Sunteți pe pagina 1din 21
FACULTATEA DE DREPT - ADMITERE 2014 - nivel licenta - Proba de verificare a Rationamentului Logic din cadrul EXAMENULUI DE ADMITERE la FACULTATEA DE DREPT, sesiunea lulie 2014 va include evaluarea urmatoarele abilit&ti cognitive: 1. Capacitatea de rationament. Rationamentul este un proces prin care se obtin informafii noi din combinarea celor deja existente, Proba va evalua capacitatea candidatului de a descoperi reguli si de a utiliza aceste reguli pentru a rezolva probleme de rationament. 2. Inferente pe baza textului scris. Intelegerea textelor vizeaza acele operatii mintale la care recurge un cititor pentru a-gi face o reprezentare cat mai coerent a unui mesaj scris. Proba va evalua abilitatea candidatilor de a deriva sensul adecvat al unor cuvinte sau expresii din textele citite, si de a combina informafille. Pe scurt, capacitatea subiectului de-a construi sensul si de a genera inferente. 3. Capacitatea de transfer. Transferul vizeaz& acele procese care ne ofera posibilitatea rezolvarii de noi probleme pe baza similitudinii cu probleme deja rezolvate. Proba va evalua capacitatea candidatului de a aplica solutia descoperita in rezolvarea unei probleme la o problema noua. Aceste abilitati sunt esentiale pentru o performanta intelectualé ridicaté in domeniul academic. Foarte important: Rezolvarea testului nu soli problemelor ce trebuie rezolvate. alte cunostinte decat cele oferite in textul Corectarea se va face conform standardelor internationale de corectare a testelor. Vé oferim céteva exemple prin care se pot evalua aptitudinile mentionate. 1. CAPACITATEA DE RATIONAMENT |. Dacd pe baza unor reguli grupul de litere DOR se transforma in EOQ, iar LAC se transforma in MAB, ROD in SOC gi ARC in BRB. In ce se va transforma grupul de litere APT? incercuiti varianta de réspuns pe care o considerati corecta. a. BAS, b. BPS c. BSA d. BPT e. SPB Alfabet: A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M,N, O, P, Q, R, S, $, T, T, U,V, % Y, Zz (raspuns corect b) Il, Analizati corectitudinea urmatorului rationament, incercuind una dintre cele doud variante de raspuns. Unele dintre carfile scrise de X, despre dreptul roman depagesc 500 de pagini. Aceasta carte are doar 450 de pagini, deci nu este o carte scrisé de el. a. Corect b. Incorect (rspuns corect b) Ill Cititi cu atentie problema si incercuiti varianta de rspuns pe care o considerati corecté. Pentru a obfine licenta studenfii Universitafii A trebule sé parcurgé 12 cursuri selectate din trei domenil diferite ~ stlinfe sociale, stiinfele naturil si stlinfe exacte. ‘Studentii trebuie sa respecte urmatoarele reguli de inscriere la cursuri: Cel putin 6 din cursurile alese trebuie s& apartina de stlinfele naturil. Cel putin 5 cursuri alese trebuie s4 fie din domeniul stiintelor sociale si exacte. Cel putin 1 dar nu mai mult de 3 dintre cursur! sé fie din domeniul stiintelor exacte. Numérul minim de cursuri din domentul stiinfelor sociale necesare pentru obtinerea licentei este de: al b.2 a3 d.4 @ 5. (réspuns corect b) 2. INFERENTE PE BAZA TEXTULUI SCRIS Citit textul de mai jos si raspunde{i la intrebare alegnd varianta de raspuns care se potriveste cel mai bine cu. confinutul textului Robinson a parasit barca si a pornit de-a lungul {érmului. In curnd a dat de un ochi adane de apa ce se intindea cam pe o jumétate de kilometru. Aceasta I-a féicut si. se intoarca, dornic sa ajunga mai repede la corabie. Ce reprezinta jumatatea de kilometru din text? a. Adancimea ochiului de apa b. Distanta dintre ochiul de apa si barca c. Intinderea ochiului de apa d, Distanta dintre ochiul de apa si corabie (raspuns corect c) 3, CAPACITATEA DE TRANSFER Cititi propozitia de mai jos. intre primele doua cuvinte subliniate exist’ o anumita relatie. Identificati relatia dintre ele gi apoi, pe baza relatiei stabilite, alegeti dintre variantele de raspuns pe cea care se potriveste cel mai bine cu al treilea cuvant subliniat din propozitie. “Antrenorul este pentru sportiv cea ce profesorul este pentru ‘a. judector b. client c. elev d. avocatura (raspuns corect c) Exemplu - PROBA DE EXAMINARE A RATIONAMENTULUI LOGIC ATENTIE! NU DESCHIDETI CAIETUL DECAT LA INDICATIA SUPRAVEGHETORULUI! Nu marcatj nimic pe acest caiet! Caietul se preda la iesirea din sala de examen! Toate informatie necesare rspunsurilor corecte sunt confinute in text. Fiecare problema are un singur rspuns corect. La flecare intrebare, marcat] pe foaia de réspuns cercul corespunzator raspunsului pe care tl considerati corect. Lasati nemarcate cercurlle care corespund réspunsurilor pe care le considerati oresite Proba cuprinde patra tipuri de probleme numerotate de la Ila Ill Putefi rezolva problemele in orice ordine preferati ‘Atunci cand marati réspunsul corect, atentje la corespondenta dintre numéirul intrebarii din acest calet gi numérul intrebarii de pe foaia de rspuns. 