Sunteți pe pagina 1din 427

ANTON PANN

POVESTEA VORBII
EDITIE NOUA COMPLETA I ILUSTRATA

CU INTRODUCERE DE

Dr. M. GASTER
Membru Onorar al Academiei Romne

SCRISUL ROMANESC
C R A IO V A
37.826

www.digibuc.ro

0 Z4

C94042

7 7'i

---.4-----t-r_.

7
or-ca,9.A

www.digibuc.ro

4-

ANTON PANN
NASCUT LA 1797, DECEDAT LA 1-:>1.

www.digibuc.ro

PR ECUVANTARE
Printr'o fericitti inttimplare, m'arn intdlnit la Londra anal trecut, cu Domnul Profesor Cartojan. Era
lucru firesc ca sd discutilm despre literatura populard romtineascd, mai ales al' in cursul celor cincizeci de ani ce au trecut de ctind am publicat cartea
mea, n'am incetat a ma' tot ocupa de dnsa si de
a aduna tot felul de material pentru o altd editiune,
dacd s'ar fi prilejuit.
Intre allele veni vorba si de Anton Pann si scrierile lui i atunci Domnul Profesor N. Cartojan mi-a
propus ca sti scot o nouti editiune a scrierilor lui
Anton Pann, inceptind cu Povestea Vorbii". Eu am
primit aceastd propunere cu toad bucuria, in ciuda
vtistei mele inaintate si a ochilor mei intunecati,
cu toad lipsa de ajutoare literare, in afard de
cele pe care le am in biblioteca mea, cdci mai
nimic nu se afld in biblioteca uriase dela British
Museum. Totusi chiar ci asa, tn'am pus pe lucru.
Am apucat alte drumuri dec.& acele care au fost
&Mite de ctitre cei care au. scris inaintea mea. Mi-am
croit crri. noi. N'am dat crezdndint legendelor care

s'au cristalizat in jurul vietii si scrierilor lui Anton


Pann. Am cdutat rdspuns la intrebtirile ce se gramtideau: De uncle a venit? Cum a crescut? Prin

ce mijloace a trdit? Cum a ajuns in Tara Roma-

neascil? In ce fel? 51 asa inainte, tot find vietii: dind


s'a insurat? Uncle a invdtat si ce a invdtat? 51 mai
ales de unde el, ca autodidact, care n'a trecut prin
nici o scoald regulatti, deodatd a devenit autor; ce
1-a indemnat si de unde a luat pilda? De ce tel de
III

www.digibuc.ro

izvor s'a slujit? $i a,3c4 mai departe am sdpat addnc


prin reideicina vietii ci activittii lui; i aci dau cititorilor rezultatul cercetdrilor i muncii mele, care a
inceput de mai bine de cincizeci de ani, cci eu am
inceput dela 1877, sei mei ocup de dtinsul.
Se poate ca in lucrarea de fatd sei nu fi es'it la
captul dorit; rog deci pe cititori set judece cu duhul
bltindetii si al ingiiduintel i s ierta greselele ce vor

gsi, cdci lucru omenesc frd gres nu se poate.


Eu din parte-mi voiu primi ca zmerenie orice in-

dreptare
mi s'ar face:
Mei simt dator sti multumesc mai intiliu Domnulut
Pro/esor N. Cartojan, aMt pentru indemnul ctit si

pentru ajutorul feirei preget ce mi l-a Vat, si Domnului E. JaroliiCi care cu mullet Myna' ci dragoste
a lucrht mult timp pentru mine.
lar pe Ulm Povestea Vorbii" te trimit pe caicul
subred al opiniei publice, ca sii treci luciuZ mdrii &Vat

adeseori de vdntul aprig al criticei prtinitoare

si

peste talazurile furtunoase ale patimilor omenesti

sii ajungi nevdtlimatd la limanul dorit, in maw


acelora care, ca mine, au iubit ci iubesc tot ce ese
din inima, si sufletul poporului.

M. GASTER

In preajma anului al optzecilea al vietii mele,


In Julie 1935, in casa mea, 193 Maida Vale,
London W. 9.

IV

www.digibuc.ro

CUP R IN SUL
Introducerea
1. Pi ld, parimie., proverb

2. Vechimea proverbelor
3. Viata lui Anton Pann
4. Activitatea lui Anton Pann
5. Izvoarele lui Anton Pann
6. Literatura comparat
7. Calendarele
8. Limba lui Anton Pann . . . .
9. Cele doua editiuni i alte colectiuni
10. Influena lui Anton Pann

XIII
XIV
XXI

xLy

LVIII
LXIX
LXX VII
LXXXIV
LXXXVII
XCI

www.digibuc.ro

TAB.LA DE MATERII
Anton Pann Povestea vorbii.
Pag.

I. DESPRE CUSURURI SAU URACI UN I

i. Trandafiri fard spini

2. Adevrul dela altii


II. DESPRE PEDANTI SAU COPILARO5I
3. Contovro*a
III. DESPRE VORBIRE

4. Cntec de plata
IV. DESPRE VORBIRE URA*
5. Muerea inblnzit
6. Sluga flecar
V. DESPRE MINCIUNI 51 FLECARII
7. Doui rnincino5i
8. Cizmarul astrolog

VI. DESPRE MINCIUNI URA*


9. Alta gAse

o. Tiganul la ceapa
Dracul i papucii babei
VII. DESPRE NARAVURI RELE
12. Gei trei martafoi
VIII. DESPRE NARAVURI RELE IARAS
13. Pielea tu argaseala
.

io
12

13
16
18
21

23
23
24
40
41
41
42

47
48
52
53

VII

www.digibuc.ro

Pag.

IX. DESPRE FRICA LUI DUMNEZEU


4. Sp ovedania liganului
X. DESPRE FRICA LUI DUMNEZEU IARAS
5. Ologul pedepsit
XI. DESPRE PROSTIE
16. Neghiob Para cap
DESPRE PROSTIE TARA*
7. Ginerile neghiob
XIII. DESPRE NEROZIE
18. Mgarul zburtor
XIV. IARN5 DESPRE 1NEROZIE
19. Ctelusul mai mare
XV. DESPRE NEROZIE MBAS
20. Eu 11 lau si el se rade
XVI. DESPRE NEROZIE TARA*
2 1. Chscatul

i neroclul

54

55
58
59
59
6

62
-63

64
05
67
67

68
68
69

70

XVII. DESPRE NEVOIA5I


22. Nevoiasul i bta
XVIII. DESPRE LENE5I

743

2 3. Tiganul lenes
2 4. Lenesii arsi

73

XIX. DESPRE BUIE


2 5. Ciungul, oloul, orbul i golanul
XX. DESPRE BETIE IARA5

74

2 6. Ungureanul beat
2 7. Betivul i mhgarul

28. Povestea poamelor si a legumelor


XXI. DESPRE MANCARE

2:9. Hanul zgircitului


VIII

www.digibuc.ro

71
72
'73
'7 5

76
76
78
79
86
87

Pag.

XXII. DESPRE SARACIE


3o. Adevarata cucernicie
XXIII. DESPRE INENOROCIRE
3i. Riibdarea
XXIV. DESPRE LUCRARE
32. Povata muerii

88
go

95
96
.

33. Nevasta 1ene5ii


XXV. DESPRE SARACUL MANDRU

io5
io8

34. June le laudat


XXVI. DESPRE IN VATATURA.
35. Inviitatura infrunmseteaz5
XXVII. DESPRE INVATATURA

36. Fiul de impdrat i ursul


XXVIII. DESPRE INVATATUA. IAIIA5

37. Ucenicul 5i lulelele


XXIXI. DESPRE VIRTUTE (FAPTA BUNA.)

38. Triumful virtutii


XXX. DESPRE VITIURI SAU FAPTE RELE SI

HOPI

97
99
102
1o3

39. Metesugul dracului


XXXI. DESPRE STAPAN *I SUPUS

109
112
x i3
120
121
124
125
128
131
131

4o. Din ran in mai Mu


ro3
41. Spanzuratoarea i eapa
134
XXXII. DESPRE STAPAN 51 SUPUS LA NEGOT 136
42. Argatii necredincioi.
i 36
XXXIII. DESPRE SUPUS SAU SLUGA.
137
43. Pupaza i cucul
139
XXXIV. DESPRE SLUGA. SI STAPAN IARA5 i4o
44. Trestia i copacul
1 41
45. Prea multi domni

142

IX

www.digibuc.ro

Pag.

XXXV. DESPRE STAPAN SI SLUGA MIAS 144


46. Pisica mostenire
147
XXXVI. DESPRE SLUGA. SI STAPAN IARA5 149
47. Brhatul i lucrul femeiei
XXXVII. DESPRE NEGOT
48. Vnzarea nesocotit

49. Ieftin i scump


XXXVIII. DESPRE NEGOT 51 TOVARASIE
5o. Banii in apa
51. Pofte deserte
XXXIX. DESPRE NEGOT IARAS

150
153
153
154
155
156

i6o
162

165
52. Cornoara in prnnt
XL. DESPRE AMOR SAU DRAGOSTE SI URA 167
i68
53. Strinul indrgostit
XLI. DESPRE AMOR 51 URA IARA5
168
169
54. Artagul i prtagul
I 74
55. Mhnirea
176
XLII. DESPRE CASATORIE
XLIII. DESPRE CASATORIE IARS
178

56. Necazurile cilstoriei


57. Pacostele singurtlii
58. Invoiala dracului

179
18o
184
186
187
190
192
96
198
202

59. Ingbite aur


6o. Banul i cusurul
61. Barbatul samar
62. Norocul i amorul
63. Mireasa neroad6
64. Fata isteat
65. Orn i neorn
66. Lapte afumat
204
67. Orasul i satul
207
XLIV. DESPRE NEUNIRE SI N EINTELEGERE 210
212
68. Mangerea rbdrii
X

www.digibuc.ro

Pag,

XLV. PROVERBURI, TURCE$TE $1 ROMA215


216
217
218

NE$TE

XLVI. DESPRE VIZITE SAU CERCETARI


69. Soacra
7o. Cartea tovarii0
XLVII. DESPRE CONVERSATII SAU PETRE2 i8
GERI $1 GLUME
220
71. Surzii
XLVIII. DESPRE IUTEALA, MANIE $1 POSACIE 222
223
72. Necazul
XLIX. DESPRE IUTEALA $1 MANIE 1A1IA.$ 224
225
73. Postul prostului
226
74. Artagoasa innecatii
226
L. DESPRE AMICIE $1 PRIETENIE
227
75. Ursul i. calatorii
228
LI. DESPRE PIZMA., VRAJMASIE $1 URA
229
LII. DESPRE CEARTA. $1 NEINVOIRE
23i
76. Creierii taranului

LIII. DESPRE PRICINI DE JUDECATI


77. Cucul cnta zapciului
78. Cotoiul i. casul
LIV. DESPRE RU$INARE $1 NERU$INARE
LV. DESPRE OBRAZNICIE $1 CALIGIE
79. Obraznicul
80. Imparteasa cer5etoare
LVI. DESPRE MOJICIE

81. Nici salcia gom, nici mojicul om


LVII. DESPRE MOJICIE IARA.$
82. Para mojiceasca
LVIII. DESPRE FRICA. $1 V1TEJIE
83. Insurilloarea cotoiului cu* vulpea

231
233
234
235
236
237
239
240
241
247
248
2 5o

251

XI

www.digibuc.ro

Pag.

LIX. DESPRE VICLENIE


84. Talerul cu cloud fete
LX. DESPRE POCAIRE SAU FATARNICIE

259
259
260
85. Calul narnila
260
LXI. DESPRE LACOMIE $1 NEECONOMIE
262
LXII. DESPRE ECONOMIE
263
86. Paraua ridicat
265
87. Povestea- irnparatului
267
LXIII. DESPRE CUMPLITATE SAU ZGARCEME 268
88. Cine se scumpeste mai mult pagubeste
269
89. Banii zgArcitului
272
LXIV. DESPRE CUMPLITATE IARA$
279
g o. Caciula pomand
279
91. Disputa intre rnaini, picioare i pantece
280
LXV. DESPRE LACOMIE IARA$ $1 NEMULTUMIRE
283
92. Magarul da de gol.
284
93. Barba cdrunt
285
LXVI. DESPRE LAUDE
286
287
94. Tiganul i geambasul
LXVII. DESPRE IMPRUMUTARE $1 PLATA 288
95. Sacul imprumutat
290
LXVIII. DESPRE CEI CE PLANG DE COPII 290
96. Cele trei sfaturi
291
LXIX. DESPRE FAGADUELI $1 DARUR I
295
97. Pescarul i sultanul
296
LXX. DESPRE SANATATE $1 BOALA
313
98. Galceava boalelor
316
LXXI. DESPRE TIMP $I VARSTA
320
99. Soacra de ipsos
321
wo. Toate trec
323
LXXII. DESPRE TIMP $1 VARSTA IARA.$
324
10
Btrnul i moartea
325
XII

www.digibuc.ro

INTR ODUCER E
Pildii, parimie, proverb. Aceste trei cuvinte reprezintd cele trei straturi ale limbii romnesti, asa
cum s'a desvoltat in trei sute de ani. Dintre acestea,
pilda este cuvntul cel mai vechiu. 11 intlnim deja
in Evangheliarul lui Coresi dela 1560. Acolo insd,
pilda inseamn mai mult o povestire cu inteles moral sau o parabold. Cu incetul insd, cuvntul si-a
pierdut insemnarea dela inceput si a ajuns, dupd diferite stadii de desvoltare s insemne numai exernplu", asa ca in expresia de pild" care inseamn
de exemplu".
Paremia este un cuvnt introdus din greceste si
intrebuintat de traducdtorii Bibliei din 1688, cnd
au tradus cartea lui Solomon, zicndu-i Parimiile
lui Solomon". In Evanghelie insd, cnd este vorba
de parabole, cuvntul pildd" a fost retinut de ctre
traducdtori. Ei au inteles atunci foarte bine deosebirea dintre aceste cloud cuvinte. ,,Paremiar", cu alt
inteles insd, este titlul unei cdrti tipdrite de Dosofteiu la 1682, care nu confine nici pilde, nici parabole,

ci numai prti din Vechiul Testament, care se citese in Bisericd la vecernig si au un inteles cu totul
liturgic. i inteun manuscris al nostru, se gsesc

de asemenea astfel de tlcuri sub titlul de Pa-

rimiile Sfntului loan Stlpnicul".


Cnd Samuil Clain a scos a doua editiune a Bibliei, afard de alte schimbdri pe care le-a introdus
din punctul de vedere al catolicismului, a lepddat
cuvntul parimie", fcnd poate parte din cuvintele intunecoase", cum le intituleazd in prefatd si
vedem c acum, titlul cdrtii lui Solomon este: Pildele lui Solomon".

XIII

www.digibuc.ro

Proverb, reprezint stratul eel nou, si, daca nu


md insel, a fost intrebuintat pentru intia oar de
cdtre Paris Momuleanu. Oricum, acest cuvnt s'a
inrddcinat in limbd si s'a intmplat cum se intampia de obiceiu, cnd un cuvnt nou este introdus.
Rezultatul este sau cd acel cuvnt care este mai
vechiu, piere, cum s'a intmplat cu parimia", sau

cum s'a intmplat cu cuvntul pilde, care si-a

schimbat intelesul, dupa cum am ardtat mai sus.


Noi aci, in aceastd introducere, ne vom folosi numai de cuvntul proverb, pentru a nu da loc la neintelegeri.

Pn acuma, multi s'au incercat sa dea o de-

finitie multumitoare proverbului. Ce inseamn un

proverb? Vom incerca a da aci o definitie, care

ni se pare destul de potrivitd:


Proverb este o expresie inteleapt, filosoficd sau

didactic, care merge din om in mu. Se propag mai

ales prin viu graiu si este anonim. Nu este vorba


cutdruia sau a cutdruia, al cdrui nume se pomeneste, a cutdrui intelept sau a cutdrui filosof, ci in-

tr'adevr, .cum si scrie Pann: Vorba Aluia", oricine

ar fi el; indiferent de unde se naste si de unde

vine, care este obrsia, cum s'a desvoltat in cursul


vremurilor; cnd ajunge proverb, toate acestea sunt
de malt sterse. Singurul senm caracteristic este
nuanta popular, caci proverbul reprezint mentalitatea, modul de a vedea si a intelege al poporului
la care se gseste si unde se intrebuinteazii.

Vechimea proverbelor.
N'ar fi de nici un folos s urmrim vechimea
sau rdspandirea proverbelor. Nu este popor vechiu

sau nou, cdrturar sau necdrturar, care sd nu aib


o seam de astfel de zicdtoare, pline de haz, pline
XIV

www.digibuc.ro

de intelepciune, pline de observatii fine asupra vieasupra strii lucrurilor, asupra purtarii
ii

oamenilor, mai sus sau mai jos pusi. Este o filosofie populard foarte sntoasd i curat, nu iart
pe nimenea i nimenea nu scap de dnsa.
In Bib lia dela Bucuresti din 1688, capitolul intdiu al pildelor lui Solomon a fost tradus in chipul
urrntor:

Paremiile lui Solomon.

Paremiile lui Solomon, fiul lui David, carele a


impratit in Israil. Ca sd cunoascd intelepciunea
invttura i s socoteasc cuvintele intelepciunei i s priimeasc intorsurile cuvintelor i deslegrile cuvintelor intunecoase, ca sa socoteasc direptatea adevdrat i judecata a o indirepta. Pentru
ea sd dea la cei ne rei mestrie si la copilul tnr
simtire cugetare. Pentruc, auzind acestea in-

teleptul.r.mai intelept va fi. Si cel socotitor ocrmuirei va cdstiga i va pricepe pilda i intunecosul cuvnt i graiurile inteleptilor i ghicitorilor."
In Biblia lui Samuil Clain dela 1795, vedem c el

intrebuinteazd cuvntul pild", dup cum se vede


din fragmentul de mai jos:

cu adevrat de vom ceti aceast carte cu

loare aminte, precum se cuvine, mai nimica intru


toat filosofia i invatatura obiceiurilor vom afla,
care intru aceast carte s nu s afle, ori de vom
socoti viata cea de osebi a fiestecui, nevointa spre
faptele ceale bune, fuga de pdcate; ori ispravnicia,
ocarmuirea casii; ori ocarmuirea, si indreptarea
cea politiceasc.
Iar aceste porunci ale intelepciunii ceii de mntuire, cu graiu lesne de inteles, cu minunat osbire,
cu frumoase asemndri, asa le pune inainte, cht

nimica alt s nu poat aduce carea mai multd,


mai bine s incredinteze, sau s indeamne i s

miste pre omu. Si aciia iaste de ctu toate mai

XV

www.digibuc.ro

mare, eh' aceasta intelepciunii ceii adevarate temeiuri neclatite pune, slujba cea curata a lui Dumnezeu frica lui smerenia."
fard de Cartea proverbelor", mai exista in Bib lie
i altd carte atribuit lui Solomon i care se chiama
Eclesiastis". Este de asemenea o eclectic de pilde,
de proverbe i de cuvinte intelepte, dar in afar de

acestea se mai and i o a treia carte, dintre acele


zise apocrife. Aceasta carte, a lui Isus Sirah, se a-

seamana mult cu acele carti pomenite mai sus, mai


ales ca. Eclesiastis, in traducerea latind a sfantului

Ieronim, se chiama i aceea a lui Sirah

siasticus".

Ecle-

0 sehimbare foarte uoara, numai ea s arate ca


nu este aceiai carte. Toate aceste carti ale Bibliei
erau punctele de plecare pentru literatura gnomica
la popoarele cretine.
Avem, se intelege, aci aface mai mult cu literatura scris care se Teaga de un autor, care reprezinta idealul lui asupra vietii, conccptia lui asupra
purtrii omeneti. Aceste pilde au devenit apoi un
izvor nesecat, caci multe din aceste cuvinte intelepte
au devenit proverbe, trecand din literatura scris in
cea nescrisa.
Nu se poate tgadui c orice proverb sau poveste,
in fapt orice lucrare omeneasca, s fi avut un ince-

put individual. Cineva inteo vreme oarecare i in


imprejurari mai prielnice a rostit un euvant Inte-

lept, in batjoeura sau in apreciere, i care apoi a fost

prins din zbor, cum spuneau Grecii Epea pteroenta", adica cuvinte inaripate, care zboara din loc

in loc i dela om la om i apoi dintr'o tara intealta,


unde devin cu vremea btinae. Dar atunci, numele autorului s'a pierdut i acest euvant intelept a
devenit proverb, eaci a devenit anonim. Aa s'a
schinabat de pildd o poema epied, lucrul unui poet
cu nume, intr'o baladd anonima, cantata de trubaXVI

www.digibuc.ro

Casa in care a focuit Anton Pann, strada Anton Pann,


Bucuregi.

www.digibuc.ro

duri i. de ldutari, la curtile impdrteti sau la mesele boereti.


Tot aa, cum am ardtat in altd parte, de multe

ori o poveste romantic d natere la un basm,


sau la o poveste popular* Aa s'a intdmplat i eu

proverbele. Pentru multe dintr'insele se poate chiar


dovedi originea literal* cdci adeseori, un proverb
nu este decdt rezumatul, pe scurt al unei povetti sau
fabule. Aceasta se poate foarte uor vedea la proverbele ce se leagd de fabulele lui Esop i care, deoarece sunt legate unele de altele, se chiamd pildele

lui Esop. Este o legdturd, ca sd zicem aa, intre

povetile sau parabolele imbrdcate in haine de fiare

sau pdsdri i morala care se trage din acea fa-

buld. Este pusd la sfdrit in forma cea mai veche


greceascd. Aceast invdtdturd sau aceastd morald

urmeazd imediat dupd fabuld; mai trziu in colectia


lui Phedru, proverbul este inainte i apoi vine povestea sau fabula. Acesta a rdmas tipul pentru alte
cdrti i colectii de felul acestora, care circulau din
vechime i pdnd in zilele noastre, aa cum a Ideut
i Pann care a pus povestea dupd proverb cu scop
de a-1 lmuri i justifica.
Ar fi de prisos sd addogdm aci o bibliografie,
cdci ar trebui s imbrdtieze o mare parte din literatura didactied, poeticd i teologicd a evului mediu. Dar mersul desvoltdrii proverbelor il putem
urmdri aci pe scurt, pdnd c'and vom ajunge mai tdrziu la cercetarea izvoarelor de care s'a folosit Pann
in alcdtuirea cdrtii sale.
Pildele lui Solomon au fost, cum am mai spus, un
izvor mai ales pentru lumea eretineascd. Apoi pdrintii bisericii se foloseau adesea, nu numai de
aceste pilde pentru cazaniile sau tdlcurile lor, dar

ei se foloseau de asemenea de un alt izvor, adicd


de proverbele care circulau dela vechii intelepti
greci, aa numitele Apophtegrnata, sau cum am zice

XVII

www.digibuc.ro

noi maxime. Ei, la rndul lor, rosteau de asemenea


cuvinte intelepte, i urmaii au cules din aceste seri-

eri, tot ce li se pareau mai potrivit pentru invttura p op orului.

Aci st deosebirea intre proverbe i maxime.


Proverbul este anonirn, maxima sau invtatura se

leag totdeauna de un nume. In acele culegeri,

totdeauna gsim: Pitagora zice" sau Platon zice",


Aristotel, Solomon sau Sfntul Atanasie i. alti sfinti

i filosofi i aa s'a alcatuit o gramada de astfel


de colectii. Nu toate s'au pastrat, dar destule au ramas, ca sal ne dea noua o oglinda adevarata asupra originei i desvoltarii proverbelor, cad iat ce
s'a intmplat. In cursul vremurilor, numele toate

au fost inlaturate, culegatorii cei noi n'aveau in-

teres sa tie cine este autorul, ci pe ei ii atragea numai intelepciunea cuvntului, care tiau ca
va face plcere cititorilor pentru care intocmeau

colectia.

Ceeace s'a intmplat in Occident, nu a avut nici


o inraurire directa asupra Orientului Europei, din
potriv, multe din acele zicale i proverbe, atat de
pe vremea invatatilor Greci, cat i. mai tarziu, s'au
strecurat in culegerile latine i in celelalte culegeri
din Occident i astfel se poate u*or intelege- asern-

narea care sa gsete cateodat intre un proverb din Occident i altul din Orient.

Trebue insa insemnat ca o mare schimbare a


avut loc and literatura veche greceasca a devenit
literatura bizantina. Bizantul, cum se tie, a fost
un pod de trecere catre cultura adevaratd orientala,

asiatica. Prin el a intrat in Europa

i.

Orientul,

care, dupa cum se Oie, este cel mai bogat in proverbe. Atat in vechea literaturd siriaca, cat i in cea
araba i persand, precum i in cea turceasca, se gdsesc proverbe cu miile i de curand un culegator
din Bethleem a cules 5.000 de proverbe din gura
Arabilor din Palestina.

XVIII

www.digibuc.ro

Nu este o carte oriental, oricare ar fi caracterul


ei, care s nu fie plin de proverbe. Din astfel de
colectii, a tradus Petrus 1phonsi, pela 1100, faimoasa colectie cunoscut supt numele de Disciplina Clericalis", o colectie de proverbe i de po-

veti, care a avut o influent covritoare asupra literaturii franceze populare i a celorlalte popoare
unde a ajuns aceast. Disciplina", o carte populard.

El a tradus din limba arabd i din alte izvoare

orientale in limba latind i astfel, a fcut cunoscutd


o comoard intreagd de proverbe i poveti, Europei
medievale. Ba chiar i in colectia lui Anton Pann

se gsesc paralele la acea colectie. Cum au ajuns


aci, asta este altd chestie nu dela Apus, ci direct
dela Rdsrit.

Literatura bizantind a fost mama literaturii slavone i matiha literaturii romne.


Cum a artat domnul Iorga, toate popoarele care
au stat supt aceast influentd, formeaz grupul intelectual al Sud-Estului european. Psihologia acestor popoare se aseamn intre dansele att de mult,
inct o adevdratd intelegere a produselor intelectuale a acestor popoare nu se poate cApAta, lard o
cercetare paraleld. Toate prezint un caracter, care

se aseamn unul cu altul foarte de aproape

toate f ormeazd un fel de bloc distinct, care se deo-

sebete cu totul de cellalt bloc reprezentat prin

Biseric latina.
Krumbacher a atras atentiunea asupra acestor diferene in cartea sa Geschichte der Byzantinischen
Literatur von Justinian bis zum Ende des Ostrrnischen Reiches Mnchen 1891, in care a artat c
orict de mult s'ar pdrea c se aseamnd proverbele
din acest grup cu acele occidentale, totui se deosebesc de ele prin unghiul sub care prinde un grec, sau
un bulgar, sau un romn o infdtiare a unui obiect, cu
totul altfel dect un neamt, sau un francez; dar tocXIX

www.digibuc.ro

mai in aceasta, consta valoarea speciald a proverbelor romne, ea nu au fost btute pe calapodul
proverbelor occidentale, ci sunt oglinda adevrat
psihologiei poporului roman i a mentalitatii

sale, caci chiar dac apartin aceluiai bloc sud-estic,

pe laugh' fizionomia generala, au trdsturi speciale.

Aceast schimbare a fost foarte bine descrish de

Krumbacher, in cartea sus citata., care tot aci a

dat o bibliografie, mai intiu a literaturii bizantine


paremiologice, adic a proverbelor i apoi a discutat pe scurt i pe cele neogreceti.
0 schimbare adnca s'a fcut in cursul veacurilor, intre colectiile cele vechi bizantine i cele
tine neogreceti, care s'au facut mai apoi. Pe noi ne
intereseaza din aceste Iin urrad numai una, numit
Melissa" adicd Albina. Att de bine cunoscut ajunge aceasta colectie care cuprinde i f oarte putine
neogre_ceti, dar multe vechi bizantine, 'Meat numele

adevrat al autorului a fost uitat i a lost numit


Melissa.

Apoi in ceeace privete cele neogreceti, trebue


pomenit aci, colectia facutd de faimosul Planudes

in secolul 13-14. Lui i datordm acea bine cunoscuta Viata i pildele lui Esop". El a adunat)
vreo 250 de pilde, dar nu putem s intrarn aci
inteun studiu comparativ care ese din cadrul lucrarii de lath'. 0 astfel de lucrare trebue facut
pe o baza mult mai intinsa, cdci ar fi nevoie s
se studieze toate colectiile de proverbe, care au
aprut pan acum, mai intaiu acele care se
alla in Orient i pe de alt parte cele din Occident, pnd Ia un punct.
Deocamdatd, ne ocupdm nurnai de colectia lui
Anton Pann, care, cu toatc ca este bogat, este de-

parte de a fi complectd. Trecem dar la autorul


acestei colectii.
XX

www.digibuc.ro

Viata lui Anton Pann.


Inainte de a intra in cercetarea vietii lui Anton

Pann, este necesar sd aruncm o privire eat se


poate de scurtd, asupra unor laturi din istoria
proverbelor, asupra cdrora trebue sa struirn cu
oarecare insistent, cci pn acuma au fost trecute cu vederea.

De viata lui s'a ocupat mai intiu Gh. Dem.


Teodorescu. El a fost prirnul care a incercat s

lege firele cele putine din trecutul lui Anton Pann


i. sd le combine intr'o descriere mai completd.

rreodorescu nu s'a multumit nurnai s. apuce


tiri de ici de colo, aa cum' le-a putut prinde,
ci le-a adunat la un loc spre a face o icoang4
completa a vietii acestui orn. Nu s'a multumit nu-

mai cu acele putine tiri, dar a dat pe lngd a-

ceasta i o descriere a vietii politice i religioase


de pe vremea lui.
Gh. Dem. Teodorescu discutd pe larg colile care
erau pe atunci, incercrile de a regula muzica bi-

sericeasch, partea ce a luat Anton Pann la acele

incercri i schimbri, apoi cteva schite din viata


familiar foarte destrabalt, activitatea lui literar,
adie o bibliografie scurtd a crtilor tiprite de dn-

sul, el fiind crezut c este autorul multor sau a


tuturor i apoi moartea lui. D2 toate ne vom ocupa mai pe larg, mai trziu.

Al doilea care a incercat o biografie a lui Anton

Pann este V. Gr. P. Aceast biografie este pus


in fruntea editiunii proverbelor tipdrit de Cucu
in anul 1880. Aci i s'a dat i portretul. In anul urrnator, tipograful a scos o alt editie, care nu
XXI

www.digibuc.ro

se deosebeste de cea dintai; numai anul pe titlu


a fost schimbat. Aceastd editie a fost fdcutd dupd
editia intaia, asa cum am ardtat eu deja la 1883,
in Literatura Popularii, nu cum scrie Adamescu c
a fost descoperit de Zane.

Biografia aceasta se deosebeste de cea a lui

Gh. Dem. Teodorescu, c este foarte pe scurt, numai de cateva pagini, addogandu-se ea a fost dus

rob de rusi i astfel a ajuns in Basarabia, si nu

de bund voie.
De asemenea un detaliu foarte pretios: e uce-

nicul lui, anume Dumitrescu, s'a insurat cu una


din vdduvele lui Anton Pann, i ca a luat tipografia impreund cu dansa i s'a mutat la Ramnic.
Acolo intr'adevdr, a si retiparit unele din cdrtile
lui Anton Pann, asa Povestea arabica" i Spitalul amorului".

Acest V. Gr. P. este fdrd indoiald Vasile Gri-

gorie Popp autorul Conspectului Literar". Aceastd

carte a lost mult ldudat de autorii care s'au folosit mai pe urmd de dansa, dar se vede c nici
unul n'a bdgat de seamd cd acest Popp n'a fdcut

altceva decat, in foarte multe cazuri, s copieze cuvant cu cuvant biografiile autorilor care se afld in
Lepturariul Roman" a lui Arune Pumnul. Arune

Pumnul era pe atunci un dascdl la scoala romaneascd

din Cernduti. Era unul dintre latinizatorii cei mai


infocati. El se tinea intocmai dupd scoala transilvneand i poate c o intrecea in dorul ku de a
ardta c limba romaneascd nu este decat o limbd
latinfi foarte putin schimbatfi. Era acel curent in
contra cruia s'au aliat Eminescu i Slavici, cand
erau la Viena si care atuncea a dus la ruptura dintre dansii i ceilalti studenti din societatea romaneascd de acolo, si care a ajuns chiar 'And la prigonirea lor.

Guvernul austriac ordonase ca in toate colile

XXII

www.digibuc.ro

de pretutindenea sd se pregdteascd cd.rti de cetire in limba poporului bdstinas, asezate dupd diferitele clase gimnaziale pentru bieii romdni. A-

tunci A. Pumnul a fost insdrcinat cu pregdtirea


acestor crti de cetire, ceeace a si fdcut cu multd
iscusinth

i cu mare zel, dar nu s'a ferit s po-

cease limba, adica s o latinizeze, mai bine zis,


s o schimonoseascd.

De aceia se poate usor explica i titlul acestor


Pumnul stia cd. din Lactem s'a fdcut Lapte

si din Nocte, Noapte, prin urmare din Lecturarium,


trebuia sd se facd Lepturayium, i fiind consecvent,

a si fdcut asa. In acest Lepturariu se dau bucdti


alese din scrierile autorilor romni. Pumnul insd
nu s'a multumit numai cu atta, ci el cel dintdiu a incercat cu mult rdynd s gseascd i biografiile autorilor i numai cu multd greutate a reusit sd le adune din toate pdrtile i sd le tipdreascd

in fruntea textelor. Este meritul lui cel mare c a


fost cel dintiu care a Incercat s facd o biografie
a autorilor romni.
Legdturile intre Bucuresti i Cernduti nu prea
erau strnse. Cine stia in Tara Romneascd despre
Lepturariul lui Pumnul? Mrturisesc c i pentru
noi, aceastd carte a fost necunoscutd multd vreme,
pnd cnd din intmplare am gdsit-o odatd la Cernuti, acum vreo cincizeci de ani. Era deci foarte
usor puntru un autor din Tara Romneascd sd-si insuseascd fr fried si fard mustrare de cuget munca
intelectuald a altuia i s'o treacd pe numele lui
propriu. Asa a fdc-ut si Popp si mare a fost mirarea noastr, cnd rdsfoind aceastd carte am vd-

zut Cat de mult a luat Popp din Lepturariul lui


Pumnul, frd a-1 pomeni.

N'am gdsit Ins pe Pann, cdci pe vremea aceia,


la mijlocui secolului trecut, Parin nu trecea ca un

scriitor, ci ca unul din popor",, care nu se ridi-

XXIII

www.digibuc.ro

case la nivelul eel inalt al scriitorilor celor alei.


Totui se vede c Popp a mai gsit ceva firicele,
astfel biografia scurt scrisd de dnsul are cteva puncte care merit s fie luate in seam, dar
cat privete bibliografia, adicd lista crtilor, aa zise

ale lui Anton Pann, este aproape fr nici o valoare.

iVIai bine chibzuit i mai veridicd este biografia

lui Adamescu in introducerea lui la proverbele lui


A. Pann.
El a fost primul care nu s'a multumit numai cu
cele spuse de altii, ci a fcut cercetdri independente
asupra vietii i activittii lui Anton Pann, imbogtind cu mult tirile -asupra vietii lui. Este o lucrare temeinicd i plin de valoare. Pe de altd parte
ins, a pus prea mult incredere in datele aproape
legendare ce se cunoteau pn atuncea.
Zane, in introducerea la Proverbe, face un rezu-

mat foarte scurt al vietii lui A. Pann. Nu pot s


tree supt tcere cartea foarte hazlie i romantia. a

lui Sergiu Dan i Romulus Dianu, care, cu mult. dibacie. i cu mult putere de inchipuire, au injghebat o
viatd romantic, mai ales asupra trecutului aproape
necunoscut i s'au multumit s ne dea o poveste
foarte frumoasd, dar num'ai o poveste.

Care este ins viata adevarata a lui Anton

Pann?
Asupra unui punct trebuie Ins s ne oprim. Nici

unul din aceti autori n'a atins nici una din problemele covritoare din viata lui Anton ?ann. A-

died ce s'a intmplat, ca de o dat Pann s se

schimbe inteun autor prolific i sA scoatd cdrti


una dup alta i s-i schimbe cu totul viata ce o
dusese pand atuncea? A doua este intrebarea i mai
insemnat: oare este Pann autorul tuturor ertilor
tiprite de dnsul? Sau s'a folosit el de izvoare
XXIV

www.digibuc.ro

mai vechi, pe care numai le-a schimbat putin si le-a


dat apoi in vileag.
Care erau cunotintele lui Pann? Si cum s'a f olosit el) dacd este aa, de acele izvoare, necunoscute
sau nebagate in seama pand atuncea?
In cercetarea proverbelor, trebue s tinem minte
un fapt pe care 'II au in comun cu toata literatura po-

pular* Nimica nu este statornic si nimica nu se


tine numai pe locul -uncle se gaseste, ci toate se
schimb si toate sunt intr'o micare venic. Nici
un popor nu trdeste izolat, ci este in legaturd cu
popoarele invecinate. Nici-o barier nu se poate

pune nici gandului, nici vorbii. Cand doi oameni se


intalnesc, stau de vorba. Unul invat dela celdlalt,
unul d i celalalt ia, si asa cum este viata

asa i viata natiunilor. Popoarele stau si


ele de vorb unele eu altele, acelea care sunt Invecinate se inteleg usor intre ele, si apoi dintr'o
parte si dintr'alta, vorba se rataceste, cuvintele intelepte prind zbor i aa colinda din popor in popor i din tara in tara si precum este cu proverbul,

aa este cu toata literatura popular* care treste

in gura poporului independent de orice literaturd,


si astfel si basmul, i pilda, i cantecul i chiar muzica, arta, toate sunt inteo miscare venic*

De aceia inteo cercetare ca cea a proverbelor,


precum si a intregii literaturi populare, o intclegere a caracterului adevarat nu se poate capta

decat printr'un studiu comparativ de acest fel. Dar


pana cand s ajungem la a compara, trebue sa tinem
seama de faptul ca fiecare popor a stat supt o inraurire oarecare, mai adanc sau mai de suprafat,
cand aceast inraurire sau imprejurare s'a schimbat, atunci si proverbele au luat o aka forma sau
au disparut.

Intre aceste popoare din Sud-Estul european,

care formeaz un bloc cultural, cum,am pomenit mai

XXV

www.digibuc.ro

sus, trebue s nurnrm si pe Turci, care au jucat


un rol covarsitor printre aceste popoare peste 500
de ani. De obiceiu, se crede ea era o prapastie a&Arica intre Turci si popoarele pe care le stapaneau. Aceast vedere este cu totul gresita. Lsand
la o parte influenta politica, care se mrginea la o
mand de oameni, pasale, bey, care niciodat nu aveau vreo legatura cu poporul de rand, restul populatiunii trdia adeseori in legaturi prietenesti cu

Turcii. Adevarat ea in cateva balade venite de

dincolo, asa zisele balade eroice sau epice si haiducesti, se descrie cateodata lupta intre un erou
si Turd, dar in deobste nu se simte niefiirea in literatura popular, vreo ur sau vrajmsie impotriva lor.
Tocmai din contra! Numeroase cuvinte care au in-

trat nu numai in limbd romaneasc, ci i in cele

balcanice ba chiar si In limba ungureasc, dovedesc


ca Turcii erau un element cultural i ea poporul a

primit dela dansii multe cuvinte care arata o civilizatiune Malta si o viata mai inlesnita, caci cuvintele noi care intra inteo limbd sunt purttoarele
unor idei noi cu care se imbogateste limba, si dac
de pild lum o floare, zambila, sau unele din legume, patlgelele, sau bamele, tim ca acestea aufost aduse din Orient de Turci si unele au imbo-:
gatit grdina i altele cuhnia.
Imprejurarile erau prielnice pentru ca aceasta influenta turceasca s se rdspandeasca pretutindenea.
Turcii au o bogatie, o comoard intreag, aproape
nemrginita de proverbe i povesti, de pilde si de
snoave.

Ei au adunat la un loc intelepciunea araba cu


mii de proverbe i pe cea persand, tot atat de bogatd, cu a lor proprie de origin turanic, adic

la un loc intelepciunea semita cat si cea ariana


XXVI

www.digibuc.ro

i mongol, cele trei neamuri mari ale lumii orientale.

Multe din aceste proverbe, cum am spus, au


intrat la aceste popoare, care au stat supt stpa-

nirea turceasca i au avut prilej s stea de vorba cu


ei i sa invete. Cum c legdturile intre poporul de
rand i Turci, nu erau vrajmae, dovada cea mai
buna ne-o dau proverbele. Rare ori se gsete un
proverb de batjocur sau de ur in contra Turcilor.
Cateodata il ia in zeflemea, cum ia i alte popoare,

dar fdra cea mai mica urma de manie. Mai mare


este ura in contra Grecilor. Poporul in de obte i
mai ales taranului, ii pasa mai mult de zapciu i
blestema numai pe aceia care veneau s ia apte
piei de pe o oaie, cand se sbdtea in ghiarele slugilor stapanirii fanariote. Dar cu Turcul nu avea
nimica i de aceia se i intelege dece la Pann,
i dansul unul din popor, se gasesc atatea cuvinte,
proverbe, poveti, de origine turceascd.

Dinadins am atras atentia asupra acestei laturi


a literaturii paremiologice romane, cci trebue sil
o I-Liam in seama and vom discuta activitatea lui
literara i izvoarele de care s'a foldsit.

Ins imprejurdrile, de atunci qi pana azi s'au

schimbat, a trecut aproape un veac intreg de cand


cea din urm editie a Povestii vorbii a fost scdasa
de supt tipar, toate s'au schimbat de atuncea aa
de adanc, incat de atuncea pana acuma Tara Romaneasca a trecut prin doua coli de cultur i mai

bine. Conceptia politica, viata sociala i economica,

limba chiar, scrisul, toate au fost rasturnate. Era

necesar in editiunea de fatd, sa talmacesc multe din


euvintele intrebuintate de Anton Pann care au eit

din graiul poporului, sau s'au mai sustinut in ate


un colt indepartat al tarii, neatinse inch' de curentul cel nbu, i nu se poate ca aceste multe schimbari

sa nu fi atins i proverbele, mai ales toate acele


XXVII

www.digibuc.ro

care s'au ndscut in alte imprejurdri i au pierit cu


dnsele, SA lum, de pildd proverbele urmtoare:
Tot Turcul pldtete. Cum e Turcul i pistolul. Interesul poartd fesul *. a. Cine din generatia noud
ii mai poate da seama de adevdrata insemndtate
a acestor proverbe. Noi ne-am indephrtat de dfinsele cu desdvrire i ca sd le poatd intelege cineva, in toat in tindered, ar trebui sd fie tlcuite

mai pe larg. Au inceput sd se piardd din griul


poporului i nu o sd mai treacd o singurd gene-

ratie, pan cnd se vor pierde -cu totul, sau vor rdmane ca nite elemente invechite, trecute la mu-

zeul limbistic, cum se intmpld cu hainele care


sunt astzi la modd i maine au ajuns vechituri
pand cnd se leapd.
Pe de altd parte, granita tdrii s'a ldrgit, aa zisa

culturd a Apusului a dat ndvald, a intrat in Ord


ca un val-vrtej i a contribuit i dnsa la rdsturnarea vietii de acum invechite. Numai este chestiune

numai de o schimbare, ci de o rsturnare desd-

vritd. A adus o sumedenie de cuvinte.noi, unele


s'au inrdcinat, altele mai plutese pe deasupra, a

adus i. idei noi care se bat cap in cap, a adus


i tiintd. noud.

Inainte vreme, ne trebuia cu lunile ca s ajungd


o carte din Viena sau Lipsca, unde se tipdrea; se
aduceau alene, mai ales prin pota dela Braov
*i. ajungeau numai in mna unora din cei de mai
sus si nu pdtrundeau in popor. Poporul nu avea
ce sii citeasc. Acum insd tot ce se izvodete in

Apus, numai ct ai bate din palme sau ai clipi


din -ochi, a i ajuns in Ord i este rdspndit in

toate unghiurilc tdrii. Schimbarea cea mai adnc


se poate vedea in limba ordenilor.
Deocamdatd, se deosebete adnc de aceia pe
care tdranii au pdstrat-o neschimbatd. Dar cu in-

cetul se va infikra in toate pturile societdtii i

XXVIII

www.digibuc.ro

nimic nu poate pune stavil ca s inainteze, ca


acum, asa si de acum inainte, vorba i gAndul
i gdsesc drumul sd se aseze in mintea i inima

poporului. Adevdrat se schimbd, s asimileazd, se


inpdmnteneste I cu vremea devin obstesti. Astfel far indoiald au venit i o multirne de proverbe;
acela care studiazd, de pildd, colectiile lui Zane
si le compar cu aceea a lui Anton Pann, poate s
vaz inceputul acestei schimbdri, care de atuncea

s'a mai ldtit. i aci unul din meritele lui Anton


Pann este c stabileste linia de trecere dela trecut

la prezent. Nu c s'a pierdut, cd de pierdut s'a pierdut foarte putin, dar s'a schimbat i noima i s'a
inmultit i numrul.
Din toate biogratiile pomenite mai sus, numai un

singur lucru se desprinde ca sigur, adicd, ziva

anul mortii lui Anton Pann. In ceeace priveste


nasterea, cresterea, intmpldrile prin,. care a trecut, cum si in ce fel a ajuns in Rusia, data cnd
a plecat de acolo, cum a ajuns in Bucuresti i ce
a fdcut 'And la 1828, toate acestea sunt mai mult

sau mai putin legendare si se aseamnd foarte


mult cu Viata i pildele lui Esop", dar
formd mai modernd.

Tot ceeace se stie despre dnsul, este ceeace


ne spune chiar dnsul, ceeave se poate spicui din
scrierile lui, din nota care se and in diatd i aiurea. Dar toate acestea se pot tlcui intr'un fel sau

altul. Se vede cd Anton Pann singur nu stia ce

varstd avea. Inteo diatd din anul 1849 are o viarstd,


si intealta, fdcutd cinci ani mai in urmd se vede c

a imbdtrnit numai cu trei ani. Gh. Dem. Teodo-

rescu, care a observat aceste date, a crezut cd poate


sd deslusascd deosebirea spunnd c el, deoarece
a luat a doua nevast legitirnd, n'ar fi vrut sh afle
cd era un orn inaintat in vfirstd; asta s'ar intelege
dacd s'ar fi ardtat mai tnr inainte de a se fi insurat,

XXIX

www.digibuc.ro

dar ea s caute sa se faca mai tnr cu putina


vreme inaintea morii, sau dupa ce a trait cu a doua
nevasta atatia ani, mi se pare cam tarziu. Dupa
ce trecusera un numr de ani, in care a trait eu nevasta, ce bunkate sa se arate atunei mai tanr?
Adevrul pare a fi c nici el n'a tiut cati ani a
avut i nu este mirare, dac ne aducem aminte ca
el s'a nascut intr'un ordel din Bulgaria, pe la sfaritul secolului al XVIII i eh a trecut prin multe
i la sfaritul vietii era greu s nu se incurce in
socoteala anilor. Chiar acum, cati din poporul de
jos ar putea spune &Ai ani au, cu toate eh au fost
Oamenii necartutrecuti in registrul strii
rari i.i aduc aminte numai de un eveniment care
s'a intiprit in mintea lor. Aa intrebati-i cati ani
au, v vor raspunde cum intr'adevr rspund, i
pana acum: cand au intrat Turcii in Ora, &Ind au

venit Ttarii, and a fost un cutremur, sau and


a fost un foe mare, dar cat privete o dat pre-

cisa, exacta, in zadar ateptam un raspuns.


Ni s'a intamplat noua, ca intr'o zi, fiind la spi-

talul Coltea, un Oran a lost intrebat de doctor

ci ani are. El a raspuns cd-i aduce aminte cand


au intrat Nemtii cu coada In Ora. Toti au ras cre-

zand ea le spune una din povetile populare. Ei


n'au tiut cd in vremile de pe atunci, in loc de a
tunde parul soldatilor, ei Il lasau s creased lung,
i apoi Il impleteau i faceau cozi i le legau cu
o fund. Taranul acela Ii adusese deci aminte de

intrarea Austriacilor in Oltenia. Astfel de exemple


s'ar putea inira cu nenumaratele.
Apoi Anton Pann nu tia e are sa vie o vreme

in care lumea se va interesa de trecutul lui, n'a

crescut el inteo familie unde se tinea socoteala de

zilele, and s'a nascut sau insurat cutare; era un

om din ptura de jos, un fel de aventurier i desigur

nici nu se gandea ca cineva o sa caute s zgandXX X

www.digibuc.ro

i sa alle toate amanuntele vietii


i astfel a trait el fara sa se gandeasca la

reasca. trecutul
sale.

varsta lui ca tot n'avea nici un rost sa stie cati ani

are si cum a trait el parka a ajuns la Bucuresti


mai tarziu. Astfel trecutul lui este acoperit de

o pacla mai deasa i numai pe ici pe colo se poate


dibui ca sa gasim putine date de oarecare valoare.

Chiar daca viata lui era legendara, tot nu este


legenda lard un sambure de adevar, oricat de mic
ar fi.
Pe acesta vom cauta sa-1 adunfim din cele ce se

stiu despre dansul. Se zice deci ca s'a nascut la


Slivin, un orasel sau mai bine zis un sat in Bul-

garia. Ca tatal su a fost caldarar, ea' muma lui Tomaida era grecoaica si c el a mai avut Inca 2 frati.
Cand si cum a murit tatal sat' nu se stie, poate pe
vremea razboiului ruso-turc, sau cu putini ani mai
inainte.

Dupa retragerea Rusilor, unii zic ca a fost rob

cu muma lui i cu cei 2 frati i dusi in Rusia, adica


in Basarabia i altii ca a fost dus prizonier, care
tot acelasi lucru este. Dar de ce s ia Rusii robi sau

prizonieri crestini din Bulgaria? Am intelege dac

ar fi luat Turci. *i cum sa incarce patru suflete

asa tam-nesam i sa-i clued acolo in Basarabia? Am

intelege, daca ar fi luat pe unul, dar o familie in-

treaga? Adevdrul se pare a. fi c cei patru s'au


luat de bun voie cu Rusii si au plecat din satul
lor, poate fiindu-le fried de ceeace vor pati dela
ceilalti locuitori, dupa ce s'au retras Rusii. Se mai
spune ca el a invatat bucoavnele, dela un popd din

sat si ar fi cantat acolo in bisericuta satului. Nu


se poate tgadui faptul ca a avut o voce foarte
frumoasd de c'antaret i poate ca a ajutat acolo
la cantare. Dar cum i poate cineva inchipui, intr'un sat ca acela, o biseric i un dascal care sa
invete pe bdiatul unui calddrar sarac ca sa cante?
XXXI

www.digibuc.ro

Despre varst vom vorbi indat. Dar ce fel de locuitori erau acolo in mijlocul crora tria si de ce

neam a fost tatl lui Anton Pann? Nicerea nu

se and vreo informatie exact asupra lui. Un lucru

este sigur. In satul acela nu triau multi crestini


cei ce triau erau intr'un numr mic, numai
Bulgari si nu Cutovlahi i c majoritatea locuitorilor trebuia s." fi fost Turci. In toate scrierile lui
Anton Pann nu se gseste nici o urmd de dialect
cutovlah; limba lui era curat munteneascd, adic
limba mahalalii din Bucuresti cu toate nuantele,
inflexiunile i formele ei. Nici mcar un cuvnt
macedonean nu se gseste. Si este imposibil sti nu

se fi strecurat cte un cuvnt din tineretea lui in


numeroasele carti pe care le-a tipdrit pe urm5.. Pe
de altd parte, afard de limba rornneasc in care
devenise mester, singura limb pe care o cunostea
foarte bine, era .cea turceascd.
Pretutindenea se vede inrurirea adncd nu nurnai

a limbii, ci si a vietii turcesti, a literaturii popu-

lare si a obiceiurilor; Nastratin Hogea singur ar fi o

dovadd puternicd. 0 sumd de povesti sunt curat


turcesti. Cu un sultan incepe povestea intia
cu altul se isprveste Povestea vorbii". Cu un
sultan incepe Fabule i istorioare"; i multe povesti din Povestea vorbii stau in strnsd legdtur
cu literatura turceasc.
Asa fiind, se naste intrebarea, cti ani a avut
Pann cnd a plecat in Rusia. Nu se poate s fi
fost numai un copil mic, de sapte pn la zece ani.

Mai intdiu, ar fi fost tare greu pentru un copil


asa de tnr s ia drumul cel lung si greu din

Bulgaria pn la Chisindu. Si apoi cum a putut s


invete el att de bine limba i literatura popular
turceasck fiind intr'o fragedd tinerete. Se vede dar

c ar fi fost un biat cu eel putin zece ani mai


btran deck cum reese din diata lui. Asa, usor
XXXII

www.digibuc.ro

CANT

Al FRATEROIIANE

PE GRAIUL 5/ LIMA TA !
iiiii,;154 CELE STREINE

A St I F riNTA

Bustuf lid Anton Pann In curtea


bisericei Lucaci.

www.digibuc.ro

se poate intelege cum a ranas cu cunostiintele


turcesti paid la sfrsitul vietii. S'ar putea zice:
poate ca. a .invaat turceste dupd ce a venit la Bucuresti; dar acei ce cunosc viata i starea social:a
in Bucuresti de pela inceputul secoluliii al XIX"-lea,

stiu foarte bine c Turcii, care se aflau


.se
puteau numaa pe degete; caiva abagii, ctiva
putini negustori, atta tot. De dregaorii
Ina lti nu poate fi vorba si Anton Pann ar Ti fost
cel din urrnd care ar fi indrdznit sa se apropie

de dnsii, sau s facd parte dintr'un zaiafet. Limba


claselor inaIte era numai cea greceasc si contrar

celor ce s'au spus de care toti, Pann nu aratd


cunostinta limbii grecesti. Ce a fdent el in
Psaltichie" nu dovedeste nimica. Cnd o fi vorba
de activitatea lui literal* vom discuta i acest
punct.

pe eare lea tipdrit din greceste", cum

scrie pe titlu, n'au fost traduse de .dnsul din greceste

i chiar el ne mdrturiseste ea le-ar fi pus

pe versuri, din manuscrise unde a gsit acele povesti romnite", cum se exprimd el, -adich traduse in romneste din nainte._
Nici chiar priintre Cntecele de lume" nu gsim dea ici colea cte unul din acele cntece populare care, se aseamdnd cu cntecele populare
,neogrecesti. A trebuit s le 'dea o asemdnare eu
acestea pentrucd. literatura
in acea vreme

la ma si care se cnta pela mesele boeresti


chiar pela alti ciocoi de rang de jos i greci de origin* era in felul celei neogrecesti; Ins numai
forma refrenului si alte forme exterioare, au fost

luate de Anton Pann sau_ alti cntdreti populari,


dar aide], n'au nimica in comun cu cele grecesti
si cum am spus numai pe ici pe eolea, cte unul a
fost tradus, mai mult fiindcd melodia era pldcutd
bine primit de care- popor.-

XXXIII

3 Anton pann.

www.digibuc.ro

DacA intr'adevr populatiunea dela Slivin a fost,


cum credem, in majoritate turcease i prin urmare
vrAjmase putinilor crestini care rmseserd acolo,
dupa rzboiu, usor se poate intelege pentru ce To-

maida cu copiii ei s'a luat dupd armata ruseasc

si a cautat un azil in Rusia. Pann iarAsi nu ne


spune cum s'a hrnit el si fratii lui si cum a sustinut pe muma lui Tomaida pn la moarte.
Se spune numai c cei doi frati au lost luati in

armat ruseascA i c au pierit intr'o lupt, dac

inteadevr plecaser cu muma lor si cu Anton.


Dup multi ani, cncl a tipdrit Basul teoretic"
isi aduce Pann aminte c a cntat psalmi cu attia
ani mai inainte in biserica din Chisinu; se poate.
Nu incape indoiald c el a avut ureche foarte find
muzical, cA a fost inzestrat cu darul muzichiei
foarte inalt si &A a avut un glas foarte melodios,

aa c usor a putut s intre in slujba bisericii


si s cnte in strand la liturghie.

Dar mult n'a stat nici acolo, ci dupA catava


vreme, el singur cu muma lui pleac din Chisindu,
trece granita i cu incetul se furiseazfi prin Galati, in Tara Romneascd, pAn cnd ajunge la Bucuresti.

Pan atuncea, el inch' nu avusese vreo invttur

adevrat, nu trecuse prin nicio scoald; nu era


deck uri autodidact, cum a rmas pnd la moartea
i acesta chiar este meritul lui, cAci altfel in

lui.

loc ca scrierile sale .s4 aib un caracter natural,


ar fi fost mestesugite si n'ar fi ajuns s fie cdrtile
populare de cdpetenie care au ramas pan acum,

Ioan Ghica in scrierile sale spune c in scoala

SI. Sava infiintatfi de Gh. Lazar, se aflau intre altii

Petre Ispirescu, Filimon si Anton Pann. Noi,


care am fost prieten intim cu Petre Ispirescu intre 1877 si 1885 i care ne intlneam cu dnsul in
ultimii ani aproape zilnic, deoarece tiprirea ReXXXIV

www.digibuc.ro

vistei pentru Istorie qi Arheologie a lui Tocilescu


a fost lsat in mare parte pe seama mea i Ispi-

rescu fiind tip ograful, am stat deseoi de vorbd


cu dnsul despre lucrurile din trecut. Intre altele
mi-a pomenit de Filimon, gngavul, i de multi
altii, ins niciodatd despre Anton Pann. Chiar cnd
1-am induplecat sd ne dea colectia lui de proverbe,

ca s le publicdm in sus numita revistd, el cu-

noscuse foarte bine colectiile de crti ale lui Pann,


i vorbeam mai ales in legdturd cu proverb ele ;

niciodatd n'a pomenit de dnsul ca de unul pe

care-1 cunotea personal, ceeace desigur Ca ar fi


fdcut, dacd ar fi fost in aceiai coald cu dnsul.
Sd nu uitdm ch. Anton Pann a murit la 1854, pe

cnd acestea se petreceau pela 1885. Cel putin

treizeci de ani trecuser de atunci i Ispirescu era


un orn d'abia de 47 de ani i nu se poate ca el. s
fi fost la coald inahite de a se fi ndscut. Astfel
se poate vedea e memoria lui Ghica trebuie s fi
fost putin cam intunecat. Dar nici Pann insui nu
pomenete niciodatd de acea coal.
Dupd socoteala noastr nici n'ar fi putut sd fi
intrat in acea coald, fiindcd ar fi fost pe atunci
un bArbat de mai bine de 25 de ani.

Cu cine s'a intlnit qi cine I-a luat


supt protectia lui ?

Talentul sdu muzical a fost indatd recunoscut


de cdtre toti acei meteri cntareti care trdiau
atuncea in Tara Romneascd. Gh. Dern. Teodorescu

ne da un numr foarte insemnat de oameni ale*i

care s'au ocupat cu muzica bisericeascd i. au cutat

un fel de armonizare intre sistemul oriental i cel


occidental i multi dascli au incercat pe vremea
aceia sd introducd acele sisteme, care se schimbau

xxxv
www.digibuc.ro

unele dupd altele foarte des in liturghie. Pe atuncea


se cnta in deosebi in greceste, dar cu incetul cdn-

tecele bisericesti au fost inlocuite prin texte romnesti.

Se zice ed Anton Pann le-ar fi pus pe rom-

nie" pentru intia data', ins lucrul acesta nu este


adevarat. Toate cartile bisericesti existau de mai

bine de un veac in limba romneascd. artile

cele noi, ce se pregateau atuncea, nu aveau nevoie


de o noud. traducere-, ci numai de substituirea euvintelor romnesti In locul ,celor grecesti supt nota
respectivd. Greutatea, care lima' s'a simt,it dela inceput,'era c nu se. potrivea bine silaba si vocala romneascd i adeseori notele nu se potriveau asa de
bine cu rnduiala cuvintelor si a silabelor, cum era
in cele grecesti:

Intre dascdlii de frunte, era Petra Efesiul. Se

vede c el a fost eel dintiu care l-a luat pe Anton


Pann de l-a invatat mestesugul Psaltichiei. El nu
era, cum spime Teodorescu, un director, ci numai

un cirac care a invdtat mestesugul i a treeut


cel putin doudzeci de ani 2pnd
multd vreme
cnd a ajuns sa fie mester tipograf in ale muziehiei.

Pe vremea aceea, a fdcut cunostiintii cu, Zamfira si se insurd cu clansa. Dar el ducea o viald

cam liberd i nevasta se lua dup exemplul dat de

dnsul. Era a cdsdtorie ciudatd, framntata de pa-

timi i desfru. Ca unul care a pribegit prin lume,

el se invdtase s trdiasca cam fard cumptare mo-

Atdta a durat aceastd viatd tard cdsnicie ade-

vratd i dacd am crede pe unii biografi, multe ti-

pete se auzeau venind din casd, cnd brbatul i

mustra nevasta, cnd cu bielul, cnd cu palma si ea


de partea ei Ii rdspltea cu vrf i indesat.

In ce priveste aceast Insuratoare, se na$,e o

XXXVI

www.digibuc.ro

nedumerire, mai ales asupra datei, pe care nu o


putem uor rezolva. Intre cartile cele dintaiu, pe
care le-a publicat, se afld i Hristoitia". Editiunea
intaia se pare a fi dela 1834. Exemplarul nostru
din nefericire nu este complect. Lipsete mijlocul,

cateva foi dela inceput i vre-o cloud dela sfarit. In

aceasta Hristoitie a publicat o listd a prenumdratorilor, destul de interesanta. El chiamd un exem-

plar trup" i arat cati au fost prenumdratorii


i cate trupuri", adica exemplare, a luat fiecare.
Mai intaiu fet,ele bisericeti, care au luat atkea
atkea trupuri", apoi mai multi episcopir arhimandriti i alte fete bisericeti.

Apoi .0 lista a boerilor. Aceasta este cu mult


mai scurta deck a capilor bisericii. Intre cei care

au prenumdrat, sunt: Marele cdminar $tefan Marele Pdharnic Constandin Olneseul, Pitarul Ionitd
Bate ov eanul

Vistierul T om a C ern ovo de anulP olcovnicul Mihalachi.

Nici un fanariot, toti romani neaoi. Aceasta aratd punctul de vedere al celor pefitru care limba
i literatura romaneascd era limba i literatura mo-

jicimii. Dacd mai invdtau Inca o limbd pe laugh' cea


greceascd, era cea frantuzeascd, pe care o invdtau

de cele mai multe ori cu emigrantii din Franta


care se pripdeau pe aicea:
Apoi vine ,o listd a prenumdrdtorilor din clasa
negustorilur, meseriailor i altor oamenr de rand,

fiind mult mai lungd decat celelalte dou. Intre prenumeranti se gig: cofetari, zugravi, profesori Bojinca i Gorjan, i Ioan Eliade Rddulescu. Din nefericire lipsete o foaie la mijloc.

In editiunea doua din Craiova, lista prenumrantilor a dispdrut qi textul a fost tiparit cu acea
ortografie ciudatd, care pe atuncea stdpanea lumea invkatd.

Intre acei prenumranti se afld i unul Lazdr


XXXVII

www.digibuc.ro

Pann. Se tie ea din prima csatorie a avut un


balat Lazar Pann. Nu este uor de crezut c a
mai existat pe acea vreme inch' i un alt Lazar
Pann, caci acest nume Pann, era o prescurtare din

Pantelimon, pe care el singur a nascocit-o. Cti


ani putea sa aiba Pann la 1834?

Daca tot ceeace s'a scris pna aeuma despre


data cand s'a insurat Pann cu Zamfira, ar fi adevrat, atunci baiatul lui, Lazar, trebue sa fi avut
cel mull 12-13 ani. Astfel, o alta data devine indoelnica, i, pe de alta parte, intrete presupunerea noastra c atunci cnd Pann a venit la
Bucureti era intr'o vrsta mai inaintat *.i nu in

vrsta unui tnr, care trebuia sa fie trimes la


coal.

Cum viata casnica intre Anton Pann 0 nevasta


lui era proasta i unul 0 altul cautau numai petrecerea in afara de casa, lesne se intelege dece
cei dela Mitropolie nu s'au grbit s dea curs
cererei de despartenie a lui Anton Pann. Pe vremea ceia biserica care lega, era singura autoritate care deslega, 0 numai la scaunul Mitropoliei putea el sa cate despartenia. Precum spune
el singur, a trebuit de multe ori sa urce dealul

Mitropoliei. Autoritatile bisericeti tiau ea' nu era


una numai agurida i alta miere ,i de aceia nu se

grabea sa dea despartenia, dar instar0t Anton


Pann a izbutit.

Dar viata pe care o dusese cu nevasta intaia


i cea de mai trziu o descrie el singur in Povestea vorbii", dupa cum se vede in fragmentul de
mai jos:
POVESTEA VORBIL
Fragment din Pacostele singurlitAtii" pag. 138.

Cu Dumnezeu inainte imi iau inima In dinti,


Md 'nsor, cunund printe, si zicd-mi tati cd n'am minti ;
Cunoscut si tiut este cd am mai fost cdsdtorit,

XXXVIII

www.digibuc.ro

Am tinut cloud neveste i niciuna n'a murit,


Una ma ldsd pe mine, pe una o lsai eu,
De am trait rdu sau bine, sa ne ierte Dumnezeu.
Sapte ani trail cu una i mereu m'am judecat ;
Gra, mare, totdeauna, dar insfarit am scdpat.
Cu a doua fdcui casa i al zecilea an,
Vrnd sd se mai facd mai grasa, ma. urt i'mi fu duman.
Sal-ace fuserd toate, sracd i acum iau,

Cu doar, ce-o fi, i cu poate peste mai bine sd dau.


Dar Iliad deloc nu-mi pasd oricum de-oi nemeri,
Uncle o ei sa lasd, sunt deprins a suferi.

baiatul su Lazar, vom a-

In ceeace priveste

duce vorba despre el mai tarziu.


Este un lucru ciudat c nu se stie cum a trait si

cum s'a hranit, cat a castigat si cum a putut sa


aiba destul pentru petrecerile sale si sustinerea
mumei sale Tomaida.

Apoi chiar in ceeace priveste nsui numele lui


propriu, se zice ca cel adevarat era Pantelimon,
sau dupa altii Panataleon, apoi l-a schimbat in
Pandele si de aci ar fi ajuns la Pann.
Se vede ca el adunase in jurul su un numr de
prieteni de felul sau i astfel a putut el petrece,
poate pe cheltuiala altora, cum Ii placea mai bine.
De atunci Inca el incepuse sa fac versuri, cantece care au devenit populare, nu atat prin cuprinsul lor, cat mai mult prin melodia pe care se can-

tau. Aceasta este o problma de care ar fi bine


s se ocupe acei care studiaza cantecele populare i melodia lor.

Este un fapt bine cunoscut de cei care s'au


pandesc din popor in popor, din om in om, din

ocupat de aceasta chestiune ca i melodiile se ras-

tard in tara, i in fapt, cd nu este continutul unei


poezii care o face populara, ci este numai melodia
cu care a fost purtata; i astfel se intampla c sunt

mai multe poezii populare care se cant pe ace-

iai

XXXIX

www.digibuc.ro

In cartea lui Sabin Drgoiu, care a publicat mai


mult de trei sute de cntece populare, autorul ne
aratd cd o seamd din aceste cntece populare se
cntd toate pe aceleasi melodii.
Pann a adus acele cntece din satul in care a
trdit si unde le-a invdtat dela Turcii de acolo; apoi
desigur a surprins cte o not din tarafele lutarilor unde chefuia si fiind inspirat si el, a fost in
stare sd desvolte dintr'o notd o melodie intreagd.
Fiind foarte dibaciu in Psaltichie, el a fost in stare
indatd sd transcrie aceste melodii cu note bise-

ricesti, cu care
se indeletnicea cu atta mestesug.

Nu se tie dac viata pe care o ducea era pe placul sprijinitorilor lui, mai ales a demnitarilor biseri-

cii si de aceia se poate cd. 1-au trimes afard din

Bucuresti, .ca sh-1 scoatd -din ispitele Bucurestilor


.si 1-au pus dascd1 de Psaltichie la Seminarul din
Rmnicul-Vlcea.

Un 'duh neastmpdrat cum era el, nu s'a multumit numai eu atta; si a mai cdptat atunci si postul
de dasedl de Psaltichie la mndstirea de maici Dintr'un lemn, de laugh' Govora.
Trebue &a.'

fi stat acolo ctdva vreme, dar apoi

a ademenit pe una din maici, cea mai tnrd, anume


Anica, nepoata staretei Platonida si intr'o blind dimineat. amndoi au disphrut. El ii adusese in taind
haine brbtesti, apoi ii tunsese pdrul si amndoi au

luat drumul peste munti.

Ctevd cntece, care se afld apoi in Spitalul Amo-

rului, au fost izvodite de dnsul cnd se alla pe


cale spre Brasov si unele din ele au fost populare
pentru o vreme. De asemenea a fdcut un acrostih
cu numele Anicdi si se vede cd Me de atunci era

foarte indemnatec la facerea versuriloz. fad acest acrostih:


XL

www.digibuc.ro

Ah, o pdsricd
mult odihna'mi stric :
tot pricini imi face,
nu m las'n pace.

Nu stiu ce gaud are


cu-asta ei urmare,
cd prea Imi arata
fat'namoratd.

Ivindu-se, vine
aproape de mine

si Imi ciripeste .
;ie md 'nebuneste.

Cdnd s'o apuc, sboard


cand stau, se coboard:
nici va sd se duca
nid nu se apuc.
Ast pasdricd,

ce linistea 'mi stria


altfel nu se prinde.
decdt lat a'i tinde.

Dia Poesii deosebite sau Cantece de lume,


Bucuresti 1831 t., 1, pagina 63.

La Braov, a fost primit cu bratele deschise i


pentru o vrem oarecare cnta in biserica Sf. NicoIae din Schei. Dar bdiatul", de ,care spunea c
este fratele sau nepotul lui, nu i-a-putut ascunde
adevratul sex pentru multd vrerne; i minciuna
ameninta sd se dea pe fatd i aa a lost nevoit
s plece.
Se spune ca inainte de a se intoarce in tard ar fi
luat drumul la Buda; i noud ne vine a crede c
faptul acesta ar fi adevdrat, cdci, precum vom vedea, din mornentul acela, Anton Pann s'a schimbat
cu desdvarire i din omul fluturatec, destrdbdlat,
a inceput s devie un orn mai aezat; i de unde
pnd atuncea nu publicase mai nirnica, publicatiunile lui incep sd curgd iroiu.
El, insd nu o ia pe Ana de nevastd. A trait cu

ea vreo apte ani pand cnd ca i data trecutd,

poama s'a schimbat in aguridd. Unde la inceput nu


tia cum s'd cnte frumusetea i dulceata ei, mai
trziu nu gsete cuvinte destul de aspre, de pline
de urd, cum le-a intrebuintat fatd de nevasta tnrd
pe care o inelase i apoi o lsase.
Si de data aceasta Ii dedicd un acrostih, insd cu
mult deosebit de primul:
XLI

www.digibuc.ro

Anii care li trisi


Impreuna cu mine
nu cred si acum sa-i ai
tot cu acelasi bine...

lar tu doamnd te numiai

Nu zic cd sedeai pe bani


si umblai cu caleasca
sau te slujai de Tigani
mustele sa-ti goneasca

Care e dar alt neajuns

Nu cd eiusingur am fost,
cu dragoste la toate,
Barbat slug& si rob prost,
slujindu-ti cat se poate,

Ah, ludo (si) Dalila


de interes orbita,
vai, amar seama vei da,
aspidd otrvita I

si a casei stapana;

orice doriai si poftiai


Iti erea si In mana.
o nemultdmitoare,

te-a ranit i te-a patruns


sa te faci vanzatoare ?

Adaos la Erotocrit, tom. IV, pag. 149.

Din aceasta casatorie s'a nascut o fetita, Ecaterina. Dupa ce a'a desprtit de Pann, Anica s'a maritat din nou, dupa un altul i. Pann iarai a ramas
vaduv.

Au trecut inca c4iva. ani, pand cand a &sit o


aka' fata sraca cu care s'a casatorit. Cu aceasta

a trait pana la moarte, dar dela dansa n'a avut

nici un copil.
Cat timp a locuit in Bucureti, se muta dela o
biserica la alta i se ocupa mai mult cu lipografia.

Mai intaiu cdrtile lui fusesera tiprite la Sibiu,


Braov, Bucureati; apoi cu incetul i-a fiicut el
singur o tipografie unde tiparea cdrtile sale, dar

in aceeai vreme cand tiparea cdrtile sale, 61:area,


de pilda, calendarele la alt tipografie.

In ceeace privete Psaltirea, el a fost in stare


sh tipreasca in teascurile sale acele carp bisericeti dupa sistema pe care o adoptase el singur,
adic de a prescurta, de a romaniza, dar nu trebue &a credem, cum spun altii, c el ar fi tradus
aceste carti din greceate In limba rornaneasca. Noi
am pomenit deja mai sus ca aceste carti existau in limba rornaneasca, dar ceeace a facut, a fost
numai sa substitue cuvinte romaneti deja in fiintd
XLII

www.digibuc.ro

in locul celor greceti, cum se intrebuintau in bisericile de atunci, mai ales de capii bisericii care
erau too. greci. Este curios c el mai niciodat nu

pomenete pe cei care 1-au ajutat. Pe Macarie Ieromonahul, care a tiparit gramatica muzicald la Viena,
nu-1 pomenete niciodatd.
S'a bucurat de sprijinul Mitropolitului Grigorie
i mai ales al lui Dionisie Fotino. Acesta -din urm

a scris o istorie a Tara Romne0" in greceste


care s'a tradus in romnete. El la inceput era
dascal de limba greceasca in casa boerului Dinicu
Filipescu, a fost secretarul lui Caragea, a luat
parte la alcatuirea condicii de legi din 1817 i
in sfrit a transpus in greaca clasica Erotocritul
lui Kornaros. Acetia 1-au ajutat pe Anton Pann
mai intalu in ceeace privete pozitia -de cntaret
de biserica i apoi 1-au mai ajutat la tiphrirea
eartilor bisericeti.

