scindeaza legaturile peptidice ale
colagenului de la nivelul prolinei, hidroxiprolinei si glicinei.
Elastaza rezulta din activarea proelastazei de catre tripsina si enterokinaza. Aceasta enzima
actioneaza in special asupra legaturilor peptidice ale alaninei, serinei si glicinei.
Datorita faptului ca proteazele sunt secretate sub forma de precursori inactivi, care sunt
activati numai in duoden, pancreasul este astfel protejat de autodigestie. De asemenea, tesutul
glandular pancreatic are capacitatea de a neutraliza enzimele proprii prin intermediul unei
antienzime, denumita antitripsina, ce previne exagerarea activarii tripsinei la acest nivel. In acelasi
timp, antitripsina mentine inactivitatea altor enzime proteolice care pot fi activate de catre tripsina.
Inhibitorul de tripsina poate fi insa depasit, in situatii patologice, cand se acumuleaza suc pancreatic
in cantitati crescute datorita leziunilor grave sau canaliculelor panceratice obstructionate. Astfel, se
activeaza secretiile enzimatice, care vor digera pancreasul in doar cateva ore.
Amilaza pancreatica este o enzima glicolitica, cu actiune similara amilazei salivare, insa cu
un grad mai inalt de eficacitate decat aceasta, avand capacitatea de a digera in 30 minute cantitati de
amidon mai mari de 20.000 ori decat greutatea sa. Ionul de clor este prezent la activarea enzimei,
care, de asemenea, necesita si un mediu optim de pH, cuprins intre 6,5 si 7,2.
13

Lipaza pancreatica este cea mai activa enzima lipolitica digestiva. Activitatea sa de a separa
prin hidroliza acizii grasi de glicerol solicita prezenta ionilor de calciu si magneziu si un mediu de
pH cuprins intre 7 si 8. Sarurile biliare favorizeaza indirect activarea lipazei, datorita proprietatii de
emulsionare a grasimilor, prin care se mareste suprafata de contact dintre substrat si enzima. In lipsa
lipazei pancreatice apare steatoreea, grasimile trecand nedigerate in materiile fecale.
Colesterolaza, in prezenta sarurilor biliare, descompune colesterolul alimentar esterificat in
colesterol liber si acid gras, iar lecitinaza actioneaza asupra fosfoaminolipidelor, pe care le
scindeaza in glicerofosfat de colina si acizi grasi.(CORNELIU BORUNDEL- Manual de medicina
interna pentru cadre medii Editura Medicala 1979,pagina 55)

Reglarea secretiei pancreasului exocrin

Activitatea secretorie a pancreasului exocrin este adaptata la cantitatea si calitatea continutului
intestinal. Secretia pancreasului exocrin este subordonata unui complex neurohormonal, iar in
desfasurarea acesteia se pot distinge trei faze, cefalica, gastrica si intestinala.
In cursul fazei cefalice, reglarea secretiei se desfasoara predominant pe cale nervoasa si poate
incepe prin vederea, mirosul si anticiparea alimentelor, insa principalul stimul declansator este
reprezentat de deglutitie. Fibrele parasimpatice din nervul vag stimuleaza secretia, in timp ce fibrele
simpatice din nervul splanhnic au actiuni inhibitorii. In urma vagotomiei, secretia nu mai are loc. Se
admite ca efectul reglarii nervoase din cadrul etapei cefalice este potentat de o componenta
umorala, reprezentata de gastrina. Stimularea secretiei de gastrina este realizata, de asemenea, pe
cale vagala, iar in urma actionarii acesteia se activeaza secretia acida a stomacului, care odata
ajunsa in duoden va intensifica secretia de suc pancreatic concomitent cu necesitatea bicarbonatului
in vederea neutralizarii mediului acid.
Faza gastrica debuteaza odata cu patrunderea alimentelor in stomac, care determina distensia
peretelui gastric si implicit declansarea reflexului vago-vagal, prin intermediul caruia se stimuleaza
secretia sucului pancreatic bogat in enzime, mentinuta si intensificata ulterior prin stimularea
eliberarii de gastrina.
Faza intestinala urmeaza din momentul cand se desfasoara evacuarea gastrica, chimul gastric
acid determinand la nivelul duodenului, prin mecanism dublu, hormonal, in principal, si nervos,
secundar, stimularea secretiei de suc pancreatic. Prin derularea acestei etape se realizeaza
aproximativ 80% din raspunsul secretor pancreatic, corespunzator gradului de aciditate si
compozitiei chimului gastric. De asemenea, faza intestinala joaca un rol important in mentinerea
descarcarii enzimatice, pe masura ce distensia stomacului diminueaza. Cand se pierde efectul de
14

tamponare al alimentelor, pH-ul duodenal scade, la o valoare mai mica decat 4 eliberandu-se
secretina care va stimula productia de suc pancreatic bogat in bicarbonat.
Asupra pancreasului exocrin cu efect stimulator actioneaza si colecistochinina, peptidul
eliberator de gastrina, bombezina, neurotensina sau polipeptidul vasoactiv intestinal. In contradictie
cu acestea, se consemneaza substantele cuefect inhibitor, in grupul carora se pot inscrie polipeptidul
pancreatic, peptidul YY, neuropeptidul Y sau somatostatina.
De asemenea, exista o stransa corelatie functionala intre pancreasul exocrin si cel endocrin.
Sangele ajunge in compartimentul exocrin dupa ce in prealabil a perfuzat insulele Langerhans, la
nivelul carora se incarca cu insulina si glucagon, care vor influenta activitatea celulelor acinare si
sinteza de enzime. Insulina stimuleaza secretia amilazei pancreatice, in timp ce glucagonul exercita
un efect inhibitor asupra raspunsului secretor al glandei exocrine. (CORNELIU BORUNDEL Medicina interna pentru cadre medii,Editura ALL 2009,pagina123- 130)

Pancreasul endocrin
Pe langa activitatea exocrina, indispensabila digestiei intestinale, pancreasul indeplineste si un
important rol endocrin, prin intermediul insulelor Langerhans, raspandite in intreg parenchimul
glandei. In zona centrala a fiecarei insule sunt dispuse celulele secretoare de insulina, ce reprezinta
intre 60 si 80% din totalul celulelor. Catre periferie, se disting celule secretoare de glucagon, in
proportie de 15-20%, celule specializate in secretia de somatostatina, 5-10%, si celule secretoare de
polipeptid pancreatic, intre 15 si 20%.
Insulina este un polipeptid alcatuit din 51 aminoacizi, organizati pe doua lanturi peptidice
unite prin doua punti disulfidice. Este sintetizata prin intermediul proinsulinei, la nivelul celulelor
B. Insulina este implicata in metabolismul glucidic, protidic si lipidic si actioneaza in principal la
nivelul ficatului, fibrei musculare si testului adipos. Stimuleaza captarea glucozei de catre celulele
organismului, avand astfel efect hiperglicemiant. In acelasi timp intensifica glicogeneza si inhiba
gluconeogeneza. De asemenea, stimuleaza lipogeneza, are efect inhibitor asupra lipolizei si creste
sinteza proteica.
Excitantul fiziologic al insulinosecretiei este reprezentat de concentratia de glucoza din sange.
Astfel, o crestere a glicemiei stimuleaza secretia si descarcarea insulinei in sange in doua faze. La 35 minute dupa instalarea hiperglicemiei se declanseaza prima faza in care se secreta insulina in
abundenta, de aproximativ 7-10 ori mai multa decat in secretia bazala. In urmatoarele 5-10 minute
se inregistreaza o scadere, initiindu-se cea de-a doua faza, mai ampla si de lunga durata. In general,
secretia de insulina este proportionala cu glicemia, diminuandu-se imediat ce valoarea acesteia se va
normaliza. De asemenea, insulinosecretia este reglata si prin intermediul unui mecanism secundar,
15

neuro-reflex, declansat de vatiatiile glicemice care stimuleaza receptorii specializati din sistemul
vascular. Astfel, ajung impulsuri la centrii glicoreglatori din hipotalamus, de unde pornesc comenzi
spre centrii parasimtici care vor stimula secretia de insulina.
Pe langa glucoza, acizii grasi si aminoacizii, precum arginina si lizina detin proprietati
insulinosecretoare, iar alti hormoni care influenteaza insulinosecretia sunt adrenalina si
noradrenalina, cu efect inhibitor si secretina, colecistochinina, gastrina, cu efect stimulator moderat.
Glucagonul este un peptid format dintr-un singur lant de 29 aminoacizi, secretat de celulele
A. Reprezinta cel de-al doilea hormon pancreatic a carui activitate intervine in echilibrul glicemic.
Spre deosebire de insulina, acesta actioneaza in sens hiperglicemiant, cu efect de 30-50 ori mai
puternic decat al adrenalinei, stimuland glicogenoliza hepatica si gluconeogeneza. De asemenea,
relaxeaza si dilata fibra musculara neteda, precum cea a stomacului, duodenului sau sfincterului
Oddi, iar la nivelul tesutului adipos are efect lipolitic.
Factorul principal de control si reglare a secretiei de glucagon este reprezentat de concentratia
de glucoza din sange, a carei valoare scazuta are efect glucagonosecretor. La fel se comporta si unii
aminoacizi, precum alanina si arginina, care dupa un pranz hiperproteic pot stimula secretia alfainsulara de glucagon. De asemenea, catecolaminele pot avea efect stimulator, fapt dovedit de
cresterea secretiei de glucagon de pana la 4-5 ori mai mult in perioadele de efort fizic sau stres.
Colecistochinina si gastrina cresc, iar secretina, alaturi de insulina si hiperglicemie inhiba eliberarea
de glucagon. Simpaticul are cu rol stimulator, iar parasimaticul, inhibitor, ambele tipuri de fibre
vegetative fiind subordonate centrilor glicoreglatori hipotalamici.
Somatostatina este un polipeptid format din 14 aminoacizi, sitetizat de celulele D si are o
durata de viata in sangele circulant de aproximativ doua minute. Secretia sa este stimulata atat de
principalii nutrienti administrati oral sau intravenos, cat si de cresterea concentratiilor unor hormoni
gastrointestinali, precum secretina sau pancreozimina, descarcati sub influenta alimentelor ingerate.
In general, somatostatina are proprietati inhibitorii, suprimand eliberarea unor hormoni precum
secretina sau pancreozimina, descarcati sub influenta alimentelor ingerate. In general, somatostatina
are proprietati inhibitorii, suprimand eliberarea unor hormoni precum insulina, gastrina, secretina,
peptidul vasoactiv intestinal, polipeptidul pancreatic, glucagonul.
Polipeptidul pancreatic, alcatuit din 36 aminoacizi, este secretat de catre celulele PP,
intalnite preponderent la nivelul capului pancreatic si procesului uncinat. Acesta actioneaza asupra
pancreasului exocrin, inhiband secretia de bicarbonati, atat in conditii bazale, cat si sub actiunea
secretinei. Activitatea sa este dublata de cresterea motilitatii gastrice si intestinale. De asemenea,
secretina, peptidul vasoactiv intestinal, polipeptidul inhibitor gastric si bombezina au influente
stimulatoare.(CEZAR TH.NICULESCUCompendiu-Anatomia si fiziologia omuluiEditura
Corint2007,pagina130- 134)
16

DIABETUL ZAHARAT

Definiie:
Diabetul zaharat (DZ) este o boal genetic sau ctigat, caracterizat prin tulburarea
metabolismului glucidic i secundar celui lipidic i proteic datorit unei carene absolute sau
relative de insulina (hormon produs de pancreas), care are drept consecin creterea glicemiei
(concetratia glucozei in snge), cu evoluie cronic i complicaii degenerative i infecioase.(
EUSEBIE ZBRANGAEndocrinologie.Ghid de diagnostic si tratament in bolile endocrine Editia a

3 a,Editura Polirom,2008,pagina 237)

FACTORI DETERMINANI SI PREDISPOZANI

Dintre cauzele diabetului zaharat menionam:

- ereditatea (transmiterea defectului genetic), deine un rol important, 35-45% din bolnavi
avnd aceasta etiologie - alimentaia. Este aproape unanim acceptata in geneza diabetului zaharat,
rolul consumului exagerat de zahr si dulciuri concentrate.
- profesia si mediul. Profesiile cele mai afectate sunt cele de buctar, cofetar, osptar. Sunt
predispui cei cu ocupaii sedentare si cu solicitri nervoase exagerate -vrsta. In 80% din cazuri,
boala apare dup vrsta de 40-45 de ani, iar la copii la vrsta pubertii -inflamaiile pancreasului
(pancreatita acuta hemoragica, pancreatite cronice), si interveniile chirurgicale pe pancreas
- infeciile in special virozele (picornovirusuri, virus Coxakaie 4). Sunt mai frecvente la copil.
Au mai fost incriminate hepatita epidemica si parotidita urliana.- unele leziuni ale sistemului nervos
-traume psihice puternice
- diureticele tiazidice
- anticoncepionalele
- alcoolismul - fumatul si mai ales ateroscleroza pancreasului (rol foarte important in diabetul
senil) (EUSEBIE ZBRANGAEndocrinologie.Ghid de diagnostic si tratament in bolile endocrine
Editia a 3 a,Editura Polirom,2008 ,pagina 239)

17

SIMPTOMATOLOGIE
Diabet zaharat de tip 1:
-debut brusc la tineri cu polidipsie,poliurie ,polifagie,scadere ponderala,astenie , crampe
musculare , tulburari de vedere, cetoza.
Diabet zaharat de tip II :
-debut asimptomatic,insidios,insotit de polifagie,scadere ponderala,astenie,crampe
musculare,tulburari de vedere,cetoza .
(EUSEBIE ZBRANGAEndocrinologie.Ghid de diagnostic si tratament in bolile endocrine
Editia a 3 a,Editura Polirom,2008 ,pagina 242)

ETIOPATOGENIE

Diabetul zaharat primar este determinat genetic, are evoluie stadial.