1. Mai jos sunt prezentate trei cuvinte. Intre primole doua exist o anumita relatic. Sarcina Dvs. este de a gisi rolatla dintre aceste doug cuvinte si apol, PE BAZA RELATIEI DESCOPERITE, de a alege dintre variantele de rdspuns pe cea care se potriveste cel mai bine cu al treilea cuvant. Exemplu: Medic ~ Paciont Profesor — A. Judecdtor B. Client c Elev D. Avocaturé ‘Agadar, Medicul este pentru Pacient ceea ce Profesorul este pentru Elev. Deci réspunsul corect este: Ele; marca pe foaia de réspuns varianta C. incepeti! Marcati pe foaia de raspuns litera corespunzatoare variantei ales Pitot - Avion Calaret- A. Ham 14, Bicicleti—Vehicul Medie-~ —A._Boala B Cal A. Asistenta c.Viteza B. Spital D. Obstacot ©. Ocupatie 2. Colivie-Pasire Celuls- A. Prizonier 12, Baschet-Sport Galben— —E.Albastru B Ofer F. Sange ©. Penitenciar G. Culoare ©. Gardian 1H. Trendafir 3. Oxigen~ Apa Retin-A, Spréncoand | 13. Inel ~ Bijuterie Pantof- A. Toe AL Ochi B. Picor B. Vedere ©. Incaltaminte ©. Pleoapa D. Eleganta 4. Dinte -Smait Arbore— A Padure 44, Vorbire-Comunicare Jazz- A, Muzic B Frunze BL Chitra C. Radacina C. Interpret DL Scoar D. Rock 5. Magician-Vraji —Acrobat- A. ical Picaj18. Creion-Crota Ciocan- A. Unealta B Sait B Lovie ©. Scamatorie C. Cleste ©. Dresal E Maner 6. Urecho— Auz Limba A. Ochi 18. Salcie- Brad Ziar~ A. Pantof B Amar 8. Clitor Cc. Gust C. Lectura Sim DL Revista 7. Cald=Fierbinte Reco A. Caldut 17. Tenor-Pianist ———Pictor A. Medic ‘A. Inghotat B Artist 8 Frigider ©. Fotograt C. Temperatura DL Pensula 8. Dimineati—Amiazi Vars- A Anotimp 48, Biblioteca -Studiu BisericA- £, Preot B Seard A Bible © tulle B Rugacune BL Toamna ©. Catedral 8. Atingere—Apasare Adiere- A Ninsoare 49, Pagina Carte Camort - &. Perete A Ploae A. Hotel B. Vant B. Acoperis, G. Caldurs c Usa 10, Pisicd-Felina —§oarece- A Cada | Coadtio, Medic—Tratament Avocat- A. Client B. Rozator B Sentings C. Mamier C. Aparare D. Harciog D. Procuror Il, Cititi cu atentic textele de mai jos. Dupa fiecare text urmeazé cateva propozitii cu mai multe variante de raspuns, dintre care doar una este corectd. Vé rugém marcati pe foala de raspuns varianta pe care o considerati corecta. TEXT 1 COrganizatot festitai de Mnchidere a anulul colar var 8 stabilessc8 ordinea de arenjare a celor noua clase, ‘marcénd in curtea scoll pozitile lor de fa fa 9 (in lnie do fa sténga spre dreapta). Din cele nous clase: patru sunt de profi informatica, trei de arte si celaaite dovs ‘do sport. In aranjaroa clasolor, organizatoritrobulo {ind cont de urmétoarsle aspecte: clasele trebuie aste! ‘ranjate Incét cele de informaticé sa fe pozionate una {nga alta, aceeasi regulé eplicéndu-se si clasolor cu ‘prof de sport. In schimb cele tri clase de arte nu pot ‘asezate (oate tre! una langa alta 21. Dac& una din clasele de arte este pe pozitia a cincea $i 0 clasé de informatica este pe a noua, care dintre urmatoarele locati TREBUIE SA FIE OCUPATA IN ORICE CONDITIE de clase de profil diferit, prima gia dova prima sia cincea 2 doua gia tea a treia si a patra atreia gia cincea moom> 22. Daca prima gi a saptea clasa este de acclasl prof, care dine urmatoarele locafi TREBUIE SA. FIE OCUPATA IN ORICE CONDITIE de o clasé de informatics? A prima B adova ©. apatra D. agasea E aopta 23. In condijile specifcate In TEXTUL 1 care dintre Tocatile de mai jos NU poate fi ocupata de o clasa de sport: adoua atreia acincea agaptea aopta moog> 24. Dac’ pe poziia dol se situeaza o clas’ de arta gi pe fa treia este una de spor, care dintre urmatoarele poziti POATE fi ocupaté de o casa de arte? A apatra 8. agasea ©. a gaptea . a opia E anoua TEXT 2 Pentru a facilita accesul fa informatie, Universitatea A editeaz’ 0 brosurd de informare. Fiecare facullate are a dispozitie 0 pagin Intreags pentru a-si prezenta oferta, Colo cinci facultéti ofertante sunt: drept, ‘metodic’, goografie, jumalisicé si politologio, deci brosura va avea cincl pagini numerotate de la t la 5. Pentru a creste impactul, se prezint8 pe pagina fiecérei facultSti $i cte un reprezentant al acesteia. Cei cinci roprezentatj sunt: F, G, H, L si M. Editorii brosuni au convent asypra umitoareiorregul de etre: Prozentarea Facultiti de Geografe va fi inaintoa Ccolei de Drept, + Prezentarea Faculti de Potologie va fi inaintea ele de Motodica; + Prozentarea lui L se va face inaintoa lui M; + Reprezentantul G va apare pe pagina 3; + Reprezentantul Facultifi de Drept este H. 25. Care dintre facultati NU poate fi prezentaté pe Pagina 37 Metodica B. Geogratie ©. Drept D. Jumalisticas E. Politologie > 26. Care dintre variantele prezentate mal jos reprezinta © POSIBILA ordine de pozitionare in brosur a teprezetanor aperindnd dene fecutay? LH.G, FM moom> acd Facultatea de Metodic’ apare in brosgura ingintea facuitaji reprezentate de G, care dite urmatoarele efirmajii TREBUIE s& fie