Biatul su Lazar crescuse mare i atunci el

1-a popit, la inceput 1-a urt ca pe un duman, dar


s'au impdcat, cad
apoi inaintea mortii, se vede
i-a lksat lui cartile tiparite i poate ca. i tipogra-

fia. Dm ad un fragment din diata lui din 1854:


Toat starea mea este o tipografie numai, care

cu mari economii i cu ajutorul multor prea cuvioi


archimandriti, igumeni i stareti ai osebitelor monastiri, incepnd-o dela apul 1843, cu incetul-incetul

abia am adus-o in starea (in) care se afla astazi,


adic cu cloud teascuri... i cu cinci rnduri de
slove de stempi i matrice, dimpreuna cu un
instrument de turnatul slovelor, doua instrumente
de linii mici i o main de tdiatul slovelor, care
toate m costa aproape o mie de galbeni".
A treia nevasta Ii fgaduise ca se va calugri,
daca el va muri inaintea ei i mi se pare c tipografia i-a lasat-o ei, caci in loc de a intra in mnstire, s'a mritat cu Oprescu, un ucenic al lui

www.digibuc.ro

Anton Pann, cu care se zice cd a avut legdturi


prietenesti deja inaintea mortii lui Anton Pann.
Acest Oprea Dumitrescu a hat tipografia si s'a
mutat cu nevasta la Rdmnic, unde a mai scos cdteva
Carp tipdrite de Anton Pann, ca Spitalul amoru-

lui", Poveste arabicd" si altele, dup cum am


ardtat si mai sus.

Se vede cd ajunsese la adanci bdtrneti; Singur

nu mai stia cati ani avea. El cdkitorea prin tard

ca s vanzd diferite cdrti pela biserici i mandstiri,


si inteuna din acele cdldtorii a rcit i a murit de
pneumonie. El avusese grije sd-si scrie singur epitaful, insd nimeni n'a tinut scarna de dorinta lui. A
murit si fu ingropat in ziva de 4 Noembrie 1854;
si in loc s fie ingropat la Biserica Olteni, unde
a petrecut mare parte din viata lui, a fost ingropat
la Lucaci. Abia dupd multi ani dela moartea lui, i
s'a pus o piatrd la cdpdtdiur dar pentru renumele
lui nu mai avea nevoe de un astfel de epitaf, mare
sau mic, cdci i isi inscrisese numele in inimile
tuturdr care acum se rdsfdtau cu cdrtile lui.
Epitaful lui scurt si simplu sund astfel:
Aici s'a mutat cu jale,
In cel mai din urma an,
celce tn cartile sale
se subt-scrie Anton Pann
Acum maim 1 tnceteaza,
ce la scris mereu sedea :
nopti intregi numai lucreaza,
la lumina carti sa dea.
lmplinindu-si datoria
si talantul ne 'ngropand,
si-a facut calatoria
dand Altor in lume rand.

XLIV

www.digibuc.ro

Dupd ce am descris in traskitri generale viata


lui Anton Pann, asa dup cum am putut-o culege
din,putinele frmituri de date exacte care s'au ivit
in cursul cereetrilor, trecem acum la activitatea
lui Pann care este mai insemnat, mai ales Povestea vorbii" si celelalte carti tipttrite de dAnsul.

Cts

XLV

www.digibuc.ro

Activitatea lui Anton Pann.


Inceputul activittii lui Anton Pann este tot att
de intunecos ca i inceputul vietii sale. El era un

autodidact, adic un om care n'a fost prin nici o


scoald i limbile pe care le cunostea, le-a invdtat
prin experienta vietii.

Cum si ce fel s'a apucat s tipdreased cri, ce


1-a .indemnat sa se apuce de activitatea literard,
nu s'a cercetat pana acuma. Daed intr'adevr a tipdrit el pela 1820, o cdrticicd de cntece de stea,
acest fapt nu este insd sigur. Pnd acum n'am descoperit nici o asemenea carte. Cel mai vechiu text
de astfel de cntece este de pela 1830 si cum a
ajuns sa tipdreascd o astfel de colectiune, se va vedea mai trziu, cnd vom discuta mai pe larg Imboldul, care 1-a indus s se apuce de tipdrirea cdrtilor sale.

Un autor nu pied din cer. El. este legat de trecut, cteodatd in mod vddit, eteodatd in mdd mai
subtil, dar dela sine insusi nu s'a ivit niciodatd un
orn cu care s'ar pdrea c incepe lumea.
Oricare ar fi autorul, el este numai o verigd intr'un lant i tinta studiilor literare este de a eduta

s urmeze sau s destrame firele care apoi s'au


innodat i s caute pe ct se poate s dea de obrsia

activittii literare.

De asemeni un autor nu poate fi judecat deckt


dupd nivelul in care a trdit, cresterea, Imprejurdrile in care s'a desvoltat, cdci in el se oglindeste
XLVI

www.digibuc.ro

inteo form mai perfectd nzuinta poetich a celor


cu care a stat in leghtura mai intim, ceeace gandeau in sinea sau mintea lor, gsind inteinsul cuvntul de schpare. El formuleazd ceeace mica adnc sufletele oamenilor in mijlocul chrora trhete.
Dach incerchm acum sh judechm pe un autor, sunt
multi factori care trebue s fie luati in consideratie,

dar mai vrtos ce fel de Niiat a avut in frageda


copilrie.

S'a dovedit cum eh impresiunile pe care le capdtd mintea inch necoapth a unui copil, fac dr in
mintea lui, care se adncete cu vremea i. ramne
ne*tearsh. Mai trziu acestea ies la iveald i sunt
indrumtori ai activitatii omeneti mai puternici-decat ceeace se invat la coal. *coala nu face alta

deck s desvolte unele i altele din trashturile adnci i s trunchieze altele. Dar la urma urmelor,
ceeace este innscut in firea

omului, ateapt

numai scnteia ca s ia foc inchipuirea sau talentul i. astfel un scriitor se 'Malta deasupra nivelului sau, prin aceste insuiri naturale i prin influenta mediului in care trete i. se desvoltd.
Dach studiem activitatea lui Anton Pann, mai de
aproape, vedem cd firea lui naturald era de a prinde
aproape in zbor cntecele pe care le auzea in jurul
lui i apoi s fdureased i el pe cioplite sau necioplite, cntece populare care se potriveau cu gustul
phturii in care se mica. .
Prindea uor acele cntece neogreceti care se
cntau pela mesele boereti i la chefurile populare i era meter in a turna versuri cu mare usurint.

Dar ca autor nu-1 cunoatem pn dupa aventura romantich, care l-a dus peste munti i l-a aezat in Braov, pentru putind vreme. In Tara-Romaneasch nici n?avea de unde sh. invete. Icoana vietii
intelectuale, aa cum se petrecea pe vremea aceia,
XLVII

www.digibuc.ro

ne-o d. oareicum Iorga in trdsturi generale.


Toti erau supt influenta greceascd, toti scriitorii,
poetii, toate fetele bsericeti, toate coalele, toate
erau numai greceti. Toti aceia care fceau parte
din Arhontologhion care imbrtia cele patru clase

boereti, dispretuiau att limba cat i literatura

romneascd, pe care de altfel nici nu o ounoteau.


Este un gol absolut dela 1750 pAn la 1830; totul eta numai paragind.
De asemenea, din cnd in cnd numai, date un
preot mai copia cAte un manuscript, dar rare ori
se vedea i prin mna unor mireni cArturari.
Este destul sa pomenim c Ioan Eliade Rdulescu
a trebuit sd se ascundd in poduI casei pArinteti,
cnd a voit s citeasc Alexandria in romnete,

care se tipdrise dincolo de munti fiindc i era

fric sA nu fie prins de pdrinti citind o carte scrisa


in limba mojicilor.
Dar mai tare i mult mai luminoas este icoana
decklerii culturale in Tara Romneasa in prefata

lui C. Radovici din Goleti la Adunare de pilde


bisericeti i filosofeti" din anul 1826, tiprit la
Buda, pe care o reproducem in intregime:
Copie din Adunare de pilde bisericesti i filosofesti"
de Constantin din Go1esti... Buda. 1826.

Iubite cetitoriule,

Cartea ce tii In mnd, adunat in zilele celor


mai Invatati sfinti printi i mai vestiti filosofi,
dat in tipariu grecete, am vAzut-o de mult tlmcit, i tipritd,' in limba noastr, supt titlul
pildele filosofeti.

tiind ins micorimea ei, i r-

rimea in care au ajuns aceast carte, (din pricinile care au rdrit i tot bindle in neamul nostru, i
XLVIII

www.digibuc.ro

au amortit precum puterile cele sufletesti, asa i tipografia fdcdtoarea de bine a omenirii, i izvoditoarea nlesnirii, cei mai indemnate spre rdvrsarea luminilor intre natiile cele poliite); acum alegnd din
toate cele mai cuviincioase spre folosul invtturii

copiilor, de iznoava o am tdlmdcit de pre limba

greceascd in strmosasca mea romneasc, mai spo-

rind si altele tot spre folosul invdtdturii celor de


mai mare vrsta copii, tdlmdcindu-le tot de pre

limba greceascd, din cdrtile dascdlului mieu, Chirie


tefan Comita, ce i sfintia sa are adunate dela alti
mai vechi scriitori i asezate pentru intrebuinta-

rea invdtdturii, ca niste citiri scurte ce pot face


plceare i folos prin pildele lor, cdstigarea bunelor ndravuri.
Cum si alte invtkuri din cartea frantozului anu-

me M. H. Lemern, ce o numeste luminoasa pildd,


sau noao adunare de fapte istoricesti si anecdote"
foarte vrednice de a inpodobi mintea tinerimii, care
sdvdrsaste fericirea si slava omului cum grdieste
in adunarea politiceascd, tlmcit in limba greceased, de dumnealui Alexandru Racovita gincre
mieu, si de mine tdlinficit in limba romfineascd cu
oarescare alegere de cele mai trebuincioase in viata
omului.

Aceste toate date in tipariu ca s le aduc dar

celor de un neam cu mine, nu pentru de a-m ardta

puterea condeiului, cdci imi cunosc usurimea, ci ca s

nu lipseascd cu totul o carte att de fnlositoare, nu

numai spre invttura copiilor; ci de ar fi cu putinta si tot omul, de orice, vdrstd si stare i de
orice treaptd s.nu o aibd depArtat, fiind aducdtoare

aminte pentru toate datoriile omului, de cum sd


naste, i pdnd &and cdldtoreste din aceast

adecd i ca sh-mi art i eu, pre cdt imi este prin


putint osrdia in binele obstesc, ce'l asteapta neaawl din inteleptele mdsuri ce intrebuintazd ochrmuiXLIX

www.digibuc.ro

rea, spre rsipirea luminilor, prin aezarea de scoale, la care ocdrmuiete Chir Eufrosin Poteca Ieromonahul profesorul Filosofii.
Prime*te dar cu dragoste o cetitoriule! i eutnd nu la micorimea, ci la coprinderea ei, cea folositoare, i la rvna mea, roag-te din preuna cu
mine tatlui luminilor s le reverse i in patria
noastrd, cea acoperit de norul eel intunecos al ne
invtaurii, ca s putem i noi cei rdmai in urma
tuturor natiilor zrind lumina cea adevrat, s fim

fii luminii i slvind pre acela ce ne'au artat'o,


s vedem pacea pe pmntul nostru i bund voire
intre oameni.

Astfel stnd lucrurile, mirarea este *i mai mare,


cum deodat a rsrit Anton Pann ca autor. Pentru a deslega aceastd enigmd trebue s'o luiim
foarte de departe, tot tinnd in minte c aceastii
schimbare s'a intmplat dup ce ajunsese la Braov i stdtuse acolo mai multa vreme.

Indat ce a trecut muntii, el s'a gdsit intr'o


viata cu totul nouk tot ce vedea acolo era neobicinuit

ca un orn simtitor i aprig de a inv.iita,

se vede cd a fost adnc influentat i ii incepe

o viat noud:'
Dar ce fel de viatd culturald era aceia care l-a

izbit de indatd ce a trecut muntii? Cum am spus


trebue s incepem de departe!
Pe la inceputul secolului al XV-lea leudalismul
incepe s decad i s dispara. Cu dnsul dispar
asemenea i epopele eroice mai bine cunoscute
supt numele de ciclurile lui Artur i Charlemagne,
apoi ale cavalerilor adevrati i inchipuiti, ale
cfiror izbnzi se cntau de barzi sau trubaduri, pela
curtile cavalerilor, ducior, impratilor.
Pe vremea aceia, incep i straturile populare s
se emancipeze de supt inrurirea aristocratiei i sd

www.digibuc.ro

caute sd-i intocmeascd o viat a lor independent.

Au dispdrut privilegiile aristocratiei. 0 literaturd


ins nu dispare, ci se schimbd i se asimileazd cu
conditiile cele noi i aa multe din aceste epopei,
scrise mai intaiu in versuri, au inceput sd fie scrise
in proz.

Eroii cei vechi au inceput i ei s coboare din


indltimea curtilor impdrdteti i din castelele baronilor i s ajungd cu incetul in casele negustorilor, preotilor i dascdlilor, i cu vremea, mai ales
in secolul al XVI-lea, acele poveti destul de lungi
la inceput s'au scurtat. Poporul nu avea vreme s
stea s asculte la poveti lungi, ji prcea mai
mult aventurile i povetile cele scurte i aa s'a
nascut o literaturd care a pdtruns pand la cele din
urmd strate ale poporului. Atat povetile orientale
cat i cele eroice au devenit cdrticele mititele, croite

dupd talia cititorilor naivi i astfel s'a ndscut li-

teratura populard de care am pomenit mai sus.


Aceastd micare a luat natere in Franta -4- a
pdtruns indatd in Italia i Germania i de aci uor
i-a luat mersul cdtre Orient.
Pe langd poveti s'au mai adaugat i alte cdrticele de folos poporului i prognostice astrologice,
retete populare, fel de fel de calendare i alte de
acelai caracter simplu, naiv i popular.
Clasa aristocraticd a tratat aceast literaturd cu

acela dispret cu care cdrturarii latini ii bateau


joc de literatura scrisd in limbile vulgare. Ei tratau aceastd literaturd ca aceea a mojicilor, precum

tratau i cantecele populare, care nu erau decat


crampee din epopeele vechi i acele epopee reduse la ultima expresie, cu care poporul se 'des-

fata. Pe la mijlocul secolului al 18, s'a ivit in Ger,


mania o micare extraordinard, in frunte cu Herder.
0 literaturd original nemteascd nu se desvoltase
Meg; pe atunci era un fel de literatura clasicd.

LI

www.digibuc.ro

Literatura veche greceasc i latina ii pierduse


pn la un punct farmecul i interesul pentru_popor i atunci s'a inceput acea micare literard, ellnoscuta supt numele de romantic.
Nu mai era vorba acuma de a se ocupa numai de
un singur popor, dar inltndu-se deasupra istorii
mai marginite, locale, s'a cutat sa se gseascii i
ceeace este mai frumos i mai poetic la toate popoarele. Dar ceeace exprimd intr'un mod mai plastic sufletul poporului, era poezia i Jiteratura aa
zisd popular.

Herder a cules Vocile tuluror popoarelor" (Die


Stimmen aller Voelker), balade, cntece epice, lirice ale multor popoare_._

In Englitera de asemenea, episeopul Percy a


adunat faimoasa colectiune de balade cti care a
inceput inteadevr literatura epicd modernd populard. Apoi s'a intovrit la aceast micare Bren-

tano, Schlaegel, fiecare cu culegerile i studiile lorf


i Inch' alti multi.
Dela balade i cntece populare s'au intors apoi
i la crtile populare din Evul Mediu, acele erticele
mici, care se vindeau i s'au vndut inch' i de atunci
pe un pret mai de nimic pela toate blciurile i iarmarocurile din Germania, crticele de vre'o 16 pa-

gini sau mai putin, tiparite frd an, cteodat cu


nite xilografii foarte rudirnentare pe foaia de titlu.

Goeress a fost cel dintiu care le-a cules supt ti-

tlul Die Teutschen Volksbuecher" la anul 1807

Heidelberg.

Acolo le-a retiprit titlul, ateodatii chiar i chipul xylografie, t-la unele da tot continutul, la altele
numai un rezumat, a mai adugat cteva notite istorice i literare, despre obria i yechimea lor. Aci
gsim i poveti i romane i cntece populare i
crti de vise i calendare i poveti, crora le-am
LII

www.digibuc.ro

spune haiducesti i superstitii populare si fel de fel

de lucruri care circulau prin popor si care erau


bine gustate de dnsul. Astfel s'a nscut un interes
special, nu numai pentru aceste crti care s'au in-

i s'a imprtit in toat intinderea trilor


unde se vorbea nemteste, dar au si trecut granitele si au lost traduse in limbile popoarelor inverim ltit

cinate.

Cu aceasta incepe miscarea crtilor populare sau


cum le chiam Nisard.Le livre du colportage", in
Englitera Chapbooks sau The Book of the running
brethern", sau cum s'ar zice pe la noi Cartea iconarilbr", care pe lnga icoane tiparite pe o singur
pagina, cu continut diferit, mai vindeau i astfel de

cdrticele mruntele.
Aceast miscare a crescut din ce in ce mai mult

'And in vremea fratilor Grimm care pe lng


literatura scrisa, au scos la iveal pela 1816 faimoasa colectiune de basme populare.
Nu vom cauta aci, s vorbim 'de istoria acestor
colectiuni, de importanta ce au avut-o pentru lite-

ratura basmelor, in toatd lumea; trebue s ma mir-

ginesc numai a pomeni grandioasa lucrare a lui


Bolte i Polivka, care au adunat in cinci volume

supt titlul de Anmerkungen zu den Kinder-u.


Hausmaerchen der Brueder Grimm", mii i mii de
paralele la colectiunea basmelor lui Grimm.

Un lucru ins trebue pmenit, ch de acolo a

pornit imboldul pentru cea mai veche colectie de


basme romnesti care au fost adunate de Sasii din
Transilvania, mai intaiu, de fratii Schott 1845, cu o
introctucere scris cu totul supt influenta ideilor
fratilor Grimm. Apoi mai este o aka colectiune de
basme romnesti in nemteste, pela arml 1850, lcutd de Franz Obert, pe care Schullerus le-a publicat toate, pe scurt la Sibiu, in 1925.
Dabd pomenim aceste fapte, nu este numai penLIII

www.digibuc.ro

tru a da aci o indicatie a colectiunilor de basme ro .


mdneti, cele mai vechi, dar de a ardta c noul indemn pornit din Germania nu numai cd a pdtruns

pand in Transilvania, dar c sdmanta adusd de acolo a dat roade frumoase.


Se vede deci o legdturd inlre cele ce se petrec
in Apus cu ceeace se petrecea i in Transilvania.
Elementul nemtesc a stat totdeauna in legaturd intimd cu viata culturald german. Ii trimeteau tinerii la universitdtile din Germania i acetia, cdnd
se intorceau acasd, aduceau cu sine roada invdtdturii lor.

Dar i studiul literaturii populare scrise, sau al


cdrtilor populare capdtd un avant Reateptat prin
faimoasa introducere la Panciatantra de cdt-re
Theodore Benfy. Aldturi de traducere, a publicat

un volum intreg in care a cercetat legdtura povetilor i literaturii populare indiene nu numai
cu basmele cunoscute in Europa, dar i cu acea
literaturd ambulantd de care am vorbit mai sus.
Dar sd relim firul cercetdrii i s ne oprim la

sfdritul secolului XVIII. N'au ateptat cei din

Transilvania ca sh le vie imboldul pentru culegere


de basme, dar acolo prin balciurile i targurile din
Transilvania circulau i dinainte multe din aceste
cdrticele populare. Unele in nerntete, altele desigur traduse In ungurete i deodatd vedem rdsrind acolo i o literatur aidoma romneasc.
Au inceput s tearg praful de pe manuscriptele
cele vechi i cei cunoscAtori de carte au gsit intre

dansele i poveti care se asemdnau in totul cu

cele din limba nenateascd sau ungureascd i aa vedem cd se tipdrete acolo Alexandria, apoi Floarea
Darurilor, apoi Syntipa, Bertoldo, Viata i pildele
lui Esop; i tipografiile din Cluj, Sibiu, Braov i

Buda, n'aveau nevoie sh cear traduceri, gseau


materialul gata, n'aveau cleat sd tipreascd.

LIV

www.digibuc.ro

Dar aceasta nu era deck un crmpeiu din viata


intelectuald i culturald care se desfdura acolo

pe acea vreme. Valurile civilizatiunii apusene se re-

vrsau asupra Transilvaniei in diferite chipuri, ajungea pnd pela poalele Carpatilor, dar nu le treceau. Nu era nimeni care sa se intereseze de civilizatia apusean, nici limba, nici biserica nu era

prielnicd pentru astfel de aventuri, dar cnd a

ajuns Anton Pann acolo, el se vzu de odata aruneat

intr'o Mare in care a trebuit sa invete s innoate.


Dar micarea literard nu se mrginea numai la acele
crticele; intre 1750 i. 1830, nu numai la Viena, Si-

biu, Cluj i Braov, dar mai ales la Buda care era


un focar de viatd intelectuald romnease, s'au tiprit o multime de asemenea crti.
Tot ce era de valoare s'a tiprit acolo. N'avem

deck s pomenim nu numai operile lui Sincai,


ClaM, Maior i ale altora, dar i alte literaturi de

un caracter mai inrunt, intre care am putea sd numrfirn ca ceva mai de seamd, cartea lui Constanan
din Goleti, apoi calendarele de diferiti, sau Biblioteca Romneasc a lui Carcalechi i multe altele de
tot soiul i tot felul. Ct deosebire intre ceeace
tia Anton Pann din Tara RomneascA i ceeace vedea el, acolo. Dar mai avem s pomenim despre doi
autori i poeti de pe vremea aceia care se vede c

i dnii au avut o oarecare inrurire asupra lui

Anton Pann: Vasile Aaron i Joan Barac.


Aceti doi 'autori i poeti erau contimporani de

ai lui Anton Pann, i triau, unul din ei la Cluj

i altul la Braov. Amndoi erau fii de preoti si au


avut o cretere aleas, cum era obiceiul la preota
Bisericii Unite.

In seminarii, se invta i literatura clasicd

limba ungureasc i. mai ales cea nemteasc. Amn-

doi erau mai intiu hotdriti a deveni preoti, dar

dup aceia au devenit advocati. Barac cpt postul


LV

www.digibuc.ro

de translator la Braov. Din scrierile lor se vede

c aveau cunotinte foarte intinse, nu numai de latind, italian i francez dar mai ales de nernteasea.
ungureascd. Amndoi scriau in versuri mai mult

sau mai purin populare. Opera de frunte a lui


Aaron a fost Patima lui Taus Hristos, de aproape
zece mii de versuri, pe and cea de frunte a lui
Barac a lost Risipirea Ierusalimului. Cu toat

lungimea lor i pand la un punct monotonia, s'au


bucurat de o popularitate foarte mare, aa cd au
aprut in mai multe
Se vede c aceste scrieri au artat lui Pann, cum
se poate mnui limba romneasc intr'un stn. limpede i popular i cum se poate de frumos pune
in versuri. Dar mai presus de toate s'a bucurat vb."znd cArticelele mici ale lui Vasile Aaron. La 1797,
Iordache Sltineanu tipari la Sibiu traducerea romneascii a povestei Sofronim i Harita. De aci
se vede eh' a luat-o Aron i a versificat-o tiprind-o

la Sibiu la 1821 i de atuncea s'a retiprit de ma


multe ori; apoi povestea Piram i Tisbe la Sibiu
in 1807, asemenea Anul cel mnos, probabil influentat de Eglogile lui Virgil tiprit la Sibiu
la 1820; apoi vine un cntec humoristic, Leonat din

Longobardia i nevasta lui Dorofata, la Sibiu la

1815. Toate aceste carp ,se retipAreau de multe ori


i se rspandir pretutindenea, prin toat Transil-

vania.

La rndul lui, Barac, contemporan mai tnr al


lui Vasile Aaron, a mai scris in versuri afar de
Risipirea Ierusalimului, mai multe traduceri dupd
drame clasice franceze i poate c i o parte din
Odysseia din nemtete, apoi i o traducere a Halimalei tot din nenitete. Popularitatea sa cea mare
insd, o datorete poemei sale Arghir i frumoasa

Elena, scoas dintr'o veche legenda ungureasc, unde

regele mitic Lel joacii acelai rol ca i Arghir, dar


LVI

www.digibuc.ro

i aceasta la rndul ei se vede ca fusese scoasa

dintr'o poveste italiana. Arghir i frumoasa Elena


au fost apoi identificati cu Traian i Dacia si acestui basm in verguri i se dadu un talc patriotic
care se potrivea cu nazuinta politica de pe vremea
aceia i a facut din aceast poveste in versuri, o
poem simbolich i patriotica.
Am dat aci numai in trsaturi generale spiritul
care atuncea stapanea pe Romnii din Transilvania,
nivelul cultural la care se ridicaserd i legdturile

pe care le aveau cu Apusul, de care nimeni nici


nu visa in Tara Romneasca.
Ce mirare deci, daca toate acestea au facut o im-

presie foarte adnca asupra lui Anton Pann i

1-au indemnat sh ia calea pe care i-a aratat-o literatura cea noua" de care a aflat pentru intia oar
si sa urmeze pilda data' de catre poetii populari
Aaron i Barac. Acuma se poate intelege dece s'a
schimbat-cu totul Anton Pann i cum i-a gasit el
cararea pe care trebue s'o ia de acum inainte in
viata lui, mai ales cnd dupa toate cele ce s'au petrecut la Braov; a trebuit s se intoarca in Ord.
Se dusese sarac i se intoarse foarte bogat i aduse cu dnsul parte din comorile literaturii populare si acum in tarapanaua mintii lui, va bate
galbenii culturii pe care li va imprdtia In popor.

LVTI

www.digibuc.ro

Izvoarele lui Anton Pann.


Dup ce ne-am lmurit oaresicum asupra acestei

schimbari atat de adanci a lui Anton Pann, s aruncam o privire cat se poate de scurta asupra
izvoarelor de care s'a folosit. Trebue sa repetm c
era autodidact, adica invatat dela sine, fra scoal

n'a putut sa traduc dintr'o alta limba cum au

fcut cei de dincolo, Vasile Aaron si loan Barae.

Pe de alta parte ins, el s'a luat dupa exemplul


invatat dincolo de Carpati i dac se spune ca

inainte de a se intoarce in tar* s'ar fi dus i la


Buda, nou ne vine sa credem ea' inteadevar s'a
dus sa vaza literatura romand cum se tiprea acolo.

Chiar si literile cu care a tiparit, el cartile sale


nu se aseamana cu cele cu care se tiparea in tara,
ci se vede eh au fost aduse tot dela mesterii tipografi din Transilvania si mai ales din Buda; chiar
unele carti ale lui au fost tiparite dincolo si se

vede c el a stat in stranse legaturi cu scriitorii


tipografii a carora cunostinta a fcut-o pe cand
era la Brasov.
Ce a facut el attmci?

S'a luat dup pilda ce i-a fost data, s'a apucat


sa tipreasca scrierile cele vechi pe care le gsea
in manuscript. Nu putem sa intram aci in toate amd-

nuntele pe care trebue s le tinem pentru acel volum, in care se vor tipri i celelalte scrieri ale lui
LVIII

www.digibuc.ro

Anton Pann, ajunge ins de a arata aci, in cteva


cuvinte, ea el nu este autorul nici uneia din cartile
publicate de dnsul, doar numai c multe dintre
ele au fost versificate de dnsul. Asa este chestiunea eu Hristoitia, care, precum spune singur, a gdsit-o in limba romneasca in diferite traduceri,
Anton Pann s'a folosit dupa cum dovedeste d-nul
de o traduD. Russo inteun studiu admirabil
cere fcut dupa textul grecesc al lui Dapontes.
Prototipul acestor Hristoitii este, precum a aratat
d. Russo in studiul sau aprofundat, o oper a lui
Erasm (Studii si critice, Bucuresti, 1910).
Tot astfel este cazul cu Erotocrit, o poem de
origine cretana. Problema care a preocupat invtatii mai bine de un secol in ceeace priveste originea
Erotocritului, a fost acum deslusita intr'un studiu
definitiv, mai presus de orice laud, de catre
D-1 Prof. Cartojan. D-sa a descoperit ca. Ero-

tocrit nu este

altceva

dect o transformare a

unei vechi poeme franceze Paris et Vienne. Ea s'a


bucurat de o popularitate foarte mare in diferite
tari, a fost tradusa chiar in limba judeo-germana
in secolul al XVI si a devenit acum o carticica populara italiana, dupd cum a aratat si d-1 Cartojan,

si din care un exemplar se afl si

in posesia

noastra.

Cat priveste Archir i Anadam, a copiat-o deadreptul din manuscripte, cu multi ani mai vechi
cleat dnsul si din care am retiparit i eu prti
in Chrestomatie.

Cat priveste Calendarele, se vede c s'a luat

dup tipicul calendarelor si Cartilor de Mafia, care


s'au tiparit la Buda, mai ales acele ale lui Carcalechi
stefan Neagoe dela 1828 incolo.
Cntecele de stea le-a copiat din manuscripte ca
mult mai vechi, cum am artat eu i aiurea. Nastratin Hogea este luat deadreptul dintr'o carte popuLIX

www.digibuc.ro

lard turceasc; rdman deci numai Povestea vorbii


i ezdtoarea la Ord din care cea din urind este
cea mai nimeritd. Tot astfel poveti care se and
aeolo au fost scoase din alte parti, de asemenea
multe din poveti care se and in Povestea vorbii

se and in manuseripte cu mult mai vechi decat


Pann: aa Povestea poamelor; i astfel urrndrind
una dupd alta vom vedea c el a lucrat ca toti

autorii crtilor populare...


Chiar in Spitalul amorului" el nu se sfiete ca
sd introdued poezii dela alti autori contemporani
O mai vechi, fdrd ca sd le pomeneascd numele, de
pildd Bolintineanu i altii.
Caracteristica la aceast literaturd populard este

c sunt anonime, sunt floarea campului pe care

oricine poate s'o desrddcineze i s'o rdsddeasc


in gr'adina lui. Sunt adunate de prin lume, tidied
de prin campii i rdzoare i iar la lume date prin
tipar, adunate la un loc ca un manunchiu.
Autorii cei mari au trecut aceast literatura cu
vederea, ei se uita mai bine la trandafirii infloriti
O la crinii cu mireasmd, dar nu se uitau la bu-

suioc i nici la viorelele care creteau la tulpina pomilor din pdure. Dar aceia care au inteles frumusetea i mireasma acestora n'au mai stat la indoiald
sd le culeagd.
Cat privete insd pildele, Anton Pann a avut un
material foarte bogat, de unde a putut culege, aduna
i indrepta.
Cana am scris despre literatura parerniologic in
cartea mea, Literatura popularti romiinii (1883), ara
pomenit atunci numai vreo cloud, trei cdrti
Pi lde Filosofeti i Floarea Darurilor dcspre care
m'am ocupat inteun capitol intreg (p. 138 0 urm.).
In ultimii ani a aprut admirabila lucrare a d-lui
Cartojan asupra Florii darurilor, un studiu aprofundat, unde autorul nu numai cd a cercetat toate ediLX

www.digibuc.ro

iile acestei erti, dar a ardtat cd este una dintre


crtile cele mai vechi ale literaturii populare, intrat in limba romnd din secolul XVI-lea i nemultumit cu aceasta a mai urmdrit i izvorul aces-

tui text, pand la obarsia cea mai indephrtat a


originalului italian: Fiore di virt din secolul al
XIII. A studiat apoi ct se poate mai complet i textul care s'a tiprit la 1700 si astfel
a contribuit la cunostinta noastr cu un capitol

foarte important, ldmurind filiatiunea acestei cdrti


in toate ramurile ei. S'a dovedit astfel c Floarea
Darurilor fost una dintre cdrtile cele mai mult
citite

cd a trebuit s aibd o inrurire foarte

adned asupra spiritului popular, irnbogatindu-1 cu


multe povesti alese i proverbe care au devenit
autohtone.

Crtile cele vechi se vede cd au disprut cu

vremea, hind tiprite un numr foarte restrns, si


s'au pierdut cum se pierd toate carSile populare.
Abia la 1$07, s'a retipdrit Floarea Darurilor" la
Brasov. Dar ,in cei mai bine de 100 de ani care
trecuserd de cnd au fost tiprite aceste cdrti pen-

tru intia oard, ele au fost copiate in manuscripte


de &are cdlugdri sau daseli. Vremea nu avea nici
o valoare pentru dnsii. Era cu malt mai eftin s
copiezi o carte dect s'o cumperi si de aceea in
biblioteca noastr si a Acderniei, am gsit un numr insenrmat de copii din Floarea Darurilor si mai
ales din Pi lde Filusofesti. Att de rare ajunseser,

inct Constantin din Golesti s'a vaznt nevoit sd


retipAreased MCA odat Pildele filosofesti; se vede

cd se pierduse cu desvrsire, cd in loc ca sa re-

tipreascd cartea veche s'a apucat si le-a tradus din


nou din greceste.

Dacd ar fi cdutat, poate c ar fi gsit mai


multe manuscripte i dnsul din Pildele cele vechi
tiprite la Trgoviste, asemenea i manuscripte din
LXI

www.digibuc.ro

Floarea Darurilor, tipdrite la Snagov in anul 1706.


S'a intmplat insd c intr'un manuscript al nostru de pela 1702, au f ost legate cloud' foi din Floarea Darurilor, care sunt mult mai vechi deck acest

an si care se deosebesc de cartea sus pomenitd,


prin aceia c avem aci un fragment dintr'un text
romnesc cu original slavonesc alkuri, asa c nu
este tradusd din greceste ci din slavoneste; deoarece

este foarte caracteristic, reproduc aci acele patine


rnduri pe care le-am gsit:
Inca muiare cdnd are invdtdturd, s lumineaz
de minte suptire ce are muerea ce grdescu rdu de
mueri ce std. sdntu...

Solomon zisd cd nu est nici un rdu mai [mare]


de veninul sarpelui, asijderea iaste i mdniea muerii
si mai bine s ste inaintea leilor i Mainte zmeilor
deck unii mueri mdnioase.
... de infra mueri venird pdcatele
Soloman zisd de intr'o
deinteaceia toti murim.

mie de mueri nu veri afla nici una band, iar de


inteo mie de brbati, multi voiu afla buni. Pdnza
De vrea avea
face molii, iar rauerea rdutatea.

muerea domnie, multd rutate vrea fi bdrbatilor.


De vrea avea muerea domnie mult rdutate, vrea fi

bkbatilor (este repetat in text). Zisd unul int.&


kptu ca trei lucrure sdntu de scos, omul de in

casd; fumul si.casa neacoperit i muiarea cea viIpocratu zisd unei mueri ce trecea cu foc

tleana.

a nand.: foc tine pre alt foc si mai ardea muerea


i sd nu scoatem mincinoase cuvendeck focal.

tele lui Solomon ce zice din... ... ca. nu vzuiu nicdire

vreo muere bund, cd Solomon avea vrajbd spre


ddnsele, drept aceia a zis c nici muiare bund nu

vdzuiu, cdci au seris aceia ce in batjocuralia... ... de

mnie ci avea spre iale Acrise asa. i spune in

cdrtile vechi cd Solomon, cdnd era la invdtdturd, el


intrd intr'o muiare ce s inchina idolilor si de draLXII

www.digibuc.ro

goste ci avea cu ele s'a fdcut d s lepaldd de

Dumnezeu lui si s inchin dimonilor. Si alt talc


facu
aduse cumu-1 inbrdc si in haine mueresti
de torcea ca. muerile i-1 purta unde vrea ca un cocon mic...
i pentru darul libovului, grdescu c

inpratul din Flrn Dionisie vra s tae capul unii


mueri; numle ei o chiema Ficotia (?), iar ia ceru

sd-i pue soroc 10 zile ca sd-si mearga acas si sd-si


tocmeascd lucrul ei i sd-si facd carte feciorilor. Si
acia, riga Dionisia i-a zis
dea pas ce cerea di va
avea om
pue chezas, ca de nu va veni ea, s
tae capul aceluia in locul ei. i Ficotia trimes un
voinic ce-1 chiama Amon, ci avea libov cu dnsa; si
el veni si o hid in chezdsie ca de nu va veni pan'la
soroc, sd'si piarz capul lui in locul ei..."
Se vede c avem aci niste pilde cu povesti. Limba
asta e f carte arhaicd si se vede c apartine aproximativ secolului al XVII-lea.

Astfel de manuscripte trebue s se gaseascd


si in alte pdrti si fdrd indoiald cd au lost si la

indemana lui Anton Pann, la alcdtuirea colectiunii


sale.

Cdt despre Pildele filosofesti, scriitorii cei vechi


romani nu s'au multumit numai cu ce era in cdrtile
tiprite, ci au alcdtuit si alte colectii de pilde care

se deosebesc de cele de mai sus. Darn aci unele

exemple din unele manusciipte care se gsesc in colectia noastrd:


No. 81. Trei lucruri se cunosc la trei intamplri:
vetejie la rdzboiu, intelepciune la manic i prietesugul la nevoie.

No. 87. Inceperea maniei este nebunia, si sfar-

situl ei este cdeala.


No. 92. Cel ce greste multe, urmeaza s grdiascd
minciuni si lucruri nefolositoare.

No. 93. Cel ce foarte sd grbeste, pe urrnd s


cdeste, pentrucd numai cu rdbdare s facd toate
lucrurile.

LXIII

www.digibuc.ro

No. 104. Incepdtura cinstii: smerenia, i sfaritul


smeriniei: bunkatea.
No. 119. Cela ce scrie i nu socotete cele ce
scrie, ii pierde -vremea, jumkate a vietii sale, aijderea i cela ce .eetete i nu intdlege ce cetete.

No. 120. Tdcerea contenefe pricinile ce aduc

suprare.
No. 129. Socotete-te ce grdeti i In ce vreame
grdeti.

No. 129. Cu rdbdarea sd ciitiga bogkia 1 cu


tdcerea scapd netene de primejdie.

No. 158. Slobod este acela carele nu poftete nemica i rob este carele naddjduete acelea ce pofte.te.

No. 165. LAcomia aduce sArdcie i numai acela


este bogat earele nu poftete nemicd."
Un autor iseusit ea Pann, uor a putut s facd
dintr'o pild, cloud sau trei, sd faed o tezd. i antitezd i astfel avea un material destul de bogat pentru a injgheba cartea lui.

Nu se poate fndoi nimenea cd el a trebuit sa

aibd astfel de colectiuni la indemand, &dci intocmai

dupd cum a tipkit celelalte ckti din manuscripte


mai vechi, aa de sigur s'a slujit in mare parte de

astfel de manuscripte la alckuirea Povestei vorbii".

Mai adugdm aci i Povestea arabich" care,


precum aratd titlul, nu putea fi deck de origind

orientald. Intr'adevdr in manuscriptele noastre, In

unul in care se and i Viata i pildele lui Esop,


din care am scos cateva invdtkuri pe care le pu-

blicdm_ aci, apoi i Bertoldo, se mai afld i un numdr de poveti care se aseamn intocmai cu Povestea arabice in earacterul lor oriental, i aa nu

este mirare dacd intr'un astfel de manuscript s'o


fi gsit i Povestea arabica pe Care a tipdrit-o el.

Cat privete Spitalul Amorului" a adunat de


unde a gdsit nu numai de-ale lui, dar i dela alti
LXIV

www.digibuc.ro

ACISAMIJTATCUJAL
CELMAIDINURMA
'CARE IN CARTILE SALE
SE CITESTE

ANTON PANNa
ACUM Mi,NA LINCETEAZA
CC LA SCRIS MEREU SENA
NOPTI INTRECTNUMM LUVIEZ
LA LUMINA
CARTI-S DEA
_
-INPLININDU

DATORiEA
TALANTUL NENCROP

STA FACUT CALATORIEA

biND.N LUME ALTOR-

RIND
DECEDAT DIN

V1ATA LA 185i
IN ETATE DEANE

r
[NI UR C-1
S

Epitaftd /id Anton Patin dupe crucea din zidtd


bisericei Lucaci din Bucuregi.
www.digibuc.ro

scriitori contemporani a cror poezii ajunseser populare.

Insfrsit, Cnttorul &tier se aseamn intr'a-

tta cu poemul lui Aaron, Leonat din Longobardia

nevasta lui, Dorofata, 'Meat n'ar fi de mirare

dac Anton Pann, duph obiceiul lui a apucat acel


cntec i 1-a cam schimbat in asa fel ca sa se potriveasa. cu felul lui de a scrie.

0 singurd carte se pare c a fost lucrat de

dnsul, daca i aci nu s'a folosit de lucrarile inaintasilor si, adic5. 13asul Teoretic i Practic". L'a

publicat cam trziu, cnd too aceia dela care invtase nu mai erau in viat; dar o cercetare asupra
activittii sale in ceeace priveste cntarile bisericesti, trebue s'o lsarn altora mai bine pregatiti
pentru o astfel de lucrare.
Nu trebue uitat c s'a folosit si de ucenici
tocmai in aceast carte gasim o lista intreagd a
celor care 1-au ajutat la tiprire. Intr'un calendar,
de tare vom vorbi mai trziu, s'a publicat o lucrare intreaga a unui ucenic a lui Anton Pann.
Apoi mai stim i despre un alt ucenic, care dui:4

moartea lui Pann s'a insarat cu valuva lui, pe


care-1 cheraa Oprea Dumitrescu.

Asa dar chiar in lucrarea aceast tipograficA,


altii erau zetarii i lucratorii la masind, ins acestea toate nu scad nimic din meritul lui Pann.
Pe langa acestea mai trebue s pomenim aci pe

Archir i Anadam, in care Archir d nepotului sau

Anadam niste povere la sfarsit, care mr sunt altceva cleat proverbe cu tlcul lor.
Nu mai putin s'a putut sluji de Hristoitie de uncle
a putut scoate multe cuvinte istete i proverbe, iar
Esop era pentru dnsul o min bogat de a scoate
material.

0 cercetare arda'nuntit a acestor crti in compa-

ratie cu Povestea Vorbii" va dovedi c o mare

LXV

5 Anton Pann.

www.digibuc.ro

parte cel putin se datoreste acestor izvoare de care

s'a folosit Anton Pann. 0 astfel de cercetare tre-

bue intreprins Inainte de a incerca o comparatie cu


proverbele popoarelor invecinate, dac nu voim sh

dam gres, mai ales cu popoarele indeprtate eu


care Anton Pann n'a stat in nici o legdturd. Mai
aproape ar fi sd cutdm prin Paterice si alte crti

cu povesti de folos.
Inceredri teoretice fcute en o tendintd oarecare
parasesc drumul stiintei absolute si dau o gresit
indrumare studiilor independente a cdror tinta este
de a cduta adevrul.
Intre alte crti de care s'a folosit, trebue sd pomenim si cartea lui Constantin Radovici din Golesti,
precum am ardtat mai sus, uncle am retiprit intro-

ducerea care ne aratd icoana vietii sufletesti din

Tara Romdneascd. Congtantin din Golesti a tradus


din nou Pi ldele filosofesti din greceste in romneste,

astfel aducand la indemna lui Anton Pann, o co-

moard de proverbe de tot felul, dar apoi a mai

addugat un numdr insemnat de mici povesti, care


toate stAteau in legaturd cu unele dintre proverbe

sau o zicald a unui intelept grec. Astfel Anton


Pann a putut usor culege din cartea tipdrit si

mai ales din manuscripte insusite, multe proverbe


pe care le insird in cartea lui.
Dar cartea lui Golescu ridic o intrebare destul
de interesantd pentru a fi atinsd aci. Vom ldsa altora ca sd dea un rdspuns hotdritor, adicd legtura
In care std cartea lui Constantin din Golesti cu a
lui Iordache Golescu. Amndoud contin att pro-

verbe cat si povesti si este o asemnare att de

mare intre dnsele, 'Meat o astfel de intrebare este


ct se poate de la locul ei. Data tipririi nu dovedeste nimica, cdci Constantin din Golesti a scris
si cules materialul cu multi ani inainte, asa C dacd
fordache ar fi mai vechi, asta n'ar dovedi nimica.
LXVI

www.digibuc.ro

Cam in ce legtur statea, eine era Constantin

i eine Iordache?
Cartea lui Iordache contine 855 de proverbe, din
care insd numai un mic numr sunt proverbe adevrate.
Nu incape niei-o indoiald c exista o asemnare
intre aceste dou5. crti. Amndou au o seam de

proverbe, apoi un numr de pilde i fel de fel de


povesti. Manuscrisul vornicului Iordache este mult

mai bogat; afard de aceste pilde, povesti i proverbe mai contine invtturi, ghicitori si alte ele-

mente din literatura populard. 0 parte au fost

reproduse in monumentala colectiune de proverbe,

pilde, zicale a lui Zane, ornduit dupa grupri,


aa dup cum le-a asezat autorul acestei colectiuni.

Dacd insd cercetm eontinutul amndorura mai


de aproape, impotriva aparentelor este o deosebire
fundamental, mai intiu in ceeace priveste data alcatuirii. Constantin din Golesti a tipdrit cartea lui
aproape cu 20 de aril inainte de vremea in care s'a
apucat Iordache s adune proverbele, povestile i

toate zicalele i sd le astearn pe paginele manuscriptului sdu.

Intietatea deci apartine frd indoial lui Con-

stantin i nu ne indoim c vornicul fordache s'a luat

dup pilda dat de predecesorul lui. A mai inbo-

gtit, a mai adaus, a mai cules, dar deosebirea

merge i mai departe. Pe cnd Constantin din Go-

lesti a luat mai tot materialul din literatura greceasc, vornicul Iordache a luat o mare parte din
materialul lui din literatura apuseand... Precum a

artat Zane, izvorul de cpetenie erau crtile fran-

ceze, pe cnd Constantin a luat cea mai mare

parte din greceste i numai foarte putin din Irantuzete; la vornicul Iordache este tocmai deandoaselea. Dupa cum a artat Zane, a luat cu ,duiumul
L XVII

www.digibuc.ro

proverbe franceze i a incercat s le dea o forma

romaneasca frd ins a destainui izvorul.


Astf el, acei ce n'au avut prilejul sa cerceteze ma-

nuscriptul lui mai de aproape, lesne ar fi lost dui

in eroare s cread e acele proverbe sunt btinate


roman eti,

La Constantin, o astfel de greal nu s'ar fi putut intampla, caci el spune deadreptul, cum se vede

din introducerea publicata mai sus, cum a lucrat

i. de unde a luat materialul i in ce fel l-a introdus

in romnete.

Cum ca Parm n'a putut sa se foloseasa de co-

lectiunea vornieului Iordache, nu incape nici o indoiala, pentru ca acea lucrare a rmas necunoseuta
pand dupd moartea lui Anton Pann i. apoi fiind un
singur manuscris care pe atuncea se afla undeva in

Rusia, nu putea sa-i fie atta la indemna ca o

carte tipritd.
Acel manuscript apartine mai mult bibliografiei
proverbelor romane i-i are importanta intr'atata
cd, precum se va vedea mai trziu, a fost intrebuin-

tat de Ispirescu pentru colectiunea lui i apoi a


devenit un factor insemnat in colectiunea lui Zane.

Se vede insa c pe vremea aceia era, ea sa zicem aa, in aer dorinta de a eulege proverbe. Aceast dorinta a fost mai bine simtit i infdpWad de cat-re Anton Pann.

Cartea de fata contine i o seama de poveti


care merita un studiu deosebit. Aci intrm de-adreptul pe tarmul literaturii eomparate, insa trebue s ne marginim numai la cateva exemple.

ctIP
LXVIII

www.digibuc.ro

Literatura comparatd.
Ceeace dd acestei cdrti un caracter cu totul special i popularitatea pe care cu drept cuvant a meritat-o este numrul povetilor pe care Anton Pann
le-a introdus ca un tale la proverbe. Cateodatd se
potrivesc, altd dat insd nu prea. Dar aceste poveti, mal mult ined decat proverbele, ne due deadreptul la literatura populard universald.
Un proverb se poate nate uor ca un cuvant intelept ce ese din gura unui om cuminte, dar o poveste este un roman sau o nuveld in forma ei cea
mai primitivd. Diferite incidente se leagd uncle de

altele i astfel nu pot fi altceva cleat alcdtuiri


meteugite ale unui povestitor iscusit. De asemenea un proverb se poate nate i rdmne bdti-

na pe cand povetile ca i basmele cldtorese

dela un popor la alt popor i tree dintr'o literaturd


in alta.
Benfey, cum am pomenit mai sus, a fost intiul
care a ardtat legdtura intre povetile indiene i cele
care au fost rdspandite in Europa, pela inceputul
secolului al zecelea.
Ca sd pomenim aci numai una dintre cdrtile po-

pulare romaneti, ajunge sd numesc Syntipa sau


povestea celor 7 intelepti. Aceastd cArticicd contine nu mai putin de 14 poveti i a fost adusd

LXIX

www.digibuc.ro

din Orient in Occident unde se traduse in toate lim-

bile europene i chiar in cea romneased. (Vide.


Gaster: Istoria literaturii populare, uncle am ardtat istoricul acestei cdrti).
Dar nu numai cdrti intregi, ci i poveti rsletite s'au rdspndit aa, i este foarte greu in acest
caz, de a ardta izvorul imediat de unde un autor
a scos acea poveste.
Multe dintre ele se afld prin manuscripte i prin
cdrti vechi, insd pe de altd parte multe clin ele s'au

rdspndit i. prin viu grai. Nu avem loc aci de a


cerceta izvoarele fiecdreia din cele 100 de poveti
care sunt coprinse in Povestea vorbii. Aceasta va
face obiectul unui studiu separat pe care Il pregdtim de multd vreme, in care vom ardta paralele
in orice limb

in

orice Ord se

vor gsi.

Dar tocmai aceastd parte este de cel mai mare interes din punctul de vedere al Folclorului general
i de aceia nu vrem sd trecezn cu totul supt tdcere

aceastd laturd att de imp ortantd a cdrtii. Este

foarte greu de zis de unde le-a luat Anton Pann.


Unele, precum am ardtat mai sus, au fost luate
deadreptul, cum este Povestea poamelor, dintr'un
manuscript mai vechiu, altele ii au izvorul lor
in Vicleugurile lui Bertoldo, iar altele le-a luat din
Nastratin Hogea, cteva din ziarele timpului, cum
de pildd Foaia Duminecii a lui Barac, sau Foaia
pentru minte, inim qi literaturei a lui Baritu, sau
Curierul romilnesc al lui Eliade Radulescu.
Apoi chiar din Floarea Darurilor i din Pildele
lui Constantin din Goleqti. Afard de aceste izvoare
a mai adunat inch' multe din auzite i astfel ne-a

dat o colectie care intr'un fel s'ar putea numi


Cento Novelle" cum se chiamd faimoasa carte
insd cu adausul de Antiche.

Deocamdat ne vom margini a aduce aci paralele


numai la cteva din poveti pentru a ardta univerLXX

www.digibuc.ro

salitatea lor, pentru a ardta problemele ce ni se


prezint in studiul acestor pove0i, precum i at
de greu ar fi ca s limpezim totul.
De aceea s ludrn mai intiu povestea cu Pisica.
Aceast poveste se gse0e in multe chipuri

in multe alte literaturi, insemnate in volumul II

pag. 73 la Bolte-Polivka, din care extragem cele urmdtoare.

Dar inainte de toate, i aci tocmai este curiozitatea cea mare, aceastd poveste este una din cele
mai faimoase legende din Anglia. Din secolul al
XVI-lea, chiar s'a rdspndit aceastd legenda care
este legatd de numele unui Lord Mayor Wittington,

spune c el ca bdiat saran a venit la Londra,

(unde s'a pus o piatrd care se gsete acolo, chiar


pand. astzi), 0 de unde desndAjduit a pornit sd se
intoarcd indrdt; insd pe drum s'a prut cd aude dopotele din City sunnd: Lord Mayor Wittington,
Lord Mayor Wittington, intoarce-te. Cum a auzit
aceste cuvinte, s'a simtit reinviat i s'a-intors. Ajungnd la Londra, se bag slugd in bucdtdria unui negustor bogat, care intr'o vreme incdrca o corabie cu
marf ca s'o trimeat in tdri indeprtate, ca s fan
acolo negot. Atunci a intrebat i pe slugi dacd ar avea

ei ceva de vnzare ca s facd acolo negot i s

se aleag cu vre-un ctig. Wittington trimite


o pisic. Corabia ajungp intr'o Ord ndpdditd de

oareci uncle nu se cunoteau pisicile. Pisica face

moarte in oareci i ei o vnd cu un pret foarte


mare. Intor0 acas, Wittington ajunge orn bogat
cu banii pe cari Ii apucase pe vnzarea pisicii, se

apucd de negot, se cdstorete cu fata stdpnului


la urmd devine 0. Lord Mayor.

Precurn se vede, aceast poveste se leag de


nite persoane bine cunoscute in istoria Londrei
ar fi foarte firesc s se cread c ar fi de origind englezd, local. Adevrat e eh' s'a tradus in
LXXI

www.digibuc.ro

secolul al XVIII-lea in diferite limbi, dar cercetan-

du-se lucrul mai de aproape s'a gsit c deja in


secolul al XII4ea, pe cunotea o poveste aidoma
de origin venetiand.
Acolo triau doi frati, unul bogat i altul srac.

Cel bogat pleca cu marM In tari streine i sdracul, neavnd alt ce s-i dea, i-a dat o pisic i cu

ajutorul ei scdp pe nite locuitori dintr'o tara;


indepartat de pacostea ce daduse peste ei din

cauza oarecilor i vnznd pisica, el -deveni bogat.


Apoi in secolul XVI-lea, se gsete o alt variant
i aa se poate urmri aceast poveste prin diferite

literaturi i. coIectiuni de basme, mai prin toate


trile Europei; pretutindenea aceiai poveste, aa in
Franta multe variante, in Germania altele, Bulgaria,
Serbia, Macedonia i In Rusia in diferite provincii.

Miezul povestei, adic pisiea cu oarecii, este ace-

lai la toate; ea apartine mai intdiu unui srac

care prin vnzarea ei devine bogat. Se spune pretutindenea cu oarecare nuante care ii dau un caracter local. Nu numai la noi in Europa, dar i in
Persia i in Africa este cunoscut aceast poveste.
Rspndirea acestei poveti este o tainh pe care
studiul Folcclorului caut s o deslueasc. Dacd
punem de o potriv poveLstea romneasca cu celelalte, uor vom vedea cum se deosebete de dnsele. Este intr'un fel mult mai duioas, are un caracter moral, nu este ca in alte poveti un fel de
intmplare prin care un om se imbogtete, ci aci
este o rdsplatd pentru acela care s'a purtat brne fat

de acela care I-a luat ca fiu de suflet, cnd era


bogat i pe care nu l-a prsit nici cnd a srcit.
Pentru aceast purtare frumoas i capt rdsplata pe neateptate. Pe de alt parte rdspunsul
pe care 'A (1 i modul in care se sperie cumpr-

torii

i i ard

i casele i cmpurile i pdurea

LXXII

www.digibuc.ro

din prostia lor, se gsete in multe din celelalte

paralele.

Vom mai lua inch' numai o singurd alt poveste

prin care se va vedea cat de important este de a

studia aceste poveti din punctul de vedere al lit:raturii universale.

Este povestea cu Popa Badea", intitulat Ba-

nii zgrcitului" (no. 89).


Aceasta cu toate Ca' are un caracter local, totui
dupd cum se va vedea, apartine de asernenea unui
ir intreg de poveSi din Orient i Occident. Este
vorba de nite bani ai unui zgrcit, ins de care el

nu are parte 1 de care se bucur un strdin,

fiindc toate incercrile de a-i cpdta banii in&drat au fost zadarnice. Aceast poveste o gsim
deja in faimoasa colectiune din sec. XII-lea cunos-

cut supt numele de Gesta Romanorum".


Aceast colectiune a fost fcut in Anglia i intr'insa se gsesc multe poveti scoase din multe
izvoare, unele de origina orientald, mai ales ebraic.

Pe scurt, povestea este urmtoarea:


Un dulgher foarte zgrcit aduna la bani i scobind o buturugd de lemn, o umplu cu galbeni, tinnd-o in fata sobei sale i zicnd c nimeni n'o

s creadd c inteo buturugd ca aceasta s'ar fi


gsind bani. Ins casa in care tria era aproape
de malul mrii. Intr'o 'noapte valurile au spart
zidul casei i ridicnd buturuga de lemn, au dus-o

foarte departe, pn aproape de pragul unui orn


darnic care gdzduia pe cldtori i ajuta pe sdraci.
Dulgherul, cnd vzu eh apele i-au luat banii,
umbl din loc in loc ca s-i gseascd iardi galbenii. Cnd ajunse la casa omului milostiv intra
i el i se plnse de pierderea banilor. Stdpnul,
care avea mil de dnsul, se gndi c ar fi bine
ca
incerce dac inteadevr avea parte de baaceia sau daca soarta era impotriva lui.
LXXIII

www.digibuc.ro

Atunci el fdcu trei colaci, umplu pe unul cu pa-

mnt, pe altul cu oase gi ultirnul cu o parte din

galbeni. Chemnd pe dulgher ii zise sd aleagd unul


din acegti colaci ca s mnnce c sunt fdcuti din

fdina cea mai bund. Dulgherul lud mai intiu pe


acel cu pdmnt gi gdsindu-1 greu, Il lu pe acesta
gi zise cd dacd ar mai vrea sd mai mnnce, 'Il va

lua pe al doilea care era cel cu oaselc, ldsnd gazdei


pe acela cu galbenii.
Cum vzu gazda cd-1 ldsase tocmai pe acela cu
galbenii, chernd pe toti acei ologi, orbi, ciungi gi infirmi i deschiznd colacul, II artd cd colacul cu

banii,ii rrndsese tot lui i prin aceasta se vedea


cd banii nu-i erau sortiti dulgherului.
Exemplul cu cei trei colaci a fost luat din faimoasa poveste a lui Varlaam gi Ioasaf care se
af1 gi in literatura romnd, tradusd din slavonegte
gi joaca un mare rol in drama lui Shakespeare, Ne-

gustorul din Venetia". Dar dacd ne intoarcem inspre Orient gsim o poveste care se aseamAnd cu
dnsa Anvar-i-Suhaili adicd Stele le din zodia Canopus" gi este o prelucrare dupd o carte indiand.
Acolo este unul care pierde bani; gdsiti de un pas-

tor, cu toate cd acel care i-a pierdut a alergat


dup dngii. Degi avea banii in mnd, acegtia
s'au dus la 'Astor.

Din alte multe variante mai aleg deocamdat tot


una din Orient care sund aga: Un orn care igi pierduse toat averea gi. din bogat rdrnasese sdrac,
veni la impAratul care il cunogtea. Impdratul, vrnd
sd-i facd un bine frd sd-1 rugineze, umplu un pepene cu galbeni gi i-1 dete. Pe drum vede nigte c.d.-

Idtori foarte setogi gi de mild le dete pepenele.


A doua card., tot aga el dete pepenele la un srac
care-1 rugase sd aibd. mild. de dnsul. *i. a treia

card ii cade pepenele in apA pe cnd trecea peste

LXXIV

www.digibuc.ro

un pod i astfel degeaba incercase impAratul sd-i


dreagd norocul care II lipsea.
Intr'o carte medievala ebraicd se alld o poveste

care se asemand mai de aproape cu cea din Povestea vorbii". Ea se alla de asemenea in Maaseh
Buch care s'a tiprit la Basel la 1602.
Pe scurt, cuprinsul ei este cel urmtor:
Un anume dulgher din Ierusalim adunase prin

munca lui ceva bani. Un vecin i-a furat, fugind cu


ei, ins &Am.' mort in drum. Un tnAr care trecea
pe acolo 1-a. luat i 1-a ingropat, dar pe cnd il ducea la groapa, i-a czut mortului punga din srt.
El o lua cu sine ca pre i rsplat c a ingropat
pe acel drumet necunoscut, ins in timpul noptii a
auzit un glas spunndu-i sd nu se atingd de bani,
c sunt ai altuia dela care au fost furati. Tndrul,
speriat, scobete un trunchiu i-i bag5. inteinsul.

Noaptea, apa rului se revarsa i duce trunchiul


pn cnd ajunge la satul dulgherului i locuitorii
vznd trunchiul att de frumos I-au luat i 1-au

dus dulgherului. Tndrul acela din intmplare veni


i se bagd ucenic la dulgher, i vzand trunchiul,

spuse c i se pare eh' este la fel cu acela in care


a ascuns banii, i intr'adevar cnd I-au tdiat au
gdsit banii induntru.
Dulgherul, auzind cele ce i s'au intmplat, a vrut
sA-1 pue la incercare i atunci facu un colac foarte
frumos umplut cu galbeni i 1-a trimes cu el in alt

sat. La poart, Il intalnete zapciul i-i cumprd


colacul pentru ctiva bani mrunti, cu gaud sd-1

trimeat prinos dulgherului care in ziva ceia facea


nunta fiicei sale.
Dulgherul, cum primi colacul indrdt, se .mir

puse la o parte, pn cnd se intoarse tnrul.

Apoi Il intrebd ce a fcut cu dnsul, i; in fata lui


tie colacul i-i ardt cd era p1M cu galbeni i tLXXV

www.digibuc.ro

ndrul isi dadu seama c n'are noroc la bani. (Vezi


M. _daster: Exemp/a of The Rabbis No. 423).

Las la o parte alte variante; acestea ne ajung

ca sd ardtam raspndirea acestor povesti mai ales

prin Asia si Europa si tot asa se poate zice de


marea parte a povestilor care se afl in cartea de
fat a lui Anton Pann.

CL,Jy.
1n

LXXVI

www.digibuc.ro

Calendarele,
In leghtur cu aceste poveti, calendarele pe care

le-a scos Anton Pann, au jucat un rol destul de


mare, dar pnd acuma nebgat in seamd. i in aceast privint el a facut o schimbare adnca intre cele ce au fost inainte i cele din urma.

Calendare au existat in limba romneasca de


mult vreme. Ele se apropiau de acele calendare
care au fost bine cunoscute Ina._ din antichitate
i care s'au pstrat intr'o form sau alta 'Ana in
ziva de azi. Nu erau calendare vremelnice, treedtoare, fficute numai pentru un an, i dup sfritul
anului se prdpkleau, ci erau aezate pe mai bine

de 100 de ani. Afard de lunile i de zilele cu sfintii,


ele contineau i o materie de prognostice i magice
care se trageau din vremurile de demult. Prevestirile astrologice scoase din ctursul stelelor i al studiilor in legturd cu crugul lunii i al soarelui, Tre-

petnice i Gromovnice, despre cutremure i alte


oracole de felul acestora. Cu totul altfel se prezint:i
Calenclarele lui Anton Pann.
Acestea nu mai sunt a*ezate pe cursul stelelor,

nici o urm din elementul astrologic i oracular.

Calendarele lui Anton Pann sunt cu totul deosebite;


afard de zilele lunilor i. insemnarea sfintilor, tot

restul a disprut. In locul elementului astrologic,


el a introdus poveti i cntece. Aci se dovede.ste
LXXVII

www.digibuc.ro

inch' i mai vrtos cat de mult a invatat i cat de


mult a luat dela dascalii lui din Transilvania. El a
urmat intru totul tipicul acelor calendare rspandite att de mult in vremea aceia, att nemteti
cat i ungureti, in care de asemenea s'a adugat
o parte literar i o parte curat calendaristica.
El n'a avut nevoie sa se clued la Nemti sau la
Unguri ca sa invete ce s fac, ci s'a luat dup aa
zisa Carte de 'nand" a lui Carcalechi i dup nu-

meroasele calendare tiparite la Buda de catre tef an


Neagoie, care au rmas dupa cum mi se pare, necunoscute in Tara-Romneasca.
Toate aceste calendare erau aezate pe un an. La

fiecare an nou venea altul, i aa se explica cat


de greu este acuma de a mai gsi acele vechi ca-

lendare. Mai nimenea nu avea grija sa pstreze un


calendar de care nu se mai putea folosi, i-1 tinea
poate numai pentru povetile ce le continea, i nici

in cazul acesta nu erau multi care sa-1 mai pastreze.

Noi am fost destul de noroco0 ca sa adundm calendarele lui Anton Pann dela 1850 pana la 1854 i

acestora merita s li se fac un studiu separat.


Mai intiu fiindc au fost tiprite intr'un format
mic,intocmai ca i toate celelalte crti ale lui Anton

Pann care s'a luat tocmai dup tipicul de dincolo;


aci este taina cum s'au putut desface toate aceste
carti att de uor.
0 carticica mica se vinde uor i eftin, o pune
cineva in buzunar sau o duce cu uurint in mn,
a*a cum era cu toate cartile populare tiprite pn
atuncea. Unele mai maricele, altele insa mai mici,
dar toate sunt intr'un format destul de mic i din
aceast pricina s'au i pierdut att de uor. Dar
pe de hlt parte, aci mi se pare ca era izvorul bogtiei sale, ca de unde 'And unde a putut el catiga
o mie de galbeni ca s-i cumpere tipografia, preLXXVIII

www.digibuc.ro

cum spune in diata din anul 1854 i pe care o lasa


mai apoi fiului sat]. Lazar.
Caracterul adevrat al unui astf el de calendar se
poate bine vedea dintr'un titlu pe care 11 reproduc
aci:

Calendar cu prevestirile adevaratului


astrolog antic Cazamia.
cel pana acuma Cazamia in grecete i romnete, nu e cel
adevrat, cum se va vedea in vorbirea despre aceasta
pentru anul 1855 Calculatu cu accorateta dupa modernul
sistem solar i aplicat cu schimbarea timpului in fiecare

patrar a luminilor dupa gradele i temperatura Tarii

Romneqti, a Moldovei qi a toata antica lor intindere, de


I. G. Gorjanu, Librariu-editoriu G. loanide, Bucureti,
tipografia lui Ferdinant Om.

Se vede de departe cat este de pretentios in


limb cat i in coprins i departe de a fi o carte
populara cum erau calendarele lui Anton Pann.

Nu putem sa trecem cu vederea c publicarea


acestora a dat loc la vra.jmia dintre Anton Pann
i Gorjan, care i dnsul, se vede ca., indemnat de
pilda lui Anton Pann, a publicat mai intiu o Ha-

lima, tot precum mi se pare dintr'un manuscript


vechiu, cum este i acela care se gasete la Academia Romna i din care am dat nite extrase in

Chrestomatie", apoi calendare Cazamia". Dar Gor-

jan nu s'a multumit numai .cu carticele mici; calendarele lui sunt &Atli intregi, imbcsite cu alte
articole lungi istorice O. chiar i. cu ilustratii.

Aceasta cearta dintre dnii a dat natere la o


poema satirich a lui Anton Pann, publicata intr'un
calendar, privitoare la facatorii de calendare, pe
care o reproducem aci, i stranica denuntare a lui
Gorjan, care 1'1 denunta pe Anton Pann chemndu-1

un plagiator in arta de a face calendare, tot supt


acelai titlu de Cazamia, din care dam aci cteva
extrase:

LXXIX

www.digibuc.ro

Acest calendar fiind cel mai accorat intru toate

materiile astronomice cuprinse intr'insul, dup


care s'a si lucrat, iar nu s'a copiat ca toate celelalte in Ora noastr, se reprezenteaza cu mai
mult coraju pe scena publicului, si tot-de-odat
se declar indrepttorul a calendaristilor nostri,

dovedind ipe cel pn acuma calendar Cazamia c


nu este cel adevrat, ci numai un nume falsu....

....Asa dar calendarul eel 'And in anul incetat

supt nume de Cazamia, e numai o plsmuire am-

gitoare a speculantilor, poate cd si pltiti de cei


ce se intereseaz si doresc infricosatele catastrofe

si cruntele vrsdri de snge ce se prezic in-

tr'insul.

Calendarul pe 1851 al lui A. Pann.


CALENDARUL

pag. 59.
Un ddscAlal oarecare

Facator de calendare
Bolnvindu-se prea greu,
PAnd avu gurd vie
Chernd fiul su sd vie
$1 li zise: tatul mieu!

Eu nu am vr'o boggie
Dupa moarte sd li las tie

CA am fost un dascala
Care de azi pand mairte
1mi cdtigam biata iodine

Cu ate un calendaras.
pag. 60.

Dei vre o mand

N'aveam din a sa vnzare


Spre traiul meu din destul
Ce brumd scoteam dintr'insul
Md hrneam i eu cu dansul
Intre fldmand i stul.

Luam pdine, carne, poame,


Pe cat minteam biata foame,

LXXX

www.digibuc.ro

Dar de satin nu mancam,


Am purtat tot sarac nume,
Sdrac ma i duc din lume,
Dar de foanie nu muream.
$1 md bucur c'avuiu parte
SA te 'nvat putind carte
$1 mana lui Damaschin,

Sd poti i tu prin urmare


Sd scrii sd faci ca orcare,
Calendare cel putin.
pag. 61.

Apoi, tata, el rspunse,


Eu nu-s cu simtiri ajunse
$i n'am pdn'acolo dar
Ca sd ma puiu cu condeiul
$i sd scriu cu tot temeiul
Din capul meu calendar.
li zise el la aceste
N./Az, fdtul meu, aa este,

Ai drept la ceia ce-mi zici


Dar poti s inveti Indatd
Cum t'oi arta odat
Chiar acum cum stai aici.

RAAEN AP
TIE AN5A MIA NPICTOC

1351.
Kape Ronpintle .ikn erne ripornoe-rini.te Bar.e.icip
mi

.481

31
--H4)

III

ao

1:11)41Vrirt-4
277*

Apirapea cepnvropi.rop ile necre An, iiiripea &anreAli mi pcnipea mi arnnepea CoapeAsl.
IIU

lisresa Iloietai ea

Anerdeere dectirbrwroape,

mi Kama Katnrene ire ce itznr

In

aKarn.

ESKSPEWI.
411 TinorpaVa

AnTon

Anton Pann, Caletufar pe antd de la Hristos 1854.


www.digibuc.ro

Gandesti cA e lucru mare


SA te pui in calendare
In rand Intre autori ?
Cei procopsiti tie-ti pare
$ed i fac la calendare
$i se numesc stiutori ?
pag. 62.
Nu, fatuf mieu, sA stii bine,
Nu ei, ci ca d'alde mine
D'asa lucru se apuc,
Cei invatati scriu la alte,
Fac carp cu stiinti lnalte
$i altd cinste si aduc.
Ce fel tat ! fiul zise,
Calendarele sant scrise
Asa de fie ce otn ?
Spunern drept, zAu 1
[lasa gluma,
Eu gandeam pan& acuma
CA le face astronom I
Zise el : FAra 'ndoialA,
La aceast n'ai gresalA,
Asa e dupa cum zici.
De astronomi sant facute
Din veacurile trecute
*Inca nu de oameni mici.
pag. 63.
Unul, in hronologie,
L-a fAcut, dupre cum scrie,
Cesarul lulian,
Altul iarAs dupre dansul,
Care schimb ceva 'ntransul
E papa Tribonian.
Ei zilele cumpanira"

Si in ceasuri le'mprtir,

Ei toate in el le-au pus,

Crugul lunii regulart,


Eclipse ne artard,
Nimic n'a lAsat nespus.
Fiul salt se grAbi 'ndat
$i Ii zise : bine tatA,
DacA este asa dar,
De ce astAzi vaz pe unii
Bagd 'n gura altor pumnii
Daca scriu-veun calendar ?

Paz. 64.
11 fac cA e lucru mare
: nu poate or'care
$i

sa-1 faca ca ei de bun,


Indrug laude de dansul
Defaim p'al altor Inteinsul
Jar la al lor coarne pun ?
spunse el : nimic nu e,
Lasa ce o vrea sa pue
Tu s n'aibi nici un habar
Nu te pune in dispute,
Lauda de sine pute,
Se defaim ei mnsui chiar.
Asa lucruri cine scrie
li curge tot din prostie.
Nu din niscai procopseli,
CA el gandind

dea nume

Se zugraveste In lume
Cu fel de fel de vApseli.

pag. 65.
CA, dragul meu, cel cu minte

Nu scrie asa cuvinte


Ci cel ce'nvata trei buchi,
Care cu un fir de ata,
Cu mintea lui cea isteata,
Tae casten patru muchi.
C InvAtand putintele
$i dacd pe langa ele
Mai afld cam ceva,
Or-cd cra peste carti scrise,
Care el nu le citise,
Or aude de undeva.
SA face el inteleptul
$i ia al altuia dreptul
Puindu-se aflator,
PanA cand d peste unul
$i-i Intoarce in gura pumnul,
Ca la un trncAnitor.
pag. 66.