Diabetul zaharat secundar este ctigat n cursul vieii, se produce prin dou mecanisme:

lezarea

medicamentoi, ateroscleroza, etc.

suprasolicitarea funcional a pancreasului endocrin prin exces de glucide,

pancreasului

endocrin

prin

factori

diveri:

infecioi,

toxici,

obezitate, etc. (EUSEBIE ZBRANGAEndocrinologie.Ghid de diagnostic si

tratament in bolile endocrine Editia a 3 a,Editura Polirom,2008 ,pagina243)

CLASIFICAREA DIABETULUI ZAHARAT

A. Diabet Zaharat tip I insulinodependent (juvenil)

- rezultat al unei deficiene absolute a secreiei de insulin, aprut ca urmare a
distrugerii celulelor betapancreatice
- apare la copil sau adult tanar (<40 ani)
- exista o predispozitie genetica
B. Diabet Zaharat tip II insulinoindependent (de maturitate)
-deficienta relativa de insulina , de la defect secretoriu pana la insulino-rezistenta .
- bolnavii pot fi obezi sau nu
18

- factori genetici foarte puternici

- sunt implicati si factorii de mediu
C. Diabet Zaharat asociat altor afectiuni
- apare in urma unor defecte genetice ale celulelor betapancreatice, sau ale procesului
de aciune al insulinei, boli ale pancreasului exocrin, endocrinopatii, diabetul indus prin
medicamente sau substane chimice, etc.
D. Diabet Zaharat gestational
- diagnosticat n cursul sarcinii.
-efectele deficitului de insulina,hiperglicemie,foame,deshidratare
extracelulara,pierderea electrolitilor,acidoza,cetoacidoza,glicozilaria lipidelor,proteinelor,cresterea
agregarii plachetare,cresterea factorilor coagularii,scaderea factorilor antitrombotici si fibrinolitici. .
(EUSEBIE ZBRANGAEndocrinologie.Ghid de diagnostic si tratament in bolile endocrine Editia
a 3 a,Editura Polirom,2008 ,pagina244-245)

DIABET ZAHARAT TIP I INSULINODEPENDENT (JUVENIL)

Se mai numeste si diabet insulino-dependent deoarece in momentul diagnosticului productia
proprie de insulina este extrem de mica sau absenta, fiind necesara administrarea insulinei chiar de
la inceput. Nu exista alte medicamente care sa inlocuiasca insulina.
La aparitia Diabetului Zaharat tip I contribuie mai multi factori. In primul rand trebuie sa
existe o predispozitie genetica. La aceasta se adauga anumiti factori (infectiosi, alimentari, toxici) a
caror actiune va determina aparitia unui raspuns imun impotriva celulelor beta din pancreas.
Varsta la care apare diabetul insulino-dependent este de pana la 40 de ani pentru majoritatea
bolnavilor. Aproape toti cei la care boala debuteaza pana la 30 de ani prezinta acest tip de diabet.
Debutul bolii este relativ brusc, simptomatologia fiind evidenta cu 2-3 saptamani inaintea
diagnosticului.(EUSEBIE ZBRANGAEndocrinologie.Ghid de diagnostic si tratament in bolile
endocrine Editia a 3 a,Editura Polirom,2008 ,pagina246-247)

DIABET ZAHARAT TIP II INSULINOINDEPENDENT (DE

MATURITATE)
19

Dezvoltarea DZ tip II are la origine insulinorezistenta. Aceasta se defineste ca o lipsa de efect

la actiunea insulinei asupra celulelor organismului. Drept urmare, glicemia va creste, neputand fi
utilizata de celulele.
Consecinta insulinorezistentei este hiperinsulinismul, adica o crestere exagerata a
concentratiei insulinei din sange datorita stimularii puternice a celulelor beta din pancreas de catre
glicemia crescuta. Se ajunge astfel la situatia paradoxala in care exista si o glicemie crescuta si o
insulinemie crescuta.
Stimularea in exces a celulelor beta de catre hiperglicemia permanenta va duce in timp la o
alterare a productiei de insulina, mergand pana la epuizarea acestor celule. . (EUSEBIE
ZBRANGAEndocrinologie.Ghid de diagnostic si tratament in bolile endocrine Editia a 3
a,Editura Polirom,2008 ,pagina248-249)

TABLOU CLINIC
Manifestari specifice (caracteristice Diabetului Zaharat)
- polidipsie (bea 2-5 l/zi de lichide)
- poliurie
- polifagie
- scadere in greutate (paradoxal)
Manifestari nespecifice(caracteristice Diabetului Zaharat)
- stare de rau
- astenie
- prurit cutanat generaliza (vulvar la femei)
- gust dulce in gura

INVESTIGAII PARACLINICE
Analize obligatorii pentru diagnostic:
- glicemia a jeun (glicemia crescut pune diagnosticul de Diabet Zaharat clinic
manifest). Glicemia se masoara pe o perioada de 48 de ore.
- glicozuria apare la glicemia de 175-180 mg%. Se masoara in urina pe 24 h.
- corpii cetonici (acid delta-hidroxibutiric, acid acetoacetic, acetona).

20

Creierul foloseste ca sursa principala de energie glucoza. Rezista fara energia furnizata de
glucoza maximum 2 minute. Ulterior, glucoza este inlocuita de corpii cetonici. In urma
dezechilibrului metabolismului glucidic creste productia de corpi cetonici, la niveluri mari
determinand aparitia cetoacidozei si ulterior coma cetoacidotica diabetica.
- TTGO, glicemia mai mare de 200 mg% la 2 ore dup recoltare, atest DZ.
- hemoglobina (Hb) glicozilata este o fractiune din Hb care se uneste cu resturi de
glucoza. Arata media glicemiei pe 6-8 ore, fiind un parametru foarte util in controlul tratamentului.
Alte analize:
- metabolismul lipidic (dislipidemii),
- metabolismul protidic,
- metabolismul hidroelectrolitic (se pierde Na, K datorita poliuriei),
- metabolismul acidobazic.

TRATAMENT
Tratamentul Diabetului Zaharat tip I se face in exclusivitate cu insulina. Adjuvanti in
tratament sunt exercitiul fizic si regimul alimentar.
Tratamentul Diabetului Zaharat tip II beneficiaza de mai multe optiuni terapeutice.
Obligatoriu, inaintea inceperii tratamentului se incearca controlarea glicemiei cu:
1. dieta (mai ales la obezi)
2. efort fizic (foarte util)
3. plante medicinale
A. Insulinoterapia (tratamentul cu insulina)
Este singura modalitate de tratament pentru cei cu Diabet zaharat tip I, dar si pentru o parte
din cei cu Diabet Zaharat tip II care au ajuns la epuizarea rezervelor proprii de insulina.
Terapia cu insulina trebuie insotita obligatoriu de dieta si exercitiu fizic.
Administrarea se face subcutanat, una sau mai multe administrari pe zi, in functie de tipul de
insulina (de durata ei de actiune) si de contextul clinic.
Tipuri de insulina :
a)
b)
c)
d)

Rapide (act rapid HM si Humulin R )

Intermediare (Humulin M si semilente)
Lente (Humulin L , lente HM)
Mixate ( Mixtad)
21

Efecte secundare ale insulinoterapiei:

1. Hipoglicemia postterapeutica datorata:
a. dozei prea mari de insulina;
b. sarirea unei mese sau mai multe;
c. nerespectarea cantitatii de hidrati de carbon (HC);
d. efortului fizic intens, fara precautii;
e. aparitiei complicatiilor cronice (insuficinenta renala cronica);
f. instalarii remisiei tranzitorii (la o saptamana pana la trei luni de la instalarea DZ
secretia pancreatica poate reapare, dar la nivel subnormal si tranzitor; aceasta remisie
poate dura un an)
2. Reactii alergice:
a)locale (papula - pata rosie, nodul usor indurat; sunt pasagere);
b)generale (urticaria).
3. Rezistenta la insulinoterapie.
-pentru scaderea glicemiei sunt necesare doze extrem de mari de insulina.
4. Crampe musculare (datorate hipokaliemiei).
5. Edeme (in special la membrele inferioare, dupa inceperea administrarii insulinei; trec in 1-2
saptamani netratate sau in cateva zile daca se folosesc diuretice). (VIORELT.MOGOS - Nutritie si
dieteticaEditura didactica si pedagogica, R.A,Bucuresti,1993 , pagina 304)

B. Antidiabetice orale (hipoglicemiante orale)

Se utilizeaza numai in Diabetul Zaharat tip II,
Se prescriu inaintea meselor,
Reprezentanti: -Tiazolidone :scad insulino-rezistenta
-Biguanide: scad eliberare hepatica de glucoza scad insulino-rezistenta si
absorbtia intestinala a glucozei (Metformin(Meguan) )
-Sulfonilureice : stimuleaza secretia de insulina ,cresc numarul de receptori
insulinici , scad gluconeogeneza (Tolbutamid, Glibenclamid (Maninil), , Clorpropamid,) etc.
Reactii adverse:
- reactii alergice, leucopenie, trombocitopenie, anemie, hipoglicemie;
- disconfort digestiv (dureri abdominale, diaree trec in 1-2 saptamani

DIETA N DIABETUL ZAHARAT:

22

1. ALIMENTE
Alimente fara restricie:
carne (orice fel), peste, brnza telemea, cacaval, brnza topita, zarzavaturi (cu cantitati foarte
mici de glucoza, altele dect cele artate mai jos), oua, grsimi (unt, margarina, ulei de floarea
soarelui sau msline).
Alimente interzise:
zahr, toate produsele zaharoase, miere, rahat, inghetata, ciocolata, banane, curmale,
smochine, stafide, struguri dulci, pere, prune dulci, lichior, pepsi cu zahr.
Alimente permise dar cantarite:
Continut in

Aliment

HC
4%
5%

lapte, iaurt, brnza de vaci proaspata, sana, ca si urda dulce

andive, ardei gras, castravei, ciuperci, dovleci, spanac, ridichi,
varza, grapefruit, lamai, pepeni cantitatea de pepene se cantareste cu
coaja cu tot

10%

ceapa, morcovi, elina, albitura, sfecla, capsuni, ciree, coacze,

15%
20%

portocale, mandarine, mere de vara, alunele cantarite cu coaja

ciree de iunie, afine, mure, mere ionatane
cartofi, hrean, fasole, mazre, linte, orez, paste finoase toate se

25%
50%

cntresc fierte, uscate au 80% HC

mmliga vrtoasa (mmliga pripita conine 12,5% HC)
pinea (nu se consuma colturile de pine deoarece nu conin muli
hidrai si se poate ajunge la hipoglicemie)

Alimente de evitat:
-sosurile (se admite sosul cu faina putina), rntaurile (cu ceapa si faina), usturoiul, hreanul,
piperul (sunt iritative gastric, efect asociat iritaiei gastrice produse de corpii cetonici putnd duce la
voma)

2. BAUTURILE ALCOOLICE
-sunt permise in cantitatile: 50-100 ml de butura alcoolica tare/zi sau vin alb sec, 1-2 pahare,
obligatoriu dup mese.
EFORTUL FIZIC
23

Este sigur eficient in diabetul zaharat. Se practica: mersul pe jos, jogging, bicicleta, nataie.
Trebuie bine supravegheat. In timpul efortului trebuie urmrite semnele de hipoglicemie: cefalee,
ameeli, tremuraturi, lein de foame, diplopie (vedere dubla), palpitaii, crize anginoase.
Tratamentul imediat: un mar (sau alt fruct) si o felie de pine (fara nimic altceva). Daca se are in
vedere un efort fizic se scade anticipat doza de insulina. (VIORELT.MOGOS - Nutritie si
dieteticaEditura didactica si pedagogica, R.A,Bucuresti,1993 , pagina 305-309)

COMPLICAIILE DIABETULUI ZAHARAT

A. COMPLICAIILE ACUTE:
1. COMA CETOACIDOTICA
Este forma de debut (inaugurala) la copii, adolescenti, tineri cu DZ tip I (juvenil), se
instaleaz rapid nsoindu-se de hiperglicemie i glicozurie, creterea corpilor cetonici n snge i
urin. Apare la circa 30 de zile de la debutul bolii, in cazul in care nu s-a inceput tratamentul.
Manifestari clinice in coma cetoacidozic :
stare generala foarte alterata (astenie extrema, musculatura hipotona, flasca,
denutritie, tegumente si mucoase intens deshidratate piele aspra, pliu cutanat persistent,
globi oculari hipotoni, limba uscata);
sete;
respiratie acidotica (frecventa respiratorie de aproximativ 28 respiratii/min; daca
frecventa respiratorie incepe sa scada fara tratament trebuie luate masuri imediate);
halena acetonemica (respiratia miroase a acetona);
hipotensiune, colaps vascular;
polidipsie (bea multe lichide), dureri abdominale epigastrice, varsaturi, abdomen
destins;
anurie (initial);
glicozurie, cetonurie
in stadiile tardive midriaza - dilatarea pupilei);
coma vigila (raspunde la stimuli), scaderea sau abolirea reflexelor osteotendinoase.
hiperglicemie (poate ajunge la 1000 mg%, glicozurie, cetonurie, modificari hidroelectrolitice

(hiponatremie,

hiperkalemie,

hiperleucocitoza.
24

hipercolesterolemie,

hipertrigliceridemie),

Tratamentul comei cetoacidotica

- Consta in administrarea de insulina rapida (Actrapid, Illetin), indiferent de tratamentul
anterior; doza este variabila; se monitorizeaza glicemia din 2 in 2 ore.
- Reechilibrare hidroelectrolitic.( RODICA PERCIUDiabetul zaharat si viata normal,Editura
Craiova,pagina 30)

2. COMA HIPOGLICEMICA
Are o mortalitate ridicata deoarece se instaleaza rapid (minute, cea acidotica se instaleaza in
saptamani)
Cauze:
a. abateri de la dieta (glucide insuficiente, nerespectarea orarului meselor);
b. abateri de la tratamentul hipoglicemiant (supradozare);
c. efort fizic in exces;
d. consum de alcool;
e. remisiune;
f. nefropatia diabetica (45% din insulina este in mod normal metabolizata in rinichi);
Manifestari clinice:
- coma profunda;
- transpiratii reci, profuze, paliditate;
- hipertonie musculara generalizata (rigiditate);
- fara halena si respiratie acidotica;
- respiratie sacadata;
- hipertensiune, tahicardie;
- reflexe osteotendinoase vii, exagerate, prezenta de reflexe patologice;
- midriaza (pupila marita).
Glicemia este cca. 50 mg%. Severitatea unei come nu este concordanta cu nivelul glicemiei ci
cu viteza de instalare si durata ei.

Tratament comei hipoglicemice

Tratamentul imediat consta in administrarea de glucacon, 1 mg i.v./i.m./s.c. (nu se
administreaza in coma hipoglicemica indusa de alcool). Daca nu-si revine dupa 15-20 de minute
bolnavul trebuie transportat de urgenta la spital unde i se va administra 250-500-1000 ml glucoza
hipertona (20%).
25

O alta solutie este administrarea de zahar tos, tinut pe limba pacientului (nu inghite, fiind
abolit reflexul glotic). Repetarea episoadelor de coma hipoglicemica duce la deteriorarea functiilor
intelectuale.
Crizele de hipoglicemie usoara sau moderate se manifesta cu: cefalee, ameteli, palpitatii, lesin
de foame, diplopie (vede dublu), crize anginoase. Tratamentul imediat: un mar (sau alt fruct) si o
felie de paine (fara nimic altceva).
Crizele mai severe sunt insotite de transpiratii, paliditate, agresivitate, agitatie (cele mai
agresive sunt cele produse de alcool). Se administreaza preparate din zahar, gem, dulceata, miere;
dupa ce-si revine mananca o felie de paine. Nu se da ciocolata sau prajituri (sunt excitante si contin
si lipide si proteine care intarzie absorbtia glucidelor). (RODICA PERCIUDiabetul zaharat si viata
normal,Editura Craiova , pagina 131-135)

3. COMA HIPEROSMOLARA
Este rar apare la diabeticii n vrst cu activitate insulinic relativ conservat, se instaleaz
lent.
Manifestari clinice:
astenie progresiva ce se intinde pe zile/saptamani;
scaderea poftei de mancare, scaderea aportului hidric;

deshidratare intens, hiperglicemie marcat peste 1000 mg%, glicozurie, absena

corpilor cetonici.
Tratamentul comei hiperosmolare :
administrarea de lichide (pe 24 ore pot fi necesare 8-10 litri)
administrarea de insulina;
echilibrarea parametrilor biologici (sodiu, potasiu, tensiunea arteriala etc.).

