I.

Monitorizarea gravidei in trimestrele de sarcina

Sarcina sau graviditatea este o stare fiziologica, normala, care trebuie perceputa ca atare
de catre gravida, dar care trebuie urmarita cu atentie de catre medicul obstetrician.
Fara o monitorizare atenta, sarcina se poate complica, punand in pericol viata mamei sau
a fatului (5 -20% din cazuri).
Ingrijirea prenatala este un concept aparut relativ recent in medicina, in prima decada a
secolului XX. Inainte de secolul XX gravida vizita medicul pentru confirmarea sarcinii, fara a
mai face alte consulturi pana la momentul nasterii.
Unul din obiectivele principale ale consultului prenatal este identificarea sarcinilor cu
risc.
In plus, pe parcursul sarcinii gravida va discuta in permanenta cu medicul obstetrician
pentru a intelege schimbarile prin care trece organismul ei (un studiu recent arata ca gravidele
anxioase dau nastere frecvent unor nou nascuti cu scor Apgar mai scazut la nastere).
Ideal este ca o femeie care isi planifica o sarcina sa efectueze o evaluare medicala inainte
de a ramane gravida pentru efectuarea analizelor de rutina, pentru a se informa cu privire la
administrarea de vitamine (Acid folic cu trei luni inainte de sarcina) si asumarea unui mod de
viata sanatos (renuntarea la fumat, alcool etc.).
Prima consultatie prenatala si trimestrul I de sarcina
Esentiala pentru identificarea factorilor de risc ce pot afecta mama sau fatul este
consultatia in care se diagnosticheaza sarcina.
Aceasta cuprinde anamneza, furnizarea datelor personale ale gravidei si ale partenerului,
date privind antecedente heredocolaterale, antecedente personale fiziologice si antecedente
personale patologice.
Consultatia cuprinde de asemenea, un examen obstetrical si un examen clinic general cu
masurarea greutatii, a inaltimii, a tensiunii arteriale si a pulsului.
Dup confirmarea diagnosticului de sarcin, se recomand o serie de analize de laborator,
pentru evaluarea strii de sntate, care vor fi individualizate n funcie de antecedentele i
istoricul medical i obstetrical al pacientei.
Investigatiile paraclinice recomandate in general dupa primul consult curpind:
aflarea grupului sangvin si a Rh-ului (atat al gravidei cat si al partenerului),
hemograma cu formula leucocitara - trebuie efectuat imediat dup stabilirea
diagnosticului de sarcin pentru depistarea precoce a anemiei.
glicemia,
sumarul de urina - trebuie efectuat la fiecare 4 sptmni pentru a depista o eventual
infecie, posibilele pierderi de proteine, prezena de glucoz;
urocultura,

~1~

antigenul HBS,
testul HIV,
testul VDRL,
testul Torch (toxoplasma, rubeola, citomegalovirus, herpex simplex),
examenul citologic Babes Papanicolau,
examenul secretiei vaginale,
examenul genetic al ambilor parteneri.

Primul consult presupune si un examen ecografic pentru confirmarea sarcinii, dar si