Imi veni 'n gaud o poveste


Potri(vi)tA la aceste

$i ascultd s fo spuiu,
(InsA dacd oarecine

0 va sti-o si mai bine,


In pricind nu ma puiu:)

LXXXI

www.digibuc.ro

Nastradin Hogea o data


Carpind arnaa spdlatd
Ata In vrf n'o'nnoda.
Pentru cd nici nu arpise,
Nici an'atunci auzise,
Nici s'o 'nnoade gand Ii da,
Ci and ata cu'ntamplare,
Fiind rdsucitd tare,
De sine s'a Inodat,
$i vznd atunci cd-i vine
Cu'nnoddturd mai bine

La arpit i la lucrat.

pag. 67.
0 gAndi de'ritAlepciune,

$i'i se pAru minune


Ca cand n'ar ti cinevai

Si ca a sa nscocire,
Ingdmfat de procopsire
Puse pristav prin ora.
Sa auzd fiecare
Dela mic pAnd la mare

Si sa tie cd
'NO* moda de el scoas,
Ata, and va vrea sA coasd,
S'o'nnoade la cdpdtdiu.

Asta s'o tie or'care


CA e o noud aflare
Insui de mintea lui chiar,
Si d'o tri prin urmare,
Dupd mintea lui cea mare,
Va nscoci ceva iar
pag. 68.

Dar d'o muri toti sA tie


Cd In lume n'o sa fie
Atat de procopsit alt,

Vor pierde o bogAtie


Si o mare avutie
Sau un prea scump diamant.

Unul ce sta de o parte,


Cam cu urechea 'ntr'o parte
Si la el gura cdsca,
Lu o man& de sare
S'alergd la el niai tare
In gurd a-i arunca,
Ziand : Te-am auzit bine,
Dar afld i dela mine

Ca a tii i alt mijloc,


Casa gura sd-ti sAr vorba,
Ca n'are gust, ca i ciorba
Ce nu-i pui sare deloc?
pag. 69.

Aa e i cel ce scrie
Slove negre pe hartie
Cu WA ca are dar
$i cd ca el lumea toat
Nici de cum nu o sA poat
SA mai faca calendar.
Se Ingdmfeazd cu dansul
Si defimeazd Inteinsul
Pe ceilalti tipdritori,
Umblnd i el cu nimica
SA'i laude articica,
S'aib multi cumpardtori.
Dar...1

VrAnd sd mai deschia gura

Sd-i sfarasanattura,
Semn de sfiald fdcu,

Vdand pe Inger gata


Inaintea sa cu spata,
Tot de o data' ticu.

Dar s revenim la rolul pe care 1-au jucat aceste

calendare in legdtur cu Povestea vorbii". Precum am pomenit, Anton Pann lua adesea dintr'o
carte i bga intealta. lath' acum ce a acut cu ca-

-lendarele. In cele cinci sau ase calendare pe care


le avem, se alld Cate una sau cloud din povetile pe
care apoi le gdsim i in Povestea vorbii.
LXXXII

www.digibuc.ro

Calendarele se desMceau usor si astfel povestile


prin mijlocirea calendarelor se rdspandeau mai usor
si se imprastiau prin popor si au devenit astfel literatur populard orala. Nimenea nu-si aducea aminte
de ele, si asa, el putea sa le retiparease in cartea sa.
Din cantece iar a luat cate unul sau altul 0. apoi

le-a bagat in Spitalul Amorului". Din aceste cantece el scotea o editie separat cu note muzicale si
in acesta forma au fost introduse in Spitalul Amorului". Cat priveste insa eel din urma Calendar dela

1853, n'a mai avut vreme; moartea 1-a rapit inainte.


Se vede ca-1 isprvise dup ce terminase cu tiparul
editiei a doua, cci nu contine nici una din povestile

din editia a doua, ci dimpotriva este in totul material nou. Am avut de gaud sa adogrn in editia
de fat, acele povesti, care se aflau in calendarul

dela 1854 si pe care dac ar fi trait, desigur cd


la o alta editie, le-ar fi introdus si el dar proportiile pe care le-a luat volumul acesta ne-a silit
s renuntrn la ele, ramanand sh le iiparim ulterior,
in alt volum.

e....,....
III 1

LXXXIII

www.digibuc.ro

Limba lui Anton Pann,


In cursul veacurilor s'a fdurit limba cartilor bi-

sericeti, cand supt inraurirea tipicului slavon, cand

supt inraurirea celui grecesc, totui a eit o limba


cat se poate de puternica i bine determinata. Toti
care au scris mai ales earti bisericeti s'au slujit de
aceasta limba; i carturarii de frunte de asemenea
s'au tinut de ea.
Nu era insa aa i limba norodului. Aci s'a pastrat, sau s'a desvoltat alaturi de limba bisericeasca
i acea limb populara eu insuirile ei pe care le
numim dialectale, unele mai raspandite, altele mai
putin i deoarece limba munteneasca se aseamana
mai mult cu cea bisericeasc, deosebirea nu este

prea mare. Cu toate acestea atat in fonetica cat


i in morfologie, nu mai vorbim de sintax, se arata

deosebirea destul de interesant din punct de ve-

dere filologic.
Astfel limba lui Anton Pann in deobte este limba

mahaIalei din jurul Bueuretilor. O limb simpla,


curata, curgtoare, fall multe meteuguri, neingreunata de cuvinte straine putin intelese. Ea ar
merita un studiu special i. mai ales felul in care o
manuiete Pann, cad cu toate c multe din cartile
lui sunt copiate din manugeripte mai vachi, totui
el le-a dat lor o intorsaturfi speciala.
Dar mai ales se poate vedea firea proprie a lui
Pann. in Fabule i Istorioare, i. tot aa in Povestea
vorbii, mai ales in editiunea intaia.
Tot pe acea vreme, s'a nascut un alt curent care
LXXXIV

www.digibuc.ro

nu sttea Inc supt influenta scriitorilor de dincolo


de Carpati i Inca nu se apucase de obiceiul de a
schimonosi limba cu idei de latinism inehipuit i
exagerat. Era mai intiu o lupta a alfabetului, adica
incercarea de a schimba vechea forma de alfabet
cirilic i de a intrebuinta un alfabet care se apropia
mai mult de eel rusesc i apoi cu schimbarea din ce
in ce mai mare, schimband cte o liter slavona ruseasca cu o litera latina i. aa mai departe.
Istoria luptei alfabetului formeaza un capitol special in desvoltarea culturii din secohd XIX-lea.
Dar mai tare era curentul adevarat cultural care
incepe mai ales dupa vremea cnd Anton Pann devine autor.
Occidentul a inceput sa navaleased in tara i. incepe o ruptura covritoare cu trecutul. Nu mai era

chestiunea numai de a schimba alfabetul, dar idei


noui cu totul necunoscute inainte, au fost aduse
in numar din ce in ce mai mare din Wile Apusului.

Tineri ca Poteca, Gr. Pleoianu i altii, au fost


trimei la Paris ea sa invete la eolile inalte de
acolo i. cnd se intorceau in Ora nu veneau cu
mainile goale. Pe laugh' cele invatate au mai adus

i o gramada de crti i atunci incepe o epoca


de traduceri din carti franceze de tot soiul.
Clsele de sus se lepadara de crtile greceti
i. de cultura greceasca, de poeme nesdbuite i de
cntece linguitoare care creteau ea ciupercile. Incepura acum sa guste din ce in ce mai mult literatura frnceza. Att autorii cat i traducatorii se loveau de o greutate mare in lucrarea lor.
Unde sa gseasea cuvinte romneti pentru ideile
cele noi?
Atunci unii ca Eliade Midulescu sau altii, cautara

s imbogateasca limba prin ,cuvinte italieneti, dar


cei mai multi, care au avut creterea in Franta, inLXXXV
www.digibuc.ro

trebuintau din plin cuvinte frautuzeSi i le introduceau in operile lor, bagandu-le in limba romaneasc.

Dar un cuvant strain, adus astfel inteo alta

limba, nu se asimileaza indat, nu se mistueSe indata, trebue frecat, pilit, lefuit ca sa se pariveasca
cu forma i obiceiul, ba chiar i cu firea limbii i cu
incetul sa-S capete caracterul de cuvant romanesc.
Dar frantuzismele erau atunci la moda. Multe din
ele au ramas, altele au pierit c nu s'au putut asimila, dar i cele care au ramas au trebuit ca s se
schimbe

i sa se potriveasca mai mult cu limba

vorbita de popor.

Anton Pann a cazut i el victima acestui curent frantuzist, a fost tras i el de sivoiul frantmzist i astfel gasim in Povestea vorbii o seama de
cuvinte de origina franceza, dar inteo form atat de
schimonosita, inct astazi ne apar ca niSe grozavenii filologice.

Dam aci cateva din aceste cuvinte spicuite din


Povestea vorbii, dar mai ales din editiunea a doua.

Culmea frantuzismelor carora nu putem sa le


spunem decat caraghioase, a ajuns-o in povestea
no. 38, pe care nu Sim Inca de unde va fi luat-o.
Trebue sa o fi luat cu toptanul cum a gasit-o un-

deva; fara sa se gandeasca la cat era de suparatoare


i caraghioasa prin multimea cuvintelor frantuzeSi

care covaresc aproape pe cele romneSi. Dam

aci lista cdvintelor:


imita, retira, moad, trateze, premiei, abundentii,
rezonul, servicea (in intelesal de servitoarea), probezele, bratet, cluburi, pansion, galantom,
eminent, lucsoase, duel, conversafii i Inca multe

altele care de atunci incoace au devenit populare


poate ca chiar prin mijlocirea lui Anton Pann.
Cat de mult a fost influentat de acest curent, se
poate vedea din Calendarul dela 1852. Acolo a pus
LXXXVI

www.digibuc.ro

pe ucenicul sail, care se intituleaz Gh. Ucenescu,


Ucenic al Dumnealui Anton Pann, ca sa faca o traductie sloboda" din povestea frantuzeasca intitulata Victor i Camila". Pe cnd in alte calendare,
cnd se vede ca neavnd destul material, publica
viata sfintei mucenite Evdochia sau povestea Sosanei
din apocrifele biblice.
Lasnd aceste caracteristice ale limbii la o parte,
ne oprim pentru un moment tocmai la aceasta _parte
a crtii in care se arata cuvioia foarte cucernica cu

frica lui Dumnezeu, poviituind pe cititori sa urmeze calea dreapt, mai ales supunerea la stpfire, pedepsirea greelilor qi cinstea omului curat
la suflet, bun, darnic i drept credincios.

In nici una din cartile sale nu se gsete nici


urma de politica. El nu se amestecd in cele ale
dregatoriei, aa chiar cum este firea poporului, mai

ales a acelor cu care etrecea el, sau a oamenilor


bisericii, sau a oamenilor care ii caut de treaba.
i care nici habar nu aveau de politica.
Si astfel Anton Pann, a alcatuit o carte care cu
toate greelile i lipsurile de care nici o lucrare
omeneasca nu este lipsitd, este totui, in felul ci,
unica.

Cele doua Editiuni.

Astfel dupa o lunga pregatire i dupa ce tipa-

rise mai multe carti populare, puse supt tipar volumult intitulat Povestea vorbii".
Era o carte mica, intr'un singur volum i

acolo a adunat un numar de proverbe pe care


le-a ornduit in diferite grupuri cu titluri se-

LXXXVII

www.digibuc.ro

parate si in fiecare grup publica o suma de proverbe, iar la sfrsitul fiecaruia, addoga o poveste,
povestea vorbii, cu mult iscusinta si cu o intelelegere adevarata a tot ce placea poporului. A produs
o carte unica in felul ei.
pupa ctiva ani el publica o a doua editiune, care
se deosebeste de cea dintaiu din foarte multe
puncte de vedere: pe cnd in editiunea intia avea
numai capitole si povesti, toate intr'un singur

volum, de asta data s'a marit inteatat, ca i-au trebuit trei volume pentru tot materialul.

In aceast a doua editie a bagat tot ce a fost


in editia inthia si a marit numrul povestilor si
capitolelor, 'Ana cnd a ajuns la 100. Materialul cel
nou cu care a Imbogatit aceasta editie nu se ridica
insa la acela nivel ca acela din editiunea intia.
Se vede ca n'a avut destul material de felul celui
dintiu si a luat de unde a putut, numai ca sh niareasea volumul.

Astfel supt titlul de Povestea vorbii", se afl


aci un numar de cntece _populare care nu au mai
nimic comun cu proverbele. Apoi insasi titlurile nu
se potrivesc cu continutul acelor grupuri si nu se

poate vedea nici o sistema in materii.


Cu toate ca la inceput se vedea c.a a lost influentat in gruparea materialului ca in Hristoitie,
aci s'a departat cu desavarsire de acel tipic, si a
mai adaugat multe snoave care nu sunt povesti.
Dar se mai deosebeste Rica de editiunea intia
si prin felul cum a schimbat multe din proverbe.
Din firea lui, el avea simtul ritrnului si atunci nu
LXXXVIII

www.digibuc.ro

s'a multumit numai de a tine cumpina intre cele


doud prti ale unui proverb, care poate sd fie foarte

prozaic si adese ori a introdus rima; asa si intre


proverbe care urmau unele dupd altele. Forma nere-

gulatd a hemistihurilor se aseamdnd cu proza rimatd care addee cu macamele" adicd povesti i
proverbe rimate asa de mult rdspdndite si mult
pretuite in literatura arabd mai ales se poate cita
macamalele lui Hariri din secolul al XI-lea si
printr'aceasta se

deosebeste

de

celelalte

po-

vesti si proverbe din literatura europeand. In englezeste se zice assemblies, care ar fi corespunzdtor

cu sezdtoarea" romdneascd, insd termenuul francez sance" este cu mult mai apropiat.
Pent/ru a ardta si mai bine deosebirea dintre eele
cloud editii, reproducem aci cloud pagini, una fatd

in fatd cu alta, si asa cititorul singur va vedea


usor deosebirea dintre una si alta, intru att cat se
poate vedea din cloud pagini, care mai mult sau mai
putin au acelasi continut.

In mai mare mdsurd se poate vedea insd in


ceeace priveste limba din editiunea intdia i a doua
i mai ales in partile cele noi addugate in editiunea
a doua, dar i in alte schimbdri pe care Ie-a introdus
dealungul criztii.

Dam aci numai De scurt schimbdrile pe care le-a


fdcut Anton Pann intre editia intdia si a doua din
Povestea vorbii.

LXXX.IX

www.digibuc.ro

Editia Intia.

Editia doua.

I.

Lipsete sau uraciuni


proverbele nu sunt la fel
lips: pov. no. 2.

1, 2,

IV.

II

Proverbele cu unele adugiri

3.

Pov. no 6, numai.

4, 5,

VI.

Proverbele cu o mica acIAogire


Numai povetile 9, 10. 11.
VIII.

III

la fel; numai povestea no. 13.

6,

X.
15.

IV,

XII.

V.

7,

In randul 17 in loc de ne-

ghiob este nerod

XXVII.

VI

Proverbul din penultimulrand,


in loc de rmane este ajunge.

pov. no. 35. In penultimul


rand:
in loc de: fdrdaru'i trambitar,
e: Trambita'i idnfar
VII.

Prov. penultimului rand it


loc de: ribnas este: ajunge.

Precum se vede, edita doua, este o desvarit


prelucrare din editia intia, in care mai toate sunt

schimbate.

(..tly

XC

www.digibuc.ro

Influenta lui Anton Pann


Este foarte greu de zis in ce fel si cum Povestea
vorbii a avut o influentd asupra scriitorilor care au
urmat, dar un fapt nu se poate tagadui, si anume,

c el a fost cel dintaiu care a ademenit poporul


sa citeascd cu placere.

Chiar dacd a scos cea mai mare parte a materialului sAu din manuscripte vechi, totusi merit

toata lauda si multumirea noastra pentru acest fapt,


cci ce bunatate era dac toate aceste poveti rarnaseser acoperite cu praful veacurilor sau rdmaneau
inchise in dulapurile posesorilor.
Chiar daca acesti din urmd, le-ar fi citit, ei trebuiau s5 fie cdrturari care se indeletniceau cu citirea slovelor vechi i ahmci numai ei singuri stiau

ce se afl in manuscripte, iar pentru toad obtea


erau moarte.
Anton Pann le-a inviat; si prin invierea lor -a dat

norodului un mare imbold pentru citit, adica acelora care pan atuncea nici nu tiau ce poseda si
care inc nici nu aveau mijlocul de a citi sau nici
dragostea pentru citit.
Nu trebue s repet ceeace am zis mai sus; cu
toad lipsa de orice crestere a poporului de rand
si mai ales dispretul in care se tinea limba romaneasc i literatura, Anton Pann, mai ales prin cArh.celele si calendarele sale, a creat gustul i placerea
pentru citirea crtilor.

Asa se explica de pild cum a ajuns Gorjan s5.


tipreascd Halimaua, si tot luandu-se dup5. Anton
XCI

www.digibuc.ro

Pann s scoatd la lumin o ,sum de calendare


care au lost i cauza certei dintre dnii, de care
am vorbit mai sus, i incd i alte crticele de multi

menite s satisfacd noua cerere de crti po-

pulare.

Apoi i in alte publicatiuni, ca ale lui Fundescu


i Ispirescu, se gd,sesc unele dintre proverbele i
snoavele din Povestea vorbii. Le-or fi luat ei deadreptul din cartea lui Anton Pann sau povetile din
crtile lui Anton Pann deveniser att de populare

inct le-or fi putut culege din auzite? Astfel in


multe directiuni se poate vedea influenta activittii
literare a lui Anton Pann, care, fiind att de mult

pldcute de popor, au trebuit sd fie retiprite de

attea ori.
De asemenea este important de a vedea ca unele
din povetile lui Anton Pann se gsese in unele co-

lectiuni de basme populare care au fost adunate


acuma de curnd. Problema este aceiai: Sunt ele
mai vechi dect Anton Pann, sau se datoresc influentei lui? Este o problem pe care trebue s'o l-

sm deocamdat fr fspuns. Ea apartine unui


ciclu de cercetri cu totul deosebit.
uitAm pe Hintescu, un tipograf
Nu trebue

neamt din Braov, care i el a scos la iveal o colectie de proverbe romneti. Mai pomenim acuma
i colectiunea lui Ispirescu. Mai mult sau mai putin,
eu sunt rdspunzAtor pentru aceastd colectie. Eu
eram in legturi de prietenie cu el, care pe vremea
aceia era tipograful Academiei i mai tipdrea i Revista pentru lstorie, Arheologie qi Filologie a lui
Grigore Tocilescu. Mai toate articolele erau ingrijite de mine, i astfel trebuia s viu foarte des la
tipografie. Noi eram deja prieteni din 1877, cnd
am seris despre unul din basmele lui in Columna

lui Traian a lui Hadeu. El se isclea culegtor


tipograf" i scosese carticele mici de basme. Pe

XCII

www.digibuc.ro

atunci manuscriptul lui Iordache Golescu, despre


care am pomenit mai sus, tocmai ajunsese la Academie, c1 tiam cd Ispirescu adunase un material
foarte bogat de proverbe. Atunci 1-am indemnat ca
sd publice in paginele revistei lui Tocilescu, care
dnsul era cu totul de pdrerea mea. Dar Ispirescu
dintr'un simtmnt ct se poate de delicat nii zicea:

Cum se poate ca eu sh public de-ale mele in revista pentru tiparul chreia eu sunt pltit? Eu
deem mereu zor ci Ii spuneam. c asta n'are nimica aface c1 cd. dach Tocilescu c eu suntem de

aceiaci prere i suntem bucuroci de a avea aceast


comoark este treaba noastrA c1 nu a lui. Cu multd

greutate s'a invoit pe urmd sa ne fach pe plac


i astfel s'a intmplat ea sd apara colectiunea lui
mai intiu in paginele revistei. De unde ci cum le-a

adunat nu ctiu, dar_ nu se poate sd nu fi stat 0 el

supt influenta directd sau indirectd a colectiunii lui


Anton Pann i dacd acuma este vorba s md mai
spovedesc, trebue sd mai adaug cd tot eu sunt de
vind c el a publicat colectia cea mare de basme,
lush numai cu una nu m'am invoit la ea: a tiprit-o
cu litere prea mdrunte. Imi spunea insd c numai

atunci cnd lucrdtorii acteptau corecturile 0. nu puteau sd se apuce de nimica nou, numai atuncea Ii
lsa s culeagd literile pentru colectia lui de basme,
ca sd nu piard vremea de geaba, i zicea: e pdcat .
de hrtie.
Tot pe vremea aceia, Cilibi Moise scotea la fiecare an nou cte o crticied de proverbe 0 de cuvinte intclepte pe care le ducea boerilor plocon, care

incepuserd s-1 cunoasc bine ca un ora hazliu


totdeauna s6 intorcea dela ei cu un frumos dar.

In diferite reviste cum este ,4ezdtoarea" dar


mai ales Ion Creange s'au publicat in fiecare an
&ate un numr de proverbe, care, frd
sunt in acest chip carti populare, fiind adunate
XCII1

www.digibuc.ro

deadreptul din gura poporului. In sfrit mai pomenim aci colectiunea numit Proverbe agricole"
alese de S. Teodorescu Kirileanu i. publicate in
editura Cultura Nationald" la 1923, ornduite In
ordine alfabetica, toate, in numr de 733. Dnsul
le-a cules din scrierile lui Zane, Hintescu, Ispirescu i desigur ch. multe i. din Anton Pann.

Cartea cea mai insemnatd, care a aprut dela


Anton Pann incoace, este enorma colectiune a lui
Iuliu Zane. Nimeni nu poate tgdui meritul acestei
lucrdri in care autorul a adunat tot ce se poate gsi
ca proverbe, zicale, frnturi de limbd in literatura
scris. Se intelege c tot ce este la Anton Pann se
afl i la Zane ornduit intr'un sistem admirabil.
Toate proverbele sunt ornduite in grupuri i in
fiecare grup sunt ornduite alfabetice0,e. Nu-i lipsete nimica din ce i s'ar putea cere din punct de
vedere tiintific. Este desigur o carte cu totul
tlintific i in nici un caz una populard; i numai
acela care ar vrea sd studieze proverbele romne
din toate punctele de vedere i. al raspndirii lor
in literatur, va gsi in cartea lui Zane o comoar
nesecat. Sunt unsprezece volume mari.
Insui autorul a recunoscut Ca' o publicatiune att
de voluminoasd nu poate s ajungd in mna citito-

rilor de obte, i atunci cu invoirea lui, librria

Socec a scos o editie mai mica' numai intr'un singur


volum. Aceast editie numit spre deosebire de cea

mare editie popular, publicat la anul 1907,

contine numai 5040 proverbe, adunate i ele in gru-

puri, ins in grupuri cu o insemnare cu mult mai


larga i multe dintre proverbe fac parte din mai
multe grupuri, aa ch in cursul cartii se repet de
mai multe ori. Cercetarea lor devine tot att de
grea ca i. a altor colectii in care proverbele sunt

adunate unele langa altele i formeaz un ir nesfrXCIV

www.digibuc.ro

it MIA' schimbare, mai mult ca un dictionar dect


ca o carte popular.

Povestea vorbii" a lui Anton Pann este o carte

care se aseamn cu multe altele, dar totui se deosebete de dnsele prin acel joc intre tact i para-

tact. Prin forma lor hazlie care fdrd a fi descris


a*a, totu0 se desfvar, adus intr'o form ce se
desleag -istet, sprinten, cuminte i ii pdstreaz
un caracter unic.
Incepnd dela colectiunea veche de poveti i pro-

verbe Disciplina clericalis" a lui Petrus Alphons,


pand la cele din urmd colectiuni de carti de felul
acesteia, nici una nu aratd acest caracter vioi.
Ele sunt grele de cetit, pe eand Povestea vorbii"
se poate citi cu cea mai mare uurint, placere

i cu mult haz, aproape din scoart in scoart,

fdr ea nici o clip cititorul sd se simt obosit sau

Tlictisit.
S'au mai fdeut apoi i. alte -colectii de proverbe
presdrate chiar cu poveti aranjate foarte sistematic,

dar ele se citesc cum am spus mai sus, mai mult


ea un dictionar. Aceleai proverbe se repet dese
ori i devin foarte monotone. Sunt foarte importante pentru aceia care vor sa cerceteze forma in

care proverbele se gsese in literatura romneasc,

dar nu sunt dect dictionare, pe cnd cartea lui


Anton Pann este intr'adevr o poveste dela inceput pnd la sfrit. Nu este de mirare deci, CA
Povestea vorbii" s'a retiprit att de dese ori.
ril l I

'',!;-'

XCV

www.digibuc.ro

0 PREFATA 1)

Cdtre cititori,
Domnifor1 Aceste fabufe si istorioare, nu siint deceit numai auzite. De vor fi vre uncle tiprite in afte
Timbi, nu stiu, cd n'am invdtat nici o fimbd din cefe
poleite. In anil cruzimei mele, de ar fi fost scoli ca
acum .si de invdtam vre o limbd cfin cefe fOutfate, nu

era sd md joc cu asifel de lucruri mid, ci era sci


traduc oseSite corp., care sd md fofoseascd .,si pe mine

si pe aftii. Cu toate acestea crez cd si istorioarefe


acestea nu vd vor if spre vtmare, de si multe din
efe pump' sci fe stiti .,si multe sd nu le stiti. Eu md
muftumesc cd am putut face si ailita, in ceasurife
mefe vacante, deceit sd fe petrec nimica fdaind

De veti gdsi vreun cusur in sal; nu aveti drept


sd md osncfiti, fiindcd m'am dezvinovdtit, spuindu-vd

cd eu aftele n'am invdtat deceit din mica copifdria


mea mi-am bdtut capuf ca sd ajung desdvrsit in
mestesuguf tnuzicei bisericesti, in care am .,si isbutit.
Dupe" ce am invdtat (anoanefe si ortografia acestui
mestesug, m'am zlibovit a romdni si a fucra pe note

abide cefe mai trektincioase, care sum': Anastasimataruf Serdariului Dionisie Totino, Docsastarul
1) In fruntea brosurei sale de Fabule si istorioare (Bucuresti 1841>,

Anton Pann tiplreste aceste sire explicatoare, pe cari le ggsim po=


trivite si pentru volumul de fatg.
1

www.digibuc.ro

dimpreund cu 7-Hoeft(/' si Pendicostarul; Heruvico.


Kinonicaruf, Catavasieruf si aftefe multe, care neefeindu-mi mina sd fe tipresc, seef pe funduf fdzil
de vre-o doudzeci de ani. -,57 nu vor iesi fa fumind,

pdneY nu se va gdsi un patriot care sei stie pretuf


asemenea ostenefi si se i jertfeascd un ce pentru tipdrirea for.
Aceasta am inveitat, Domnifor, si de poate cineva

sei gseascd vreun cusur asupra acestui mestesug,


rusinea mea va fi (dupd cuviintuf ce am zis cd din
mica mea copifdrie mi-am .6dtut capuf cu deinsu,
cd de a md fduda singur nuini este de fofos.
lar efupei ce am ispreivit ceirtife de mai sus numite,

si vzeind cd osteneafa inn' este zedarnicd, m'am a.


pucat a aduna si a face ceite o carte din cefe pofiticesti, fncet, wet invdtndu-md singur, una ca sd'mi

treacei de urit si al dol./ea socotind ca sei trdesc.


Precum am si tiprit intdi Cafendaruf fui Bomfatie
Setosuf", al 2-fea Cdnteirife de stea", al 3-fea Cdntrife de fume" al 4-fea .Incfrepteitoruf Segvifor", al

5-fea Hristoitia", al 6-fea Erotocrituf" si al 7-fea


acestea a6ufe si istorioare". Intlaceste ceirti, Domnifor, putefi gsi destufe cusururi, ceici duper' cum

am zis : &mail mi-am fost singur, pentru care nu


md sfiesc de Thwastrd, care cunoasteti .,s1 gip' poezie

ce va sei zicd, stiind cd cei intefepti niciodatd nu


defaimd, ci md tern de aceia ce mdsoard rdnefu/ife

cu compasuf sau cu 6etisoruf si zic cd un nind


este mai lung deceit al-1.a; cd asemenea oameni nu
sunt niciefecum erttori, imputez', defaim; cum fe vine
fa gurd.

2
www.digibuc.ro

Cu toate acestea eu tot nu m opresc a tpdr s


a nu le cla in critic s aftele1 pentru cd m'am a=
Sicinuit a nu seefea frd &cm; .,51; scriind cte cwa,
mi se pare cd-mi petrec vremea foane dace. j pen=
tru ca sd fac ,si Dumneavoastrd asemenea petrecere
cu critica fucrului meu, cm toat dragostea viI" pui
inainte, s
cititi sdndtosi,

ANTON PANN

www.digibuc.ro

L Despre eusururi sau urleiuni


Aideli sa vorbirn de geaba
CA tot n'avem nici o treabi.
Fiindca,

Dar se uita cam piezisi.

Poate vorbi orke fie.


De
[multe ori insa
Vorba, din vorba in vorbd
Au ajuns si la cociorba
S'atunci vine proverbul:

Dupi ce e muta apoi e

Gura nu cere chink,

Vorba pe unda a esit

Mai bine sii fi tusit.De


[aceia :

Gaud vei sa vorbesti, la gura


Sii

aibi kcal si

masurA.
[Adica:

Vezi bArna din ochiui tau

Si nu vorbi p'alt'de rau.


[Spre
Chad vei vorbi de mucos

[Si. ca

DupA ce e neagra, o cheama


[si neaga;
[slutd.

si

Sau

Urit mester a croit-o,


Rau ciocan a ciocanit-o.Sau,
Bun ciocan te-a ciocanit,

Ca frumos te-a potrivit.Si


Urit tati a avut,
SA-i semene la facut.

Sau

Fa-ma tati ca sa-ti seaman,


Ca frate cu frate geamin.
[Dar insi,
semanat castraveti
Si au rasarit scaeti. Sau ca,
Tata avea armasar,
Dar el a esit magar. $i asa,
Cu vorbe inbolditoare
-I1 atinge unde-I doare.
De
[aceia nici odata,
Chelului despre chelie
.

Nici tu sii fii urduros.


Ca nu e mai urit child cineva
Face pe frumo% cal e ponevos,2

Si pe cel urit ca e aurit.


[Altul iar,
Tranteste cuvntul tronc,
Ca closca cAnd face clone.
Si se pomeneste vorbind:
FrumoasA nor' 3) dobh.ndisi

Si nu-i spui vreo istorie. Si


Cu plesuvul cAnd vorbesti
Tigvi 4) sa nu pomenesti.
[$i nici,

1) Vatrai de lemn (explicatia lui Pann).


2) Miop.
3) Nora.

4) sau tidvie; dovleac cu gatul lung, golit i uscat pentru pstratul

apei.

www.digibuc.ro

SA nu rAzi de magar cuin-va.


poate-1 incaleci cAnd-va.
[To tdaun a,

Gura care e'mputit,

[scurt,
Noi rAdern de unul, doi,
Si patruzeci rd d3 nol.
[Pen truc

Cii dac
Altui e nesuferit.
miroas a floare
Dar altuia a putoare. Si in

Nu este rsur1) s n'aib


fcusur.

[TRANDAFIR FARS SPINI]


Povestea vorbii

1.

Primilvara 'ntia oare rozele 2) cnd infloresc 3)

C'un fir merse la 'mparatul gradinaru 'mprtesc


Care cu placere multa 'n maim sa cum l-a hint,
'ntepat,
Tot d'odata frd veste la un deget
$i intAia sa placere ce
o avea

'I s'a 'ntors in suparare, cu acel gust n'o privea:


Cum si catre gradinarul zise:
Iata un cusur
Care n'ar fi cuviint ca
aibd un rsur;
Tu cam te pricepi la multe mdestrii grdinresti
5'asta rozd ghimpi s n'aibd n'ai putea s'o altnicsti?
Ba, se poate, imparate, gradinarul a rAspuns.
$.i grdinria are cAte un secret ascuns!.
Nu stiu, impAratul zise, asta este treaba ta,
Fa-1 ca sa-i lipseasca ghimpii si un dar vei cApata.

Grdinarul dar se duse, puse'ndata, altui.


Sti se prinz i s creasc indestul se nevoi:
In sfArsit el cu secretu-i a vzut c'a izbutit
$i mergAnd la impAratul duse un fir inflorit;
1) RasurA.

2) Pann scrie: croazele.


3) linfloresc

www.digibuc.ro

Care 'n mna sa lundu-1 foarte bine 'i-a pArut,


C'a putut sA-1 altuiasc dupd cum a fost cerut,
Dar la nas and [eli il duse, zise dare grAdinar:
Co fel? acum vaz cA n'are cel mai mic miros mticar?
GrAdinarul ii rdspunse:
ImpArate, sa trriesti,
Orice lucru firea-si schimbA cAnd vei sta sti-1 altuiesti,
$i nimic iar nu se poate ca sA n'aibA vr-un cusur,
plante, flori i oarneni, astfel si acest rrisur.
Care ori ca
sA 'nghirnpe i sr.' fie cu miros,
Ori nici un miros s n'aibtt si [sA] fie neghimpos.

Fiecare poartil ate un rAvas in spate.


Pe al altuia il vede i pe-al stru nu-1 vede.
Fiecare sA tine mai cuminte dect altul.
Fiearuia i se pare a copilul stiu e mai frumos,
Si
[d'ar fi at de urficios.
Ce e frumos poarta i pono3.1)
Fiecare trage spuzil pe turta lui.
Lesne a judeca pe altul.
Nu te pricepi sti impar(i un pai, Li doi boi. $i cA
Cu ce dasal Iticuieste
Asa carte-alatuieste.
Asa e lumea asta:
11Ade orn de om i dracu de toll.
Dracu rcle de porumbe negre si pc sine nu se vede.
Gura lumii numai pArnntul o astupA.
Fiecare se leagA unde il doare.
[ADEVARITL DELA ALTII]

2. Povestea vorbii
Spun c'a fost odat un crai oarecare
El avea din fire un nas foarte mare:
$i isi vedea bine cusurul ce-1 are,
Dar tot gndea cum cd poate i se pare.
Supusii si altii, [pe] cari ii intrebase,
1) Nume

www.digibuc.ro

incredintase.
CA ii sade bine
CAci cine 'ndrAzneste la unul mai mare
Si-i-i spue de fatii cusurul ce-1 are?
Tot pe acea vreme si.'n acea cetate
Era s'o cocoan gheboasd in spate.
Ce o amagise lingAii1) sri creazA
CA ea e in lume cea dintae razA,
Cu poezii, versuri o incorunase
5'a se tinea znii o infumurase.
Aceasta se duse la craiul odatA,
Cu alt oarecine avnd judecat.
Si vAzand cii craiul hear ei nu i face
1.1

SA vorbeascri

'n parte-i dupa cum ii

place,

PrerumpAnd cuvntul, zise cu. mirare:


Va-a-ai de mine ce [mai] nas ai mare!
Pe craiul cu ast vorbil il impunse,
Dar deocamdatil nimic nu eispunse.
Ea insti pirndu-i c nu auzise

Intre alte vorbe, iari ji mai zise.


Craiul si aceasta o 'nghili cu noduri.
Ea nu inceta insA de a-i da iar bolduri,
Ce ciudat imi pare!
5i mai zise iardsi:
N'am mai vAzut Med. astfel de nas mare!
Cocoan!
Se inAspri Craiul si zise:
5tii cii esti cu totul ciudat parsoand!
Ce imi tot spui mie ca-mi e nasul mare
5i nu-ti vezi cocoasa ce-o poll in spinare?
Cusurul cel mare nu ti-1 simti din spate
5i judeci p'al altui, el li-e greutate.
Plecnd ea sri meargii si esind in finch,
Zice craiul iarA, privind in oglinda;
Nu a fost minciund ce a zis nestine;
Crt greu se cunoaste cineva pe sine!"
1) Linguitorii

parasitii.

www.digibuc.ro

II. Despre pedanti1) sau eopiliiro0


Pomul se cunoate din ioadii2)

5i omul din mintea neroadd.


[Ca el
Nici in cap ce nu-ti pocnete
A vorbi se pomenete.
[5i trAntqte vorba
Hodoronc, tronc, ca o roat5
De la o moar stricat. Si
Tot in6ra la gogo*i 3)
Spuind despre mo0. priro5i.
[5i
Vorbete neisprvite,

5tie ca calul prost


Sii ia hamul de rost.

E batut la cap,
Tocmai ca un tap.
5tie sfatuiri sii dea,
Cat tie i baba mea.
Ar vrea sa fiat i el,
Dar nu Ole in ce fol.

5i el rosti de se plti.
[Povestea

Zile imirate, fire incurcate.


Panzil ru tesut, i vreme
[pierduta.

La 'n$iri-te margarite.
[Adica :

Sii ni se arate va
Dar
Ca ar fi *tiind ceva.
[se cunoate
Omul prost din vorbulitri

Si nuca din uwrinta,

Pen[truca,

Judecata-i e oloag
lipsete 'n cap o doagri.
Om in trup destul-de mare
$i minte dc copil are.
Stie vorbe sa indruge
Pared tot la Old suge.

S'o lovi, nu s'o lovi,


Nal-o frnt ca ti-am dres-o
Unde chior4tP si unde lo[vete.
Cel copilros totdeauna,
Gndete in mintea-i adnca,
Numai el paine rnannca,
5i altii mannca paie
Dar
Ca vitele, din copaie.
[insa,

Vorba 'n colturi i rotunda.


Fara cercuri se infundi.

1) Cel ce face parada cu stiinta sa aci Insii este 1ntrebuintat gresit ;


se vede ca. a facut o legaturil cu grecescul 7ccii5 T:octab = copil.
2) Fruct.
3) Minciuni umflate

www.digibuc.ro

[CONTOVARO$IA]
3. Povestea vorbii
Doi precupeti tineri se 'ntoviirdsira

Si dupd negolu-si prin tard iesia


Colindnd prin sate in lunga lor cale,
Odata 'nserard la un sat p'o vale,
Si. s Indic noapte [a] au tras impreund
La o casa care le-au parut mai build:
nde 'n bradtura 1) le esi 'nainte
Un batrn de treabd i foarte de cinste.
Ii primi bine, Ii bliga itt casd,
Si ei ii cerurd inti
mash,
Zicndu-i: Tatutd! sntem flmnzi tare,

Fa bine 'ngrijeste de ceva mncare.

Bdtrnul le zise:
Sedeti, fili in pace,
Ca despre mncare, vorn face ce orn face,
Paria cnd dar masa, mosul sit le puie,
De vr'o veste noud intreabd
spuie.
Vorhind una a!ta cu toti'rnpreund,
Ca si unii altii cndva cnd

Esind din ei anal afard la treabd,


Mosul gasind vrerne pc cel'Ialt intreaba,

Jupne! voi frati sunteti poate.


Ca vd )(Az prea bine semnnd la toate?
Tovardsu-i zise, cu scrh intr'insul:
Zicndu-i:

As! n'as mai vrea frate sd am si ca dinsul,


Ca atie doar are, chip si trup ca ornul,
Dar poti
dai paie ca i la tot boul.
Yorbind ei, soseste cel esit afard
Si indatd vorba intre ei schimbard.
Patin daca trece i acestlalt ese,
Mosul iardsi care curios fusese,
Asemeni s'acestui face intrehare:
Jupne! zicndu-i, frati snteli imi pare,
1) Curte,

10

www.digibuc.ro

C. semnati, uite, la chip cu 'utregime,


Potriviti intocma si la indltime.
Ai gresald tatd,
S'acest iar rdspunse :
vrea nici odatd,
fie el frate,

C e mdgar mare, care nu mai simte.


Sii-i pui sii miinnce tdrte 'nainte.
Auzind btrnul aceste cuvinte,
Cdtre unul altul nedandu-si ei cinste,
Se scoal indatd, cautd [o] copaie 1),

Merge si o umple Ora sus cu paie ;


Mai ia incd una, se duce cu dnsa,
Apucd i pune tiirte intr:insa,
Si al arnandou intrand el in casti,
Le puse 'nainte pe pat frd masd.
Ei viizand aceasta, il intreb d'odat :
De ce ne pui astea inainte, tatd?
Poftiti, el rdspunse, cd v dau cu incd,
Boul si magarul de astea mnncd.
ochi s se priveasca
Iar ei incepuri
Si unul de aliul fata sd-si rosascd.
Bdtrnul atuncea gura-si intremeazd, 2),
$i inatiltura astfel isi urmeazd,

Copii tineri! rdu s nu vii par.


De aceastil glumd ce-o fac astd-seard,
Cd cat are omul in lume viath,
Tot mereu invat si nu. se invatd;
$i voi de aceasta aveti trebuintd,
Numai de ati lua-o cu bundvointd.
Dar tot pot a zice cloud, trei cuvinte.
De santeti tovarrisi ori fra(i, eu n'am treab,
Zicnd:

Cum vreti, puteti zice la cine vii 'ntreabd,

De cat zic, e bine, ea ornul veodatd,

P'alt sii nu defaime, sd-i pue vr'o pat,


Si mai mult p'acela care-I insoteste,

1) Albie mica.

2) 4i recapat gura
11

www.digibuc.ro

Sau altfel cu dnsu 'mpreuna traieste.


Ca cine-i de treab, cu prost nu s'aduna,
Cinstea cu ocara nu pot fi 'npreuna ;
Cine i defaima contovrsia,
Ii arata insusi necuviosia.
Ca fiestecare cu cin' se 'nsoteste.
Ca el prin urmare lumea-1 pretuieste :
A umbla pe sine mai bun sa se faca.
Defaimnd pe altul, nu poate sa placa.
Ca e o zicala mai de toti vorbita :
Omul la orn trage i vita la vita%
Atunci lu,nd mosul copaile date,
Le puse 'nainte paine i bucate,
$i ii cinsti bine, dupa cuviinta,
Facndu-i el astfel gresala sji sirnta,
Care cat trail% tot il pomenira,

$i aceasta nii ei o povestira.

III. Despre vorbire


Imbucatura mare sa 'nghiti
$i vorba mare sa nu o zici.
De si
Imbucatura cea mare
Se 'nghite cu'necare. Cad
Vorbele celor mari sunt ca zmochinele de dulci,
Iar vorbele celor mici sun ca niste nuci;
Zice un intelept :
$i
Sau taci sau zi ceva mai bun de cat tacerea!
Daca vrei 1) sa traiesti linitit, sa nu vezi, sa n'auzi, s taci.

Vorba-si are si ea vremea ei,

Iar nu sa o trntesti cnd vei.


Dupa proverbul turcesc :
Sioileesem sioz olur, zioilemecsem dert o lur, Adica :
De voi zice vorb sa face, de nu voi zice venin se face.
[$i cum zice Romnul :
1) Pann: vei.

12

www.digibuc.ro

Limba vacii este lunga,


Dar la coada."-si tot n'ajungit
Sarea-i bund la hierturk

5i iara'si,

Ing nu peste masurd.


Unde este vorb multa,
Acolo e treabal scurta 1)

Totdeauna

Cine are limbutia


E mai rea dect betia.
Unul ca acela
Pared se pune la cioarb5.
Una'ntealta tot sh". soarbk
Astfel nu-ti d'a pas de vorbk
Pn-si gseste sa-i zica,
Stdi c nu-ti-e gura chioarti, 2)

Tine rndul ca la moark


Aici la rsnit nu e
Care, cnd o vrea s puie

Limbutul

N'are cine sa-1 asculte


5i el spune 'ndruga" multe.

Sila de vorba i face,


Tot sa troncaneased-i place.
A mncat picioare de ggin

5i-1 tot rce la inimk


Siiracul n'are nici haink
Nici la inina vr'o tainal

Parcii

De aceea

Totdeauna
Vorbele cele ferite
In piata 3) si'n moaril's vorbite.

[CANTU DE PLATA]
4. Vorba luia
Intr'un oras oarecare,
Ca si Bucurestiul de mare,
Unde lurnea in piar ese

5i 'ncoaci incolo srt tese,

Pintre cei ce vnd producte


5i fel de fel de fructe,

1) Nota lui Pann: putina.


2) Stai i nu vorbi atata.
3) Pann: mat.

13

www.digibuc.ro

Uncle rasuna haznale,


Trntindu-se pe tablale. 2)
Uncle unii iau, dau,

Altii incarca, brat, maini,


[umar,

Unde glasuri i guri multe


Nu stau sa. se mai asculte,

Vorbind or ce'n gura mare,

Altul de ei habar n'are.


Unde multi casc'guri de geaha

Si de silnlittiti s 'ntreaba,
Aci i eu ca lumea toat,
Intr'o zi umblnd prin gloata,
5'ascultnd cum vorbeau unii
Cu glasuri mari, ca nebunii,
Viizm doi ini se 'ntalnira

Si cu zmbet se oprira,
Caciulile ti luara
5i astfel se salutar :
Build ziva, mai Ne-avere!
multumesc, draga vere.
Ce mai faci, cum Ai mai
[pas&

Sunt toti sanatoi p'acasa?


Tari, mari Ne-avere, ca
[piatr,

Mannc cenw pa vatra.

C. .$ade supt-pat, acas,

A ouat 5'acum clocete,


Ce o vrea Dumnezeu, spo[rete.

Si de multa datorie,
Umblu beat de bucurie.
Ba ca s zici, mili Ne-avere,

Vesel eti, or am Were?


Dar or nu vezi?

pustie?

Tu o sa mori in prostie.

Apoi, te uita la fata

$i ma 'ntreaba de vigil.
Ba te vaz cu fata vie
Si de deochi sa nu-ti fie.
E*ti la piele ca curcanul,
Galben de gras, ca .5ofranu1.
Dar ce mnnci de-ti e bine,

Si eti numai os *i vine?


Ce bucata lU prie*te,

Ap de

te'ngalbene*te?

5i asta m intrebi 'Mc&


Nu tii omul ce manncd?
Negreit, nici fan, nici pae.

Nici bea apa din copae:


Ci mamaliga cu ceapa
S'un criu,3) [sau] doi cii ap.
Ba, ba Vere, ma cam iarta.

Dar tu mre, draga Vere,


Ai de mncare, de bere?
Cum o duci .cu sracia?
Ce-ti mai face calicia?

Ca nu ti-e fasole hiart,

Sanatos, voinic sunt, Ve:e,


Si tresc dup putere,

De sunt patru zile mine,


$i uite pe loc ma dete

De saracie nu-mi pasa,


1) Pann: haznalele
2) Tejghea.
3) Vas de bAut apa.

Eu am mneat, ce s chiam,
Un mezelic de pastrama,

Cu un dumicat de paine,

La o pustie de sete,

aci in inteles de bani.

14

www.digibuc.ro

Nu faci tu vre'un fleac

tic

{cinste

Ca sa-mi ud mdcar un dinte?

Bucuros, cu voe bunk


Dar in buzunari nu sund,
Ca croitorul, Ovreiul,
Mi le-a cusut cu temeiul, 1)
S'au spart pti' la saptamna
Far'sa bag intr'insii indna,
Punga, care n'o
S'a bolnavit d'asta yard
S'a ajuns inteo slabire,

De nu'si poate veni'n fire.


$i dintr'asta, cum se vede,
Iii spui dreptul de m'ai crede.

De and n'am vazut paraua


/-am uitat cum e turaua.2)

Tpiu! la dracu penteo


[punga,

Tinui un ceas vorba lunga,

Aci in mijloc de cale;

Nu intriim colea in vale,


La acca ospdtdrie,
Unde pe perete scrie:
Azi bem i maudlin bucate
Pe parale pesin 3) date,
Si maine frird crteala,

$eznd dar eu deoparte,


$i ascultand de departe,
VAz, ei dupa ce cerurd
Mncare i bautura
Si se saturara bine
De toate, cum se cuvine,
Au venit sd-i socoteasa,
Ospatul ca srt-si plateascii.
Ne-averea se scoald'ndatil
$i pe perete
Domnule, azi scrie
Zicnd :
Ca sd bem pe datorie,

Fiind cii eri fuse anul,


De and trntii colea banul,
De-li platii cum se cuvine
Si te-ai multumit de mine.
Domnule, birtasul zise,
N'ai inteles cele scrise,
la mai citeste odata
Si vezi zice s'azi cu plata

Si iar ca eri mai la vale


Ca, mine fad' parale?
Jupne zise Ne-averea,

Zi or cum ti-o fi placerea,


$i sporeste at de multe
Cui o vrea sa te asculte.
Nu trebuia sa-mi scrii mie

Ospatilm pe cialeala."

Vorbe cu iconomie,

Astfel, zicnd, se'nbiard 4)

Ca fiecare cap n'arc


C'al dumitale de mare,

S'a se ospdta intrard.


Ma fcui i eu cu treaba
$i 'ntrai dupa ei, in grabri,
Srt vz ce-o sa se urmeze
$i cum o sa ospateze.

Sa judece cele scrise,


Ca sunt, dupa cum zici, zise,

Ci pe sleau le intelege,
Rua' sa le mai deslege.

1) Mi le-a cusut bine.


2) Inscriptia de pe monedele turcesti.
3) Numerar
4) Se poftira.
15

www.digibuc.ro

Ina eu unul sunt care

N'am inteles ce talc are,


De aceia, nici n'am ving,
Dumneata esti de pricing,

De venii fr' de parale


Dup scrisurile WA.

Ca-mi este urit, nu-mi vine

Sd port parale la mine,


Ba nici acas, in lad,
Nu'mi plac bani srt vgz grg[madd,
Ca i acum, bunioara,

Nu e in ea, 'palm chioarg;


Dar cntecul dumitale
Fiindc cere parale,
Si eu, iar deocamdatg,
'Toi cnta ceva drept

Ce spui? birtasul Ii

zise,

Strignd: (cum se necjise)


Srt-mi cnti cntece pe platg?

Bani, cg te 'ncaier indatri;


Eu am dat bani pe bucate,
Nimeni nu'mi dit pe cntate,
Haide, zic, parale scoate,
De nu, te despoi de toate.
Ne-averea sfecli 1) de fried,
Gndi, hai, il ia e chic&
$i incepu cu binisorul

S moae ,pe negustorul


ZicAnd:
Jupne, mg iart,
Aici, nu incape ceartri,
N'am plecat pe us'afarg,

Ca s m iei la ocarg;
Stgi, aici e invoialk

Noi s facem o tocmealg,


Sg-ti cnt, i dacg nu iti place
Atunci
ori ce-mivei face,

Iar deli va fi pe placere,


Atunci n'ai nimic a-mi cere;
Am un cntec s'auzi numa,
E nou, fcut chiar acuma,
Ia sit incep i ascultg,
GI nu e cu vorb multd.
Asa, el tusi d'odat
Si'ncepu sil cnte
Toat. vara fArd treabg,
0 pierdui, ca un nerod,
Cti umbla
2) de
[geabg,

Eu eram cu ei pe pod.
Dacg mi se filcea foame,
Eu la masA m duceam,
Dela. supg pgn'la poame
Inchinarn si chef ftic,a n.
CAte basne firoscos:i 3)
Undeva spunea 'n vileag,
Si eu ca nbAdgiosii 1)

Alerggm s'ascult cu drag.


Dac mi se film foame, eto.

Imi placea la cntecele


SA ascult, cAnd auzeam,

Frunzg verde trei lalele,


Alti cntau, eu
Dacg mi se fficea foarne, et.
Nu-mi venea sa sez in casg,

Nici de lucru srt m'apuc,


Lumea, uncle sta mai deasii,
M grbeam, iar sri mg duc.

1) Se ffcu rosu ca sfecla.


2) A se intovArAsi (In sens rau).
3) Filosofii.
4) Furioii.-

16

www.digibuc.ro

es.
iteottevnsvi
Ac

o n i;

311DISVTICA.

opin Agriu itASVIATF


n11

rafalla

AA

AS.mi Aa'rf

nuron

HZ

PI.

Tim,rp.(plia ASI n. Ilato;.

Anton Pann, Cufegerewww.digibuc.ro


de povestiri sau Povestea vorflil

Dac mi se facea foame, etc...


CA Ova bani ce-aveam in lada,
pastrez, nu mai gndeam ;

Iar de nu, esi cu necinste,

Cheltuiarn, galant eram.


Carne cumpArarn i poame
$i acasa le duceam,
Dacri mi se facea foame,

SA.' verse din gt dulci glasuri,

Tot luam des din gramada,

Beam, mncam *i chef


[fAceam.

Vrerne build pe eat fuse,


Eu, la iarna, n'am gAndit;
Gaud din punga, tot se duse,

lac si ea a sosit.
Daca mi se facea foame,
Privesc masa cnd ma duc,
Nu e supd nu e
poame,
N'am odata sa Imbuc.
Es pe poduri, viu acasa,
Vaz c i afar-i frig,

Nu e Value, nu e masa,
N'am ce s fierb, ce s frig.
Nev asta acorn imi striga:
Barbate, lemne, malai,"
Pruncii : PAine, rnamaliga,
Imi zbier toti si'mi fac alai."
Sarsind cntecul, Neaverea
Intreabd
dea parerea,
De 'i-a placut cntecelul,
Iar de nu, sa-i schimbe felul.
Birtasul ii zise iara:
Bani, banii i curnd afara,

Ai inteles de cuvinte?

Scoate colea pungulita


sa-si caste gurita,
Soprani, secunde i basuri1)
Sa vezi, cum rna'mpaci cu ele,

Iar nu cu seci cntecele.


Ne-averea nu zaboveste,
Ia punga
descreteste,
Binisor cu doua deste,

Cntand vorbele aceste:


Deschide-te pungulila,

Casc draga a ta
Rilsuria frumos din corde,
Ale tale dulci acorde.
$i scoate acele glasuri
Soprani, secunde i basuri,
Birtasului curn ti place,

Ca cu mine sa se 'mpace.
El 'ilia nu isprvise,
Dar birtasul sarind, zise:
-- Ha, vezi; Ast cntec imi
[place,

Asta, pentru mine face,


Dar nu d'alde pierde-vara,
Fir'ai cu el de ocar.
la aste vorbe, Ne-averea
Sare indata cu Verea
S'apuca pe us'-afara
Zicnd :

Ne platiram dar.
Este o zicala :

Boul se leag de coarne si

De cntec nu'rni pasa mie,

[omul de limba.

Plateste'mi cu omenie,
1) Subtiri, de mijloc si groase (N. lui Pann).
17

www.digibuc.ro

IV. Despre vorbire iarsi


Din vorbA in vorb, vorb se deschide.
Din vorb in vorb, ese adevdrul.
Din vorb, se face fapta si din fapt vorba.
Cuvntul e ca vntul : nu sti. ajunge nici cu armsarul,
rnici cu ogarul.
De multe ori limba taie mai mult dect sabia.
De aceea,
Limba oase n'are i oase sfrm.
Coci
Pune-ti fru la gurA i kart la iuim.

Gardul are ochi i zidul urechi.


Vorba rea se duce ca glontul.

Ce sII naste p'intuneric trebue sII se vaz la lumina.


Si boul are limb mare, dar nu poate sII vorbeascii. De acee
Taci sd-ti fie casa, cas si masa, mash*.
Glumele
fie ca sarea 'n bucate. Ca sii nu-ti zic cineva :
Vorbe bune, dar nesArate,
Nu e mestesug a &Ai mncare, ci e mestesug a o potrivi din sare
Limba indulceste, limba amreste,

Cu rma mic, se prinde pestele mare.


Vorba dulce mult aduce.

[MITEREA INBLANZITA]

5. Povestea vorbii
Doi cAlritori, intr'o vreme, merindele isprvind

Si lngd un sat, p'o vale, cu caii lor poposind,


Zise unul :
Tu sezi vere si mai ia seama de cai
eu m duc l'acea cash', s cer o pine incai 1).
CA d'alde alte bucate crez c aici nu gsim.
Ci cu ce vorn putea astOzi, sIi edem i sII prnzirn
Mergnd el, vede muerea in mAini cu un *Ne( 2)
Stnd, judecndu-si barbatul cu rstiri, cu grai semi*
Iar brbatu-i se vrise pe sub pat, de frica ei
1) Cel putat
2) Bat sau lopk4ic6. scurtl si groasa pentru mestecat mrnAliga.
18

www.digibuc.ro

$i se bocea cu glas mare, ca pruncii cei mititei.,


Calatorul, de la usil aceasta scena privind,

Intre multa lui mirare, zise muerii graind:


crucea drace 1 (si se inchina mereul,
Ia stai femee, asteapta, ce faci pentru Dumnezeu!
Cum poli tu sa-ti bati barbatul? Oae e el, vach, tap,

Au nu stii ca el iti este dat tie, sali fie cap?

Tocma d'aceia, ea zise,


voi bate capul eu
Cui ce-i pas? Ca pociu face ce voi vrea cu capul meu
De-1 voiu lovi de perete, or de vreun bolovan,

La aceasta n'are treaba sa ma judece Nan, Bran;


Dar tu ce cauti aicea, ia cara-te din ast loc,
C'apoi incarc facaletul in spinarea ta pe loc.
Am venit, el ii raspunse, ca s te rog de ceva,
SA' ne dai turta, or pMe, de vei fi avand cumva.
Ca am isprvit merindea ce o aveam pentru drum,
Nid at. n'am tras prin gur de aseara pn'acum.
Piei d'aci, zise muerea; dac ai fost cersetor,
Ce-ai venit la casa mea sa le faci judecator?
cu zicerea aceasta asupra-i se repezi

Ca sa-1 faca mai cu pofta in acea zi a prnzi,


Care de nu fugea 'ndatd, precum venea ea s dea,
Vr'o cteva facalete in spinare-i gramdea.

Ducndu-se el in fuga si la cel'alt ajungnd


Cate i se intmplase le spuse toate pe rnd-:
Iar tovardsul sau rase si-i zise:
Geaba tresti!

Nu stii sa te porti, frtie, cu firile omenesti:

Si cu tine mor de foame! Dar sezi tu, eu s ma due,

$i sa vezi acum indata bucate cum i aduc.


Dupa ce zise el astfel, pleck s'acolo mergand
Gasi pe muerea inc pe bilrbatu-si judecnd,
Stand el si privind din usa zise:
Ba prea bine Mu!
Esti bund de-1 lasi sa plnga si'ngadui
stea buzau, 1.)
Dar nu ca la satul nostru, cnd 11 vede sub pat tras
Ti-1 imboldeste si-1 bate pLina nu Alai scoate glas:
Ba inch' ti porunceste i ii zice hotrit
1) Bosumflat.

19

www.digibuc.ro

Sa-i ante i cocoseste cum st colo vrit.


Cum il auzi muerea lasa acel Mallet
$i 'ncepu sa-1 imboldeasca cu Ufl bat mai lunguet,
Dnd i strignd care dnsul:
Dar nu taci ma, n'auzi tu!
Nu tac fa, nu, el raspunse, care ceea ce-1
Ca nu-s muere ca tine, ci-s inirna de voinic

Bate-ma or at iIi place ca asta eu tot o zic.


Iart-1, ii zise streinul, e sarmanul natarau!
Nu stii a este o vorba, de giaba bati fierul rul
Tu ii zici rasa, el, tunsa, i nici odata nu poli
Prostia cea din nscare din capul lui sa o scoli.
Pe and zicea el aceasta, femeia stand s'ascultnd,

Se 'ntoarce catre barbatu-i si-i zise cu cuvnt bland:


Ai vazut tu orn de treaba, cu minte i intelept?
Ai auzit vorbe bune? Asculti cum judeca drept?
De ce nu avusei, Doamne, parte d'astfel de brbat!
Sa ma las el sa ma bat, iar nu eu sa stau sa-1 bat;
%And streinul acuma c ferneia s'a 'mblnzit
Socoti a este vremea
capete de prnzit.
zise;
Te- ruga, draga, de-ti se 'ntmpla cumva

Vr'o bucalia de paine, or turt or altceva,

Sa-ti faci poman cu mine, ca s'aseara n'am cinat,


Am avut ceva merinde dar cu drumul s'au mncat.
Bucuros, ea ii raspunse; i scoase turta pe loc,
Ii dete tot de odat i friptura de pe foc;
De vei, urma ea a-i zice, aici sa sezi sa prnzesii.
Iti dau lapte dulce, acru i smntn de poftesti.
Ba, ba, destul, el ii zise, i iti foarte mullurnesc,
Calu-mi este la pasune s'acolo merg sA. prnzesc,

Asa el de la femeie pranzuletul castigand


$i la tovarasul care II adasta 1) ajurigAnd,
lac prietine, zise, daca stii cum sa te porti.
Bucatica, chiar din gura lupului, poli sA. o scoli.
De aceia zice:

Cu o lingurd. de miere, mai multe muste prinzi de at


[cu o butie de otel.

1) Ed. Bibl. p. tosi: wepta.

20

www.digibuc.ro

Nu te amesteca nepoftit lii vorba 1) altora.


Nepoftitul scaun n'are.
Unde nu-ti fierbe oala nu-ti bap lingura.
Nu te amesteca ca mArarul in toate bucatele.
De multe-ori gluma injurA muma.
Si
Gura aduce ura.

Nu vorbi pe dintregul ca baba chioarA, di se gAseste vre-urtul


Si
De-ti umflii ceafa de pumni i patele de ciomege.
PAn' la impAratul rabzi inceratul.
S'apoi
BAtaia i ocara nu se intorc nici odatd.
Sarpele, Rana nu-1 calci pe coad, nu s'ntoarce s te muste.
Furnica cAt e de micA ,st. tot, dacd o calci pe picior, capul
ridicA i te piscA.
Insti
Dar
SA vorbeascd i nea Chilom c5. si el e orn.

ToatA pasrea pe limba ei piere.

[SLUGA FLECARA]
6. Povestea vorbii
0 slug& flecarA pe unde slujise,

Toti tot il btuse si tot it gonise,


IncAt dintr'aceasta prea ru ajunsese,
Hainele pe dAnsul toate se rupsese.
Un negustor astfel, portul prost vAzandu-i,
OdatA 'ntAlnindu-1,

'ntrebat zicAndu-i,

Ce o fi pricina de nu-ti merge bine?


CA eu te stiu incA de copil pe tine,

Betiv, curvar nu oti, carti nu joci, imi pare


Cum putusi ajunge 'n asa proastA stare?
De ce nu-ti vAri capul la viun om de treabg

Si tot umbli razna pe drumuri de geabA?


JupAne, el zise, nu 'mi-e alta vina,
Deck did spui dreptul e toatrt pricina.
Minciuna nu-mi place, vorbesc adevitrul,

D'aceia or unde ma pisez ca mrul

t) Ed. atnintita: ciorba.


21

www.digibuc.ro

$i mil dau indat pe poartii afard


De nu-mi grisesc locul i pacea in tar.

li zise lui omul, auzind aceste:


Cui spui adevArul nici un rdu nu este,
Asa slugd mie chiar imi trebueste
5i de vei d'acuma vin' de te tocmeste.
Se tocmird 'ndat si se invoird,
In cloud trei vorbe zapis 1) intrirird.

Deci ii lud omul ca sii-1 procopseascii,

5i plecd cu dnsul ca

sr).

tArguiascri.

Cumpiird, ii dete un codi u, slAninil

5i intr'o hrtie putind


Zicndu-i:
Na, du-le aceste acasil
zi

sui gteascd ceva pentru masil.

El, dac se duse la a sa stdpAnd,


Se uit la dnsa dndu-i-le 'n mina,
5i vAzAnd cui catd cam piezi.g din fire
Incepu
zicd ei i s se mire:
Aoleo! cum cauti chiar ca o

C'un ochiu la friind s'altul la slninii!


Ea cum il aude, luAnd furca sare
5i-1 incarcd bine cu ea pe spinare,
StrigAnd:

Auzi vorbil I auzi fleac odatil!

Tocma un' ca tine de mine joc


batit?
Afard! afar! slugd blestematd,
Sri nu-mi calci in curte, c-ti sparg capu'ndatri.
El fugind pe poartd, in drum se opreste.
stdpAnul sdu it intlneste.
Il intreabri:
Ce e?
CA 1-a gonit, z:se,
Scilrpinndu-si locul unde 11 lovise.
Dar din ce pricin? stApAnul intreabil,

Pe bund dreptate, or asa de geabd?


Viz eu. el rdspunse, e cum se vorbeste:
Cine spune dreptul, loc nu-si mai gseste.
Auzind stripAnul din ce 'i-a fost plnsul,
Incepu sui zica astfel ciltre dnsul:
1) Contract.

22

www.digibuc.ro

Ba nu-ti e, srmane, nimenea de vin,

Ci gura-ti flecarri este de pricinri;


Sri spui adevarul alta se'ntelege;
omul sd se lege;
Nu de unul
Gura ta te bate s'o s te mai batri,
Dacri ea iti este flecarA odati.

V. Despre minehni i fleerii


Vremea cu incetul poate
Omul care e flecar,
Si.
Sri le descopere toate.
Troncneste ca un car.
[mai vartos
Il auzi numai:
Minciuna si ea pe unde se
Hodorog, tronc, vorba'ndatii
Ca moara cnd e stricatA.E1
Pentr'un soarece se'noadri
Si jurA cA n'are coadA. Si
IncornoreazA tntarul

[trece.
Povestea Aluia:
Linbld la grdinar, castraveti,
[sri vnz.

Si lui de dnsii, ii este acrri

De 'ti-1 face cat mrigarul.

[rnza.

[Sau

Vei, nu vei, el cu d'asila


Si
Face musca cat cmil.
Purecile cnd ii place,

Cat un elefant il face1).


[Dar insa

Minciuna ca .glontul in apa


[se afundd
$i indatA ca frunza ese'n
rundA.

Sulita ori si unde

Cu minciuna or prnzesti or

Dar

Nu se poate ascunde.
[insri

[cinezi,

Pe amndon nu le inche1Ibni. 2)
0"d 1

Mincinos pe mincinos nu
[poate insela.

[DOI MINCINO$I]
7. Povestea vorbii
Un mincinos stand odatd zice altui mincinos:
Prietine, vezi tu turnul acel 'nalt i luminos?
Da. cesta ii rspunse; i iar Ii intreb el:
1)

; turceste InsA se zice numai fil, Insit nu si dis, cAci dis va

sA zicA dinte. de aceea si-i zic pieptine de fildes, adicA pieptene de dinte
de elefant. (Nota lui Anton Pann ;slipseste din ediOile mai nouA).
2) Imperechezi.

23

www.digibuc.ro

Dar vezi tu tocrna in vitrfu-i cum umbra un soricel?


Ce mai minciuna cu coarne, zise prietenul sau,

Ca eu abia zaresc turnul, necum soricelul tau;


Mgt il auz prea bine, cum umbla'n tropot, in cat
Parc'ar bubui o toaba s'ar avea clopot la gt.
Te crez, acel ii raspunse vazndu-se infundat,
Fiindca nu-si gAsi omul cu miniciuni de inwlat.
Dupa proverbul ce zice:
k umblat at a umblat,

Dar acurn i s'a 'nfurnlat.

[CIZMARUL ASTROLOG]
8. Povestea vorbii

Ln imparat mare catre Rasarit,


Care in vechime a fost prea vestit,
Avnd mostenire de la rnosi strarnosi
Un mud in dzget din cei mai pretiosi,
A cdruia piatra facea la minuni,
Tarnaduia boale, vindeca nebnni,
D'aceea imparatul purtandu-1 cu drag,
Si fiind in toartd 1) pulintel cam larg,
Jucandu-i in deget intr'o zi
Cine stie unde, si el nu vazu;

Dupa ce'n palatu-i Maud obosi

Si nu fu putint de loc a-I gasi


Puse orn indat cu Ufl trmbitas
Ca sa publiceze, strigand prin oras,
Cum ca imparatul pe uhU umbland
A perdut inelul, din deget caznd,
5i acela care il va fi gasit
Cu 'rnprAte*ti daruri va fi &ma,
Ii va da i aur, or cat va voi,

Si cu'n palat mare il va darui.

Acestea pristavul 2) pe cand le striga


1) Cercul inelului.

2) Strigttorul public.

24

www.digibuc.ro

Si lumea s'auza spre el alerga,


Un crpaci de cisme prea sarac fiind,
Care aci'n pialA sta 'ntr'un colt carpind,
5i copii o spuza 1) imprejuru-i stand,
Precum i nevasta-i cu dan*ii *ezand,
Mteptau sa vie niscai vechituri

5i s ia parale dupa carpituri,


Ca sa nu mai tipe, sa cumpere pini.
Auzind atuncea pre pristav strigand.
5i'rnprejur copiii de foame plangand..
Le dete o gura s taca din plans.
Sa'nteleaga: lumea, pentru ce s'a strins?
Si'n urechi sunndu-i ca. publicuesc
De Mel i darul cel impratesc,
Nu mai publicati.
Incepu si strige:
Eu il tiu inelul, nu'l mai cautall.

Ei cum aud gura'i cu


apuc
5i la imparatul cu totii if duc!
Iubita-i nevasta 'n urma lor se ia,
Se roaga. sa-1 lase, ziand, vai de ea!
N'ascultati la gura-i, nu credeti de el.
Ca nirnic nu *tie de acef Me!!
Ei mnsi la vorba-i nici n'au ascultat.
Ci la impratul 1-au infati*at,
Zicnd

ca acesta a mirturisit,

Precum ca inelul el 1-ar fi gsit.


Iar arpaciul care era cu ace*ti,

Imparate! zise, multi ani sa trae*ti,


Nu ca-1 *tiu inelul, nici 1-am gasit eu,
Ci'l pot ghici numai cu zodiacul meu : 2)
Sii ti-1 spui anume cine 1-a gasit
Din minutu'n care d:n de*tiu
lipsit;
De cat nu se poate
ghicesc pe loc
Ci patruzeci zile cer si-mi dai soroc, 3)

Si pe toed ziva si-mi dai i tain, 4)


Adic pe lng paine, rachiu, vin
1) 0 multime.
2) Carte de zodii.
3) Termen.
4) Mertic.

25

www.digibuc.ro

5'un Oscail pe varzil gras, fript la cuptor,


At At d'o-cam-datil iti cer ajutor,
sorocul care it ornduesc
Cu incredintare hotul ti-1 gbicesc.

Aceste dar cereri care le-a propus,


Porunci 'mptiratul si'n faptd s'au pus,
Rndui pe unul regul'a pAzi
S'i dried merticu'n ficare zi,
5i mergAnd crpaciul la bordeiul sAu
Incepu nevasta
tie de ru
Zicnd vai de tine! ce-ti veni sti lai
S tipe de foame bietii copilasi?

SA sari ca nebunii in nevoi ancapi,


S-ti rpui viata i mormnt s-li sapi,
urrnd venir musterii vr'o trei,

cArpeascA, parale s iei.


El, curmndu-i vorba:
Ci ia taci, i-a zis:

Avnd

Cine ce-o s tragd la cap II e scris;


Taci de cArpcia cu al ei venit,

Sunt stul de dnsa, ea m'a 'mbtrnit;


De azi inainte nu-mi suna 'n urechi
cAstig pAinea din crpituri vechi:
CArpaci nu-mi mai zice, ci zi-mi ghicitor,

Ca

C'o sA mnnci giste fripte la cuptor;


C 'n toatd viata am muncit rnereu
5'un Oscan cu varz n'am mncat si en.
Dar cum zisei astzi ca stiu s ghicesc,
CAstigai merticul cel impartesc:
Patruzeci de zile soroc am cerut
SA' ghicesc inelul care 1-a pierdut.
Ii tie ea vorba.
Da ce, nebun esti?

5i de unde naiba tii tu s ghicesti?


Tocma pe 'mpAratul s'amAgesti te pui,
IN'ai &Ida c viata o s ti-o rApui?
Tocmai chiar d'aceia, ii rspunse el,
Voi str-mi fie moartea prin acel inel,
CA ce mi-e folosul dacd am trilit,

26

www.digibuc.ro

Alt de cat necazuri, ce am dobndit?


Ca siirac necazuri iardsi o sii strng
Stiu c nu voi rAde, ci tot o sa plng:
De ct s'arn viat patruzeci de ani
Jinduit1) de toate, ca un find bard,
Patruzeci de zile mult mai mult pltesc,
Cnd vor fi truie dupd cum doresc;
Asa dar veo jale n'o si am cii mor,
Mncnd fripturi grase, ca un ghicitor.
$i pentr'o mncare, ii rdspunse ea.
Te lepezi de suflet, lasi dracii
la?
Pentru o fripturi pe Dumnezeu lasi
Si, find de mild, pe Asti copilasi
Sii umble pe druniuri flimAnzind, sirmani.
$i s te blesteme cAt vor avea ani?
Ia Iasi, nevast, ii rspunse el,
Poate se va 'ntoarce roata in altfel,
Patruzeci de zile avem la mijloc.
CAte nu se schimbi pAnd la soroc?
Tatra men in viat cAnd or ce ficea,
Il auzeam numai cii asta-si zicea:
CAnd va vrea norocul s'si intoarci pasul,
Nu aduce anul ce aduce ceasul".
Asa dar (zic, poate) va da Dumnezeu
Cumva
giiseasc, i iaed scap cu.
CAnd vorbea cArpaciul cu nevasta sa
Si gndea la gAste find a-i pisa.

Vizirul atuncia prea era'ngrijat


Pentru ghicitorul care s'a aflat,
Cad gsind inelul, unul din slujbasi
Au putut s-1 vaz i al(i vr'o cAtivasi,

Mai pe urmi s'altor daci l'ardtat

MergAnd la vizirul cu totii 1-au dat;

Patruzeci la numr fiind toti acesti,

Supt vizir ai curtii cei imprtesti.


Indatl vizirul la toti daruri &And
1) Poftind t,oate.

27

www.digibuc.ro

satuise, care ei zicnd:


SA taceti ca mutii dintr'acest minut,
Cin' vA'ntreab, ziceti: nu Oiu, n'am vAzut"l

Pentru c inelul, dupa cum era,

SA4 mai dea din rnand-i nu se indura.


D'aceia vizirul era prea'ngrijat
Pentru ghicitorul care s'a aflat,
Nu cumva sA spue c acel inel,
Slujbasii gsindu-1, e ascuns de el.