adevarata IN ORIGE CONDITIE? Facultatea de Metodic’ apare pe prima pagina a broguri Facultatea de Geografie este prezentaté pe a ddoua pagin’ Facultatea de Drept este prezentaté pe a ‘incea pagina Facultatea de Jumalistica apare pe pagina trei Facultatea de Politologie este prezentaté pe Prime paging’ a brosur moo @ 28. Dac Facuttatea de Poltologie apare pe pagina 2 ddoua a broguri gi persoana F apare pe pagina 5, atunci reprezentantul Faculti de Politologie este: A moop =rzom 29. Daca reprezentantul Faculta{ii de Metodica este persoana F, atuncl persoana care reprezintafacultatea ‘de pe pagina 1/8 broguni TREBUIE SA FIE IN ORICE CONDITII: moos> zrroW 30. Dacd Facultatea de Geografie este reprezentatd de persoana F si apare pe pagina 4, care dintre lurmatoarele afirmafii TREBUIE SA FIE ADEVARATA IN ORICE CONDITI? Facultatea de Metodica apare pe a doua pagina a brogurii Facultates de Jumalisticé apare pe pagina tri Facultatea de Politologie este prezentaté pe prima pagind a brogurit . Persoane L apare pe prima pagi E. Persoana H epare pe a doua paging TEXT 3 Fiecare student al unei faculta trebuie s&_opteze pentru un pachet de trei cursun optionale. Cursunie oferite sunt: X, Y, Z, U, V si W; un student nu poate de doud off pentu acelasi curs. Regulle de decizie sunt udtoarele: = Unul din cursurile X sau Z TREBUIE ales, dar pot f alese si ambele; * Unul din cursurilo Y sau V TREBUIE ales, dar nici V nici Z nu poate f selectat aléturi do Y, 31. Dac’ se alege cursul Z care dinte cursurle de mai jos TREBUIE SELECTAT OBLIGATORIU, conform roguilor? 32, Dacd cursul V nu este ales atuncl care dintre urmatoarele variante respecté IN MOD OBLIGATORIU regu de docale? xalY XsiU xsi Yiu yoiw 33. Care dintre urmatoarele variante reprezinta 0 ‘alegere conform constrangerior? KY siz XZ XZgv YiZsiV Y,USiV 34, Care dintre urmatoarele cursuri NU pot fi selectate ‘mpreuna in NICO CONDITIE? A XsiY B XU c. YsiW D. Usiw & veiw moom> moop> 36, Dacd se alege cursul Y care dintre cursurile de mai jos TREBUIE SELECTAT OBLIGATORIU, conform reguilor? Ax BY moo u v w 36, Dacé se mai adaug’ un curs Z la lista cursurilor oplionale, care dintre urmatoarele variante este o opfiune corecta? XYsiZ XzsiW XYSIZ YiZsi¥ Y.Zsi¥ moom> TEXT 4 Editorul unei noi reviste stinjlice, care public® in primul ‘an {rei numero, vree $8 dedice primele numere ale reviste’ din Februare, ule si Oclombrie exclusiv atticalelor scrise de 7 auton: X, Y, Z, T, U, V si W. Fiecare autor ve publica anual Cel pujin un artical, dar Und dnte oi pot even i mai mute aricale, Fiecare articol esto scris de un singur autor. In publicaroa atticolelor editoru! trebuie sé find cont de umitoarele consirangert: Fiocare numa trebuie 8% contind minim 2 articole. * Nici un autor nu poate publica in doud numere ‘consecutive sau dou article In acolasi numa. + Articolul iui X gi col al tui Y trebule sé apards impreun. * Aricolul lui V poate s8 aparé doar in numérul imedlat urmator celul in care s-2 pubiicat articolul ui T, nicidecum nu poate ff publicat inaintoa acestuia sau in acelasi numar cu acesta. = Atticolul fut V $i cel af tui W nu pot f publicate in acelasi numa 37. Care dintre_urmatori! autori NU pot contribul la umarul din Februatie? BZ CT BU EV EW 38. Daca numarui din Februaie include DOAR articolele hui X gi Y, atunci numarul din llie TREBUIE SRINCLUDA aro autrior Zsiu Zsv TW X,Y 5iW. Zivsiw. moOD> 38, Dac& numarul din Februarie va include DOAR articolele autorilor Y, X, 2 gi W numarul din Octombrie ‘TREBUIE CU NECESITATE s& confind un artico! al lui: =ommo =eNc<< 40, Dac numaul din Februarie va include articolul ‘autorulul T atunei care dintre urmatori autori NU poate publica in numéul din tulle? moo@> n ‘afirmatiel nu se pot necesare réspunsurilor TEXT2 LUnele eon! se referé la comportamentul Pamantulut tn timpul miscétii de revolute. De exemplu, axa Terrel este incinaté cu apraximetiv 23 de grade, ins& Inclinetla variazé. Cu cat inciinatia este mai mare, cu ‘até diferentele dintre lama si var8 sunt mai accentuate. Modiicdnle incinagel axel combinale cu modificérile cortitei Péméntului in jurul Soarelui ar putea, conform calculelor rocento ale cameniior do stings, s& provoace medificdr dramatice ale cine. 45. Ce putem spune despre Inclinatia axei Terre! atunci ‘ond diferenta iarné-vard este mics? ‘A. este de 23 de grade Beste mare ©. este micd D. variaza 46. De ce depind modifcérle dramatice ale climei Terri? ‘A, De indlinatia axei sau de modificarea ortitel, B. De inclinatia axel gi diferenta iamnaivara. ©. De inclinata axe si diferenfele varaviarna. D. De mocificaile orbitei si de inclinatia axei TEXTS Confictsle din _statele occidentale in porioada renascentisté erau frecvente, iar cetéfeni de vazé, ‘puteau, la un moment dat, s8 se affe in culmea putert, pentru ca apo! sB decada si sa fie exilaf. Cei ce se 48. Afitmalia "Coi ce se