CALIGRAFIA clasa a H-a (1 ord siiptiminal — 34 de ore anual) I. INDRUMARI GENERALE, Sericrea este un instrument important de munca int Jeciuala prin care ne fixim ideile si le transmitem al tora. De aceea, scopul predinii caligrafiel in scoali este de a forma deprinderi de scriere corectd, lizibilé, fru mons si rapid Principalele sareini care revin invalatorilor de 1a Clasa a Tha se refera la respectarea cerinfelor de igiena a sevierii (pozitia corect’ a corpului si a paxfilor com- Poneote), fa formarea deprinderilor de scriere frumoasit §i covet in condiiile asigurdrii ritmului normal al serierii. Pozitia corpulut Flevul se va ageza in banc eu corpul drept, cu capul uyor aplecat in fa{d, astfel incit distanta de la ochi la virful instrumentului de scris si nu fie mai mica de 30 om. Distanta dinize plept si baned si nu fie mai mick de 3 im. Pivioarele vor fi sprijinite pe podea, cu toatd falpa, ujor departate unul de altul. Umerii si fie {inuti Ta aceowsi tnaijime, iar mtinile (antebrafele) si stea pe banca, mina dreapti pentru seris, iar stinga pentra sprijin. Coatele nu trebuie sa alingd eorpul. Intre coate §i corp sa ramina o distan{a de 10—15 om. Copill trebuie ‘obignuiti sa-si fixeze contele 1a extremitatea respectiva a hincli, mma dreapta putindu-se migea liber de la stinga 1a dreapta, Caietut va {i ayezat oblie spre stinga, cu o Inclinatie de 20°, avind Jatura dreapta in_prelungirea antebratu- Jui, Colotn! trebuie si fie Iq 0 disian\a de 7—10 em de margines dinspre elev. Antebratul sting fine caietul in partea de jos. Accasta pozitie favorizearA migcarea antebratului rept, care se deplaseaza printe-o migcare de evantai de a stinga la dreapia, Mina sta in pretungirea antebrotulut. Deyetele folosite pentru scris (degetul mai torul si mijlociul) vo stiloul fara apisare si cris pare, tn aya fel ca degetul ardlitor sd se sprijine usor Be instrumentut de seris, pentru a putea, prin migedri fine, sii realizeze inscrierea ovalelor gi buclelor. Instrumentid de seris (stiloul) se fine la 2-3 em de virf. Dard se apucd mai jos, degetele se crispeazd. Di- recfia penijei trebuie sa fie orientatd ugor spre stinga, 70 pentru a se asigura coordonarea eculo-manual3. Pentru aceasta, instrumentul de scris va fi indreptat in direc- fia_cotilui si nu spre umar. Principalil obiectiv urmirit tn lectiile de caligratie este de a consolida si a perfectiona deprinderile de seriere corecta gf frumoasd predate in clasa I, respectind aceeasi forma a literelor si aceleasi legituri care au fost fnvifate conform modelului din abecedar cu fir continuu gi uniform, iar literele mari simplificate. Cerinjele care asigurdi lizibilitatea si care trebuie si stea Ta baza formarii deprinderilor de scriere corecta gi estelicd sint urmaitoarele + a) corectitudinea formei gi a legdturilor ntre litere : }) alinierea literelor (menfinerea constant a fnalfimii literelor) 5 6) realizarea unei proporfii juste intre tndljimea si latimea literei 4) pistrarea unei juste gi constante proportii fntre Jiterele mari gi mici gi Intre cele care se scriu pe unul, doud si tret spati ©) menfinerea unor distanfe egale intre litere, co- tespunzétoare cu un corp de litera ; i) mentinerea unei distante egale ntre cuvinte si care s corespundd cu doud corpuri de liter’ £) pistrarea constanta a directiei literelor (paralelism in axa literelor), Pentru asigurarea unui seris lizibil si estetic, corpul de litera mici trebuie si aibi de 3 mm, pe liniatura dictando $1 de aritmeti mari 6 mm, iar prelungirile 3 mm. inaijimea literele Asezarea in pagind tn liniaturit dictando Sus, in dreapta, pe primul spajfu se serie data. Se lasii un spatiu liber. Se scrie titiul lecffel 1a mijlocul paginii. Sub titlu, in dreapta, se serie numele autorului. Daca nu este nevole si se serie autorul, sub titlu se specifica sarcina de rezolvat (coplere, dictare, ide prin- cipale, exercitii, autodictare ete. Intre subiitlu gi text se lasii un rind liber. ‘Textul incepe prin respectarea alineatului (la textele in proza). Elevii vor respecta linia din marginea din stinga paginii, iar in dreapta vor serie pind la 0 dis- tan{a de 0,5 em de marginea caietulul,Asezarea in paginit pe eaietele de aritmetica $f dimensiunile literelor si ale cifrelor Data se serie in dreapta sus, pe primul interval. Se Jasi tret spatit libere, Se serie titlul 1a mijlocul paginii, Intre titlu si text se las dowd spafii libere. Se incepe textul problemei respectind alineatul. De asemenea, intrebarea problemei se va scrie cu alincat. Intre doud texte se las 4 spatii. Se respect marginea din stinga, Literele mari si prelungirile in jos ale literelor se fac pe un patriel gi un sfert, Corpil de literd mick va fi 3 mm, adiea cu 0,5 mm mai mult ca jumatate din indltimea casuei, lerele mari si prelungirile vor avea 6 mm, Cifrele so scriu in cite 0 cisuja. Atit la