Si asa vizirul la intga zi


Rndui dintr'in5ii a se repezi
Un slujha d'aceia Face! ghicitor,
sa-i ducA gscanul cel fript la cuptor
$i s vazA dacA zice vr'un cuvnt,
Cad nu-i venea parcd, s dea crezAmnt,

C va fi crpaciul vreun ghicitor,

Trentiiros vAzAndu-1, ca un cer5etor.


Mergnd dar trimisul, cel dintr'acea zi,

Cum infra pe ue alt nu auzi

De cat zise numai: iacd'n capita


Ne veni pe tw, numrul inti.
$i pn'la patruzeci numitrul biitrAn
Trei-zecimi i nou, hind ne rArnn.
Adic crpaciul asta o zicea
NumArAnd gscanii cari-i aducea.
Dar trimisul altfel vorba

Ca cel cu pricina Eind mai ales;


$i mergnd indatA foarte ingrozit
Vizirului spuse cd a auzit
Zicnd: eu sunt unul ce tiu de inel
$i trei-zeci i nou incd tiu de el,
$i c din acqti toti care mai rAmn,
Tocma cel din urma este mai btrAn.
Auzind vizirul pe acel trimis,
Cum cA ghicitorul in astfel a zis,
crezut indat cum cA negre5it,
Ghicitorul este Mag desAvArit;
28

www.digibuc.ro

Si cuprins de groaz, stnd, tot se gndi

Ce-o s se hit:Ample, de s'o dovedi,


Cum cA impAratul pe el si pe toti

0 sti-i pedepseasca ca pe niste hoti.


Socotind acestea, se infiora
Si in .neodihn prea mare era,
Dar ca sA se'ncreazil si mai cu ternei
A doua zi, altul trimise din ei,
SA ducA gAscamil cel fript la cuptor
Si sA fure vorba dela ghicitor.
Deci mergnd trimisul si'n casA intrAnd,
Auzi indat crpaciul zicnd:
Ei, iacd nevastA si nurnArul doi
C'a venit cu cinste in casA la noi:
Din patruzeci darA dacA ii scAdem,
Treizeci si opt tocmai incA mai avem.
DupA ce se'ntoarse si acest trimis*
Vizirului spuse:
hat ce a zis:
Cd am rAmas tocmai treizeci si opt noi

5'am intrat in casd-i pn' acuma doi.

Auzind vizirul si acest cuvAnt,


$i fried 'ndoial, dndu-i crezdmnt,
Dupd proverbul ce zice;

L-a mai ingrozit o toand",1).


I s'a fAcut fata ca pArnntuI".

A 'nglbenit ca turta de ceare.


C:acel care

,SA stie cu cuiul la inimA". Zicnd:


S'a ingrosat gluma".

5i de este glumA dar nu e bune, Deci,


Hot Art vizirul ca a treia zi
S vazA si insusi ce va auzi,
Si de gAnduri multe tot fiind muncit,
Toat nopticica de loc n'a dormit:
Iar de ziuA 'ndat cum s'a luminat
In necunoscute haine s'a schiimbat,
1) putin

29

www.digibuc.ro

Si luand Gscanul cel MO la cuptor.


Se duse cu dnsul, el la Ghicitor.
Ghicitorul iar, ca si pn'aci,

Cum intrd vizirul, capul i suci

Si villnd Gascanul, in gheveci aclus,

Aburit. fierbinte Onainte-i pus,


lac astzi se fcurd trei
Si treizeci i apte mai avem din ei,
Pan'o veni vremea sorocului meu
S Ghicesc inelul, bun e Dumnezeu.
Auzind vizirul, negresit gandi
C taina ascuns o va dovedi,
Si'ncepu a zice :
Jupn ghicitor!
Eu te vaz prea bine c esti stiutor,
Zise :

Dar sunt la mirare de ce prelungesti


Si nu vrei indat, lucrul s-1 Ghicesti.
eu mil mir singur, ii riispunse el,
De tinuitorul acelui inel,
Cum de prelungeste si-1 tine ascuns,
Sau cum, i se pare cd va da rspuns,
Cnd mine, poimaine li voi spune eu,
Oare nu gAndeste c-i va fi cu greu?
Eu n'am vrut d'odatii sa-1 aria, Gndind
va scoate singur, vremea prelungind.

Iar vizirul care sta ca slujitor,


Prea bine faci, zise, jupn ghicitor.
Dar dac, spre pild, ar veni cumva
Sau dea taina tie 'n vrenn fel cineva,
Adicd
spuie c ar fi gsit
Undeva inelul

1-a tiiinuit.

Si acum de frie ar voi sa-1 dea,


In vreo pedeapsd spre a nu cklea,
Vreun mijloc ai face, ca s nu-1 vadesti, i)
Fr'a-i spune fata i s-1 izbvesti?
0 doamne! rspunse bunul ghicitor,
Eu o stiu pricina, frate slujitor,
I; Denunti

al da pe fatA.

30

www.digibuc.ro

Si tocmai d'aceia vremea prelungesc,


Ca imi este mil lumea sit muncesc,
Dar putearn inelul s-1 ghicesc pe loc
Si bagam d'atuncea pe mai multi in foc.
Ci crez omenirei, c orn sunt i eu,
$i gresim adesea toti lui Dumnezeu,

Dar el ne asteapt s ne pockrn.


Nu ne pedepseste 'ndat cum gresim;
Intr'acest chip nou, pild vrnd a da,
noi asemeni s putem rbda,
Si cu buntate sA ne folosim,
Sri nu grbirn ru'n grab ' s-1 pedepsirn

Umilit vizirul zise dare el:


(Scotnd tot d'odat i acel Mel),

Jat, dar inelul ca 1-am gsit eu,


Si ind'ncrez in tine ca in Dumnezeu.
'Ti-1 dau d'acu'n mn frir's m sfiesc.
5'o pungil de galbeni iac-ti druiesc,
SA' faci cum vei face, sa nu rn5 vdesti,
C eu sant vizirul, cu care vorbesti,

$i Ina mai multe daruri o sA vezi,


Numa'aceast tainA 'n tine s'o pstrezi,
Ii vei da inelul or in ce chip tii

$i cu mine d'astAzi prieten sA fii.


Ii zise cArpaciul:
I3anii poti s-i Iai
SA mngAi cu dnsii acesti copilasi.
lar inelul tine-1 in pstrarea ta

$i'n ce chip vom face iti voi arata,


Numai de'mpratul des searn s bagi
Cam ce fel de lucruri mai malt ii sunt dragi;
AdicA ce vite in curtea sa sunt,
Sau ce fel de psri plcerea-i incnt.
IlAspunse vizirul:
S-ti spui i acum;
Alte la plAcerea-i nu sunt nici decum
Deck in gradin lebede avnd,
Merge, le priveste cu drag cnd i and.
Vezi, in ele intr'una, ii rspunse el,
31

www.digibuc.ro

Vei baga pe gtu-i pierdutul inel,


Ins tocm'atuncea cnd ti-oi zice eu,
Aproape de ziva ghicitului meu;
Si fcnd aceasta dupd cum lU zic
S nu mai ai grije mai mult de nimic;
Ilmne asupr-mi or si ce cuvant,
Te'ncrede pe mine, c5. copil nu sunt.
Deci plecnd vizirul de la ghicitor,

Impkat de gndul cel ingrozitor,


PAzi ziva, ceasul cel ornduit,

S bage inelul cum 1-a sfAtuit,

Si cnd fu crpaciul chemat la palat


Si la impratul s'a infritisat,
Imprate, multi ani
Am ghicit inelul prin zodii ceresti,
Zise:

Nu e de orn ins in vr'un fel

aflat,

Ci'ntr'o zi
grdind, cnd te-ai preuniblat,
'Ti-a cdzut din deget de nici n'ai sirntit
5'o lebd 'ndat de jos l'a
Zimbi imparatul, vorba-i ascultnd
Si-I intreb iarsi cu blndeti zicnd:

Prea bine, se poate, O. nu fi simtit,

Dar vei putea spune care 1-a 'nghitit?


Ildspunse crpaciul:
Mai mult dintr'atiit
Nu pot, imprate,
spui hotdrit,

Cki una cu alta seamnd 'ntr'un fel,


Destul, cd la una, e acel inel.
Porunci 'mpratul s taie de rnd,
Si s le despice in ele cdtnd;
Tind slujitorii Cum a poruncit
Se Osi inelul care s'a ghicit,
Si de bucurie, bunul suveran,

Pe crpaci ndat imbrika 'n caftan,


Si incalecndu-1 pe un armsar

Care si p'acesta i l-a dat in dar,


Cu cinste, cu pompa, l-au dus omenit,
La palatul care i-a fagaduit.

32

www.digibuc.ro

Deci scapnd crpaciul de traiul cel rail


$i trind domnete in palatul sau,
Cu averi destule i cu bogittii,

Se vesti de dnsul l'alte 'mprtitii,

Cum cA 'n toat lumea nu poate fi alt


Ca el s ghiceascg aa de inalt.
Tot in acea vreme un alt imprat
Care cu hotarul era 'nvecinat,
Pierduse din pieptu-i la plimbarea sa,
0 cavalrie 1) i nu o gsea,
CAruia indat curn i s'a vestit
Despre ghicitorul cel prea procopsit,
Trimise scrisoare c'un ttar aci,
Poftindu-1 s vie i lui a-i ghici,

$i pe impratul rugnd a-1 lsa,


Artnd pricina i paguba Aa.
Ajungnd ttarul l'acest imprat

$i pe loc scrisoarea cum i-a 'nfatiat,


Trimise indat pe un slujitor
$i chemA sd vie 'naltul ghicitor,
Criruia indatil ii i porunci
Ca fard zabav s mearg'a ghici ;
$i chiar curierul care a venit
Conductor sd-i fie la caldtorit.
Plecd ghicitorul cu acel tAtar,

Dar prea trist cu totul *i. plin de amar,


Mirndu-se 'n sine cu ce me0e5ug 1)
5'acol3 &A 'ntoarc vre tin vicle5u3 ;

Nu contenea ziva, noaptea a gndi,


Ce s facd dac se va dovedi
Ca n'are *tiintA i e un orn prost

Si prin viclenie in cinste a fost?


Socotind acestea se calitorea

$iii vetejia fala de irn. rea ;


D'alt parte iar5i vedea pe ttar
1) Decoratie.
2) $iretenie.

33

3 Anton Pann

www.digibuc.ro

Stand si el pe gnduri i oftnd amar.


Si i se prea, ca lui ii ajuta
Cu dansul d'odata vaznd ca ofta,
Si ca cnd pe dnsul tot il tanguia,
sarsitul care o s-1 ia.
Astfel impreun ei calatorind

Si 'n poarta cetii aproape viind,


Aci cu 'ntmplare dnd ei printr'un lac
Se rasturna 'ntr'insul, micul br olac, 1)
Si se 'namolira atat de urit
Inct se umplura mai 'Ana la gt;
Acum ce s faca? la o casa trag,
Si stand se dezbraca de-anteriu, 2) nadrag, 2)

Pun pe o femee, le spala pe kc,

Le 'ntinde la soare, toate intr'un loc.


Le venea sa rala d'astfel de voiaj,
Dar de intristare nu aveau curaj,
Se plimbau prin curte cu ochii in jos
Si el si tdtarul se uita in jos 4).
Astfel ghicitorul pe cand se primbla,
Privind ca ciacsirul 5), vntul i-1 umfla,
Ei, ciacsir, ciacsir!
Incepu sa zica
Te plimbi tu acuma, te mndresti in sir,
Dar te-oi vedea maine, cum te vei umfla
$i care raspunsuri le vei rasufla;
El zise acestea, dar bietul Mar,
Ce a fost anume, Ciacsir" chernat chiar,
Cazu la picioare-i cu amar plangand
Si cu rugaciune catre el zicand:
0 prea intelepte, jupn ghicitor
Aibi mild de mine, fU indurator,
Nu aduce Ora pentru 6) capu meu,
Ca cavalaria am gasit-o eu,
1) Diligenta de pWa.
2) Haina lunga.
3) Pantaloni
4) Chior4.
5) Pantaloni largi cum purtau Turcii.
peste.
6) In edipile ulterioare

34

www.digibuc.ro

5'avnd pietre scumpe mi-a dat a gandi,


S'o ascunz c poate nu s'o dovedi:
$i vazand c'acuma pc nume mi-ai zis,
M'ai trezit indata tocmai ca din vis,
Dndu-mi a cunoaste ca giab'o ascunz,
Cum ca tu ghicind-o, eu ce-o s. raspunz?
Ci iti fa pomank nu ma arata,
Na cavalaria de-azi in maim ta,
$i cnd te va pune ca sa-i o ghicesti
F-te ca o cauti cumva s'o gsesti.
Vaznd ghicitorul ce nici n'a gndit
Ii inflori fata i i s'a
Zicndu-i:

Ciacsire (catre curier)

Eu stiam prea bine chiar


Ca cavalaria e in mna ta,
Dar n'am vrut d'atuncea ma arata.
Cu toate acestea bine ai fcut,
De o spusesi singur i n'o ai tacut:
$i imi este milk nu voi sa te spui,

Ce-o sa-mi foloseasca daca te rapui?


Ci numai imi spune, de vei ti cumva.

De are 'mparatul amor la ceva?

Lisa dintre vite, precum, caini, pisici,


Sau niscaiva pasri, thr mari, nu prea mici.
Da, el Ii raspunse, are un catel

5i, de drag ce'i este, umbla tot cu el.


Ma dark zise catre 'curier,
Eu mergnd, trei zile soroc o sa-i cer,
$i pant& atuncea tu, or in ce fel,
Vei pune, prin taink maim pe catel,
5i cavalaria 'n grab numai de cat
Cu ceva unsoare sit i-o 'ndesi pe gat:
5'apoi fii in pace, grije sa nu ai.
Ca n'ai pentru dnsa raspuns sa mai dai.
sfatul, Inand s'a'mbracat,
S'au pus in trsura i iar au plecat,
$i unul i altul, bucurati acum,
35

www.digibuc.ro

Sfarsir 'ntr'o clipa ramasul lor drum,


$i sosind d'odata veseli la palat,
Mergnd IQ 'mpratul s'au
Imparatul, care era doritor
sa vaza 'n persoana p'acest ghicitor,
Cum il vzu 'ndata mult s'a bucurat
$i-1 trimise 'n pompa la un alt palat,
Sa se odihneasca catva timp aci
$i'n urm s-1 cheme lucrul a-i ghici.
Iar ttarul care era ingrijat,
NIA sa se vaza de belea scapat,
Paizind, gdsi vreme pe catel sa-1 ia,
Prin salon, in brate, spre a-1 mauglia,
$i cavalaria el numai de cat
Gura 'n grab cascndu-i, i-o dete pe gat.
Dup'aceia 'ndata sa duse ca 'n zbor
$i isprava-i spuse cAtre ghicitor.
Sosind dara ceasul sa fie chemat
$i adus cu cinste ghicitoru 'nalt,
Cum i toti min4trii intr'aceasta zi
Viind, s'adunase, spre a-1 auzi,
Ghicitorul nostru gura 'a deschis
$i catre 'mparatul in astfel a zis :

Slvite 'mparate, multi ani sa trdikti


5i'n zile senine sA imbtrnesti:
Tar pentru ghicirea, ce sunt chemat eu,
Ast-fel se arata 'n zodiacul meu,

Cum cA ai un cine aici, in palat,


$i cavalaria de el s'a mncat;
Care i acuma e'n stomahul su,
5i de dnsul poate sa NA' para. ram,

C'n alt chip s'o scoateti din el nu puteti.


De cat fr milk de vreti,
Gat era 'mparatul mult de bucurat,
Pe att de tare, acum s'a 'ntristat,
Cnd auzi 'ndata zicnd de 601,
Ca cavaldria se afl in el,
36

www.digibuc.ro

Ar fi dat In sumA, ce i-ar fi cerut,


Numai pe cAtelul sA nu'l fi pierdut.
CA era un cAine, care mult fAcea;
El stia ca omul or ce li zicea,
La sAltdri i jocuri pereche n'avea,
De-aceia 'mpAratul prea malt il iubea,
Se muncea de gnduri ce a hottiri
A lAsa ctelul, or a-1 omori!
Sta la indoialA, nu se impca,
Nu crede-asa lucru dine a-1 mAnca,

Dar se'ntorcea iari cu un cuget alt


CA de unde stie cum s'o fi 'ntmplat,
$i rspunzAnd, zise cAtre ghicitor,
Ctl'n cuvnt statornic i hotritor:

Dar &di in cAine nu o voi gsi,


Primesti cu moarte a te pedepsi?
Capu-mi s se taie, ii rspunse el,
acum in CAW.
De nu vei
Atunci impAratul chernd pe gelat1)
$i dete pe cinele nevinovat
SA1 junghe indatd, ca p'un
Cum i despicAndu-1, sA caute 'n el;
Care tot d'odat pOrunca 'nplinind
$i cavalaria inteinsul gsind,
Se mird 'mpratul ramAind uimit,
Pentru ghicitorul cel prea procopsit, 2)
Cum putu el astfel, num'a 'ntr'un cuvAnt,
SA ghiceasci luau tocmai ca un sfnt!
Pentru care foarte mult ji multumi
$i bogate daruri dndu-i, il cinsti.
La plecarea-i insA din palat, de sus,
TAtarul atuncea, care l-a adus,
Par'cA ii vaptise la ureche drac,
$i o vulpe vie bgAnd inteun sac,
0 puse la scar, s'in grab alergAnd
Drept la impAratul, ii spuse, zicnd:
1) gealatcAlAu.

2) 1nvAot.

37

www.digibuc.ro

Imi pare 'mprate, c'acest ghicitor


Un prost o s fie si amgitor,
C am pus o vulpe la scara 'ntr'un sac,
Vrnd un haz s faceti, gluma s v fac,
$i d'aveti plAcere, puteti intreba:
SA' vedeti ghiceste ce este, au ba?
Imparatul dal% fiind indemnat,
Ca spre o cercare, 1-a i intrebat,
Filozoafe, vei putea ghici
Zicnd:
Ca ce lucru este in st sac d'aci?
Iar el clatind capul cel de tot prostesc,
$i-a zis singur luiui proverbul obstesc:
umblat tu, vulpe, pe ct ai umblat
Dar tocmai acuma ti s'a infundat!"
Bravo! impdratul zise ctre el,
Ai ghicit, asa e, mergi silndtosel.
Deci dar ghicitorul la tara-i plecnd
$i daruri cu sine multe aducnd,

Cum sosi indatd la palat s'a dus


Si la impratul scrisoarea au dus,
In care scrisese cel-lalt imprat
Despre ghicitorul Gate s'au urmat,
Si-1 luda foarte c e procopsit,

Cum On ce chip toate frumos i-a ghicit.


D'aci ghicitorul la casa-i mergand
Spuse intAmplarea nevestei pe rnd,
$i seznd cu dnsa la vorb i sfat

Ii deter planul in chipul urmat,

Intmplarea ne-a fcut bogati,


Cu bani, cu avere i destui argati:
Acest noroc ins care 1-am avut
Poate s m surpe numa 'ntr'un minut,
Ba i sd-mi aducd pieire de cap,
S nu pociu nici starea, nici viata s-mi scap;
Zicnd:

Ca cumva 'mpitratul iar de-o porunci


Ca si pan'acuma ceva a-i ghici,
$i n'oi putea lucrul curnva a-1 brodi1)

1) potrivi.

38

www.digibuc.ro

Toat'a mea prostie se va dovecli;


C acuma trite, cu tremuraturi,

Scpai scurt de coada, printre picaturi,"


Ca minciuna poate pAna la un loc,
$i ea ca i toate este cu soroc,
Int.& te ardica ca fulg din gunoi
$i 'n Srmil te-aruncA ca glonu 'n noroi."
CA n'are nici aripi pe sus a zbura,
N'are nici picioare pe jos a umbla,
Ci noi mai 'nainte sal ne pregAtim
5i, de rau via!a sa neo scutim.
Chibzuind acestea mult toate pa loc,
$i'n patru pArti casii Ii pun noaptea foc;
Apoi stand la uliti strig, zbier i racnesc,
Ca se ard cu total si se sracesc,
Sare lumea 'ndatd, tulumbel) alerg,
Toti cu mic cu mare ca sa stinga merg,
Vine si InpAratul raul a vedea,
$i la ghicitorul mngeri sa dea.
El iar cum II vede, se facu pe loc
Ca voeste 'n graba sa sara in foc.
Strignd:

Vai de mine! sunt stins, sarAcit,

CA'mi arde in casa cartea de ghicit.


Puse imparatul oarneni a-1 opri
Ca nu'n disperarea-i in foc a sari,
Zicnd cAtre dnsul:
Dar ce nebun esti,
Vrei pentru o carte sa, te prApAdesti?
Iar el strigA iarAsi: Dar cum sd ghicesc,
5i in care case sa mai locuesc?
ImpAratul zise:
N'ai ce s-mi ghicesti.
$i-li lac alte case sa- te odihnesti.
Astfel el cu planul care-I nAscoci

Scapa si de grija de a mai ghici.


$i castiga iar dar imparatesc,

Palate si alte cate-i trebuesc.


1) pompe de ineendiu.

39

www.digibuc.ro

Multi saraci hi lume cred in ghicitori,


FAra

cunoascd cd-s inseldtori,

Fiindcd se'ntampld cu vre un cuvnt


Ceva sa ghiceascd zicand numa'n vant;
Dar vor lua pilda din acest carpaci,
Prin ce uneltire s'a vestit dibaci
$i sA nu mai puie'n ghicitori ternei,
In bobi i carti date de proaste femei.

VI. Despre minciuni iarii


Cate le zice omul sunt toate vorbe.
Dar
$i minciuna este vorbd.
Vremea descopere alevarul.
A malice usturoiu i gura a nu-li puti, nix se poate. Ins&
0 minciund bine ticluita1) plateste mai mult de cat un adevir.
C'o minciuna boereasca treci peste granite nemteascd.
Cand vede omul nevoia, vorbeste ce nu i-e voia. Dar si
Cine a mintit odata, nu se mai crede cand spune i adevarul.
ji mnfic credinta, ca tiganul biserica.
Cine se invatd mincinos, cnd spune adevdrul, se bolnd[naveste.

Lisa

Cine poartd plosca cu minciunile, nu o duce mult


Ii sparge dracul opincile.
Tigva nu merge de multe ori la apa, cd or s sparge or crapg.

Cu gogosi de tufA 2) nu se 'negresc sprancene.


Mai bine sezi strmb i vorbeste drept,
Dac nu stii sa vopsesti, nu te pane sA rnnjesti.
Mai lesne e a vorbi adevArul de cat minciuna.
1) potrivita.
2) boabe de tufa.

40

www.digibuc.ro

[ALTA GASCA]
9. Povestea vorbii
Un tigan furase doua gAste grase
Si sa le ascunza'n dAsagi le bagase.
Gindind intru sine ce minciuni sa zicA
De-1 va'ntalni'n cale vre un romnica.
Merse dar ct merse, il si'ntAlni'n grab
Un romAn c'o bta si, stand, il intreabfi,
ZicAnd:
Spune ce ai in dasagi, tigane?
El rAspunse:
Icea am niste ciocane.
Dar dincolo ce ai? El intAi mintise
Dar gresindu-i gura...
Alta gAsca, zise.
Gura pAcatosului adevrul vorbeste.

Si-a pierdut cumpAtul ca gaina nmbletul.


L-a luat gura pe dinainte.
Minciuna are loc si ea pe unde se trece.
[TIGANUL LA CEAPA]
10. Povestea vorbii
Alt tigan odata a intrat s fure,
CAnd iat.a stapAnul in mni c'o secure.
Ce cauti tigane (II zise) 'n graclina?
M'a aruncat vntul, nu sunt eu de \Tina.
Te-a aruncat vntul? asta nu te scap.
Dar ce cata ghiara-ti infipt in ceapa?
M'apucai (le dnsa s nu mA ia vntul.
De giaba, tigane, nu li-ai gsit sfntul!
Daca e asa dar, de ce-li umplusi traista?
Apoi, romnico, vezi asta e asta!
Dracu a mncat placintele si carptorul 1) st de fag,
Minciund negAndit.A.

Minciuna cAt Co Ilea de mare.

Minciuna cat toate zilele de mare.


Minciuna sparge si case de piatr.
1) taler de lemn.

41

www.digibuc.ro

[DRACUL 5! PAPUCII BABEI]


11. Povestea vorbii

A fost o 'nsotire ce trdia 'n iubire,


In pace, in tihn si'n mare unire.
Ei nu stia ceart irr'odatil in viat,
Ci-si da unul altuia, vorbe cu dulceata.
In scurt, intr'arata trlau acesti bine,
Inct de poveste era la oricine.
Dracul ins care 'n caznici coada-si vArd,

Si face sd 'nceaph-intre ei, grh,


Se sili, p'acestia cu neincetare,
Dupd a sa voie
aducd 'n stare.
Intinz.nd el darii cursele lui toate
Si ca sa-i supuie vaznd eh' nu poate,
Cauta o baba, auzind ea ele
Il intrec pe dnsul la drdcii i rele.
S'a gsit pe una, Visana anume,
Intia drcoai dracilor din lume.
Se duce la dnsa, pricina ti spune
Cti n'a fost pudntzi pe ei a-i supune,
Zicnd:
Stii cd este un grai de cnd vacu,
Ca1i sparge cu vremea opincile dracu,
Ia numai priveste opincile mele
Ca se trentuir in mici peticele,
5i tot nu pot inch sh bag intre
0 intrig mica si s-mi rz de dnsii;
DacA dar poti face mai mult dect mine,
Arat-ti puterea, te rog, fh-mi un bine!
Ea clati1) cu capul, i 'ntre rnjitur4;

Ii aratd colii cei pociti din gura,


Zicnd:

Ei copile! vezi cA e pricina,


Ca nu stii pe unde se udA gAina.
Iti trebue inch, sA inveti la scoalii,
Desi esti diavol, dar ti-e tigva goal.
1) clatina.

42

www.digibuc.ro

O batrana, astfel cum md vezi pe mine,


Nici la degetu-mi al mic, nu te pui pe tine.
Zise el:
Se poate, pe vorba-ti se vede.
Dar pan' nu vad cu ochii, nu-mi vine a crede.
Ei bine, dar ce-mi dai? btrna intreabd,
pe capul tatii, nu mA duc degeaba.
Bucuros, raspunde, pe loc voi .fi gata
SA-ti dau o pereche papuci galbeni, plata.
Nu m'as fi dus, zise, dar cu aste toate,
Merg ca sA vezi numai, Visana ce poate.
Deci incepu baba adese sA mearga

La acea femee, cascioara sa-i sparga.


Gasi ea mijloace s'o 'mprieteneascd,

Cu una cu alta ca sa o momeascd.

$i precum pescarul undita-si intinde


Si cu rm 'nsald pestele ce-1 prinde,
Asa isi intinse planurile sale,
Spre ea ca s'o traga cu vorbe morale,
Pana cnd vazu ca prinse ea putere

$i are mijloace ac s bage'n miere.


Asa 'ntr'o zi, 'ncepe ferneii sA zica:

Ofl fetica mama! cum esti frumusicA,


Cum Ai vaz purtarea, curn te vaz cinstita
Si cum esti de blnda, cu firea tilmita,
TrAiesti incai bine si cu barbatelul?

Or ca pisicuta (gar, mar) cu catelul?


Dar sa nu-ti prea pese, ca. toate-si au leacul,
Eu am mestesuguri sa 'mblnzesc pe dracul,
Sa ti-1 fac sa fie blndisor ca mielul
$i sa-1 joci cum joaca mta
Nu-mi trebue, mama, tngra ii zise,
Soarta mea un prea bun barbat bni trirnise;
Drag mi-a fost si-mi este, el iar ma iubeste,
$i ca noi imi pare ca alt nu traeste,
De ceva de-1 supar imi crede, m iarta,
Caci matele in orn Inca, tot se cearta.
Sunt prea multumita cum trdiese in viatd,
43

www.digibuc.ro

Numai snritate sfntul s trimeatA,


Or si cum, Tetico, ti rAspunde baba,
supune, altfel merge treaba,
Gaud il
CA usturoi dulce i blirbat iar moale,

Nu se poate'n lume, el nu poarta poale.


CM: de bun sa-ti para., tot el ciocan este,
C'asa li-e ursita bietelor neveste:
N'ai sA-ti deschizi gura s-i dai vr'o porunca
CA 'ndatri asupra-ti ura i aruncA:
Numai a lui vorbri'n seamd sA se tie,
El ca untdelemnul d'asupra sa fie,
Sa-ti fac eu un lucru, ascultri de mine,
Sa traesti cu dnsul inc si mai bine.
Il imbrobodesti, stii, chiar ca p'o muiere,
Ii pui in cap testul, i rabd'n tAcere.
TAnAra, aceste auzind, se pleac,

5'ascultati pe baba, ce-o 'nvt sa-i facA:


Na Ast brici, ii zice, ca-i vrAjit de mine
Si la prnz brbatu-ti acasA cnd vine

5i and dupA mas o vrea s se culce,


Tu du-te la dnsul cu firea-ti cea dulce,
Prefa-te cA il ei, in cap a-i ucide
5i cnd vezi c'adoarme i ochii inchide,
Atunci scoate briciul (vai de amagire!)

5i crucisi din paru-i taie patru fire,


$i mai catre seara, firele acele,
Mi le vei da mie sii le pui la stele:
Apoi sa vezi viat, sA vezi fericire,
S vezi trai atuncea i srt vezi unire!

Proasta tineric Iriciul in sail bag*


Dorind sA se La sotului mai draga;
Baba d'alta parte la brbatu-i merge,
Din ochi Ii clipeste, il miscA de haink
Se face cA are sa-i spuie o tain.
El, vrnd iar sA afle ce o sa-i vorbeascrt,
Se puse s-i spuie si ea s-i sopteasca,
Zicnd:
Dragul mamii, of! ce te asteaptii 1
44

www.digibuc.ro

Ce nenorocire ti s'a pus in fapta 1


Sotia ta astazi, perechea-ti iubita,

0 sa te rapuie cu moarte cumplita:


Ca ea cu un tnr are inclinare,
Pe care-I iubeste mai de mult, imi pare,
$i el un brici dndu-i, o 'nap dusmanul
Ca sa-ti taie capul, astfel dndu-i planul:
Astazi cnd vei merge sa prnzesti acasa,

0 sa ia sa-ti cate, in cap, dup masa,

$i viindu-i bine 'Tana o sa-si puie


Ca sa-ti taie gtul si sa te rapuie,
Si dac'a mea vorba necrezuta-ti pare,
Prefa-te ca nu stii de nici o urmare,
Si-i vedea al cad gndul cum ii este
SA zici bogdaproste ca iti dedei veste.
Omul, cum aUde, speriat peste fire,
Sta la indoiala si'n nedomirire,
Se muncea cu gndul, cum a lui sotie
Inteatirt tirana asupra-i sa fie!
Si cum andrazneasca la o asa fapta,
Cu totu'npotriva si neinteleapta?

. Nu gndeste urma! nu gndeste raul!


$i acel ibovnic al ei, nataraul,
Cum puta s'o'nvete ca sa ma omoare!
Nu stie ca-i ocna si spnzuratoare?
$i ea, ticaloasa, nu putea sa-mi spuie,
Caci dragoste'n silii, niciodata nu e.
Eu, frate, ma due de la tine,
Sa-mi fi zis:
Ca nu esti pe gustu-mi, n'ai nirnic cu mine,
5i-i dam voie insumi sd mearga in pace,
Cu el sa traiasca, pe uncle ii place;
Pe semne pcatul si ata ii trage,
Amndoi viata in nevoi sa-si bage.
Ce zic, nici eu nu stiu, asa e se vede,
Vorba de rau omul prea lesne o crede".
Deci dar Old voiu duce si ma voiu preface,
Ca nu stiu nimica, s. vaz ce se face.
45

www.digibuc.ro

Judecnd acestea, se duce acasi,


Ca si alta data, se puse la masa;
Mncnd in tacere si'ntristat cu totul,

Se dete p'o perna, rezimndu-si cotul,

De necaz si ciudd foc iesia dintrInsul,

i nevasta veni lng d'ansul,


Ii apleca ins i capul pe genuche,
Stai s vAz, zicndu-i, ai vre-un pducbe?
Asa el se lasd sa vaz ce-o face
Si ca cnd adoarme mijind se preface.
Ea atuncea briciul, incet din sari, scoate
S'asupr-si porneste urgiile toate:
Ca el, cum o vede, in picioare sare,
li ia din mAini briciul, zicnd cu strigare:
Tirana muiere, sta-li este dorul!
Asta-ti e credinta, asta-ti e amorul!
Asta-ti e morala cea afurisita!
Asta-ti e virtutea cea nelegiuital
Cum din cer, nu cade, fulger s te arz,
Sa te mistuiasca, traznet s te piarz,
Cum nu se- despic locul ce te tine
$i s te Inghita de vie pe tine!
Fugi! piei, nemiostivo! nu-mi sta inainte.
Nu'ncape'ndreptare, nu ascult cuvinte!
Du-te de trieste cu cine i place,
Dintr'aceast clipa pleac d'aci, drace.
Ca mi-ai voit raid, nu-ti fac rspltire.
Bogdaproste babii, ca mi-a dat de stire!
Ar fi vrut saraca sa-1 incredinteze,
Dar cine-i da pas ei, ca sa se'ndrepteze;
Geaba ea acuma, facea juriminte
Ca cutare baba a scos-o din minte:
Si-a pierdut credinta ca si Eva raiul,
Si ca pn'aicea. nu le-au mai fost traiul.
Care svrsire vazndu-o, dracul
S'a speriat cu totul de baba, saracull
Atat ii fu frica de .acea batrn,
lath'

46

www.digibuc.ro

In cat nici papucii nu-i dete in mna,


Ci i le (I) intinse c'o prjina langa",
Ca nici rasuflarea-i la el s ajung
$i ca d'o aspida 4) s se otraveasca.
facd in lume s se pedepseascii.
Ltd dar minciuna ce face in lume,
D'a carei pricind istorii sunt sume 2).

VII. Despre nAravuri rele


Cu Fhiopu'ntr'un loc de sezi,
Te inveli sii schiopatezi.
Si
Cine-va cand locueste

Cu mgarul cel trndav,


Or par din el se lipeste,
Or ca vre-un alt nrav. Si
Cu pticurarul cand traiesti
Trebue sa te mnjesti. $1
Nravu'nradacinat
Nu poate fi vindecat.

Pen[truca

Cine or ce invata,
Nu uita in viata.

Fie[care zice

Buba cap nu face,


Pn nu se coace.

Toate dup neam merg.


La tulpina lor alerg.
Din rdacina cea rea,
Odrasleste smicea 4) rea.
[Multi zic,

Meserie are bun:


Ins ea nu schimba firea,
Nici strpeste nardvirea.
[Pentruc
Pomul lesne se'ndrepteazd,
De mic pan'ancovo;az5.
[Cci orce
Cnd odata se strmbeaz.
Anevoe se'ndrepteazd.

$i

Firile cnd se'ncurc


Anevoe se descurca.

Si

Rana daca se deschide,


Anevoe se inchide.
$i de
[multe ori,
Din zgaibulita 3) cea mica,
Bub& mare se ardica.
[Totdauna

Foc dup foc, rau dupa eau.

De
[aceia

Da-i s nu se nraveasca,

Nu-1 lsa s se -sfinteascd.=Si.

Pmntul pasta nu-1 calca


Oale nu poate sa-1 fac.
Copilul nepedepsit
Rmne neprocopsit.

[Dar incA
1) $arpe veninos.

2) Multe.

3) Coaja pentru !Juba.


4) Creste vlastar.

47

www.digibuc.ro

[CEI TREI MARTAFOI] 1)


12. Povestea vorbii
Povestesc c. intr'o vreme, dar nu se stie'n ce ani,
Ca'ntr'un oras oare care ar fi fost niste golani, 2)
Bagabonti, crai, 3) haimanale, s'alt or earn vreti sa-i
Oameni frd capataie, sarlatani neprocopsiti:
Erau de aceia de cari parintii ca. Ii iubesc,
Ii tin tot pe Linga dnsii si la pieptul murnei cresc,
Lsandu-i intea lor voie, paria se lac mari, strengari,

S'ajung in cele din urma desfanatilor stegari,


Ca in loc sa se apuce de negot sau mestesug,

Ei p'alti, asemeni cu dnsii gasind, fac prietesug


5i apuc prin mahalale, impreund inhaitati,
Umbld, miroase pe uhu ca niste inversunati,
Orce zboard li se pare cd il vor putea manca,
Intind felurite curse, in mama a-1 apuca;
Rsipesc f Ara de milk parintescul lor rmas,

Dan, pang numai in piele si in camase, se las';


Apoi riimaind goi pusca, or macar i imbracati,
Neavnd ce sa mai toace, dup cum era'nvatati,
Or se apucii de hotie, or de inseltorii
Si'n cele din urma, intra in ocne i puscarii.
De astf el de caractere, era s'acesti trei golani,
Martafoi porniti spre rele i pe fata hotomani,

A arora istorie vrero aici s'o povestirn,


Care, precum ni se pare, nu stria ca s5. o stim,
Ca vom vedea'n haine bune, niste oameni imbracati,
Umbland cu mestesugire i 'nselnd lumea, prin piati.

Intr'o zi, ei se adund i 'ncep a se intreba,


Cum si ce fel sa insele acum, iar pe cineva?
Asa zice din ei unul:
Eu de peste ingrijesc.
Al doilea zice

Iar al treilea raspunse:

Si eu untdelemn gdsesc.
Daica e asa dar,

1) Netrebnic.

2) Om fAra cApAtAiu.

3) Desfanat.

48

www.digibuc.ro

K ZIAEVE
D

Z P (t)

ZE IF

OBECTEA
If MOH AgMe
pswi AA
1.11i

Sarni.
gtiAT

AgME

1111T011

11ApTi 1

4Lei

K*11151'8111i. 1852.
Apron Uann.
TinorpaCa
ZS i

www.digibuc.ro
Anton Pann, Culegere de
povestiti sau Povestea vorhU:
Bucuregt; 1852.

Eu trebuie sti iau pine, or curn de la vr'un brutar,


Dar pentru vin ce vom face? intreaba unul din ei.
N'ai grije, raspunse altul, iti gasesc ct vrei sa bei.
Deci plecand cel pentru paine, i trei parale avand,

Merge la brutar cu ele

si le (1'6'n

zicnd:

Poftim aceste parale, datoria sa-ti platesc,


Si pentru ca avui credit, iti prea foarte multumesc.
Ce fel? dator cnd imi ramasesi?
Intreabg brutarul:
Nu stii, alalta-eri (zice) o pine cnd imi dadesi?
S'asupra-mi ne-avnd parale de tot, ca sa ti-o platesc,
Ti-am zis, rnine sau poirnaine, Cusurul ti-1 implinese.
Brutarul se gndi'n sine: Ce stiu?... poate i-oi fi dat,
Si, precum se vede treaba, nu tiu minte, am uitat;
Dar bravo! orn drept saracul, cu frica lui Dumnezeu!
cer eu.
0 datorie uitata, plati far%
Dupa ce dete parale acela, chip a-i plati,
$i putin Incoaci-incolo dupa ce se invarti,

Veni la brutarul iarasi, se facu a curnpara,


FAra sa aib in punga macar o chioara para.
Fratel Eu azi, cu graba plecnd.
Zice catre dansul:
Am uitat pe masa punga, niste socoteli fcnci,
Ci te rog iarasi fa bine si-rni cla in credit trei pini,
Si mini de dimineatii iti dau paralele'n maini.
Bucuros, zise brutarul, ma'ncrez la un om cinstit,
Ca Wiz ceia ce uitasem, ai venit i mi-ai
Asa brutarul se'nsald, c'uneltitul mestesug.
Nu-i da prin gaud c'o sa-i joace un astfel de viclesug.

Cel cu undelemnul jar& un mare ulcior hand


Si pe gur un burete, inluntrul lui bagnd,
Se duse la bacanie cu dnsul numai de eat
Si porunceste sa-1 umple cu untdelernn pana'n gt;
Dupa ce-1 umple bacanul, el atunci cu grai semet
spuie, cum II vinde? cu ce pret?
Il intreaba ca
Pretul, raspurise bacanul, chiar sa stii i singur pota,
Trei lei II este ocaua, precum ii vindem la toti.
Trei lei? acesta ii zice, toarna-1 inapoi, nu-1 iau,
Cu asa pret nici odata n'arn cumparat, nici nu-ti dau:

Iti dau doi lei jumatate pe oca, de-1 dai sa-mi spui.

49

www.digibuc.ro

Nu poci mai jos li rspunse, mai bine 'napoi il pui;


$i zicnd aceasta 'ndat., 1-a'ntors cu fundul in sus,
De necaz multe zicAndu-i, inapoi in chiup 1) 1-a pus;
Atuncea 'nselAtorul, luAnd ulciorul, s'a 'ntors
$i spargAndu-1, din burete destul untdelemn a stors.
Al treilea, ca i ceilalti, in pescarie mergnd
$i la un loc un crap mare, ca de opt oca, vAzAnd,
Porunci (ca un orn mare) s-1 atArne in cntar;
Dupa ce-1 cntri zise:
Acum s faci bine dar,
S-mi dai un orn sa mi-I duca acas sa-i i pltesc,

Finda n'am bani la mine, attia cti trebuiesc.


Pescarul:
Bucuros, zise. $i ii dete un fecior,
Spuind c(i lei s-i rspunza, cel gndit de negustor.
Lund pestele feciorul s'abia ducndu-1 de greu,
Merge dui:a el in curtea unuia arhiereu,

$i ad 'ntr'un loc oprindu-1, ii zise:


Stai putintel,
66 m duC s spui in cask cati bani sa-ti dea pentru el.

Rmind sluga afar, el intra la arhiereu


$i zise:
Venii, prea sfinte, cu un Met frate al meu,
S-ti faci pornan cu dnsul, vr'o molift sa-i citesti,
Ca prea mult se bantuieste de suprri diavolesti;
Alte rautti nu face, nici nu da cu bolovani,
Ci tot vorheste de peste, si se ceartd, cere bani.
Ii zise arhieretil:
Unde e? Adu-1 aici.
$i sluga mea ca s-1 tie s vin 'n cas s-i zici.
Pescarul biet, ca tot prostul, in cas dac intr.
De cAteva vorbe groase ca s-i zic se pastra,
$i'ndat:
Printe! zise, hai mai curAnd de 'mi dati bani,
Ca n'o s stau eu aicea, si va astapt zece adi!

Ti-a spus pestele ct face? este tocmai opt oca,

Mi-arn rupt mAinile cu dnsul, dar era proaspt, misca.


Cuviosul orn crezuse, c'n adevar e nebun,
$i chiemAnd doi insi indatd, iau cu sila, jos ti pun,
Cere 'n grab un molitfelnic i 'ncepe a-i citi.
Iar pescarul striga tare, pestele a i-1 plati;

Pe care neascultndu-1, il linuri jos, mereu,


1) Borcan.

50

www.digibuc.ro

PAn'i citi o gramada, batrAnul arhiereu,


Apoi, afar& scotAndu-1, el iar bani cernd striga.
Iar slugile ii ziser sa taca ca-1 vor lega,
Atunci pescarul se 'ntoarse, la scaunul sau, nedijit

Si spuse ca pentru Oath' o molifta i-a citit.


Iar acel amagitorul, (sic) luhnd pestele porni

Si mergAnd cAt mai in grab, cu ceilalti se intAlni,


Sfiituir impreun cum i ce fel a-1 gti,
Si vreun nlestesug iar.5i, pentru vin a unelti.

Asa cu totii deodatd, la un arciumar mergAnd,


Ii deterii 'n milna toate, invatndu-1 i zichncl
Crapul sag curete bine,'s-1 cresteze frumusel,

S-i puie piper si sare, s'undelemnul peste el,


Si cu o tava sa-1 duck sh se frig& la cuptor,
In loc de apd turnndu-i pe deasupra vinisor,
Si ca ei, ceva prin piata, pAna se vor invArti,
0 s vie sa mnmce, dup ce se va gti.
Dupa ce dar s'a fript crapul, chtesi trei s'au aclunat,
Si s'au asezat in odaie, la un chef Indelungat;

Vin, rachiu, pelin baura, pang cnd n'au mai putut,


Si and voir sii piece socoteala au cerut;
StapAnul &And socoteala unui baiat ce-1 avea,

Il trimise in odae zicAnd, atAti lei s dea.


Dnd biiatul socoteala, ei pe loc s'au apucat
Si fiestecare mAna, in buzunar, a bagat,
ZicAnd cu toti inteo gura:
Eu platesc, ba eu pritesc!
Se fac cii unul pe altul, a se lsa nu voesc:
SThdindu-se ei, in astfel, ca la un minut de ceas,

Dintr'insii se scul unul si zise cu mare glas:


De vreme ce fiecare avem poft s pltim,
Ce trebue, inteatata, sii. stain i sa ne sfiidiro?
Ci s'aruncam sorti mai bine si pe cine va cadea,
Atuncea toti sh se traga i numai unul sii dea.
Raspunse altul
Prea bine, bravo! asa vom urma,
S legam pe cArciumarul la ochi bine c'o basma,

$i din noi, din trei, pe care mAna ii va pune el,


numere banii indath i s plteasca acel;

51

www.digibuc.ro

Si cu 'nteles se'nvoirA, cum si fitcurd asa.


Cnd la ochi legat b5atul, prin odaie se 'nfsa,
Au sters'o toti cede unul, pe us'a' in graba esind,
L-a lsat s dibuiasa incoaci, incolo pdsind;
Intr'acestea iacii vine stilpnul s'au dupit el,
S vazd ce viboveste Si nu vin,e nici un fel;
Iar bdiatul, care parch' de-a mijeal) umbla juand,
Puse mna'n grab pe dnsul: Tu, tul s pliitesti" strigand.
Iar stdpAnul sau ii trase cteva i il Wan,
Zicnd:
Eu paid odat s'acum o s'a' p14testi tu.
L'aceast insehitorie, celor trei li s'a infundat.
CA in mana stpnirii, prinzndu-i, legati i-a dat
Unde si de alte multe, cercetnd i-a dovedit
Si prin judecat dreaptii la ocna i-a osndit.
*

-*

Ce nu ar face cridrnea 'de n'ar fi stzipinitoril


De n'ar fi temnite, ocne i n'ar fi pedepsitori!
De aceea totdeauna, trebue srt multumim
Stutpnirii cei inalte card supusi ne numirn;

Cad prin marea sa 'ngrijire privigheaM peste noi,


Ne apiir, ne fereste ca pdstorul de oi,
Care-si ingrdeste turma cu cini vioi si'natati,
Ziva, noaptea s'o pazeasa de lupii inversunati.

VIII. Despre ngravuri rele iarris


Naravul din fire n'are lecuire.
Lupul pitrul i schimb'a dar Miravul nu i-1
Ce ese din pisica soareci miinncl
Toate merg dup neam.
Pestele de la cap se impute.
Poama nu cade departe de tulpina ei.
Dintr'un rsur ese i trandafir i mrilcine.
Copilul e ca maimula: ce aude face.
Ce a fAcut mam'a i tata, o s faca fiul i fata.
1) De-a v'ari ascunselea.

52

www.digibuc.ro

Unde a sdHt capra, mai presus sare iada.


Prost se naste, prost creste, prost moare.
Cine furk azi un ou, mAine furA un bou,
Cine furA azi un rac, =line furd un gAnsac,
Calul far& dipastru, cade in prpdstii.

Unde nu e pisick soarecii steag ridick

Ins

Nelegiuitului il vine de hac necredinciosul.


Tiganul, pAna nu furd, nu se tine om.
Uncle gAseste pus rAu, e pune bine.
Ovreiul, pAnA nu insalk nu mAnAncd.
GAseste sat fAra cAini, umbl fAra ciomag.
Jj ia Mima in dinti i funia in traistii.

Nu judeca urma, iasa unde o ei.


Este ac si de cojocul lui.
Rau faci, rAu gsesti.

Dar

Bataia e din rai

totdeauna
E rasfA(at inaintea bAtiiii cu cAteva palme.

Ca'

Unde se gAseste saua se cere ipingeaua.1)


Vinovatul -negonit fuge.

Desi,

Insd

Fuge de ploae i d de noroae.


Hotul fur i jurA. Dar geaba.
Incotro .sovai 2) tot de belea dai (zisa tiganului).

De n'ar fi hoti, n'ar fi nici puscrii, temnite,


De n'ar fi pAgubasi n'ar fi nici hoti, adica:

CA

In putina cu argAsealk

[PIELEA IN AIi,GASEALA]
13. Povestea vorbii
0 vulpe rAu stricatoare,
Ducndu-se 'n vAndtoare,

IntAlni in drum p'o vale,


Pe cum:km lup iii cale
si-i zise rAnjind mAsele:

Cale bunk cumetrele!


Dar incotro, Ong unde?
Ia, pAn'aci ii rAspunde,
MA auc pAn'la o vecinA
SA"ngrijesc de vreo gAinA,

1) Haina de drum cu gluga.


2) Incet, incet (te duct).

53

www.digibuc.ro

Dar tu ce

lsat casa?

Am plecat s dau cu plasa

Co lea 'n acea coteneat 1)


SA vAz n'oi vAna vreo rat?

Ne-am folosit astA sear.


Dar unde ne'ntAlnim iarA?

Zise ea: fArA greseal


In putina cu argAseal.

Zise astAlaltA iarA:

Aideti impreund dar


Si gAini, rate ori ou
Le vorn imprti in douA.
Bine, aide! Si -plecarA,
VAnard pe cAt vAnard

Drept este si prea fireste


CA hot cu hot se'ntrilneste,
Mai lesne in puscdrie

Si dup ce impArtira

DecAt in negustorie.

Toate cAte le hotirA,


CAnd cu ele se'nclircard
pe la case-si plecarA,
Incepur sa-si ureze,
Santitosi sA ospteze:
Noapte bund, cumetrele,
Feri-te-ar sfAntul de rele!
Iti multumesc cumetritii.
Domnul bine sA-ti trimita,

Dar betiv, cu betiv unde?


Inca si el ne rspunde:
Unde-mi toarna s-mi ud
[gAtul

Si imi mai petrec uritul.


Asa i alt, prin urmare,
Mai lesne 'ntAlnirea-si are

Unde-1 trage pe el ata


Ca s-si petreac viata.

IX. Despre frica lui Dumnezeu


La orce te pricepe,

Te inchind si incepe.
FA orce in legea ta

$i la alti nu te uita,
Omul care e stricat,

Legea lui cea pArinteasc.


Fiecare, cum apucA

Astfel trebue s'o ducd.


Creden Domnul cinstind
[sfintii,

Nu se teme de pcat.
Cine injur de cruce,
Ca ea o sA se usuce.

Cum te-a invtat


Din cele ce-ti scrie'n carte,
Nu te duce mai departe.

Cine legea nu-si cinsteste


FArd lege se numeste.
Cine'ntealt lege sare,

FA'n viata ta tot bine,


Chiar i legilor strAine,
Binele de rAu te scapA,

arunci chiar si in apA,

Nici un Dumnezeu nu are.


Omul trebui sA cinsteascd

Omul d'unde nu gAndeste,

1) cotet mic.

54

www.digibuc.ro

Toata fapta e 'nprurnuta.


$i cea rea i cea placuta.
Astzi faci ru cuiva, orce,

Bindle se rsplateste.
Dumnezeu cnd te ajuta,

Plumbul ti se face plut,


Cnd Dumnezeu vrea cu tine

$i dracul cu colaci vine.


Munca cnd ti-o cauti bine
Si Dumnezeu e cu tine.
Cnd se trudeste sracul,
Dumnezeu ii umple sacul.
Cine'n lene se traste,
Dumnezeu il paraseste,
Cnd rogi pre Domnul,
[munceste,

Ca. atunci te miluieste.

Mergi, munceste ca sa ai
Si la un sarac sa dai,
Cnd dai la cei neavuti,
Pe Dumnezeu imprumuli.
In bani nu te gurguia, 1)
Ca Dumnezeu da i ia.

Maine altul ti-1 intoarce.


De faci astazi cuiva bine,
Maine dela altu-ti vine.

Dumnezeu dou sari are,


S suie si s coboare.
Pe saracu'n nevoi crude
Numai Domnul il aude.
Urgii asuprii ii chiam.
[Cci

Durnnezeu tiran nu este,


Binele la toti voieste. Ci
Roag-te pentru or cine,
Ca sa-ti dea si tie bine.
Gaud vreun cuget te'nboldeste,

Intai la pacat gndeste.


Scriptura i sfanta lege,
D'a'ndoasele n'o'ntelege.

[SPOVEDANIA TIGANULUI]

14. Povestea vorbii

Multi dac aud cuvinte din scriptura s'alte carti,


Dupri neroada kr minte le strmbez in alte
Popa satului odat la biserica'nvatnd,
Si tiganul, cum e data, cu toti atunci ascultnd,
Daca sfarsi cele scrise din invttura sa,
Ca un dubovnic, mai zise si de ceia ce-i psa.
Aelica : s ingrijeasc mic si mare, bun si prost.
Ca s se ispovedeasck (fiind atuncea in post).
Dup4 vorbele acestea le mai zise, la sfrsit :
Si s stiti c iertat este pcatul mrturisit.
Ins pentru tot pacatu-i zece pomeni de va da,
1 Fuduli.

55

www.digibuc.ro

Miluind sraci din satu-i, or de prin alt undeva.


Asa dar tiganul care In bisericA era
Si aceast predicare de la preot auzea,
Asta nu e lucru greu,
GAndind, zise intru sine:
Dacii este asa, bine! impac eu pe Dumnezeu.
$i astfel mergnd el face, si milostenii
C popii asa Ii place, gndind in cugetul su,
Apoi, fileAnd el acestea, in minie iar i-a venit,
C pAcatul iertat este, daca e mrturisit.
Asa la preot se duce s-si spuie al sail pdcat,
$i'n mn ceva Ii duce din cele ce a furat,
ZicAndu-i: Eu, Orin tele dupA cum ai cuvntat,
Am fcut bune si. rele i crez ca voi fi ertat.
Dar ce ai fAcut? ii zise preotul la el privind;
Raspunse el: D'ale scrise pentr'un ca mine misel.
CA d'o face ceva rele, dupA cum am fAcut eu,
5'o da pomeni pentru ele, 11 iart i Dumnezeu.
Dar ce lucru fAcusi, drace? duhovnicul l-a 'ntrebat,
SA vz lui Dumnezeu place cele ce tu le-ai lucrat?
Apoi sit vezi pArintele, ii rspunse el tusind.
Odat 'n zilele mele, la bisericA viind,
Brodii cnd citeai p'o carte...of! Doamne! cum imi placeai!
Ca eu cum starn, de departe am auzit cAnd ziceai:

Tot pcatul ertat este, dac e mrturisit."

DupA ce zise aceste, stnd putin, iar ai grAit:

Dar insa sA imprteast zece pentru un pdeat,


S dea ca s-1 rdsphiteascA i asa va fi ertat."
Eu, biet, On' la acea vreme furam si nu prea furarn,
CA mA temeam de blesteme, s fac pomeni nu tiam,
Iar de-atunci pAn'acurn drept, am furat s'am hotit
spuiu numa ce pomeni am impArtit:
Aci'n sat inteo grdind, vdznd un porn pArguit,
Zburai dupA o albira i sus pe el m'am suit;
Mncai ct mncaiu de foame, si apoi m'am apucat,
N'am lsat pe dnsul poame, tot cu traista le-am carat.
Si ca vr'o zece din ele la unul, alt
Insurni cu minele mele, cu care le si hotii,
$i ascultA

56

www.digibuc.ro

Ca sii-mi mAntuesc pacatul, dupti cum am auzit,


S'apoi mergAnd fcui altul i iarAsi am impartit.
Popa fAcAndu-si rAhdare, dupa cum si trebuia,
Ii zise blAnd:
Spune-mi care? El ins& cam soviria.
VAznd insA c nu-1 lasA i sa spuie il silea,

Itispunse:

Apoi imi 'Jas.& s nu dau de vr'o belea.


Popa zice: Nu te teme, eu nu sunt judectitor,
Ci Durnhezeu dupa vrerne iti va fi rspltitor;
De aceia spune toate, de vrei de pAcat s Scapi,
Ca s vAz eu de se pcoate In iad, in munci, sa nu'ncapi.
Apoi, zise:
PArintele, gAsii un bou rtcit
$i vilzAndu-1 bun la piele, 1-am thiat si 1-am befit;
Carnea o fcui parale, la alt sat daca trecui,
Ca stlipAn pe ale sale, pielea opinci o fAcui,

$i zece perechi din ele am luat, am numArat


Mai slabe, mai subkele i de pomand le-am dat.
Proclete, 1) popa ii zice, of ! vai de sufletul tau!
CA'nvAtAturile scrise le-ai ttilmcit asa rtiu.
Ce ai socotit ligane, pe Dumnezeu s'amge,sti?
Amar de tine", sill-mane! Iadul o sti mosteneti,

Pentru una s dai zece ai uneltit mestesug?


Dar sa stii eh' nu se trece la Dumnezeu viclesug.
De vreai s fuH cui-va bunul, trebuia s intelegi
SA dai zece pentru unul, nu opinci, ci hoi intregi.
Asta-mi era 'nvttitura in biseric atunci,
Aste mi le-a rostit gura, ca sA vA feresc de munci.
N'am zis s fuH, s faci rele i pomeni sA impArtesti,

Ci s te feresti de ele, s nu le obisnuie,ti,

Cu astfel de datoHe s nu te insArcinezi,


CA lesne nu o sd-ti fie pcatul s4i usurezi.
0 vai de mine, sAracul! Zise el dAndu-5i in cap,
CAA de rAu mi-a soptit dracul, in mAna lui ca s 'map!
Eu cAnd le fAceam aceste gAndeam c m folosea,
Dar acum vaz fArA veste esind altfel la vopsea.
Sunt rtitcit, pArintele, invat-m6 ce s fac,

Ca pentru faptele rele n'am ce sti dau, sunt


1) afurisit.

57

www.digibuc.ro

DA-mi un canon cum iti place i eu sri mil pocesc,


CA doar il voiu putea face, de iad sd m mAntuesc.
Raul meu! preotul zise, canonul 1-ai auzit,
Pe cAt citeam cele scrise i tu altfel le-ai sucit.
Dar canoanele mai grele altii ti le vor da, nu eu,
CA or cine face rele, il d in cap Dumnezeu.
StApAnirea temniti are, cum i ocne pentru hoti,
Pe lAngd bdtaia mare, oe-o dd drept canon la toti.
X. Despre Men. lui Dumnezeu iarn's

Ochiul lui Dumnezeu nu doarme.


Dumnezeu nu rdspltete ca dumianul, ci gonete cu anul.
Pe omul ru il insemneazd Dunmezeu.
Pdcatul hi cautd vinovatul,
De aceia nu asculta la care zic:
Pdcatul nu e cAt mAnzatu1,1) ca s-1 vazii tot satul. Si
Cine crede in cruce, ca crucea se usucd. Sau
Dece sd-mi plec capul sdnltos la evanghelie.
Sau
Nici s vdz vr'odatd drac, nici cruce de el sd-mi fac.
Ci,
De oameni lid s te inchini i sd. fugi ca dracul de tdmAie,
Fd-ti cruce mare pe sAn, ca dracul este bdtrAn,

Dracul nu are treabd, nici nu ade de geabd.


Dracul nu face punti i biserici, ci intinde curse i piedici.
Omul are i. moarte i. viatd.
Moartea nu vine cAnd o chiemi, ci te ia cAnd nu te temi. Dar
Pdcatul mdrturisit este iertat.

Nu linge unde-ai scuipat.


Fd ce iti zice popa i nu face ce face el. Cci,
Se intAmpld sd cazd in curs i. cine te invat s. te pdzeti
rde (Musa.

Unde e intelepciune scurt, i nebunie multi.

Vulpea cAt e de viclean i de multe ori cade in curs


[cu toate picioarele ei.
Calul e cu patru picioare i tot se poticnqte.
Nimenea nu e ue de biseric.
1) vitel de doi ani.

58

www.digibuc.ro

Cine este sfnt, pe asternut moale nu doarme. Dar


Cine nu roaga pe Dumnezeu?
Nimenea nu zice:
Ia-mi Doamne, ci: Da-mi Doamne.
[Insa

Rugaciunea omului beat Dumnezeu no primeste.


In loc de dobanda se porheneste cu osanda. S'apoi
Pe laugh lemnul uscat, arde i cel verde.

[OLOGUL PEDEPSIT]
15. Povestea vorbii

Doi cu picioare oloage mergnd s'ajungnd un deal,


Unu 'ncepu sa se roage, cand se octihnea supt mal:
Doamne, dad)." ai putere sA faci minune din cer,
cer:
Implineste a mea vrere la pasul meu ce
Sloboade de sus acuma inaintea mea un cal,

Sa 'ncalec pe dnsul, numa Od voi sui ast deal,


Ce spui, prietenul meu?
Celalt incepu sa zica:
Nu Ai este tie frica c mnii po Durnnezeu?
Vai! nu 'ndrlizni fratioare astfel de vorb sa zici,
Vr'un traznet sa nu pogoare sa ne omoare aici.
Tocmai cnd vorbeau aceste d'odata s'au pomenit
Ca 'n spate-le fara veste un inarmat a venit,
P'o iapa slaba cLare, c'un mnz bolnav dupa ea
sili ca'n spinare, pe bolnavul mnz s-1 ia.
Dnd cu un bici ca mai tare sa-1 suie pe acel deal;
'Tap in loc de &Mare, ruga-1 facu pe el cal.

XI. Despre prostie


Prostia i nerozia

Se rudesc cu nebunia,
Prost din prost care se naste

E ca vita, doar nu paste.

Prost traeste, fra nume,


Prost se duce si din lume.

Cad

59

www.digibuc.ro

DM or i ce lemn ti place,
Fluier nu se poate face. Spre pilda :
F om dintr'un lemn de tei

$i ii boteaz Mad. Prostul zice :Tot, tot am numai o minte,

De var intai sd-mi fie,

Or de krill? (ce prostie!)


Prostul uit din natur
De la mar& pan' la gur.
Prea e tnr, n'are minte,
I-o creste d'aci 'nainte.

Zic unii :

E tnr i s'o mai face


Tivga de i se va coace.

Prostul,
Pune-1 s stea sa-ti vorbeascd

De vrei s te pcleasca.

Calci

Or gura or vguna 1-)


Prostului este tot-una.

Umbra ca s prinz roiul


intoarce inapoiul.

Si

Cata traist s gseasc,


Vrand &saga s-i goleasc. $i
Yrea s umple 'n put gleata
Cu gaura neastupat. Si
Se cilznWe d'adineaur
S faca in nisip gaura, El
Nu tie unde-1 mnnca
$i zice :

ScarpinA Inca.

Il mnnc 'n alt parte


$i scarpina in alta parte.
Prostul, cat sa-i dai bdtaie,
Face capul cat 11 taie.
Unde nu te in(elege,

Prostul,

De aceia,

Nu mai umbla s dai lege.


La ua surdului

Or bate deed fi pasa,


Or mai bine fugi, te las.

1) Vale Ingust.

60

www.digibuc.ro

Prostul,

S cumpere carne merge


$i pecea 1) vacii alege.

Acum

A pornit in cale lung


$i va 'ndat s ajunga.

$i

Ca s scuteaschl din cale,

De cu sear a plecat
$i in tin& s'a culcat. Prostul este ca
Orbul cnd dal de perete
Tocmai aci socote0e,
acum se isprve*te.

Sau

Tocmai cAnd s'a repezit


$i lurnea s'a isprvit. Prostul este :
Tine capra
impunge,
Iar altul st i o mulge. Adica
El poart ponosul
5'altul roade osul. Cad.

Cine nu se afl la nunta-i acas,


Atunci altu'n locu-i joaca cu mireasa. S'apoi
Lumea prin trg o voibe*te
$i el taind o gAndete.
Prostul i zice singur :
$i altul are cap, da,
Dar ca al meu ba-ba-ba!
Sau cum a zis una :
Cap d'avea, n'avea, el *tie,
Dar

cumprat tichie. 2)

[NEGHIOB FARI CAP]


16. Povestea vorbii
Trei feciori3) mergnd p'o vale

$i zArind un urs in cale

Altul a zis :
Cum se poate
Din vizuina-i a-1 scoateP-

Intl cum, altul iar zise,

CAnd suia cu grozAvie

$i intra in vizunie ;
Zise unul :
Ai s-1 prindem
Si la vr'un tigan s-1 vindem.

$i indat se descinse,
Dati brAele fiecare,
sa facem un' lung i mare,

1) Carne de rns.
2) Cliciula de noapte.
3) Neghiobi in ed. L

61

www.digibuc.ro

Si legndu-m pc mine,
Cu el de picioare bine,
SA tineti strns cu

and voi intra 'n vizunie,

S'apucnd pe urs d'odata,


S ma trageli voi indata,

Si apoi d'aci scotndu-1


Facem cu el ce ne-e
Astfel daca sfatuira,
Brae le ii indirii,
De picioare il legara
Si'n vizunie-1 bgar.
Cnd vru alarm sA intinza
Pe urs de urechi sd-1 prinza
Ursul de cap 11 apuc
Si cu totul i-1 imbuca,
El strigind intr'a sa ghiara,
Ceilalti cum 1-au tras afara,

Stau, se uit cu mirare,

Vazandu-1 ea' cap nu are,


Se'ntreb, zicnd: Fra(ioare,

Avutu-au Vlad cap oare?


Nu tin minte.
Unul zise:
Altul iar alte cuvinte,
$i nedomirili l'aceasta,
Au mers sa 'ntrebe nevasta.
Ma ei pe mortul lasa
$i mergnd la ea acas.
O'ntreb :Stano, ia ne spune,
C vrem sa stim a minun6,
Brbatul tau ce fel fuse,
Acum cu noi cand se duse,
Avea cap ca fie-cine

Or nu, cd tu stii mai bine?


Ea gnclind putin in sine,
Le raspunse :

Nu stiu bine,

Dar la Pasti imi par' si mie


C si-a cumpirat tichie.

XII. Despre prostie iara's


Ce mi-e prostul, ce mi-e nebunull
Ce mi-e Rada Badea, ce mi-e Badea Rada 1
Ia pe until de picioare i loveste pe cellalt in cap.
Cine se apuca sa invete pe nerod, nu se osibeste de nebun.
Prostu 'nvata barbierie la capul tau.
li dai un ban sa te raza i doi sa te lase.
Cu nebunul sa nu-li pui nici in clin, nici in mania,

El nu sae ce e lae, nici ce e Mae.

Nebunul nu asuda, nici la vale, nici la deal.


Tu ii faci cu ochiul, el iti face cu capul. Prostul este:
Caut Nan iapa si el calare pe ea.
N'au ajuns la rau i si-a ridioat poalele la brat'.
Nu-1 primeste in sat si el intreaba de casa parcalabului. 1)
Cineui pune mintea cu nebunul, este mai nebun,
1) Primar de sat.

62

www.digibuc.ro

Pe nebunul nu-1 aduci la cunotinta.


E anevoe sa tai porn i sa gone5ti orn.

Ziva buna de dimineata se arata.


Vitelul dupa baliga se cunoate, ce bou o sa se fad..
Puica pe creasta se cunoWe ce neam o sa iasa.
La satul ce se vede, calauza nu trebue.
Din coada pisicii gita de mtase nu se face.
In tigva seaca cat si sufli, nu poti s5. o urnfli,
Mintea de ar cre*te pe toate cararile, ar pate-o i magarii.
Orbului de geaha ii spui ca s'a facut ziva.
Prostul face ce vede i ce aude crede,

Ii pare ca cate sbor se mannca.


Surdului degeaba ii canti de jale.

El este,
Buna ziva, nea Istratel doi boboci de rata, frate!
Ma Istrate, tu eti surd.
Mai era colea un card.
Unde dai i unde crapa 1
Tu ce-i cnti i el ce-t-i dascnta?
Tu il trimiti la foc i el Ai aduce busuioc.
Tu 11 trimiti la surcele i el fti aduce floricele.

[GINERILE NEGHIOB]
17. Povestea vorbii

Un negbiob, cu totu'n vremea mai de mult,


ia nevasta facAn,d i el nunta,

Ca

De mas, bucate, in gaud li venise,

Dar cu ce sa fiarba de loc nu 'ngrijise.


Socrul ca i dnsul, vaznd cii nu-s lemne
Alearg la hora pe tineri sa 'ndernne.
Cine este mai voinic de duck?
Strigind:
Sa mearga indata, lemne sa aduca?
Ginerele sare, ia car i secure,
Ma duc eu, raspunde, i pleaca'n padure.

Ajungnd se uita la un copac mare...


Sa-1 duc intreg, zice, ce de mai haz are!
63

www.digibuc.ro

I-as face indatA pe -I.:4i ca sa-mi zicA :


Hop odatA mAre ! ce mai ginericAl

Dar numai el singur in car cum sA-1 suie !


Si-i veni'n gnd, carul alturi s-1 puie,
Ca tdind sA-1 culce, drept in car sa cazit
FAcAnd dar el astfel si trtind stejarul
Cum cAzu, indat ii turti jos carul,
Acum ce sA facti? FluierA, priveste,
Si'ntr'o parte s'alta sta. si se suceste!
ViizAnd cri nu-s boii, sii-i caute pleac,
Cu securea'n umiir si cu hirea 1) seae.
Si nemai gsindu-i, a i-a pierdut crede.
Iacil si'ntr'o baltii niste rate vede.
Nu-i venea prin minte ce o sA mai patii,
AsvArli securea s dea intr'o rat.
Nu innemereste, ratele zbor, scapA,
Si securea cade liAldAbAc in apA.

Pe loc se desbracii, se arunca'n balt,


NegAndind nerodu c'o sti path' s'alt.
Pe cAnd el cu totul se da'n afundare,
SA scoat securea din apa cea mare,
Vine oare cine pe ascuns, in tain,
Si-1 furA de-1 lag fArA nici o haind..
DupA ce rAmase gol numai in piele
Privind imprejuru-si, vAzu floricele.
S'a pus sA culeagri zicndu-si :
Nu-mi pasa,
Cu mAinile goale tot nu merg acasii.

S'asa numa'n piele se duse cu ele,


In loc de surcele ducAnd floricele.
XIII. Despre nerozie
cer sA-mi dea mie,
Si el iti intinde tie. Pentru di
Eu '11

Nerodul si cu nebunul
AmAndoi sunt frati ca unul.
1) Captnil.

64

www.digibuc.ro

Sau

110P0'11M1
ConmAHAgn 11041 sicrk ;76.
CgA Wi COMfigA
KgM 11110 4HWAA% Elf 0MgA ,
iLkffE

LID MA; UpTor 4i4 TOT EirkKgA

IltnAflpf

Elf

C%pAKgA ;

K% 6A ioa 91 rAHAftin
COAMIgA 'I M t91111E ;
IlpfKgM .441TpE AATE 6CTE

Lili gpizToark
C%flitql41-1 Agtm,
gli orriiiiT Ai MghlK%

WOE KAH,A,

111EVAHA RiOC
1111

Ariphici

nglkiH'TEA CE 411TincE

AA gMgp% KAM Elf Opli%

Uil OMA. Kg ilina'n MAN%


HAIETIM'A Aponnip%

Hal% KASHA 4A AA09Mip.

Anton Palm. Pagini din Povestea

www.digibuc.ro

thml 'altul tot un clrac,

Arandoi un ban nu fac. Precum e o vorba,


S'a intalnit in drum Pcala
Cu frate-sau nea Tandala. To tdauna
Nerodu'ntaiu o croe5te,
Si'n urma se socote0e.
Si

Nerodul la ori ce fie


Pe loc zice ca
Nerodului i se pare

Cii toate 'n palma le are.


El e
Barba lunga panii'n burta
Si minte pana'n gt scurta.
Cate le gande0e,
Rau le isprave0e.
[MAGARUL ZBURATOR]

18. Povestea vorbii


La toata invrtitura
Belia ochii, cdsca gura.
Ca sa vaza crangi uscate
De proprietar iertate:
Fiind verziIe oprite

Un nerod odinioar,

Cu mintea lui cea u5oara,


Se scoala, ii ia magarul,
Ii pune 'n spate sarnarul,
S'arunca 'ndata pe dansul,
Da cu nuiaua intr'insul
Si pleaca dare padure
In mama cu o secure,
Ceva lemne s doboare

legiuite.

Din copaci crangi, uscacioare.

Deci privind el spre o parte


Yazu'n vale, nu departe,
Un copaci gros la tulpin
Uscat pan' la raidacind,

Padurea din intampl are,

Carele cracile sale

Se afla pe un deal mare


Si jos in poalele sale

Le pleca spre apa'n vale,

Aci el daca se duse

Alearga'n graba-1 prive0e.


Se bucura i zambe$te
Ca i-a ajutat norocul

La toti copacii d'arandul,

Nu tie 'ngrab cum sii saie,

Spumega un eau la vale;

A privi pe sus se puse


Pironindu-se cu

incarce dobitocul,

Sa se urce ca sa taie.

65

5 Anton Pann

www.digibuc.ro

Cum se urea sus, indata,


Craca 'ntia fu jos datd,
Pe loc p'a doua loveste:
Apoi se urea la alta.
Dup'aceia la mai 'naltd,
Taie, nici una nu lasti,
Vrnd s le care acasa.
Child lash' lemnul prjina

Se uit jos la tulpind,


Sd vazd grmada dat
Cum sta la pmnt culcatd.
$i uitndu-se sdracul
S'a inchinat ca de dracul,
Vdznd cri crengile sale

Se duceau pe ru la vale;
Ca toate in el cazuse
$i de aph au fost duse.
Acuma dar ce s. facd?
Numai ramdsese crac,
Trebuia acea tulpind
S'o taie din iddcind;
Se d jos si se gndeste,
In tot chipul chibzuieste,
Ce fel sa o nemereascii,
Nu cumva iar sd greseasca;
Ca vrea el cu vre-o paid
Copacul spre deal sd cazd,
Cci si el cauta Inca
Spre prdpastia adAncd.