eftau Ja putere nu angajau ccettifeni inarmafr este: Adevarats Falsa Uneori adevarats Nic! adevarul ric’ falsitatea afirmajie nu se pot deduce logic din text pomP 49, Afimmatia "“Condotierul avea mai mutte sanse dec&t cettfenii de va2ti si ajunga ta conducerea statulur este: Adevaratts Falsa Uneori adevarats Nici adevarul nici falsitatea afirmafiei nu se pot deduce logic din text poa> TEXT 4 ‘Apa rose, bogaté In oxigen, esto un medi propice fondului de peste. In Pacificul de Est se géseste un fond de peste bogat, alimentst de un curent oceanic ascendent rece, provenind din sud. La flecare cativa ani, un curent oceanic cald traverseaz’ Oceanui Pacific dinspre vest spre est, perpendicular pe _curentul ascendent de apé rece, blocéndut si provocand efecto negative asupra cantititi de peste $i asupra climei ‘Acest curent este numit El Nino sia fost observat pentru prima daté tt 1726, Acesta anare, in medie, fa focare patru ani, puténd s epard col mult o deta la doi ani $i cel putin 0 dat le. 10 ank. Unul dintro cof mai violenf' EI Nino, din 1982-83, a avut efacte de tunga durata asupra climel 50. In ce direciie se deplaseaza curentul El Nino? ‘A. Spreest B. Spre nord C. Spre sud D. Spre vest 51, In care dintre urmatorii ani, El Nino nu era cunoscut? A 1733 B. 1986 c 172 D. 1976 52. In ce directie se depiaseaz& curentul rece din Pacificul de Est? spre sud spre est spre vest spre nord pope 53. Care cin urmétoarele afirmatii este fals& pe baza textului? Curentul oceanic dinspre sud este mai rece decal cel dinspre vest. Curentul oceanic in directia est este mai Cald decat ca! tn directia nord, Curentul oceanic ascendent este rai cald decat curentul in directa est. Curentul oceanic dinspre vest este mai cald decat curentul ascendent po PF > 54, Inr-un interval de 6 ani, El Nino poate apare: ‘A, De cel mult 3 of B. De cel mult 5 ori C. Col multo data D: Gel mult de doua ori 55. Ce se intémpla cu cantitatea de peste Tn zona in care EI Nino intersecteaza curentul ascendent? A. Creste 8. Scade C. Se injumatéteste 0D! Ramane aceeag TEXTS Cu ct un grup @ mai sudat, mai bine structurat si mai legat printr-o refea eficace de schimburi, cu atét e mai Lusor de informa. Dimpotrva, dacée vorba de persoane 9 mu comunicd intro ee, 2vonul $9 va transmite, der mei greu. Se spune de obicei cd medicii, ziaris ‘ntican tdigse in medi favorable propaga rapide {Zvenunior.nscurt timp, comunttata e fa curent: i asta toomai pentru cé existé o comunitate. La fel so intampls si in sate gi in orasele de provincis. In schimb, in ‘sezinie urbane recent tofate, zvonurile ciculé meat ‘grou, Nu e de ajuns numai spropiorea spatiale. a Jocuitorilor: exist o grupare de indivizi, dar nu o comunitate in adevératl sens al cuvantul ‘56. Zvonul circulé ce! mai rapid: ‘A Intr-o agezare urbana recent infinjat& B. Acolo ‘unde exist apropiere spafjald a focuitortor ©. Acolo unde enisté o grupare de indivizi D. In oragete de provincie 87. Afirmatia *Zvonul nu clreulé in réndul persoanelor ‘08 nu comunica Intre ele" este: Adevarata Falsé Uneoti adevérrat Nici adevarul nici falsitatea afirmafiei nu se pot deduce logic din text pom> 58. Care dintre urmétoarele afimati este fals8? ‘A. In agezarile urbane recent infinjate nu exist’ 0 apropiere spafalé a locuitorilor In oragele de provincie zvonurile circulé ugor In sate exist8 o comunitate jin oragele de provincie existé o grupare de Indiviel pop 59. Afirmaija "Zvonurile circuld mai grou in sate decét in oragelo do provincio” este: ‘A. Adovarata Falss Unoori adevarata Nici adevarul nici falsitatee afirmatel nu se pot deduce logic cin text vom TEXTS Soareai! de cmp, lemingi si bizaral sunt tof! memb ai ‘acoleiasi fami. Ei sunt vietSti ale emisferei nordice ~ ‘nu pot fi intanit la sul de ecuator - s/ mal tr&iese in regiuni acoperite in cea mai mare parte a anului cu 2épada. Ei nu hibemeazé i nu sunt protejaf de un strat {gros de grisime asemenea altor animale din aceste rogiuni. In schimb, ef fac fof8 iemilor reci s8péndu-si tunele gi trnd sub patura de 2épade 60. Afimatia ,la nord de ecuator exist regiuni ‘acoperite cu zépadé in cea mai mare parte a anulur este: Adevarata Fale’ Uneori adevarats Nici adevarul nici faistatea afirmatiei nu se pot deduce logic din text pep 61. Afirmatja “Lemingit sunt protejati de un strat gros de grdisime" este: Adevarata Falsa Uneorl adevarata Nici adevarul nici falsitatea afimmatici nu se pot deduce logie din text pos> 62, Afirmatia “In emisfera sudic& nu exist animale care trBiesc sub pature de zépad" este: ‘Adevarata Faled Uneori adevérata Nie adevarul nicl falsitatea afrmafiei nu se pot deduce loge din text oom> 63. Afrmatia “Exists animale care nu hibemeaza si care ru trBiase in omistore sucicd este: ‘Adevirata Fais& Uneor adevarata Nici adevarul nicl falsitatea afrmatiet nu se pot deduce logic din text pop> TEXTT La inceput anonime $i nescrise, mitunle nu reprezint& 0 teratura propriu-zisa. Cu timpul ele au devenit Ins tome ale unor opere iterare. Uneort opera iiterari capété propria ei personalitate, devenind astiel versiunea autorizati 3 mitului, Alteon, miturile sunt ‘exprimate intro forma iiteraré doar atunc! cand Inceteaz’ 9% mai aibi veridictate. Alte mitur, care so referd la experientele cruciale ale omen, par s8 nu-si 1d deloc din puterea de convingere din moment ce, dde-a lungul secolelor, au inspirat mull scriton si artist 64, Afirmatja “Miturile sunt opere iterare” este: ‘Adevaratt Falsa Uneori adevarats Nici adevarul nic falstatea afirmatiei nu se pot deduce logie din toxt vop> 65. Afimatia "Opera fiterard este 0 versiune autorizata 2 mituiu? este: ‘Adevarats Falss ‘Uneori adevarat Nici adevarul nici falsitatea afirmatiei nu se pot deduce logie din text pom> 66. Afirmatia "Operele literare inspirate din mituri au mai ‘mult personalitate decét miturile” este: ‘Adevirata Falsa Uneori adovarats Nici adevarul nici falstatea afirmafiei nu se pot deduce logic din text pomp. 67. Afirmatia “Unele miturt sunt lipsite de veridlcitate” esie: Adevirata Falsa Uneori adevérata Nici adevarul nici falsitatea afirmatiei nu se pot deduce logic din text poe> TEXTS {In prozent sunt cunoscute 140 de spect de plante care triese permanent pe gheturi $1 zépezi. Multe din ele ‘sunt colorate in violet, rogu, cafeniu seu verde $i ‘confer z8pet un colori corespunz8tor. Pentru ca alga zépezilor $8 50 dezvolte bine, are novoie de multi lumin’ $i de 0 vreme foarte réicoroas’, deoarece la temperatura de + 4 grade C moare. Cauténd dezlegarea mistoniui algelor 28pezio, biologi au ajuns la concluzia c& acestea si creeazé 0 ambient propre, favorabild. Ele traiesc in colonii care pe timp Tnsort se incélzesc, lar z8pade din jurul lor se topeste, ast c& ffecare colonie va fi amplasat’ int-o gropité. Adesea apa de la suprafata coloniei ingheata $i cuva cu alge apare acoperité cu 0 pojghilé subjire de gheat’, ce constituie un veritebil adépost. In mica sori ast! format, temperatura se poate montino mult vrome uugor sub zero grade, 68. Cuce se aseamind ambianfa algelor zipezilor? A. cuosera B. cuogropita CC. cuocolonie D. cuo pojghi de gheata 89. Care © cea mai mare amenintare pentru alga zpezilor? ‘A. lumina BL temperatura C. ampiasarea D._ biologi 70. Cate din specie cunoscute de plante care trdiesc Be ger se colorea ncafenh eau verde? ‘cel putin 140 de speci ‘col mult 140 de speci exact 140 de speci ‘mai putin de 140 de speci pomP 10 ar 48 4a 60 51 82 53 54 55 68 87 88 59 Raspunsuri Corecte tem — Raspuns. 4 16 16 17 18 19 20 2 2 23 24 25 26 2 28 22 30 a 32 33 34 35 36 37 38 30 40 a 42 43 44 45 46 u 12 |. Mal Jos sunt prezentate trel cuvinte. Intre primele dou’ existé o anumité relatie. Sarcina Dvs. este de a gis! relatia dintre aceste doua cuvinte gi apo, PE BAZA RELATIE! DESCOPERITE, de a alege dintre variantele de réspuns pe cea care se potriveste cei mai bine cu al trellea cuvant. Ex. Antrenor~ Sportiv A. Judecator B. Client c. Elev D. Director & Avocaturas ‘Asadar, antrenorul este pentru sportiv cea ce profesorul este pentru elev. Deci rispunsul corect este Elev; ar urma ‘sd marcati varianta C. 4. Lomn- Metal Piper - Condiment 3. Ciorap -Imbricéminte 4. Lumina -Intuneric Bonzing - ‘Ananas = Cagcaval - Nord - Haina - 6. Nef Apuseni - Mf Carpati Tastaturd ~ 7. Cuvant - Propozitio 8 Premolar- Dinte ‘Argument - Disputa Fotografie - Busuioc- Articol- MDOD> MOB> mEOR> moew> moAwe moom> PDOpP mDOSP> mooDD> Deplasare ‘Combustibil Motorin& Caidurs Benzinario Energie Fructoz Exotic Fruct Banana Apetit Lapte Diets Piper Bucétirie ‘Sare Mirodenie ‘Arom’s Cuprins Emistune Bibliografie Prefaa Revista 10. nm. 2 13. 14, 18, 16. 7 18. 19. 20. Maistru - Director ‘Camaga ~ Imbrécéminte Picatura- Batts ‘Anestezie - Operatic Racheti de tenis-Minge Filament -Bec Soulpturd - Picturs Unu-Patru Pisle - Corp Zi Saptamand Sergent - Curea - Pagina - Spatar - Zapada- Semicere- Gazon- ‘Apartament - moom> S9BP mDOe> MpOBP mem moOED> ppp m mopm> mepmr mos mppm> mpomP Sageata Arma Luneté Glont ‘Seaun Tapiterie Ergonomic Rote Mune Inundatje Secetd Furtuna Ghesta Nott Diametre Tangent Core Ciroumterinya Reza Taxe 2. 