4. COMPLICAII INFECIOASE: cutanate, mucoase, respiratorii, urinare, paradontopatii.

(RODICA PERCIUDiabetul zaharat si viata normal,Editura Craiova , pagina 135-136)

B. COMPLCAII CRONICE
1.NEUROPATIA DIABETICA
Apare cel mai precoce, la aproximativ 5 ani de evolutie. Clinic se manifesta prin: dificultati la
mers, scaderea fortei musculare, hipotrofie sau atonie musculara, diminuarea sau abolirea reflexelor
26

osteotendinoase, dureri de diferite intensitati la nivelul membrelor, parestezii (furnicaturi, amorteli,

curentari), diminuarea sau abolirea sensibilitatilor termice, tactile, dureroase, vibratorii.
O complicatie a neuropatiei diabetice este gangrena neuropata (debuteaza ca o flictena basica cu continut clar la nivelul unui mic traumatism rosatura de pantof, cui etc., care se poate
infecta).
Datorita acestor complicatii este necasara o atenta ingrijire a picioarelor. Unghiile de la
picioare nu se vor taia cu foarfecele ci se vor pili cu pile nemetalice (pe suport de carton). Nu se va
umbla descult; se vor folosi sosete de lana, se va spala zilnic cu sapun si se va sterge prin tamponare
(nu frecare) cu un prosop moale, mai ales intre degete, baie calduta la picioare timp de 5 minute,
incaltamintea lejera (nici prea stransa, nici prea larga, fara cuie, fara tocuri mari).
Tratamentul neuropatiei consta in:
- Neuramion in cure 6 luni;
- Vitamine B1, B6, B12 cure de 10 zile pe luna.
- Milgamma
(RODICA PERCIUDiabetul zaharat si viata normal,Editura Craiova ,pagina 139-141)
2. MACROANGIOPATIA DIABETICA (afectarea vaselor sanguine mari)
Apare dupa 10 ani de Diabet Zaharat.
Factorii de risc sunt: fumatul, stresul si sedentarismul.
Consecintele: ateroscleroza cerebrala cu AVC (accident vascular cerebral 80% de natura
trombotica), cardiopatie ischemica cronica, infarct miocardic acut nedureros, sindroame de
ischemie periferica (obstructia arterelor periferice, in special a membrelor inferioare).( RODICA
PERCIU Diabetul zaharat si viata normal,Editura Craiova,pagina 141-142)
3. MICROANGIOPATIA DIABETICA (afectarea vaselor sanguine de calibru mic)
Determina afectare retiniana (retinopatia diabetica cu slabirea/pierderea vederii) si renala
(nefropatia diabetica cu insuficienta renala cronica si necesitatea dializei).

(RODICA

PERCIUDiabetul zaharat si viata normal,Editura Craiova,pagina 141-142)

4. GANGRENA DIABETICA
Este consecinta asocierii mai multor factori: neuropatia diabetica, microangiopatia diabetica,
factori infectiosi. Este, deci, o complicatie a complicatiilor DZ.

27

Prevenirea gangrenei se face respectand tratamentul (impiedica aparitia neuropatiei si

microangiopatiei)

si

regulile

de

igiena

corespunzatoare

(previne

infectia).

(RODICA

PERCIUDiabetul zaharat si viata normal,Editura Craiova,pagina 142-143)

NGRIJIRI:
Pentru pacientul tratat ambulatoriu
- invita periodic pacientul la controale clinice si de laborator, in cadrul cabinetului medical
(glicozurie, glicemie)
Pentru pacientul dezechilibrat tratat in spital:
-asigura un regim alimentar echilibrat, cu scopul de a furniza raia calorica necesara, de a
reduce hiperglicemia si de a menine o greutate corporala satisfctoare si stabila
-evalueaz nevoile cantitative si calitative in funcie de vrsta (copil, adolescent, adult), sex,
stare fiziologica (sarcina, alptare), activitatea pacientului, forma bolii
-stabilete raia alimentara cu: proteine 14-15%, lipide 30-35%, glucide 505 (250-300)/24h la
adult 2/3 glucide complexe cu absorbie lenta si 1/3 glucide simple cu absorbie rapida, repartizate
pe diferite mese si adaptate la efortul fizic. Cnd pacientul are o activitate uoara se recomanda 3035cal./kg/corp/24h
-numrul meselor/24h:4-5-6 mese (3 mese principale si 2-3 gustri)
-alegerea alimentelor se face in funcie de coninutul de glucide: - alimente interzise: zahr,
produse zaharoase, fructe uscate, prjituri, leguminoase uscate, siropuri, struguri, prune. - alimente
permise, cntrite: pine (50%glucide), cartofi (20%glucide), paste finoase, fructe, legume (cu
peste 5%glucide), lapte brnza de vaci, mmliga. - alimente permise necantarite: carnea si
derivatele din carne, pestele, oule, brnzeturile, smntn, untul, legumele cu 5%glucide (varza,
conopida, ptlgelele roii, fasolea verde): din alimentaia zilnica sa nu lipseasc oul, carnea,
pestele
-prepararea alimentelor: se va folosi, pentru ndulcirea ceaiurilor, compoturilor, ciclamat de
sodiu sau zaharina (care se pun dup fierberea produselor), sosurile nu se ingroasa cu faina, ci cu
legume pasate; pastele finoase se cntresc nainte de fierbere; pinea se cntrete nainte de a fi
prjit (prin deshidratare, se concentreaz in glucide); se folosesc fierberea si coacerea ca tehnici de
preparare a alimentelor
-recolteaz produsele pentru examenul de laborator (snge, urina) administreaz
-medicamentaia prescrisa de medic, la orele indicate
28

-in diabetul zaharat de tip I insulina ordinara prin injecie sc, in doza recomandata (in funcie
de valorile glicemiei si glicozuriei), se administreaz cu 15-30min naintea mesei (se folosete
seringa speciala, gradata in uniti de insulina, se tine seama ca alcoolul inactiveaz produsul);
ritmul de administrare:2-3ori/zi, naintea meselor principale
-administreaz insulina ordinara pin injecie iv numai in cazul comei diabetice
-administreaz insulina monocomponenta, semilente, lenta o data sau de doua ori pe zi, la ore
fixe, prin injecii subcutanate
-respecta cu strictee, masurile de asepsie
-alterneaz locul de injectare pentru a preveni lipodistrofiile (loc de injectare: fata externa a
braului, l/3mijlocie; fata antero-externa a coapsei, 1/3 mijlocie; flancurile peretelui abdominal;
regiunea subclaviculara; regiunea fesiera, superoexterna)
-in diabetul zaharat de tip II administreaz medicaia hipoglicemianta pe cale orala; sulfamide
hipoglicemiante sau biguanide si urmrete efectele secundare ale acestora (greuri, vrsturi,
epigastralgii, inapetena)
-administreaz medicaia adjuvanta- vitaminoterapia, kcl msoar zilnic diureza si noteaz in
foaia de temperatura msoar greutatea corporala la interval de 2-3 zile
-evalueaz manifestrile de deshidratare: aspectul pielii si al mucoaselor, pulsul, tensiunea
arteriala
- evalueaz astenia, epuizarea pacientului si l ajuta in efectuarea ngrijirilor igienice pentru
conservarea forei sale fizice
-asigura condiii de ngrijire in spital, in saloane mici, linite, care sa permit repausul fizic si
psihic al
pacientului
-explica pacientului normele de viata si alimentaie pe care trebuie sa le respecte
-pune la dispoziia pacientului exemple de diabetici cu evoluie favorabila ndelungata
supravegheaz zilnic --temperatura corpului, pulsul, tensiunea arteriala, consemnnd, in foaia de
temperatura, rezultatul
-supravegheaz tegumentele bolnavului si mucoasele, sesiznd manifestrile cutanate
-educa pacientul privitor la pstrarea igienei personale corporale, in general, si al picioarelor,
in special, pentru a preveni escoriatiile, fisurile, btturile la acest nivel, care se pot infecta
uor(atenie la obezi, la nivelul plicilor)
-sesizeaz unele modificri, care au drept cauza diverse complicaii: schimbri ale
comportamentului (obnubilarea), transpiraii, respiraie kussmaul, coma
-acorda ngrijiri speciale in coma hipoglicemica
29

administreaz, la recomandarea medicului, soluie glucozata, hipertona 10-20%, 250500ml/ora, repetat, pana la revenirea din starea de coma si reluarea alimentaiei pe cale naturala, sub
controlul glicemiei intervenii educative:
-educa pacientul pentru prevenirea complicaiilor
-invata pacientul sa respecte raia de glucide/24h si sa isi cntreasc alimentele
-invata pacientul sa nlocuiasc unele alimente cu coninut mare de glucide prin altele cu
coninut mai
redus, pentru a obine senzaia de saietate (ex: pine care are 50%glucide se poate nlocui cu
mmliga ce
conine 12% glucide)
-invata pacientul sa dozeze insulina, tehnica injeciei cu insulina, pstrarea produsului (la loc
uscat), la o temperatura de 4-7grade), sa mnnce la 15-30min dup administrarea insulinei
-invata pacientul sa recunoasc cauzele si semnele complicaiilor acute si cum sa intervin in
cazul producerii lor (cauzele hiperglicemiei pot fi: abaterile alimentare , episoadele infecioase,
chirurgicale sau diferite stri fiziologice. Manifestrile constau in oboseala, somnolenta, inapetena,
greuri, vrsturi, diaree, tahicardie, hipotensiune arteriala, piele uscata, pierderea lenta a
contientei, respiraie kussmaul. Cauzele hipoglicemiei pot fi: excesul de insulina, ingestia
incompleta de hidrai de carbon sau lipsa controlului glicemiei. Hipoglicemia se manifesta prin
ameeli, astenie, piele rece, transpiraii, HTA pierdere brusca a contientei, respiraie normala. In
acest caz, pacientul isi poate administra putina apa ndulcit, iar in formele severe, anturajul ii poate
administra pacientului glucagon i.m; trusa conine o fiola de 1 mg glucagon, flaconul cu solvent si
seringa adecvata; aceasta trusa se pstreaz in frigider; dizolvarea se va face complet)
-invata pacientul sa efectueze autocontrolul metabolic (glicemia si glicozuria la domiciliu).
Controlul glicemiei se poate face cu ajutorul bandeletelor sau trip-urilor, folosind snge capilar.
Citirea se face vizual, prin comparai cu o scala de culori.( LUCRETIA TITIRCAGhid de nursing
Edtura Viata medicala romaneasca,Bucurest , pagina 100)
Autocontrolul metabolic cu ajutorul aparatului One touch Basic:
-Asistenta ii prezint pacientului materialele necesare (testerul, testele strip, dispozitivul
PENLET II pentru recoltarea sngelui si acul steril (Lancet) Modul de lucru cu aparatul
-Verificarea acestuia cu strip-urile sau soluia de control
-Ii demonstreaz tehnica de recoltare a unei picturi de snge cu dispozitivul PENLET II,
respectnd masurile de asepsie
-Ii demonstreaz tehnica de aplicare a sngelui pe suprafaa de testare si introducerea in aparat
Ii invata sa citeasc rezultatul testerului
30

-Ii educa asupra modului de pstrare a testerelor strip, care se scot din ambalajul original
(flacon, sau ambalaj de plastic) numai in momentul utilizrii, se pstreaz la o temperatura sub 30
grade, nu se va atinge captul reactiv al testului, flacoanele deschise se utilizeaz maximum 6 luni
de la deschidere, verificndu-se termenul de valabilitate
-Sftuiete pacientul sa pstreze evidenta permanenta a rezultatelor testelor efectuate, notnd
dieta si doza de insulina
-Contientizeaz pacientul ca, regimul alimentar, tratamentul recomandat si modul de viata,
poate fi o persoana activa cu o viata cvasinormala
-ndruma gravida diabetica pentru a fi supravegheata permanent de ctre medicul diabetolog,
de ctre asistenta medicala, de ctre specialistul obsterician si medicul neonatolog. (LUCRETIA
TITIRCAGhid de nursing Edtura Viata medicala romaneasca,Bucurest , pagina 110).

EDUCATIA PENTRU SANATATE

Fiind vorba de o bloala cronica,pacientul cu diabet zaharat trebuie incurajat si sprijinit in

urmarea indicatiilor terapeutice.Educatia terapeutica avand un rol primordial.
Procesul educational se desfasoara continuu,sub diferite forme si este absolut necesar pentru
obtinerea unui bun control metabolic si ameliorarea calitatii vietii.
Scopul acestui efort este de a ajuta persoana cu diabet sa se adapteze la noua sa conditie de
viata si de a evita aparitia complicatiilor
Educatia poate fi individuala sau in grup si este sustinuta de persoane special instruite
(diabetologi,asistente medicale educatoare,nutritionisti,cadru medica antrenat in ingrijirea piciorului
dibeticului,eventual psiholog)
Trebuie sa ne asiguram ca educatia terapeutica sete accesibila tuturor pacientilor cu diabet
zaharat,tinandu-se cont de apartenenta culturala,etnica,psihosociala. (Ghid de nursing Edtura
Viata medicala romaneasca,Bucurest , pagina 125)

31

PROFILAXIA DIABETULUI ZAHARAT

Preventia diabetului zaharat se desfasoara pe 3 nivele:

preventia aparitiei diabetului la persoanele cu risc (profilaxie primara),

prevenirea aparitiei complicatiilor cronice (profilaxie secundara)

preventia consecintelor complicatiilor cronice (handicapurilor/dizabilitatilor) cum

sunt orbirea, amputatiile si complicatiile sarcinii la persoanele cu diabet (profilaxia tertiara).

Profilaxia primara
n ceea ce priveste preventia diabetului tip 1, nu exista n acest moment interventii
farmacologice sau non-farmacologice care sa beneficieze de evidente din studii clinice, problema
preventiei n acest tip de diabet fiind un subiect practic neelucidat.
Strategia generala de preventie a diabetului zaharat tip 2
Consensul International Diabetes Federation (IDF) asupra preventiei diabetului tip 2
recomanda o abordare pe doua planuri:
Populatia la risc pentru diabetul zaharat tip 2
Populatia generala (LUCRETIA TITIRCABreviar de explorari functionale,Editura
Medicala, Bucuresti,1994,pagina 90)
A.Preventia diabetului zaharat tip 2 la populatia cu risc crescut
1. Interventia asupra stilului de viata - prin dieta hipocalorica si exercitiu fizic, avnd ca
obiectiv scaderea ponderala si mentinerea noii greutati (detalii n capitolul II - Principiile de
baza ale nutritiei). Criteriile pentru evaluarea eficientei interventei asupra stilului de viata
sunt:
Reducere ponderala cu 2 kg la o luna sau cu 5% din greutatea initiala la 6 luni
Reducerea semnificativa a nivelelor glicemiei plasmatice (cu atingerea nivelelor de
normoglicemie)
2. Interventia farmacologica este recomandata ca a doua treapta, dupa interventia asupra
stilului de viata la persoanele care nu au atins obiectivele ponderale si/sau de ameliorare a
tolerantei la glucoza, asa cum au fost stabilite de catre echipa de ngrijire.