Dar gndirea i-a fost scurta,


Nu cd pierdu vreme multd,
Ci pAnd scobesti un dinte
Ce sd fac veni 'n minte.

$i lund funia
Cea de la samar legat,

Mai ia cdpstrul, brat' scoate,

Leaga una d'alta toate,

Pace o tunic lungd


Mai departe sri ajunga,
Apoi urc5. dobitocul

Unde era mai sus locul.


Apucti funia 'noada,
De samaru-i despre coada,
D'acolo in copac se stiie,
Vrnd pe voia-i sal supuie,
Teapan de varfu-i o leagit
$i face o fapta 'ntreaga.
D'aici in grab' se pogoarti

Ca o pisic ward,
Apuca securea lat
$i'ncepe sd taie 'ndata.
Taie, mii de ori ioveste,
St putin, se odihneste,
$i iar ia securea 'n grabd,
Ca un ager l'a sa treabd.
Taie 'Ana nu mai poate,
Aschii peste aschii scoate;
CAnd s'apropie s caza
Astepta spre deal sd-1 vaza,
Dar, unde? copacul mare
Nu vrea sa-i dea ascultare,
Ci incepAnd sit trozneascii,
$i spre vale s porneascil

Ridica in zhor mgarul,


Cum era cu tot samarul,
$i in vederile sale
Ii arunca peste vale.
Iar el, privind la indltime
Mgaru 'n zbor cu
Cazu indat pe vine
$i incepu s se inchine,
Zicnd: Ce minune mare,

Din cele in lume rare!

66.

www.digibuc.ro

De ce muri bietul taica

Eri de murearn, Doamne

Si nu triii draga maica


Sii vazal magar cum zboara
Ca o pasare u*oara,

Nu vedeam asta minune.

[bune,

XIV. Iargq despre nerozie


Nerodul, toata a lui nerozie
E de la parinti mo*ie.
Ii pune capul cel sec
Cu 'nteleptul la intrec.
Tu stai s-1 inveti de bine
Si el te 'nvatal pe tine.
C'o liu de coarne se uita
Si tot striga eii e ciut.
Pe nerod la treaba-1 man
Dar s'aibi zburtura 'n mina,
Cu nerodul cnd vorbesti

[De aceia,

La poarta surdului
Poti sa bati or cat mult
Ca el iti va *edea mut.
[dul.

Nerodului,

Zi-i tu lui or cat Ai place

Ca el tot ce *tie face.


[Dupa proverbul vechiu:
Sa-i dai gura de Targovi*te

[ Dar magi

Bastonul s-ti pregAtesti.


Unde 's ochii 'nteleptului
Este mna nebunului.
Si. 'n pat *i cu-ochii pe foc,
I se pare tot un Mc. Nerodul,

Si mgarul cte-odata
Binisor si el se poarta.

Gull are de vorbit

Nerodul cand e 'ntrebat:


Cine e mai mare 'n sat,
El pe Mc rspunde: Eu!
Cii ntarit cinii mereu".
[Dar de multe ori
S gseste cte-o mni
Sa-1 scuture de Walla.

Si cap n'are de gndit.

El,
Strig de la munte ca s-1 auza,

Si de la Dunre va sa-i ras[punz.


Si zice c:
Este tare de urechi,
Cii n'are doua perechi.

Si

Nu-ti incerca vadul cu nero-

Pe magar la nunt cnd il


[pofteste
Acolo or lemne or ap lipseste.

[CATELUKL MAI MARE]


19. Povestea vorbii
Lupul flamnd, le*inat
Ne 'ndraznind s intre 'n sat,

De are in el vril*rna*i,
U! ma! 'ntrebil prin urlat,

Si vrnd sa afle, cumvasi

Cine e mai mare 'n sat?


67

www.digibuc.ro

Incepe a alerga
Eu! eu! eu! a striga.

Caine le, duldu batrn,

Cu botul brigat in sn,

Ul cine-1 mai mare'n sat?


Batrnul iar nemi*cnd,

Lupul auzind astfel.


Netemndu-se de el,
Sare asupet-i pe loc
Si ii rupe din cojoc.
Prostul critelu* atunci,

Rspunde :

Mursicat, 1)

Ii raspunde nemiscnd :
Eu nu *tiu, nu *tiu, zicnd.

El iar striga cu urlat,

Nu *tiul"

zi-

scdpAnd din

munci,
Aoleu,

[cnd.

Iar javra, catelul prost,


Sdrind de sub adApost,

Fuge strignd :

Si :Nu *tiu! nu *tiu nici eu.

XV. Despre nerozie iari


Nerozia are
Cheltuiala mare.
Caci ne[nerodului
In mna-i ce pica
Sparge tot *i strica. Si
Umbld gur cascg,
Pana sa-tt vorbeascil
Insereaz
Si 'nopteazii.
Para s zied bou breaz 2)
Vine soarele l'amiaz.
Intreaba ce ai ascuns,

De vei sa-ti auzi ritspuus,


Din gura corbului de cat cra!

$ade *i el intre noi


Ca rngarul intre oi.

La or ce ii sare glasul
$i rde nebun cu ceasul.
[Si inch'

Face ceva neroze*te

$i fluernd il prive*te.
[Zicnd:
Eu 11 lau *i el se rade.

[EC IL LAU SI EL SE RADE]


20. Povestea vorbii
Un chirigiu cu tocmeaI5,
Incoaci incolo umblnd,
$i luni intregi primeneald
$i spalare nevznd,

Cum se intoarse din cale


$i la casa sa veni,
Porunci nevestei sale,
A-1 la 3)

1) MuFEtt de ilarA

2) BAltatrar.
3) A-1 splila.

www.digibuc.ro

primeni.

Nevasta lui mai in graba


CAldarea la foc puind
5i el umblnd dupA treahrt,

5i-i toarng de-1 optireste

Tocmai ca pe un purcel.
El, biet, cum era zripadii,
Tot d'odatA alergil

De caii lui ingrijind;


Ii intreb6 pe nevasta:

5i aci intr'o gramada


Capul in grab ti brigA,

Pusesi drag, ce facusi?


Ea ii raspunse l'aceasta:

5i cAnd il trase afarA


PArul in ea i-a Minas,

Da, da, bArbAtele-acusi:

Ca un brici titios, de pail

Este cald, mi se pare,


C'am pus-o de multicel.
Ia-o 5i ad-o mai tare,
Striga cdtre dnsa el.
Ea, scotnd apa afartt,
El se dezbracA pe loc,
Se 'nfAsurA ca la Ora,
Cu crtmasa pe mijloc,
Se pleacd
porunceste,
Ca srt-i toarne acolea,
(Precurn se obisnueste,
Pe la sate sA le lea).
Ea umple oala prosteste
Ne'ncercAnd apa de fel,

Intr'o clipA fuse ras.


Nevasta la acea'ntAmplare

Incepu a se'nchina,
Zicnd cu mare mirare:
Uittt-te acuma, na!
faci cruce
Tot sA stai si
De poznasul meu barbat,

CA prin cte OA se duce


Vine cu una 'nvAtat!

Eu ti lau si el se rade,
Cu brici fArA s mai dea.
PArul lui de sine cade,
Ce avui a mai vedea!!

XVI. Despre nerozie iads


Ne gndind, Bid socotind,
Se porneneste vorbind.

CA

mi-a umplut izrnenele?


5i
Cine mi-a luat banul din gurti?
Tu il pui srt-ti toarne, el te'ntreabd
CAli se spalA, toti prAnzesc?
Cuna a zis unul:
Cine

Unde-1 trimet, unde-1 mAi


Umbra Para cpthi.
5i
UmblA cAscAnd din porn in pom.

Ca cAscatul din orn in om.


69

www.digibuc.ro

[CASCATUL SI NERODUL]
21. Povestea vorbii

Un nerod, sa zic, sau prost


Ca intelept el n'a fost,
TemAndu-si muirea ran,
Ca un neghiob, natarau,
Intr'o zi un orn vazAnd,
Mergnd pe drum si cascAnd,
Si nevasta-i 'a'ntAmplat

Deci impreuna mergind


$i in ograda intrnd,

Din loc in loc o purta

S'un porn lesnicios cta ;


Ea gindu-i necunoscAnd,
StAnd, il intreb, zicnd :

Ce ma porti din pom


[in porn

In acel ceas d'a cascat,


El intra in banueli
Ca au arnndoi tocmcli,

Ca cascatul din orn in om?


Dar cc? o intreba el,

$i d'aceia a cascat,
Prin cdscat raspuns i-a dat,
Astf el necajit el foe,
VrAnd s'o spnzure pe loc,

Dar au nu stii?
Zise ea :
Geaba dar esti intre viil
El privind-o a raspuns :

Far' a zice care ea,


0 funie 'ndata ia,
Si o chiamd dupa el,
Ai colea nitel.
ZicAnd :

ascatul umbla astfel?

A sa?... Bine ca mi-ai spus,

CA eu asta n'o stiam


$i sa te spinzur umblam.

XVII. Despre nevoia0


Tine-ma, Doamne, incai
Daca vrei sa mai ma ai.
[Nevoiasul este
Sluga oloaga
Sau

Dui:A clArloaga. 1)

Loaza 'nbaerata, 2)
Vita incaltat,

and umbra* prin poticele


Pared e luat din lele.
Te uiti la dnsul i parch'

Tot prin strachini goale calca.


Umbld parca freer% la ma[racini.

and te uiti la el si trece

Para este in chiostece. 3)


Umblarea-i e 'ncovoiata
Ca la pisica plouat.
La o treaba cnd se scoala,
Parcil are oua 'n poalrt.
Pn'a se gati mireasa,

1, curea dela frau.


2) nerod legat.
3) butuci la picioarele cailor.

70

www.digibuc.ro

De-ar muri tata ca

Ochii ginerului iasrt.

A visat c s'a 'nghimpat


$i umblit la picior legat.
[Fata mamii,
Schiopteaza mititica,
Ca a calcat-o pisica!
Vorbeste cu mormaitura,

Parca are mamaliga'n


[gura.
Parer& are orbul

$i

Vorbeste vorba'nginatrt.
Parca i-e gura legata.
Marna, unde esti sa mA vezi,
CA si eu am tot ochi verzi?
De-ar muri mosul, sti-i apuc
[toiagul.

iau

[briceagul.

De-ar muri socru


Ca sa-i apuc locu.
La-ma mama i pe mine
Si ma fa frumos ca tine.
Trimite pe nevoias
slujeasca la cevasi.
Dar pleaca i dupti el,
Ca nu-ti face'n grab
[El este
Caine surd dus la. vnat,
Cal schiop pus la alergat.
Nevoiasul la toate
Zica ea nu poate. CA uite:

0 trag, nu vine, o 'mping


[nu merge.

$i

[NEVOIA$UL I BATA]
22. Povestea vorbii

Puind pe sateni la dacti oare care arenas,


S'a 'ntniplat in ei sa fie si un lenes nevoias.
Care de-1 punea la sapA, adormea in maini cu ea.
De-i da coasa sa coseasca, nu stia cum sa o ia,
De-i da securea sa taie innopta pana sa dea,
Abia stand si ardicandu-si cioarecii1) cari cdea.
Vazand, gandi arendasul, cA nevoias cum era,
Doar o sa poat din curte niste gunoi a-i ctira;
El chiema, ti dete roaba, el o lug, se uitti,
5'ncepu sit o incarce, dupa cum II arat,
Dar vazndu-1 arenda.ul,
mini dupa ce o ia,
0 tine'n loc incarcata si stand se uita la ea,
Incepu la el sa strige, ca sa care mai curand;
Iar nevoiasul ritspunse, catre arendas zicnd:
I) pantaloni ttirAnevi.
71

www.digibuc.ro

Apoi uite-o trag nu vine, o'mping nu merge.


Atunci puind arendasul asupril-i un dorobant,
Tot srind o ducea roaba, ca cAnd parch' juca dant,
ZicAnd:
Vezi ce usor merge, ajutat de biltul meu?
Apoi, zise nevoiasul, asa cu ru, stiam eu.

XVIII. Despre lenesi


Lenea e cucoan mare
Care n'are de mAncare.
Toti copacii infrunzesc,

De lene si de urit
Tocma supt pat s'a vArlt.

Dar multi din ei nu rodesc.


Plopul e destul de mare,
Dar pe dnsul poame n'are.

Sd o dea muri in gurA. Insi


Mai bine ar tot mAnca
DecAt ceva ar lucra.
ElJoacil dant pe rnmligi,
Si-i ajunge cit cAstig.
CAnd in cea dupii urm
La o pomanrenghesuit
BAut, situl a murit,
A mncat pAnd Inca
I-a venit pAnd la gt.

Pe nevoiasul si lenesul

Cu o funie s-i legi


Si p'amndoi sii-i ineci.
Pardi-i gura 'nclestatA
Si de ielele luatil. 1)

De lene ochirsi Inchide


Si buzele isi deschide.
I-e lene s si vorbeasci;
Dar Wei sd mai munceascd;
Dup.& cum a fost sadit
Ast-fel a Si rAsrit.

Umbli drumurile'n rand,

Asteaptil imbucaturil

[Lenesul

Are gura 'mpiedicat

Dar taina o spune 'ndatd.Si


De vrei sfat la vre-o treb
Mergi, pe lenesul intreab.

Poc Rune 2) numArnd.

Toti pretutindenea sap,

El duce cinii la api.


Parc, pentr'o vorbd vie,
[gura ii cere chirie.
Rumeg vorba, ca oaia iarba.
Lenesul fuge de dant
Ca si cainele de lant.

[El

Altora le d povatA,

Dar pe sine nu se'nvai.


[Lenesul zise:
Mam, zi SA vie nenea

Ca s-mi mai scuture le[nea.

Sau

Ast lucru l-as face 'ndat,


Dar ream cine sA m bat.

1) paralizat.

2) scnduri de dupmea.

72

www.digibuc.ro

[TIGANUL LENES]
23. Povestea vorbii
Caldura dupa ce trece
$i incepe vntul rece,

Tiganul usor in pene


Dar lenea tot, iar nu-1 lash";
Acura vede c Ii pasa,

Dar lenea tot iar nu-1 lasa;


Iarna iar nedndu-i pace,
Ia $i el, un plocon face
$i'n sat la zapciu1) se duce,

Un bordei pana mi-oi face.


Deci lund el dorobantul,
Juca intr'acea zi dantul
Ca, chid incepu a-I bate,
Cu grbacele pe spate,
Bordeiul gata ii fuse
$i in el copiN puse,
Zicnd:

Bog-da-proste,
[frate,

Grabind din somn sa-1 apuce;


Cnd el in mAiM cu ploconul,

Ma cam burdusi$i in spate,


Dar iti multumesc de cask

Jaca e$i si coconul.

Ca acurn de frig nu-mi pasa.

Ce vrei tigane? il intreaba,

Te rog, cocoane, d'o


[treabar
Da-mi un dorobant, fa bine,
Ca sa stea astazi de mine,
Cum o sti s nu-mi dea pace,

[ Dar ins&

Lenea cnd este mai mica

Tot $tie si ea de frica.


Dar cnd este lenea mare,
Vede arznd pe el casa
$i i-e lene ca sa iasa.

[LENE$II Alt$I}
24. Povestea vorbii.
Sa zice ca oare uncle, un imparat curios
ce chip este omul cel mai lenevos,
Vrea sa
porunci sa-i adune cAli-va din tinutul sat',

Insa de cei mai de frunte, ce se leneveau mai rau.


Dupa ce dar ii gasira i dupa ce i-au adus,
Tocma 'n marginea cetatii sa $aza 'ntr'un loc i-a pus.
CAtva timp asa tinndu-i, fr sh faca nimic,
De la curtea imparateasca le da bucate, medic,
Si intrebAnd imparatul, cum petrec ej i ce fac?
1) sub-prefect.

73

www.digibuc.ro

Ii povestira slujbasii, cum ca toata ziva zac,

$i and le da de mncare o mannca rsturnati,


Le-e lene gura sA-si casce, parc 's niste
De aceasta imparatul auzind, la ei s'a dus
$i de la use privindu-i, sa dea casii foc a pus,
Ca sa vaza ce vor face, vor sedea tot nemiscati?
Sau vazAnd focul, indata o sa fuga toti speriati.
Dar vazAnd ca privesc foali si nu se misca din loc,
strige:
Eii, cii ardeti in focl
Puse un slujbas
Nu ti-e lene sa vorbesti2...
Jar until din ci raspunse:
$i asa sa prapadira, arznd in foc, toti acesti.
XIX. Despre betie
Popa toac i ii chiama

La biserica sa mearga,
Ei la arciurna alearga.
Cu oala de dimineata
Sii tarnaie

toata
apoi

Porunceste si-i aduce

Mat cat nu poate duce.


Bea, pipota 1) Lsi ineaca,
Altul ca sa nu-1 intreaca.

Vinul II face nebun.


Omul beliv nu stie
Ce face la betie.
Sau
El ce face la betie
Se caieste la trezie.
lush'
Belia o vindec sapa i lopata.
Noaptea cnd Insetoseaza
Sticle i oale viseaza.
Se pomeneste strignd:

Eri vinu-1 batu la spete

Mai dati ea udatura


Ca mi s'a uscat gura. In

Cad
El si-I bate si-1 mngAie,
Merge iar sa se tamAie. 2)
Beat dintr'o cArciuma ese,

Betia este usa tuturor ruta[tilor. Precum vedem cii


Cine bea vin i bea punga si

S'azi iar merge sa se 'In[bete.

Infra 'n alta, fiind dese.


Umbl pe drum beat
PenCa chine turbat.
[tru ca
Omul d'ar fi cAt de bun,

[adevar

[mintea, ca si sanatatea,
[Betivul

De mic si mare in sat,

E cu degetul aratat.

[Uite-1, zice,

Priveste la el

1) stomacul paserilor.
2) sit se inbete.

74

www.digibuc.ro

scrie la fel,
Fluier in bute, i suge cep.
Musttile ii cautd a oal.
A suflat in fundul oalei.
S'a afumat cu luleaua,
L-a btut ciirbunii la cap.
Picioarele nu-I mai tin
Adu yin!
Si tot strigd:
Il atarn intr'o parte. Sau
A pus mai mult de o parte.
cu mintea
Nu i-e destul
[neroadd.

A luat I purceaua de coadd.

[ Dar insd

De la nebun i de la beat

Adevru-i lesne de anat.

[Cad.

Ce e 'n inima treazului


E in gura beatului.
Singur se &I de gol,
FrA

dea ocol.

Betivul cnd este beat


Ii pare cd-i imprat.
Cnd e plosca la mijloc,
Mare, mic e cu noroc.
Tine fine, na si tie,
Ct p'aci sd-mi dea i mie.
Satul mic i rotocol
Ii dau i curnd ocol. Sau
Satul mic il ajunge pod[voada 1) des.

Dar cum zice un invtat:

ha butucul vitei trei vlstari cresc, unul al snlitiitii, altul


al veseliei si altul al turburrii.

De multe ori Ai vine acru de el.


Povestea tiganului, acr-u-u-u de la nasu.
De rosu, rosu; de acru, acru, de Ploesti,

Si

Cu un cuvnt,
chef nenai.
Vinul face pe sraci bogati, pe ciungi cu rnini, pe ologi cu
picioare i 'pe orbi cu ochi.
Ploesti 1

[CIUNGUL, OLOGUL, ORBIT $1 GOLANULI


25. Povestea vorbii
Ciungul, ologul, orbul i Golanul ce-I purta,
La o cArcium 'mpreun, bnd pn'a se irnbta.

Orbul ardic paharul, fata vinului privind,


U-iu, ce floare frumoasd 1 zise tare chiuind.
Ei, (zice), m 'nebunesc!
Ciungul, necdjit de vorba-i:
De unde vezi floarea tu, mrii! or vrei s te plmuiesc!
1) bir in naturn.

75

www.digibuc.ro

nu sta, zise ologul, la-1 cu mAinele de par,


S -ti-1

calc eu sub picioare, s-1 pisez s ti-1 las mar.

Iar golanul ce sta fatd, viizAnd ea' se necajesc,


Dati mill zise cAtre dAn.5ii, at ce-o fi eu implinesc.
[In sfAr*t,
Ornul se imbata i de inimd rea i de inimA bunk'.

Dar de multe ori necazul imbat mai rail de cAt or ce


[bAuturA.

Betia tineretii intrece pe a vinului.

InsA

DupA proverbul ce zice:

Cine umblrt pe drum cu gandul acas, hi pierde caciula,


[in arg. De aceia,
SA fii treaz nernAncat, de-ti va zice lumea cA eti beat,
[mergi de te culcd.

XX. Despre betie iar4


Cine bea in cinste or in dator, se irnbatii de cloud ori. -- CA,
Una gAndete cArciumarul i alta betivul.
CArciumarul zice:

Butura e unde e, mAncarea e fudulie.


Apa nu e bunii nici in cizma.
Vinul e pentru noi, nu e pentru boi.
Cu vinul i cu somnul uit'grijile omul.
Vinul e toiagul bAtrAnetelor *i. nebunia tineretelor. Lisa
Virml bun i nevasta frurnoasd sunt cloud otrAvi dulci la om.

Tu il bei pe clAnsul
el te bea pe tine.
Tu il bagi in mate i el ese 'n fat.
Cat sa dai ocol, tot te dil de gol.
Mergi pe dirare linti

dai drept in tinA. 1)

[UNGUREANUL BEAT]
26. Povestea vorbii
Un ungurean oarecare
Cc n'a prea avut umblare
Si nici vie nu vAzuse,
Nici vr'odatil vin buse;.

Si vilzAnd odata vie,

i vin pan' la betie,


P'alt ungurean intAlnete
BAnd

Si cu el astfel vorbe0t:

1) noroiu,

76

www.digibuc.ro

Mai soate, vaz't-ai tu ghie?

Am vaz't, miii, (zise)

f;.'o

[mie.

No da cum ii? de-ai vaz't


[spune.

Da au fi mAi, v'o minune?

De n'ai vaz't cred. poat'


para.
No ma, sa-ti spun cum
Pi dark
Ii alba i sta.
chicioare
Rascracnata la soare.
No! mint' tu, ca n'ai vaz't
[ghine,

Sa-li spun io, cati la mine:


Ghia ae'i p'un deal push'
Tot cu tepi pin ea Impunsa,
Si cochile, voinici, tuna
Poama ei de i-o adunk
Si supt chicioare imparca
Sa-i cure zcama, o mkt'.

Si 0-1 da de-1 beai cu oala.


Ma, da-i *elau ghinul ala!
Ca cnd beai te imbunk.
Papa banii ti-i aduna

Si se duce, nu-i mai pask


Cu punga goala te lash;
Si s vezi cum nu m'asculta
La hiclenia-i a mull:a;

Io beui din el odata

0 oala ghine'ndesata,
pan' grail irei cuvinte,
Ma lua un chic de minte,
Cnd plecai sa meriu pe cale
Drumul

pArea vale.

Ca el se linea de mine
Si-mi da ghes s caz pe vine;

Io dam pe poteca link


El ma da'n litan prin fink
Dac'am vAz't ca joc 4i face
Vrui sa-1 ghirui, sa-mi dea
[pace,

Dar' el mo trntit tri tina


$i ma dete pe hodin.

Apoi p'acea zeama draga

0 botez ghin i. o baga

In o scorbura intinsk
Cu bete d'alun incinsk

Cnd m'o desteptat o tuse


Mi uit, sA vezi ce-mi facuse

De-aci mere o boreasa,


Ce ii zic carciumareask
Si chiama ghinul pi-o boartk
Tinnd o cof cu toarta,

La gura-mi se baligase,
.Banii din punga-mi luase

Si se duse la dracu
$i unde i-o fost lui placu.

Vinul, luica cui ii place, n'are cu ce sa se 'mbrace:


Betivul child trece pe punte, inchide ochii sa nu vaza apa.

Arama omului la belie se arata.


Hotu 'nvata la hotie i betivul la betie.

Si bei pan'

ti-o

esi parul prin caciuli i crunasa prin


[izmene.

Gine se ia dupa musci ajunge la Megan

Dar

Ca'

77

www.digibuc.ro

Cine bea pan' la 'mbdtare, nurne bun in lume n'are.

Si

iasa nume rau, mai bine ochii din cap.


Spune-mi cu cine te'nsotesti, ca sa-li spun eu cine esti.
Cine te vede intrnd in carciurna, nu zice ca ai intrat
Decal

rte 'nchini.

Omul a intra in baie si a nu se 'mbia, nu se poate.


Omul este ca oaia, lesne se ia dupa altul, nu judeca nevoia.

[BETIVUL $1 MAGARUL]
27. Povostea vorbii
Un grec care care, din sate plugar,

Plea si se duse c'un al sau magar,


Pnil la o rud ce-i era cumnat
$i avea sederea departe l'alt sat.

Cumnatu-sau, care prea mult li iubea,


$i'n casa-i vazandu-1 odat abia,
Il primi vesel, cum i s'a cazut,

Si seara la cina cu el a sezut,


Cu vorbe, cu glume tot s'a indemnat.
S'a dat cu paharul pan' s'a
Culcndu-se astfel i dormind ceva

A doua zi capul grozav Ii urla,


1i parea mai mare de cum era 'ntai
trgea sa-I puie iar pe capatai;
Il punea, i geaba, or cum nu-i trecea,
11 atarna, pare& locul nu-i placea,
Necajit se scoala, greata a-si scuipa,
Vrand i dobitocul a si-1 adapa,
$i dud se duse in sat la cesrnea,
Fluiera din buze, silindu-1 sa bea.
Dobitocul ins& daca a baut,
Isi ridica capul i 'n loc a statut.
Deci vaznd laranul pe al sau catar,
Ca la fluerarea-i nil face hatr,
$i de imbiere n'are nici babar,
78

www.digibuc.ro

Ca o picriturrt siViighit mcar,


Hai dobitoc, hail
Zise : (cilitind capul)

Tu mai multa minte decat mine ai!


De fiiceam asear ca tine si eu
Nu era s-mi fie astzi asa greu.

Fiindc j urmiitoarea poveste este a rildcinei


[betie, o alturrim aici.

tPOVESTEA POAMELOR $1 A LEGUMELOR]

28. Povestea vorbii

and a fost odat pre pmnt aleas,


Nobila Gutuie poamelor
Dnd obliiduire 1) i peste legume
Celor ce se afl in intinsa lume,

Tronul isi pusese sus la inltime,


Intinzndu-si cortul in acea ltime
Sta inconjuratri ca criliasit mare,
De destule poame pnd'n departare,

Iar in jos, pe vale, sta in sir supt coaste


Feluri de legume drept viteaz oaste.
Astfel dar regina, nobila Gutuie,
Vru in rnduiald tronul ca s-si puie
dup talente ce ea cunoscuse,
Pe vestita Chitrii, cap a fi, o puse;
Rodi alese, cum si pe Lrimia,
Piersica, Naramza 2) pentru treapta 'ntaia

Iar a doua treaptd rndui pe Prul

Cu Cireasea, Viina, Zarztira i Mrul ;


Iar pe supt acestia Coarna i pe Pruna,
Cum si d'o potrivii Nuca i Aluna ;
suma
Cu acestia darii
Despre toat poama i despre leguma,
Sta din inrilrime, se uita in vale,
Rspndind la toate poruncile sale,
1) stpanire.
2) portocala.

79

www.digibuc.ro

Prin Migdalul tainic ce ii sta la spate


Si-i avea credinta a pazi dreptate.
avea sederea,
Deci bubosul Strugur
Pe langa craiasa cu apropierea,
Prca lab sa fie cinste avusese,
De aceast slujba vrednic s'alesese,
Insa el, zavisnic 1) cMre celeialte,

Care ocupase slujbe mai inalte,


Incepu cu ura multe pri s faca,
Socotind reginei ast-fel ca sa placa,
pe d'alta parte poamele grace
Nu aveau d dnsul nici odat pace:

Nu 'nceta in Lauri tot sa se intinza;


S se mai lungeasca, loc sa mai coprinza;
S'atrna de une, sugruma pe alte.
N'avea pa's in sine de porunci inalte.
sburdalnic dintr'a sa naturd,

Supra pe toate prea fara masura,


Ji placea s-s bata joc de fie care,
Ametea o lume ca cu fermecare;
Intr'aceste s'alte cu semeata. favd,

Infoiat in haine, rasucind mustat,


Plin de nebunie, cu artag in sine,
Se ardica 'ndat, la craiasa vine
A aduce pra despre celelalte
Si'ntr'acest chip zise cu strigari inalte:
M inchin, stapIna, cu sups raport;
Cum am si poruvica 'n slujba sa ma port,
Eu umblnd cu. toate'n bun prietesug
Am aflat in ele mare viclesug,
Multe din legume rele uneltese,
Rnduelii bunii se impotrivesc:
Mai cu seama Varza cea'ngmfata'n foi.
Umbla s aduca'n toate mari nevoi,
Ceapa cea barboasa d'alta parte iar,
Ea inlacrameaza prunci i mume chiar
1) invidios.

80

www.digibuc.ro

Prazul jar, mojicul, cu obrazul tras,


Are niste fumuri de rup, pared, nas,
Cnd e Usturoiul, el 5i mai grozav,
Turbur vzduhul cu al sdu nrirav,

Asti potrivnici dari n'au de tine Os,


Ci pre celelalte toate le aps ;
Eu acela care am puteri de Mac
S'ametesc simtirea ca un tiriac, 1)
Ei m venineaz cu spirtosul duh,
Si pe loc m'apuch tusea cu naduh,
Despre care astzi veste ti-am adus,
Dup datorie ca un mic supus.
Auzind criasa vestea cea adus.

De mustosul Strugur, sluga-i cea supusil,


Zice care dAnsul :
Ai tu mrturie
Ca sa stea dovad dup datorie?
Am, el ii rspunse, i nu o dovadri,
Ci li pot aduce chiar i o grmad,
Nu persoane proaste, ci de cinste'n lume,
$i mii rog ascultA s le spui anume :
Am intAi dovadii pe Piperul, care
E la fie-cine prea de cinste mare.
Am si dup dnsul pe Enibaharul,
Chimenul, Molotrul, Cimbrul i Mrarul,
Capera, MAslina care sunt de frunte,
$i intAi pofiite la oaspeti i nunte :
Pe lng acestea am si pe ciuperca
Si cu prea cinstita sora-i Mnatrca,
Mazirea, Nutul, cuvioasa Linte.
Care tot-dauna e la multi in cinste,
Bobul stingAtorul de or ce duhoare,
Postnica Fasole cea prea umfltoare :
Am i pre cinstitul verde Castravete
Agresele, cum si Coaczele fete,
$i ghebosul Roscov cel supus poruncii,
Cu Zmochina care lesne'mpacd pruncii
1) leac Impotriva veninului.

81

www.digibuc.ro

Am

i pe Curmaua cea in smbur tare

Cum si pe Castana cea cu mezul mare,


Am i pe Stafida soru-inea cea mic,
D'o fi primit la ceva srt zici,
De voesti, acestia gata sunt si vie
Ca sit stea s spuie care or ce stie".
Cum simti aceasta Ceapa, totd'odatii,
Cum e din naturi foarte veninati,
Se'mbraci indati, iute, cu mnie
Dourt-spre-zece haine puse de dimie,
Si cmrtsi attea albe subtirele,

Imbr kind binisul row peste ele,


Pieptnnd i barba-si albi si baring,
Scuturnd-o bine de prtmnt, farina,
Pleaci necjiti'n toat'a ei putere,
Veninind vizduhul de catran i fiere,
Pe pimnt trandu-si barba sa cea
Sus in deal ajunse la criiasa 'ndati;
Cum infra de WA' gura i deschise
Si cu indrAzneal intr'acest chip zise:
Sri triegi, stptii, pe naltu-ti tron,
Si ne fii la toate pururea patron,
Sii 'nfloresti ca mrtru 'n fie-care an,
Aib-ti chipul vesel fata de sofran,

Rog cu pleciciune pini la pimnt,


Mu lta-li bunitate, pentru crezimnt,
Mincinosul strugur multe ne-a VAAL

CA 'ntr'a noastri slujb ne-am purtat urlt,


Dar aceste toate cite le-a vorbit
Insusi de la sine el le-a niscicit,
Te increde mie, adeviru-ti. zic,
CAI am barba alb, nu sunt copil mic:

Pot si-li fac indati orce jurimnt,


Spre a te increde la al meti cuvnt,
Cnd porni din gur Ceapa jurimntul
Zgudui indati toati frunza vntul,
Cit de groazi multi jos se scuturard:

82

www.digibuc.ro

Pasarile 'n aer de prin craci zburara.


Ascultali i. ce fel fuse juramntul
Care cu un ritor &.-a urmat cuvntul:

Jur cu dreptu-mi cuget BA n'am parte eu,


Intr'aceast lume, de tot neamul meu,
$i s nu ma bucur ca d'acel noroiu
De al meu iubitul frate Usturoi,
Cum i. in osnda sa ajung sA caz

Ca sa plng de moartea socrului meu Praz:


Sa se stinga neamul cuscrului meu Hrean,
SA-1 mannce vermii viu chiar in ast an,
SA ingrop in viata 5i sA tnguesc,
Fiicele-mi Ridiche care le iubesc,
Cum i. al meu unul ginere Ardei,

Praf sa se prefaca 'n fie-ce bordei,


SA ajung eu insumi unchiului meu Nap
Si mtui-mi Sfecla groapa sa le sap,
Nici sa am in lume parte 'n ochii mei
De nepotii Morcovi i de Patrunjei.
SA se rataceasca 'n lunci *i. prin cmpii
Verde-mi drgule Broajbe i. Gulii,
$i sa n'am iar parte de Cartoful liar,
De nu spui de WA dreptul adevar;
Si bubosul Strugur de n'o fi mintit
Moartea mea s fie de tdios cutit.

Cum i sa ma faca 'n mici bucati pe loc


$i sa ma prajeasca in tigi pe foc;
Rog dar ca sa fie Strugurul idus,
Ce-a brfit de mine i minciuni a spus,
Voi prin judecata, ca or eu or el,
SA ni se aleaga dreptul la un fel;
Voi aci acuma la 'ntrebri sa stea
$i minciuna spusa 'n fatA sa sp dea.
Auzind Craiasa aste juraminte,
Porunci Salatei ce-i sta Mainte,
(Zic) cAtre Marula i catre Laptucl
CA aci de fata legile s'aduck
83

www.digibuc.ro

$i sobor s'adune 'ndat prin chemare,


Frunte stnd Dovleacul cel cu capul mare,
Pepenele verde lnga el s
$i slujbqi sa aib imprejur spre pazii,
Pe Ptlgele 'n row imbrcate
$i pe cele 'n vndt, ce sunt veninate:
tlamiile inc, Loboda i $tirul
S5. se afle fata, s 'mplineascd
Dec acestea toate cum se adunar,
Pe mustosul Strugur il infatiar,
Cumpna, balm*, aducnd pornirit
$i pe cele spuse drept le cumpaniril,
Ast-fel dar pe Strugur 1-au gsit de vinA,
$i c insui numai este de pricina,
Iar vinosul Strugur incepu s plang5
$i ceru din parte-i mArturii s strng,
Dar i fur 'n spate-i trei ce il iubir,
$i
partineze singure venir:
Pepenele galben, Piersica, Caisa,
Dar nu ascultaril a acestor zisa,

Ci ti os'audia toti ca dintr'o gur5,


Curn i hotrirea dintru
Pepenele care prtinire puse

Se crpd 'n dou5 c'auzit nu fuse,


Piersica aserneni i Caisa iar,
De necaz i ciud 'n loc se despicar:

far Urzica care sta aci zbArlit,


Vrnd s ias'afari iute nedijitd,
Urzic5. 'mprejuru-i pc cti ii atinse
$i dinteasta mare zarva" se' aprinse,
Dar crAiasa foarte 'n sine supratil
Cu urgie mare se porni ndatu
Pe srmanul Strugur prea greu s5-1 blesteme,
$i
toate relele s cheme, zicnd:
Tu In a ta viat, ca un blestemat,
Tot de lemne 'n lume s fli spnzurat,
Soare s te arz, s te batil vnt,
84

www.digibuc.ro

$i sa
ajungii trupul de pamant:
Ochii ciori sa-li scoata s'alte pasari mid.
Si de bruma toaninei in bucati sa pici,
Si apoi in urind grin cutit taios
Trupul tau sa fie dat d'acolo jos,
Si sa n'ai pe nimeni a se umili
Ca sa-li trag clopot sau a te jeli.
Ci cu rAs, cu cntec a te arunca,
Cum si. sub picioare
dant a te calca.
Dup ce dar astfel, cum zisei te calci
Si in mici frme daca te prefaci
SAngele sa-li stoarca, trupu-p tescuind,
Si sa-I bea voinicii veseli chiuind:
Cu strigri i jocuri a se bucura,
Cu oalele b1ndu-1, bunuri a-si ura,
Grijile sa-si uite in acel minut,

Sa se socoteasca cei mai cu avut;


Unii iarasi limba a-si. impletici,
Iar neindriiznetii a se 'nvoinici,
Altii iar, tucutii, cAnd li vor gusta
Filozofi la vorbe a se ardia;
Altii cnd dinteinsul ceva vor sorbi,
La artag sa prinza 'n certuri a vorbi;
Altii iar sa mearga pe douii carari
Cainilor pe drumuri dnd intarAtri,
Cum ca i nebunii vntul ocarand,
Sa se tavleasca in noroi .cazAnd;

Altii iar, cei lacomi, or pe unde man'


Indrt sa-I toarne i sa-I verse
sari;
Alti cu nermine a se desbraca,

$i golasi piperul 'ntr'altii a juca,


SA* se bolnaveascii i sa zaca 'n pat;
Insii toli acestia cand se vor trezi
Stand sa se caiasc in cealalt zi,

S se rusineze chiar de fapta lor


Ne'ndraznind sa-si scoat fata la sobor."1)
1) adunarea frunt41or.

85

www.digibuc.ro

Astfel dar blestemul fuse 'n acel ceas,


De aceia
Care pn astdzi Il vedem rdmas.
Vinul e dat s-1 bea voinicii, iar nu toti nevoia5ii. C
Toat lumea bea vinul, dar nuli bea mintea.

Ii innoat gura in vin pnii (Id dintr'insul.


Gndete sd nu mai lase in bute.
Umbld cu ochii

Pe unul il vede ca doi.

*i

Ci

Dac nu e5ti vrednic s-I duci, nu te incdrca peste miisurd.

[ Cum a zis Tiganul;

Dacd nemai puterinf la ce chichirezi glceava? Iar nu


Toarnd, umple foalele,
PAnd-*i udd poalele.

Vede c nu mai incape


Si toarnd pOnd s crape.
Ardica paharul strignd:
Durnnezeu sd-1 inmulteased
Ca

i pe piatr s creased.

XXI. Despre manure


Omul trdie*te cu ce bag& in gurd.
Pntecele omului n'are fereastr ca sa-i vezi ce a mncat.
Paine cu sare
e gata mncare.

Dintr'o ridiche patru feluri de mncri se fac: rasa,

*i

[nerasd, cute i felii.

Cine caut gurii i se cilizgolete


Cine mdrined putin mnnc mai de multe ori.
Cine mAnncd mult milnncd mai de putine ori.
Omul nu tre,te sri mnnce, ci mi.-Maned sd trdiascO.
[De aceia,

Mncarea de dimineag lasd-o pentru seard,


Lucru de seard nu-1 Lisa pentru dimineatd.
Gura omului e iad, ct sd-i dai tot zice ad'.
Astzi

sd mdnnci ct un bou, maine ceri s mnnci


[cat doi.

Insd

un nebun mnned nourt pini, dar e mai nebun


[cine i le drI.
86

www.digibuc.ro

Orce Iucru, cnd e mai putin, se pare mai cu gust.


Gahm cnd se vede in grmad, rcie cu picioarele.
Iar
Priduchele, cnd se satura, ese in frunte.
Fliimndul codri viseaz si vrabia mei.
Posteste robul lui Dumnezeu dac nu gaseste tot mereu.C6
Cine poate oase roade, cine nu, nici carne moale.
Cine are bea i mannc, cine nu, st si se uitri.
Omul care este harnic totdauna are praznic,
Iar nevoiasul ,si prostul i in ziva de Pasti postul. C
Astzi cnd are parale milnnc zaharicale, si
ia pine.
Cnd se catil mine, n'are cu ce
Azi are, satura zece i rnine flmnd petrece. De aceia
Gndeste de astazi i pentru mAine.
De ai venituri mititele, mai opreste din msele.

[HAMM SGARCITIILIJI]
29. Povestea vorbii

In Tarigrad este un han (auzim)


Cruia turceste-i zic: Sanchi-edirn:
Fiincicd acela care 1-a facut

Prea srac fusese, cu nici un avut;


Fr' de venit mare, cu cstig putin,
Isi
vieata ca toti cum si-o tin,
Dect pe nimicuri bani nu cheltuia,
De si-i zicea gndul ce vedea s ia;
Dar cu infrnare mai mult petrecnd,
Ji stiipnea pofta in sine zicnd:
Pe cutare lucru atAt o s dau;
Cnd pot far de dnsul, pentru ce s-1 iau?
Ia s pui eu banii bine ce-i de dat
zic in gndu-mi c 1-am cumparat.
Cnd mergea in piat i vedea vnzari,
Pometuri, dulceturi i alte mncari,

Intreba de toate cu cat se vindea,


numrnd pretul ce era sti dea,
87

www.digibuc.ro

Intr'o alta pungA bAgand II strangea,


Si.-1 lAsa intr'insa, nu-1 mai atingea,
Zicnd intru sine :
IatA ea luai
Si zic (sanchi-edim)- ca i can& mncai.
Astfel el tot strnse pAnA gramAdi
Si'n Tarigrad hanul, curh am zis, dAdi.
XXII. Dospre s5rileie
Decat toatd bogatia
E mai scumpa sarAcia,
CA pan nu-i va da toate
SA o capete nu poate.

Mai mult alA de cat falti

De la cel ce e de mild

SArAcia pretutindenea

N'ai ce lua nici cu sild.


Intr'un hambar gol i oa[recele s caza
Capul o sali sparga.
N'are casd, n'are mash'.

Se intinde ca pecingenea. 1)

Unde insereazk acolo doarme.

Necjita lui viatA

Se tine Intr'un fir de atd.

Casa sracul o are


Toga ca melcu. 'n spinare.

De srAcie nu scapA,

W. ia oule *i. cuibul.

SOrAcia rand ii-e 'n \Tatra,

E ca o stanA de piatr.

N'are dupa ce bea apA.


De foame-i se lungesc ure[chele.

De sArac nici unghii n'are


La yreme de scArpinare.
N'are cer, n'are pmant,
Sade ca intr'un mormant,
Trage neincetat
-

Vetrela pe uscat. 2)

E imbrAcat ca un nap,
Din cAlcAie pan' la cap.

N'are in lume sdracul


Unde sAii plece nici capul.
S'a ars, s'a stins intr'un ceas,
Numai cu detul a rOmas.
L-a luat sArAcia dupa urmA,
Ca o oaie rAtAcit din turma.

Si faina .1-aluat
Tot imprumut le-a luat 5),
DacA moare juncul 4) se ril[pune jugul.
Se rupe zagazul, ti. sta

11-laina lui

[sfarleazul ;

1) boa% de piele.
2) 'Will zic: ctrage verde pe uscat, Ins& nu e bine, ci vetrela, care se
inte1ege panza coritbiei.
3) Lipsesc in ediOa cBibl. pentru toti.

4) taur tnr.

88

www.digibuc.ro

I-ai luat apsoara, a statut si


[moara.

li zmulgi aripioara d'ad nu


[mai zboara.

De foame se invrteste,
Sub cacAi locul gdureste.
Arznd nurnai doi taciuni,
Nu se pot face carbuni;
Nurnar inteun tdciune,
Nu se face mamdliga,
Nici poate ceva s frigd.

$i braniste 2) numai de-o tuf A.

Nu se face niciodata.

Murdtur din mura nu se


[face.

Ins

and n'are cu ce saracul,


Rabdarea II este leacul.

Se strange ca melcul in
[coaja lui.
Gaud irnbrdcat, cnd despuiat,
Cncl mncat cnd nemncat,
Inghite la noduri cat pumnul,

Herghelie de-o iapa 6'1E11)

$i suferA in nas fumul.


Cum a zis un copil:
Taa( noi n'avem pane nici o coaj
$i cinii umbl cu covrigii 'n coada.
Gaina curaturd 3) viseaz, s'i vrabia mei.

Melcii ii frig pe carbuni


$i ei cnta ca nebuni.
Asa si saracul,

Altul a zis iarasi :

Cu necazuf se harseste, ca until ce cu el creste.

Ca

Arapul de n'ar vedea pe tatdl sau si pe mosul su negru,


[el s'ar omori.
De aceia Si sAracul isi aura' singur :
Tu foamete lungd unde ai iernat?
La sdracul in pung si mai mult sub-pat.
Insa :
Cei mici vor multe si de toate. -- Dar
Sarcia invald pe orn s fie econorn.
Sau
Ddscalita sardcie 'nvatd pe om meserie.
CA dacA n'ai ce sa manAnci, rnuncesti pan cazi pe brnci.
Sardicuta lelea plateste cu pielea 1

Calul raios se scarpina de copacul scorboros.


Ochii sracului sunt in, in:guile bogatului.
Bogatul se scarpind .5i sdracul socoteste c'd caut sA-i dea.
Dui:4 toat sardcia, il mai ma.nnca si raja.
Dach-ti moare calul, 'Ai vezi pe jos haluL
1) ciufulitti.

2) padure.

3) rest dela grAu cernut.

89

www.digibuc.ro

E destul de rau daca n'ai al tau.

Un bordei s. ai cht de rim, numai sa fie al tAu.

Caci
Te raisfatil intr'al tau ca ariciu 'n cuibul sau.
Ajungi in casa altuia, nu poti sedea cum iv place.
Ajungi la masa altuia, nu mtinnci dupa cum ti-e gustul.
Ajungi in patul altuia, nu poti dorm' duph cum ii-e voia.
Tot chinele iese din iarna, dar numai pielea lui stie.
Ca.

Ori cht de mica piatra, e mai Grea intr'a sa vatr.


Tot cocosul pe gimoiul situ cnt.

Din pumni strain', nu te saturi churl bei ap4.


Walla altuia nu te scarping cum ii place.
Dacti nu te saturi mancnd, dar lingnd niciodatit
Albina vrednic insa d'orce floare face strnsa.
Dintr'o munch cat de midi
Dac nu curge, tot pica.
Acul este mic, dar scurnpe haine coase.
Surdul n'aude dar le potriveste. Tot omul
Are ochi, mAini i picioare,
Dar
Poate munci cu sudoare.

Vara cine ij
lama nu se Inchrligit Sdracul de ce e sarac! Cil
Nu crede ce e in carte,
Ci crede 'n lucruri desarte,
N'are nici ce s imbrace
Si sade, srbatori face.
[ADEVARATA CIICERNICIE]
30. Povestea vorbii

0 femeie saracuta, c'o roclie pe ea, capot,


Veche, rupta, peticoasa i chrpith peste tot,
Mai mult ata de cht fata, se vedea in al ei port,
De cnepa, in si ln i de tot felul de tort, 1)
Fiind astfel imbracata, nici mai bine, nici mai prost;
1) Mananchiu de fire toarse.

90

www.digibuc.ro

s'

S'a dus s se spovedeasca la tm duhovnic in post,


Si mai intai de cat alte incepu acest cuvnt,
Cinstite parinte! Nu caci ma vezi precum sunt,
Zicand :
De saraca sunt saracd, dar or pe unde am fost
M'am pazit ca de otravA i n am spurcat sfntul post.
Ba i in zile de dulce lasate de Dumnezeu,
Neavnd sa-mi cumpr carne, am postit iarsi mereu,
De cat numai cateodata cnd imi dau oameni strini,
Si cnd prinz vreo gAinA venit de la vecini,
Atunci dau i eu de dulce, atunci mannc mai pa plac.
Atunci irni este CrAciunul, atunci Pastile imi fac.
Dar tot, cinstite printe, gresii odata i eu,
Care pacat ca un ghimpe il port in sufletul meu.
CA 'nir'o zi, mergind in piat i prin pescarii trecAnd
Imi veni la indemna i un cosacel furnd,
Uitai ca e sfnta lunea i fiindc nu mannc des,
Cum mersei pe loc acas, pornii pe gura s 'ndes,
Arai! and mi-am adus aminte, ca chiar sfanta luni a lost,
Cat m'am cait printele, ca am spurcat sfntul post!
M'am ucis in cap cu pumnii, am bagat degetu 'n gat
Si sA ierti, toata mncarea o turnai numai deck.
Apoi mai o saptamn zacui de inimA rea,
De 'Area ca toata carnea i oasele m durea.
Asa cinstite parinte, pacatu-mi rnarturisesc,
Si or cum stii rndueste-rni canon sa ma mntuesc,
De alte srbatori iarAsi nu stiu de le-oi fi pazit,
Sant in iad si de acestea, d'o fi. cum am auzit :
Ca este o vAduvit, cu care mat 'nvecinesc,

Bogert si milostiva, mai mult de la ea trAesc.


Si nu-i fac vr'o slujba mare, ci nimic sa zici de vei:
MA trimite sa diem numai cAte-un prieten de-al ei,
alte ori ma pune de departe angrijesc,
Cnd va fi sa vie altul, s mA repez s-i vestesc.
Apoi imi da mlai, paine, bucate, rachiu i vin.
Cu'n cuvnt mult bine face la cAti in casa ei vin.
Si este evlavioas, sa fereasca Dumnezeu,
Nici calugarit'n lume ca dansa n'am vazut eu.
91

www.digibuc.ro

CA nu o vaz niciodata lucru in mn luAnd,


Ci orcnd ma duc in casa-i, o gasesc in pat ezAnd,
Gallia, impodobita; hainile ei ochii-ti ia
Felice de brbatelul ce-o avea parte de ea!
I-am zis odat:
Fetico! f bine a m ierta,
SA te 'ntreb, pentru ce oare azi nu lucrezi dumneata?

Or este vr'o sarbatoare i tii pentru vre un sfnt?


Spune-mi, ma rog, ca tii carte i toate de pre pa'mnt.
Ea imi raspunse, zicndu-mi:

Mama, daca vrei

Peste toata saptamAna gaseti sarbatori sa tii,


Ca lnnea sunt sfintii ingeri, marteh sfntul Ioan,
Carii i tu alte zile se prAznuesc peste an.
Mercurea e ziva Crucii, d'aceia i post mncam,
Si furca fiind mai rnianainte-i n'o :ridicm,
Joia sunt sfintii Apostoli, cum i sfntul Nicolai,
Vinerea e sfnta Vineri, s'o tii chiar s n'ai malai;
SAmbata facem coliva i de raposati vedem,
Duminica'ncai sA tie ca trebue s edem.
Asta e, mama', pricina lucru'n mAini de nu iau eu,
Ca sAnt prea evlavioasa i ma tern de Dumnezeu;
Iar tu, mama, Wi saraca i nu-ti da mAna s ezi,
Cu voie i fra voie, trebue*te s lucrezi.
S'ap cinstite parinte, ca o sraca ce sunt,
Nu le-am putut tinea toate tocma dup'al ei cuvnt:
Ci alte sarbatori numai, a vr'o cAtiva mai mari sfinti
Dintr'a mea copilrie, de cnd eram la printi,
Cum am vazut de la dnii, le-am tinut i le-am pazit,
Chiar i cAnd n'am avut pAine, sa lucrez n'am indraznit.
Vinerea n'am tors cu furca, Pilipii toti i-am
Noua Marti i Rapotinii i-am pazit cum am putut.
Joule On' la Rusalii, eu nu m'aut atins de fus,
Si la Circovii Marinii mAna pe nimic n'am pus.
Cum i alte ca aceste, dupa cum am apucat,
Le-am prAznuit, mi-a fost fricA sa nu caz in vr'un pcat,
Cad, dup ce sunt saraca, s n'ajung sit m slutesc,
Sa pierz vr'un ochi or vr'o mAna i s ma ticalo$esc,
Si cu ndejde, parinte, ea doar (acestea pazind)
92

www.digibuc.ro

Voi scapa de saracie, sa nu umblu flmnzind,


Dar Viz ca i cu acestea nu pot sa ma procopsek,
Nu pricep ce o sa fie, pentruce nu izbutesc.
A5a, cinstite parinte, stau i mii mir ce sa fac.
Gen loc sa-mi mearga'nainte, imi spore5te ca la rac.

Nu pot deloc sa leg dou, c'una ma Milanese,


Mai ma rup, i mii sparg, Inca, in loc sa ma mai crpesc.
Mica! duhovnicul zise, in felul ce te privesc
Puteam fara d'a'mi mai spune, acestea sa le ghicesc.
Chiar portu-ti marturise5te i te arata curat
C'ai tinut sarbatori multe i nimica n'ai lucrat.
In de5ert dar ti-e mirarea i in zadar te ciude5ti
De ce
merge'nainte .5i de ce nu procopse5ti,
Cii tocma pentru aceasta, cum zici, toate iti lipsesc,
N'ai haine, n'ai paine'n cask 5'a1te nevoi te'mbulzesc,
Fiindca atAtea zile, de sarbatori ce le crezi,
Le-ai petrecut in 5edere, dormind- fra sa lucrezi,
Care putea sa-ti aduca indestul spor i folos,
Ti-a pricinuit tot lipsa i a5a trai ticalos,
Caci, Dumnezeu porunce5te 5ease zile sa munce5ti
5'a 5eapta zi, Durnineca, din lucru sa contene5ti.
Biserica iar opre5te s se tie osebit.
Ni5te sarbatori alese, ce praznice s'au nurnit.
Aste trebue cre5tinii a le numi srbatori
$i cu evlavie bun.a a le pazi sunt datori.
Iar nu Rapotini 5i Pilipi sa tii i sa praznue5ti.
Or Marti, Joi, Vineri i Circovi, srbatorile drace5ti.
Care le tinea norodul in vremil pagne5ti,
$i sa inchina la Moll, la Dumnezei
Lepadati, zic, ratacirea, daca credeti in Hristos,

Intoarceti-va-ti la lumina, fugiti de drumul noptos.

Lsati credinta de5arta, departati acest narav,


Apucati-v de maned i goniti traiul trndav.
V'ati invatat tot in lene i va place sA 5edeti,
Iar lipsa i saracia d'asupra-va n'o vedeti.

V'ali deprins in toga vremea la clopote s'ascultati


Ca sa traga in trei rnduri din lucru sa incetati.
93

www.digibuc.ro

N'a mai ramas orn sa rnoara, ca clopot cum auziti,


Indata de sarbatoare sunetul ii socotiti.
Apuca-te, zic, de muncil i nu umbla hairnannd
Si uile unei-altei inverigand i pazind.
Tu zici ca nu faci Vacate si de loc nu socotesti,
Ca gresesti de o potriva, altei cnd il inlesnesti,
Imi spui ca tii curat postul si apoi fun l. la gaini,
De pe la pescarii pete, s'altele de la vecini,
Post curat nu se numesce and furi i faci rau mereu,
Ci spurcat scrnav 1) cu totul i urit lui Dumnezeu.
Post zicAnd nu se 'ntelege numai de a nu mnca,

i poruncile legii s tii a nu le calca.


Nernancnd si fcnd rele, nu te poti tu mntui,
In zadar numai cu postul Raiul vei nadjdui.
Ci

Postind i facnd pacate, pe Durnnezeu nu-1 impaci,


Ca dracii'n veci nu mannca si nu se mai schimb din draci,

Ci cnd postesti, fa si bine, nu magi, nu fura,


Nu pizmui, nu ucide, nu ocari, nu jura;
Nu face nici tu pacatul, nici altui nu-1 inlesni,
Si a baga in nevoe pe niminea nu 'ndrazni.
Nu rvni la pacatoase 'n trai mai bun de le vezi.
Ci sa-ti aperi cat poti cinstea i sufletul sd-(i pastrezi,
Nu cdea ca oaia'n rpa vazand p'altele sarind,
Nu face ce face altul, ci fti fa cruce fugind.
Cu al tau te multumeste, d'al altuia nu dori,
Inima-ti de vr'o plcere n'o rani cnd vei zari.
SA vorbeti tot adevarul, minciuni sa nu limbutesti;
Fugi de fleacuri i de vorbe nebune i nerozesti.
Cinsteste pe fiecare, pe riiminea nu uri,
Iarta greselele altor, cu vorbe nu-i amari,
C'atunci postul iti ajut i atunci te mntuiesti,
Atunci poti fara'ndoial crestina sa te numeti.
La praznice i Dumineci la biserica s'alergi,
Daca nu te iarta lucrul si'n alte zile s mergi.
In sarbatori mititele, in care poli sa lucrezi,
Repede-te de te'nchina i mergi de treab s-ti vezi;
1) murdar, ruinos.

94

www.digibuc.ro

Ca sfAntul nu se cinsteste cu sedere, nelucrand,


Ci cu pazirea de rele si cu bundtati facnd.
Sfntul nu iti porunceste sa dormi si sa stai pe brnci
Cnd Ili lipseste in casii si nu ai ce sii miinnci.
Sfntul nu va cuiva raul, ci va bindle la toti,
$i nu cere de la tine peste aceia ce poti.
Suflet curat totdauna Dumnezeu si sfintii cer
$i, or'ce fapta vei face, srt gndesti intai la cer...
0 asemenea povata ascultand ea s'auzind
Si lacrami de pockinta din ochii ei siruind,
Cu o inima infrAnta si cu suflet umilit
Cnd a plecat sA se duca, intr'acest chip a vorbit:
01 cAt de intunecatil si ratcita am fost!

0! cat mi-am petrecut anii

si

viata fail rost!...

XXIII. Despre nenoroeire


Cui i se croeste rat',
Rau ii merge tot mereu.
Dupa ce pomul il bate grin[dina,

Il bate si ornul dndu-i cu


[prajina.

Cnd e omului sil-i vie


Vreun rat' f Ara sa-1 stie,

[Caci

Noi unele-adastam
S'altele intampinam.
Phil-10nd c'a ramas cu una,

Pierdu si pe cea din mnii.


Noi intr'un fel le gndim
Si in altfel le brodim.
SA nu mai dea rele Domnul,

Or zaboveste

Pana4 soseste,
Or da fuga
S-I ajunga.
In loc sa-1 scoata din unda,
In vultoare 11 afunda.
Fuge de la aoleu
$i dii peste oleoleu.

A vrut sa fuga de Stana


Si a dat peste Satana.
Se plngea d'o intmplare
Si a dat peste mai mare.

Cat poate suferi omul.Dar


Cine n'a gustat amarul
Nu stie ce e zaharul.
Pe multi cai (de cei buni
[Inca),

Hamurile id mannca;
Van' riu-i iei seaoa din *ate,

Nu vezi in ce loc II bate.


Capul, la:Ana nu se sparge,
[creeri nu se OA.
Cnd esti in luciul marii

Di tuna
95

www.digibuc.ro

Anevoie o sa scapi d furtunti.


Marea e plink* de talazuri
$i lumea cu feluri de necazuri.

E invlat cu greutatea jugu[lui.

Nimeni nu se vaita de gras.

[ Dar

Se plnge i al ae are,
Se plnge i al de n'are.
[CAci

Totdeauna desfatarea are sor'


[pe intristarea.
Epuroalca fata i epurile de

[inima se vait. Insa

Nu vaita pe s'Arac de traista

[si de sac.

[jug.

Ca

La neploaie e bung si grinomul nenorocit

E invatat ca calul cu pofi[1111. 1)

$i

E mncat ca Alba de ham.

[ El

$i

Trage in greu ct poate,


[Ca nenorocirea

Ii face sac in spinare


5i el sufere'n rabdare.
[Mereu

Ii da necazul de nod. Si
Curg belele, rabda'n piele.
Un necaz abia il trece
$i vin in locul lui zece.
Dar el rah& zicnd ca fiecare :

Asta e pe d'asupra ea

De nevoie trebue s se Inv*


Sa mannce i pere padu[rete.

Ca

E ros ca ceafa boului do

[fuiorul popii.

Si

Nu ne ajung c'avem

$i ne vin i alte noul


[Dar insa
La nenorociri saracul,

Rabdarea ti este leacul.Ca


11 ahdarea e totdeauna,

La orcine cea mai bung.

[RABDAREA]

31. Povestea cinteenlui


P'a virtutilor livede trebue in capati
Pomul cel scump al ribdarii sa se afle mai inti,
$i daca din intmplare nature nu-1 va sadi,
Trebue orcurn sa feed cineva a-1 presadi,
$i sii ingrijeasca bine ca sa prinza radacini,
Nu cumva sa se usuce de ceva'ncontra pricini;
S'apoi vrfurile 'nalte sa le taie ne'ncetat,
Ca sa se inramureze i sa fie mai plecat,
1) curea lunga ce trece pe subt coada calului.

96

www.digibuc.ro

Cum *i bine sa se'ntinza l'adAncirne in parnnt,


Ca nu cumva
doboare vr'o furtun sau vr'un vnt;
Care .5i in timpul iernii s nu poata degera,
De i toat' a lui verdeata sev' atuncea scutura;
Mai vartos ca nici nu trebui l'aa timp a se mndri.
Ci'n frumoasa primavara cnd va'nfrunzi i 'nflori,
Si in lini.5tita vara, vesel stand i ramuros
va da. cu bel*ug rodul cel prea dulce i gustos.

XXIV. Despre luerare


Celui cu meserii multe
Cad
Casa ii este Lira curte.
Doi pepeni intr'o mana nu poti tine niciodata. Nici
in doua luntrii. Ci
Nu poate omul sit eaza cu
Tine-te numai de una, nu sari din una intr'alta. Cil
Deck multe i tot rele, mai bine una i buna.
Multe tie, multe croe*te,
niciuna nu isprvete.

Totdeauna,

Croitorul umbr cu haina descusuta.


Cismarul urnbl cu cismele sparte.
Popa cu opinci incaltat
De putini e ascultat. Zicnd:

Si

Ins& nu

De la un colic nu afli nimic.


C
Ochii inteleptului vad mai departe.
Pentru ca totdeauna,
Lumnarea se aprinde pentru cei ce vad, nu pentru cei orbi.

Omul se uita in fata


si ii judeca vita. Cum zice oarecine:
Nu tie barbatul, pe cat tie satul.

Ca

Nimenea nu intreaba de casa frumosului,


Ci de casa vrednicului.
Vrednicia omului se cunoage dupa port.
Dad. des sarbatori fad,
Nu o s aibi ce s 'mbraci. Deci dar
Munca e blagoslovita,

Cnd te tii de ea, ai pita.


Cel intelept ii gatete,
7

CA

Omul

97

Anton Pann

www.digibuc.ro

Inca pAn'nu fiamAnzeste.

Furnica isi strAnge hrank


De cu varA pentru iarnrt.
$oarecelut nu-i lipseste,

SA luArn pH& ca
$i

Iar
Greerele 'n vremea agoniselii cntrt
Asa si omul nevoias,
$i iarna cere s se imprumute.
Vara 'ntins- la umbra doarme
$i iarna moare de foarne.
CAnd fierturA in oalii,
$i cAnd mmAliga goal. Sau
CAnd florile rodului,
Pentrucd
nd frunzee pomului.
Cine seade coada-i cade, cine miscil el tot piF.
CA din vreme grAmAdeste.

La tinerele cine nu lucreaz, la btrnete rAiazd.


[aceia zise un intelept :
Si
Arvuneazit din vreme pe fericita muncrt.
Si
Scoal-te de dimineatA i te culcd mai tArziu.
Cine pleac de dimineata departe ajunge. Pentru cA
tin ceas al diminetii plateste cat trei dupA prAnz. -- *1
De multe ori nu aduce anul ce aduce ceasul. CA
De unde nu gAndesti, d'acolo sare iepurele.

Toate sunt la vremea lor.

Iar nu

ia mucul. PentrucA
Lasa-ti lucrul
Vorba lungA e sArricia ornului. $i
Cine vorbeste, lucrul nu-i sporeste,
Iar cine tace, mai multi treabrt face. -- Nu fii
CA
Bun de gurrt i ru de lupru.

Numai cu vorba nu se face ciorba.


DA din mAini daca vrei sA esi la liman.
LucreazA pe mult i pe putin.
Mai bhie ceva, decAt nirnic.
98

www.digibuc.ro

Si

Mereu

De

[POVATA MUERII]
32. Povestea vorbii
Doi (hrani, and vrur la lucru s plece,
Ne estele'n cash pAnh a-i petrece,

I-au satuit ce fel si cum sh urmeze,


Cum sit se tocmeak si cum sh lucreze.
Una zise:
Frate, vezi de tine minte
un'a muerii din zece cuvinte,

Eu nu ji zic alta deck s stii cum di


Duptt cum esti mare si vrednic de munch,

Cnd te tocmesti, cere sh-ti dea plath bunh,


Nu lua inurab pe nimic arvunk
sa-ti pierzt surda vreme ,si zilele tale
Si sh vii acash flea de parale.
Iar -cealalth zise:

Bhrbate, asculth,

Lucreazd pe plath putint i


Cum ti se intmplA, nu dupd placere,
Deck sh pierzi vremea degeaba'n sedere.
Deci dar ei plecara amndoi d'odath,
Stiind fiecare sfhtuirea data'.
In oras intrar, lucru sh ghseasch,
Venird si'ndath oameni
tocmeasch,

Cel cu plata mare nu vim jos sh lase,


Nevasta acas cum II. 'fill/Rase.

Astlalt se duse, lucril, lud plata,


A doua zi iar la altii ftr gata,
A treia zi inch n'o pierdu degeaba.
In scurt, totdeauna se afla in treabil.
Iar celalt tovariis stnd in asteptare,
Ca sh se tocmeasch tot pe plath mare,
Mai mult a lui vreme era petrecuth
Fhede nici un lucru si'n desert pierdutd.
Ce lua'n trei zile dintr'o s'aptilmn,
Da pe d'ale gurii odihnind p'o rnd...1)
1) pe o parte.

99

www.digibuc.ro

Ascult din zece vorbe si una a muierii.


Sfatut muierii, muierilor foloseste.

Dar

Deci el cu sederea diii zi pAnti'n sear,

Se invt lenes prin munca cea med.

Inteaceste vine o vrtduv'n piat


Si vzndu-i trupul i viteaza
Ce orn voinic, mare!
Zice intru sine:
Asta crez c'n lucru ct trei puteri are.
5i'ndat ct cere ii d s nu-1 scape,
Il duce la vie si-1 pune s sape,
Ea ca o femee vkluvd, sdracg,
faca,
Se dete d'o parte, bucate
Cugetul zicndu-i: plata ca plata,
Pe corn introte la munch' bucata:

Dei n'am tocmeald s i clan de mncare.


Dar vazAnd se'ndeamn mai mult la lucrare.
Stnd ins intfaceast'a ei gndire bund
Ascult

i vede ca sapa nu sun,

Ce sezi? 11 intreab,
Alearga la dnsul....
Odihnesc, rdspunse, nu sez eu de geaba,
Se scoal 'nainte, incepe lucreaz,

Si ea iar se duse mncarea s vazd.


Cum II ls ins stritu totd'odat,
Srmana femee s'a 'ntors iar indat.
Incepu s-1 certe, zicndu-i, ce sade?
C ea ti plteste dupil curn se cade.
incepe s sape,
El iar
duck' s crape;
Ea pleaca la oal
Dar cnd se intoarse cu strachina 'n mana
Il glsi la umbrit culcat pe o rnit
Stau dup munch'.
Ce faciP il intreaba. El:
Ia scoal' de mnnc, s'apoi iar te culc.
Ca' pe trupu-ti mare te-am ales pe tine,
Gndind sli-mi iau bine *'a fost vai de mine!

lath omul dard lenes cum se 'nvat,


100

www.digibuc.ro

Si de a sa minte si de rea povata,


Deci cnd trece vara si lucru 'nceteaza,

Plec si ei acas copiii sa-si vaza.


Gel cu plata scumpa duse punga goal&
Trist, galben la fata si slab ca de boar&
Iar celalt umpluse de sfanti 1) chimirasul
Si se duse vesel ca trandafirasul. De aceia zice un
[intelept :

Foamea se uita la poarta ornului muncitor e nu


[indrazneste sa intre.
Iar cel lenes :
Pana se incalta, soarele se 'nalta, e par se gateste,
[soarele sfinteste.

De aceia,

In casa trndavului e saracie lucie.


Cnd malai are, sare n'are, cnd sare are, mlai n'are.
Rmne in sapa de lemn si. in cask' fall piemn. 2)

Lenea face pe bogat a i se mi.


Si pe sarac in nevoe a se Cad.
Intr'un papuc s'o opine& lipa, lipa nea Stanica :
Toata vara cu cojoc si iarna cu ... la foc.
Se incalzeste la fata,
far spatele-i inghiata. Traeste viata carpita cu ata.
Pica para pica, dach-i pica eu te-oi mnca, iar de nu,
[acolo vei sedea.
Umbla cu capul in tre urechi, casca-gura, pierde-vara.
Wasare uncle nu-1 semeni.

Unde sunt doi, cu el trei.

Incrduit 3) cu terchea berchea, trei lei perechea. $i


Saracia de el se tine ca pulberea dupa cane.
Umbla pe drumuri Mind cainilor frunza.
Casa i-e in trei pereti si cu usa p'in pod.
Saracia ii roade urechile.
Umbl gol ca un pistol.
Se 'mbrac numai pe dinduntru.
1) monet veche in valoare de 20 creitari
2) Mina de porumb gros macinata.
3) adunat In card.

zwanFig.

101

www.digibuc.ro

[NEVASTA LENESA]
33. Povestea vorbii
Unul avea o nevasta,
Lenese de tot si proast5
Att, ineAt pan' la guse
Se tvlea prin cenuse,
lIainh nu avea, nici treanth,
Dect o cama0 zdrean(ii,
Rupt de tot, priiphdit,

In mii locuri guritri,


Nu se mai tinea pe dnsa,
se vedea tot printr'insa.
Bhrbatul ei ca ea iard,
Umbla capiu1) pana'n searh,

Mai mult sedea pe o rn


Dect lucra'n shptmnii,

Cata tot munch ward,


Numai pentru panispar.
Nu-i phicea trupul si
[frngh,
SA' lucreze si sh strngd.

Amndoi se potrivise

Si la toate se unise,
Cti Ii vedea'n astii stare
Zicea de ei fiecare:
si-a gasit hrbul capacul,
[tigva dopul i Idea bdrbatul.

N'a spart Dunmezeu dou


[case.

Deci hst bArbat, biet, pe sine


Vedea, nu se vedea bine,
Dar vazhnd nevasta-i goalii,

Fr pre i fr poalit
I se priru cu rusine,
Dei ea nu sirntea bine.
cu grijirile sale
Striingind un leu de parale,
Zise--ai sale neveste:

Drag, o zicala este:


Bogatul mnnch cnd voeste
[si shracul cnd grtseste.
Patile sracului este cand
(imbrach cmae noud
[cnd are pe mash oud".

Si tu azi dar te gleste,


Te spalit te curriteste,
C merg sh-ti cumprir camase,

Ca sh lepezi ale fw.

Deci dar esind el din poartii,


Ca s se clued la bolth 2),

Intlni in drum pe nasul


si-i ceru la el slaul. 2)
Finul acum ce sh zich,
Punga-i era usuricii.
De chmase so lipseste
Si de mash targueste.
Grisete o gsch. gras,
0 ia i pleach acasit
Cu nasii sui impreunh,
Shltnd de prere bunti.
Copilul siiu cum il vede,

La mumd-sa se repede

1) beatametit.
2) prvlie.
3) gazd.

102

www.digibuc.ro

Si de departe o chiam

Tata aduce pe nasal


Ei Ii sufl'n urechi
Strignd vesel :

Vede gsc, ria. i nase,


Alearga lipan 3) s'adune,
;

Maml
[mamti!

$i Ii se prau cuviintul :
Tata aduce cirmasa"
Tata cu nasu si nasal

Rupe, irnprejur isi pune,


$i tocma ca papruda
Viind ii priirni ruda.
Apudi gilsca mai tare,

Ca s'o faci vr'o mncare.

Sau cum zice pruncul : masa.

$i "'Anil ea s giiteascil,
Nasu 'ncepu sii vorbeasci,

$i de bucuric mare,

Zicnd :

Pierzfindu-si cumptul, sare


Numaideciit se despoaie
De treanta ei cea cu soaie,1)
S'aruncnd-o 'n foc rimase,

Srcia'n lumea astii!


Despuiata cum aude,
Unde ali vizut-o oare?

Muma ei cum o filtase.


Si asa ca o ppuse
Ese indatti la use,
S-1 adaste 2), sti soseasci,
Cimasa
Dar cnd in loc de crnase,

Rea a Lost, nevastti,

Or astzi in targul mare?!


Cui i-e friar sIi se'nsoare,
ia o nesimtitoare.
Ca i aceast neroadd,

Si nu-i va mai cere modi.

XXV. Despre siiracul mindru


Umbl pe drum cu alai
S'acas n'are
Parcii il scot banii afaril din

$i le socoteste ea' sunt unturri.

Dup ce nici n'are de cercei


Umblii

Pe uli( Chirii

[urechi,
cumpere si cloud
[perechi.

ajunge nas cii n'are,

S'acas chislit. 4)

Dupi ce are chelie,


Mai are si fudulie.

Mai e si cu - - - mare.