2, 28, 30. a. ‘Alingere - Apisare Algocalmin - Analgezic Soldat -Armats Cardiolog - Medie Zahar-indulcire Drujba - Dafiigare Litera -Alfabet Céciula - Banderolt Crema - Hidratare Votan - Automobil 81. Ciocan - Unealts Adiere- Tort - Student - Broaeca - Orava. Motor - ‘Simbol chimic ‘Sapun - i Pantalon - pep MyODP MEND> MUOMP MOPmP MoOw> MEPB> moNmP m Mp9mP mopgP moom> Ninsoare Caldura Vijelie Umezeela Ploale Aniversare Frigca Prajtura Colorit Dulce Sesiune Profesor Burs’ ‘Organizatie studentessca Examen Mormoloc Amfibian Soperia Solzi Mamifer Imbolnavire Fermacie Pilule Injectie Medicina Benzin’s ‘Combustibil Pompa Teava de esapament Propulsie Substant Prescurtare ‘Tabelul lui Mendeleev Agregare Reacfe ‘Sacou Fusta Camas Papion’ Pantalon Parfum Curéfare Limpezire Apa Bacterie Radacins Frunza Fibra stil Floare Fusta Crotorie Bluzs Imbracaminte Buzunar 32. lautt- Chefir 33. Profesor - Predare 34. Hernie - Boal 36. Litera - Cuvant Deget- Patu- A. Textile Crainic- A. Fllmare Résart- A. Soare moose mo S z Ul, Citit cu atentie textele de mai jos. Dupé flecare text urmeazé cateva propozitil cu mat multe variante de rispuns, dintre care doar una este coract’. VA rugim marcati pe foaia de rispuns varianta pe care o considerat! corect. TEXT 1 ‘Primaria unui orag IncearcA s& elaboreze un plan de optimizare a circulatiei pe singurele strazi care leaga pats iofoto oul (oa Avram fancu,p-ta Un p-4a Pcl ye Mita! Viteazu). In uma mal muitor dezbaten $0 ‘Avram lancu spre p-{a Unirl, nu si invers; i) se ciroulé dinspre p-fa Avram lancu spre p-ta Paci, nu $i invers; li) ‘iroulata dintre p-fa Avram tancu $1 p-a Mina Viteszu) se realizeazt in ambole sensur; iy) circulatia intro p-fa Uniti 31 pa Paci 59 realizoaz’ tn ambele sensuri v) $e circu dinspre p-ta Unit spre pe{e Minai Viteazul, nu $1 invers: $i, vi) 80 circuls dinspre p-fa Minal Viteazul spre p-to Paci, nu siinvers. 26, Dintre varartele de mai jos, care este cea mai lungé Cale posibla (include cele mai multe piefe) respectand raglementérile specificate (astfel Inc&t prin fiecare piaté s& ‘A. pa Paci - pea Uni 8. pfa Pcl -p-a Mihai Viteazut ©. pa Uni - fa Avram ancy 1D. pa Paci - p-fa Avram lancu pa Mal Viteazul - pa Avram fancy 37. Dintre variantole de mai jos, care este cel mai scurt ‘drum pe care pomnind din p-ta Uniri, se poate ajunge inapoi 1h pa Unini? ‘A. pa Uniri, p-ja Paci, p-4a Mibal Viteazul, p-ta Avram lancu gi pa Uniti B. pa Uni, p-fa Minot Viteazul, pa Paci ¢i pa Uniti . pa Uniri, p-ta Pail, p-ta Avram lancu, p-ta Mihat Viteazul 31 p-4a Unie . pea Unini, p-la Avram lancu gi p-ta Unit E. pte Uniai, p-fa Mihai Viteazul, pa Avram lancu, pa Pacis p-ta Unirt 198. Care este ruta cea mai scurté dint p-fa Uniti si pa ‘Avram lancu? ‘A prin intermediul une! singure piel, pta Paci B. prin p-a Avram tencu si apoi pa Mihai Viteazul prin pa Pall spre pa Unirt D. pin intermedia pe! Minai Viteszul gi apoi p-a Avram lencu E. prin intermedi unetsingure piete,p-ta Avram tancu 39, Care este ruta, pe care decd ofacem accesbilé atunci flecare pla va permit crculaia directa spre cel pun alte doud pict? A. dinspre p-ta Paci spre p-ta Avram lancu B. dinspre p-ta Mihai Viteazul spre p-{a Avram tancu 6. dinspre pa Péci spre p-fa Unin D. dinspre p-t Unirii spre p-ta Avram lancu E. dinspre p-{a Mihai Viteazul spre p-fa Unicii 40. Dintre variantele de mai jos, care este/sunt piata/pietele din care, se poate accesa direct pa Mihai Viteazut? ‘A. pa Unit gi p-ta Pall Bp a Paci C. pa Avram lancu si pta Pact 1D. pela Uniti p-fa Avram lancu gi p-la Paci Epa Avram tancu TEXT2 © companie imobiiars a achizlional pe partea sténg’ a tunel strizi 6 imobileidentice, $1 umeaz® $i le repartizeze {a 6 famili care au depus deja cel putin un avans ‘substenial, Repartizarea se va face po baza unmitoerelor ‘oleanfe exprimate de fai: + Familia Georgescu ere prioritate in alegere, findc& a fost ‘prima care a achitat integral pretul locuintei. Ei dorase sé primeascé locuinfa nr 5, findo& are in curte un stefar ‘superb. + Femila Bogdan aro 4 copit care studiaz® muzica $i care trebuie 3% exerseze foarte mut in timpul ziti. + Famille Vasis si Blega sunt pretent de mai mul! ani si ar prefera si locuiasca in case aléturate. + Domnul Popescu este seritor 9! are nevoie de triste ca ‘sd poat scrie, dec! ar profera s& NU loculasc’ lang’ familia Bogdan. ‘Famille Albu, Viesiu $i Popescu progttosc frecvont ‘gritare in grédin’, ins’ doamne Georgescu este slergic’ fa fum. Dect, fang’ focein{a familel Georyescu nu trebuie $8 flo locuinfe unde se prajesc grétare In anki, 41, Pe baza citeritor de mal sus, cere grup de tral vecini sie posi? ‘A. Blage-Georgescu-Bogdan B. Abu-Georgescu-Bogdan . Aibu-Popescu-Bogdan D, Viasiu-Georgescu-Bogdan E. Popescu-Blaga-Georgescu 42. Familia. care poste s8 primeascd locunfa cea mi Indepartata de familia Blaga ar trebui sa fie: A. Femilia Popescu 5. Femila Blaga ©. Femiia Bogdan D. Familia Viasiu E. Famila Georgescu 43, Pe baza condilor de mai sus, care ar fio locuinta ott pert fart Vasu? moo@ 44. Dintre urmatoarele everimente, care ar putea duce cu ‘cea mai mare probabiltate la nevoia de a schimba ordines ‘mpusd de constrangerie inijale. ‘A. Domnul Geargescu cumpara o motocositaare foarte zgomotoass. B. Domnul Blaga se decide si ia cursuri de canto. ©. Familia Popescu decide c vor adopta o diets vegetariana (fara grétare. . Doamna Bogdan are migrene cumpiite din cauza ‘exercitilor de muzicd produse de copii ei, iar medicul recomandd fniste i E. Domnul Albu incepe studi de toba | exerseaza foarte ‘mult acess. 