32

B.Preventia diabetului zaharat tip 2 n populatia generala

n prezent, nu exista recomandari de interventie farmacologica pentru preventia diabetului
zaharat la nivel populational, ci doar cele legate de optimizarea stilului de viata.

Profilaxia secundara si tertiara

Preventia secundara si cea tertiara se suprapun n mare masura din punct de vedere al
mijloacelor prin care se pot realiza si care au n centru obtinerea unui control strict al echilibrului
glicemic, dar si al celorlalti factori de risc cardiovascular. n cazul preventiei tertiare, care se refera
la prevenirea evolutiei spre complicatii cronice avansate, exista si unele mijloace specifice cum este
terapia LASER pentru prevenirea complicatiilor retiniene avansate sau beneficiile inhibitorilor
sistemului renina-angiotensina-aldosteron n cazul nefropatiei diabetice.
Beneficiile si mijloacele prin care se pot obtine controlul glicemic, tensional, lipidic, ponderal
si antiplachetar n scopul preventiei complicatiilor cronice macro- si microvasculare ale diabetului
zaharat au fost descrise pe larg n alte subcapitole. Reamintim conceptul de control precoce,
intensiv si multifactorial - conceptul EMI (Earlz, Multifactorial, Intensive) care se refera la
necesitatea abordarii concomitente a tuturor factorilor de risc pentru complicatiile cronice, nca de
la diagnosticul diabetului zaharat si avnd ca obiectiv imperativ atingerea tintelor terapeutice.
(LUCRETIA TITIRCABreviar de explorari functionale,Editura Medicala, Bucuresti,1994 ,pagina

94)

ROLUL EFORTULUI FIZIC IN DIABETUL ZAHARAT

Efortul fizic este o component important i are mare valoare n tratamentul

diabeticului, ameliornd starea general i tolerana alimentrii glucidice,reducnd nevoia de
insulin.Exerciiul fizic este contraindicat la blonavii netratai i subalimentai.
Exerciiul fizic const n mersul pe jos de 30 minute pe zi.Nu se recomand exerci ii
fizice grele.Exerciiul fizic moderat se realizeaz prin plimbri,alergri,not, clrit,etc.Solicitrile
fizice uoare ca:statul n picioare, mbrcatul, dezbrcatul, scrisul, cusutul,nu pun probleme
diabeticului.Un exerciiu chiar moderat,datorit efectului hipoglicemiant,necesit ca bolnavul s ia
10-20g glucide pentru a preveni hipoglicemia. Este bine ca diabeticul s foloseasc n aceste
mprejurri glucide uor absorbabile i s practice exerciiile fizice dup mas.
33

Exerciiul fizic este necesar pentru a combate obezitatea sau sedentarismul. Vrstnicii
trebuie s evite eforturile i exerciiile obositoare,ideale pentru ei fiind plimbrile,mi crile lejere n
aer liber.
Diabeticului se recomand repaus suficient i un somn linititor.Tutunul nu este
contraindicat,excepie fcnd afectarea arterelor periferice.Alcoolul poate fi nociv,fiind un
supliment nedorit i neprevzut al dietei.Poate fi consumat n cantit i mici reducnd din regim
cantitatea respectiv de alimente.
Efortul fizic ca i consumul de etanol determin consumul de glucide,deci poteneaz
aciunea insulinei ceea ce nseamn c un bolnav diabetic ,consumator de etanol trebuie s primesc
o medicaie antidiabetic ntr-o doz mai mic dect cel ce nu consum etanol.
Efectele terapeutice ale efortului fizic controlat sunt:
-crete utilizarea periferic a glucozei stimulnd transportorii specifici avnd consecin
stabilizarea valorilor glicemiei
-scade necesarul insulinic
-crete colesterolul H.D.L. (colesterolul ,,bun,,) i scade L.D.L. (colesterolul ,,ru,,)
-scad trigliceridele i crete capacitatea maxim de consum
-crete debitul cardiac i scade ritmul cardiac
-amelioreaz funcia respiratorie
-crete masa slab i o scade pe cea grasa
-reduce starea de anxietate i crete confortul psihic
Cura balneoclimatic este contraindicat la diabeticul decompensat,la copil i tnrul pn
n 20 de ani dar i la vrstnicii dup 65 de ani,la cei cu complicaii cardiace, hepatice sau renale. Se
recomand ape carbogazoase (Boboc, Vatra Dornei, Covasna), alcaline clorurate (Sngeorz), sulfuroase
(Olneti, Climneti). Aceasta ncheie arsenalul terapeutic al diabeticului. (EUSEBIE
ZBRANGAEndocrinologie.Ghid de diagnostic si tratament in bolile endocrine Editia a 3 a,Editura
Polirom,2008,pagina 200)

34

IGIENA DIABETICULUI

Regulile de igien trebuie bine cunoscute de diabetici deoarece nerespectarea

sau nu a acestora depinde apariia unor complicaii severe.n general este recomandat

curenia corporal fercvent(baie zilnc cu ap i spun) urmat de schimbarea

lenjeriei de corp zilnice

ngrijirea strict a danturii

igiena perfect a organelor genitale,adeseori aceste infecii genitale reprezint

punctul de plecare ale infeciilor cu gremeni rezisteni,predispuse fiind persoanele obeze

cea mai important este igiena membrelor inferioare,mai ales n cazul apariiei

arteritei diabetice.n acest caz se urmrete echilibrarea diabeticului,renun area la fumat

obligatoriu,evitarea nclmintei strmte,a ciorapilor cu elastic,evitarea pozi iei picior peste
picior,loviturile la picioare iar tiatul unghiilor va fi corect efectuat.n alte cazuri bolnavii vor fi
sftuii s-i fereasc picioarele de surse de cldur iar n pat i vor schimba fercvent pozi ia. i vor
spla zilnic picioarele cu ap i spun,uscarea se va realiza prin presare cu un prosop moale iar
eventualele micoze interdigitale vor fi tratate de specialistul dermatolog.Dup splare i
uscare,picioarele vor fi pudrate cu talc,n cazul transpiraiilor.Tratamentul aseptic al excoria iilor i
plgilor este obligatoriu, gangrena fiind o cauz major.
Gangrena diabetic poate fi generat de arteriopatia i de neuropatia diabetic,fiind
cea mai grav problem a diabetului.Ea poate fi prevenit contribuind 3 factori:factorul
neuropat,microangiopatia

diabetic

factorulinfecios.(EUSEBIE

ZBRANGAEndocrinologie.Ghid de diagnostic si tratament in bolile endocrine Editia a 3

a,Editura Polirom,2008,pagina 209)

35

PARTEA PRACTICA

PREZENTARE CAZURI CLINICE

36

CAZUL 1

CULEGERE DE DATE
Numele: I
Prenumele: L.
Vrsta: 47 ani.
Sex: Masculin
Domiciliul: Galai
IDENTIFICARE SOCIAL
Starea civil: necstorit.
Ocupaia: inginer.
DESCRIEREA I PREZENTAREA PACIENTEI
nlimea: 1,55 m.
Greutatea: 52 kg.
Antecedente:
a) heredo - colaterale: fr importan;
b) personale: fara importanta.
c) Factori de risc legai de modul de via: nu consum alcool, nu bea cafea, nu fumeaz.
ISTORIC SOCIO-CULTURAL
Situaia social: inginer.
Condiii de locuit: locuiete cu prinii ntr-un apartament cu 2 camere.
DIAGNOSTIC MEDICAL: Diabet zaharat tip 1.

MOTIVELE INTERNRII:
37

-Polifagie;
-Poliurie: 3,3l;
-Polidipsie: 3,5l;
-Parestezii;
-Stare generala alterata;
-Durere musculara in ambele gambe;
-Hiperglicemie 172 mg%
- Examen sumar de urin:
Analize

Rezultatele pacientului

Acid ascorbic

Negativ

Bilirubina

Negativ

Corpi cetonici

Negativ

Glucoza

Prezent

pH

Proteine

Negativ

Urobilinogen

Negativ

Nitrii

Negativ

Densitate urinar

1010

- Examen de laborator:
Analize

Valorile pacientului

Valori normale

Glucoz

172 mg./dl.

65 120 mg/dl

Uree

26 mg/dl.

15,0 45,0 mg/dl

Creatinin

1,4 mg./dl.

6 1,3 mg/dl

T.G.O.

25 U/L.

15 50 U/L

T.G.P.

27 U/L.

15 65 U/L

Fibrinogen

320 mg. %

180 350 mg. %

APTT

30,4

26 36

Hemoglobin

11,7 g%

11,5 17 g%

Hematocrit

31,15 %

35 74 %
38

Leucocite

93000/mm

Ts

240

Tc

255

VSH

12 mm/lh

4000-100000/mm

LA EXAMINARE
nlimea: 1,60 m.
Greutate de 63 de kg.
Starea general mediocr, febril (T = 38,2oC)
Starea de contien pstrat.
Tegumentele i mucoasele palide.
esut cutanat bine reprezentat.
esut muscular normotrof, normochinetic.
Aparat respirator: R = 18/min., dispnee, tuse, rinoree, torace normal conformat, murmur
vezicular nsprit, submatitate n 1/3 a hemitoracelui drept.
Aparat cardiovascular: TA =160/90 mm Hg, P =84/min, regiunea precordial nemodificat,
zgomote cardiace ritmice fr modificri.
Aparat digestiv: faringe i amigdale hiperemice, polifagie, ficat i splin nepalpabile,
abdomen mobil, nedureros spontan i la palpare.
Aparat genito urinar: loje renale libere, miciuni fiziologice, urini normocrome.

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR INDEPENDENTE SI DEPENDENTE

IN CADRUL NEVOILOR FUNDAMENTALE .
1. Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie
39

-pacienta prezint tahipnee, 25 respiraii/minut,

-tahicardie, 100 puls/minut,
-TA = 90/60 mmHg,
-prezen respiratorie cu miros de aceton
2. Nevoia de a bea i mnca:
-avea un orar al meselor dezorganizat ajungnd chiar la 8-9 mese pe zi, consuma
dulciuri i grsimi n exces,
-prezenta o sete imens i continu
-prezint protez dentar.
3. Nevoia de a elimina:
-prezint oligurie,
-miciuni cu o frecven de 2-3 miciuni pe zi,
-prezena acido-cetozei n urin,
-tranzitul intestinal pstrat,
-scaunul - 1 pe zi,
-pacienta prezint vrsturi incoercibile,
-urina are miros de fructe coapte sau cloroform din cauza prezenei acidocetozei.
4. Nevoia de a se mica i a avea o postur bun:
-sistemul osteo-aritcular al pacientei este integru, ns datorit comei diabetice
acidocetozic, mobilitatea voluntar este greoaie,
- i se face masaj muscular, mobilizare pasiv, pentru prevenirea atrofiei musculare,
5. Nevoia de a dormi i a se odihni:
-doarme 4-5 ore pe noapte,
-somnul prezint treziri frecvente,
40

-prezint insomnii,ziua.
-pacienta se simte obosit i doarme n timpul zilei aproximativ 3-4 ore,
6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca:
-se mbrac i se dezbrac singur dar cu dificultate,
-n condiiile intra-spitaliceti este ajutat de ctre personalul medical.
7. Nevoia de amenine temperatura corpului n limite normale:
-pacienta este afebril, 36,5 C,
-prefer o temperatur a mediului ambiant de 21-22 de grade.
8. Nevoia de a-i menine tegumentele curate i integre:
-tegumentele sunt uscat, curate,
-nu prezint leziuni ale tegumentelor i mucoaselor.
9. Nevoia de a evita pericolele:
-este orientat temporo-spaial,
-prezint percepii senzoriale conform vrstei sale,
-respect cu strictee medicaia prescris.
10. Nevoia de a comunica:
-este o pacient contient de afeciunea de care sufer, colabornd cu cadrele spitaliceti,
-este receptiv la indicaiile personalului medical.
11.Nevoia de a practica religia:
-pacienta este o persoan credincioas i triete dup convingerile bisericii ortodoxe,
-dorete s participe la serviciile religioase care se efectueaz n incinta spitalului, dar
la care ns nu poate participa datorit strii sale,
12.Nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii:
-este pensionar, vduv,
41

-se implic n creterea nepoilor i treburilor casnice.

13.Nevoia de a se recrea:
-este nerbdtoare de a se deplasa n afara salonului,
-vizitele copiilor i a nepoilor o ajut n lupta mpotriva acestei boli.
14.Nevoia de a nva cum s-i pstreze sntatea:
-este receptiv la tot ceea ce este n interesul nsntoirii ct mai grabnic a sa
-i face tratamentul cu contiinciozitate n vederea vindecrii ct mai rapide.

42

PLAN DE NGRIJIRE
Interventii

Diagnostic de nursing

Obiective

1. NEVOIA DE A COMUNICA

Bolnavul sa comunice in
urmatoarele 8 ore cu
echipa care il ingrijeste
si cu ceilalti pacienti

-comunicare
ineficienta:din cauza
dificultatii de comunicare
la nivel afectiv se
manifesta anxietatea

2. NEVOIA DE A EVITA
PERICOLELE
Risc de infecie din cauza
epuizarii si scderii
rezistenei
organismului,manifestata
prin indecareantrziat a
plgilor.

Pacientul s fie ferit de

complicaii infecioase.

Evaluare

Proprii

Delegate

Familiarizez bolnavul cu
mediul spitalicesc , cu
bolnavii din salon.
Dau posibilitate pacientului
sa-si exprime nevoile ideile
dorintele.
Pun in valoare capacitatile si
realizarile anterioare
-supravegheaz zilnic
temperatura corpului, pulsul,
tensiunea
arterial,consemneaz n
foaia de temperatur
rezultatul;
supravegheaz tegumentele
bolnavului mucoasele,
sesiznd
manifestrilecutanate;
educ pacientul privind
pstrarea igienei personale
corporale, n general, i
picioarelor, n special, pentru
a preven escoriaiile, fisurile,
btturile la acestnivel care
se pot infecta uor (atenie
la obezi, la nivelul plicilor).