S'a vazut cu niste bale la gur

Se incearci la zbor,
Ca puii de cocor.

1) murdrie de grsime.
2) atepte.

3 copac cu frunze late.


4) bor.

103

www.digibuc.ro

N'are pe sine nadragi


Si ii cumprA dasagi1)

Ca coco,ul se rote*,
Intre grtini cand se privete.
Se umfla in sprncene,
Ca curcanul in pene.
Se rasfat'n haine lungi,
Ca un ban in jioua pungi,

[Capra
De rAie coada ii pica

Si ea tot sus o ridica.


Si srac i nesupus,

Umbla cu nasul pe sus. Dar Saracia il in treabrt:


La oras.
Capra rAioasa, unde ai plecat?

Poti

[merge 0 mai departe de te-oi lasa.


Nu te gita ca-i e crum4a alba, cA poate in credet este
[stapAn pe dftnsa.

Buna e mneca lunga,

Dar pAnza nu va s'ajunga.


Mielul dupa ce e slab, are 0 coada
'a infoiat ca varza i s'a 'ngimfat ca barza. Si
Sare ca capra neagra din clotan 2) in clotan sa meargrt.
Saracul mAndru se uitA la ceilalti ca la niste mu0e.
Il intrebi:
PAn ii ia cineva musca dela nas.
De ce-li curg mucii? De iarna. Lasa cA te tiu

[d'astA yard.

Ca punul se mndre0e.

Si

Tot cu laude trAe0e. Dar


Lauda de sine pute,
Ca vinul rrtu din bute. Cad

Pentruca
Mai credincio0 ochii, deck urechile.
Alta e a auzi i alta e a vedea. Cum a zis una:

Nu crede, bArbate, ce vezi cu ochii,


Ci crede ce-ti spui eu. SAracul mndru zice:
Nu sunt numai cu detul in garA, ci cu mna toatrt.
este:

Se laud oala ca va sparge crildarea. Si


Potrive0e mirosul trandafirului cu putoarea porcului.
Corbule, cum iti snt puii?Frumo0, pe cat merge inegresc.
Gaina cnd va oua
1) co$ deschis la mijloc i formnd doul buzunare.

2) aici In inteles de colt de stncd

104

www.digibuc.ro

Aude o mahala.
Prepelita se tine c. e cu coadA,
Si ea ii e pAnd la noad. 1) Ma e stiracul mndru.
Plata d la om, anume,
Ca sA4 laude in lume.

VIJNELE LAUDAT]
34. Povestea vorbil
Un june 'ntr'o vreme rugA pe oarecine,
Petitor s meargil'n satele vecine,
La o fat& care el tot o vzuse
Si.'n inim drag cu foc ii cAzuse.
Pelitorul, care era iarAs june,
Primi s facti acea repejune,
Dar gndi in sine :
vedea cd-mi place,
Vorba pentru mine mai bine_voi face,

roag si lace tocrneald


CA-i d ce va cere pentru osteneald,
Nurnai orcurn stie mijlociri sii fac,
Acest

Prin laude multe si

el ei

placA.

SA zica cA este j tine prea de treab


Si are de toate, de mice intreabit :
Car, boi, vite multe i holdele sale,

Pe lng acestea are si parale.


Dar ca sA se'ncreazd ce o
rAspunz,
Se'nvoi s mearg i s se ascunza
La spatele. casii tocma'n ferestruie
S'acolo s'asculte cele ce-o sA spuie.
CAci ei impreun mergnd cam pe searA,

Si de casa fetii cnd s'apropiark


Petitoru 'ndat in cas se duse,
Iar junele merse 'n fereastrA se puse.
Aa petitorul incepu s spue
La pnrinhii feii, cereri sA propuie,
1) ultimul os din sira spinrii.

105

www.digibuc.ro

Spuse pentru june cg este ca stare,


Cu doud guri ins, i optind si tare,
Cnd vorbea de bine striga sal auza.
Si cnd spunea rele, abia misca buz.
Uite e un june de treabd, cu minte. Incet : 1)

E un neghiob mare si orn fard cinste.


El belly nu este, vin, rachiu nu-i place.

Tare : 2)
Incet :

Bea de se turteste si coca se face. Tare :


Are boi, vaci, vite, batatura lin. Incet :

Ba n'are sarmanul macar o Wang. Tare :


E chiabur, se scaldd'n ayerile sale. Incet :
Ba, 1-a pazit sfntul, n'are cinci parale. Tare :
Incat despre haine portu-i e dovadli. Incet :
ladd.
Tare :
Ce este pe dnsul aceea
Ar fi pentru fata cea mai bung soartii. Incet :
Ba'n mormnt de vie o bagati ca. moarta. Tare :
Un g-inere astfel nu-1 pierdeti din mama, Incet :
Mai bine'n fetie s moar bdtrn. Tare :

Chiar sa nu vrea fata, s o dati cu sila.

Incet :

Va deschideti ochii, nu 'necati copila.

Asa petitoru 'n loc sii mijloceascri,


Isi facu lui trgul, p3 el sa-1 voiasc.
Si junele, care cu plata il puse,
Ii perdu dorinta prin relele spuse,
Cnd ese afar% si se intlneste :
Ai vazut, ii zise, ce fel se peleste?
Da, el ii rdspunse, funi indoiald,
Ti-as multumi foarte pentru osteneala,

Dacren yorba-li tare argtai spre mine


Si dada in soapta aratai spre tine.
Cunosc ci petitul nu ti se va trece,
Ca ai scos din gull cnd cald i cnd rece,
C'acel care sufla sa se incillzeasca
S'apoi iarasi sufla caldul -sa raceascii.
Imi pare ru insa l'aceasta pricind
1) De ate ori luda, s'arta pe sine bAtndu'si piepiul.
2) Cnd defitima, arnta cu degetul dive fereastrii.

106

www.digibuc.ro

Nu strici tu, ci singur chiar eu sunt de vina.


C'am trimis pe corbul ca Noe stramosul,
Si am facut tocma, cum facu Cocosul
Cnd 'nand pe Vulpea in partea vecina,
Mergnd sa-i peteasca dorita Gaina,
5i-i arata insusi, fara ea sa stie,
Uncle sa-si gaseasca de mncare sie.

Dar la asa treaba, d'acurn inainte,


Prin a ta urmare, ma invatai minte.
Lupul hi gaseste sinGur demncare
Si d'aceia ceafa mai groasa o are.
L-a laudat de l-a procopsit.
A facut si Visa gru din calce pan la Glezne.
L-a laudat de i-a pus coarne.
L-a facut ca pe dracu.
L-a facut cu mot.
A

tiut sa-1 potriveasca.

L-a potrivit cum se cade,

Ii taie iapa de la gard.


I-a suflat in lumAnare.

L-a legat ca pe un dobitoc la Gard.


Ii lua turta depe spuza.
A dat burduful cu brnza cu tot pe searna cainelui.

Si praful nu s'a ales de dnsul.


S'a luat cu arnndoua mainile de par.
S'a saturat soacra de poama acril. Si acum,
Da-li bacte pintenu si-tr bate iapa cu calciu. Si zi:
Nici n'a avut popa porci, nici nu trebue sa aibil.
Si coada securii face rau padurii.
Limba taie ca foarfecile. Iar
Buzele cele multe vorbesc pe tilcute.

Ca

Unul cased 'alttil. inghite.

De omul rau sa fugi mancnd pdaintul. Cii


Parca ii sopteste dracu la ureche. Si d'aceia zice:
In soapta trebue sa, fie si veo diavolie. Dar insa
Cine defairn pe altul inaintea ta, el si pe tine
107

www.digibuc.ro

[o s te defairne inaintea altuia.

Cii

Din gura omului bun, vorba de ru nu ese niciodat,


hi pune lacat la gura. Iar care
In fatil te cinstete i in dos te vorbqte,
Ii gsete rnoa0 sa-1 mwasca. Gii e o lorb:
Nu face, sa nu se faca. Si cind o parte incepe

i asta e cercel la ureche.


Oi tinea-o v'asta minte:
Mi-a facut-o ct de bung.
Si
A dat Nan de gvan.

[sa-i zica:
Sau

S'a gasit cine sa-i taie din obricaritii.l)

De aceia,

Nu face nici un lucru dupa care sa fil dator a-ti


[cere iertdciune.

Fii la orce in fereala,


Nu da loc de bnueala.
Unul in dos te-a 'njurat.

Si

Dac-ti zice cineva:


In lipsa mea putea
[sa mii si bata.

Ct o vrea lumea sa-ti strige,


Tu sa nu fil cum iti zice. Ca

ln urma dijrnarilor multe brfesc babele.

Ii cauta de treaba.

Si ei

Si

J vede de saracie. *bind ca

Cerul 'impede traznete nu educe. Si


Nu-1i mai pune mintea cu nebunul. Ca
E mai bine cu binele decat cu null. Mai vrtos ca
De nebun i de muiere rea fiece Intelept fuge.
Nu se lnoada la cearta ca mojicul.
XXVI. Despre invlAturit
Poarta condei la ureche
Ca sa-i zicem, logofete;
[cAnd Il iei de scurt zice:

Este tnar s'o mai creste,


D'o trill se pricopsqte.
[In adevar,

Sunt logoft sa te'nvat

Nu e nicio indoial,

Cu cu(it sa scrii pe bat. Ca

Are semn de procopseali.

1) portiune de mancare.

108

www.digibuc.ro

[Dar
S'o procopsi cnd mi-o creste

Par in palm si'ntre deste.


[Caci ce fobs?

Rasur frumos inflorit


$i 'ntre spini a rasdrit.

$i

$tie ce e in carte: slove negre

Pe cat poate pinea-si scoate.

[ Lisa

Tot invatani cat traim


Ca
$i neinvatati murim.
TrAind, omul cnd i cnd
Afla ce nu-i cl prin gnd.
[Zicnd:

[pe 'Artie alba. CA,


Iti citeste ca in palma. $i

De multe in lume am dat


Si tot nu m'am invatat.

Numai pe deste

[De aceia
Cate cuvinte le zici, vinzi,

Orce-ti socoteste

$i cte le auzi, le prinzi.

[zice:

Una este una, doua fac mai


[multe.

Sau:

Una si cu una fac doua.Sau


Tu

tii una, doua, eu stiu


$i
[pan'la nourt.

[Ca zice un filozof :


Piciorele-li sa roaza pragu[rile invatatilor.

-Scoala face pe omul om


5'altoiul pe pomul, pm.

[INVATATURA INFRUMUSETEAZA]

35. Povestea vorbii


Ascultii, mama Marghioala, zise fata care ea,
Ce incepuse la scoala de curnd lectii sa. ia.
Ce sant aste bordinele s'acele clondire mari?
Ce ai de vnzare'n ele, de stau ca la carciumari?
Frumusele, rniculit, raspunse baba cu haz.
De care si tu, gurit, o sa-ti cumperi de obraz;
Vezi tu asta alifie i acel clondir lucios,
Cei mai urte stafie ii da aer dragastos.
Copileala cea istea(a de vorba babii razand,

Cu un glas plin de dulceala o'ntreaba iar, zicnd:


Daca dar poti chipul face din urit placut, frurnos,
$i din zmolit a-1 preface alb, rurnen i luminos,
Poti buze largi, destramate sa schimbi, vrnd s te apuci
$i nasuri lungi, borclinate 1) la masura s aduci?
1) umflate,

109

www.digibuc.ro

Poti un chip oarecare slut, de natura gresit,


Sa-i dai o dreapta formare i s-1 schimbi destivarsit?
Poti un trup gros c'osebire, crescut trunchi mai nmlt Malt
faci mai delicat?
Si1-1 aduci la semuire
In starsit, un cap mare si lipsit, sec, vreun fel
Poli sa-i dai vreo schimbare, or sa bagi creeri in el?
Copilit, vorbele-ti le 'nteleg,
Zise baba:

Dar nici macar frmita s fac d'astea nu ma leg.


Eu stiu numai de la fete zbrciturile sti trag,
Sa dau rumeneli, albete i incolo nu ma bag.

Dupa cele ce-mi spui dar,


Ii zise copila iard:
Drept iii zic, ru sa nu-ti parg, ca toate-ti sunt in zadar,
Daca chipul s'alte toate unui tniir sau batrn,
Ca sti le schimbi nu se poate, ci tot precum sunt
Surda ostenesti, tu baba, cu ale tale albeli,,
In desert stmt si de -geaba foite i rumeneli 1
Ce folos cu milestrie un perete-1 vei spoi,
Dac iu e din mistrie, neted cum va trebui?
In zadar pierde tmplarul lucru'n lemn nebarduit,
Ca mlicar sa-i dea cu carul, tot este neranduit,
Asemenea

nevasta, or fata, nu va putea

Cu rnestesugirea asta intre frumoase sa s tea.


Nu poate, zic, sa se placa numai cu chipul frumos.
Si pe cineva sa-1 fac s'o iubeasca mai vrtos,
Ci daca ea din natura n'are de frumuseti talent,
S'aibtt 'ncai invttitura si laudat sentiment.
Scoala, mam, pe orn face sa se numeasc frumos,
Si asculta o poveste ce

scoala azi mi s'a spus

Ea pe unit it preface ca s fie dragstos,


.Care lectia-mi este si s'o 'nvt de rost m'arn pus...
Au fost trei fete odata, care pe rnd s'au nascut,
Si d'a lor mama si tata pe voile s'au crescut,
Doug atat de frurnoase, ca ar fi fost, se credea,

Matt erau dragastoase la toti de cti se vedea.


Iar a treia prea urit: trup strmb si chip slut avnd,
Neciijitti s'amaritti tria in casa ,ezAnd,
1) degeaba ostene4ti.

110

www.digibuc.ro

Cad la vr'un bal cte trele pArintii cnd le scoteau


Numai cele frumu5ele valsul, jocul invrteau,
Ele erau de minune, pe ele toti le iubeau,
Pe urita nici un june n'o vedea, nici nu-i vorbea;
Ci sta 'n seama nebagat inteun colt a se uita,
Si cu simtirea 'ntristata intru sine a ofta;
Dar uncle e urciune 5i chip slutit, neplacut,
Mai multa 'ntelepciune firea sil dea s'a vazut.

i aceasta fata, prea inteleapta fiind


Si cu buna judecat, socotind i chibzuind,
A5a

Ceru

faca pArintii partea ce i se 604

Si impotriva vointii sa nu-i fac, ci s-i dea.

Zicand ea, cu a ei parte are a se ritera, 1)


SA triasc inteo parte, far a-i mai supara.
Ei 5tiind-o cu minte, bucuros s'a induplecat,
Si dup' ale ei cuvinte numarnd partea i-a dat.
Deci cu a s zestriwar, profesori buni ea luand,

S'a tras la o mo5ioar, precum pusese in gaud.


acolo, intr'o parte, indatii s'a apucat
SA invete limbi 5i carte, muzic i oHce alt.
La care ea cu suintA urmnd toate le-a pA5it,

Si avuta sa dorinta in scurt timp lull sfar5it,


Apoi dupil ce se roade c'o gramada de 5tiinti,
Pe profesori
sloboade .5i. se 'ntoarce la OHO.
Cari in astfel vazand-o, in bratul lor o au strans,
Si pc grurnazi srutnd-o, de bucurie au plans.
Auzind vecinii 'ndata i dorind a o vedea,
Seara fuser toti gata pentru dansa bal s. dea;
Mergand iaca cte trele la casa ce le-a poftit,
Toti la'sand pc frumu5ele, la dnsa s'au grarnadit.
far Gaud ii i auzirA vorba 5i dulcele glas,
Cu gurile in uimire, cascnd la ea au rtimas,
A da toti laude sume, de ea nu se saturau;
Cea mai frumoasa din lume li se prea c era.
Astfel, mama, se preface chipul urit in frurnos,
Scoala pe orn, om if face, 5i sa fie drOguistos.
1) retrage: francez : retirer.
111

www.digibuc.ro

Ca d'ar fi fata nascuta cat de frumoasa, macar


Si n'o fi bine crescuta, toate-i sunt intr'un zadar,
Degeaha va purta nume unuia chip laudat,
Dad, nu va sti in lume sii trateze un barbat.
Ce folos cii 'ntai e deaga, cand se cununa s'o ia,
$i 'n urma, in iad ji haga cu scarbele ce-i da ea.
Cu incetul it raceste, ca fierul ars cAnd II. scot,
Si dragostea ii descreste pan' o urste de tot,
Si atunci acea frumoasa, ce ca un soare-i 'Area,
I se face 'ntunecoasa, urita i cea mai rea.
Neputand sa se 'n(eleaga, in veac nu se mai impac,

Ajung judecati sa taiga, de basmu 'n lume se fac.


Acestea mica scolara zicandu-le catre ea,

Se duse la scoala iara, alta lectie sa ia.

XXVII. Despre nvttur


Ce inveti la tinerete aceea stii la bateau*.
Ornul in copilarie lesne'vat4 oece fie.

Mestesugul la orn e brtara de aur.


Niciun mestesug nu e eau, ci oamenii sunt era,
Cine invata la finer*, se odihneste la bateau*.
Calul bateau nu se inva(.il In huiestru. 1)

Cine stie carte are patru ochi. Dar

Orice cu batae de cap se dobndeste,


Pe drumuri nu se gaseste.
Procopseala nu se cumpara cu bani, ci se castiga cu ani.
Banii nu aduc procopseala, ci procopseala aduce bani.

Omul cat traeste invat si tot moare neinvatat.


Nirnenea nu poate sa zica: Acum le stiu toate". De aceea,
CA,
La orice treab pe Stan-patitul intreab.
Cine intreaba, nu greseste.
Orbul cu intrebarea a nemerit 13raila. Dar
Ca
Nu cere dela prost invat i dela bateau hat.
Orb pc orb povatuincl, cad arnandoi in groat:4.
1) mers repede al calului.

112

www.digibuc.ro

Orbul i cauta acul in aria cu paiele,

i surdul 11
[Povatuiesie unde sung.
Nu cine triieste mult: stie multe, ci cine umbl mull:
lstie multe.

Mu lt traiesti, multe auzi; mult umbli, multe vezi,


Mu lt

traesti, multe patimesti, multe gresesti, multe in-

Iar,
[yeti.
Gina care cloceste, niciodata nu e grasa.
Dar si
Piatra care se rostogoleste din loc in loc, nu prinde muschi.

Toata musca nu face miere.


Toate strachinile nu sunt pentru ciorba.
Procopseala nu e cArpa sA o mototolesti

sa o bagi

[in sAn.

Ca

Unde nu e cap, vai de picioare.


A lipsit de acasa nota ani i s'a inters cu doi bani.
S'a dus bou i s'a inters magar.
Citci
Omul sfinteste locul, iar nu locul pe pm.
Toata lumea este scoala.
Si
.

Vremea invala pe aceia ce n'au dascl.


Adica:
Nevoia lavatA pe om i nuiaua pe copil.
Ursul nu joaca de voie, ci de nevoie.
De aceia,
Pisica rAzgAiata nu prinde soareci niciodata.
Copilul nepedeprit rarnAne neprocopsit.
Copilul rAzgAiat ramAne neinvalat.

[FIUL DE IMPARAT

1 URSUL]

36. Poves'tea vorbii


Un inapArat oarecare neavnd niciun fecior
fiind la intristare crt n'are mostenitor,
Prin rugaciuni i postire Dumnezeu 1-a ascultat

Si dupa a lui dorire cu un prune 1-a mAngAiat;


Care cu dragoste mare din ceasul ce s'a nascut,
rzgaieli 1-au crescut.
Parintii in rasflare
At At de mult irnparatul asupra lui tremura,
CAt strApic tot palatul, nu cumva a-1 supara.
113

www.digibuc.ro

Asa-1 liisii pan' la mare sd creased tot in desfru,


Pentru orke rea purtare nimeni nu-1 tinea de rill'.
$i cand el era intr'o parte si alta, purtat pe sus,

Ca sa invete si carte un dascia i s'au adus,


Poruncindu-i sd-1 invete cu rnangieri i cu joc,
vorbeascd cu bland*, s nu-1 supere de loc,
S nu-1 sileascd vr'odata, ori sa-1 certe'n vreun f el,
Ori s 'ndrazneasch sd-1 bath', c'apoi va fi vai de el.

Asa dar aceste toate urmate'ntocmai au fost,


Din care un copil poate lesne a ramnca prost.
Cti-va ani dacil trecurk impiiratul a cerut
vazd ce 'nvtilturd copilul sau a trecut?
$i aducndu-1 de fata incepu a-1 intreba,
Cu mngeri, cu dulceatd, ca s citeascii ceva.
El incepu:
Alfa, vita, gama, delta, omicron.

Capa, iota, sigma, tita, pi, mi, ni, csi, ipsilon...


Bravo! zise impdratul, num'atat ai inviitat?
Apoi, riispunse bdiatul, celelalte le-am uitat.
Impdratu 'ngrijat foarte de al sdu iubit fecior,
ramne dupa moarte un prea prost mostenitor,
Pe ministrii sdi ingraba li alun pentru el,
Cere sfat i ii intreabd sd-1 invete'n vreun fel,
Ce sd fack din ce parte s'aducii vr'un iscusit,
Ca sd-1 poatii 'nvata carte cu vr'un metod osebit.
I-au zis ministrii,
'mpilrate, e un filozof aici,
Cu stiinti prea minunate, la orice vei sta sii-i zici:
El ne-a invdtat la carte pe copiii nostri toti

Si am vrea sd avein parte de el si pentru nepoti:


Pe dnsul de vrei Il chiamd
vezi duhul cel inalt
$i
copilul in seam fdra s mai cauti alt.
Acest sfat dar ascultndu-1 _imparatul a trimis
$i pe filozof chemndu-1 de fatk asa i-a zis:
Am auzit pentru tine c'd esti om prea iscusit
$i toti te vorbesc de bine, toti zic ea esti pricopsit,
D'aceea cu rvnii mare te chem i te ro i eu
Cu asemenea urmare sii 'nveti i pe fiul meu:
$i vaznd ca-Ii pui silinta mai curnd a isbuti,
114

www.digibuc.ro

Pe cat imi va fi putinta i eu iti voi rasplti.


Prea slavite imparate, filozoful i-a raspuns,
Toate sunt adevarate cte de mine s'au spus,
Dar acum suat batrn foarte, nu mai sunt tartar c'atunci,
M'am apropiat de moarte, nu mai am gust sa'nvat prunci,
M'am dat acum pe odihnii, voi sii trdesc
petrec viata n fibula, ca destul am obosit;

Fug de sgomot, do nepace, singuratatea iubesc,


Sluga chiar sa am, nu-mi place, ca sa nu ma necajesc;
Dar, ca sa nu calc cuvntul i hatru 'mparatesc,
Voiesc, de va vrea i sfntul, pe cat pot sa va slujesc.

Trimite(i-1 dar la mine, rog sa nu fiu strmutat,

precum v'am spus, nu-mt vine sa vi-I invLit la palat.

Imparatul zise:
Bine, fie i a5a cum zici,
Sa urmeze i la tine, daca nu te'mpaci aici;
Dar insd iti dau de Oire, nu cumva sa-1 necajegi:
srt-I bali, sii-i dai dojenire, or la el sa te raste0i,
Ci voiu cu economie invatatura sa-i dai,
Toat'a ta filosofie cu bine sii i-o predai.
Dupa ce'mpuiratul zise catre filozof astfel,
A doua zi trimise i pe fiul situ la el.

Cum veni ii dete carte, pe-un scaun il

cinsti,

Si it puse la o parte, poruncindu-i a citi.


Nu apuca sii-i arate i 'ndata s'a pomenit
Cu cti-va ini din cetate spre vederea-i au veldt;
Dupa ce ceva vorbira, filozoful a wit

Ca, cu ceea .ce venira sa pie de gustarit:1)


(Ca pe atunci cum se vede cafea nu obicinuia,
Dupa cum astazi se crede- ca n'ar putea f aril ea).
$i neavnd
slujeasca vreun fecior sau argat
Puse ca sa-i poslujeasca 2) feciorul de imparat :

Ii indreapta pe fereastra dndu-i in mana tm ban


Zicndu-i:
1a, tine asta i mergi colea la bacan,
Sii-ti dea mezelicuri, paine i o caraf de vin,
Cusurul mi-1 va da at:Arne, du-te i mai curnd vin.
Deci, dupli ce le aduce masa, tacmuri a pus,
1) mancat.
2) sa-i fie sluga.

115

www.digibuc.ro

Stolnic, paharnic le fuse, pAnd mai cAtre apus,

CA' ei dacd s'apucar de vorbA i de lung sfat,

De sluga lor i uitara cA. slujeste nernncat.


$i auzindu-1 cA plnge la spatele lor de post,
Vino de strnge si 'nvat sA nu fii prost,
Ii zise:
Apoi mergi i tu acas sA mAnnci i sA prnzesti,

Dar sA nu spui cA la masA te-am pus s ne poslujesti.


$i dimiueata te scoalA, ziva pan' nu s'o'nlta,
SA vii mai curnd la scoal, s'avem vreme
Plecnd copilul se duce cu plnsete, cu vitat,
$i pe rAnd mum-si-i spuse cum 1-a intrebuintat.
frAnge spusele lui ascultnd.
ManaA-sa
Merge la'mpAratul, plnge, bocindu-se i strignd:
Vai de mine, impArate, alt dascal n'ai mai gsit,

De 1-ai dat anvete carte la un nebun i lipsit?

Filozofu 'n grab sA vie, impAratul 1-a chemat,

$i 1-a intrebat cu mAnie, de ce astfel s'a purtat?


Imparate, stiut fie, rspunse cel invAtat,
CA azi din filozofie o lectie i-am predat;
De aceea fiti in pace, l'Asati sh-1 invdt cum stiu,
Daca voiti i vA place sA aveti intelept fiu.
Negresit,
Se domoli impratul i ii zise:

D'aceea-li &dui bhiatul, ca s-1 faci desavArsit.


Se fAcu zahar amarul cu cele ce s'a mai zis,

$i a doua zi scolarul la scoal fu iar trimis.


Filozoful primindu-1 iarAs a citi I-a pus
$i in casA incuindu-1 la trebile lui s'a dus.
Prea mare fiind orasul abia s'a 'ntors pe'nserat
$i gsi pe coconasul plngnd acasd 'ncuiat.
Ai, mergi de manncd pAine, li zise, i prost nu fi
$i aibi in grije ca mine de dimineatA sA vii.
Se duse iarAs bdiatul plngAnd ca'ntAi cum am zis,
Aude i imparatul cA 1-ar fi -Omit inchis,
Se necajeste i chiamA pe fiozoful pe loc,
II intreb sA dea seamA de ce-si bate de el joc?

El rapunse: -- SA nu fie vr'odatA eu joc s-mi bat,


Ci azi din filozofie iar o lectie i-am dat;
116

www.digibuc.ro

$i impArritia voastr nu mil socotiti nerod,


C" filozofia noastrii are osebit metod.
Se gAndeste imparatul, ciudate lucruri ii par,

Si zise crare biliatul s mearg la scoal iar.


A treia zi viind iar feciorul de imprat,
L-a luat si pn seara dui-A sine 1-a purtat,
Pe unde avea s mearg sta in loc .?,i.-1 intreba:
$tii tu ast piat larg curn se nurneste, au ba?
Nu fi dobitoc,
Cnd ii tricea la'ntrebare, zicea:
Asta e piata cutare, sta e cutare loc.
$tii tu cum se cheamd acest pod?
Mai mergnd, intreba:
Nu fii nerod,
Cnd rdspundea 6-'1 nu stie, ii zicea:
Asta e podul cutare, sta e cutare han.
Co lea sade un domn mare, iar dincoaci cutare ban.
Acestea zicnd intrara inteun loc care i-a spus
$i pe copilul la scard, ca s-1 astepte, 1-a pus.
Unde filozoful iar s seaz a trebuit,
$i tocrnai cam care sear ca s plece a esit;
Bietul scolar, vai de dnsul, fhimind in frig asteptAnd,
11 giisi inginand plansul, tremurnd si suspinnd.
Dupri ce merse acas porunci catre scolar,
Zicnd: Mergi si tu la mas, dar vezi mine s vii iar.
Cum se duse iar biatul plngnd mum-si a spus,
Auzind si impratul 1-a trimes si 1-a adus.
Il intreabd, ca sd-i spuie, de ce 1-a purtat astfel?
Asta nu e dect lectii pentru el.
El rspunse:
Nu-ti pot lectia pricepe, impratul h. rosti,

Eu stiu c omul incepe inti dela a citi.


$i aceasta o s fie, inteleptul a rilspuns,
Dar la o fiozofie cititul nu e de-ajuns.

Am s-i predau si moralul cnd 1-oi pune la citit


Si inti materialul adunm pentru vorbit.
Se mui iar impiiratul cu &ate el i le-a zis
S'a patra zi pe bhiatul la scoalii iar 1-a trimis.
Deci cum sosi el la scoald dascalul ia o nuia
Si ii &A pe pielea goal vreo cteva cu ea,
Zicnd:

Mai spui alt datil p'acas ate fac eu?


117

www.digibuc.ro

Mai superi mum i tat i s voe*ti rul meu?


Aceste t allele darA zicnd cte i-a plcut,

I-a dat drumul catre sear sa se duck *i bAtut.


Pn'aci toate ca toate, imparatul le-a iertat,
Acum s vedem ce poate mintea unui invAtatt
CA, cum auzi 'mpratul, de cele ce s'au urmat,
Ca i-a i batut baiatul cu totul s'a turburat,
Si nici vru'n fata s-i vie filozoful cel prAt,
Ci porunci'n pu,c4ie sa-1 bage numaidecilt.
Ca a doua zi s-1 piarza judecndu-1 cu divan,
S-1 spnzure i s-1 piarza ca pe un vrjma* tiran.
A*a a doua i iara, imparatul poruncind,
Mini*tri se adunarA ca sag judice voind;
Deci, intreb Imparatul uitndu-se ru la el,
Zicnd:
Spune, cad baiatul mi 1-ai pedepsit astfel?
Prea sldvite imparate, astea filozofii stint,
$i ca snt adevarate ascultati al meu cuvnt.
Ce fel de filozofie, ca, tu chiar cum ai venit,
L-ai pus paharnic sa-ti fie i stolnic de tArguit?
Imparate, a*a este, eu nu o tgaduiesc,
Dar i le-am facut aceste vrnd ca sA-1 inteleptesc,
Adica: cnd va ajunge mine, poimAine'mpArat,

Masa sA nu indelunge *eznd la chef ne'ngrijat,


lar supu*ii pe de-o parte flamnzi imprejur sA stea
S'allii pe de altA parte imparatia sa-i ia.
Bine, bine, a*a fie, impratul iar 1--a zis,
A doua zi spune-mi mie de ce 1-ai tinut Inchis?
S'asta e filozofie, lectia proasta nu-mi e,
Cnd va fi 'mpArat &A *tie i inchisoarea cum e,
Iar nu pentru'n fir de at or d'alt ceva vinovat
SA tie pe orn, toga viata, in pu*carie bagat.
Si aceasta a*a fie, impratul a urmat,
De ce ca p'o slug& tie a treia zi 1-ai purtat?
S'asta e filosofie, caci prin oras I-am purtat
$i poduri *'altele sa *tie i-am spus i i-am arAtat,
Iar nu daca se va face mAine, poimaine 'mparat
De-orcare cum ti place sa fie de nas purtat.
118

www.digibuc.ro

Bine, bine, s'asta lasa, imparatul zise iar,


Intr'atat de mull nu-mi pasa, fie cum zici, n'am habar;
In sfar;it dar spune-mi mie, de ce pricina sa-1
'asta e filozofie, ce trebue la'mparali,

Ca nu cum ii este vrerea pe vinovati a-i munci;


Sa stie ce e durerea, putine a porunci,
far nu ca la jucarele sa strige:
Dati i iar dati.
Ca cinci sute de nuiele
in spate la alti.
Lash $'asta la o parte, imparatul iar a zis,
Dar n'o sa-1 inveti la carte, prin urmare si la scris?
Anevoie, imprate, ca prea mult e razgliat,
El de vorba nu se bate, tine ce a apucat;

Dea caul sa aeU parte de fiu-va cel iubit,

Dar eu mai lesne'nvat carte pe un urs nenravit.


Se turbur imparatul auzind acest cuvnt
Si racni 'nct tot palatul s'a cladit pan' la pitman t,
Zicnd:

Auziti necinstel Vedeti, in ras cum ma ia?


Se cade asa cuvinte sa zica 'naintea mea?
Se'ntoarce care el iara i ii d acest raspuns:
De vreme ce tu zici dal% ca mai lesne'nveti un urs,

Sa inveti, iar de nu moarte, aceasta iti hotarasc!


Zise el:
Bucuros foarte, v'am spus ca eu prirnesc,
Dati-mi un urs, dar nu mare, ci sa fie mititel.
Si'n trei luni, cu 'ncredintare, ca dau examen cu el.
Dupa ce aceasta zise, imparatul hotrat
Penteun ursulet trimise s'au adus numaidect;
Cu soroc, cu legatura &dull pe dobitoc,
La a carti'nvalatura si el il primi pe loc.
Acasa dacii il duse, cumpara piei de cizrnar

sa faci carte puse pentru noul ski scolar.


Facnd aceasta aduce, baga fleici prin foi de rand,
Si-i drt ursului ambuce foae cu foae'ntorcnd,
Ursul, curn e din natur, fleica and vrea sil o ia,
Ca cum ar citi din gura cauta
Mancarea lui totdeauna din acea carte fiind,
Nici nu implinise luna
vedeai mereu. citind,
Or rand flamnzea, de voie cartea in mna land,
Prefira foae cu foae i mormaia fleici catnd.
119

www.digibuc.ro

Asa dar viind sorocul ursul examen sit dea,


Se rndui ziva, locul, i toti adunati sedea,

i dascMul dar cu scolarul sn cel mic,


Crui trei zile de yard nu ii driduse medic.
Si din acea adunare la nimeni nu se uita,
Deck la oHce miscare la dascrilul salt cata.
Impratul cu mirare la ursulet tot privind
lath'

Astepta cu nerdbdare ca s-1 vaai i citind,

$i pravila 'mpartiteasa avnd pe mas aci,


Ca sd-1 puie sA citeascd dascalului porunci.
Ursul pravila cum vede, crt e cea cu fleici gndind,
Ca un fliimnd se repede, o ia'n mini nezAbovind,

0 deschide i apuc sa mormAiasca in loc,


Negsind nimic de bucA,1) intoarce foi intr'alt loc.
StA, mormde*te in carte, nu gse0e iar mertic,
altA parte si iar nimic, i nimic.
Intoarce
lidsund de ris palatul d'acest scolar curios
Il vz, citeste frumos,
$i li zice impratul:
Dar nu putem intelege zisele lui nicidecum,
ce lege ne citeste el acurn?
In ce limb

In limba lui, imparate, zise dascaul grind.

Cum scrie aci, curate el le tAlmaceste citind.


Atunci zmbind impAratul necazul si-a risipit,
$i iertnd pe vinovatul, cu daruri 1-a slobozit.
Care va sd zicd:
Mutt mai lesne se invat un dobitoc simtitor,
Deck s ia de povat un neintelegtor.
Dup proverbul turcesc:
Annaiana bir sivri, sinec sazdAr.

Annamaiana daul, surna azdr.


Celuia ce intelege, tntaru-i e trmbi(ar,
Iar celui ce nu'ntelege, tobe, surle's in zadar.

XXVIII. Despre invgViturg, iari0


Orce fel de meserie,
Nu e rAu omul sA stie.

$i

Mestesugul vreme cere,


Nu se'nvalA din vedere.

1) imbucatmncat.

120

www.digibuc.ro

Pe tot omul in viat

C'a fost odath la mori


$i in thrg de douh ori. Dar

Patimile ti im as.h. De aceea


[multi zic:

[nu trebue sh ridem


Dumnezeu cum i-a pldcut

[Iar la alte,

De multe in lume am dat


Si tot nu m'am invtat.Dar
Cine a mncat papari11),
Stie dulce-i or amar. Iar
[cel ce,
Lapte fiert 1-a oplirit,
Suflu si*n cel covsit.
Ca,
Cht sh-ti ascunzi glasul gurii,
N'ai ce srt mai faci naturii.

[Cum a zis una:


$tiam sh cos eu odath

and eram la mama fat,


a mama acu'rnpungea
$i mna mea il trgea.
[Alt prost a zis iarh:
Asta mos Ion o stie,
Pe el sh-1 chiemam sh vie,
[UCENICUL

$i buni i rhi a ficut.

Olarii dintr'un phinnt


e tot un fel il frmnt,
Fac i ulcior i alt vas,

Tot un fel pe math tras.


Sh nu rzi de oameni sluti,
De orbi, de schiopi si de muti.

Ci cnd vezi asa caliqi,


Doamne fereste" sh zici.
[In sfrsit,
La orce invtturk,
Nu grubi peste

Cu vreme si cu incetul
Se face tare otetul. Pre[cum e o vorb:
Lucrui bun care iti place.
Nu'ntrebi in ct timp se face.

I LULELELEJ

37. Povestea vorbii

Odat'n Constantinopol mi trar vrstnic, voinic,


Vrnd un mestesug s'nvete, s'a i bagat ucenic
La un mester de Iulele, a pus soroc, s'a tocmit
In trei ani sA-1 scoa( calli, invitat, desvrsit.
Deci puindu-1 sii lucreze, plimntul a frrunnta,
Lulele'n tipar sh puie, i la cite-i arita,
In douh, trei luni de zile, inviWand, orce ficea,
Deck nu iti aritase si in ce chip se cocea;
Tndrul, vznd cil poate intru toate a lucra,
Incepu sd se gndeasch
a intra,

$i inplat s se tie ca in trei ani s'a bgat,


1) fiertur6 pentru copii.

121

www.digibuc.ro

Ca el in prea scurta vreme mete5ugul 1-a 'nvatat:


Dar ca sa se 'ncredinteze mai bine'n pilrerea sa,
Ar fi vrut i sa le coaca, dar stpnul nu-1 Pisa.
Aa pazi'ntr'o zi vreme; cnd era tiipanul dus,

$i vr'o cteva lulele sa coaca'n cuptor a pus.


Dar cand se uit i vede ca toate s'au fost crpat,
Ne*tiind ce e pricina tot s'a gndit, s'a mirat,
Se mai incerca sa coach* inch* vreo apte, opt,

Si cunoscu c'alt nu este, ci me*wgul in copt.


Ce s faca? Nestiind el, se impaca d'acest gaud,
Si cu munca, cu rabdarea, anul cel dinti trecand,
A pazit inteo zi vreme 'a zis stapnului siiu:
Jupane, sa-ti spui o vorb, dar nu voi sa-li pari
Tack* s'a implinit anul de cnd slujesc ucenic,

Si inch' sa coo lulele nu mi-ai aratat nimic.


Fatul meu 1 stpnul zice, doi ani sun t pan'la soroc
$i cnd va ramnea unul, ti-oi arata cum. se coo!
Ucenicul iar incepe a lucra ca un supus,
$i stapnul iar le coace p'ascuns, cum am zis mai sus.
Al doilea an implinete, i ucenicul vazand
Ca Wand n'are
arate, ii vorbi iar4, zicnd:

Jupne, doi ani trecuri, mai am un pan' la soroc,


Arata-mi incai acuma, cum trebue sa le cod
Ftul meu! el ii rispunse, n'o sii. ramai ne'nvdtat,
D'a mea purtare de grije si fii bine incredintat.
Cnd vor rmnea acum pse luni pan'la soroc,
Sa-mi aduci atunci aminte
arat i cum se coc.
Seznd ionca ucenicul, cele .5ase luni trecnd
$i gsind cu prilej vreme aminte i-au i adus,
Jul:6'11e, iaca ase luni mai am sa sez,
Doi ani jumatate tocmai trecura de cand lucrez,
$i nu tiu pang acuma lulele cum se coc,
Care, precum mi se pare, o sa ma 1ai dobitoc.
Raul meu! stapnul zise, lasii, grija o am eu,
Nu ramAi prost, cum 'Ai pare, cnd e4ti ucenic al men,
Ci vezi, sa-mi aduci aminte la trei luni pan' la soroc,
Si-li voi arata atuncea lulelele cum se coc.

Zicandu-i:

122

www.digibuc.ro

Bietul ucenic acuma sedea i se tot gndea,

Ca in asa scurtd vreme ce stiintrt o s-i dea?


Jupne, ii zise iar,
Astfel slujind trei luni inci,
Trei luni ant pin' la 011ie, invatil-md acum dar.

Fitul meu! clii rdspunse, crez ci tu te indoesti,


ardt te grbesti,
Si d'aceia tot intr'una ca
Dar pe cinstea mea te 'ncrede, c'o s te invit negresit,

Cnd va rdmnea o lund pin' la sorocul numit.

Slujind el cloud luni 'hied i o lund rimiind,

Si tar ca i pin' acuma vreme cu prilej


Jupine, iaci, nu mai at acum cuvnt,
Ii zise:

Pin' la sorocul meu numai o lurid de zile sunt.


Acuma, el ii rdspunse, tot mai ai' s te supui,
Cnd va fi o siptimind pund la soroc si-mi spui.
Peste trei siptiimni iards ucenicul su veni,
Si-i zise q'o siptimnd are pin'i s'o 'mplini.
Chiar in ziva de soroc
Iar stdpinul su Ii zise:
Si vii

aduci aminte si dim cuptorului foc,

Si atunci seznd cu tine o sd-ti ant negresit,


Ca'nteaceasti meserie si te faci desivirsit.
Rah& ucenicul iards, o zi pnd a rimas,
Si-i zise; Jupne, kick mi-e sorocu'ntr'acest ceas.
Prea bine, elli rdspunse, hai dar l'angii mine sezi
Si si fad i tu intocmai dupd cum cu ochii vezi.
Astfel cu dnsu'mpreund la cuptor cum se afla,

Incepu'n lulea 'nduntru pe cloud pill a sufla,


Si suflindu-o indatd o bdga si in cuptor,
Pe rind, una dupd alta, ficand astfel tutulor;
$i le scotea sindloase, fiird a cripa cumva,
Care vizind ucenicul incepu a-1 intreba,

Bine jupne, numai pentra un suflat


Am slujit eu trei ant tie si tot mereu ti-am lucrat?
Asa fitul meul el zise, a sufla, pufl nu e greu,.
Dar astfel Ind invdtard, astfel te nv i eu;
La orcare meserie e cite un secret mic,
Care, cine nu-1 invati lucrul lui nu e nimic;
Multi numai vizind cu ochii la un mestesug lucrnd,
Zicndu-i:

123

www.digibuc.ro

Nu se supun sA-1 invete, in parerea lor zicnd:


Asta este lucru lesne, in scurt timp 1-am invAtat.
De ce sA slujesc cu anii, sA muncesc ca un argat?...
Dar la asemenea oarneni ce se fac singuri dibaci,
Nu le dau nume de mesteri, ci le zic pro5ti i crpaci.
Si prin urmare i pretul e deck la toti mai mic.

XXIX. Despre virtute (fapt bung)


FA bine 5i.-1 arunan drum.

Fiecine ce face, pentru el

A face bine e totd'auna mai

Curn i va a5terne, a5a va

[bine, dect a face. rAu,


Bindle,

zic, nu se face

Numai la cine iti place,


Ci binele este bine
SA-1 faci la fie5tecine.
[Chiar 5i

La cel ce te du.51nrme5te,
Tu cu bine-i ruisplAteste.--Cd

De te latr vreun cAine,


AstupA-i gura cu pAine.

[este.

[dormi.
Cum isi va gAti, a5a va prAnzi.

Nu trebue sA imitrn deck


[p'acei ce-i vedem fAcAnd
[bine.

CA

Setosul bea apA din oHce lac.

[ Multi zic cA,

RAul cu rAu se gonege

rAu cA te pomeneste.
[Dar,

[Stiind cA,
Orce la neNoile tale

CAt e cerul departe dela 0-

Cu rul nu-1 scoti la cale.

AtAt n'are

[ Iar

Bindle pe orn il scap


Cu vremea de foc i apd.
[Dar vei zice:

SA ne luArn dupA lume.Si


Ce-o face lumea sA. facem
[5i noi.

InsA

Ce avem cu lumea? Lumea


[ca lumea, i noi ea noi.

Altii dac 5i-or scoate ochii


noi nu o sA-i scoatem.
Altii de'or da in gArlA i noi
[nu o sA ne innecArn.

[mnt,
Asemilnare.

Pentrucii,

Omul la rdu aleargA cu ar[msarul i la bine merge

[cu carul.
Rul lesne Il face ornul, dar
[binele anevoie. Si,
Cu vreme toate se fac bune.

[ Numai,

Vrernea ce a trecut nu se mai


Dar,
[intoarce.
Binele ce-1 faci la oarecine
Ti-1

intoarce vremea care

[vine.

124

www.digibuc.ro

Vei auzi numai,

Vine binele ca albinele. Si


[apoi vine bine peste bine,
CAnd vine e tot mai bine.CA,
Cine face bine, bine gseste,

Cine face riu, rAu insoteste.


[Insa

Totd'auna fapta buna


Este tuturor cunun.
Fapta bunii in viar
La nenorocire inalti.

CAci

Si

Faptele bune in lume


li fac nemuritor nume.

[TRIUMFUL VIRTUTII]

38. Povestea vorbii


Bog Atia, Desfiltarea, Virtutea i SdnAtatea

Disputndu-se'ntre ele cui a da'ntAietatea,


Descriind i una s'alta bunul sia i fericirea
Ce din parte-si totdeauna vars &Are omenirea,

nandrit fiecare ii gsea siesi dreptate,


CA in adevr ea este, si cerea intAietate.
Inteaceast a kr luptA in cuvinte nepAtrunse
krdicAndu-se virtutea catre dnsele rspunse :
De voiti cu multurnire dreptul sd se inteleagi,
Aideti la zei i la oameni, kr sii cerem si aleag,
Si a cruia problemA li se va pArea mai bunk
st mr de aur si a premiei cununA.
Ei

$i alegerea aceasta mai perfect& a se face


Va fi timpul d'adunantd lnptelor olimpiace.
StAtuirea dar Virtutii s'a parut prea de minune.
Fiecare spernd mrul, bunul cum isi va expune.
Deci, cnd fu'n Olimp multime de popoare adunate,
Alergar fiecare ca si ceari 'ntietate.
$i'ncepu'ntAi BogAtia sa exprime inteaceste
CA, nemrginitul bine numai ea in lume este,
Pentruci e dAtiltoare de orsice fericire,
Desmierddrii t a Faimei i oricirei norocire;
Fle dnsa orsicine pre pAmnt se tirneste,
Ticilos yiaan lume i cumplit se vinuieste.

Mind dar de aur mie (le zice) mi se cuvine,


De se cauti rezonul i dreptatea de se tine.
125

www.digibuc.ro

Alearga in loc Desfatarea i raspunde 'n grab cu stima;


Ca-i nedrept ca Bogatia sat ia numele de prima.
Cad pre dnsa fiecare, dupa cum i $titi prea bine,

0 trimete prin tot locul s ma caute pre mine;

Eu ddr in comunitate sunt dorinta cea centrala


nici o indoial.
Si crt-mi este ea servicea nu
Pe pamnt vietuitorii ce bun simt numai cu tine?
Alt deckt amaraciune gust, cnd Na ei far' de mine?
Fericirea omenirei nu sta in mult avere,
Ci in ceea ce desmiarda sufletele in plcere;
De n'as mici eu in oameni durerile cele rele,
N'ar mai suferi cu anii a rabda necazuri grele.
Unde insa eu m'apropii, izgonesc ticalo$ia,
Departez durerea 'ndata i aduc voioia;
Eu sunt dat tot bunu'n lume indeob.5te la oricare,
Eu sunt dulcea mangiere celui mic i celui mare;
Prin urmare dar i mrul alta s-1 ia nu se poate,
Caci eu covaresc cu bunul pe aceste alte toate.
Cu asemenea cuvinte incepu i Sanatatea

Ca prin ale lor probleme n'au drept sa ia 'ntietatea.


Pentru ca nici Bogalia, nici Desfiltarea cum spune
Nu pot cu nemrginire s'aiba toate cele bune.
Ca de n'as fi eu in oameni, ar fi toti cu neputinta,
N'ar da folos bogtia, nici ar fi de trebuint,
$i nici desfatarea poate sil stea pe parnnt vfodata,
Dac nu voiu fi cu dnsa impreuna totdeodata.
Cnd pe pat cineva ade in duren i chinuire,
Cine va putea s6 fie singura lui fericire?
Bogatia o sA strige? Desfatarea o sd .chieme?
Or pe mine Snatatea ma cere in acea vreme?

Cel bogat far de mine nici o simticiune n'are,


Nici la vreo de3teptare poate s'aiba aplecare,

Caci atuncea mintea, trupul sunt in nelucrare toate


Si sa aibri multumire frtr mine nu se poate.
Imparatii, generalii, c'o zicere i osta$ii

Era mine-ar fi fiinte ce nu pot

mica

Iar 'de a lipsi cu totul in natura i in nume


126

www.digibuc.ro

Atunci, fara indoialla, n'ar fi pe piimnt nici lume.


Eu imbarbatez pe omul, eu dau curaj, vitejie,
Eu aduc puteri in suflet, eu dau trupului
Si cnd sunt in judecata celui ce ma pretuieste,
Far'avere, desfatarea iii natura o gaseste.
Socotesc dar cii In lume eu intai sunt trebuitA,
Batranimei, tinerimei fAra taga 1) sunt dorit.
Eu sunt bogAtia lumii, eu sunt bunul vietii,
Eu sunt dulcea desfatare i cununa frurnuselii.
Bogatia numa 'n sine este moartA intru toate,

DesfAtarea inainte-mi nici cat fir de par nu poate.


D'aceea ca una ce sunt eu nemarginitul bine,
Darul i intaietatea sa le am mi se cuvine.
Deci c'o maniera sfnta stand virtutea inainte
Incepu
spuie dreptul far'a se lungi 'n cuvinte.

Zicand cum ca: Bogatia, Desfatarea, Siinatatea


Desi dup'a lor pArere singure-si gasesc dreptatea
Si doi fiotecare are i de baz cuvinte,

Dar insil ale lor bunuri sunt pamntesti, iar nu sfinte.


Nu c5. nu sunt i aceste de la Dumnezeu tot date,
Ci de n'as fi eu cu ele, sunt de lume defaimate.
Eu sunt bunul provedintii, eu sacrific p'om pe lume,
Eu fac saibA muritorii pe primnt glorios nume,
Eu sunt linistea vietii, eu sunt calea mntuintii,
Eu sunt pacea, eu sunt bunul, eu sunt cArma
Unde nu ma au pe. mine, acolo amenint rele.
Vin peiri, stricaciuni, patimi s'alte mari greseli cu ele;
Eu sunt baz zeestii lege, dau bun nume omenirei,
Eu sunt povata in lime cAtre drumul fericirei;
Bogatia, Desfatarea, Sanatatea, fArii mine

Toate 'n lume omenirii sunt de sine-le rusine,


Si nu numai sunt rusine cnd lipsesc eu dintre ele,
Ci sunt i supuse toate pe pamnt la multe rele,
$i d'aceea ci in lume au fericea astor trele,
Tremur, se turbur adesea, dacA nu sunt eu cu ele.
Asa dar mrul de aur i titlul de 'ntAietate
1) Tagaduia111

127

www.digibuc.ro

Mintea 'ntelepciunii voastre sii-1 dea cui are dreptate.


Atunci Zeii s'adunanta oamenilor se intream
$i cuvintele Virtutii le iau in bAgAri de seamd,
VAzAnd si cu osebire manierele ei toate,
Cu sfat de obste 'mpreunti se inaltd glasuri gloate,
Strig d'odat cd Virtutii se cuvine cu dreptate,

S ia darul si bununa si titlul de 'ntketate,


S'a$a cut sfatul de obste, dup hotrirea dat,
Dndu-i mrul cel de aur, fu Virtutea intronatd.
* * *

Nimica dard pe ornal nu-1 poate 'nAlta in treaptd,


Deck singurd Virtutea, prin alegerea cea dreapt;
CA ea de comunitate se sacrificd in lume,

Ea si dupd moarte lasd memorabilul stiu nume.


Felice d'acela care stie s o 'mbrdtiseze,
$i va putea dup. dnsa pasii sa si-i indrepteze,
Ca este ca diamantul, care si 'n gunoi de cade,
Tot ii zice piatr scump si pretu-i de loc nu scade.

XXX. Despre vitiuri sau fapte rele i hotii


Piatra, care nu e bunk
R du macind totd'auna.

$i

Omul cel nitrvit rail,

Tot la ran e gndul sail. Ins


Cine face tot la rele,
El nu scapa de belele. Zisa tiganului:
Tot la noi in satr
Bate vnt si piatril. Cd,
Pe muieri cunosti din rochi
$i pe hotii dup ochi. Povestea Aluia:
Unde md uit tot
Vulpe, de ce-ti sunt ochii rosii?
Dar coada de ce-ti zvcneste?

[la soare.
Cd ia, colea, dintr.o curs,

[abia scpai nemuls.


Vulpea cznd in curs& ca sail scape pielea si-a ros coada cu
128

www.digibuc.ro

dintii, ziend cd asa e la moadd sd umble fdrd coach.


Omul rdu, ca toti sd-1 vazd,
Dumnezeu il insemneazd. Si

CA

Carele a furat stupul

Dei i-a scuturat trupul,


Dar albino, din caciuld

E de dovadd destuld. Hotul


La intrat, lesne psi,
Dar nu tiu cum va esi. Ca
Cine nu caut i tot gseste pe dracu, dar cine-1 eaut I...
[Dac el,
Umbl dup secerat

Pe unde n'a semnat.

Si

Adund undo n'a risipit,

Dar nu se sfinteVe.

CA

Ii scurteazd gbiarele lungi. Si


Il bag la umbr (in ternnitd). Pentrued
Oile grdmadd merG,

Iar caprele se aleg.


Mdlura 9 din gilu s'alege la rau. Si
Cei ce multe garduri sar
0 sd dea cu ... 'n par. Vine vremea sa-i zicd:
Tot boul mi 1-a belit
Si la coad'a ostenit. Si
Tot boul mi 1-a mncat
$i la coach' s'a 'necat.

I s'a dus pe gt cu noduri.

Cd,

Cnd cu gndul nu ginde$te,


Il prinde si-1 ciomdgeste.
Dupd ce-1 face cam scapat din mn,
Strignd:
Pared e cotoiul bdtut la smntnii.
DA-il mai bum! dd-i de-1 lasAl d-i i. pentru mine,
Ch si mie 'mi-a mncat o oald cu unt. $i clued ee-1 bat
[mat zic:
A scdpat scurt de coad.

A scdpat ca din gura lupului.


1) Boat& la grau.

129

9 Anton Pann

www.digibuc.ro

A scapat ca cinele de lant.


De aceea,

L-a tuns bine, cum se cuvine.

Mai bine sa mori de foame, dect sa iei pinea sracului Si


Mai bine putin cu dreptate
De esti srac,
Dect mult cu strmbatate.
Bate si ti se va deschide, cere i ti se va da, cauta i vei afla.
[Sf. Evanghelie]. De esti neputincios,
Mai bine sa ceri dect sa furi,
Cii cersetorii se miluesc,
Iar hotii se pedepsesc. S'apoi

Hotul este numai cu tin pacat


Si pagubasul c'o mie 'ncarcat. Caci
Rana nu apuci pe cel drept, cel strmb nu iese.
Caprele dau la ... i oile pat rusini.
Unul face si aItul trage. Ins,
Dreptul de auzui rau nu se teme. Psalm, David.

Ca

Dreptatea totd'auna ca untdelemnul pluteste deasupra


[apei.

Acel cu pricina sadeU odihna


$i cel fAr vina plnge i suspin.
Hotul fura i jur.
E drept ca 1 umnarea. Dar

Desi,

Iar

E drept ca funia in traista. Ca tiganul cnd jurd:


Sa-i sara iapa cui a vzut och".

Minciuna o are ca in palma,


Este procopsit la rele,

Ca caspaciul cu curea de gt,


Ii pune i pingeaua numaidect.
Si
Ca olarul oalele cnd face,
Pune mnusa 1) unde li place. Pentruca
Muma celui omort doarme, iar ucigasul privegheaza.
[De aceea zice:
Prinde pe hot cnd iti vine,

PAn'nu te prinde el pe tine.

[ Ca

Prilejul face pe toti

Ca s fie hotil hati. El


Ardica lucrul in sus,

1) Mnerultoarta.

130

www.digibuc.ro

Nici lui altul nu-i o face.-[Intrebare i raspuns:

Care nu e de el pus. $i
Hotul zice c'a glumit
Cnd vede 1-a zarit.Dar
Vremea descopere toate

De ce-1 tranteste de cilia?


L-a prins cu ocaua mica.

[ Ca

$i pe hot de fata scoate.

Nu se parasea de rele,

[C5

Dar 1-a cam strans in cu-

Nu se poate nicidecum,

CAnd frigi sa nu iasa fum.

[rele.

Dar acru la scarpinare.

Cine e cu maim lunga,


Pierde

Si

Dulce i-a fost la mncare,

[lush'

ce are'n pung6.

[Facatorul de rele
CAnd cu gAndul nu viseaza

[Caci

Hotul de unul se prinde

El in cursa o sa caza,

Si

$i atuncea il piseaza,

de o mie se ntinde.
[S'apoi

$i potecile-i scurteaza.
[Pentruca

Plateste cu pielea ca lupul.

Ii pune'n saramura trupul.

Dracul care il invata,


li da faptele pe

[ Ca

Altuia pang nu face,

[MESTEKGUL DRACULITI]
39. Poveste a vorbii
Spun batrtmii de chid veacul,
Ca trei lucruri poarta dracul:
Sula, ipingea i toaba,

Cu care el da de gloaba;
Cu sula il imboldeste
Fa! fa! ii porunceste,
Ca eu, sa nu pati beleaua,
Te'nvelesc cu ipingeaua.

S'asa dacd-1 savarseste


$1 el daca-1 inveleste,
.

lncepe atunci indatd,


Toba in sbor s'o bat,

Cum si cu 'nalta strigare,


Veniti mic si mare,
$i vedeli ce statu dracul
Sa'nvete p'acesta, saracul.
Zice:

XXXI. Despre sapin

i supus

Pe cel cu putere multa

Legea cum Ai porunceste.

Te supune i ascult;
Iar pe micuti stiipaneste

Rana and esti nicovala,


Raba., sufer lovealli,
131

www.digibuc.ro

Iar cat esti ciocan, loveste:

Fil tat celor buni,

i bici

[celor

bati,
Laptele pna
Smntn nu poti sa scoli,
[Cad
Nu se poate cu burete

SS. bati piron in peretc.


[De aceea

Sa fii bun i bland la toate,


Dar pana unde se poate,
Deck toata vara cioara,
Mai bine-o zi soim h vara.
Vulturul strn loe, vegheaza,

Dar el muste nu vneaza.


[CA

Alti ochi are vulturul


S'alti ochi are fluturul.

Orcand pestele cel mare


Pe cel mic in burta-1 are.
Toata jigania'si are

Pe lupul ei (spre mncare).


Cum are nas copilasul,
$i
Asa are nas
Cum are sluga jupanul,
hi are i el stapanul.

Pe ciobanul fra dine,


Lupi-1 lasa fara pane,

Unde nu e cap, (sau Voda),


Acolo e vai de coach!
Unde nu este pisica,
$:)arecii Olaf ardica.
Moartea
Bucuria soarecilor.
Schimbarea Domnilor,
Bucuria nebunilor.

[DIN RAU IN MAI RAU]


40. Povestea vorbii
Spun ca'n vremea pagniei ar fi fost un irnparat
De carele toti crestinii se plngeau neincetat,
Ca pe lnga celelalte rele i cumplite munci,
Daduse si'n tot tinutul foarte strasnice porunci,
Cum ca, cAnd vor vrea sa 'ngroape crestinii pe ai lor morti,
Peste gard toti sa-i porneasca i sa nu-i scoata pe porti:
Pentru care toti cu totul inaltnd glasuri, striga,
Dumnezeu sa le dea altul, totdeauna se ruga.
Imparatul dar acela cu intamplare murind
Se bucura fiecare, lui Dumnezeu multumind.
Prin urmare s'a pus altul, dar el face si mai rau,

Ca a pus la toti crestinii prin porunca lui alt


Ca pe naorlii lor de obste, cnd ii vor duce la gropi,
Tot peste gard iar

scoat, dar sa nu-i clued cu popi.

132

www.digibuc.ro

Incepura iar cu totii la rugaciune mereu,


Ca sa se indure sa-i scape i d'aceasta Dumnezeu.
Peste cati-va ani ca omul, murind s'acest imparat
Si ea' au scApat de dansul mari mici s'au bucurat;
locu-i porni si el a-i munci
Cum se puse
Si pentru ingropaciunea mortilor iar porunci,
Ca pe langa celelalte ce pan'aci s'au urmat,
SA se faca i aceasta, care s'a i publicat.
CA, adic: ei pe mortii sa nu-i scoat nici pe
traga pe ferestre, iar nu ca pan& acusi.
Ci
Astfel urmand ei o vreme, li se prea prea cu greu,
Asupra-i striga blesteme i ruga pe Dumnezeu,
Ca s se milostiveasc i d'aceasta a-i scpa
Si dupa cum se cuvine pe morti a si-i ingropa.
Dup'o suferinta lung, murind s'acest imparat,
Toti sltau de bucurie, ca si de el au scpat;
Dar indat, cum se puse in locul lui fiul su,.
Incepura s se vaite i sa plnga si mai rat',
Vaznd ca legi si mai aspre pentru raposati a pus:
S nu-i scoat pe ferestre, ci pe cos sa-i scoata'n sus.
Cum i la mormnt 84'4 &Ica cu picioarele 'napoi
Si cu capul inainte, iar de nu cad in nevoi.
0 asemenea porunca cnd acum au auzit,
S'au spinantat toti cu totul i prea malt s'au ingrozit.
Vazand ca. mereu le vine dintr'un ru altul mai greu,
Cunoscura ca aceasta le e dela Dumnezeu,
Pentru ale lor pacate vrand
pedepsi astfel,
Si'ncepura c'umilinta s se roage pentru el:
Doamne, tine pe 'mparatul ani mai multi a vietuil
.

Nu ne mai da altul, sfinte, s'alt ru a orndui,

dupA faptele noastre cu astea pltiti s fim,


Daca n'am stiut, stapane, cu ceilalti s-ti multumim
Prin urmare:
Au fcut ochi cat boul, dar tarziu,
N'a stiut ca sa multumeasca lui Dumnezeu.
Totdauna trebue omul sA zicl:
Multumim lui Dumnezeu
133

www.digibuc.ro

$i de bine si de ru.
CA
Orice ne d Dumnezeu, toaie sunt bune.
Taina lui Dumnezeu nimenea nu o stie. Noi,
Nu stim ce cerem dela Dumnezeu. Cad
Bolnavul multe zice, dar doftorul ce stie face.
Rugciunea ran fcutii,
Niciodat nu ajut,

Ci cuvinte mai putine

zise cum se

Pentru ca

cuvine.

Cum:

[a zis liganul:
Doamne, tii tu ce gAndesc

$i nu m mai tignesc.

Nu e zisii bine, cci


Omul gindeste i rele i bune.
Gndul omului e iad
Si un adnc frd vad. $i asa,
Ci la orce rdu
N'are nid coac", nici capti.
Omul s zic in gndul situ:

Doamne fereste de mai rail!"


[SPANZURATOAREA

I TEAPA]

41. Povestea vorbii


Doi.. insi, filatori de rele
Caznd sub judecdti grele
dndu-i din inchisoare,
sa-i puie'n spnzurAtoare,
Cnd mergeau cu pazd bun
In acel drum impreund,

Unu'ncepu sa ofteze
$i moartea s-si obideze,1)
Of I of! cepacatel
Zicand:
Ce soartd am avut, fratel
Cel'alt zise &Are dnsul:
Niciun folos nu d plnsul,

Ci cerului nmltumeste
$i stand. zi: ,.Doamne fereste

De alt ru, dintr'st mai


[mare."

Iar acum, frate, rabdare.

El oftnd ii

zise

Frate, vezi moartea amar,


Ti s'a citit hotritu-ti,

Vezi i funia de gtu-li,


$'apoi nu stiu cum iti pare,
De zici de alt rdu mai mare!
Abia svrsi cuvntul,
Si iat unul ca vntul
Venea dup ei cllare

$i striga in gura mare:


Stati, nu grbiti omo-

1) Planga.

134

www.digibuc.ro

[rirea;
CA s'a schimbat hotiirirea;
Acum s'a gAsit cu cale,
De la Paste si Aga le,
SpAnzura4 a nu-i rapuneti,
Ci de vii in tepi s-i puneti.
Atunci vinovatul, care

Nu &idea l'alt au mai mare,


Auzind aceastA veste,
Zise:
Adevarat este

CA la cAte pate omul,


S nu mnie pe Domnul,

Ci a zia 'n gAndul sAu;


Doanme, fereste de mai ru.
Insfarsit, cum zice un intelept: Omul este pilda shibiciunii, jefuirea vremii, jucaria norocului, icoana nestatorniciei, cumpana zavistiei si
a primejdiilor.

XXXII. Despre stpin si supus la negot


Copaciul and infrunzeste

Copaciul voieste

Pe mai multi sub el um-

Sa.

[breste. Asemenea si
Un stpAn avut, and are,

Dar nu conteneste

La mai multi &A demncare.

[ Precum vedem a,

Tatl zece fii hraneste


Si le implineste toate,

Dar pe el (de sraceste),


Un fiu a-1 hi-dui nu poate.[Caci

tot odrsleasa, (s in(frunzeascA),

Bruma sa-1 pArleasca.

In loc a mai creasa, scade,


PAna vezi cA de tot cade.
[Asa si la negot,

Unul umbra si strabate


$i pe alt fericea bate. De
[aceea

Copaciul and se sframa


$i p'alti mici cu el &aroma,
Multi copaci de mare vnt
Se vad trntiti la pArnnt.
Anevoie s'a 'naltat,

Singur cine isi gteste,


El mai cu poft prAnzWe.
Lupul are ceafa. groasa,

Vulturul de aripi smuls,

Lupul slug de-ar maim,

$i prea lesne a picat.

Ca-si gateste singur masa.


[51

Nu mai poate sbura'n sus.


Puterea la orn sunt anii
$i aripile lui banii.

El de foame-ar lesina.CA
In nadejdea slugii,
Dai de fundul pungii.
135

www.digibuc.ro

[ARGATII NECREDINCIOSI]
42. Povestea vorbii
Un stapAn avAnd oi multe
S'argati destui s-1 asculte,
unul alege,
Ii dA invtAturi ai lege

Cum el s le pAauneze
Si de ele s vegheze;
Iar el cu nepAs in sine,
Ca pe niate oi strAine,
Le lasd pe deal, pe vale,
SA' pasca'n voile sale,
Umblnd prin locuri ster[poase,

and flAmnde, cnd setoase,


Laptele, caaul mAncndu-1,
$1 prisosul l'alti vAnzAndu-1.

Fiind vremea intru care


StApAnul prin cercetare
dea socoteala,
Ceru
Precum cerea rnduiala;
Argatul, care de sine

Purtase grije mai bine,


Cu neptis i mojiceate,
Acest rAspuns Li trnteate:
StApAne, oile tale

Fiind in stare de jale,


Slabe, cum le veil, mAraave,
Au fost mai mult tot bolnave,

$i mi-a fost de ele mila,


S'apuc s le mulg in sire*,
puteam
$i crezi
[strnge
In loc de lapte, nici sAnge,
CA n'avea mieii s sugA,
Necum omul s le mulg.

StApAnul, atunci mudati

Cu mnie 'nflAcaratii,
Goneate din oi argatul
S'orAndueate pe altul;
'n socoteal turma,
Poruncind ca pAn' acuma
De ele s ingrijeascA,
SA umble i sri le pascA,
Si strngndu-le la stn
SA ia lapte, unt, smAntn,
SA faca caa, sal le tunza
Si lui sit i le rAspunzA.
Argatul a'acesta fuse,
Tot ca i cel ce se duse,
Vndu laptele, smntina,
Caau-1 facu bani i lAna,
Umple punga ai-oare unde
0 ingroapA a'o ascunde.

StApAnul iar (het vine,


SA vazA de e mai bine
$i s-i cearA socoteala,
DupA cum i-a fost tocmeala,
La cercetare, rspunse
CA nici o oaie nu tunse,
Ci'n BArAgan pe cmpie,

Nu ar fi mai fost s fie,


PAscAnd le-a smuls'o ciulinii,
Mai cu seam mArAcinii;
Nici lapte n'a putut scoate,

C'a fost anul sterp la toate,


Si sri crezi cA e minune
Cum nu fatarA niciunet
StApAnul vAzAnd p'argatii,

CA se port rAu, blestematii,

136

www.digibuc.ro

$i din turma sa cea mare


Nici un folos nu mai are.
Pe argat il oropseste 1)

$i pe fiu's rndueste,
Judecnd, adica, 'n sine,
CA el va 'ngriji mai bine.
Dup ce in fiu se 'ncrede,
$i el, stapn cum se vede,
Nu mai scoase lapte, branza,

Ci incepu s le vnzA,
Astzi una bani a face,
MAine alta, ca s'o toace;
Taie, in frigare 'nfige,
La mielusei grasi tot frige,
Nu-i mai pas lui de turma,
Nici se gndeste de urm,
Nu vrea de nimeni sA stie,

Fiul meu, unde e turma,


CA nu-i pot vedea nici urma?
Iar el zise:
Scumpe tata,
Am ptit ca niciodatA,
Lupii oile-mi mncarri

5'astea numai imi


Inc At ce-am smuls din ele,

Fu spre hrana vietii mele;


CA atA(ia lupi multi fur,
Ct ochi-mi nu mai vazura,
Cari i pe mine iarii

Putin de nu ma mncar.
Tara sau in ochi catndu-i
$i vorbele ascultndu-i,
Ii zise cu necaz mare:
Of 1 fiul men, ru imi pare,

Numai lui bine s-i fie.

Dar mi-ar fi parut mai bine,

Intr'aceste, tatl vine

De te mnca i pe tine,

Si cnd in loc de mai bine,


Vede turma 'nputinatA
si-1 intreb ca un tat:

SA nu m'amrsti cu cata 2)
$i s-mi amrsti

Prin urmare dar:

Cine line pAinea in snul altuia, de multe ori rabd de


$i
[foame.
Cine bea ap din pumni strAini, nu se satur niciodatd. Ci

Puncti ndejdea in Domnul,


Dect s'atarni la tot omul.
Cauta-ti de sAracie. CA in alt chip,
Viata iti petreci ca ndejdile seci.

XXXIII. Despre supus sau slugit


Omul, pAn'a nu slujeste, stApAn nu ajunge.

Copilul stpAnului pima e mic, nu se osibeste de slugi.


Nimenea deodat nu sare ca cocosu'n pridvor, ci se suie
51 daca esti sluga,
[pe trepte.
1) Gonete.

2) Bata ciobaneasca.

137

www.digibuc.ro

Cnd te trimete la treabil


Mergi, te'ntoarce in grab.

Adica

Descaleca iute,
Inca lied,

du-te, sat nu face.

Nad nu face'n prietqug,


Ca nada e bun mimai la plug.

Cine lucreazd i tace,


El mai mult treab face.

Care tot mereu vorbqte


El treaba'i z5bovete.

De aceea
Treaba fit-o cum se cade
Si ezj atunci cum se ade.

Gaud te apuci la vr'o treabil


N'o lsa filr isprava. pentru cA,
Lai vreun lucru pe mne,
Il vezi ea' aa rmne.
Argat vrednic cine are,
Se cunoa0e pe mncare. C,
Cnd mnnc ii trosnesc fTticile.

Dar sunt i multi


[de aceea,

La mncare leu *i la treabd bou.

Care

Nu e vrednic codru s-&. plteascd


Ji blestemit pnea care o mnnc,
Slug va fi cat trdete,
Slugd l'alti imbtrne*te.

Si care
Unul ca acela

sluga se prpde0t,
Deloc nu se procopse0e.
Umbl. gonind vnturile
Si msurnd cmpurile.
Se bate ca pe*tele pe uscat. Cd
Unde nu e socotintd, socoteala merge rAu.

Ii sporete ca la raci,
Dei sunt cu mai multi craci.
Ageapt ca porcul muchea la cap.S nu te blesteme cineva:
umbli ca banul din mn in mnd. Ins
Omul vrednic se face luntre i punte.
Nu-i mai zice stapimul:
138

www.digibuc.ro

Ochi avnd ai fost ca orbul.


Te-ai dus, m'ai slujit ca corbul (cel din corabia lui Noe).Sau,
Vrednicia-ti mi-e oglind,

m'ai slujit pn'n tind.


Sluga nevrednicd stpnii des ii schimbd,
Ca pupdza 10 umple cuibul.

J MICITL]
43. Povestea vorbii

LPIJP.IZA

Pupaza motatd i frumoasd'n pene


Gunoindu-si cuibul din ndrav i lene,

Il ldsd i merse iar in alt yarte,


S'apudi s facd alt cuib, mai departe;
Dar vdznd-o cucul ii filcu'ntrebare :
Ce faci iar aicea, soru-mea cutare?
Cuib imi fac, rspunse; s'o'ntreb el jar& :
Dar fdcusesi pared altul astA yard?
Mi-am fcut, ea zise, s'altul dupd dnsul,

Dar mai mult nu este d'a sedea intr'insul,


dupd cum, poate, e stiut 0 tie,
L-am umplut cu total de necurdtie.
Cucul auzind-o zise iar :

Ei bine,

Dar iti lasi ndravul, or il iei cu tine?