45. Care dintre locuinge ar trebul s& le primeasca famille TEXT3 Clinica municipalé_dint-an orag organizeaz8 concurs pentru ocuparea postului de director general. La concurs s- au Tnseris umatort gapte medici: dr. Coman, dr. lancu, de Lupu, dr. Morar, or. Nogru, dr: Oproa, dr.’ Pop. Fiecare dintre acesti medi are una dintre umatoarele specialzat: oftelmologie, —carcologie, balnedlogie, — dermatologo, pediatio, infeme, psitiatie. Ordinoa do intorviovere a Cantor se bazoazd pe umaoare consténgen * Alltrolea intervievat va fi medicul balneotog. + Dr. Morar, care nu este cardiolog, va f intervievat dupé persoana inteniovaté medial dupa dr. Negra + Drlancu esto dormatolog. + Medic intomist ve f interviovat al gaseloe. ‘+ Medicul oftammolog va fi intervievat imediat inintea ‘mediculu cardotog. * Dr. Pop va fl intervievat imediat dupa dr. Opree, §! ‘media inaintea dr. Coman. + Dr. podiatry Negru va finteriovat a cincelea. 46. Tn cazutn care, Dr. Pop renunté Ia candidaturs Tnaintea inceperii interviurilor, gi este Inlocuit de dr. Rohan, care are aceeasispecializare ca gi cr. Pop, a gasea persoena intervevata va fr ‘A.Or. Morar B. Dr. Negru C. Dr. Coman . Dr Lupu E. Dr. lancu. 47. Primul medic interviovat va fi: ‘A. Medicul cardiolog B. Dr. Lupu €. Dr. Pop. D. Modicul dermatolog E.Dr, Oprea 48, In. congile in care dr. Rohan ilnlocuioste pe dr. Pop, ei doi avand aceeasi specializare si se mai adauga si ptul c& medicul psiiatru gi medicul balneolog se intpleg 8 schimbe locutle, care dintre urmatoarele enunfur este adevarat? ‘A. Nu se vor schimba prima gi uima persoand intervievatd. B. Numarul candidatlor interviovai naintea gf dupat intervievarea dr. jancu va fi egal . Dr, Morar va f interviewat imediat dupa dr. Oprea gi Inaintea dr. lancu. D. Dr. Oprea va f singurul candidat care va f intervievat dupa dr, Lupu. E. Un singur candidat va fintarvievat inaintea dr. Coman g1 dupa dr. Negru. 48. Care dintre urmstoarele potrvit persoand-specializere: ‘este corects? ‘A. Dr. Lupu =cardiolog B. Dr, Pop = intemist . Dr. Coman = balneolog D. Dr. Morar = oftalmolog E. Dr. Oprea = psihiatru ‘50. Medicu! intervievet imediat inaintea dr. Morar va fi: ‘A. Medicul belneolog B. Medicul cardiolog ©. Dr. Coman D. Medical internist E. Dr. lancu TEXT 4 La decemarea promilor arigtlor plastic sunt inviteyy opt soulptori de marcé af lumii artistice ca $i invite de onoere: 4.2, 3,4, 5, 6 7, si 8. Trei dntre acest artist au @ doua spacializere pictura (2, 6, 8). Dol dintre scuipton au a doue ‘spacializere fotografia (4, 7). In stabilirea locukul pe care i! va ocupa flecare dint artist s-a stabilt urmatoarea regull: su pot fl agezati unui fangs celélalt doi artist care au dou specialize, 51. Care dintre urmatoarele secvente de combinati 883. Care dintre urmatori sculptor: nu poate ia loc sub nicio forma lang sculptorul 67 54, Inainte ca tof! sculptor s8 isi ocupe locurile, se observa cc locufile din dreapta gi din stanga sculptoruia 7 sunt libere. Care dintre urmétorl doi sculptor pot ocupa aceste doua locuri? ‘respecté regula specificats? Algi4 AG473 B.6 53 B2149, C518 ©3467 D1gi5 D3524 E392 E2435 52, Gare dintre urmatori trl sculptor nu pot lua loc in 155, Pentru a respecta ordinea stabilté de regula, sculptorul 4 ar trebut sia loc intr: nleio combinatjo unui lang’ cotdlalt? A368 A345 B.3gi5 B248 C5517 0.7.53 D. 4312 D645 E.3gi7 E243 IM. Citty cu atentie textele de mai jos. Dupa flecare text lor de cinci ve In text. TEXT 1 Ih Eivetia automobile circull cu o vitez’ relativ redusé: rept unnare i numérul accidentelor este mic trangportul in. comun acostea sunt foarte rare, pentru cé autobuzole circulé cu viteza de maxim 60 km/oré, pe drumurile publice. Unele merg chiar mal incet decat limita maxima. De pildé, un asemenes autovehicul pomise din Lausanne spre pitoreasca focalitale Vevey. Calétor priveau peisajul, umrind din cénd In cénd pietreie flometrico de pe marginea soselet. Indicator pe iéngé care au trecut le ora & fix avee inscris pe el un numar format din doua citre. Mai térzu, le ora 9, au observat c& pe indicatorut prin droptul cru tocmaltreceau era inscris un num alcétut din acoleasi cifro remarcete 1a ora 8, agozate ins8, de data aceasta, in ordine invers®. Din nou, peste 0 ord, au constatetc& pe plata klometrca se afa un rumar format din trei cifre, prima i ulime alturate forménd numérul ced vizuseré fe ore 6, (ar cifra din mjioc era zero. Pand la destinate le-au mai rdmes 61 kin. 856, Afrmatia “In Eletia automobilele citculé cu o vitezd ce ni depaigeste viteze de 60 kmiord." est: ‘A Nici adevarul nic falsitatea afirmatei nu se pot deduce logic ein text BFalea . Uneori fas D. Adevarata E.Uneor adevarata 57, Din cauza cd in Elvelia autobuzee circul8 cu maxim 60 ferforé sunt puline accidente pe gosele A.tn oras B. unde sunt restric de circulate Cin ora gl in efara oragutuh Dein atara oragulut E.care au sens uric (t urmeaza céteva intrebari, care sunt urmate la randul inte de raspuns. Pentru flecare dintre intrebiri marcat! UN SINGUR RASPUNS care se Potriveste cel mai bine cu continutul toxtulul. TOATE informati necesare rispunsurilor corecte le gasifi 58, Cajjkilometri a parcurs autobuzul pnd la ora 10? A. mai mult de 108 km B. Intre 108 gi 109 km ©. intre 100 $5 104 km D. exact 108 km E. mai putin de 108 kn £89. Distanta dintre Lausanne si Vevey este de aproximati: A1T1-173 km B. 188-171 km . 