pentru stabilirea varstei de sarcina.
Dublul test sau bitestul este testul de screening prenatal cu rolul de a depista riscul de boli
cromozomiale, precum Sindromul Down sau Edwards, si se efectueaza obligatoriu ca test
combinat, prin coroborarea sa cu ecografia morfologica de trimestrul I. Acest test se efectueaza,
de asemenea, in intervalul 11 13 sptmni i 6 zile de sarcin.
Urmatoarele consultatii prenatale sunt recomandate periodic, la interval de o luna pana la
saptamana 28-32 de sarcina, la interval de 2 saptamani intre saptamanile 32-36 de sarcina si
saptamanal, in ultima luna (saptamanile 36-40) de sarcina.
Consultatiile din trimestrul II de sarcina:
Consultatiile prenatale din trimestrul al doilea ofera informatii atat gravidei cat si
medicului curant cu privire la evolutia sarcinii. De regula aceste consultatii vor cuprinde un
examen clinic general, monitorizarea cresterii in greutate si a tensiunii arteriale.
Se noteaza data aparitiei primelor miscari fetale (data perceperii lor de catre gravida),
intre 18-22 saptamani la primipare (gravide aflate la prima sarcina) si intre 16-20 saptamani la
multipare. Se masoara inaltimea fundului uterin si a circumferintei abdominale la fiecare consult,
se monitorizarea bataile cordului fetal (BCF).
Investigatii paraclinice in trimestrul doi:
dublul test intre saptamanile 11-13 de sarcina sau
triplu test intre saptamanile 15 -20 de sarcina.
In functie de varsta sarcinii, medicul impreuna cu pacienta, opteaza pentru Dublu sau
Triplu test. Ambele sunt folosite pentru screening-ul defectelor de tub neural si a anumitor
anomalii cromozomiale -Trisomia 21 (Sindromul Down) si trisomia 18.
Daca la unul din aceste teste apar modificari in sensul unui risc crescut pentru o
malformatie fetala, urmatorul pas este efectuarea amniocentezei (intre saptamanile 16-20 de
sarcina), pentru analiza cromozomilor fetali.
Tot in trimestrul al doilea pentru gravidele cu incompatibilitate in sistem Rh se
recomanda depistarea anticorpilor anti-Rh (in saptamana 28), analiza care va fi repetata si in
trimestrul al treilea.
Intre saptamanile 24-28 se va efectua testul oral de toleranta la glucoza, test folosit pentru
depistarea diabetului gestational.

~2~

Intre saptamanile 20-24 de sarcina se recomanda efectuarea examenului ecografic de morfologie

fetala.
Consultatiile din trimestrul III de sarcina - sunt recomandate vizite bilunare i
sptmnale.
In cadrul consultatiilor prenatale din al treilea trimestru vor avea loc discutii despre
evolutia sarcinii, monitorizarea tensiunii arteriale, cu efectuarea intre saptamanile 28-32 de
sarcina a Roll-Over testului care depisteaza gravidele cu risc crescut pentru hipertensiune indusa
de sarcina.
De asemenea, va fi monitorizata cresterea in greutate, aparitia edemelor la nivelul
gambelor, prezenta miscarilor active fetale si se vor monitoriza bataile cordului fetal.
Controlul din trimestrul al treilea contine si pelvimetria interna (pentru aprecierea
bazinului osos), examenul local pentru aprecierea starii colului uterin (scurtat, sters, deschis,
aprecierea dilatatiei), stabilirea prezentatiei fetale.
Se recomanda evaluarea starii generale de sanatate prin examene paraclinice, hemograma
cu formula leucocitara, glicemie, testul Vdrl, testul HIV, sumarul de urina, examenul secretiei
vaginale, cultura streptococ-ului beta-hemolitic (35-37 saptamani).
In trimestrul al treile se recomanda doua examene ecografice, in saptamana 32 de sarcina
si cu 1-2 saptamani inainte de nastere.
Pentru profilaxia rahitismului fetal se recomanda administrare de vitamina D2 intre
saptamanile 32-36 de sarcina.
Daca este cazul, se poate recomanda si dozarea anticorpilor anti-Rh.

II. Ingrijirea pacientei cu cezariana

Definitie: Cezariana reprezinta procedura chirurgicala prin care copilul se naste in urma
inciziei abdomenului si apoi a uterului. Desi exista cazuri in care se apeleaza la cezariana pentru
a salva viata mamei si copilului, exista si altele in care medicul sau femeia aleg cezariana pentru
ca este mai la indemana, pe considerente de genul ca elimina frica de nastere sau o parte din
problemele medicalecaracteristice nasterii pe cale vaginala.
Operatia de cezariana este indicata cind nasterea vaginala pune la risc mama sau copilul.
Nu toate conditiile patologice sunt mandatorii pentru efectuarea uneicezariene. Cezariana
se indica cind apare distocia, distressul fetal, prolaps decordon, probleme ale placentei.
In urmatoarele cazuri cezariana este mai sigura decat nasterea vaginala atat pentru mama cat si
pentru fat:
travaliul nu progreseaza. Aceasta e cea mai frecventa cauza a practicariioperatiilor de
cezariana. Travaliul poate fi incetinit atunci cand colul uterin nueste dilatat suficient, in ciuda
contractiilor puternice. Uneori capul bebelusuluieste prea mare pentru bazinul mamei
(disproportie fetopelviana).