La indicatia
medicului se
administreaza
REMOTIV (calmant)
2 tablete/zi
dimineata si seara

Bolnavul devine comunicativ cu

echipa ce-l ingrijeste si cu bolnavii
din salon

Administrez la
indictia medicului
APIDRA (insulina cu
actiune rapida) in
urmatoarele doze:
-dimineata 14 U
-pranz 10 U
-seara 4U
La indicatia
medicului voi recolta
sange pentru:
-V.S.H.
-Hemoleucograma
-Uree, creatinina
-T.G.O. , T.G.P.
-Colesterol

Pacientul a inteles respectarea

tratamentului corect si prezint
tegumente integre.

PACIENT I.L. , 47 ANI, DIAGNOSTIC MEDICAL: DIABET ZAHARAT TIP 1

PRIMA ZI DE INGRIJIRE PRIMA ZI DE SPITALIZARE
43

Diagnostic de nursing

Obiective

Interventii
Proprii

Delegate

Evaluare

1. NEVOIA DE A BEA SI DE A
MANCA
-polifagie:din cauza
ingerarii neadegvate
cantitativ si calitativ se
manifesta hiperglicemia.

Sa se obtina echilibrul
metabolismului glucidic
in 48 de ore.

Evaluez nevoile cantitative

si calitative alimentare in
functie de varsta, raportul
dintre greutate si inaltime
(B.M.I. =27), activitatea
pacientului, stadiul bolii,
valorile glicemiilor.

Inainte de masa cu
10 minute se
administreaza
inulina rapida
APIDRA in dozele
recomandate de
medicul curant.

Pacientul respecta dieta dar nu isi

socoteste bine hidratii din
alimentele ce le ingera.

2. NEVOIA DE A DORMI SI A
SE ODIHNI
Insomnie:din cauza
durerilor gambiene se
manifesta dificultate de a
dormi

Pacientul sa beneficieze
de un somn
corespunzator calitativ si
cantitativ 7-8 ore de
somn

In cazul in care
tehnicile de relaxare
nu dau rezultate, se
administreaza la
indicatia medicului o
tableta DIAZEPAM
inainte de culcare cu
30 de minute

Pacientul are un somn linistit

aproximativ 6 ore noaptea

3. NEVOIA DE A RESPIRA SI
DE A AVEA O BUNA
CIRCULATIE
-circulatie inadecvata din
cauza senzatiilor de
amorteala totala se
manifesta parestezii

Sa dispara senzatia de
amorteala in
urmatoarele ore

Invat pacientul tehnici de

relaxare:
-sa se intinda linistit astfel
incat bratele, picioarele,
spatele si gatul sa fie intr-o
pozitie confortabila
-ofer pacientului o cana cu
lapte cald la gustarea de la
ora 22
Voi masura tensiunea
arteriala in fiecare zi sau de
cate ori va fi nevoie, dupa
care notez cu rosu in foaia
de temperatura
T.A. = 130/70 mmHg
P = 65b/min

La indicatia
medicului se
administreaza
REFEN 1 fiola IM
(antiinflamator
antireumatic)

Pacientul in urma tratamentului isi

simte bratele simembrele
inferioare scapand de parestezii

6.

NEVOIA DE A INVATA

Pacientul sa acumuleze

Explorez nivelul de

44

Pacientul afirma ca a inteles ceva

CUM SA-TI PASTREZI

SANATATEA
-lipsa de cunostinte:din
cauza dificultatii in
asimilarea informatiilor si
a coeficientului de
inteligenta saczut se
manifesta incapacitatea
de a intelege informatiile

noi cunostinte in ceea ce

priveste boala

cunostinte al pacinetului
privind boala. Explic
pacientului regimul
alimentar bazat pe HC si
cer acestuia sa-si calculeze
hidratii consumati in ziua
respectiva pentru a vedea
daca a inteles. Ofer brosuri
si carti cu subiecte
interesante ce sunt pe
intelesul pacientului despre
diabetul zaharat si ii explic
ceea ce ii este neclar.

despre boala dar nu reuseste sa-si

calculeze numarul de hidrati din
alimentele ingerate

PLAN DE NGRIJIRE
PACIENT I.L. , 47 ANI, DIAGNOSTIC MEDICAL: DIABET ZAHARAT TIP 1
A DOUA ZI DE INGRIJIRE A DOUA ZI DE SPITALIZARE

Diagnostic de nursing

Obiective

1. NEVOIA DE A EVITA
PERICOLELE
-mialgii din cauza
anxietatii

Pacientul sa demonstreze
absenta semnelor de
anxietate in termen de 6
ore

2. NEVOIA DE A ELIMINA
-dificultatea de a urina
din cauza usturimii
usoare la mictiune si a

Pacientul sa aib mictiuni

fara usturimi in
urmatoarele 24 de ore

Interventii
Proprii
Linistesc pacientul
explicandui despre
complicatii ca vor fi
minime daca respecta
indicatiile si tratamentul
primit
Explic pacientului
necesitatea de a consuma
cat mai multe lichide

45

Delegate
La indicatia
medicului se
administreaza
REMOTIV (calmant)
2 tablete/zi
Va fi administrat
CEFTAMIL 1g/12 ore
(antiinfectios de uz
sistemic)

Evaluare
Pacientul se linisteste si-i dispare
anxietatea, mialgiile s-au
diminuat

Pacientul urineaza fara usturime

hiperglicemiilor se
manifesta infectiile
urinare
3. NEVOIA DE A MANCA SI
DE A BEA
-incapacitatea de as se
alimenta din cauza lipsei
de cunoastere in totalitate
a regimului diabetic se
manifesta neresspectarea
regimului impus de
aceasta boala

4. NEVOIA DE A SE MISCA SI
A AVEA O BUNA POSTURA
-imobilitate din cauza
durerilor la nivelul
gambelor

Diagnostic de nursing
5. NEVOIA DE A-SI MENTINE
TEGUMENTELE SI
MUCOASELE INTEGRE
-alterarea
tegumentelor:din cauza
riscului de infectie
bolnavul manifesta
tegumente palide

Pacientul sa-si cunoasca

bine regimul alimentar
diabetic si sa-si calculeze
carbohidratii in functie de
aliment

Pacientul sa comunice
disparitia durerilor

Obiective
Pacientul sa fie ferit de
complicatiii infectioase

Explic din nou regimul

diabetic de 180 HC.
Alimentele permise fara
cantar vor fi cele care vor
completa masa atunci
cand pacientul nu se va
satura. Pacientul va scrie
tot ce consuma pe o lista
iar fiecare aliment va fi
socotit in functie de
hidratii de carbon
continuti.
Administrez pacientului
calmantele prescrise de
medic si asigur o pozitie
apicioarelor usor ridicate.

La indicatia
medicului curant se
administreaza 3
doze de insuina
astfel:
-D: 12 U APIDRA
-P: 14 U APIDRA
-S: 18 U MIXTARD 30
(insulin lenta cu
actiune 12 ore)

Pacientul se straduieste sa
inteleaga regimul diabetic in
functie de hidrati

Se administreaza
ALGOCALMIN 2
fiole/zi - IM

Pacientul se simte mult mai bine

fiindu-i atenuata durerea
gambelor

Interventii
Proprii
Supraveghez tegumentele
pacientului

46

Delegate

Evaluare
Pacientul prezinta mucoase si
tegumente curate

PLAN DE NGRIJIRE
PACIENT I.L., 47 ANI, DIAGNOSTIC MEDICAL: DIABET ZAHARAT TIP 1
A TREIA ZI DE INGRIJIRE A TREIA ZI DE SPITALIZARE

Diagnostic de
nursing

Obiective

Interventii
Proprii

Delegate
47

Evaluare

1. NEVOIA DE A
INVATA CUM SA-SI
PASTREZE
SANATATEA
-cunostinte
insuficiente:din
cauza lipsei de
cunostinte si a
dificultatii de a
invata se manifesta
incapacitatea de a
intelege informatiile

Pacientul trebuie sa
acumileze noi
cunostinte despre
boala sa

Constientizez pacientul asupra propriei

responsabilitati privind sanatatea sa,
corectez deprinderile daunatoare
(alcool, tutun, alimentatie neadegvata).
Consumul de alcool poate produce
hipoglicemii, fumatul fecteaza circulatia
periferica in special circulatie
membrelor inferioare

48

Pacientul a inteles importanta

informatiilor primite in legatura
cum entinerea sanatatii, fiind
receptiv in ceea ce priveste
recuperarea sanatatii

EPICRIZA

Pacienta I.L. in varsta de 47 de ani domiciliata in Galati se interneaza in sectia de

diabet cu poliurie, polidipsie, hipertensiunea arteriala(180/90 mmHg), tahicardie, astenie,
tegumente si mucoase palide, durere in epigastru, halena de acetona, scadere in
greutate aproximativ 5 kg, greturi si varsaturi.
Diagnostic de internare: diabet zaharat tip I, hipertensiunea arteriala.
In timpul spitalizarii s-a recoltat singe pentru analize, i s-a facut electro
cardiograma, i s-a administrat tratament cu insulina HUMALOG si lantus.
La externare bolnava prezinta stare ameliorata: TA 130/70 mmHg, puls -70
b/min, respiratie = 18 r/min, glicemia 110
Se recomanda:
-sa urmeze sfaturile si tratamentul prescris;
-regim alimentar respectand hidratii;
-controlul glicemiei ori de cate ori este nevoie;
-la jumatate de an un control neurologic si oftalmologic (fundul de ochi).

CAZUL 2

CULEGERE DE DATE
Nume: T.
Prenume: L.
Vrsta: 56 de ani
49

Sex:Feminin
Religie: Ortodox
Adresa: Galai
IDENTIFICARE SOCIAL
Profesia: profesor.
DESCRIEREA I PREZENTAREA PACIENTEI:
Greutatea: 74 kg
nlimea: 1,70 m
Antecedente:
Heredo-colaterale: fr importan.
Personale patologice: artropatii.
ISTORICUL SOCIO - CULTURAL:
Condiii de viata: Pacienta, locuiete cu familia.
Reacia fa de alergeni: nu.
Reacia fa de starea ei de sntate: pacienta prezint ngrijorare cu privire la prognosticul
bolii.
Modul de petrecere a timpului liber: pacienta declar c timpul, liber i-1 petrece cu
colegii.
DIAGNOSTIC MEDICAL:Diabet zaharat tip 1
MOTIVELE INTERNRII:
-poliurie
-diureza 4,6 litri
-polidipsie
-ingerarea a aprox 4,5 litri
-polifagie
-greturi
-varsaturi
-temperatura 36,4C
-glicemie 280 mg%
- Examen sumar de urin:
Analize

Rezultatele pacientului

Acid ascorbic

Negativ
50

Bilirubina

Negativ

Corpi cetonici

Negativ

Glucoza

Prezent

pH

Proteine

Negativ

Urobilinogen

Negativ

Nitrii

Negativ

Densitate urinar

1010

- Examen de laborator:
Analize

Valorile pacientei

Valori normale

Glucoz

280 mg./dl.

65 120 mg/dl

Uree

26 mg/dl.

15,0 45,0 mg/dl

Creatinin

1,4 mg./dl.

6 1,3 mg/dl

T.G.O.

25 U/L.

15 50 U/L

T.G.P.

27 U/L.

15 65 U/L

Fibrinogen

320 mg. %

180 350 mg. %

APTT

30,4

26 36

Hemoglobin

11,7 g%

11,5 17 g%

Hematocrit

31,15 %

35 74 %

Leucocite

93000/mm

4000-100000/mm

Ts

240

Tc

255

VSH

12 mm/lh

Starea general mediocr, febril (T = 38,7oC)

Starea de contien pstrat.
Tegumentele i mucoasele palide, elastice, ganglionii sunt nepalpabili.
esut adipos slab reprezentat.
esut muscular normal, hipoton.
esutul cutanat prezena pliului cutanat elastic.
Sistemul osteo-articular este integru.
51

Aparat respirator: R = 19/min., dispnee, tuse, rinoree, torace normal conformat, raluri
bronice pe ambele arii pulmonare.
Aparat cardiovascular: TA =110/75 mm Hg, P =94/min, cord cu oc apexian n spaiul
intercostal stng pe linia medioclavicular.
Aparat digestiv: faringe i amigdale hiperemice, disfagie, apetit absent, tranzit normal,
ficat i splin nepalpabile, abdomen suplu, nedureros la palpare.
Aparat genito urinar: loji renale libere, miciuni fiziologice, urini normocrome.
Sistem nervos Nu are ntrziere psihomotorie i nici n vorbire.

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR INDEPENDENTE SI DEPENDENTE

IN CADRUL NEVOILOR FUNDAMENTALE .
1. Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie
-pacienta prezint tahipnee, 25 respiraii/minut,
-tahicardie, 100 puls/minut,
-TA = 90/60 mmHg,
-prezen respiratorie cu miros de aceton
2. Nevoia de a bea i mnca:
-avea un orar al meselor dezorganizat ajungnd chiar la 8-9 mese pe zi, consuma dulciuri
i grsimi n exces,
-prezenta o sete imens i continu
-prezint protez dentar.
3. Nevoia de a elimina:
-prezint oligurie,
-miciuni cu o frecven de 2-3 miciuni pe zi,
-prezena acido-cetozei n urin,
-tranzitul intestinal pstrat,
-scaunul - 1 pe zi,
-pacienta prezint vrsturi incoercibile,
-urina are miros de fructe coapte sau cloroform din cauza prezenei acidocetozei.
4. Nevoia de a se mica i a avea o postur bun:
-sistemul osteo-aritcular al pacientei este integru, ns datorit comei diabetice
acidocetozic, mobilitatea voluntar este greoaie,
- i se face masaj muscular, mobilizare pasiv, pentru prevenirea atrofiei musculare,
5. Nevoia de a dormi i a se odihni:
-doarme 4-5 ore pe noapte,
-somnul prezint treziri frecvente,
-prezint insomnii,ziua.
-pacienta se simte obosit i doarme n timpul zilei aproximativ 3-4 ore,
6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca:
-se mbrac i se dezbrac singur dar cu dificultate,
-n condiiile intra-spitaliceti este ajutat de ctre personalul medical.
7. Nevoia de amenine temperatura corpului n limite normale:
-pacienta este afebril, 36,5 C,
-prefer o temperatur a mediului ambiant de 21-22 de grade.
52

8. Nevoia de a-i menine tegumentele curate i integre:

-tegumentele sunt uscat, curate,
-nu prezint leziuni ale tegumentelor i mucoaselor.
9. Nevoia de a evita pericolele:
-este orientat temporo-spaial,
-prezint percepii senzoriale conform vrstei sale,
-respect cu strictee medicaia prescris.
10. Nevoia de a comunica:
-este o pacient contient de afeciunea de care sufer, colabornd cu cadrele spitaliceti,
-este receptiv la indicaiile personalului medical.
11.Nevoia de a practica religia:
-pacienta este o persoan credincioas i triete dup convingerile bisericii ortodoxe,
-dorete s participe la serviciile religioase care se efectueaz n incinta spitalului, dar la
care
ns nu poate participa datorit strii sale,
12.Nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii:
-este pensionar, vduv,
-se implic n creterea nepoilor i treburilor casnice.
13.Nevoia de a se recrea:
-este nerbdtoare de a se deplasa n afara salonului,
-vizitele copiilor i a nepoilor o ajut n lupta mpotriva acestei boli.
14.Nevoia de a nva cum s-i pstreze sntatea:
-este receptiv la tot ceea ce este n interesul nsntoirii ct mai grabnic a sa
-i face tratamentul cu contiinciozitate n vederea vindecrii ct mai rapide.