dictando, eft si la aritmeticdl se va respecta acuratesea paginii si a caietulu, evitindu-se stersaturile si pelele. Indrumiiri in legiturds cu desftisurarea exercijitior de seriere in lecfia de caligrafie Foarte important pentru formarea serlerii frumoase si corecte esie scrisul personal al invatatorului, care trebuie si serveascd drept model elevului. Scrisul in- Nafitorului trebuie s4 reproduci forma si legiturile Jiterelor asa cum au fost invajate in elasa 1. In fiecare lectie de caligrafie se va atrage atentia asupra pozifiei corecte a corpulul §1 a eafetului, Inaintea exercifiilor de scriere se yor da indicatii ortografice, grafice si tehnice, Textul trebuie si fie bine cunoscut, si fie citit si urmarit pe carte de fiecare elev. Cuvintele grele ca structura grafic’, cuvintele cu ortograme se analizeazi si se scrit Ia tabli. Ele pot, Famine acolo pentru ca elevul sii nu greseasea, seriin= du-le din minte. In legitura cu grafia se dau indica{ii de a respecta toate acele elemente care ‘asigura lizibililatea. La co- Pieri si dictari se dau indicafit tehnice ca scrisul si se faci pe propozitii Este obligatoriu ca dupi fiecare exercitiu de seriere SA se facd analiza rezultatelor, alit ortografic cit si grafic, discutindu-se si semnele de punctuajie invajate. Invititorul demonstresz’ pe rind greselile tipice la tabla si apoi le taie cu creta. Intreabli pe elevi cine fre in caiet greseala respectiva, Asifel, elevii se obisnuiesc si observe si si-si aprecieze serisul, Se serie poi forma corecti Ia tabla fie de elevii chemati in acost sop, fie de Invitéitor. Seolaril seria si ei in caictele Jor in mod corect literele, legiiturile sau cuvintele care se discuta, La sfirsitul temelor serise in ora de caligrafie, este bine si se ceard scolarilor si fact comparatie Intre dova texte scrise de ei st si indice care este mai frumos scris ; sa sublinieze intt-un text propozitia sau cuvin- tele cele mai frumos serise. Bste indicat ca 2—3 elevi si serie la tablii acceast propozifie din textul care s-a scris in caiet, Scolarii din Danca sint indrumafi sd faed aprecieri asupra scrisulul de la tabla si si arate cine a scris mai corect gi mai frumos, Este necesar s& se formeze ochiul elevului de ‘a vedea ce este necorespunziitor din punct de vedere grafic in scrisul lor, Dupii ce face analiza serisulul Ja tablé, propozitia sau textul scris gi analizat se scrie din nou de citre to\{ elevii in caietele Jor cu un seris imbunditayit. Trebuie si ee analizeze fn fiecare ori scrisul elevilor, Smpreund cu ei obligindu-i Ja critic’ si autecritica, pentru a nu se automatiza un seris gresil. Peniru a sporl cursivitatea scrierii, literele se vor executa cu o migeare continud, iar cuvintele yor #1 scrise intregi cu leguturi intre litere. Semnele djacritice se vor scrie dupa ce s-a seris intregul cuvint, Din repartitia orelor in progroma actuald se des- prinde un numdr insemnat de ore pentru analiza luc erator, Aceste lec{ii sint introduse cu seopul depistarii, nae lizei si corectarli greselilor. Ele se vor desfasura cu ajutorul autoanalizei clevilor care au scris gresit si cu ajutorul analizei celorlalii elevi, Se vor Tolost metodele : explicatia, demonstratia gL exerci Tecjiile de analiza lucravilor cer o activitate prea- labild de mare meticulozitate din partea invajdtorului, EYAPELE (orientative) ale unei lecfit de analiza a lueririlor L. Depistarea greselitor Invéijaitorul va cerceta fn afara orei eaietele coptilor cu Iueririle ce urmeazi si fie analizate. Isi va nota e fige greselile tipice si cele individuale / IL, Prozentarea Tuerdrilor Invijitorul va comunica elevilor scopul urmarit. Val da caictele elevilor si va face aprecieri generale asupra Jucririlor, Analiza se va face sub aspectul : 1. asezirii In pagina ; 2. al acurate| 3. al ortografiei ; 4. al grafict (roiafii do forma, inaltime, distant’, finclinajie uniforma a axelor lor). Primele doui puncte se vor discuta teoretic ou exemplificdri din lucririle elevilor. Celelalte dows, v 3 9 4, vor fi analizate la tabléi de invatitor gi vi prin exerci{ii Invatatorul va fol fiona Incet, repetind si exagerind migcarile pentru c& gestul grafic este condus de imaginea mintala a traseue Tul, Tot timpul va asocia demonstrajia migeirii cw Instructia verbald, pentru educarea gestulit cultivarea modelului interi ML, pe tat rul va urmari printre bi IV. Se vor face apreciert comparative Se poate reveni chiar Ia scrierea unor elemente gra= fico — ca exercitil Ca si la seri face exercifii de gi in orice lectie de caligrafie se vor nastics a degetelor gi miinilor. V. Coneluzit Se vor face aprecieri asupra felului cum au seris clevii gi se vor sinteliza regulile si cerintole analizate in ord. NOTA: : Etapele stint valahile Ia toate clas sarcinile gf specificul Liectirel clase, cle finind Sus seamd de io seriere model in care va ac- *