~3~

 monitorizarea cordul fatului indica un aport de sange redus. Daca fatul nu primeste
suficient sange sau daca ritmul sau cardiac este neregulat,obstetricianul poate recomanda
efectuarea cezarienei.
prezentarea proasta a fatului. Angajarea fatului prin filiera pelvigenitala (canalul
nasterii) cu picioarele sau cu sezutul inaintea capului necesita operatiade cezariena pentru a
reduce riscul complicatiilor. Cezariana este de asemeneaobligatorie in cazul prezentatiei
transversale a fatului.
sarcina multipa (gemeni, tripleti). In cazul sarcinilor multiple, unul sau maimulti copii
au o pozitie anormala in uter. In aceasta situatie, nasterea princezariana este mai sigura decat
nasterea vaginala.
atunci cand placenta se desprinde de peretele uterului inaintea inceperiitravaliului
(placenta abruptio) sau cand placenta acopera colul uterin (placenta parevia) nasterea prin
cezariana este cea mai sigura optiune.
cand cordonul ombilical aluneca prin colul uterin inaintea fatului serecomanda de
regula practicarea cezarienei.
Unii copii sunt pur si simplu prea mari pentru a fi nascuti vaginal fara riscuri.
atunci cand mama sufera de o afectiune: diabet, boli cardiace, pulmonare, hipertensiune
arteriala, obstetricianul poate induce travaliul mai devreme pentrua reduce riscul complicatiilor.
atunci cand fatul prezinta malformatii: inchiderea incompleta a coloaneivertebrale
(spina bifida) sau acumularea excesiva de lichid cefalorahidian(hidrocefalie).
daca mama a mai suferit o cezariana inainte. In functie de tipul de incizie practicata si
de numerosi alti factori, se poate incerca o nastere vaginala dupa cezariana
Ingrijirile preoperatorii vor urmari urmatoarele aspecte:
1.Pregatirea fizica si psihica a pacientei
2.Pregatirea generala :
A. Bilant clinic
B. Bilant paraclinic
3.Pregatirea pentru operatie (sau ingrijiri preoperatorii)
Pregatirea pacientei inaintea interventiei chirurgicale este un element
major de prevenire a infectiilor postoperatorii. De ea depinde reusita operatiei si evolutia
postoperatorie.
Reducerea posibilitatilor de contaminare a pielii ,prin utilizarea deantiseptic.
Depistarea si semnalarea unor leziuni cutanate infectii ORL sauurinare recente ori vindicate ,
paraziti externi, posibilitati de alergie.
Pregatirea fizica si psihica a pacientei
Ajunsi in sectia de chirurgie, pacientei trebuie asigurate confort fizic
si psihic.Pacientele intenate sunt agitate, speriate, inhibate de teama interventieichirurgicale, de

~4~

anestezie , de durere, de moarte.Asistenta medicala are obligatia ca prin comportamentul