53

PLAN DE NGRIJIRE
PACIENT T.L., 56 ANI, DIAGNOSTIC MEDICAL: DIABET ZAHARAT TIP 1
PRIMA ZI DE INGRIJIRE PRIMA ZI DE SPITALIZARE
Diagnostic de
nursing

1. NEVOIA DE A
COMUNICA
-comunicare
ineficienta:din
cauza dificultatii de
comunicare la nivel
afectiv se
manifesta
anxietatea
2. NEVOIA DE A
EVITA
PERICOLELE
-anxietate:din
cauza alterarii
integritatii fizice
se manifesta
oboseala si
astenia
3. NEVOIA DE A
MANCA SI A BEA
-alimentatie
exagerata
cantitativ si
calitativ din cauza:
ingerarii
inadegvate
cantitativ si
calitativ a
alimentelor se
manifesta
dezechilibrul
metabolic si
glucidic

Interventii

Obiective

Proprii

Delegate

Pacienta sa se poata
afirma sa aib perceptie
pozitiva de sine.sa fie
echilibrata psihic in decura
de 24 de ore

Dau pacientei posibilitatea sa-si

exprime nevoile, sentimentele,
ideile sale. Ii explic scopul si
natura interventiilor folosite

Corectarea valorilor
glicemiei. Pacienta sa
beneficieze de un mediu
fara infectii in termen de
24 de ore

Aleg procedurile de interventie

si tratament cu risc minim de
infectie

Recoltez sange pentru

examene: HB, HT, L, FL,
VSH, Fibrinogen, Zn, SO4,
Uree, Creatinina, TGP, TGO,
Glicemie din sange capilar

Sa se obtina echilibrul
metabolic si glucidic in 48
de ore. Sa-si cunoasca
regimul si sa-l respecte cu
strictete

Evaluez nevoile cantitative si

calitative aimentare in functie
de raportul greutate-inaltime
(BMI), activitatea pacientei, cu
valoarea glicemiei, stadiul bolii.
Explic pacientei ca va trebui sa
manance numai cei se da in
spital nimic in plus pentru
stabilirea tratamentului. Prezint
regimul de 180 HC si explic
valoarea fiecarui aliment.

Administrez la indicatia
medicului:APIDRA
12U,METOCLOPRAMID
3tb/zi(antivomitiv),viatmina
B6 3tb/zi

Diagnostic de
nursing
1. NEVOIA DE A
ELIMINA
-din cauza:
eliminarii
inadecvate
cantitativ se

Interventii

Obiective

Proprii

Pacienta sa fie echilibrata

hidroelectrolitic si
acidobazic. Sa nu prezinte
complicatii urinare in
decurs de 24 ore

Recoltez si masor cantitatea de

urina pentru examene si
glicozurie.

54

Delegate

Administrez medicatia
antidiabetica deorece
normalizarea glicemie
dispare poiluria si in c
din urma deshidratare

manifesta poliuria
2. NEVOIA DE A FI
CURAT, INGRIJIT,
DE A PROTEJA
TEGUMENTELE SI
MUCOASELE
-dificultate de a
face ingrijiri de
igiena din cauza:
alterarii integritatii
mucoasei genitale
se manifesta
pruritul genital
6.
NEVOIA DE
A
DORMI SI
DE A SE ODIHNI
-insomnie din
cauza incapacitatii
de a se odihni
pacienta manifesta
agitatie si vertij
7.
NEVOIA
DE A INVATA CUM
SA-SI PASTREZE
SANATATEA
-dificultatea de a
invata:din cauza
lipsei de cunstinte
se manifesta
incapacitatea
pacientei de a
intelege boala

Pacienta sa nu mai prezinte

prurit genital in decurs de 3
zile. Pacineta sa nu devina
sursa de infectie

Invat pacienta sa isi efectueze

toaleta genitala cu apa si
sapun si sa isi administreze
tratamentul prescris

Administrez medicatia
indicatia medicului :
STAMICIN
3tb/zi,NIDOFLOR(UNG
aplicatii locale de 2 o

Pacienta sa beneficieze de
un somn odihnitor in decurs
de 48 ore

Stabiolesc cu pacienta un
program de somn. Rog
pacienta sa se intinda astfel
incat bratele,picioarele,spatele
si gatul sa fie intr-o pozitie
confortabila. Sa-si relaxeze
pieptul si stomacul

In cazul in care thnici

aplicate nu dau rezult
administreaza la indic
medicului: DIAZEPAM
seara cu jumatate de
inainte de culcare

Informarea pacientei
asupra bolii

Sfatuiesc pacienta sa respecte

regulele de baza in iabetul
zaharat

PLAN DE NGRIJIRE
PACIENT T.L. , 56 ANI, DIAGNOSTIC MEDICAL: DIABET ZAHARAT TIP 1
A DOUA ZI DE INGRIJIRE A DOUA ZI DE SPITALIZARE

Diagnostic de nursing
1. NEVOIA DE A FI
CURAT SI DE A
PROTEJA
TEGUMENTELE SI
MUCOASELE
-dezinteres fata de
masurile de
igiena:din cauza
alterarii integritatii
mucoasei genitale se
manifesta pruritul
genital

Interventii

Obiective
Pacienta sa nu mai
prezinte prurit genital in
decurs de 3 zile. Pacineta
sa nu devina sursa de
infectie

55

Proprii
Recoltez si masor cantitatea de
urina pentru examene si
glicozurie. Ma sigur ca pacienta
isi efectueaza zilnic toaleta
zilnca.

Delegate
Continui tratamentul
prescris e medic STAM
3tb/zi,NIDOFLOR(UNG
aplicatii locale de 2 o

2. NEVOIA DE A BEA SI
DE A MANCA
-alimentare
neadecvata:din
cauza lipsei de
informare in
totalitate cu privire
la regimul diaberic
se manifesta teama
nerespectarii
regimului cu
strictete
3. NEVOIA DE A EVTITA
PERICOLELE
-stare depresiva din
cauza
dezechilibrului
metabolismului
glucidelor si
lipidelor pacienta
manifesta
ameteli,transpiratii
si piele umeda

Pacineta sa cunoasca
regimul alimentar diabe
tic si sa-si calculeze
fiecare aliment in functie
de HC

Explic regimul diabetic de 180

de hidrati. Alimentele permise
fara cantar vor fi cele care vor
completa masa atunci cand
pacientul nu se va satura.
Pacienta va scrie tot ce
consuma pe o lista iar fiecare
aliment va fi socotit in functie
de hidratii de carbon continuti.

Pacienta sa prezinte o
valoare gicemica normala
si simptomele
hipoglicemiei sa dispara
in 10 minute

Determin valoare glicemiei din

sange capilar

Administrez la indicat
medicului 250ml lapt
HC si 20 g paine =10

4. NEVOIA DE A INVATA
CUM SA-SI PASTREZE
SANATATEA
-lipsa de cunostinte
din cauza :dorintei
pacientei de a invata
cat mai multe despre
diabetul zaharat se
manifesta starea de
neliniste

Pacienta sa acumuleza
noi cunostinte si sa
dobandeasca obiceiuri si
deprinderi noi

Avertizez pacienta despre

simptomele hiperglicemiei:
transpiratie, piele rece si
umeda, palpitatii, tremor,
respiratie accelerata, cresterea
tensiunii arteriale, neliniste,
paloare, greata. Toate semnele
si simptomele nu apar simultan

Prezint pacientei toat

complicatiile posibile
aparea daca regimul
tratamentul nu sunt
respectate: cetoacido
hipoglicemia.

Diagnostic de nursing
5. NEVOIA DE A-SI
MENTINE
TEGUMENTELE SI
MUCOASELE
INTEGRE
-alterarea mucoasei
din cauza: riscului de

Interventii

Obiective

Proprii

Pacientul sa fie ferit de

complicatiii infectioase

Supraveghez tegumentele
pacientului

56

Delegate

infectie bolnavul
manifesta
tegumente palide

PLAN DE NGRIJIRE
PACIENT T.L., 56 ANI, DIAGNOSTIC MEDICAL: DIABET ZAHARAT TIP 1
A TREIA ZI DE INGRIJIRE A TREIA ZI DE SPITALIZARE

Diagnostic de
nursing
1. NEVOIA DE A
INVATA CUM SA-SI
PASTREZE
SANATATEA
-atingerea
integritatii
mucoasei din
cauza dorintei
pacientei de a
invata cat mai
multe despre
diabetul zaharat
se manifesta
starea de neliniste

Interventii

Obiective

Proprii

Pacienta sa acumuleza noi

cunostinte si sa dobandeasca
obiceiuri si deprinderi noi

57

Avertizez pacienta despre

simptomele hiperglicemiei:
transpiratie, piele rece si
umeda, palpitatii, tremor,
respiratie accelerata, cresterea
tensiunii arteriale, neliniste,
paloare, greata. Toate semnele
si simptomele nu apar simultan

Delegate

Prezint pacientei toat

complicatiile posibile
aparea daca regimul
tratamentul nu sunt
respectate: cetoacido
hipoglicemia.

EPICRIZA

Pacienta T.L. in varsta de 56 de ani domiciliata in Galati se interneaza in sectia de diabet cu

poliurie, polifagie, polidipsie, prurit genital, scadere ponderala, greturi, varsaturi, oboseala, tegumente si
mucoase palide, T.A. 160/90 mmHg, glicemie 280mg/dl .
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:Diabet zaharat tip 1
Diabet zaharat tip 1 nou descoperit. In timpul spitalizarii s-a recoltat sange pentru examene
biochimice, VSH, fibrinogen, i s-a administrat tratament cu insulina rapida APIDRA in 3 doze pe zi
10U, 8U, 8U, si noaptea la ora 22 insulina LANTUS 16U.
Se recomanda:
-regim alimentar respectand carbohidratii prescrisi
-sa urmeze sfaturile si tratamentul prescris
-controlul glicemiei cat mai des

CAZUL 3

CULEGERE DE DATE
Numele: B.
58

Prenumele: T.
Sex: Feminin
Vrsta: 46 ani
Domiciliul: Galai.
Antecedente heredo-colaterale: neag
Antecedente personale: Vaccinat conform schemei M.S.
Observare iniial: G=64 kg, nlime: 1,62 m. AV =76/min; T.A. = 110/60 mmHg.
EXAMEN CLINIC GENERAL:
Stare general: mediocr.
esut musculo-adipos: slab reprezentat.
Sistem ganglionar: nepalpabil
Sistem osteo articular: integru
Aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate normal, R = 20 r/min
Aparat cardiovascular: normal.
Cord clinic de dimensiune normal, zgomote ritmice, suflu sistolic sp.II AV =76/min;
T.A. =
160/80 mmHg.
Aparat digestiv: normal conformat, sensibil la palpare, splin nepalpabil, tranzit normal.
Aparat urogenital: normal, miciuni fiziologice.
Aspecte psihologice:
Stare de contien: orientat temporo-spaial, contient

DIAGNOSTIC MEDICAL: Diabet zaharat tip 2

MOTIVELE INTERNRII:
-anxietate
-tahicardie
-poliurie 5600ml
-polidipsie 5800ml
59

-greturi
-halena cu miros de acetona
-durere in epigastru
- Examen sumar de urin:
Analize

Rezultatele pacientei

Acid ascorbic

Negativ

Bilirubina

Negativ

Corpi cetonici

Negativ

Glucoza

Prezent

pH

Proteine

Negativ

Urobilinogen

Negativ

Nitrii

Negativ

Densitate urinar

1010

- Examen de laborator:
Analize

Valorile pacientei

Valori normale

Glucoz

200 mg./dl.

65 120 mg/dl

Uree

26 mg/dl.

15,0 45,0 mg/dl

Creatinin

1,4 mg./dl.

6 1,3 mg/dl

T.G.O.

25 U/L.

15 50 U/L

T.G.P.

27 U/L.

15 65 U/L

Fibrinogen

320 mg. %

180 350 mg. %

APTT

30,4

26 36

Hemoglobin

11,7 g%

11,5 17 g%

Hematocrit

31,15 %

35 74 %

Leucocite

93000/mm

4000-100000/mm

Ts

240

Tc

255

VSH

12 mm/lh

LA EXAMINARE
nlimea: 1,65 m.
60

Greutate de 56 de kg.
Starea general mediocr, febril (T = 38,3oC)
Starea de contien pstrat.
Tegumentele i mucoasele palide.
esut cutanat bine reprezentat.
esut muscular normotrof, normochinetic.
Sistemul osteoarticular - RAA.
Aparat respirator: R = 20/min., dispnee, torace normal conformat, murmur vezicular
nsprit, submatitate n 1/3 a hemitoracelui drept.
Aparat cardiovascular: TA =110/65 mm Hg, P =82/min, regiunea precordial
nemodificat, zgomote cardiace ritmice fr modificri.
Aparat digestiv: faringe i amigdale hiperemice, disfagie, ficat i splin nepalpabile,
abdomen mobil, nedureros spontan i la palpare.
Aparat genito urinar: loji renale libere, miciuni fiziologice, urini normocrome.
Sistem nervos central i reflexe osteo-tendinoase i cutanate prezente. Nu prezint
semne de iritaie meningeal

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR INDEPENDENTE SI DEPENDENTE IN

CADRUL NEVOILOR FUNDAMENTALE .
1. Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie
-pacienta prezint tahipnee, 25 respiraii/minut,
-tahicardie, 100 puls/minut,
-TA = 90/60 mmHg,
-prezen respiratorie cu miros de aceton
2. Nevoia de a bea i mnca:
-avea un orar al meselor dezorganizat ajungnd chiar la 8-9 mese pe zi, consuma dulciuri
i grsimi n exces,
-prezenta o sete imens i continu
-prezint protez dentar.
3. Nevoia de a elimina:
-prezint oligurie,
-miciuni cu o frecven de 2-3 miciuni pe zi,
-prezena acido-cetozei n urin,
-tranzitul intestinal pstrat,
-scaunul - 1 pe zi,
-pacienta prezint vrsturi incoercibile,
-urina are miros de fructe coapte sau cloroform din cauza prezenei acidocetozei.
4. Nevoia de a se mica i a avea o postur bun:
61