Cum, ea ti rspunse, un nrav din fire
Poate vreodatd s'aib lecuire?
De vreme ce, drag, ii zise ei cucul,

Nu iti Iasi raravul, geaba-ti este lucrul,


Cci 0 de acesta nu o sd ai parte,
0 s-1 umpli iardsi ca pe celelalte;
Ci intl ndravu-li lasa, de se poate,

*'atunci o sa-li fie cuibul ca la toate.

i sluga cu ndravuri rele,


Care nu se poate pdrsi de ele,
Or pe unde urnbld, loc nu-si mai gSeste,

As tfel e

139

www.digibuc.ro

Tot schimband stpnii nu se procopse4te,

$1 apoi stpanii zice as de vinA,


Ei la toate stric, ei sunt de pricin,
Iar nravu-i care groaznic ti apas,
Tot cu sine-1 poart 'n fiecare casd.

XXXIV. Despre slugi

i stpan iar

Cand stpanul nu'ngrijete,


Starea-i se primejdueVe. C5
Magura cea gurguiatil 1)
N'o doboara vnt vreodat,
Dar oareci o scobesc,
Pe dedesubt *'o guresc. Si

and vor vrea ciobani'n strunga 2)


$i pe tapi pot sa-i mulga,
Dar in loc de lapte, sAnge
Dar instk

Dela. danii ei vor strange.

Nici o fapt fr rsplatit

CA

Nelegiuitului li rspltete necredinciosul.


Cine va mnca multA miere,
El o s verse i fiere.

gtit, a5a a pranzit.


Cum a semnat, a*a a mancat,
Capra face stricciune scumpiei 3)
$1 scumpia ii rdzbun cu pielea ei.
Cine i bag secera in o s o scoa(ri cu sange.
A 'nghitit un ac i o sit* scoat un fier de plug.
Cum e sluga i stpanul,
Cum

S-I fi tot cdutat. nu 1-ar fi Oat.


Si-a gsit coasa gresia.
Ii nemeri chiopul cobor4u1.
La w barbd, aa rAsAturA.
La a.5a cap, ap chiulaf. 4)
A cautat cat a cutat,
1) Tuguiat.

2) Tare de vite.

3) Arbustotetar.

4) Cdciulik turceasa.

140

www.digibuc.ro

Dar soacil bunA


apAtat.
La tabaci cine slujeste,

Pie lea i se tdbceste. $i

Vai cnd ajunge lupul same* 1) la oi !


li tunde lana cu piele cu tot. Pentru c
$oarecii cnd au pace cu pisica, se primejduesc bucatele.

S nu te blesteme cineva

S'ajungi slugd la cai albi

$i stapn femee s'aibi. Dar ins5

Capul plecat sabia nu-1 taie.


Trestia care se pleac vntului, niciodata nu se frnge.

LTRESTIA 51 COPACUld

44. Povestea vorbil


Un copac btrAn clzuse
De un mare, groaznic vnt,
$i precum se asternuse
Cu 'ntregimea-i la pAmnt,
S'afundase intr'o balt
Din vecintatea sa,

Vntul cu asa iutirne


Chiar din rdcini m'a secs?

Unde trestia cea 'naltd


E'n proprietatea sa;

Ct de mult de-as creste


rnalt,
Eu de loc nu mit mndresc,

Vede trestia intreagii


Legnridu-se de vnt
5i-i vorbi:
Veda. drag!

Trestia rirspunse'ndat:
Pentru ce eu nu m. stric?..

C'n viat sunt plecat


$i la vntul eel mai mie;

$i
parte si de altit,
La orcare mil smeresc.

Eu la prea mirare snt,


Cum, fiMd tu subtiricd,

$i fr puteri in trup,
Vnt, f urtun, nu te stric,
Vijelii mari nu te rup?!
Iar eu care din vechime
Am crescut puternic, gros,

Astfel e i omul care

Nu e mndru, ingAmfat,
Ci'n viat la orcare
E supus i e plecat.

1) Cagier.

141

www.digibuc.ro

Prin urmare:
Dela copacul cdtut
Toti alearga lemne sa .strAnga,

Ramuri, crci, din el sa frnga. Precum zice:


Pomul, dup ce-I bate grindina,
ir mai bat si cu prjina. Tu insa
Nu-ti asmuti cinele
mncat pinele. Pe om,
Cui
Cnd il vezi, la vr'o nevoie
Ca
Nu-i mai da brnci in noroaie.
Nu sth cum se'ntoarce roata,
Azi la mine, mine la tine.
De aceea,
Cu mai marele tau calul nu-ti alerga,

Pentruca
Nici vreodata cu el in plug nu baga.
Vai de cinele care latra pe stapanul su. $i
$i
Vai de vitelul care'mpunge vaca (pe muma sa),
Vai de boul care-1 injuga i umbla ca sa 'mpungd.
Vai de casa unde cotcodacesc gainile si cocosul tace!
[$i iarasi
Ci, cum a zis o femee:
Vai cnd ajunge coada cap!

Fie un bat descojat, tot se numeste barbat,


Tu mare, eu mare, cine s tragl cismele!

[PREA MULTI DOMNIJ


45. Povestea vorbii
Un Wan viind odata cu treaba la Bucuresti,
$i trecand de dinaintea boltilor bogaseresti,1)
Baietii ce stau la use i unii pe-altii se 'ntrec,
Ca sa cheme i sa 'ndemne pe cti pe ulita trec,
Incepura totdeodata a-1 striga mai mu1ti din ei,
Domnule, ce vrei s cumperi?
Domnule, ce vrei sa iei?
trageau de spate, altii Il trageau de maini,

De i se parea saracul, ca intrase intre caini,


Unul:
Mtul:

Domnule, aici!
Domnule, pofteste! Altul:
Domnule, la mine, ca' am orce-i vrea sh

1) Prtivlii de manufactura.

142

www.digibuc.ro

In sfarsit, silit el fuse inteo bolt& a intra,

CA, domnule", asta vorba. prea mult il indatora.


Lu'andu-se la tocmeala, din domnule" nu-1 scoteau.

Domnule", la toga vorba, dornnule" li repetau;


Care pe el inteatata de mult 1-a indatorat,

Inct vazu ca boltasul 1) punga i-a cam usurat.


Deci scapnd d'aici sateanul, patind ce n'a mai 'Alit,

i merse acasa, de domnule" ametit,


Zicand pe drum Intru sine: Zan, frumos lucru a fost
A sti omul sii vorbeasza si a nu fi asa prost,
Ca uite, c'o vorba numai, te pupa cineva'n bot,
Pleaca

Rana cnd singur, de voe, imi dedei din punga tot.

Cum ma voi duce acasa o sa'nvat copii mei,

Astfel frumos sa vorbeasch dare orcine i ei,


Ca nu se poate mai bine a vorbi la cinevas,
iIai \ rtos cnd se va duce de ceva la arendas.
Mergand el i invatndu-si copiii .(precum am zis),
Odata la arendasul pe unul 1-a i trimis
Sa ceara sa-i imprumute-o banita de macini5i, 2)
Zicndu-i:
Vezi de vorbeste dupa cum m auzisi.

Metal dupa ce merse, caciula din cap brand,


Ii facu inchinaciune
urma-i ceru, zicnd:
Tidal meu, domnia sa, m'a trirnis la dumneata
Pe mine, domnia mea, sii cer a-1 imprumuta

C'o banita de Lind, or de malai, ce-i avea,


$i cum va macina, 'ndata inapoi o sa li-o dea.
Arendasul auzindu-1 vorbinduti in zisul fel,
Cu o seriozitate stand, raspunse dare el:
Greu la deal, mare copil, tata-tau, domnia sa,
Eu, cum zici, domnia mea, tu iarasi domnia ta,

Cine o sa tie sacul? Cine o sa toarne'n el?


$i cine o sa-1 aridice?... Ca nu-i unul mititel.
$i asa s'a'ntors baiatul i cu sacul gol s'a dus,

Dac'a vrut toti domui sa fie..i nici unul mic, supus.


1) Stspnul prvliei.
2) Ceea ce a fost mcinat.

143

www.digibuc.ro

XXXV. Despre stApin

Mai bine e s fil stApan mic, decal slugA mare.


[poate
Nu

sA

Cad

zicA:

Sluga veche, mascara1) bAtrn.


Am plecat sA-mi cant stapan, da* Doamne s nu gAsesc.

Bate fiend pan' e cald. Dar si


Fierul ru cat sA-1 bati, e degeaba.
Cine de cuvAnt nu 'ntelege, nici de ciomege. Insfi
Milueste cainele de vrei
ftaie coada.
Si
coala. CAci
Netezeste mta de vrei
Ochii itpanului ingrasA calul.
Nu-ti asmuli cainele cui ai mAncat painele.
Mielul bland suge la douA murni.
Cel bAgat fArA tocmealii,

Iese fr socotealA,

Dar si drept cine slujeste,


Dumnezeu il noroceste.

[PISICA MOSTENIRE]
46. Povestea verbii
Mai de mult, din vremea veche, balranii ne povestesc
CA dobitoacele toate cAte astaz-i se gsesc
Domesticite i blAnde, cu care se joc

i yrunci

Nu era 'n fiece tarA cunoscute pe atunci,


Ci in urmA, thrziu foarte, s'au rAspandit pe pAmant,
Mud cAnd acum aceste in toate partile sant.
P'atunci un negustor mare, bogat, in lume vestit,
Urnbland prinAAri deprtate, cum era obisnuit,

Si tot gAzduind adese la un tAran prin cmpii,


Care era siirac foarte i c'o spuzA de copii,
Ii ceru
dea
pe copilul mAricel,
Ca s'engrijeascA de dansul i sA-1 procopseasc el.
1) Paiatii.

144

www.digibuc.ro

Taranul CU bucurie propunerea-i ascultnd,


Lu copilul de mina si'ndata. 1-a dat zicnd :
Tu, fatul meu, pAn'acuma ai fost in parintesc sn,
Dar de astAzi o
fie Asta tatA i stApAn.
SA-i fii supus, cu -dreptate, sa slujesti i sa-1 asculti,
Ca si tu, negustor mare, s'ajungi dupa ani mai multi...
Deci pe copilul luAndu-1 acel bogat negustor,

Il duse intr'a sa tara si-1 crescu ca p'un fecior,


Invtndu-1 Mtn' toate, dupa cum lui Li. placea,
Si istet foarte vazndu-1, adeseori Ii zicea :
Fatul meu, tu cum vezi bine, eu alt pe nimenea n'am,
Ruda, strain si d'aproape numai pe tine te am.
D'aceia de lngA mine nu voi a te deprta,
toat'a mea bogatie, prin urmare, e a ta.
Dupa moartea mea tu, singur, ca un copil ce Ind esti,
0 s'a las cu intarire s'o ici, sA o mostenesti.
Ci sa ne srguim numai sA o 'nmultim ct putem,
Sa. nu sedem fara treaba i mncind sA o scadem.
Astfel ziand negustorut i gatindu-se s'acum,

Ca s'alte dati cu bani suma, a plecat iarsi la drum.


Si'mpreuna cu copilul mergnd lar marfA sA ia,
Din alte tari departate, dupa cum obicinuia,
Ii iesira Mainte o haita de hoti tirani,
Il jefuira de toate si-1 lasara fari bani.
Neavnd acum ce face, a fost silit d'acolea,
La tara lui sa se 'ntoarcA, sa ia alti bani
avea.
Dar and o. ajuns, cc vede?.. Alt mai mare nenorocl
Gaseste casa topita de venirea unui foc,
Si neramAindu-i stare de vr'un negot s se ia,
Inchiri o cascioara ,si traia cu mila'n ea.
Feciorul care-1 crescuse de si in vArstA era

Si de si in sAracia cea mare se strmtora,


Dar mila ii era foarte pe stapAnul a-si lAsa

Tocmai la acea rea stare si la btrnetea sa.


Ciii slujea cu iubire ca i bogat cnd era,
Pentru dnsu'n toata vremea drumurile treiera. 1)
1) Cutreierit.

145

www.digibuc.ro

FArA a crti vf odatrt si frtr a-i veni greu,


NadAjduia'n ajutorul si mila lui Dumnezeu.
A sa'n cele duprt, urmil, negustorul scripatat,
&Alin fiind, dintr'o boald cAzu la zAcere'n pat,
Si vAznd ea' o sA moar, sfrsitul sAu cunoscnd,

Chiem pe fiul de suflet si-i vorbi astfel, zicnd :


nitul meu, stii ca-ti zisesem pe cnd eram bogat en,
Cii o sA-mi las toat starea tie prim legatul meu,
Dar acuma, cum vezi bine, singur, frii s-ti mai zic,
Cil deck ast pisica alt nu mai avem nimic,
Ea dar numai ti-a fost partea, pe dnsa chiar ti-o si las

Ca s o iei drept simbrie si drept un bogat rmas.

Ia-o sub a ta 'ngrijire, n'o Lisa, n'o prsi


SA umble, s rAtAceasc si ran a se pedepsi.
Mai vrtos de pornenire s'o tii dup'al meu sarsit,
SA-ti aduci aminte cume pentru dnsa ai slujit.
Si Dumnezeu care'n lume ingrijeste de saraci,
Sii se'ndure si spre tine sA te'nvete ce sd faci.
A ceasta dar el diat clironomului 1) lAsnd,

A contenit din vigil si s'a dus la al sdu rnd.


Deci fiul su cel de suflet, dupd ce l-a ingropat,
BAgind pisica'ntr'o traistA la tara lui a plecat,
Ca sa se clued sii-si vazA printii, d'or fi &grid,
*i. sd'ngrijeascA de dnsii iarsi ca IntAi muncind
Mergnd dar el lungA cale, trechnd tAri, loc deprtat,
Ajunse'n marginea mrtrii si grizdui la un sat.
Aci, din bun& 'ntmplare, ei pisici n'au fost avnd,
Nici n'au fost stiut de ele, nici nu le-au fost cunoscnd,

Ci de multimea de soared ce in case se'mbulzeau,


Ca de niste fiare crude cu ciomege se prizeau.
Asa, fiind el la gazda care l-a fost priimit,
A vAzut cd puind masa cu._ eke a trebuit,
PuserA pe lnga dnsii si cte un ciomdgel.
Fiind si el la acea masrt, pusera si lngA el.
El necunoscnd pricina si ciomgelul vAzAnd,

Gn di &A in acea tar obicei o fi avnd


1) Testament mostenitortflui.

146

www.digibuc.ro

dup ce s'or sdtura


asa 'ncepu de fried imma a-i tremura.
Dar indatd mic si mare la maan rAnd cum s'au pus
SA se batA unii

S'au inceput sa 11151-lance bucate ce au adus,

Pe loc multime de soareci do prin gduri au esit


Si din strchini sd rdpeasca mAncarea au nvlit.
Mesenii atunci in grabd luAnd ciomegele 'n mAini
SA se apere 'ncepurd tocmai ca de niste cAini.
Oaspele tocmai atuncea si-a cunoscut gAndul prost,
*Wiz And acele ciomege pentru ce puse au fost.
Si sculAndu-se indatd la traista lui alergd,
Si cu cea mai mare grabd apucAnd o dezlegd.
Scoase pisica dinteinsa s'aci, cum o slobozi,
Tr Anti o sumA de soareci pe loc, cAnd se repezi.

Si intr'o clipA nici unul cu viatA n'a lasat,


Numai aceia scdpard, cAti in guri au intrat.
Ei vdzAnd acea minune, care n'au mai fost vAzut,
Cum si rAmAind in pace la mash' cAt au sezut,
Il rugarA sA le spuie i stAnd a le tlmdci,
ce jiganie este ce a adus el aci?
Oaspetele, prosti vAzAndu-i, inteacest chip le-a vorbit:
! nu stiti voi ce e asta, e lucru nepretuit,
Eu am slujit pentru dAnsa peste cincisprezece ani,
Gad s'o cumpere nestine, trebue s dea multi bani.
Dar cum se chiamA aceasta, il intreabd un voMic.

Ciuma soarecior, zise, pe la noi asa ii

zic.

Ce ceri sa-ti ddin pentru dAnsa, un altul a intrebat,


Ca sd ne o Iai aicea, sA o Avem in sat?
El luAnd din cap cAciula i tiind-o ca un vas,
S'o umpleti, zise, cu galbeni, de vreti ca sA vA o las.
Mai jos ceva nu se poate? il intrebard ei iar,
Vrei cu argint sd o umplem, cA e mult i asa chiar?
Nu pot, zise, scump m'ar tine, i nici s'o vAnz nu as vrea.
SA vi-o dau i cu galbeni destul rAu imi va 'Area,
Dar pentrucd mA rugardti, hatArul sd nu fa. stric,
Puneti-mi atAtia galbeni i atunci nu zic nimic.
ZicAnd astfel bagd iardsi pisica in traista sa,
147

www.digibuc.ro

Pricepnd el C. cu dnsa s plece, nu-Ivor lsa;

S'asa se face c pleac cu grabnic i iute pas,


Ca s se clued la mare s se puie'n vreun vas.
dup el au alergat,
Ei sfAtuindu-se in
Cu tm sAculet de galbeni i ca sA stea i-au strigat.
Dack imi dati,
El iarAsi scotnd cciula le-a rspuns:
Cum am zis, atAtia galbeni, iact-o, o luati.
Ei vznd cA mai la vale s'o scoat de loc nu pot,

Ii umplu aciula 'ndatA si-o iau cu traist cu tot.


Deci dac o duc acas si din traista o slobod,
Cum se uit ea indat la atAt strAin norod,
Se sperie i min cask' incepe a alerga
$i, miau! miau cu un glas groaznic a tipa si a striga.
Ei de spaimA fug din casd, inchisA aci o las,
$i la oaspele aleargA pAn'a nu se pune 'n vas,
Ca antrebe ce mnnc soared cnd nu va gsi,
Nu cumva vr'un eta sA pat& in loc de-a se folosi,
Dar ajungnd il vzuril ca. s'a i fost pus in vas
$i in adncimea mrii, ca s piece, s'a fost tras.
El cu grmada vazandu-i viind ca turma de oi,
Putintel sA se opreasc cA au ceva a-I ruga.
El cu grmada vzndu-i viind ca turma de oi,
GrAndi cA si-au luat seam i vor
o dea'napoi,
Dar fiind de lrm departe, nu s'a prea infricosat
Tiindu-se foarte sigur ca de dnsii a scApat.
Ei insrt stand de departe, incepurA a stHga :

Jigania ce manncA, soareci cnd nu va Oa?

El le zice cam in glum:

Mu lt sunteti prosti, vai de voil

Cnd n'are soared, mnncit carne de puici si de oi.


Ei fiMd foarte departe i neazind curat,
Coprinsi fiind si de frica, Ji s'a prut c'a strigat:

Cnd n'are soared, mnncA carne de prunci si de voi"


$i d'ar fi fost cu putint, i-ar fi dat-o inapoi,
Dar neavnd ce s Lea se pun pe fugA, alerg,
Ajung in sat si indat, in casa lor daa merg,
Cum era pisica
dau din patru pArti foc
$i-o pAzesc, ca s nu scape, gsind pe undeva loc.
148

www.digibuc.ro

Pisica ins& cum vede focul, miuind urt,


Esi pe cos si indata'n alt cas s'a vArit.
Ei de graba-si scot copiii, trag usa i ii dau foc,
D'aci, iar fugind pisica i intrnd i in alt loc,
Ei iar alerg de pe dnsa, aprind casa i aci,

Pang cnd n'a ramas cas si tot satul saraci.


Iar pisica 'n cea din urma vaznd in tot satul foc

$i ne mai avnd acum, sa se van_ in alt loc,


LuA de-a lungul cmpia, spre crngul ce vazu ea,
Ei cum o vd, dupA dnsa desndAjduiti se ia,

Cu ciomege, cu topoare, cu vtraie si frigAri


Alerg, o gonesc cu totii dnd chiote i strigri.
Cum o tid c in crng intrA, ti iau imprejur ocol
Si apucndu-se 'ndata pun foc i ii dau prjol.
Arzind crngul, so intinde focul i prin araturi
Si se 'ntoarser veseli trecnd tot prin prlituri,
Ziand:
SlavA tie, Doamne! c de si am nadusit
A alerga dup fiar, dar am scApat in sfrsitl
XXXVI. Despre slug&

Cnd vrei s te bagi la stpan,


Nu te rezima de stAlp putred. Ca
Cine se reazima de umbra da'ndata peste cap, tumba. 1)
S tii ca incA

Sita pn e noua sa pune in cui.


Matura veche ajunge la grajd:
Armasarul cnd imbatrneste, ajunge la rAsnit.
Calul bun se vinde din grajd. Caci

Iar

Mai bine cu un vrednic la paguba, dect cu un nevoias


[la astig. Dar
Incarca-ti dobitocul pn unde e sorocul, 2)
Nu umbla s-i iei pielea de viu.
I) De-a rostogolul.
2) Pe clit ti e firea.

149

www.digibuc.ro

[BARBATUL

I LUCRUL FEMEII]

47. Povestea vorbii


Unul totdeauna nevastaii certa,
0 facea lenoas i ii imputa
CAci nu gAsea seara gata de cinat,

Ci li punea masa at de amnat,


Ea se'ndrepta iar, zicAnd

Bine, vezi

C treburi sunt multe i trebui s crezi


PAn'aduc vitelul din crng,
Oaie, rate, g4te din drum pnd strng,
spAl

obielele, 1) vaca pAnA mulg.

$i tece mAini incA sa am, nu-mi ajung.


Ba eti nevoia.5e, li rdspunse el,
CA de-ai fi barbatti, ar fi mai altfel;
Treburile tale, eu ma rAm4esc, 2)
CA intr'un ceas toate ti le isprvesC.
Ii trti vorba, zicAnd
Prea frumos,
Dacti inteatta eti tu Mimos,
RrunAi dar acas,
mine chiar,
$i eu merg in
cu plugul sA ar,
$i de le vei face toate, precum zici,
Atunci zi-mi ce-ti place, GA eu sunt aici.
Aa dar l'aceasta amndoi voind,
Ea mergnd cu plugul i el rArnind,
Statu, gncli ce fel sA le ia pe rnd,
S le isprAveasek toate mai curnd,
Ca viind ea seam
gseascA sfnt,
Pentru cel mic lucru sA n'aibA cuvnt.
Deci avnd o gAsca ce de mult clocea,
Ji gria 'n use, strigare Jacea,

El, ca s'o impace, merge cu grab pas,


Ia un codru rece, de seara ramas,
Il fdramiteazA 'arupcA
1) Rufele.
2) MA prind rmiiag.

150

www.digibuc.ro

dea,

Si ce s mai fac mereu se gandea.


Cnd iac purceaua vecinului, zi,

La merticul gstii in grab se repezi.


El, ea s'o goneasca, cu un lenm arunc
Si'n locul purcelei pe &ea o culcd,
Foc se necdjeste i ia 'ntr'acel ceas
Inchide purceaua
fad. ispas.1)
Acurn vrnd sd-si spele obiala la ru
Ia i putineiul, si-1 leag c'un bru,
Il atArnd 'n umr cu o mn dnd,
Si'n cealalt codru, se ducea 'mbucnd,
Cte-si trei odat vrnd a isprvi,
Altfel avea fric. c s'o zilbovi;
La ru dac merse obiala 'nmuia,

0 scry din mnii, apa ii o ia,


Se pleat la dnsa, ea se duce 'not,
Vars putineiul i se umple tot.
Se desbrac6 'ndat i ramne gol,

Hainele i5i spal de lapte, nomol,


Apoi le intinde la soare, de rnd,
De necaz i ciudd mereu injurnd.
Asteptnd si-acuma pn'a se usca,

Cildura il trase de a se.culca,


Si prinzndu-1 somnul, un altut viind,
I le f ur toate si-1 las dormind,
El, dacil se scoal, numa'n piele gol,
Se uit cu octii imprejur, ocol,
Si vznd sarmanul ed.
mers tot rati,
Zise intru sine: Eu sunt ntrul
Ce-mi trebuia mie, singur s m bag,
La ce nu mi-e treaba s,'aste s le brag!
Vorbind el aceste la cer s'a uitat
$i soarele vede eti a scpatat;
Asa, ce s facd?... Indata s'a dus,
Si la cuibul gtii pe ourt s'a pus,
Socotind acuma el a le cloci
1) Foaie de despdgubire.

151

www.digibuc.ro

5i sa nu le lase de a se rAci.
IacA i nevasta de la cmp sosi

$i vznd cA gata nimic nu gAsi,


Incepu sA zicd:

Vezi, bArbatul meu,

Le lasa pe loate s le fac iar eu,


51 el cine stie cu cine din sat,
La carcium suge i sa-mi vie beat.
Apoi se apuck ca i pAn'acum,
Vac, oaie, toate strnge de pe drum,
Aleargd la apA, aduce pe loc,
Si de mArnAligA pune vas la foc,
Merge 'n magazie s cearnil

Cnd deschide usa: aoleo i vail


CA purceaua care o 'nchisese el,
MAlai nu lAsase nici un pumnicel:
Vase rsturnase, vArsnd i mncnd,
Cepuri destupase, trupu-si scrpinnd,
Cu un cuvnt, toate stricate gasind,
ca s vazA ce-o fi mai lipsind,

$i prin intunerec pe cnd ea trecea


Pe lng brbatu-si unde el clocea,
0 ciupi de hainA, destul legAnnd
$i si-si, la dnsa ca gsca fcnd.

Ea deocamdat seamd n'a luat,


Dar ciupind-o, iatA la el s'a uitat,
Dar asta! ce lucru drAcesc!
Si strig:
zice, fu-ugi cA clocesc!
El iar:
BArbate, tu esti?
Auzind ea zise:

$i cine te puse aici s cloceti?

Taci, s tac, nevast, nu-mi mai zi nimic,


CA m'am prins cu tine, tu nu, ci eu stric.
Daa n'ai putere nu IntArAta gAlceavii.

152

www.digibuc.ro

XXXVII. Despre negot


Cine mneca 1) de dimineat

Izbuteste mai mult in piat; nu-i mai zice cineva:


A ajuns la spartul targului. Sau
Au ajuns i ei, saracii,

Dap& ce-a 'mpartit colacii. Sau,

Desi biet n'a dormitat,


Dar trziu s'a desteptat. Ci ii zice:
I-a cntat cucul astazi.
Ii umbl plugul bine.
I-a venit apa la moara.
I-a batut ceasul norocului.
Vilelul nici ,nu l-a taiat i musterii pentru piele au venit.
Vinde pielea ursului in trg i ursul in padure.
Cumpara cte douii i vinde ate noua.
CA asa e targul:
Uneori curge i alteori pica.
Si rar omul
Traeste ca in sail de rai. Dar cnd
II line norocul de par, atunci
I-a ouat gaina 'n caciula.

Da c'o mna, ia cu alta. Pentruca


Targul se face cu bani, i nunta cu lautari.

Si

Cnd Ii da Dumnezeu, nici dracu n'are ce-i face. Dar


Nu vinde ce nu-i al tau,
Sa nu-ti vie 'n urma rau.
E lesne de vndut i anevoe de cumprat. Ci mai bine,
Unde n'am trebuinta, nici nu vnd nici nu cumpar.
[Dect sa-ti itca:
Vinde via si cumpara stafide. Sau
Vinde mosia i eumpara sanie.

LVANZAREA NES000TITA1

48. Povestea vorbii

Unul avnd o mosie,


Tot, tot numai o fasie,
se apnea i o vinde,

Prinde pe dnsa ce prinde,


Si i curnprk indat,
0 san.ie minunata.

I) A porM de vreme.

153

www.digibuc.ro

Copilul sau, cum o vede,

Vesel la ea se repede,
Se urea, infra intr'insa
$i se bucur de dansa,

Zicnd cu vorba zmboasa:

Of, ce sanie frumoasal


Tata! dar vom putea oar,

Sa umblam ,eu ea la vara?


El tcnd nirnic nu zise,
Ca. l'aceasta nu gndise.

Lesne e a zice :

Fie si un lup malice de oaie. Sau


Doar n'o fi capul lui crai. $i
Cu o fs'ie tot n'aveam mosie. Dar pe urma rami,

In mnd punga turceasc


$i in ea sermea (capital) nemteasc.
Daca-si incurca itele, i pierde i mintile.

Minte am i bani n'am;

$i incepe a zice:

Cnd aveam cu ce, n'avearn in ce, i cnd am in ce, n'am


[cu ce. Ci,
Asculta cucul pand i cnt. Ca

Mid nu vine primavara, nu se face vara.


Pna nu plonk nu se face ciupercile. Si
Cucul pand nu vede mugur, nu cnt. CA
Vremea vinde paiele i nevoia le cumpr.
Cine cumpra mai scump? Saracul.
Cnd n'ai, cmila de un ban e scumpa.

Si

[IEFTIN 51 SCUMP]
49. Povestea vorbii
Tata! zise un baiat,
Uite, striga la mezat

O camil de un ban...
E prea scumpa, ftul meu,

Ii zice el oftnd greu,

$i poate striga un an.


Tat! iar veni zicnd:

O camila in trg vnd


$i cer o mie de lei.

Ii raspunse el zicnd:
Dute ftul meu, curnd,
Na, d banii sa o iei.

Fiul sau privind la


Ii zise :

el

Apoi ce fel,

Intr'un ban n'ai vrut sui iei,


$'acum scumpa inteatat,
Fusi gata numaidect,

154

www.digibuc.ro

Sit dai o mie de lei?

0 scosei si o dedei,
C'avui de unde s'o iau.

Nu te mira;
Ca ieftina and era,
Zise el:

Cnd cumperi ins,


Deschide ochii in patru.CA

N'aveam banul sa o iau,

Dar acum mia de lei

Cine cumpara ou de la cocos, Il gaseste fra glbinus. Si


PAnza si nevasta noaptea sa. nu-ti alegi. Ca sa nu-ti
[zica cineva:
Ai rupt inima tArgului. Si
Tine-te panel, nu te rupe.
Si
Ochii au vazut, ochii sa-i Sara. Si cnd cumpri,

Plateste ca popa, tocma pe tocma.

Ca atunci nu-ti mai


[zice nimenea:

Haim asta straina a ta este? Si mai vrtos,


Haim imprumutata nu tine de cald. Si
Schimbul nu traieste.

Ci,

Pe cat li-e ptura, atat te intinde.


Lumea viermueste si se grAmdeste.

La bald
Ca

Unde este starvul, acolo se aduna ciorile.


Au tabarit ca furnicele la stejar. Dar

Cali merg in targ, toti nu cumpara.

Si

Ca.

Unii numai te intreab5.


S'al(ii casca guri degeaha,
Curg musterii, bolta gerne,

Unii tarziu s'altii de vreme.

Seara insa,

Unul vine sa cumpere,


Altul s ceara indator,
Altul bani calpi1) s5. aduca,
S'altu'n tain'ascunzator.

XXXVIII. Despre negot si tovrAsie


S'au intalnit doi rataciti
[ 5i
S'au hotart a se duce,
S'a 'ntovargsit raiosul
Drumul incotro-i va duce. Cu cbelul si paduchiosul.
I) Falti.

155

www.digibuc.ro

[ Dar

[Dar,

Negotul nu vrea paluchi,

Ci tot d'ai bdtuti pe mu[chi.

Banul face bani i pduchele


[pduchi. Totdauna,
Banul bani unde zdreste
'Colo se rostogoleste. De
[aceea,

Numai cu o floare, nu se face


[primdvar.

C'o ceapd i c'o ridiche, nu


[se face gradind. CA

Cine are cal ticallos,

Jurndtate umbl pe jos.Si


Cine are tovars nerod,

Ajunge din pod in glod.


[Ca

In loc sd te scoatil'n undit,


La mai adnc te afundit.
[De aceea zice:
Unde sunt moase mai multe
Rrimne bietul baial

Cu buricul netdiat. CA
Unde sunt dou cumnate

Ce folos sd ai minte li bani

Casele's nemdturate.

[s n'ai! Sau
Ce poti face, dacit ai bani
[n'ai minte?--Zice cineva :

Undo cntd cocosi multi, acolo

Banii pe orn il invat


Ce s facd in viatd. Si
Chnd vei avea'n pungal bairn],

El iti face in cap planul.Si


Cu bani poate omul face
Orsice lucru Ai place.
[In adevr,
Multi toyarsi totdauna,
Fac mai mult dect o mnd.

Si

[intrzie a se face ziva!


Corabia cu doi crmaci se
[inneacd.Vorba
:

Doi insi una nu zicea,

Unul: lags!"

i altul
$i
Unul taie i creste
S'altul st i priveste.

[cea!"

Praful nu se

alege de a[mndoi.

[BANII IN APA]
O. Povestea vorbii
Doi insi se 'ntovrsir cu 'nvoire inteun an
Si mergnd inchiriard 'n oras crcium i han,
Ins unul c'ostenealii la vnzare-a stdrui,
S'altul puind capitalul vin, rachiu a-i trgui,
Deci acel cu capitalul incoace incolo umblnd,
Pe la dealuri i poverne, 1) vin, rachiuri cumpArAnd,
1) Fabrici de spirt.

156

www.digibuc.ro

Si

[pe urma,

Pretul la fiestecare mai incarcat il spunea


5i dstigu'ncurcaturii intr'altA pungA-1 punea.

Cel din han iar, ca si dnsul alte'n folosu-i fAcea,


El bAga cu doniti apA in marfa ce-i aducea,
5i pentru acel adaus din vnzare bani trAgea
5i'ntr'o osebit pungA ji baga i ii strngea.
Dar pentru aceastA fapt li veni a se gAndi,
Ca nu prin vreo intmplare taina a se dovedi,
$i avnd tu han, la soare, o butie de otet,
In care tot turna apa i vindea, incet, incet,
Arum& pe vrana 1) butii banii ce ii tAinuia,

5'apoi d'aci innainte tot mereu punea in ea.


Cel cu capitalii.1 iarAsi se tot gindi ne'ncetat,
In ce loc s puie banii cstigati din incArcat.
TovarAsul sA nu-i simtA uneltitul mestesug

$i sA i se dea pe fata tainicul sAu viclesug.


Intfaceasta vAind butia cea cu otet, zisA sus,

Socoti d nu se poate alt loc mai sigur de pus,


5i scotnd prin tain banii inteinsa a-i slobozi,
Unde i cellalt tovards punea in fiece zi;

Apoi d'aci inainte amndoi ce cstigau,

Pe ascuns unul de altal tot mereu in ea bagan.


Deci implinindu-se anul, au luat, s'au socotit
5'amndoi, ca s'A mai fie tovarAsi, nu s'a 'nvoit:

Marfa nu le rdmAsese, nici mai mult nici mai putin,


Deck butea cu otetul s'o butie iar cu vin:
La 'mpartire fiecare butia cu ()let cerea
$i pe cea cu vin nici unul in partea lui nu o vrea,
Desi costa mai mult vinul, dupa cum I-au pretuit,
Dar in butia cu otetul, era cte s'au hotit.
Dad vAd i vAd ei cum cA, cu certuri nu se impac,
$i pe oameni d'acest lucru, ca sA se mire ii fac,
Incepurd intre dnsii oarecum a bAnui,

Si nu putea unul altui gndul ali destinui.


Unul zicea intru sine: Poate tovarAsul meu
2) Gaura butoiului.

157

www.digibuc.ro

M'a vazut cumva veodata cnd aruncam banii eu!"

Celidalt i zice iarsi: Poate ca'n ea cnd am pus,


M'o fi vazut oarecine i ducndu-se i-a spus!"

Si ca s se inteleaga intre dnsii prin cuvnt,


Se pun si unul pe altul, se intreb cu jurmnt,
ce este pricina intre dnsii de se cert
Cum
Si'n partea sa fiecare cere butia cu old?
La 'ntrebarile acestea socotind c s'au simtit,
Ii spuser unui altui cum si ce fel s'a hotit,
Si cum banii tot in butia cea cu otet ii lsa,
Socotind fiestecare s o ia j partea sa.
Dar de vreme ce secretul intre ei s'a dovedit,
Acea butie cu otetul s'o sparga a trebuit.
Asa dar prin invoire acea butie ei spargnd
$i unul i altul parte deopotriva lund,
Puser banii 'n chimire i s'au desprtit pe loc,
Si s1i caute, plecar, norocirea intr'alt loc.

Unul dar plecnd s mearga la un oras osebit,


Fiind var i cldur foarte de nesuferit,

Cnd veni un rau s treaca, care era foarte lat


$i se vedea apa inteinsul ca cristalul cel curat,
El poftind ca s se scalde, s rsufle de zaduf,
DescAlecnd lega calul la umbra a unui stuf,
Se dezbracit pan' la una, cntnd bucurat nespus
$i d'asupra peste haine chimirul cu bani 1-a pus.
Cnd intr ca sd se scalde i 'ncepu a innota,
Ii veni 'n gnd s se intoarca spre haine a se uita,
Cnd jaca un vultur mare in zbor pe aci trecnd
Si zarind chimirul rosu ca e vr'o carne creznd,
Se repezi deodata cu un zbor grabnic nespus
$i rpindu-1 intre ghiare se inalta iar in sus;
El zrind ingrab' din apa alerga dupa el gol,
Strignd, zbiernd, rcnind tare, slobozind si un pistol,
Vulturul de spaimii 'ndatii arm, glas, cnd auzi,
Chimind care 11 luase drept in rAu il slobozi,
Care a sltat prin unde ceva, unde a cazut,
158

www.digibuc.ro

$i II petrecu cu ochii 'Ana cnd nu s'a vazut.


El atunci clatind cu capul i privind spre cer in sus,
Zice:
Din apa venira i iat in apa s'au dus.
Celait, i el plecnd iarasi la un oras departat,

Unde trebuia sa mearga pe apa i pe uscat,


Daca ajunse la mare, pe un vas se imbarca,
Si cu totii impreuna spre acea parte plec.
Ca lea fiind foarte lunga, el in oarecare ceas

In corabie d'o parte in singurit loc s'a tras,


$i i descinse chirnirul in care banii era,
li scoase, ii turna'n poala si 'ncepu a-i numara:
0 maimula, cdpitanul corabiei ce-o avea,
$i din catarg de sus tocma cum sta i la el privea,
li vedea toata rniscarea in acel ceas ce-o facea,
$i galbenii in chimiru-i carii frumos stralucea;
Se cobori pe hoteste si de departe pndi,
Rand cnd aduna" banii, in chimir ii gramadi,
$'alaturea langa sine dupa ce II lasa jos,
Ca sa-si potriveasca trupul, sa-1 incinga mai frumos,
Il rapi dirt ochi odata i fugind pe catarg sus,
Cu chimirul impreun. tocmai tu varfu-i s'a pus,
$i acolo deschizndu-1, incepa-a scoate din el,

Galbenii care-i vazuse si a face 'nteacest fel:


C'o mAna hiind chimirul, alta cu galbeni umplea,
$i privindu-i cte unul in mare Ii asvarlea.
Rar, numai din doi, trei, unul i in partea-i arunca,
Care sta cu priveghere s-i .adune cum pica.
Astlel tot fcnd maimuta pana cnd a isprvit,
In cele mai de pe urma chimirul i-a asvrlit.
El vazndu-se saracul, fara veste 'ntr'acest rau,
$i numarnd ce adunase, oftnd zise 'n gndul
Banii cli cu nedreptate, chtigati care-i i-am pus,
Dupa cum haram 1) venir astfel i haram s'au dus!"
Astfel e omul,
Dupa ce rastoarna carul, atuncea vede drumul cel bun.Ca
1) Vai de ei.

159

www.digibuc.ro

Dobanda multi rupe ciochinile. 2) Dar insist


Cinci degete sunt la o mna i unul cu altul nu se potrivesc.
Roatele se gonesc una pe alta si nu se ajung niciodata.
Unde e marfa i paguba. 5'apoi,

Butiile goale mai mult sunet fac. Si


Vinovatul mai mare gura face. Mica :
A mncat agurida parintii
$i si-au strepezit copiii dintii. $i
A mncat urda cu lusturoi i cere sa-i miroase gura a lapte.
Tovaras numai la cstig, la paguba pune carlig.
Margaritarul sta. in fundul marii i mortaciunea pluteste
[Pe

d'asupra apei.

Daca-ti este casa mare

Ci mai bine

Raga 'n ea un maracine,


Dect pe fieste-cine.

Ca

Cine are strain, are in cash' spin.

Dar si

Daca vom socoti noi,


Cat infra 'n plcinta foi, niciodat nu mncam.

Ii incearca gndul sau, or pe bine, or pe rau.

Omul

Carmaciul cti ingrijire buna,


Scapa corabia de furtuna. Totdeauna
Socoteala deasa e fratie aleas. Ca
Din grunte mdrunte se fac gramezi mai multe. Pentruca
In oala acoperita, nimenea nu stie ce fierbe.
$i
Omul de treaba nu iese din casa cu rnna goala.

Nici odat de tot pomul


Nu se poate 'ngrasa omul.

[Multi zic ca

LPOFTE DE$ERTE]
51. Povestea vorbii
Nici o fling in lume
Garde numai caci ode,
Nu e plpnda ca omul,
In putin timp se cloceste
El poarta mai mare nume,
$i se sparge jos de cade,
$i el e tocmai ca oul,
Sau de alt de se ciocneste.
1) Legaturi.

160

www.digibuc.ro

Omul este ca o floare,

Co de umbra ve*tejege
$i de st la prea mult soare
Se arde i se pArleste;
De

d'a mai multi ap4

Incet-incet putrezeste,

$i daca iar n'o adapa


Se usuca, nu mai cre*te.

Multi zic: Omul de ce-i


[place

De aceea se ingrap"

Ca otrava i veninul",

Precum de pilda ne este


Un tartar ce voi a spune,

Care le-a urmat aceste


La furia lui de june:
El indragi o fiinta
Ge altul *'o alesese,

Gaud la nunta-i spre privinta


Ca prieten se dusese.
Drintuind ca c'o mireasa
Se rani de dAnsa foarte,

5'acest proverb pe multi face


A cadea 'n vieti patima*e.

$i d'aci spre acea cas


Incepu amor sa poarte.

TAnarul lesne se 'n*ala,

De asemenea cuvinte,

VrAnd sa-*i incerce norocul


Dragostea s-i dobAndeasca

Dar Intrebati, cAti manknca

Cu 'ncetul ii crescu focul,


Neputand sA isbuteasca.
ranara nevinovat
Lisa s se amageasca

Pe care el din grevala,


Le judeca ca's cuminte;
Cad multor le place dulce,

Folos ceva de aduce,

Si-i zOmbi cAte odata.

Ori ii mai vatama inch'?

GAnd se'ntAmpla s'o'ntal-

La un ce-i place betia

[neasc.

Vedeti, se 'ngra*e el oare?


Ca pe lAnga avutia
Ii pierde i viata, moare.
La cAti nu place frumusetea?
Ai cui ochi ea nu 'ndulcete?
Dar intrebati tineretea

Cu ce a ii folose*te?
Ingrae ea pe vre-imul?
Ii d zile seninate?
Ori ii darapana bunul
5i scumpa lui sanatate?
Dupa un proverb ce zice:
Dama frumoas i vinul
Pot pe cine-va sa-1 strice
1) Ambitie.
11

Barbatu-i vazAnd aceasta,

A putut s banuiasc,
$i de aci pe nevasta
Incepu s o pazeasca.
Socotind el ca ea poate
S'o fi inteles cu dansul,
Of ta in zilele toate,
Pedepsindu-se intr'instil.

S'a*a d'o parte barbatul


Patimea s'o dovedeasca.
$i de ceialalt altul
Patimea
izbuteasc.

Ce-o fi urmat nu se *tie,


DecAt n'au mai trait bine,
$i el de filotomie 1)
161

Anton Pann

www.digibuc.ro

Muri tacndu-o'n sine,


Ca doua oua and s'alearga
$i a se ciocni apuca

In piept mereu rana coace


$i patirna mai mult creste.

$i trebue sa se duca.
Deci vaduvind tinerica

Dar nu stim de au ei pace


Intr'ast'a lor casnicie
Dect tnarul se vede
Prea apropiat de groapa,

Un' din ele o sa se sparga


Printii ei o luara,

$i tocmai ca pasarica
'N colivie o bilgar.
0 pazea cu strasnicie,

$i neputnd altfel face


0 lua cu cununie,

$i daca vom putea crede,


Curand ji va cnta popa;

Nicairea a nu merge,
Vrand ei iar in casnicio.
Cu cineva sa o lege.
Amorezul ei acuma
Neputnd s o'ntalneasca
Lipsindu-i cu dnsa gluma,

Incepu sa se topeasca.
Cad cnd nu vor fi mijloace,
Durerea se indoieste,

Asa dar s'ast tanar moare


$i nevasta tot traieste,
Nici nidari nu o doare,
La altul acum se gndeste.

Iata amorul ce face


binele i dorul
Iata de ceea ce-i place,
Ce fel se ingrase omul.

XXXIX. Despre negot iaras


Putin folos de cel:
Prvlie cu chirie i marfa in datorie.
Cere sa-i dai la soroc,

Para te pune pe foc.

$i,

Ca stapnul

Daca n'ai, din umeri dai. Il vezi ancepe sa zica:


Negustor mare de piei de closci.
Negustor greu ca fulgul pe apa.
Cu un ulcior de braga negustorie intreaga.
An n'arn castigat, estimp am pgubit, la anul trag ndejde.
Trei lulele in doua zimbile,1)
Cumpara d'o para cloud si le d la o lescaie 2) nou.
Nu se alege castigul din paguba.
De azi pan& mane numai pentr'o pane, ca sa-i zica
[doar: jupne. Multi zic:
1) Copite.

2) MonetA de cea mai micA valoare 1/, para.

162

www.digibuc.ro

Dect sluga mare, mai bine stapn mic.


Dar,
Omul e nascut ca sa umble i pasarea ca sa sboare.
Chink desteapta pe chirigiu i drumul pe caator. Insa,
Drumul soroc n'are, nici pe jos nici calare,
Baba caatoare n'are srbatoare.
Mult umbli multe'nveti, mult tresti multe vezi.
Gana care cloceste niciodatii nu e gras.
Dar
Piatra care se rstogoleste din loc in loc, nu prinde muschi

[ Ca,

Cine schimba stpnii, sluga imbtraneste.


Lac -sa fie, ca broaste multe.

Stapan nu poli ajunge, dar sluga cnd ei vrea. Dar basal,


Cine pzeste sofraoa (masa) mannc ceorbaoa. 1) lar
Negustorul fricos nici nu cstiga, nici nu pagubeste.
La multe cine gande.5te, nici una nu isprveste.

Cine alearga dupa doi iepuri, nid unul nu prinde.

Omul vrednic se face luntre i punte i trebue s iasa la


[liman.

Din piatr seaca scoate band.

Iar,

Omul nevoias se inneaca pe uscat.

Tioanul cnd a ajuns la mal, atunci s'a innecat.


Deck sa dai cu manile si sa alergi cu picioarele, mai
[bine s te uiti cu ochii la marfa. Ca,
Fa bine sa-li auzi rau. Mai bine,
Pesingea 2) pe epingea. 3) Deat
Cu toptanul 4) i banii la arml.
Te tocmeste dusmaneste i plteste omeneste.
Bun invoial, rea tocmeal. Ci,
Pune aici, baga aici.
Dect pe urn-fa,

Iar nu,

Prinde orbul, scoate-i ochii.


Gana cnd ii vine, atuncea oua.
Daca risipesti meiul, anevoie it aduni.
Versi cu pumnul i culegi eke unul.
Din bun sal-1'41os to faci bolnav.
1) Ciorba.

2) Cu bani numerar.
3) Ipingea
manta mare.

4) Engroscu ridicata.

163

www.digibuc.ro

Te gAseste boala gbindrii si. frigurile pungii.


Ti-a trecut baba cu colacii.
$'apoi,
Dacd cade omul, anevoe se indrepteazd.
La copacul czut toli aleargd s taie crAngi.

0 boald dac vine la orn strigA atre celelalte:

Skill

[cd 1-am prins. Cu toate acestea curaj,


Barba lasd sd se duck capul sd trdiascA.
Dar,
Greu la deal, ru la vale.

Nu mi-a nins ca sA nu'mi degere, nici mi-a ploat ca sa


[nu md ud,
One are mult, de multe ori vine vremea sd n'aibd uici
[de cum.

Unde a mers mia, meargri si. suta.


Orzul il aril boii si-1 mAnAnc caii.
Lupul mAnncd si din oile numrate.
Unde e warfA trebue s fie si pagub.
Marfa gata bani asteaptd.
Si

Apa trebue s vie la matca ei, si omul la teapa 1) lui.


La toate urma alege.
$tie Dumnezeu al cui e sacul cu fdina si podul cu sldnina,
De ate ori se bolnaveste, omul nu moare.
Ce-am avut si. ce-am pierdut,
Gol m'am ndscut, gol o sd m duc.
Cine nu. e claton, e destul de bogat.

Insd,

Nu e dup cum va omul, ci dupd cum va Domnul,


Necazurile sunt pentru oameni si oamenii pentru necazuri.
Cu nAdejdea omul nu moare.
Dar datorniGul zice:
Eu,
Slav& lui Dumnezeu, am sd dau n'am sd iau.

Nu o sd ind omor singur, ca Lida.


Capul s trAiased, belelele curg.

Srcia la om e stand de piatrA.


Deck bogat si. bolnav, mai bine sdrac si sndtos.

Cu un rac tot sdrac, cu un lucru mic tot nimic.


Ciung nu sunt, olog nu sunt,
Cap, mini si picioare am,
Munca e comoard.
1) Rangstare.
164

www.digibuc.ro

Mick

[COMOARA IN PAMANT]

52. Povestea vorbil.


Unul, cAnd a fost sA moarA, fiii sAi toli intr'un ceas
Viind patu-i inconjoarA si-1 intreabA de rAmas,

ZicAnd: Tat, esti slab foarte fi diatA caci


0 sa te apuce moartea i nimic nu ne spui, tacit

faci?

Noi mai intAi de iertare am venit s te rugdm,


Si asa si pentru stare indrAznim sA te 'ntrebdm.
CAci pe lAngd aste toate cAte ti-a dat cel de sus,

n'aibi si strAns nu se pate d'o parte-undeva pus,


Fiind-cA aici prin cas stim prea bine cA nu sunt,
Si. e pAcat sA se lase s rAmAie in pmAnt.

Noi, tatA, nu-ti cobim moarte, ci pe Dumnezeu rugAm,


Sntos sA te mai poarte, sA trAesti ne bucurAm,

Dar a omului vial, dupA cum singur spuneai,


Se tine 'ntr'un fir de ata si se rupe cAnd gind n'ai.
CAt mai vArtos cAnd e'n boal.A i se poate proroci,

CA or moare, or se scoala, nimeni nu poate ghici,


De ti-e fricA a ne spune nkljduind s trAesti,
Ca s scrie inc'ai spune aceia ce tAinuiesti.
Nu poli zice cA n'ai stare, cci tim ca srac nu esti,
Poate dovedi orcare de-i vrea sA tagaduiesti.
Vestea e in lard sfoarii crt esti putred de bogat,
Si cA ai gsit comoar o povestesc toti din sat,
Ei incA numr si anil cAnd n:aveai para de ac,

Si acum te joci cu banii, turnAndu-i din sac in sac.


Dar or si cum nu ne pasa, zic lumea ce o vrea,
Fie-care 'ntr'a sa casA zice si bun fi rea.
Noi tim cA un bun pArinte
va
Sa"-i lase fArA de minte, sAraci a se amAri.

Copiii mei, le rAspunse, bogat e numai cel sfAnt,


S'are mii comori ascunse, pe fata Astui pAmAnt.

$i cel ce innaduseste tot. inteuna cautAnd,


Acel negresit gseste cu sArguinta sApind.

Multi nerozi gAuresc pmAntul, comori in el cAutAnd,


165

www.digibuc.ro

Dar nestiind cum, pasc vntul, surda

desert umblind.

Comoara nu se gseste cnd ici, cAnd colea sApind,

Ci lesne se nemereste, cnd iei pamntul de rAnd.


Si'n adnc nu e bmgat pe ona mult a-1 obos,
Ci d'o palm. e 'ngropata ca sa o poat gsi.
De aceia, de VA place ca s v imbogatiti,

Cum am facut eu veti face, s'ascultati,


Eu vrnd s caut comoar si'n desert sA nu muncesc,
Gump Arai o mosioarA, dorinta s-mi izbAndesc.
Si o apucai d'alungul sA cant comoarA 'n ea,
Cnd cu sapa, cAnd cu plugul, o sApai cum trebuia,
S'adevrat asta treabA mA osteni 'n acel an,
Dar si nu mi-a fost de geaba, cA tot gsii un borcan.
Apoi cumpArai bucate i locul ct il sdpai,
II semAnai jumtate i 'ncolo vita bagai.
FAcnd tarina si via am luat grAu, orz i vin,

Si suta a adus mia, sau un borcan cu vArf plin.


acum acea comoar fr nici un scazamnt,
0 am tot pe mosioarA ingropat in pAmnt,
De voi muri, impreunA yeti merge s'o cutati,
Sap And cu 'ngrijire bunA, mosia sa nu stricati;
Ci faceti, zic, cum e bine, adicA derAnd spati.

Ca sa puteli ca si mine rod dinteinsa sa


Abia pAn' aci el zise i ostenind
Adormi,

inchise si nu se mai destept.

Feciorii lui s'apucard (dup ce I-au ingropat),


Pretutindenea Ward, loc n'au lsat nesApat,
Dup ce se necjir cA nici un borcan n'au scos,
Locul cel sApat pornirA si-1 sernanar frumos,

Din care cu 'mbelsugare in acel an rod luAnd


FAcur o sum mare, cu pret bun toate vAnzAnd.
Attmci ei cu pareri bune friiteste banii 'mpArtind,
Le-a venit intelepciune, i zise unu zmbind:

Vedeti, fratilor, cornoara de care tata a zis?


Borcanul e mosioara i banii, cum ne"-a descris.
Adica: lucrAnd piimntul scoatem comoara din el,
De munch' i-a fost -cuvntul, iar nu cum gindearn altfel.
166

www.digibuc.ro

Munca e comoari mare ce st 'ngropatil 'n pmnt,


Care sfrsit nu mai are din porunca celui sfnt,
dac nevoitorul cu ndejde va sapa,
El hi va dobandi dorul comoara a desgropa.
Munca pe orn niciodat nu-1 lasd a flAnanzi,
Cnd cu firea 'mbrbtat noaptea o va face zi;
Asa dar, d'aci 'nainte sIi nu edem lenevosi,
Ci, cum ne-a dat tata minte, sii mimcim mai inimosi.

XL. Despre amor san dragoste


Mai bine varz acri cu
De cat zahar dulce cu crtealii.
Si,
Mai bine leguma pulin i dragoste mult.
Iar nu,
Mi-e drag ca taciunele la nas.
bga de pr in sn.
De drag ce mi-e
Se uit la el ca dracu la pop.
Ii std ca un gunoi in ochi.
Zicnd:
Of I imi vine au de tine.
Mi mir ce parte ai avut, brbate,
s'au innecat i tu ai scdpat.
Si ea
Il iubeste ca ghiata in sin.
0 iubeste ca sarea in ochi.
Cci
Dou, trei -wade de topor curg din dragoste.
Iubirea mojiceascA e ca gIuma aineasc.
Despre care e o zical:
Face chef de cured beat.
51,
Dintr'o scntee se chid focul.
I-a can't la inim tronc,
S'apoi,
Ca clasca pe ou clone,

Dragostele pre'noite
Ca bucatele 'nelzite.

Este si dragoste-:

Eu lein, mor pentru tine,


$i tu habar n'ai de mine.
167

www.digibuc.ro

[STRAINUL INDRAGOSTIT]
53. Povestea vorbii

Un strain prost, 1ntr'o vreme, in Romnia viind,


Si doua, trei romneste ca sa Inv* dorind,
CAM i ii tocmi slug, din sate, pe un roman,
De calul lui sa 'ngrijeasca, fiind el tare batrn;
Si 'ntr'o zi sluga vzndu-1 neincetnd de oftat:
Pentru ce oftezi, stapne! indrilznind 1-a intrebat.
Strainul oftnd, raspunse:
Ald nu stii tu bre, Ivan,
Era sa spunem la tine mult, e! inca de an,
Este una Mariuta, dincolo de Vadulat,

Eu mult iubeste la dnsa si me ranit na ficat.


Dar ea te iubeste oare? 1-a 'ntrebat sluga cel prost;
El oftnd iar, ii raspunse:
Ama eu 'ncolo n'a fost;
Tovaros a spus la mine ca este prea mult frumos,
Eu Warn vazut, dar vaz poate, daca este sanatos.
XLI. Despre amor i nrA iar4
Le lea joaca pana'n noapte,
In focul lui c'a murit,
Iar barbatu-i e pe moarte. Ingrab' s'a casatorit.
dat peste dracu.
*5De focul barbatului,
Pe dracul a cautat, pe dra-

Joaca'n capul satului.


Si,
Le lea joaca, dantueste,
Iar barbatu-i patimeste. Si,
Cumetrii barbatu-i zace
Si ea face ce ti place.
[Zicand:

Daca m'am casatorit,


Nu m'am i calugHt.Ca
De drag ce 11 vede,
Din ochi parca-1 pierde.

NJ:1'a nu-i muri barbatul,

Ea a dat mna cu altul.Si,

[gul a gasit.Si acum,

Buna noastra gazda,

Se dete pe brazd.

Ca

[calusaoa,

Se d incoaci incolo, se lo[veste de tnjale,


[s'apoi vine singura
[ham.

la.

Trage ca calul la grunte,


[

Toate i au leacul.

Ca

Artagul 1) 1si gaseste prta[gat 2).

1) Manie.

2) Furie,

168

www.digibuc.ro

[ARTAGITTL

I PARTAGUL)

54. Povestea vorbii


0 vas:luau varsta, batrana, zbarcita,
Cu doi dinti in gurA, barba ascutita,
Nas cat pattageaoa, la vorba'ntepata,

Cu ochii ceacra 1), gura labartata,


Fruntea-i cucuiata, fata moborata,
Peste tot negoasa i posomorata,

i tot innorat,
Nu o vedea nimeni sa raza veodat,
N'o puteai ctmoaste, cnd e multamita,
Ca ea'n toata vremea, era necajita;
Cnta-ti lele cntecul, ca" mi-e drag ca sufletul:
limbla'ntuneca Lii

(Neaga-Neaga, reaoa, sparge mahalaoa).


Nu putea ei nimeni
intre in voe,
Din zi pana'n noapte, zbiera ca strigoae;
Cu nimenea'n lume, nu se avea bine,
Se certa cu sine, cnd n'avea cu cine;
Slugi, cine, pisica, batea cu sudalme,
pentru o musca 2) i da'n obraz palme.
In scurt, nu ajunge omului

Ca sa-i spuie toate, din fir plan ata;

De-ar fi (cum zicea lumea o zical),


Cerul tot }Artie i marea cernealk
Ca sa se descrie, ar li putintele
Toata istoria, astei mueri rele.
Dar_de i in astfel, era cum ziseram,

cele mai multe, nu i le scriseram,


Tot se maritase pn'aci odata
sa se marite iar era rugata,
Ca era vestita i in starnba data 3),
De vaduva grask putreda bogatk
pentru avere, tocmai ca nebunii
1) Cu privire cruc41.
2) SupArare mica.
3) DatA pe &tit.

169

www.digibuc.ro

Se'mbulzeau s'o ceara vaduvii i junii:

Nu-i cauta chipul, nu-i cauta anii,


Toata frumusetea ii era ei banii.
O vaduva musk cand va dup lege,
Cu a doua nunta capul sAu sa-si lege,
Ea atuncea zice, cum ea se insoark

Iar nu se marita pentru-a doua oark


$i cauta'n lume barbat sa &eased,
Ca pe o muere sa-1 imbrobodeasca,

Ea sa fie mare, ce o . vrea sa facd,


Barbatu-i la toate ca mutul, sa taca;
daca gaseste vre un la-ma-mam,
Nu vede, n'aude i nu-i baga seamd,

De Were bunk pe care'ntilneste,

Ij

lauda casa i se fericeste,


Ca ea brbat are bun peste masura,
Ca painea a bun& (cu pruna in gura).
$i astfel de vorbe vorbind intro ele,
Zmintesc i stric casa unei tinerele;
O fac sa-si urasca indata barbatul
$i sa indrageasca in locu-i pe altul.
Pentruca barbatul un amorez nu e
Tot dui:a placerea-i la minciuni
spuie,
Si tot s'o man*, sa o giugiuleasca,
Cheful i dorinta, pan' sAu ispraveasca;
Ci el ii vorbeste serios la toate,
Ca tot chef s aiba- omul, nu se poate ;
Grijile vietii, care II apasa,
La placeri i chefuri rare ori il lasa,
Si ea, daca vede ca alt ii zmbeste,
Umbla dupa dnsa i o curteneste,
Ii face bizele, versuri ii citeste,
O 'nalta in slavA, zn o numeste,

Socoteste, cuman toat'a lui viatk


Din gura-i nu curse de cat tot dulceata.
$i se'nebuneste, dupa el sa mearga,
Lasa copii, cask la altul alearga,
170

www.digibuc.ro

$i vzAnd c'acela i-a vorbit ei bune,


Tot cu drag, drag, pAn'a o supune;
LasA-1 si. pe dnsul, la alt brbat du-te,
Ca vinul cel stricat din bute, in bute. RABA rAmAne,
Nici cu fetele la hor, nici cu nevestele la biserica.
Po[vestea cntecului:

Fost-ai lele cAnd ai fost,


Dar acum esti lucru prost,

Ai fo4 floare trandafir,


Dar acum esti bors cu stir,
Ti-a mers vestea, cAnd ti-a
Emers,

Te-au lsat toti, s'ai rmas


Ca un odorog de vas?
CAt s. te dregi la obraz,

Te-ai trecut, nu mai ai haz.


GAndeai cA chipu-ti frumos
0 sA stea tot abanos.
Acum poate sa pltesti
Frumoas s te numesti.

D'acum lescaia-ti s'a sters.


Geaba cochetrii faci,
CA la nimeni nu mai placi.
Asa si aceasta vAduv bogat,
Fiind pentru zestre de prea multi rugat,
CAnd venea'n petite cineva s'o cear,
Ca sil se mrite, sA-si ia bArbat iarA,

Ea la acei oameni brbati sau neveste


Cu mAndrie mare propunea aceste,
ZicAnd:
Mergeti, spuneti celui ce m cere,
CA am s-i dau zestre destuld avere,

Bani, cas, mosie, cum si stie poate,


Scule, diamanturi In fiintd toate,
Dar pe rang astea, am si din naturd,
Iln artag, o palA,1) de cam cert din gur,
Si nu totdauna aceasta imi vine,
Ci numai de fat, cnd e oare cine,
Sau cAnd stau de vorb, la vr'o adunare,
Din ceva atuncea, landra imi sare,
Si incep indat, ca sA-mi cert brbatul,
SA-I fac de ocard, WA de tot satul.
Iar el, la necazu-mi, il voesc s. tack
SA-mi sufere toate, nimic s nu-mi fac;
1) Toana.

171

www.digibuc.ro

Ii cer dinainte conditia asta,

De ma priimeste, eu ii sunt nevasta.


ati auzea d'astea, fugea ca de cium,
Li se faia pofta de astfel de gluma.
Mai pe urma insa, hi gsi ea unul,
Cam lovit cu leuca, 1) facnd pe nebunul.
$i-i trimete vorba ca el o priimeste,
In felul ce zice si cum ea voieste;
Dar li da sa stie ca, din intmplare
Si el M.A. voia-i un prtag mic are,
Care, In an, numai oclatbi ii vine

$i, ca si un praznic, intr'o zi, ll tine.


Si, el cum se leag sa-i rabde artagul,

Si ea sa se lege sa-i rabde prtagul.


Spuindu-i aceste, zise ea 'ntru sine:
Zart ca nu se poate din asa mai binel
Nu e lucru mare, inteun an odat,
Un prtag, cmn zice, si lui sa-i abata.
$i cu chipul Asta, daca se legara
Amndoi indata se si cununara.
Mireasa, acuma, gsindu-si norocul,

De Were buna, nu o'ncapea locul:


4i pierduse cumpatul,
Ca gaina umbletul".
5i lund la ms, de coadd, purceaoa,

Cum era strns satul, facu si safteaoa,


Vr'o cate-va vorbe trnti dupa lege,
D'ale nodoroase, ca niste ciomege.
Ginerile l'astea trebuia sa tack
C'asa se legase, n'avea ce s La,
Facnd ea safteaoa, Li paru mult bine,
%and cil barbatu-i, legatura-si tine,
A doua zi iaras, urma obiceiul,
A treia ii, inch' si mai cu temeiul.
Iar el la nid una, cheful nefrangandu-i,
Le suferea toate, in gandu-si zicndu-i:
1) Lemn /neovoiat la car.

172

www.digibuc.ro

Las s taie dracului bureti.


Las& s se scalde in apele ei.
LasA sh-si Merge calul, cAt o vrea.
LasA sA latre ca catAlele la luna.

Acum e la largul ei i la strmtul meu,


i mie, palele nebune,
tai eu de unghisoarA,
Eu ii snt doftorul ei.
Cum WI asterne asa va dormi.
Muerea, poale lungi, minte scurtii.
La baligA moale, putinticA apA trebue.
Cu vreme i cu paie musmulele 1) sA moae.
0 sA-i iash toate po nas.
1 s'a urAt cu bindle.
Deci,
A patra zi dimineata, pe loc cum se scoalA,
Incepe sA geamd ca un prins de boalA,
El nevastA, azi te-a calcat focul,
ZicAnd:
M'a guisit prtagul, i-a venit sorocul.

PAnA mi-o veni

Si zicAnd acestea o cam ia de coach,

Si pe dupA mAn frumos mi-o inoadA,

Si'ncepe s-i care mai in jos de spate,


Cam pe piele goalA, gArbace 'ndesate.

Ea ii zicea:

Fratel bine, ce e astd?

El rAspundea dndu-i:

E prtag, nevast.

Mid cAnd te tine? ea Ii zice iarA.

El dAndu-i rAspunde:
Numai pAnA'n searA.
$i rabd nevast, cum f(i rabd eu tie.
C'astfel n'e legatul i mult n'o s tie.
Ma rog, InirbAtele? mai stail contenestel
Stg sA ne'ntelegem, putin odihnestel
Eu imi intorc vorba, pui lacAt la gur,
Dud e pricina, pentru legAturA.
Nu, dragA nevastA, nravul din fire,
lecuire.
Leslie nu se poate,
-- MA rog, bArbAtele, da putin cu milA,
Ca nu stiu btae, de mica copil.
1) Nespilupoarna.

173

www.digibuc.ro

Aoleo, ajunge! aoleo, m lasA!

VAz eu c cu zapis, nu se tine cask


MA leg, m jur lie, c d'azi Mainte,
Nu-ti voi mai rAspunde nici dou cuvinte.
E ! bine, el zise, daca-ti lasi artagul,
Iac i eu dar imi opresc prtagul.
Numai pAzeste cum zici jurrnntul,
C'apoi jar imi vine (sd pazeascri sfntul).
Asa ei d'atuncea, cu pace trAir,
Si. singuri aceasta, o i povestir.

A.sa am cumprat-o, asa o vnz.


Toat pasArea, pe limba ei, piere.
InvAtul 11 desbara bAtul.

Ei mai ziceau cd:


Si. cA,

Pentrucd,

GAlceav fr 'ncAierare, nici un haz nu are.


Eu fac, eu trag, p'altu'n belea nu bag.
De aceia,

Matele In orn se ceart, dar om cu orn!


Las-i

scoatA ochii, cA ei o da searnA.

Cine ce face, lui-si face.


Nu-ti pune obrazul pentru altul,
S nu te pomenesti cu un Doamne-ajutd pe spinare.
Ei se ceartk ei se iarta.
Zicnd cd,
Cteva coade de topor curg din dragoste,
Insk

Lesne a ierta, dar anevoe a uita.

[MMINIREA]

55. Povestea vorbil


Un btrn oclinioard de nouzeci ani trecut,
Care astepta s. moar in orce ceas i minut,
Intr'o zi cu pipa'n gurA, cam pe gnduri el seznd,
Scoase o rasuflaturk lung din inimA oftnd.
Feciorut situ cel mai mare auzindu-1 1-a 'ntrebat:
De ce, tatk 'asa tare si dessirat ai oftat?
Iar tatAl stiu n'ascunse ce Mima ii rodea.
Ci cAtre dnsul rspunse, spuind ceia ce &idea:
174

www.digibuc.ro

Ma gandii la varsta-mi fraga,1) ca eu cnd m'am insurat,

N'am gasit r ma-ta 'ntreag si d'aceia am oftat.


Te vaz, u zise el, tata, ea ai minti copilaresti,
Daca ce-a trecut odata stai de iI mai socotesti.
Si ce-a esit dintr'aceasta? ce paguba ai avut?
Nu cumva ti-a fost nevasta cu vr'un madular pierdut?
Cusurul mami-1 Iii minte, il zici si il pomenesti,
Dar tu oare mai 'nainte, puteai sfnt sa te numesti?
Bairnul, tragand din pipa si la dnsul ascultnd,
Cum tacu tot inteo clip& ii zise iarls oftnd:

. Nu mi-e, fatul meu, atta de ceia ce sa 'ntmplat,


Cat mi-e inima-amarta de ceia ce-a mai urmat.
Cad ea se jura.pe soare, cu cel mai strasnic cuvnt,
Cum ca este ca o floare, neatinsa nici de vnt,

Si dupa ce fu saraca, zestre mai nimic avand,


0 facura alti sa-mi placa, ludnd-o si zicand:
Tu, daca esti cu stare, o fata skraca ia,
Ca:
Ca 'Mfg, precum ne pare, iii faci pomana cu ea,
s'al doilea iei sotie, sa-ti dea cinste la cuvnt
Si credincioasa sa-ti fie, pan' va intra in mormant,
Intr'acestea oare cine ducndu-se pe la ea,
Si pomenind pentru mine de va de sot sa ma ia,
Ea inaltnd ochii 'n graba, cd vede cerul gndind
S'a intors catre oglinda s'a zis asupr-si privind:
Ah 1 nu sunt eu norocita sa iau astfel de barbat,
Ca m'as tinea fericit si la el m'as fi 'nchinat.
Creznd-o dar- eu aceasta, ca e cum am auzit,
0 i luai de uevasta, la altele n'am gndit,
Si dup nunta in graba, am inghitit acel nod,
N'am vrut peniru asa treaba, sa fim de rs la norod,
Ci gandind ca. fac cuminte, uitnd toate, o iubii,
li facui imbrcaminte, frumos o impodobii.
Astfel, ea mergind odatai si 'n oglinda cautand,
Vzndu-se 'ntotonata, o auz p'ascuns zicnd:
Ah! acum ma cunosc binel acum vaz cine sunt eu 1
Acest barbat ce ma line, nu e de obrazul meu!
1) Frageds.

175

www.digibuc.ro

Si 'ncepu d'aci 'nainte, de tot a se desfrna,


In urmri si in cuvinte, a orn nu mai semna.
Pamir' chard, ea din cinstit, pAsi i 'n drumul urat,
Fu de lume povestitA i eu vecinic amrt.
Cat pentru aceasta, tata, ti zice feciorul iar,
De ai avea judecatd, nu te-ai necji 'n zadar,
Caci cu o adtfel de fapt, legea ea de a cAlcat,
Rspltirea o asteapt, pentru'acest al ei pAcat.

Ea singur5. va da seam& nu tu, or altul, or eu;


Ea trebue s se team de fafa lui Durnnezeu.
Care curn ii va asterne, asa se va i culca,
va pleca.
Pe pamant goI, sau pe perne, capul su
Iat omul cel cuminte. iat cum cel intelept,
Se sileste prin cuvinte, ca s facA strmbul drept.

Astfel cine-va impac la manic, p'un obraz,


Iar nu inca sA-1 mai facA, sA turbeze de necaz.
XLII. Despre elstorie
Mama i fata.

Fata

Muma

Mama, brbat iii cer

De! cA te-orn mrita.

[voM s mi-1 dai acum.

CA. orzul in copt a dat


$i vAz
$i trebue secerat.

[5i

Nu te uita chiondorus1) la
[mine.

CA Inca,

Nu stii s torci, nici sA tes5i.

La toat casa bate coasa,

Inumai la mine n'are

S'apoi,
[due.
In 1oc sA planga fetele:

Numai la horil te'ndesi.


[Nu stii cd,
Ca lul bun din grajd se
[vinde

Se vaet nevestele,

Si mai bun pret pe el prinde

Care au avut luau


Cate doi i trei bArbati,

PAzesti casa, cu prastia.$1,

1) Chior1.

176

www.digibuc.ro

[ Iar tu,

Una, dou. la Marled,

Mucii tot la ea a picA.$i

WirEitul gandeam ppu.5e

$i el nu'ncape pe ue.

[parca

Sunteti dou rudiKare,


C'ati uscat rufe, la un soare.
[

Si

[nu 5tii cA,

Si

Te-ai fAcut cu (Musa rudd,

DupA mmliga crud.-5i,

Mritiul te leag de maini


de picioare. Ca
['Ana la anul i gvanul. 2)
[5i pe urm nu poti zice:

Duca-se, n'am tors pe el.

Amandoud mAncati dintr'un


[ciob 1)

Fata

[Ci,

Puiul pene daca face,


Tot ca sa zboare ii place.

Dac te prinzi in horA, tre-

[Ca,

$tiu i traiul de acasa.