si atitudinea ei sa inlature starea de anxientate in care se gaseste pacienta inainte de operatie:
Sa o ajute sa isi exprime gandurile,grijile,teama
Sa-i insufle incredere in echipa operarorie
Sa-i explice ce se va intampla in timpul transportului si in sala
de preanestezie, cum va fi asezata pe masa de operatie, cand va parasi patul, candva primi vizite.
Sa o asigure ca va fi insotita si ajutata
Bilantul clinic:
1)Bilant clinic general:
Asistenta medicala print-o observatie clinica justa si sustinuta asupra pacientei are obligatia:
Sa observe si sa consemneze aspectul general al pacientei, inaltimea si greutatea, varsta
aparenta si reala, aspectul pielii ne ajuta sa cunoastem
starea de hidratare sau deshidratare a organismului, tinuta , faciesul, mersul, starea psihica.
Sa urmareasca atent si sistematic, necesitatile pacientelor si manifestarilede dependenta
generate de nesatisfacerea nevoilor, ca sa poata stabiliobiectivele evaluabile pentru o ingrijire
pertinenta si de calitate.
Sa ia cunostinta globala in care se afla pacienta ,si intr-o maniera selectiva, sa remarce
detalile importante, schimbarile care apar in evolutia ei siutile pentru explorarea preoperatorie
Sa culeaga data din diverse surse:foaia de observatie , foaia de temperatura, familia
pacientului, ceilalti membri ai echipei de ingrijire,insa principala sursa ramane
pacienta.Culegerea datelor sa se faca cu mareatentie si minutiozitate ,pentru a nu scapa
problemele importante si pentrua face o evaluare corecta alor.
Toate datele privind starea generala a pacientei si evolutia acesteia senoteaza permanent
in foaia de observatie si planul de ingrijire ,pentru a obtine un tablou clinic exact,care va fi
valorificat de echipa de ingrijire siva fi baza unui nursing de calitate.
2)Culegerea de date privind antecedentele pacientei.a.familiale:
daca in familie au fost bolnavi :neoplasme, diabet , H.T.A , cardiopatii, tuberculoza
etc. b.chirurgicale:
daca a mai suferit aflte interventii si daca au avut o evolutie buna sau aufost
complicatii.c.
Patologice:
se vor nota bolile care au influenta asupra asnesteziei si interventiei
daca a avut afectiuni pulmonare sau daca este fumatoare
afectiuni cardicace , boli cronice, epilepsie.
3)Urmarirea si masurarea functiilor vitale si vegetative:

~5~

 Tensiunea arteriala
Pulsul
Respiratia
Temperatura
Diureza
Scaunul
4)Examenul clinic pe aparate:
Este facut de catre medic prin: inspectie, palpare, percutie, ascultatie. Este foarte importanta si
utila cunoasterea examenului clinic pe aparate, pentru complectarea bilantului clinic preoperator.
Bilantul paraclinic
Complecteaza examenul clinic, permite o apreciere exacta a viitoareimamici.
Rezultatele examenelor paraclinice depinde de profesionalismul si
corectitudinea cu care asistentele medicale au facut recoltarea produselor biologicesi patologice
sau au pregatit bolnavul pentru investigatie. Pentru o mai buna intelegere a pregatirii
preoperatorii ,putem clasa examenele paraclinice in:
1)Examene de rutina:
Sunt examenele de laborator ,obligatorii inaintea tuturor investigatiilor chirurgicale
,indiferect de timpul avut la dispozitie pentru pregatire
soiindifferent de starea generala a pacientului: timp de sangerare sicoagulare, determinarea grupe
i sanguine, hematocrit, glicemie, ureesanguina.
2)Examene complete:
Hemoleucograma completa, V.S.H , ionograma, E.A.B (echilibrul
acido- bazic), coagulograma completa, probe de disproteinemie, proteinemie,transaminaze, exam
en de urina.electrocardiograma, radiografie sauradioscopie pulmonara.Pregatirea pentru operatie
In ziua precedenta:
a)repaos
b)regim alimentar:
Usor digerabil
Consum de lichide pentru: mentinerea T.A, dezintoxicarea si marirea
diurezei, diminuarea setei postoperatorii, diminuarea acidozei postoperatorii.
c) Alte pregatiri pentru interventii speciale:
Antibiotice cand se anticipeaza aparitia unei infectii postoperatorii
Spalaturi vaginale repetate cu antiseptice, pentru interventii ginecologoce.
In seara zilei precedente
Baie generala la dus, inclusive spalarea parului (dupa clisma evacuatoare)
Se limpezeste abundent