-sistemul osteo-aritcular al pacientei este integru, ns datorit comei diabetice

acidocetozic, mobilitatea voluntar este greoaie,
- i se face masaj muscular, mobilizare pasiv, pentru prevenirea atrofiei musculare,
5. Nevoia de a dormi i a se odihni:
-doarme 4-5 ore pe noapte,
-somnul prezint treziri frecvente,
-prezint insomnii,ziua.
-pacienta se simte obosit i doarme n timpul zilei aproximativ 3-4 ore,
6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca:
-se mbrac i se dezbrac singur dar cu dificultate,
-n condiiile intra-spitaliceti este ajutat de ctre personalul medical.
7. Nevoia de amenine temperatura corpului n limite normale:
-pacienta este afebril, 36,5 C,
-prefer o temperatur a mediului ambiant de 21-22 de grade.
8. Nevoia de a-i menine tegumentele curate i integre:
-tegumentele sunt uscat, curate,
-nu prezint leziuni ale tegumentelor i mucoaselor.
9. Nevoia de a evita pericolele:
-este orientat temporo-spaial,
-prezint percepii senzoriale conform vrstei sale,
-respect cu strictee medic
aia prescris.
10. Nevoia de a comunica:
-este o pacient contient de afeciunea de care sufer, colabornd cu cadrele spitaliceti,
-este receptiv la indicaiile personalului medical.
11.Nevoia de a practica religia:
-pacienta este o persoan credincioas i triete dup convingerile bisericii ortodoxe,
-dorete s participe la serviciile religioase care se efectueaz n incinta spitalului, dar la care
ns nu poate participa datorit strii sale,
12.Nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii:
-este pensionar, vduv,
-se implic n creterea nepoilor i treburilor casnice.
13.Nevoia de a se recrea:
-este nerbdtoare de a se deplasa n afara salonului,
-vizitele copiilor i a nepoilor o ajut n lupta mpotriva acestei boli.
14.Nevoia de a nva cum s-i pstreze sntatea:
-este receptiv la tot ceea ce este n interesul nsntoirii ct mai grabnic a sa
-i face tratamentul cu contiinciozitate n vederea vindecrii ct mai rapid

62

PLAN DE NGRIJIRE
Diagnostic de
nursing
1. NEVOIA DE A
COMUNICA
-neadaptarea la
situatie din cauza
comunicarii
ineficiente la nivel
afectiv se
manifesta
nozofobia
2. NEVOIA DE A
RESPIRA SI DE A
AVEA O BUNA
CIRCULATIE
-dificultatea in a
respira din cauza
cetoacidozei se
manifesta halena
de acetona
3. NEVOIA DE A
MANCA SI DE A
BEA
-dificultate in a
respecta regimul
din cauza
alimentatiei
neadecvatep,acien
ta manifesta
greturi si varsaturi

Obiective

Interventii
Proprii

Delegate

Evaluare

Pacienta sa stabileasca legaturi

cu cei din jur in urmatoarele 48
de ore

Familiarizez pacienta cu
mediul spitalicesc, dau
posibilitatea pacientei de
a-si exprima dorintele si
nevoile

Nozofobia persista

Pacienta sa respire normal,

halena de acetona sa dispara

Fara ca pacienta sa-si

dea seama observ
respiratia acesteia care
este de tip Kusmaul

La indicatia medicului
administrez oxigen pe sonda
nazala 4l/min

Respiratia s-a normalizat

dar persista cetoacidoza si
implicit halena cetonica

Pacienta sa nu prezinte varsaturi

si greata in decurs de 24 de ore

Invat pacienta valoarea

glucidic a alimentelor

La indicati medicului se
administreaza METOCLOPRAMID
3tb/zi

Dupa 24 de ore pacienta nu

mai prezinta nic greturi nici
varsaturi

PACIENT B.T., 46 ANI, DIAGNOSTIC MEDICAL: DIABET ZAHARAT TIP 2

PRIMA ZI DE INGRIJIRE PRIMA ZI DE SPITALIZARE

63

Diagnostic de
nursing
4. NEVOIA DE A
DORMI SI DE A SE
ODIHNI
-epuizare din
cauza dificultatii
de a dormi
manifestata prin
cefalee, nelinistea
si greata

Obiective
Pacienta sa nu mai prezinte
cefalee in decurs de o ora

Interventii
Proprii

Delegate

Sfatuiesc pacienta sa
aib mai multa incredere
in fortele proprii de a-si
stapani teama

64

Administrez la indicatia
medicului ALGOCALMIN 3f/ zi
IM

Evaluare
Pacienta nu mai prezinta
cefalee

PLAN DE NGRIJIRE
PACIENT B.T., 46 ANI, DIAGNOSTIC MEDICAL: DIABET ZAHARAT TIP 2
A DOUA ZI DE INGRIJIRE A DOUA ZI DE SPITALIZARE

Diagnostic de
nursing

Obiective

Interventii
Proprii
Incurajez pacienta sa
aib inredere in echipa
medicala, ii simulez
conversatia cu bolnavii
de diabet zaharat cu
evolutie buna

Delegate

Evaluare

1. NEVOIA DE A
COMUNICA
-confuzie din
cauza comunicarii
ineficiente la nivel
afectiv se
manifesta
nozofobia
2. NEVOIA DE A
RESPIRA SI DE A
AVEA O BUNA
CIRCULATIE
-dificultatea in a
respira din cauza
tahicardiei se
manifesta
palpitatii

Pacienta sa stabileasca
legaturi cu cei din jur

Pacienta sa prezinte valori

normale ale TA in decurs de
48

Recomand pacientei sa
evite efortul fizic si
insotesc paienta la EKG

La indicatia medicului
administrez NITROPECTOR 2tb/zi

Valorile TA au sczut putin

3. NEVOIA DE A BEA
SI A MANCA
-hidratare
excesiva din cauza
ingerarii
inadegvate

Sa se obtina un echilibru
metabolic prin consumarea
lichidelor fara indulcitori
naturali

Invat pacienta care sunt

lichidele permise: ceai,
cafea neagra indulcita cu
zaharina. Recoltez sange
pentru aflarea glicemiei

La indicatia medicului ii dau

zaharina 4-8 tb/zi

Valoarea glicemiei a scazut

si pacienta a inteles
utilizarea indulcitorilor
artificiali

65

Nozofobia a disparut,
pacienta discuta cu echipa
medicala si bolnavii

cantitativ si
calitativ a
lichidelor se
manifesta
hiperglicemia si
poliuria
4. NEVOIA DE A
DORMI SI ODIHNI
-stare depresiva
din cauza
anxietatii se
manifesta
insomnia

Pacienta sa beneficieze de un
somn cantitativ si calitativ

Invat pacienta sa
practice tehnici de
relaxare

La indicatia medicului
administrez o tableta de
diazepam cu jumatate de ora
inainte de culcare

Pacienta are un somn mai

linistit

PLAN DE NGRIJIRE
PACIENT B.T., 46 ANI, DIAGNOSTIC MEDICAL: DIABET ZAHARAT TIP 2
A TREIA ZI DE INGRIJIRE A TREIA ZI DE SPITALIZARE

Diagnostic de
nursing
1. NEVOIA DE A
ELIMINA
-hidratare
excesiva din cauza
dezechilibrului
hidroelectrolitic
pacienta prezinta
hiperglicemie si
poliurie
2. NEVOIA DE A
INVATA CUM SA-SI
PASTREZE
SANATATEA

Obiective

Interventii
Proprii

Delegate

Reechilibrarea hidroelectrolitica

Efectuez bilantul hidric

masurand diureza si
notez in foaia de
temperatura, recoltez
sange pentru glicemie,
recomand pacientei sa
consume lichide in
functie de necesitati

Pacienta sa acumuleze noi

cunostinte si sa dobandeasca
obiceiuri si deprinderi noi

Avertizez pacienta
despre simptomele
hiperglicemiei:
transpiratie, piele rece si

66

Administrez medicatia
antidiabetice pentru
normalizarea glicemiei

Evaluare
Pacienta afirma ca nu mai
urineaza noaptea si se
observa tendinta catre
normalizare a glicemie

Pacienta este multumita ca

a mai invatat ceva nou

-lipsa de
cunostinte din
cauza dorintei
pacientei de a
invata cat mai
multe despre
diabetul zaharat
se manifesta
starea de neliniste

umeda, palpitatii,
tremor, respiratie
accelerata, cresterea
tensiunii arteriale,
neliniste, paloare, greata.
Toate semnele si
simptomele nu apar
simultan

67

EPICRIZA

Pacienta B.T. in varsta de 46 de ani domiciliata in Galati se interneaza in sectia de

diabetcu poliurie, polidipsie, hipertensiunea arteriala(180/90 mmHg), tahicardie, astenie,
tegumente si mucoase palide, durere in epigastru, halena de acetona, scadere in
greutate aproximativ 5 kg, greturi si varsaturi.
Diagnostic de internare: diabet zaharat tip II, hipertensiunea arteriala.
In timpul spitalizarii s-a recoltat singe pentru analize, i s-a facut electro
cardiograma, i s-a administrat tratament cu insulina HUMALOG si lantus.
La externare bolnava prezinta stare ameliorata: TA 130/70 mmHg, puls -70
b/min, respiratie = 18 r/min, glicemia 110
Se recomanda:
-sa urmeze sfaturile si tratamentul prescris;
-regim alimentar respectand hidratii;
-controlul glicemiei ori de cate ori este nevoie;
-la jumatate de an un control neurologic si oftalmologic (fundul de ochi).

TEHNICI FOLOSITE

MASURAREA BILANTULUI HIDRIC, NOTAREA IN

FOAIE,INTERPRETAREA VALORILOR, INTERVENTII

68

Pentru a urmari bilantul lichidian in organism, este necesar sa se noteze atat intrarile
cat si iesirile (diureza masurata cu exactitate si alte pierderi
Intrarile sunt constituite prin apa din alimente si bauturi, pe de o parte si prin apa
provenita din metabolismul celular, pe de alta parte in unele cazuri sunt si alte intrari: perfuzii,
transfuzii

Iesiri sunt constituite prin urina, scaun si pierderi insensibile (cale pulmonara si cutanata) sau
pot fi pierderi anormale patologice: in caz de febra, varsaturi, diaree, aspiratii, fistule, drenaje care vor fi
de asemenea masurate, evaluate cat mai exact si notate pentru bilantul lichidian.
De retinut:

Pentru fiecare grad peste 37C, se va calcula o pierdere suplimentara de peste 500 ml apa
Se va nota de asemenea de cate ori a fost schimbat un pansament si gradul de imbibare, se

estimeaza ca printr-un pansament abundent imbibat se pot pierde cca. 500-700ml apa
Un bilant echilibrat intre intrari si iesiri mentine o hidratare constanta
Bilantul vizeaza mentinerea unui echilibru intre pierderile de apa si cantitatile care vor trebui
administrate
Determinarea cantitatii de urina pe 24 de ore:
Obiective:

Obtinerea datelor privind starea morfofunctionala a aparatului renal si asupra altor imbolnaviri
Cunoasterea volumului diurezei
Efectuarea unor determinari calitative (analize biochimice) din cantitatea totala de urina emisa
Urmarirea bilantului circulatiei lichidelor in organism = bilantul lichidian (intrari iesiri)
Masurarea diurezei: Colectarea urinei pe 24 de ore:

Se pregatesc recipiente vase cilindrice gradate, cu gat larg, spalate si clatite cu apa distilata

(pentru a nu modifica compozitia urinei) si acoperite

Se poate utiliza orice borcan de 2 4 litri pe care il vom grada noi cu creion dermatograf sau cu

benzi de leucoplast
Colectarea incepe dimineata, la o anumita ora, si se termina in ziua urmatoare, la aceeasi ora
Se informeaza pacientul asupra necesitatii colectarii corecte a urinei si asupra procesului
Pentru o determinare corecta:

Pacientul urineaza dimineata la o ora fixa, aceasta cantitate de urina de la prima emisie se arunca
Se recolteaza, apoi, toate urinile emise in decurs de 24 de ore, pana a doua zi, la aceeasi ora,
pastrandu-se si urina de la ultima emisie
De retinut:
69

Golirea vezicii trebuie sa se faca inainte de defecare

Pentru a impiedica procesele de fermentare, se vor adauga, la urina colectata, cristale de timol
Recipientul cu urina este etichetat cu numele pacientului, numarul salonului, pat, si se tine la

racoare si ferit de lumina, pentru a preveni descompunerea urinei

Dupa golirea recipientului, acesta se va spala si dezinfecta conform cerintelor
Pentru examene fizice (cantitate, aspect, miros) se recolteaza urina din 24 de ore
Pentru examene chimice se recolteaza 100 ml de urina
Pentru determinarea tolerantei la glucide, 100 ml de urina vor fi vor fi recoltati din cantitatea
totala de urina pe 24 de ore
Notarea diurezeii:

Diureza se noteaza zilnic in foaia de temperatura a pacientului

Prin hasurarea patratelelor corespunzatoare cantitatii de urina si zilei respective
Spatiul dintre doua linii orizontale a foii de temperatura corespunde la 100 ml de urina
Cantitatea de urina eliminata in 24 de ore, in mod normal este de aproximativ 1500 ml.
(LUCRETIA TITIRCA - Ghid de nursing Edtura Viata medicala romaneasca,Bucuresti, pagina 31-33)

ADMINISTRAREA INSULINEI

Insulina este secretata de celulele beta, ale insulelor Langerhans ale pancreasului.
Este singurul hormon hipoglicemiant cunoscut. ).(LUCRETIA TITIRCA - Ghid de nursing
Edtura Viata medicala romaneasca,Bucuresti, pagina 39)
Dupa modalitatea de obtinere:

Insuline provenite de la porcine si bovine

Insuline inalt purificate, de tip Monocomponent MC
Insuline de tip uman HM (biosintetice sau semisistemice)
70

Dupa dinamica actiunii:

Insuline rapide, utilizate in urgente: insulina cristalina, Actrapid MC, HM

Insuline intermediare, actiunea incepe la 45 120 de minute, durata de 12 24 de ore
Insuline lente: Ultralent MC, Lente MC, Huminsulin Long HM
Preparate de insulina pentru stilouri (pen-uri) de tip HM cartuse
Efecte adverse: alergie, tahicardie, cefalee, dureri abdominale, diaree, balonari
Sulfamide antidiabetice:

Sulfamide: Tulbutamid, Glibencalmin, se administreaza pacientilor cu obezitate

Biguanide: Meguan, Silubin, efecte adverse: dureri abdominale, balonari
Forme de prezentare:

Flacoane: 5ml/40U (ex. Insulina cristalina, Actrapid MC, HM), administrat i.m., i.v., s.c.
Pen-uri: cartuse de 1.5 ml (100U/ml), 3ml (100U/ml)
Pompa externa de infuzie a insulinei, administrare s.c. sau intraperitoneal
Tablete: Ex.Tolbutamid, Meguan
Interventiile asistentei medicale si reguli de respectat:

A)

pentu administrarea insulinei

respectarea prescriptiilor medicului privind doza, calea si ritmul de administrare
verifica valabilitatea preparatelor si aspectul lor (insuline rapide sunt limpezi cele

intermediare au aspect lactescent, dar fara flacoane)

pastreaza flacoanele cu insulina la frigider (2 8C), flacoanele din care se administreaza

se pot pastra si in camera racaroasa la intuneric, la o temperatura sub 25C

pregateste pacientul in vederea administrarii (insulinele rapide se administreaza cu 15