189-462 km D. 162-164 km E. 168-168 km 60. La ce ord a ajuns autobuzul la destinatie? ‘A. dupa ora 11 BB. Inainte de ora 10 Cla ora 10 D. intre ora 10 gi ora 14, E. Ine ora 9 gi ora 10 TEXT 2 So estimeaz’ ca pan’ 1a 100 de milicane de amertcani ‘uford de strosulinsomnie, care poate cauza doteriorarea memorie, oboseals, nervzitete si 0 muttime de alte probleme. Agentia NHTSA estimeaza od sofer care adorm la volan cauzeazé peste 100000 de aceidente anual Corcotitn au descoperit recent cB lipsa somnului miresto apeliul si este asociat cu un rise riicat de lusre In ‘greutate. Un adutt are nevoie de gapte pana la opt ore de som in fecare nogpie, ins aceasta scade odat cu varsta. Oamenii care dorm pufn tnd s8 nu aib® sufciont® nergie $i motivare: so simt adesea emefifi sau confi Desi somnul ajuté fa roducerea strosul, nu toate tpurile de sormn sunt fel de efciente. Pentru @ ne reface trebuie 8 donmim tot timpul nopfi. Char si zgomotele mici care ma fe trezese ne pot disrage sufcient Meat s8 ne afectezo caltatoa sornnutu 61. Afirmatja °O suta de mii de accidente anual sunt determinate de stresul insomnia)” esto: A. Falsé B. Adevaratt C. Uneorifalsa . Nici adevarut nic falsitatea afirmatiei nu se pot deduce logic din text E. Uneori adevarata 62, Afimatja “Un varsinic are nevoie de minimum 7-8 ore ‘de somn pe noapte’ este: ‘A. Nic adevetrul nic falsitatea afratje’ nu se pot deduce logic din text B. Uneor acevaraté C. Adevarata . Uneor fais’ E. Falsé 63. Afimajia "Coi care dorm pupn sunt ame gi confuzi" este: A Fale B. Uneor adevarata C. Nici adeva\rul nici falsitatea afirmatiei nu se pot deduce logic din text D. Uneor! fais’ E. Adeviraté 64. Afirmajia “Exist tpuri de somn care scad nivelul stresutu este: A. Adevarat’ B. Uneor! adevarata C.Falsa D. Nici adevaiul nici falsitatea afirmatici nu se pot deduce logic din text E-Uneor fats 65, Afimatia "Deteriorarea memoriel determinata de stresu! insomniei afecteazé peste 100 de milioane de americani." ste: A. Falsé B. Uneori fats’ CC Unsori adevarata . Nici adevarul nici falsitatea afirmatici nu se pot deduce logic din text E. Adevarata TEXT3 Traian $i Victor au z8rt-o in aceeasi cpa. Nu se vedea nioio urmé de arsurt pe corpul et. Probabil cf murise spaima cAnd triznetul cdzuse la cétiva pagi de ea. Era o femeie in varsté, cu p&rul c&runt, tuns scurt. Nu parea Luis do revarearea pletelor, desi un bolovan ajunsese chiar langa ea $i-i prinsese un colt de fusti. & C&teva pete scurte, urmate de owvinte necunascute, ppronunfate repede, ca int-o incantatle. Numai dupa ce a ‘aluns lénga sténc’, Infelesese. Cazénd, sténca se oprise Chiar In croptul scorburi unde so adSpostiso Soni, astupénd-o aproape in intregime. Dack rar fi auzito ‘geménd $i tip8nd, rar f bénuit cd fusese Ingropatt acolo. Doar sus, fa 0 inéitime de peste dol met, se putea distinge crip&tura scorbunl din stinc8. C8térdndu-se cu greutato 0 vézu $H stigd numele, fcéndu-i semn cu ména. Fata 7! rive putin speriat si teri in acelagi timp, apo! meeres ‘88 se ridce in picioare. Nu ore rinits, dar locul din stinc fora proa strdmt $i nu se putea ridica decdt Indoindu-s! spatele. 88. Care dintre femei a fost gBsita moart3? A. Niciuna B. Sonia ©. Toate D. Cea tn varsta E.Cea tantra 67. Cate femei sunt prezente tn relatare? Atel B. mai mult de patru pat Duna E doua ‘68. Unde era situata scorbura In care s-a adapostit Sonia? ‘A Inte-unul din copaci cdzut B, Deasupra unei prépasti 6. Int-o ste Ia peste tre met malme In stejaru gros din apropiere Ineo snes 69. De co nua reusit s& ias& Sonia? ‘A. Era la peste doi mati inaifime gi nu putea s8 coboare B. Stainc& blocase intrarea in scorbur& . Trebula s& se cajere pe grohotigul care c&zuse de sus . A fost prinsd sub copaci E. Pestera in. care se adapostise era prea strémté 70. Din ce caus a muri femeia tn varsta? ‘A. fos itd de un bolovan B.A fost traznité C.A fost ucisé de stancile care au cézut peste ea D. A cdzut In prépastio E. De groazé 45 a7 48. 49 5 52. 53. 55 56. Ea 59 60. 1 65 67 70 Raspunsuri Corecte tem | Raspuns 10 14 42 13 14 15 16 7 18 19 20 21 22 24 25 26, 27 28 at 34 36, 7 38 Ey 41 42 43 Ml Date de contact: FACULTATEA DE DREPT OFICIUL PERMANENT AL ADMITERII biroul P3 str. Avram lancu nr.11 400089, CLUJ NAPOCA Tel: 0264-450443 e-mail: smpop@law.ubbcluj.ro http://law.ubbcluj.ro