~6~

Se sterge foarte bine

Se verifica regiunea inghinala, ombilicul, axilele, unghiile (scurte, fara lacde unghii),
picioarele, spatiile interdigitale.
Toaleta bucodentara
Toaleta nasului
Ras : cat mai aproape de momentul interventiei pentru a evita proliferareagermenilor la
nivelul escoriatiilor cutanate, cu aparat de ras propriu, badijonajsau alte solutii antispetice
colorate, pansament antiseptic curat.
Clisma evacuatoare (se face dus dupa clisma)
Alimetatie lejera (supa de legume, bauturi dulci sau alcaline)
In ziua interventiei
Pacienta nu mai bea
In camera( salon)
Se indeparteaza bijuteriile
Se mai face, eventual, o clisma cu patru ore inaintea interventiei
Se indeparteaza proteza dentara mobila daca este cazul (se pastreaza in cana cu apa)
Se badijioneaza , cu un antiseptic colorat, reginunea rasa
Se imbraca pacienta cu lenjerie curate
Se pregatesc documentele: F.O, analize, care vor insotii pacienta
Transportul pacientei in sala de operatie
Se face numai insotita de asistenta medicala , care are obligatia sa
predea pacienta asistentei de anestezie, impreuna cu toata documentatia si alte
observatii survenite ulterior si foarte importante pentru interventiachirurgicala.
Transportul se face cu brancard, carucior pat rulant. Pacienta trebuiesa fie asezata
confortabil si acoperita.
In sala de preanestezie:
se verifica regiunea rasa si se noteaza eventualele escoriatii (eczema,intertrigo etc.)
se verifica starea de curatenie:regiunea inginala, ombilicul, axilele,spatiile interdigitale,
unghile.
Se pregatesc zonele pentru perfuzie, prin badijonare cu antisepticecolorate.
Instalearea sondei urinare (sau , dupa caz, se goleste vezica urinara) decatre asistenta de sala,
dupa spalatul chirurgical al mainilor, imbracatul vuechipament steril, camp steril in zona genitorurinara.
In sala de opertatie
Se executa ultima parte a pregatirii pacientei.
Se instaleaza si se fixeaza pacienta pe masa de operatie
Monitorizarea functiilor vitale

~7~

Obtinerea unui obord venos

Pregatirea campului operator
Badijonarea cu alcool pentru degresarea si curatarea pielii de antisepticulanterior
Badijonarea cu tinctura de iod sau alt antiseptic colarat , se face incepandcu linia de
incizie, de la centuru catre periferie si se termina cu zonele septice.
Ajuta la instalarea campului steril.
2.Supravegherea postoperatorie si ingrijirile pacientei operate
Supravegherea postoperatorie a pacientei incepe in momentul terminarii interventiei chirurgicale,
deci inainte ca ea sa fie transportata in camera.Din acest moment, lauza devine obiectul unei
atentii constante, pana la parasireaspitalului
Reintoarcerea in camera
In general pacienta este adusa in camera , insotita de medical anestezit si deasistenta de
anestezie, care va urmarii repsiratia , ca si modul in care estetransportata si asezata in pat.
Transportul pacientei operate:
Este indicat a se pace cu patul rulant .
Pacienta va fi acoperita pentru a fi ferita de curenti de aer sau deschimbarile de
temperature.Asistenta medicala care o insoteste se vaasigura ca pacienta sta comod, ca este in
siguranta, si ca eventualatubulara (dren, sonde, perfuzii) nu este comprimata.
Patul va fi manevrat cu atentie, ferit de smucituri si opriri sau porniri bruste.
In timpul transportului asistenta va urmari:aspectul fetei(cianoza)respiratia, pulsul, perfuzia
Instalarea lauzei
Se va face intr-o camera cu mobilier redus si usor lavabil, care va ficurate, bine aerisita,
linistita, in semiobscuritate, avand temperature cuprinsa intre18 si 20o C (caldura excesiva
deshidrateaza si favorizeaza hipotermia)
prevazuta cu instalatii de oxygen montate pe perete, cu prize in stare defunctionare si cu
aparatura pentru aspiratie.
Patul va fi accesibil din toate partile
Caldura excesiva a patului produce transpiratii, ceea ce duce la pierderide apa, iar
senzatia de frig duce la aparitia frisoanelor.
Patul va fi prevazut cu musama si aleza bine intinsa, fara perna .
Pozitiile pacientei in pat
Transferal de pe patul rulant pe pat va fi efectuat de catre trei personae,ale caror miscari
trebuie sa fie sincrone, pentru a evita bruscarea lauzei. Cea mai frecventa pozitie este in decubit
dorsal, cu capul intr-o parte, pana cand isi recapata cunostiinta.
Pentru a favoriza irigarea centrilor cerebrali, cateodata patul este usor inclinat.