30 de minute inaintea mesei)

pregateste intrumentele si materialele necesare pentru administrarea prin injectie s.c.,

i.m., i.v. (in urgente)

se utilizeaza seringi de unica folosinta, gradate in unitati de insulina
flacoanele cu insulina intermediara sau lenta se omogenizeaza prin culcarea flaconului

intre palme si rularea lui blanda si repetata

aspirarea dozei recomandate din flacon in seringa se face aplicand masurile de asepsie si

evitand patrunderea bulelor de aer in seringa

injectarea insulinei se face dupa tehnicile cunoscute ale injectiilor s.c., i.m., i.v.,

respectand locurile de electie si regulile de asepsie

supravegherea pacientul si sesizeaza aparitia unor complicatii generale sau locale

(hipoglicemia, alergia la insulina, hipodistrofia atrofica sau hipertrofica)

recolteaza sange, urina a jeun si postprandial, pentru monitorizarea glicemiei si
glicozurie
71

Atentie:

fiecare tip de insulina se administreaza cu seringa separata

fiecare amestec insulinic se administreaza cu seringa separata
dupa dezinfectia dopului de cauciuc cu alcool, al flaconului de insulina, se asteapta

evaporarea alcoolului
rotatia locurilor de electie ale injectiei s.c. este obligatorie pentru a preveni lipodistrofia
la pacientii normoponderali, pentru injectarea s.c. a insulinei la nivel abdominal, nu este

necesar formarea pliului cutanat

la pacientii supraponderali, indiferent de locul de electie al injectiei s.c. cu insulina, se va

forma pliul si se vor utiliza ace de 12.5 19.5mm

invata pacientul cu diabet zaharat, insulinodependent, sa-si administreze singur insulina

B)

prin injectie subcutanata, respectand zonele de electie, doza si masurile de asepsie

pentru administrarea antidiabeticelor orale:
administreaza antidiabeticele sulfonamide (tulbutamid, glibenclamid) cu 30 de minute
inaintea meselor.(LUCRETIA TITIRCA - Ghid de nursing Edtura Viata medicala romaneasca,Bucuresti,
pagina 40)

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTII SUBCUTANATE

Definitie: prin injectii subcutanate se pot introduce in organism substante

medicamentoase izotonice lichide, nedureroase, prin intermediul unui ac, care patrunde in tesutul
celular subcutanat.(LUCRETIA TITIRCA - Ghid de nursing Edtura Viata medicala
romaneasca,Bucuresti, pagina 50)
Scop: terapeutic:

Injectare de solutii cristaline: insulina, histamine, cofeina

Injectare de solutii izotone nedureroase
Locuri de electie: regiuni bogate in tesut celular lax, extensibile

Fata externa a bratului; fata superoexterna a coapsei

Fata supra- si subsinoasa a omoplatului; regiunea subclaviculara
Flancurile peretelui abdominal
Materiale necesare:

Seringi sterile; ace cu diametrul 6/10; 7/10, lungi de 30 50 mm, cu bizoul lung
Medicamentul prescris
Tavita renala, tava medicala, casoleta cu tampoane de vata si tifon sterile
Pile din metal pentru deschiderea fiolelor, solutii dezinfectante, manusi sterile
72

Pregatire pacient:

Psihic: se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventualele reactii pe care le va

prezenta in timpul injectiei

Fizic: pentru fata externa a bratului, pozitia pacientului este sezand, cu bratul sprijinit pe
sold
Efectuarea injectiei:

Asistenta se spala pe maini si imbraca manusi sterile, dezinfecteaza locul injectiei

Se prinde seringa pregatita, ca pe un creion, in mana dreapta
Se face o cuta a pielii intre indicele si policele mainii stangi, care se ridica dupa planurile
profunde
Se patrunde brusc, cu forta la baza cutei, longitudinal 2 4 cm
Se verifica pozitia acului prin retragerea pistonului, daca nu s-a patruns intr-un vas
sanguin
Se injecteaza lent solutia medicamentoasa prin apasarea pistonului cu policele mainii
drepte

Se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul infectiei, masandu-se usor

pentru a favoriza circulatia si resorbtia medicamentului
Accidente si interventii:

Durere vie prin lezarea unei terminatii nervoase, se retrage acul putin spre suprafata
Ruperea acului: extragere manuala sau chirurgicala
Hematom prin lezarea unui vas mai mare, se previne prin verificarea pozitiei acului
inainte de injectare
De stiut: locurile de electie ale injectiilor se vor alterna, pentru a asigura refacerea
tesuturilor in care s-a introdus substanta medicamentoasa
De evitat: injectia in regiunile infectate sau cu modificari dermatologice. .
(LUCRETIA TITIRCA - Ghid de nursing Edtura Viata medicala romaneasca,Bucuresti, pagina
59)

73

74

MEDICAMENTE UTILIZATE N TRATAMENTUL DIABETULUI ZAHARAT

SI IN AFECTIUNILE MENTIONATE LA PLANURILE DE INGRIJIRE

NR

1.

2.

MEDICAMEN
T

ACTRAPID

HUMALOG

ACIUNE
TERAPEUTIC

Corector de
glicemie

Corector de
glicemie

MOD DE
ADMINISTRARE
Urmati instructiunile
primite de la medicul
dumneavoastra privind
tipul de insulina, doza si
momentul injectarii si
asigurati-va ca aveti tipul
si concentratia de insulina
prescrise. Nu schimbati
doza sau preparatul de
insulina decat la indicatia
medicului.
Fiecare
caz de diabet are
particularitatile sale si de
aceea
se realizeaza un program
individual pentru fiecare
pacient in parte.

75

INDICAII

CONTRAINDICAII

REACII
ADVERSE

Diabet Zaharat.

Poate apare o reactie

la insulina
(hipoglicemie).
Primele simptome ale
unei reactii la insulina
pot aparea brusc si
includ: transpiratie
rece, batai rapide ale
inimii, nervozitate sau
tremuraturi.

Unele
medicamente
influenteaza
necesarul de
insulina. De aceea,
daca luati orice
alta medicatie, va
rugam sa va
consultati medicul.

Hipersensibilitate la
insulina lispro sau la
oricare dintre
excipienti.

Cea mai frecventa

reactie adversa pe
care poate sa o
prezinte un pacient
cu diabet zaharat
in timpul
tratamentului cu
insulina este
hipoglic
Alergia locala este

Diabet Zaharat

Hipoglicemie.

frecventa emia.

3.

4.

5.

LANTUS

ALGOCALMIN

DIAZEPAM

Scadere a
zaharului din
sange

Analgezic
puternic
Aciune
antipiretic

Tranchilizant,
miorelaxant,
anticonvulsivant
i antispastic
uterin

Lantus trebuie administrat

o data pe zi, oricand in
timpul zilei, insa la
aceeasi ora in fiecare zi.
-aduli: 1-2
comprimate/zisau 1-2
ori/zi n injecii
intramusculare profunde
sau 1-3 supozitoare/zi
- copii: 1/4-1 1/2
comprimat, dup vrsta
sau 1-3 supozitoare
pentru copii pe zi
- aduli, un comprimat a 2
mg sau 10 mg de 2-4
ori/zi (dup situaie).
-btrni: cte 1
comprimat a 2 mg de 1-2
ori/zi (la nevoie se poate
crete cu pruden).

76

Diabet Zaharat

Colic renal, dureri

post-operatorii, mialgii,
nevralgii, lumbago,
sciatic, cefalee, grip,
stri febrile.

-Stari de tensiune,
nelinite i agitaie,
labilitate emoional,
tulburri neurovegetative
funcionale, insomnie,
nevroze anxioase, stri
reactive, boli
psihosomatice:

Hipersensibilitate la
substanta activa sau la
oricare dintre
excipientii.
Antecedente alergice
la derivaii de pirazol,
intoleran la
antiinflamatoarele
nesteroidiene (AINS);
afeciuni ale mduvei
hematopoietice;
antecedente de
agranulocitoz;
-alergie la diazepam,
miastenia gravis, oc,
com, intoxicaiile
acute cu alcool, sau
alte deprimante
centrale, glaucom.

Hipoglicemie
Mialgii
La locul injectarii
Edem.
Tulburari oculare
Poate determina n
cazuri foarte rare
i la tratament
prelungit reacii
alergice i
modificri ale
formulei
leucocitare
-relativ frecvent
oboseal,
somnolena,
ameeal, cefalee,
depresie, tremor,
tulburri de
vedere,
hipotensiune,
grea

6.

7.

8.

METOCLOPRAMID

REMOTIV

CEFTAMIL

Antivomitiv prin
actiune centrala,
creste tonusul
sfincterului
inferior al
esofagului,
favorizeaza
golirea
stomacului prin
stimularea
peristaltismului
gastric
1 comprimat
filmat contine
250 mg extract
uscat de
Hyperici herba
(iarba de
sunatoare),
corespunzator la
0,5 mg
hipericina totala
si excipienti .
Acioneaz prin
distrugerea
bacteriilor care
determin
apariia
infeciilor.
Aparine unui
grup de

Adulti, oral 1/2-1

comprimat sau 15-30
picaturi (5-10 mg) de 3
ori pe zi (inainte de
mese); rectal un supozitor
(20 mg) de 2-3 ori pe zi;
in situatiile acute se
injecteaza intramuscular
sau intravenos o fiola (10
mg), repetand la nevoie.

1 comprimat filmat
Remotiv 250 de doua ori
pe zi, dimineata si seara

Greata si voma
(postoperator, in cadrul
bolii de iradiatie,
provocate de
medicamente), sughit,
esofagita de reflux, staza
gastrica, dispepsie,
flatulenta, migrene;
pentru usurarea tubajului
duodenal si pentru
examenul radiologic
gastrointestinal.
Tulburari
neurovegetative;
Tulburari depresive de
intensitate usoara/medie;
Tulburari de anxietate.

Poate fi
administrat sub form de
perfuzie intravenoas sau
sub form de injecie ntro ven sau muchi.
Aduli i adolesceni cu
greutatea de 40 kg sau
peste
77

Utilizat pentru
tratamentul infeciilor
bacteriene severe

Sarcina,
feocromocitom;
prudenta la psihotici
si in insuficienta
renala (doze mai
mici). Nu se asociaza
cu neurolepticele
(potentare riscanta) si
cu atropina sau alte
anticolinergice
(impiedica efectul
metoclopramidei).
Hipersensibilitati
cunoscute la substanta
activa sau oricare
dintre excipienti;
Tratament
concomitent cu:
- anticoagulantele
orale;
- ciclosporina;

Constipatie sau
diaree, neliniste,
oboseala;
dozele mari pot
provoca
somnolenta si
tulburari
extrapiramidale
discrete (mai ales
spasme musculare,
la copii)

Celor alergic
i(hipersensibili) la
ceftazidim sau la
oricare dintre celelalte
componente
ale acestui
medicamen

Erupii n nsoite
de mncrime.
Dificulti de
respiraie.

Ameteli, astenie
uscaciunea gurii,
simptome
gastrointestinale,
cefalee si
transpiratii.

9.

NITROPECTOR

medicamente
numite
cefalosporine.
Tratament de
fond in angina
de piept,
realizeaza
profilaxia
crizelor;
tratament de
durata,
postinfarct

1 g pn la 2 g Ceftamil
de trei ori pe zi. Doza
maxim este de 9 g pe zi
Oral, cate 1/2-1
comprimat de 2-3 ori/zi
(cu 1/2 ora inainte sau o
ora dupa mese si la
culcare)

Tratament de fond in
angina de piept,
realizeaza profilaxia
crizelor; tratament de
durata, postinfarct.

Alergie sau
intoleranta,
hipotensiune marcata
si insuficienta
circulatorie acuta,
infarct acut de
miocard cu presiune
de umplere mica,
anemie severa,
traumatisme
cerebrale, hemoragie
cerebrala; prudenta in
glaucomul cu unghi
inchis, la
hipotiroidieni, in
prezenta hipotermiei,
la malnutriti, in bolile
hepatice si renale
grave. Se evita sau
prudenta in folosirea
bauturilor alcoolice;

Uneori congestia
pielii, cefalee,
ameteli, tahicardie,
tulburari digestive;
rareori
hipotensiune
severa, greata,
voma, diaree,
slabiciune,
neliniste, paloare,
transpiratie
(favorizate de
alcool); dozele
mari pot provoca
methemoglobinem
ie. Poate dezvolta
toleranta (se
exclude doza de
seara, se intrerupe
temporar
tratamentul).

Nistatina este un
antibiotic
fungistatic si
fungicid, lipsit

Se aplica de 2-3 ori pe zi

un strat subtire de crema
pe zona cutanata lezata
masand usor regiunea

Intertrigo de natura
microbiana, candidozica
sau mixta, perionichii si
dermite alergice de

Tuberculoza si
virozele cutanate
(inclusiv herpesul
simplu, vaccina si

In cursul unor
tratamente
prelungite, se
produce o

78

10.

NIDOFLOR

de activitate
antibacteriana.
Este activ fata de
Candida
albicans,
Coccidioides
immitis,
Cryptococcus
neoformans,
Histoplasma
capsulatum,
unele

pentru a favoriza
patrunderea cremei.

contact, microbiene sau

candidiene.

varicele); cazurile de
sensibilizare la
oricare din
componentele cremei.

suprainfectie cu
germeni rezistenti
la neomicina, se
impune suprimarea
aplicarii cremei si
instituirea unei
antibioterapii
adecvate. La
gravide nu se
recomanda
aplicarea cremei .

(VIOREL MOGOS Agenda medicala)

79

BIBLIOGRAFIE

1. ANDREEA DRAGOMIR - Preventia diabetului zaharatMEDIC RO.NR.28.2006

2. CEZAR TH.NICULESCU - Compendiu-Anatomia si fiziologia omuluiEditura
Corint2007
3. CORNELIU BORUNDEL - Manual de medicina interna pentru cadre medii Editura
Medicala 1979
4. CORNELIU BORUNDEL - Medicina interna pentru cadre medii,Editura ALL 2009
5. EUSEBIE ZBRANGA - Endocrinologie.Ghid de diagnostic si tratament in bolile
endocrine Editia a 3 a,Editura Polirom,2008
6. LUCRETIA TITIRCA - Ghid de nursing Edtura Viata medicala romaneasca,Bucuresti
7. LUCRETIA TITIRCA - Urgente medico-chirurgicale,Editura Medicala,2001
8. LUCRETIA TITIRCA - Breviar de explorari functionale,Editura Medicala,
Bucuresti,1994
9. PAPILIAN V. - Atlas de anatomia omuluiEditura Medicala ,Bucuresti,1992
10. VIORELT.MOGOS - Nutritie si dieteticaEditura didactica si pedagogica,
R.A,Bucuresti,1993
11. RODICA PERCIU - Diabetul zaharat si viata normal,Editura Craiova
12. VIOREL MOGOS Agenda medicala

80