~8~

In foarte multe cazuri, pozitia este decubit lateral drept sau stang, care seva schimba din
30 in 30 minute, pentru a usura drenajul cailor respiratorii.
Aceasta pozitie impiedica lichidul de varsatura sa patrunda in caileaeriene.
Suparvegherea operatei
Este sarcina fundamentala a asistentei medicale. Supravegherea
este permanenta, in vederea depistarii precoce a incidentelor si a complicatiilor postoperatorii.
Prezenta permanenta langa pacienta perminte asistentei medicale ca, pelanga elementele de
supraveghere indicate de chirurg si anestezist, sa sesizezeorice alte mici modificari si acuze
subiective (durerea) si sa administreze , la timp, tratamentul prescris,
evitant initiativele personale, fara a tine cont de responsabilitatile celorlalti membri ai echipei.
Elemente de supravegheat
Supravegherea operatei se bazeaza pe date clinice sip e rezultatilexamenelor complementare.
Date clinice
Aspectul general al operatei:
Colorati pielii (normala roz) sesisand paloarea si cianoza
Coloratia unghiilor, urmarind aparitia cianozei
Starea extremitatiilor, paloarea sau racirea nsului urechilor mainilor
si picioarelor.starea mucoaselor- limba uscata sau umeda, saburala saucurate- indica starea de
hidratare a pacientei.
Starea de calm sau agitatie, stiind ca toropeala sau agitatia externaexprima o complicatie chirurgi
cala (hemoragie interna, peritonita postoperatorie etc)Diferiti parametri fiziologici
Tensiunea arteriala se masoara ori de cate ori este nevoie, in primele douaore de la
operatie din 15 in 15 minute, din 30 in 30 minte in uramtoarele saseore si din ora in ora pentru
urmatoarele 16 ore, notand datele in foaia dereanimare
Pulsul se masoara la 10-15 minute, urmarind frecventa, ritmicitatea,amplitudinea, care
se noteaza.In cazul in care apar modificari ale (bradicardiesau tahicardie) se va sesiza medical
reanimator.
Respiratia se noteaza frecventa, amplitudinea , ritmicitatea si sesesizeaza, de
asemenea, medicul in caz de tuse sau expectoratie.Astazi datorita pipei Mayo , lasate pana
la aparitia reflexelor si pe care pacienta o elimina candse trezeste, inghitirea limbii este
imposibila.Cea mai mica modifcare a respiratieiva di semnaluzata anestezistului, care, in functie
de caz, va indica o
aspiratie pentru a indeparta mucozitatiile din faringe sau va recomanda administarea deoxigen
Temperatura se masoara dimineata si seara , si se noteaza in foaia deobservatiePierderi
lichidiene sau sanguine
Reluarea emisiei de urina in prima parte a zilei este un semn bun; lainceput cantitatea de
urina nu este abundenta, dar in doua zile revine lanormal.Se masoara cantitatea si se observa
aspectu; daca emisa de urinalipseste, se practica sondajul vezical, nu ninte insa de a se folosi

~9~

actiunispecifice asistentei medicale si anume: lasarea robinetului de la chiuveta sacurga,

fluieratul unei melodi, caldura suprasimfizar etc
Scaunul:
Se reia in urmatoarele 2-3 zile si este precedat de eliminarea de gze; incazul in care nu apar gaze,
se foloseste tubul de gaze, iar in cazul in carescaunul nu este spontan, se face o clisma
evacuatoareVomismentele
Se vor nota cantitatea, aspctul si caracterul (bilioasa, alimentara,sanguinolenta)Pierderile
prin drenaj
Se noteaza aspectul si cantitatea pentru fiecare dren in parteAlte semen clinice
Sunt urmarite de chirurg si anestezist, nefacand parte din atributiileasistentei medicale,
ele fiind semen importante in evolutia
postoperatorie;starea abdomenului (balonare,contractare, accelerarea perisaltismuluiintestinal)
starea aparatului respirator.
Ingrijiri acordate pacientei operate
De calitatea acestor ingrijiri depinde, in mare parte, evolutia postoperatorie si absenta
complicatiilor.
In momentul trezirii:
In monentul trezirii si pana la acesta , asistenta medicala va supraveghea, permanent operata,
pentru a impiedica eventualele incidente si urmarile lor:
Varsaturile- asistenta medicala va aseza operata cu capul intr-o parte, fara perna, pentru a
evitarea trecerii acestora in caile aeriene.
Agitatia prezenta asistentei medicale este obligatory langa pacient. La trezire, in stare
de semiconstienta, operata tinde sa isi traga de pansamentede drenuri sau sonde.
Imprudente posibile: sa vrea sa coboare din pat, sa vrea sa bea apa (inacest caz asistenta
medicala este cea care-I va da sa bea 1-3 lingurite deapa, dupa trezire, daca pacienta nu a vomit
in ultimele doua ore) , sau camembri ai familiei alfati langa pacienta sa-I dea sa bea fara
discernamant.
Imediat dupa trezire
Asistenta medicala:
va mentine pacientain decubit dorsal in primele ore , decubilt
lateraldreapta sau stanga, apoi semisezand, exceptand pacientele operate curahianestezie.
Va asigura confortul plasandu-I bine perna, verificand, de mai multe ori pe z ,
ca cearceaful sa nu aibe cute, indreptand bine asternutul seara, inainte deculcuare, ii va curate
gura mentinand-o umeda in permanenta.
Toaleta zilnica este complecta cu perptanatul si periatul parului, neuitandtoaleta cavitatii
bucale, de 3-4 ori in 24 de ore.
Lenjeria de corp va fi schimbata zilnic, sau imediat dupa ce a transpirat side cate ori este
nevoie

~ 10 ~

Bazinetul vor fi puse cu blandete , dupa ce , in prealabil , a fost incalzit latemperature

corpului, iar dupa folosirea lor se va face, obigatoriu, toaleta perianala.
Va urmari ca atmosfera din jurul bolnavului sa fie calma, sa fie liniste,fara conversatii
zgomotoase, fara multi vizitatori.
Va incuraja pacienta sa se miste in pat, sa se intoarca singura de pe o parte pe alta, sasi miste picioarele si mainile, si sa se ridice in pozitie semisezanda pentru a pregati sculatu din pa
t precoce, in prima zi dupa operatie, exceptandcazurile in care este contraindicate.
Va incerca sa respecte micile obisnuinte ale fiecarei paciente.
Primele zile postoperatorii
Sunt cele mai dificile pentru pacienta si datorita faptului ca, in aceste zile,ingrijirile sunt foarte
numeroase.
a) Lupta impotriva durerii:
La originea durerii postoperatoriistau mai multi factori, care precizatiinainte de a prescrie
analgezice de rutina.De mentionat ca nu se vor administracalmante fara prescriptie medicala si
fara a cunoaste exact caracterul durerii
b) Lupta impotriva insomiei:
Exista, in zilele noastre , o intreaga gama de hipnotice, printre care se gasesccele ce pot fi
administrate fiecarei paciente pentru a obtine efectul dorit.In plus asistenta medicala are la
indemana mijloace proprii, cum ar fi:ceaiuri calmante, asigurarea unui climat de liniste etc.
c) Lupta impotriva anxientatii:
Anxietatea preoperatorie, in fata necunoscutului, reprezentat de actulchirurgical cantinua si
postoperator. Frica de durere, de complicatii , de
secheleface ca anxietatea operatului sa fie prezenta. Aici intervine rolul moral alasistentei
medicale, care va trebui sa faca operatului sa aiba incredere in echipade chirurgic, in echipa de
asistente medicale, sa-l faca sa inteleaga evolutia postoperatorie si faptul ca vindecarea va fi fara
complicatii sau sechele
d) Lupta impotriva complicatiilor pulmonare:
La pacientele cu obezitate, sau probleme pulmonare cronice, expusecomplicatiilor pulmonare
prin staza secretiilor pulmonare prin staza secretiilor bronsice si suprainfectiei , este necesara o
profilaxie acriva prin:
Dezinfectie nazofaringiana
Evitarea frigului, in special noaptea
Exercitii respiratorii de doua ori pe zi
Obligarea pacientei sa scuipe, profocand tusa prin tapping
e) Lupta contra distensiei digestive:

~ 11 ~

Toate interventiile abdominale sunt urmate de pareze intestinale, curetentive de gaze si lichide
intestinale.Acestea sunt, de obicei, de scurta durata,nedepasind 3 zile.
Aceasta distensie abdominal devine nociva cand se prelungeste siantreneaza intarzierea
tranzitului intestinal, impiedicand o alimentatie normal sifavorizand eviscerarea
postoperatorie.Pana la reluarea tranzitului intestinal, se practica tubul de gaze,
clismeevacuatoare mici si repetate, purgative usoare care favorizeaza relurareafunctiilor
intestinale.De asemenea se administreaza produse care favorizeaza reluarea peristaltismului intes
tinal, sau, in anumite cazuri, se instaleaza o aspiratiecontinua cu o sonda gastroduodenala
f) Lupta impotriva stazei venoase:
Cu toate produsele terapiei anticoagulante, accidentele trombozei venoaseraman
complicatia majora in chirurgie.La pacientele impobilizate la pat, lupta contra stazei venoase se
va efectua prin miscari active si contractii muscular statice ale membrelor inferioare,alterate cu
perioade de repaos (10 contractii successive- pauza) repetate de mai multe ori pe zi . prin flexia
si extensia degetelor de la picioare, flexia si extensiagenunchilor, miscari pedelare in pat,
antrenand si articulatia soldului. Sculatul din pat precoce reprezinta metoda cea mai eficace
pentru prevenireacomplicatiilor venoase.
Inainte de a se ridica din pat, va fi necesar sa:
Verificam daca nu exista edeme ale membrelor inferioare
Masurarea tensiuni arterial culcat si apoi in ortostatism
Ridicarea se va face treptat: intai la marginea patului, isi balanseazagambele, face un pic de
gimnastica respiratorie, cu bratele ridicate in inspiratiesi coborate in expiratie
Nu trebuie sa mearga singura, ci sprijinita de asistenta medicala sis a nuexagereza de
prima data
Se va tine ont si de ce spune pacientei, daca vrea sa mai mearga sau dacavrea sa se
opreasca
Dupa ce nu mai vrea sa mearga, pacienta trebuie sa se aseze intr-unfotoliu inainte de a se
reintoarce in pat
Primul sculat din pat al operate este considerat prima plimbare precoce.Sculatul din pat
precoce este indicat in majoritatea inteventiilor chirurgicale.
Starea generala nu este o piedica, nici starea de slabiciune, nicideshidratarea , nici
obezitatea, nici varicele stari ce nu trebuie sa constituie oscuza, ci, dimpotriva, la persoanele cu
antecedente in flebita, plimbarea va avealoc cat mai precoce posibil.
Natura sau complexitatea operatiei nu impiedica ridicarea din p at precoce, care nu va fi
amanita din cauza drenurilor, sondelor sau perfuziilor.
Existenta complicatiilor postoperatorii nu va interzice plimbarea, acolounde este posibil.
g) Rehidratarea:
Dupa interventii chirurgicale, in mod special pe tubul digestive, alimentatianormal se reia dupa o
perioada relative lunga.Pana la reluarea acesteia ,

~ 12 ~

estenecesar sa se administreze o ratie hidrica, electolitica si caloric suficientaacoperirii

necesitatilor cotidiene.
h) Alimentatia si realimentatia:
In cele mai multe cazuri, simple, de chirurgie obisnuita, se va tine cont deurmatoarele principii:
Pacienta va bea atunci cand nu vomita
Va manca dupa ce a avut scaun precoce sau dupa emisia de gaze.
Nu va consuma fructe crude sau glucide in exces.

~ 13 ~