Nu-mi plng copii de foarne.
[

Si,

Pe cine Il doare sa-i pese.


iti zic:

Or da-mi brbat, or cd plee


S m duc sa ma inec,
fi lacul mai sec,
CA astzi se las sec.
Muma

[bue sA tragi dantul.$i


Cine infra' in cw. trebue
[sa chute cocoete.

De aceia e mai bine.


Nici drac sa-ti ias 'nainte.
Nici s stai s dai plcinte,
[CA inch' eti
Nu tii pe unde se udd gaina
[

Cate zboard de sus inc,


Toate-ti par ea' se mAnanc.
[

aceia,

Ca

Or unde vede muere,


Para' 11 lipeti cu miere,

crWe pr in

[palmA.Tu eti

Plete lungi i minte scurtd.


[

Si,

Pe cAti ii vezi cu nadragi,


Toti i sunt frumoi i dragi
[
Ca O. aceia,

0 s-ti vie mintea, mama',


Gaud

lui Satana
Plocon 3) de poman. CA
Sunt stuld, de a5a scul.

Crandeti cA e

[ppu$e. CA una cum a


[zis:

[De aceia,
Nu grbi cu Patile. CA
Nici un pArinte nuli ineac

1) vas stirbit.

2) Strachina mare.
3) Dar facut catre un mai mare.

177

www.digibuc.ro

[copiii.
[asculta,

Iar de nu vei

Poama bunk' porcii o


Ca

[mananca.

Ascultarea e viata, iar ne$i


[ascultarea moarte.
Blagoslovenia printilor,
Intareste casele fiilor.

XLIII. Despre easiltorie Tanis


Tatttl st Fiul.

Ritul meul
Omui o nevasta i o pisica trebue sa OA in cas.

Cil

Si,
Toate sunt pAn la o vreme.
Daca inima iti cere,
Ca
Te'nsoara si-ti ia muere.
SA-ti car la nuntA apa cu ciurul (zapada).

Seumpul men tattil

Omului cu sua poti s-i iei, dar sa-i dai nu poll..


Lesne ea se 'nsura

CA

Ca
$i greu a se dessura. 1)
Muerea are noua gun i multe cere.

De cat sA zic pe urma, vai de noi, mai bine s zic vai


[de mine:

Nevasta nu e carpi, s o descosi

CA.

i sil. o lepezi.

CA pe multi ti vaz,
De unde stie omul, ce noroc va nemeri!
Duminec cununie
In adevar,
$i Luni la Mitropolie, 2)
Nevasta cu minte buna,
E brbatului cununa.
Dar,

Bar la om asa noroc.

Cum a zis unul:

FA-ma, de poli, prooroc,

Ca sA te fac cu noroc.Ca,
Ce e frumos la toli place,

Dar nu stie'n el ce zace.


[CA te uiti,

Din afara mar frumos

1) Divorta.
2) La Mitropolie se faceau divorturile.

178

www.digibuc.ro

$i in

luntru &mos. 5i.

De departe trandafir,
De aproape bors cu stir.
De departe calu-ti bate,

Adusei in casA gloaba.-5i,


Am gAndit cA iau pe Stana

5'am fost luat pe Satana.


[CA

[Si,

De aproape ochi-ti scoate.


[51 atunci,

E mic i a dracului,
Sare'n capul bArbatului.C
AlAuta zice din strund:

0, ce frumusia jun

Cu lutari i cu mesa',
Aduci pe dracul in cash'.

Iar toaba zice:Lask las,


Ca s'o vedem

[CA

i mireas.

PAnd nu IRA cu omul in plug,


Nu-i tii boii cum trag la

Viespea, miere dupa ce nu

PAnA nu incaleci calul,

Sere

Nu-i poll cunoaste nAravul.


r
Sau cum a zis unul:
Cu lAuta i cu toaba,

Vai de mine, de urt


Sunt stul pAn in gall

rjug.-5i,

[face,

i te 'mpunge cu ace.

[NECAZURILE CASATORIEI]

56. Povestea alnia


N'a mai rAmas frtioare,
Cineva ca sA se 'nsoare,
CA precum cAstig nu este,
De vom lua i neveste,
Pas' apoi de mai trAeste,
Or in lume pribegeste.
CA ele nu te intreabd,
D'ai negustorie
Ci: ad-o, da-i, cheltueste,
La mode mereu croieste,

Ce in toatd sAptAmAna,

croiasc le cl mna;
Astfel i ele se 'mbrack
Nu las modd s treacA.,

Tot Ili cer, tot te frAmnt


PAM' vAd cA cuculi cntk,

Apoi atunci or te las,

Or de tine nu-i mai pas,


CAt tresti nu mai vezi pace,

DA bani pe palArie,

Casa 'n iad ti se preface;


De ocari si de blesteme,

De n'ai, ia in datorie.
Ele privesc la cocoane,
$i la alte mari persoane,

Irnbdtrnesti frA vreme;


Perii in cap iti albeste
$i obrazuli. increteste,
179

www.digibuc.ro

Ure5ti lumea, ure5ti viata


nu-ti mai vesele5ti fata:

i mAngAierea-li e popa,

El El? fatul meul

AmArAt Ili prive5ti groapa

Cine cauta nevasta fara cusur, neinsurat ramne.


i atunci,
Alege, alege pang culege.
CA precurn
Dad, n'are frumos, pupa i mucos.

Ma nu se

BArbat bun 5i usturoi dulce nu se poate.

[poate,
LAnoas

i lAptoasa i grasa

SA vie 5i de vreme acasa.

CA nu se poate iar,

Moarte far% bAnuiala


nunta far% &gala.

Si vine vremea sa zica:


Din pricina lui Nicolai urAi i pe santul Nicolai.

Dar
[insa,

Rau este cu ritu, dar e mai rAu farA rAu.

Ca

Ceiace savAr5e5te muerea, nimenea nu poate sAvAr5i.


Si
[prin urmare,
Cine 'ricaleca magarul,
SA-i sufere i naravul.
Ca
Ci
Unde sunt oi, acolo-s i foi.
Cu Dumnezeu inainte.

Cum ti-o fi partea.


CA
Ce e scrisa omului, trebuie sit o pAtimeasca,
FA j tu ce face toatA lumea.

Or te insoara, or te fa osta5, or fa-to calugr.


[PACOSTELE S1NG1JRATATII]
57. Povestea 111nia

Multi doresc singurAtatea, dar eu de ea sunt satul,


I-am cunoscut bunatatea, mi-a venit acra, destul.
Un om singur inteo casA, 5ade ca un surd 5i mut,
Manama far& de masa, doarme Mat a5ternut;
and pleaca din cas'afara, drumu-i e farA soroc,
Umbld ca un pierde-vara, zabovind din loc in loc.
180

www.digibuc.ro

Prnzeste unde-i e foame, mAnnca ce o


Unde insereazA doarme, asterne ce s'o 'ntampla.

In case familiare cu vaz bun nu il primesc,

E grelos la fiecare, de si'n fag il cinstesc.


De s'ar purta cat de bine si d'ar umbla ca un

Tot ti defaima orcine i Ii zice: paste-vant.


Fiesteeare isi teme nevasta, fata de el,
Si se sfieste sa-1 chieme, sa petreaca 'n vre-un f el.
El cat de mull sa posteasca i sA umble nemncat,
Mate le sa-i chioraiasca, tot ii zic ca e 'mbuibat.
De se duce la vr'o treaba, mai des unde sunt femei,
Curtezan Il fac in graba,
rad de el intre ei.
De se duce la plimbare, umbra' singur ca un cue,

$i priveste cu jind mare, la call de bratet se duc.


Unde vede vr'o figura, vr'o tnara, veun pantof,
Stil, se nit& cased gura, i se alege cu ofl
Acasa, iar dacii vine, trAeste cu totul prost,
Rareori mananca bine, mai mult urscAturi si post.
and e bolnav n'are cine, un pdhar apA
dea,
Moare 'Ana child ii vine un cunoscut a-1 vedea.
De-are bani tot mai gaseste Cate un doritor
$i vine de-I linguseste, sa-I lase mostenitor;

Iar de este sarac, moare cu zile din necatat.


De patru, MI% plnsoare, in groapa e aruncat
Si se pierde de pe lume, ca o pulbere in vnt,
Neamul sau si al sau nume, merge cu el in mormnt.
Nu-i ramne in viala pomenire c'a trait,
Traeste fara dulceatA, se duce cum a venit.
lath' dar singuratatea, pe care multi o slAvese,
Asta e, zic, bimatatea traiului filo-sofesc,

Fie, fie, daruita, dintru tot sufletul meu,


Aibd-o cui e dorit5, mai mult nu o voesc eu.
Cu Dumnezeu inainte imi iau inima in dinti,
Ma'nsor, cununa parinte,

toti cA n'am. mina;

Cunoscut i tiut este, c'am mai fost casatorit,

Am tinut doua neveste i nici una n'a murit,

Una ma lasa pe mine, pe una o lasai eu,

181

www.digibuc.ro

De am trait raiu sau bine, sa ne ierte Dumnezeu.


Sapte ani trail cu una si mereu m'a judecat,
Gra, mra, totdeauna, dar in sfarsit am. scapat.
Cu a doua flcui casa si la al zecilea an,
Vrand sa se faca mai grasa, ma un i. si-mi fu dusman.
Sarace fusera toate, saraca i acum iau,
Cu doar, c'o fi i cu poate peste mai bine sa dau,
Dar insil de loc nu-mi pasA, or &. cum de-oi nemeri,
Uncle o esi sA iasA, sunt deprins a suferi.
Ca un soldat in razboaie, mai de multe ori a fost,
N'are frica i nevoe ca acel recrut i prost.

Cine n'a umblat cu arma, e frica 'n maini sa o ia,


In ochi ii e ca o spaimal, *11 mannc' cinii cu ea.
Iar cel invatat, indat, o ia si-o are de joc,
Se aprinde i sta gata, sa intre cu ea in foc:
Il vezi cu fruntea semeata, peste arrnati
Pe moarte or pe viata, nu-i pasa, e hotarit.
Ma i cel ce se 'nsoar s'a tras dantul casnicesc,
L'a doua
treia oar, frici, spaime, nu-1 ingrozesc,
Gara, mara nu-1 sfieste, cantecele i se par,
Cand se'nvata si-i lipseste, duce dorul l'alor har..

Omului de or ce bine ti vine imbuibaturi,


De dulceturi, greata-i vine, doreste i acrituri.

Pelinul amar ca fierea ca o doctorie-I ia


Si mai cu gust de cat mierea, pe nemncate il bea.
Mngaerea, asa iarA, saturA, des cand o vezi

Si'ncepe a fi amara, de n'o fi ceva sfezi,


Ca uncle sunt iubiri multe, sunt i multe 'ntristaciuni,
Ca plnsurile la nunte i rsul la 'ngropaciuni.De cnd lumea, astfel toate au fost i vor fi cum sun t,
Nici s'a putut, nici se poate, impotriva-le cuvant;
Cui dar pielea se'nfurnica, nevasta'n cash' s-si ia,

S'o lase, cui nu e flick sa traga dantul cu ea;


Dar nici ne 'nsurat, in urma sA umble prin sat hfirbar,1)

Ca-si gaseste, de ti curma, drumul din sat vreun par,


Pentru
sfnta scriptura e 'nvederat, i citim,
1) foarte acru.

182

www.digibuc.ro

Unde d invAWurA in lume cum sa trAim;


Ca, una din trei la numAr, sA-si aleagA cinevas:
Or insurat, or cAlugr, or SA se facA ostas.

lubite tea/
Toate fomfoloagele 1)
astept noroacele,

$i,

Mgarui se vinde tot in oborul armAsarilor.


5'acolo
$i pentru calul scbiop, se gseste surugiu.
Dar,
Cioara, in loc de privighetoare, nu se poate vinde.
C
Unuia 'ti place popa, altuia preoteasa, i altuia fata popii.---5i,
Gustul dispot n'are.
De-aceia zice:
Caut muere sa-ti placA tie, iar nu altora.

Cu funia altuia nu te Lisa in put.


C
Nu e frumos ce e frumos, ci e frumos ce mi-e frumos.--$i,
Nu este bun ce este bun, ci este bun ce-mi place mie.
[Dar ins,
Ce mi-e drag fuge de mine,
$i uritul calea-mi tine..
5'apoi,
Cine cade de sine,
SA p1ng4 ii e rusine.
C
Nebunul, pe mai marele sAti, nu-1 cunoaste.
Tara piere de TAtari i ea bea cu lAutari.
$i
Totdauna gAra mra, i trai cu vAtrai. 2)

Nu erode barbate ce vezi cu chit ci crede ce-ti spui eu.

Iti judec pe dracul i ti-I scoate i dator.

[Muerea

Atunci iti iei ale trei fuere i lumea in cap.


Te duci opt cu a brnzii.
Sau,
Te duci unde a dus mutul iapa i tiganul cArlanul. 3)CA
Muierea a'mbatrnit pe dracu.
1) $tirbele.
2) Viatil cu cearta.
3) Manz de doi ani.

183

www.digibuc.ro

[1NVOIALA DRACULUI]

58. Povestea vorbil


Un orn de mult, de cand
[vacu

Se invecina cu dracu:

El avea o mosioar
$i dracu o fasioara,

Ins'a omului lucrata


Ca o gradina curata,
Iar a dracului baltoas,
Glodoroasa i ghimpoasa.
$i asa, dracu ca dracu,
Vrnd sa-si mai lrgeasc,

Or lacul al tau s fie;


Ai s. facem invoire,
Cu zapis, cu intarire,
Ca sA fiu fr. sirnbrie
Sa-ti slujesc acasa tie,
Dar mush' numai atta,

Pe o vreme hotrat,

In care, sa-li fac tot treab


Una dupa alta'ngrab,
Iar cat n'ai avea porunc,

Ca sA m pui la vre-o

lacu,

Pazeste cnd na e omul,


Ii smulge din rnarginipomul,

Cate putin, putin gapa,


Cade pmntul in apa;
Vine omul in livede,
Tot raul fAcut il vede.
Intreaba, rspunde dracul:
Ca pAn'aici i-a fost lacul,
ca' aci e hotarul,
Uncle si-a batut el parul.
Bietul orn iars 11 lasa,
Merge necjit acasa;

Dracul iaras muta parul,


mailargeste hotarul.
Vine omul, iar se ceartA,

Ii arata i pe hula,

C i-a 'mputtnat pmntul,


$i ca-si are tot cuvntul.
Inteaceste zise dracul:

Ce tot cearta, in tot vacul?


Or tu sa pierzi o mosie,

[munca,

$i la mijloc timp va trece,


PAna cnd s numAr zece,
Atuncea a ta mosie,

Cu totul, a mea s fie;


Iar pe cat vei avea treaba,
Poruncita tot in grabil,
Atunci si a mea Rwie,
S'o iei drept a ta mosie.
Zise

el :CAt despre asta,

M'oi sfatui cu nevasta,


Stai aici, pAna m'oi duce,
Si raspuns I1 voi aduce.
Se duce dar i vorbeste,
Cu nevasta sfatuieste,
Ce mestesuguri sa puie
Pe dracul ca
supuie,
Sa-1 faca'n ncaz s crape,
$i de galceava sa scape.
Socotindu-se nevasta
Ii zise: 'N pricina asta
FA zapisul, ote'nvoeqte,

184

www.digibuc.ro

Tocma dup cum voeste,


Ca' stiu eu sa-i dau lui

Si-i porunci ca stapn,

Zicand:Apuca 'ndrepteaza

[munca,

Acest par intins sa seaza,

Odata dintr'o porunc,

Ori cum stii, mi-1 descovoaie,

Numai nu uita, ci scrie


5i mie supus s-mi fie.
Astfel daca sfatueste
Si cu dracu se 'ntalneste
Facu zapis, in el scrise
Toate cele mai sus zise,

Dar de-I rupi dai de nevoie,

S'acasa daca-1 aduse


Sa-i argteasca il puse,

Il baga 'n gut* il moaie,


El mai rau se incovoaie;
Il mai ia iar, it mai linge,
Mereu in gura-1 intinge,

Dracul land paru 'n graba,

Zise 'n gndu-si: Ce mai


[treaba!
'ncepu sa-1 netezeasca,
S-1 intinza, sa-I suceasca,

Dracul, iar la tot cuvantul,


Se pornea iute ca vntul
indata 'n mare prip
Fcea lucrul ca 'ntr'o
$i ispravind venea 'n grab
Zicand:
Mai da-mi s'alta

Ia in deste

'1

netezeste,

Sa-1 intinza se munceste;


Dar geaba, nu se 'ndrep[teaza,

Mai mult se 'ncarlionteaza;

[treab.

S'atat facea ori ce iute,

In cat and ii zicea:Du-tel


El rspundea:
Este gata,
Poruncese-mi acum alta.

Omul alta-i da sa faca,


Neavand timp nici sa tack
Ca cum ii zicea din gura,
Il fcea 'ntr'o 'nvartitur!
Omul tremura de flick
Nestiind ce s-i mai zica,

Se necjeste, se sburd,
Dar toate-i erau de surda,

Para' ti venea sa crape,


Gandind mosia sa-si scape.
Fierbea 'n el de ciuda fierea,
Cum sa-I ram'aie1) muierea?

Se facu 'n acea zi seara,


Maine ii apuc iara,
5'a treia zi insereaz

5i el tot nu-I indrepteaza.


Trecu saptmana, luna,

$i cat pe aci, sracul

Era s-I incurce dracul;

lar femeia lui, cum vede,


Vreme fall a mai pierde,
Merse 'n prip, se ascunse,
Un par de suptiori smulse,
Esi,
dete in man

Casnindu-se tot intr'una,


Femeia tot il zoreste
Strigind:
De, del ispra[veste

$i du-te de adu ap,


Ca fierea in mine crapa,

I) Invinga.

185

www.digibuc.ro

D'at'ata multi zabav,

Fr s fad vr'o ispravl


El merge apd s'aduca
$i iar de pr se apuc;
Ea iars 11 mai strigil:
Hai de-mi f o mrnAligA 1

El s'aceasta isprvekte,

$i iar prul netezeste;


Ea II strig, iar sA saie,
Ceva lemne s mai taie;

5'abia iar ia pru 'n mnd,


Ea la alt-ceva il mana;
El neavnd, cuvnt, tace,

Ba cocosat rmase,
Neviindu-i s se lase,

0 muere s-1 supue


$i mosia s-si rpue;
Dar, in cele de pe urmk
Moartea, care toate curmA,
SciipA si de dnsii dracul
$i iar isi strkini lacul.
Dar cocoasa din spinare
$i barba crescut mare,
I-au rmas ca mostenire,
Spre vesnica pomenire:

Cnd una, cnd alta face;

C muierea de cnd veacul


A imbAtrnit pe dracul.

Vai de el, dracul, srmanul,


Caznind ii trecu i anul!
Al doilea an porneste
Tot cu prul se munceste,

Esti dracul impelitat.Dar

De necaz sa se innece,

si al treilea an trece;
And trecea sir ca lantul
$i muierea-1 juca dantul,
Tot mereu sii-i imputeze,
indrepteze;
Parul ca
5'atAt se necAjea dracul,

Cu pustiul par, sdracul,


Cat incepu s-i albeascd
Prul i s 'mbtrneasck

De-aceea zice proverbul:


Cine n'a vazut pe dracul, s
[se uite la tine.

Copiii oamenilor sunt draci

[goi.Pentru care zice:

Nici dracului nu-i da in ghna

[sA o fac asta.Unii


[zic:

Dracul m'o invl s'o fac


[asta.

$i dracul poart ponos.

[1NGHITE AUR]
59. Povestea vorbii
Un sgrcit odat cnd era sA moark
Se tad cu 'ncetul la strnsa-si comoark
$i 'ncepu cu galbeni gtul sA-si indoape,
186

www.digibuc.ro

Dar,

Ca, murind, cu dnsii in el sa-1 ingroape.


Cnd fcea aceasta vine far veste,

Un nepot sA-1 vaz, ce fel ii mai este,

Si privind la dnsul cu mirare mare


Cum inghitea aur ca pe o mncare,
Incepu a zice i cruce a face:
UcigA-te toaca, ce il inveti, drace
Dar dracut raspunsul nevazut ii dete:
Ba, uciga-1 toaca pe unchiu-ti, baiete,
CA nici chiar eu insu-mi, de-mi zic drac anume,5i aceasta inch' n'am vazut-o 'n lume.
Prin urmare dar

Pe om la mai mari dracii Il tale capul.


Insa,
Gunoiul din ochiul altuia 11 vedern i bArna din ochiul
[nostru n'o vedem.
5'apoi,
La unii unele si la altii altele.
Zice cineva ca,
Muerea necertat e ca moara neferecata, nu macina bine.
[

Dar,

Toate ca toate, numai dragoste cu sila nu se poate.


[Altele sunt iar,
Barbatul sA aduca cu sacul, muierea sA scoat cu acul, tot
[se isprAveste.

Omul de hotul din cas nu se poate feri.

Pentruca,

S'apoi vii
[la povestea cntecului:

Punga plina pra-mi fuse,


Mndra pe mn mA puse,
Cnd veni la jumatate,
Mnda ma dete la spate,
Cand de loc nu mai sunara,
Mil dete pe us' afar.
[BANC]:

I CUSURITL]

60. Povestea vorbii


Un tnr din intmplare ramAind la ochi beteag.
Se 'nsura ca fiecare, cu plAcere i cu drag;
I lu de nevesticA p'o fat care-I voi;
187

www.digibuc.ro

Pentru c'avea stricia prea lesne se invoi.


El d'a doua zi de nuntA pAnA'n sase, sapte ani,
Cu'ngrijirea lui cea multi, Ora cnd avu i bani.
Or and pleca de acas, i 'napoi se intorcea,
Toate cele pentru mas cu brat plin le aducea
Si nevasta lui cea dulce de grab' la scarA sbura,
Si de cele ce aduce, mai curnd il usura.
PAn fu asa brbatul nu avea nici un cusur,
Cu adusut i aratul fu frumos ca un rasur;

and n'avu si'nteo zi numai, cu mina goala, veni,


Nevasta lui i acuma cnd iei si-1 intAlni,
Vz And cren mAini nirnic n'are de cele ce o'ngrAsa,

li privi 'n ochi cu mirare, zicnd Care el asa:


Dar ce ai pitit birbate? Ochiul cine ji 1-a scos?
Uite pocitur, frate 1 Ti-ai slutit ochiul frumos I
El privindu-i vreme lunga ochii ei cei dragistosi,
Cunoscu cA pentru punga i-a fost cdutat
$i legnnd capul zise:
Dar ce, dragi, pAn'acum,
Ti-au fost vederile 'nchise de nu vedeai nici de cum?
Sapte ani trAii cu tine, cu acel slut ochiu al meu,
S'acum stai, te miri de mine, ca cAnd nu-s tot acel eu?
Nu cumva avur perdele in ochi-mi de nu cAtti,
Ci tot in minile mele i in pungA te uitai?
Zise ea:
Cu de aceste nu poti s te intreptezi,
Aceia ce zic eu este, vedeai, dar acum nu vezi;
CA dintru int'Aias data de erai cum esti acum,
Chiar s fi 'mbitrnit fatd, nu te luam nici de cum.
BArbatul scArbit in sine, de un astfel de cuvnt,
Mai vArtos cunoscnd bine, ci banii sunt unde stint,
PleacA pentru vreme lungi, fuge, lumea in cap ea,

Cafar and i-o suna 'n pungA, atunci sA vie la ea.


Feitul meu!

Ariciul cu mestesug se prinde i vrabia cu mei.


Copilul cu leaganul se amAgeste i tace.
CA,
Verdarea 1) ceara copaciul, si mai slab unde gseste, acolo
1) Gale o mac cu pene verzi.

188

www.digibuc.ro

[ciocAneste.

Calul cunoaste ce orn il incalecd, pe fie-cine nu trnteste.


[

Dac 11 vede chi este

Atunci,
L-md mam ti p:i mine, cd azi este tmbiltd.
II imbrobodeste ca pe o muiere.
Si,
Ba
li pune testu11) in cap, mi-1 intoarce ca'n dulap. 2)
[lira*,

Il bag sub pat si-1 pune sd cnte cocoseste.


Iar,
Cine e vrednic scoate i simbucatura din gura omului.
Muierea este vas slab, de nimic se neciijeste, i cu nimic
[se irnblnzeste.

Te joci cu ea ca cu o pdpuse.

CA
0 faci de joacd innainte-ti pe taler.
Cu binele de nu vei putea, rar cu rul nu faci nimica.

[Iubite tatd!

Bani de-as avea m'as insura.


Cum a zis unul:
CA
Cu puscd seacd la vnat sa nu pleci.
Osul gol nici cainele nu-1 roade.

La copaciut far% poame nimenea nu aruncd piatr. Cum


[a /is altul:
De ce nu chtigi?
N'am bani.
De ce nu te 'nsori?
Dud nu-mi vine
De ce nu mori?
N'am noroc.
Sd iau zestre mi-ar zice:
[moartea 1
Insd,
Se scald in zestrea muierii.
cu pui si cu oud.
CA
Gdina nu se poate cu
S'apoi vine la
Cine se bucurd la avere, ia frd pldcere.
[vorba Aluia:

Zestrea imi sade in 1acr

Si eu cu sluta pe vatrd:

Luai fata dracului.


MA fdcui pentru bani multi,
Oldcar 3) de cai stAtuli 4).--

De dorul bogatului

Pentru bani luai bdtrn

[(bold)

$i ma bagai la stpn.

1) Teasta.
2) Leagan Invlitor.
curier.
3) Stafeta
4) Cai istoviti

189

www.digibuc.ro

[BARBATUL SAMAR]

61. Povestea vorbii

Inteo dimineat pe ceat, pe fum,


O cadnd p'alta intanind pe drum,
Soro! or ptisi cevasi?
O intreaba:
Astfel pAna'n ziu incotro plecasi?
Ba, lele, rspunse n'am vre'un alt zor
Deck silesc jute s'ajung la obor,
S. gsesc
cumpar un mdgar i eu,

D'o veni vre until in norocul meu.


Ce s faci cu dnsul? o intreaba iar.
Ind, ea raspunse, ca sa-1 am s car,
and lemne, cnd apa, cnd alt-ceva greu,
S'am adica 'n curte ajutor si eu.
0 Doamne! ii zise, prietina ei,
De ce-ti trebueste mgar s-ti mai lei?
Mai bine 'ngrijaste
iei un brbat,
Si fa i tu c'alte ce s'au maritat;
Ca mkgarul numai apa-ti va cra,
Lemne, s'alte ckte le vei cumpara,
Iar brbatu'n vreme hamal o s-1 ai.
Din zi pn'n noapte, bani fAra sa dai;
Incepi, sapun, sare
poruncesti,
Pan' la lumnare cernd, il spetasti.
Si asa cadna d'obor s'a lsat
Si fail zabav
luat un brbat.

Astfel dar saracul e ca un hamal,


Car'n zi i noapte, cara ca un cal,

C de nu aduce este vai de trai.


Nu poate sA tie casa cu vatrai,
Ci sa se gndeasca, cnd se va'nsura,
Ca sa. nu Inceap 'u urm'a fluiera,
CI nu este numai s te'nsori, sit pupi,
Ci's mai multe care cer sa le astupi.
190

www.digibuc.ro

Astfel dar

Cei mai multi astzi se bucura la zestre.


Cand vor fi la mijloc banii
Zicand:
Nu se mai intreaba anii.
Minded,
Gana bAtrn face zeama buna.
Are in palind s-i scuipe,
La ochi5ori d'Ai de vulpe (galbeni).
Fie ca o naiba,
Numai bani sa aiba.
Pentru
Mille i sutele
MAritti slutele.

Ca

Zestrea toate le astup5,


5i a.5a nu ramane,
Ea i pe dracu il pupa.
Nici mrgea neiniratA,
Dar insA la firea mea,
Nici fat& nemritatit
De cat sa mananc mamaliga cu unt, i sa mA uit in piimant,
[mai bine paine cu sare i sa ma uit la el ca la soare.
Pentru cA,
Totdauna fetiwara, .
De
Marit pe fetiwara.
La vreme de nevoie fiece latur stinge focul,
Dar i rdu impute locul.
Ci,
Mai bine un dram de nurite
Deck un car de frumusete.
Mai multi se uit la mireasa, decal la ginere.
Iar,
Barbatul s fie putintel mai frumos de cat dracul.
Cum
zis un baiat:
Mai multi intreaba de mama decat de tata.
Fie

[care zice:

Ce folos de multA albete, clack n'are un vino'ncoace?CA


pun d'asupra pilafului.
$i
Piperul e negru
Zapada albil o ud canii.
CA
A venit sulemenita

$i iar:
Si se duce terfelita.
Ce folos de chip frumos, daca nu e lipicios?

Are chip frumos cu dar


$i i-e vorba de vAcar.

Fie,
191

www.digibuc.ro

N'am ochi sA-1 vAz.

Si,

Fie mAcar aurit,


Nu-1 voi, nu-mi este dorit.
LIVOROCUL $1 A MORIJL]

62. Povestea Aluia

Amorul nu poartA'n lume


Ca norocul mare nume,
Dar de noroc nu duc dorul,
Mai bun gsesc pe amorul.
Bun ar fi fost s'i norocul
D'ar fi c'amoru'n tot locul;
Dar el la rare pArti vine
Nu c'amorul la oricine. .
Norocului ii e sil
De cei ce plng si-i cer milA.

Dar amorul, in tot vacul,


MngAie si pe sAracul.
CA pe noroc cAti il chiamA

N'aude, nu-i bagrn seamA,


Dar amoru'n orce vreme
Vine si fAril sA-1 chieme.
Norocul din intAmplare
AjutA pe oarecare,

Dar amoru' lumea'ntreag


0 uneste si. o leagA.
Noroc chiar si s.' nu fie
Lumea poate sA se tie,
Dar amorul sA lipseasat
Toti pot sA se prpAdeascA.
Norocul unde se duce
Posacia cu el duce,
Dar amorul inzAmbeste

Or pe unde se iveste,
Chu norocul la &Ali vine,

DA i. griji pe lngA bine,

Ii bagd in neodihn,
De nu le-i nimic in tiling,
Le dA gAnduri in tot ceasul,
Se tem, tremur in tot pasul,
S nu-si supere norocul
Si sA-si intoarca cojocul;
CA el de loc nu e dornic

Si tot intr'un loc statornic.


Pe Ioc binele isi stoarce,
Si fuge, nu se intoarce.
Dar amorul la cAti trece
PAn'la mormnt ii petrece,
Si nici atuncea nu-i lasA,
Ca norocul ce nu-i pasA,
Ci si. pe ale lor oase
VarsA lacrmi dureroase,
Le rAdicA monumente,
Cele mai tari elemente,
Le zideste chimitire
Spre vesnicA pomenire,
Iar dacA din vre-o parte,
IncA trAind se desparte,

E'n amestec si norocul,


Si nu i-a fost intreg focul,
CA nu-I tratez cum se cade
D'aceia fuge, nu sade.

Cad cei mai multi prin tot

192

www.digibuc.ro

[locul

Mai mult cinstesc pe norocul.

Adesea la ochi se leagd

Pentru bogatii s'avere,


P'amorul trec cu vedere,
Ba li i dau cu piciorul

D'amijile 1)

Si la hori, la nunti se duce

Si pe urmd ii due dorul.


D'aceia in asa locuri,
Unde 1l iau in batjocuri,
E numai umbra-i cea rece
Cu intregimea-i nu trece,
Si In mai mult timp nu tine,
Ci minuturi prea putine,
Ca'ntr'a sa prietenie
Nu-i place ftrnicie,
Diplomatica ureste,

sA

apuce,

Bun cu bun sA'mpreune,


Prost cu 'nlelept sA adune,
Dantul cdsnicesc sA tragd.
FArA s se inteleagA,

Tot cu gAr, muir s trAiasc,


Vesnic sd se amAreascii.
Bine zice, asa este,
Amorul face aceste.
la chemati zic innainte
Pe prea inteleapta minte
faceti intrebare

Viclenia n'o voieste,


El slAveste in viat
Un adevAr cu dulceatit,

D'a norocului purtare,

Si o dreptate cinsteste,

Au nu si el tot orbeste,

Aceasta ti raultArneste.
La neam, l'averi nu se'nchinA

AleargA si se roteste?

Cum umblit el? --te lucreaa?


Ce face el si s vazA?

(Lumea de pilde e
La el sAracul e una
Cu cel ce poart cununa,
Inteleptul i nebunul
La el amAndoi sunt unuL
Mndru de loc nu se tine,

Si drumuri drepte nu line,


Ci merge pe umle-i vine,

Si la 'ntelepti nu alege,
De simlitori nu 'ntelege.

Ci'n fuga lui se izbeste


De or i ce intAineste
S'aci numai pe brnci eade

Petrece cu fiecine
Pe nimeni nu osibeste

La toti d'arndul zmbeste;

Peste busteni i stnci sade,


Carii nu stiu s triascA
Nici pe alti sA foloseascA.

D'aceia uneori mintea


Ii apArA de el cinstea,
Il ia'n rAs, nerod II. face,

ZicAnd: de una nu-i place,


CA e copilAros foarte,

Prea bine zice tranul,

$i nu stie sA se poarte

N'are gresalA, srmanul !

JucAria prea e dragA,

C norocu-i un prost mare,

1) Pe ascuns.

193

13 Anton Pana

www.digibuc.ro

Stiinta de nimic n'are,


Cu bArca cu totul goat&

Ca un netrecut prin coall


Ce n'a'nvAtat socoteala,
Ca s" tie imprteala,
SA judece and imparte,

Au nu de el firea zbiara
Ca de o cumpliita hiarA?
De cine a fost el dornic?

In ce loc a fost slatornic?


Au nu joacA el o lume
Ca cu jucArii de glurnc?
Aci analte, sit suie,
In slava pe tron s'o puie,
Aci iar jos s'o pogoare,
S'o rastoarne sub picioare?

Sit faca tuturor parte,


Si azi vezi cuma la unii
D neroze,te cu pumnii.
Umple lada peste ladA
$i clue peste grAmada,

Au nu din om in orn trece,


CAnd un, and alt lsAnd

Iar pe alti grad ii lasA

De n'au nici pAine in casii,


Pe l'anga aste cuvinte

Mai intrebati iar pe minte


De norocul sa vit spuie:

Au el tiran cumplit nu e?

[rece

Si bindle tot ii mut,


Vremelnic

11

imprumutA?

De aceea nu-i duc dorul


Mai bun gAsesc pe amorul.

Fedul meal
Arn.auzit vorba.

CA,

Uncle e dragoste multa e i urAciune


Cotoiul clued 'mbAtrAne0e oareci mititei iubete.
13Abinul iube5te pentru tAnAr, iar tAnArul pentru bard.
[$i

ia din pung6 tot.

Te pupa in bot

Ne-am departat cu povestea.


Sit o lAsArn incurcan.
Sit venim iar la prochim en. 1)

InsA,

Ci,

Aa e omul,

El altuia dA povalA

*i pe sine nu se'nvatd.
Cine e rnucat de arpe, se pAzete i de opArla.
Omului,
Cine cade in glirlA, de ploaie nu se mai fere0e.
a zisDe
Nimenea nu poate sa-i dea minte i noroc.
Fa-mrt mama cu noroc

[oarecine
Dar,

mA aruncA in gunoi.

1) Subiectul de discutie.

191

www.digibuc.ro

Nu e vorba aia, sau aia e vorba, e stiut ca


La o fat mare si un milgar zbiar la use.
Insd.
Btirbatul temdtor i invatti 'nevasta rea,
stdpanul scump, shiga hoatti.
De aceia zice:
Sdrutti pe oarb, dar ii cautd. si in ochi.
Ci cnd vrei
Uitd-te la mumd-sa i cunoaste pe fie-sa.

Precum ii este firea

iei nevastd,
$i mai vrtos,

Asa si ndrvirea.
Toate femeide poarta
Dar le cunosti dupti ochi.
S'apoi,
Cea din toate mai vestitti
Cere s-i zicd cinstitd.
Stie c,

Cinstea e mai scumpd de ct toate.


Dar,
Cdteaua pan' nu pleacd prin mahala,

Gail nu se iau dup ea.


Dec lit

sti-si pdzeascd cineva nevasta, mai bine crngul cu


[epurii,

Ca pisica, sapd i nveleste.

CA ea e

Ins,

Dumnezeu nu sparge doua case.


Cd
Ii nemereste sacul petecul.
Si,
Vine rnced lngd muced.
Ii gseste tingirea capacul.
Cine-i vede zice:
Si ea si el, amndoi,
Vai de ei, cloud nevoi.
Trdiesc impreund
Ca pftinea a bund.

Toti zic ca :
Doud mueri intr'un bc
Nu trdiesc, se cert de foc.
Dar e vorba,
Mud nu ne potrivim.
Amndoi nu ne'ncuscrim.

Cdci

Prostut cu prost and traieste


Leslie se ingduieste.
$i atunci,
Parcti i-a fdcut un tatti i o mum.

$i.

Pared a tunat i i-a adunat.


195

www.digibuc.ro

[MIREASA NEROADA]
63. rovestea vorbii
Oare uncle iarii, brbati i. neveste
Au mers sd peteasc, obiceiu cum este.
Priviril, vAzurA, vorbirti de fatti,

Si se invoirli cu mumg, cu tat.


Acuma rmase sti bea aldmaul
D'aide cuscru, socru i. de alde naul
Aa el .1 zise:
Draga tatei fatA,
Du-mi-te de scoate niiel vin indatd.
Ea lund o oal, o spal, o -terse

Si ingrab' cu dnsa in pivnit merse.

Daca vAzu tat-sAu cA prea zilbove0e,


Mumi-sii indatd, zicnd poruncete:
Du-te curnd drag, dumneata de scoate
CA' pe cum bag mama copila nu poate.
Mergnd ea gsete in plans pe copila,

Si privind la dnsa, i s'alt mila,

Ce ai drgulit?
Ia spune-mi i mie, spune-mi mAiculit,
Atunci fata 'ncepe i. ii zice: Mara!
Acum cum vezi bine, Ind mrit se chiam,
Se sperie, 'ntreab:

Aa sit zic dar, o i fAcui asta,

5'am rmas grea'ndat ca toat nevasta.


Am fcut acuma, sh zic, i. pruncutu,
Si-i puse nau nunlele Vldutu,
Il vezi gras la fatA, frumos ca un soare,
Crete, se inalt, merge i'n picioare,
Umb l i. aleargd, se joacd prin curte

Cu izrnene ale i cu haine scurte,


Inca lec bdtul, sare tetorul,
Se duce indat, apuca toporul,
Abia it ridicti, pe umr il pune,
Toporul greu foarte puterea-i supune,
Neputnd sA-1 ducA, cade, il doboar,
Ii reteaza gtul i aci-1 omoarti.
196

www.digibuc.ro

Aceasta cnd zise, incepu s strige:


Of! VIAdutu marnii! moartea ta rd frige,
Inima-mi rAneste, viata imi scurteazA,

Ca n'o sA mai poatA mama s te vai.


Murna cum aude plnsul fiicii sale
Si ea se porneste sA tipe cu jale:
Of! veil Dula mamii I of! drag, nepotele !
Prea avusi in lume zile putintelel
'Dag logoditei, vznd ca acuma,

Cu vin nu mai vine, nici fata nici muma,


Pleac dup ele, 'n pivnit se duce,
S vaz ce este, vin dece n'aduce?
Si dac le vede plAngAnd p'amAndou
Ce vA este vou'd?
Incepu antrebe:

De ce v e plnsul? spuneti-mi i mie?


Minunea ta, Doamne, asta ce-o ad fie!
Atuncea

muma i fate se puse

$i ii povestirA, cele de sus spuse.


Aceste cuvinte auzind i dnsul

Cu ele 'npreun porni si el plnsul:


Of! of! vai de minel cum ne aka* focull
Of! cum nepotele te omori jocul
recut, crescut gate, scos din tot necazul,
Cum nu trisi incA sA-ti mai vz obrazul!
/4a ei grAmadd rAmind s plngA
FAcurA Koaspeli la ei s se strAng.
Dac II intreabA si le spun pricina,
A voastr e vina,
Dau rAspuns cu totii:
CAci lsati toporul incolo, incoace,
Ca sA-1 ia copilul, cu el sA se joace,
Dad. tdieti lemne nu-1 bagati in case.;
Plngeti dar acuma, nouA nu ne pas.

lar unul dintr'Ansfi vrnd s-i mai mngie,


Lsati, zise, frate plAnsul s rmttie,
Casa nu vA-i spart, c'a murit bAiatul.
Sunteti inch fineri 5'o sA faceti altul.

Un vecin l'aceste ce prin gard privise


197

www.digibuc.ro

Si auzind toate catre dnsii zise:


Uncle a tunat de v'a adunat!
Dar insa,
Nu trebue sa radem de zidul lui Dumnezeu.
Ca
Cine a facut pe bunul,
A fcut i pe nebunul.
Cine a facut pe bogatul,
A facut pe sracul.
De aceia sit rtu zicon:

Urfa tait 1-a facut (sau a avut).


Dupa ce e prost Il chiama i Vladu.
Si,
Dupa ce e urt bea i tutun.

Parca o lovit peste obraz cu leuca.


L-a bagat mama-sa in lack' si 1-a mncat moliile.
[adesea,

Mai multa intelepciune gasegi in fetele cele urte de cat


[in cele frumoase..De aceia
Nu te uita'n pocitura-i,
Ci vezi ce iese din gura-i.
Dar,
Unde e minte multa e i nebunie multa.
VATA ISTEA TA]
64. Povestea vorbii

Au plecat odata unii sa peteasca,


5:au mers la o fan' ca sa o priveascal
Daca se uitara ei in bdttura
$i pe fata'n spate dac o vazura,
Far sa vorbeasca cu toti imprauna,
Navalind d'odata i-au dat ziva
Fata, fara Neste vazndu-i gramada,
Cu necaz in sine, zise 'n vnt cu sfada:
O fir'ar pustie casa fara toacti. 1)

Ei o intrebara:
Maica-ta ce face?
Fata le raspunse:
Sade'n dos si tace
1) Casa fart aine.
198

www.digibuc.ro

5i din douA rele, face una bunA.

Dar tata-tau unde-i?


S'a dus ca s vie.
Vine curnd oare?
Eu nu tiu, el stie!
De va da d'a dreptul, o sa zaboveasca,

De va da d'ocolu 'ngrab, o sa soseasca.

Dar lelea-ta unde-i? Ea raspunse iara:

plnge'n cAmarA rasul d'asta vara.


Auzind acestea ceia ce venise,

Fara srenteleaga fata ce le rise,


Pe muma-i catnd-o, de dnsa &Aura,
Stand carpind supt umbra la o vechitura.
Ii dau bunA ziva, ii spun pentru fata,
Cum ca la raspunsurt, le fura. ciudata,
$i ea nu puturA vorba-i anteleagA,
Ce rAspruns le dete, nu pot sa-i aleaga.
Muma ei rAspunse:
0 stiu, asa face,
Ei tot cam in pilde, sa vorbeascA-i place.
Deci ei o rugara sa le talmaceascA:
Vorbele copilei ce-o anchipuiasca ? 1)
Muma fetii zise:

Daca v mirare,

De a vi le spune nu e lucru mare.

Casa fara toacd, copila ce zise


E eh' n'avem chine, care trebuise
SA latre, sA spuie din poarta, d'afara,
SA ne dea de stire, ca strAini intrara.
De tatAl sAu iara, v'a xis c pe semne
Fiindca -dus este cu carul la lemne,

Si d'o da de-a dreptul, e un noroi mare,


sa zaboveascA ad, prin urmare,
lar ocolind drumul, atuncea se stie,
CA n'are zabavA, curnd o sa vie.
Ceia ce va zise de soru-sa jai%
Cii plange 'n carnarA rsul d'astA yard,

E cil, ca mireasa din rhs si din glume


1) Sa 'nsemne.

199

www.digibuc.ro

Se pomeni groas, ca toate din lume,


5'acum vrAnd s4 nascA, ca i-a sosit ceasul,
PlAnge si se vaitA i i sung nasul.
De vorba iar care v'a zis pentru mine,
MA cian ese aicea, precum vede(i bine,
Din aceste doua cArnAsi rupte, rele,

SA fac una bunk d'oi putea, din ele.


A sa dar acelor, din aste cuvinte,
Mult le plAcu fata c este cu minte
$i far% zAbav ti i pomenirk
Cum c1 ei pe dAnsa s'o cear venirk
Atunci rnuma fetii, lucru din mAini lask
SA le feed cinste, ii pofteste'n cas.
i indatA pe fatA o mAnA,
Cum e obiceiul, sA srute mAna.

Apoi

MergAnd dar copila, pe loc cum se pleack


SA srute mane, mtnii sA faca,

Un'ce deodata sunk din gresealk


Din care indatA iesi mirosealk
Muma-i de rusine'ngrab scotAnd servete,
Tutulor prin mAn cAte unul dete,
lertati oameni, greseala fAcut
ZicAnd :
Ponos 1) nu ne puneti, faceti-o tAcutA.
Fata stAnd de fat s'aceasta cum vede
Cu o supArare pe loc se repede,
Le zmulge din In Ana .5ervetele toate
pese, aste vorbe scoate :
fAr
EI

voua va-i lesne cA gala VA vine,

Dar ia sA ma 'ntrebe cinevas pe mine,


CAte greseli d 'astea, mari i mititele,
Am scapat eu pAnA le tesui pe ele I

Esind ei pe poartA, cum le-a luat daral,


S'a 'ntAlnit cu tat-sdu ce venea cu carul,
povestira din fir pAn'A'n a t,
Pentru ce venird ei de dimineat.

El vazAnd in june ce prostie zace,


1) Nume rat'

urftt.

200

www.digibuc.ro

Nu-si mai spuse gndul, s zicd nu-i place,


Ci'ncepu de fat& multe s vorbeascd.
Zicand:
goneasca.
$i rele i bune, vrnd ca
Nu crez c'o fi Stana noastr
Ca
Cum o cereti dumneavoastrd.
Si

Umb 15 noaptea ca liliecii.

E nebuna, lunaticd,
Umbl ca o zanatied 1).
De rea, cmpii nu o 'neap,
lar lelea-sa
Ji ia poalele in cap.
A mncat ast yard prea multa miere
Si
acum are la inimd durere.

Eri se juca intre fete

Ca

S'astdzi sade 'ntre neveste.

A fost la mure odatd


S'a venit cu rochia sparta.

Acum Tango in cdmard


Rsul ei de ast yard.
A poftit la ardei prajit

Si

Cd

$i negustnd, s'a stpinit.Ins despre dumneavoastr,


De gata toate sunt gata
Se vede c
Numai nu voieste fata.
Nu i-a venit ceasul poate,
Cd
Dar se fac prea lesne toate.
Vaca rstoarnd galeata dupd ce o umple cu lapte. Iar
Dacd o fi de la Dumnezeu
Cd
Si-o vrea fata i muma, voi i eu.
Nu e pentru cine se gkeste,
De aceia
Ci pentru cine se nimereste.
Ca,
Deck in fata arii, mai bine in capul locului.
Deck sil porti pe omul cu vorba, spune-i mai bine a nu

[se poate.Sau

$i
Alba, neagrd asta e, cum se vede.
Cui voiu plcea sd mil ia, cui nu, sd ma lase.
$i
Bate samarul sd priceapd magarul.

Adicd

1) NebunS.

201

www.digibuc.ro

Inti sii se gandeasca si apoi s o croiasc. S n'ajunGri


[treaba

Singur cu paraua
Gsesc beleaua.
i s se plangd:
Casa mi-e in trei pdreti i cu usa prin pod.
$i
&I se facd de poveste'n tarA, si din orn ne-om.

[OM $1 liE011]
65. Povestea Aluia

Un tnr, voinic, in vrstd, in anii inflcdrati,


Cnd mergea la adunare intre oameni insurati,
$i cnd le da bun ziva, ei de mult ce le plcea,
Iti multurnim, imprate, totl d'arndul ii zicea:

June le ne'nsurat, e ca un impdrat".


Umbld cu floarea la urechi.
$i

Cii

N'are copii

$i
plngd de foarne.
N'are cdtel, n'are purcel.
Asa tnrul se 'nsoard, dupd cum i trebuia,
$i o nevast prea bund, sotie in casd-si ia.
Dupti aceia el iards mergInd infra adunati
$i clndu-le bund ziva, rdspunde cei insurati:
Ii multumim dumitale om ca oamenii de rnd,
Pus in catastihul nostru ca insurat decurnd.
Cii asa
[zic i astdzi la insurati:
Esti in catastihul nostru.
Te-am scris in rndul brbatilor.
Te-a strns in chingi bietele opinci.
Si
Ti s'a scurtat potecile.
CA
$i
Ge ai vhat ai prins.
Ai dat un ban sti te prinzi in dank
$i nu poll scdpa s dai un sfant.

Tndrul dar multurnirea vdzdnd cd i-a micsorat

Prndu-i rdu On' la suflet, se ciii cii s'a insurat,


Din imprat om sd-1 facd dernd cu alti nu-i veni,
cu vind, fried vind, mergnd nevasta-si Goni.
Apoi iar, ca pan'acurna, ducndu-se intre brbati
202

www.digibuc.ro

dndu-le buna ziva i-au rAspuns cei insurati:


multumim dumitale din orn neom ajuns.
Care pe dnsul aceasta ca sgeat l-a inpuns;
A cunoscut cA pe talpA putredA a fost cAlcat
Si ducndu-se indat cu nevasta s'a 'mpAcat.
CA el
A judecat numai fata, iar nu i inima.
Aa dar, Mu]
Am vorbit i verzi i uscate.

S'a vorbit ce e de vorbit.


An scuiparn in iarbA
$1 estimp in barbri.

tmeul

Dar ins6
Eu skit acum britrAn,

Si

Cnd este luna veche


Nu auz de o ureche.
Child este lun nouA,
Nu auz de amndou.

$i
$i

Uit imbuctitura

De la mnd On' la gurA.

Cum am zice:

Am venit in doaga copilAriei.

$i

Umbl cu coliva In piept.


$i
Ca mne o sa-mi mAnnci cohva.
$i
/Wept in tot vacul
Ca mortul colacul.
De aceea zice:

Dacii incepe s ias barba fiului tu, tu arde pe a ta.


Nu e,ti copil filed dinti,
S te ia omul de minti.

[5i tu dar,
,Ci,

E.$ti orn in toatA firea.


Iii zic inc.&
Insoar-ti pang nu-ti trece vrernea.

CA

Toatil pasiirea i are odihna in cuibul ei.


Totdauna la colt de lard, s-ti faci casa
$i sA-ti alegi loc la mijloc de masd.
Until te lasA de ostenit

$i altul te ia de odilmit.
Zicnd:
PAnA. vei odihni s ardiciim la gard.
Nu vine orba la cadelnit.
Ci

$i de vrei

[sA trAqii bine,

CA almintrelea,

Nu cuta cA

S'o lovi, nu s'o lovi, iacA el biet ti.o vorbi.

InsA,

203

www.digibuc.ro

Ornul sade Inga un gard si tot rnatura imprejur.


Dar
Sa venirn iar la vorba noastra.
Tu yen bine a
Unul trage s. moar
S'altul joaca, se insoara.
Dar,
Insuratoarea de tnar, e ca gustarea de dirnineata.
Si
Mancarea de dimineata e ca nsuratoarea de tanar.
Ca
Ce e intai, nu e pe urma.
Cum a .zi.9 unul:
Daca aduci inti terciu11),
Pe urma &duel de surd&
Oaspetelui ou i urcla.
Atunci vine vorba,

Dupa ce nu erau tineri,

Si
Se logodira i Vineri.
Dupa ce toate-s in cercuri (in invrteli),
nunta o avem Miercuri.
Si.
Toate lucrurile ne sunt pe dos.
ca.
Unul gust, zice: dulce; altul gustii, zice: acru!

[LAPTE APUMAT]
66. Povestea

ca unui nevasta murind


Si plin de 'ntristare vaduv ramaind,
Se insura iarsi ca un orn sarac,
Socotind la jalea-i shi gseasc leac:
Lu o fetica, care ii plcu,
Si cu ea intia cash' i fcu:
Ei triau prea bine, ca ea 11 iubea,
Si el, pentru &rasa, prea mult se robea;
De cat despre alte Gate ji facea,
De-1 mullumea una, alta nu-i placea;
Mai ca seama lapte dulce and mnca
De loc, nici odata el nu se 'mpaca,
Ci oftnd adesea in sunet vorbea:
Nu stiu raposata ce fel 11 fierbea,
Povestesc

1) Fiettura de mAlaiu cu aria.

204

www.digibuc.ro

CA de cnd, sArmana, o am ingropat,


Lapte fiert o data, cu gust n'am mncat !
Biata lui .nevastil, astfel de cuvnt
A uzind adesea rsunnd in vnt,
Se mira sAraca, cu ce ingrijiri
fiarbA mai bine s'aibA multumiri!
Spla, freca vasul, punea, il fierbea,
PAzind sIi. n'afume i 'n foc sA nu dea ;
Dar geaba, brbatu-i, la gust nu-i venea,
Tot pe riposata, oftnd Toomenea.
Asa dar, nevasta vAzAnd i vznd

C pe plac nu-i este or si cum fcnd,


In cele din urm il puse pe foc
5i-1 napusti'n vatrA, ne'ngrijind de loc.
Laptele dar singur fierbAnd 1-a uitat,
DacA-1 batu fumul i in foc a dat,
TurnAnd ti aduce, si el cum sorbi

Plin de multumire cAtre ea vorbi :


Ah ! draga mea astzi m'ai indatorat
Cu laptele dulce, de cnd te-am luat,
CA uite intocma acest gust avea,
Biata rposata, orcnd il fierbea.
Dar, cum fricusi, dragil? ce ai uneltit?
Si asa de bine astzi 1-ai brodit? 1)
Vezi dar tine minte, tot asa s-1 faci,
Apoi totdauna s tii s md'mpaci.
Auzind nevasta zicndu-i astfel :
Apoi, bdrbAtele, zice cAtre el :
Eu dupA pArerea-mi am gresit acum,
CA nu purtai grijA s nu ti-1 afum,
Fiindcit cu treaba, pe foc 1-am uitat,
$i gustnd in urmd 11 vz afumat :
Ba hni era 'MO cA o s mA certi,

$i vream de greseal, s cer s m. ierti.


BArbatu-i rspunse :
Nu stiu ce-ai fAcut,
Dect stiu atta, ca. azi mi-a plcut ;
1

Nemerit.

205

www.digibuc.ro

Si ea aste vorbe ma faci ntru,


CA la ce mi-e gustul s zici eh* e rAu;
Nu voi niciodati sA m'aibi de nebun,
Ci ce zic cd-mi place, zi i tu: e bun,
Si nu-mi spune mie c'ai ficut greseli,
CA cu asa vorbe nu, poti sA mA'nseli :
GAndu-ti nici o dat nu 1-oiu sfinti eu,

Ca s nu-mi fierbi lapte dup gustul meu;


Asa il voiu tocma cum fuse acum,
Si curs in foe fie, si cum zici, cu fum.
Biata lui nevasta pe loc o sfecli,
Gndind cA cu pumnii o va
DecAt cu tdoerea care o fcu
Il aduse 'nstare si el de tilcu.

Zicnd:

I.asA s ningA, sil plouA, numai vreme rea sA nu se facii.

[Dar tu copilul meu,

SA-li iei nevastA de casii,


nici frumoas.

Nu o sA o pui cadr'n perete.


Nici
Nu o s o atrni cercel la ureche.
Nici,
Nu o sA o scoti n tArg de vnzare.
Ci,
SA-ti iei nevast de poIriva ta.
Corn e sacul i peticul.
Si
Corn e tingirea i capacul.

Precum am mai zis adich:


CA,

Ce nu-ti este de potrivA,


Nici,
ii va fi tot impotrivii.
DupA gustul altora s nu-li alegi niei materie nici nevasta.
[Ci

E destut sa-ti placa tie.


Iar nu ca acela,
In hatrul dumneavoastr,
lad( m'arunc pe fereastr.
Ca liganul care:
In hatArul prietenului sau s'a spAnzurat.Cum a zis unul:
CA a gresit croitorul,
S'a spnzurat spoitorul.
Ci tu,
Esti stapn pe capul tAu,

Or pe bine or pe rAu.
Voia este la tine

CA

206

www.digibuc.ro

Cum zice vorba:


Ca s faci cum iti e bine.
Eu
Mie nici nu-mi intra in pungh, nici nu-mi iese.
btiu ca,

Si lita casatorie e frigurd de livie1). Numaii cand vrei sa te'nsori,


Nu face din capul tau calendar.
De e$ti vita' de Jos sA nu iei neam de sus, ca sa, nu-ti zica:
[scoar tu, sa *ez

De n'ai bani nu lua cu zestre, ca sa nu-li zic:

Taci

[tu s vorbesc eu.

Ia-li nevasta saraca ca sa-ti zica: Fa ce tii tu.Si atunci


Triti ca in sail de rai.
[ORA$IIL

I SATUL]

67. Povestea Aluia


Ornduita lui clacd,
Sui dea dijma 2) cuvenita
cumpere vr'o vita.
Daca le-a facut aceste,
Lumea seninata-i este,
Umbla sanatos ca fierul
Fata i se lumineaza,

Felice i iar ferice!

O mie de ori poti zice


De viata lrtineasca,
Care este prea fireasca;
El intr'adevar traiete,

orcum se multumqte;
El pe lnga de mncare
Si haina simpla de are,

Cnta O. se desfateazA,

Ii face pre pmnt raiul,

Nu-1 infioreaz gerul;

Nimenea nu-i are traiul.

El n'are grije in lume,

Pe viscol, pe vnt, pe ploae


Nu simte nici o nevoie.

SA* gramadeasca banii sume.

Se ingra$e mncnd ceapa


Si se imbata bnd apa.

Or vreun lux sa 'mplineasca


vr'o moda
croiasca.
La mult iar ca sa catige
Nici o data nu se 'nfige,
pe ct s'agoniseasca,
Dajdia ca
plateasa.
faca
Grija-i e numai

ia solie,
El cnd vrea
Nu caut bogatie,
Ci de vrednicie 'ntreaba,

Cum i s fie de treaba;


Daca o aduce 'n cash',
Apoi de haine nu-i pasa,

1) BoalA infectioasA de care nu scapi.


2, Bir
zeciuialA (decima).

207

www.digibuc.ro

Ea peste tot ti imbraca,


fad";
Ingrijind i ei
Iona toarce, coase, tese,
Vara la camp cu el iese.
Cu dnsul 0 ea munceste,
La toate Il insoleste;
Copil daca dobndeste,
Cu lucru 'n mn il creste,
11 leagn cu piciorul
5i din bat' toarce fuiorul,
Cu o mana Ii da Vita,

Cu alta focul atta.


Cand vine brbatu'n casa.

Si fiertura e pe masa,
5ed, mannca cu gust mare,
Far nici o suparare;
Ei de nimic nu se ceart,
Cred unui alt 0 se iarta.
Se Inte leg in cuvinte,
minte,
Se unesc in duh
Voia unui alt nu-si strica
Cu 'mpotrivire sa-si zica.

Iubirea 'ntre ei domneste,


5i fericirea straluceste;-Iata inteadevr viala
$i 'nsotire cu dulceata.

Iar noi orseni nscuti

In zadar suntem pc lume,

Traim numai cu un nurne,


Fel de patimi ne'mpresoar

5i mii de griji ne omoara.

Nimic nu ne rnulturneste,
Luxul pe toti stapttneste,
Traind in filotimie,
Dam cu neiconomie;

Cnd ne vedem cu parale:


Azi mncam zaharicale,
Si cnd ne cautrri rntdne,
N'avem cu ce lua paine.
Ne imbracam in matase,
Facem mobile in case,
Croim mode peste mode,
Iar saracia ne roade.
N'avern la nimic masura,

Nici la haine, nici la gura;


Mica-ne agoniseala

0 intrece cheltuiala,
Un ban pe zi de nu vine,
Cheltuim cinci i mai line,
Pe unde nu se ajunge
err vorbe a unge.
$tim
Ne facern la multi drum
(neted

$i civilizati crescuti,
Ce mncm nu ne hraneste,
Ce bem nu ne foloseste,
Caldura ne bolaveste,

$i lam orce in credet;

$ederea ne moleseste;

feed.
Le da mna ca
Or cat s dea, le ajunge
$i le ramne i 'n punga,

Frigul cel mic ne raceste,


Umbletul ne oboseste,

Or cum, neted nu ne vine,


De orsice nu ne-i bine;

Facem datorii gramada,


5i ne'mbracarn de parada.
Nu ne catam neaverii,
Ci ne imbrcam ca boierii,
Carii or cum s le placa,

208

www.digibuc.ro

Cad jurnalele de mode,

Nu-si scurg ca cel ne nu


[poate

I3uzundrasele toate,
Cum ne-i proverbul dovad5.:

Ce e pe noi i in lada.

Cnd umblarn dupA 'nsurare,


CAutain cu zestre mare,
GrAndind co sA ne ajungi

Zestrea spre trai vreme


[lungd.

51 ea d'ar fi cat de multd


0 cheltuim chiar la nunta,
Cumparand lucruri galante,
Ca si cei de trepte 'nalter
Tocmim pe loc jupnese
Slugi, slujnici, bucatarese,
Si nu ldsan pe stApAna
La nimic s puie mna.
Punem alte s'o gateaascA,
S'o 'mbrace, s'o papuseascA,

Iar ea alt s nu lucreze,


De cat sA se oglindeze.

Sunt lungi, la spate cu coade


A se tart sunt croite,
Pentru trasuri potrMte;

Ma dar cu trasuri toate,


CA in alt chip nu se poate.
E! bine, dar vezi ca iacA,

Punga din zi in zi seacA,


Si mergAnd din sus, la vale,
Ramnern iuft1) de parale,
CA banul, cum vedem bine,
Asudam pana ne vine.

Cam cu greu se dobndeste


$i usor se cheltueste;
Dar d'astea, nu va sA stie
Iubita noastrA sotie.

Copil daca dobandeste,


Si o doica-i trebueste;
CA ea ce fel o s5.4 creased,
Hairia cu el sAii. mnjeascd;

Si mai vrtos cum sA lase,

Jurnalele de mAtase.
5i corsetul ce o strange.

Dupa ce o gAtim bine

Si drosca de birje vine,


Pleaca dupa vizitare,
Galanta cu infocare,
De nu .stii ca ce persoanA,
Ce doamnA i ce cocoana I

Si ea 'n orce sa. se suie


Si orce haine sa puie
Tot o cunoaste orcare,
CA e de treapta cutare,

SA-i scoata in obraz sange


$i mijlocul sd-i
Mai delicata. sA fie.
Si cum sA seaza in casa
La petreceri sA nu iasd?...
Copilul in casA o leaga,
Tocmai &And i-e lumea draga

$i cnd inima Ii cere


SA guste orce placere;

Si nu-i adaogA cinstea


Drosca i imbracarnintea.
Pe jos iar cum! o sA mearga?
Cu haina podul sA teargA?

CA de se casAtoreste,
Nu se si calugareste.

De la cluburi s lipseasca,
SA seazA sa jinduiasa 2)

1) Lipsit.
2) DoreascA.

209

www.digibuc.ro

Vase s spele nu-i place,


Copilul nu tie cre$te,

Si mai vrtos pildA are,


Pe cutare, i cutare,

Dect st $i se jele$te:

CA nu e vreo neroadA,
Ci vede cum e la modd.
In zadar ei ii vei spune,
Aste y'aste nu sunt bune.
C'a luat ea bine searna,
CA ap fAcea $i mama;
cu tata trAgea danturi,
Ca sA numere la sfanturi.

Vai de ea, nenorocitA!


ArsA, fript i prlitA

Deci fiind ea invAtatA,

i-a lost tri$tile 1) sparte


Si n'avut de brbat parte!
D'alde aceste i alte
In$irA cu glasuri 'nalte,
Zi i noapte nu mai tace,
Un minut nu gustarn pace.

SA trAiasca rAsfAtatA,

Apoi iat orA$anul,

In bel$ug i veselie,
C'altele frA s $tie,

Cum ofticeaza sArmanul !

CAnd ajungem in rea stare


Si in vre o scAptare
slujnicile din cask'
Negonite, fug, din casA,
Atunci numai cu neveste,
Vai i amar de noi este!

CA ea nu $tie s toarcd,
Rufe nu poate sA stoarck
Bucate nu $tie face,

lar cumva de ii dA mna,


Si ii cam sgrce$te vna,
Nefcndu-i pe plAcere,
Orce dup curn ea cere,
Atuncea ea ofteazI
Si zilele i scurteaza.
De aceea, dar, voi zice:
Ferice i iar ferice!
De viata tArAneascd,
De $i-i zicem mojiceasc.

XLIV. Despre neunire i neinte1egere


Boii uniti la pri$une
Lupul nu-i poate rApune.

Si

0 nuia in mnti. lesne se 'ncovoaie,


Dar cnd sunt mai,multe, se frng anevoie.
Oaia retras din turm
Lupii o iau dupd urmu.
Vai de acea insotire
Unde nu este unirel
C5
Nu poate fi 'nAlbitorul
Tovarii$ cu vpsitorul.

Nici care

1) Soarta.

210

www.digibuc.ro

$i

Ca s'o 'negreasc din alli,


Ca i mAini albe

Il joac cu viclenie,

Muierea sA plmrideasca
$ade cerne pAnA mAine

In ciur far% vAcAlie.1


[zicAnd:

$i tot nu frAmAnt tottine.

0 amrAtii de noi,

De va fi s nu voiascd

Nu ne unim amAndoi!

[ 5i,

CA,

Eu nc tuns& $i el rasa,

Se munce*te s'amArd*te

Nu 5tiu la ce o s iasA.

$i nimica nu-i sporete.

Eu strig in cAt capul mi se desc1ee5te


$i bArbatu 'n lene abia mormete.
Unul zice:
Nu ne putem intelege,

Un fel nu ni se alege.

Altul

M'a inzAbillat muierea

$i mA joacii cum i-e vrerea.


Ma fierbe in oalA seack
Zi, noaptea nu va sA tacit

Of!

ciocAne0.e cu covaciul 2)

$i ca ghionoaia copaciul.
CAnd se necAjete,
Strigil i ipri ca din gurA de arbe,
De ma iau fiori din cre,tet pAn'n talpe.
Zbiar tocmai ca o proastA,
Parcii4 punc sula
coastA.
ElestemAnd:
Doamne ia-mi moartea, i zilele bArbatului meu.CA
Nu pot scApa de el, ca de dracul.-5i eu nu-i zic decAtii:
Ci mai zi, zice-ti-ar popa la cap.
$i ori unde mA duc:
Se line dupA mine (n'ar fi sA mai zicd)
Intocmai ca dracul dupA copilul mic.
S'a lipit de mine ca scaiul de cAine.
De prea mult ce mA iube.5te,
Ca coco*ul mA chior4te.
MA cbior4te parcii vrea sii ma impiWe.Cum zice vorba :
Nici nu te Iasi" sri te prApadeti,

Nid nu te lasA ca toli s trAeti.

CA

1) Cercul de lemn In jurul ciurului.


2 Potcovarul
faurul.

211

www.digibuc.ro

$i ea
M'a imbatrnit, mi-a scos peri albi.
CA
$ade tot abanos, tapin i vrtos.
$i
Dracul cat traeste, nu inabi.trineste.
Se vede ca
Drac mort n'a vizut nimenea vrodata.
Are noua suflete ca pisica.
Iar mie,
laci,
Zma i noaptea, imi roaga moartea.
Niste zile amarte,
Dar intr'o zi
Necjite tirite.
Era sa lepede potcoavele.
avut Dumnezeu de stire
putinticii norocire.

Cii

A zis hopa si a skit groapa,


Dar de mult era sa-i cante poya.
A dat mina cu moartea.
Dar
N'a dat zapis Ini Dumnezeu.
Eu stiu insa,
Daci moare n2vasta mea, se duce lumea jurnitate.
De aceia
Dud mor si eu se ispraveste lumea.
Rabda inima i taci, ci n'ai alta ce sii faci.
[MANGAEREA RABDARII]
68. Povestea cilntecului

0 rabdare sfintrt, baz mntuitor,


Liman de scipare tu esti tutulor 1
Din copilarie tu
La toati nevoia lupta-ti protejasi.

D'or ce 'rnprejurare tu ma izbivisi


5'or ce veninare tu mi-o
Multele-mi necazuri a i le descri,
Ii sunt cunoscute, nu ma parisi.
Tu i la 'nsurarea-mi cu mine venisi
$i multele valuri mi le stavilisi.
lluri de necazuri, ce vrea a m'a'neca,
Le pusesi hotare a nu ma calcal
Furtuni dud biturA, mi addpostisi,
Vrajmasi se sculari
212

www.digibuc.ro

M'ai trimes cu gAndu'n veacu batrAnesc,


Ca sA-1 iau de pildA, sA mA rAcoresc:

Mi-ai pus de icoan, pe cAti te-au urmat,


CAti te 'mbrAli4arA si au triumfat:
Scorpii, serpi, balauri ei au biruit,
s'au izbAvit.
Tu le-ai dat putere
Abdare! rAbdarel zid sprijinitor,
Imi cunosti consoarta, vezi cA imi d'AL chin,

Vino i mA scapti de cumplit suspin,


Nu-mi zugrvi plata, desfAtAri ceresti,
Nu pot sA mai sufer zile tiranqti.
Pentru ne'nte1egeri amarAt trttesc,

Ah! viata-mi scurtA, rAu o cheltuesc!


Vezi dacA se poate stavilA sii. pui,
SA-mi ridici nevoia, cA 'ndreptare nu-i,
Soarta-mi impileazA via(a la pAmAnt,

Nam trai, n'am odilmA n'am nici creztimAnt,


0 rAbdare sfAntA! cIA-mi a imita

5'a lua de pildA chiar nurnirea ta.


Solomoane drepte, tu pilda ne-ai scris,
Tu cu. 'ntelepcmnea ai cAntat si-ai zis:
Leu

i balaurii tot se imblAnzesc,

Iau de 'nvAtAturA,___se. domesnicesc,

lar a relfi boa.% n'are nid un leac,


N'are imblAnzire, ea e crudA 'n veac:
Ca vierme ce roade pomi verzi i copaci,
Ca rugina fierul, i n'ai ce sA-i faci;
De consoartil buna cAti sunt norociti,
Le sunt cununi scumpe, viez
Eroti 1) ribdare, c1A-mi un bun rAspuns,
Nu-mi curma viata, vezi cum am ajunsl
Nu mai am putere, viata nu-mi rApi
5i petec de petec, nu mi-o tot cArpi.
5tie ce puternic, cAt d'amArit grit,
Care soarta 'mparte la toti pe ptimAnt.
5tie ce consoartA e pe capul men,
1) Eroick

213

www.digibuc.ro

Care imi raspunde ca un Dumnezeu:


Prin raidare, zice, v yeti mntui,
Despre cte rele vit veti bAntui.

Vino dar, Rbdare, vino, nu 'meta,


Vino ch prin tine voi inainta.
Trista mea viat tu o sprijinesti;
De (nice ispite tu m mntuesti,
Tu mi-ai fost i coal, tu invttor,
Te-am avut in patimi, ca un protector.
Ale tale sfaturi mi-au fost de folos,
Mi-ai dat mngMere'n timpul dureros,
Tu pe cti te-ascult asa-i incununezi,
Nu'n flori impletite ce se vestejesc
putreitoare, lucru pmntesc,

Ci de raze sfinte luminind mereu,


Drept rrisplatil bun de la Dumnezeu.
0 maic Ribdare nu m prisi,
Tu imi esti sperarea, sprijin a-mi gsi,
Sunt peHt atuncea, cnd m vei Lisa,

Fii-mi mie razim si nu-mi va psa.


Voi s. mor cu tine, s mi 'ncununez,
Ca tine'n brat viata-mi voi si incetez.Asa e omul.
El de boali ptimeste
Insi
p'alti de leac satuieste.
Gana 'ntr'un loc cotcorogeste
$i'ntr'alt Joe oul se gsete.

$i

El inteun fel o ursea


S'altfel esi la vopsea.
Ursii c'ursul ursiresc

Cici

In danturi nu se lovesc.
Vorha e
Joci cu tichia chelului,
Ajungi i tu'n felul lui.
Adic
Cu cel ales, ales vei fi, i cu cel indrtnic te vei
[indiritnici.
(Psalm David).
214

www.digibuc.ro

XLV. Proverburi tureesee en romnesee


(Stt se stie ca la cele mai multe vorbe, Turcii tonul il au la sittrsit).

Ectiini bicersin, etiini

Ceeace semeni seceri,


[ceeace faci gsesti.

[lm

Picand, picnd, balt se

Damlaiia, Damlaia gheol


[olur.

[ face.

Fudul olan diuschiun calr.

Cine se mndreste rmne

Isten artmase disten artsn.

Din lucru de nu-ti priso-

[scdpatat.

[seste, din
[opreste.

Danisan daa asar.

diinti mai

Us lu olan rahatlanir.

Cine intreabk munti, sare.


Cine este linistit, se odih-

Az caz, uz caz, boiungiac caz.

Putin sap& neted sapk

Az sadaca cioc belea

Putin milostenie de multe

[neste.

[dupa statu-ti
[savdrr.

[nevoi scaprt,

Gailesiiz vas bostanda biter.

,,Cap fard de griji lcareteb5ost.an

Chemicsis dil chernic crar.

Limba fara oase, oase

Coruntan petmez olur,

Din acrt-, urida miere se face,


[cu ce? Cu rabdarea.

[neilen? sabrlen.

[sfrmrt.

Sabr selternettir.
Tuzlan ecmec hazr elnec.

Babdarea e mntuire.

,,Musafir umdunu iemes


[bulduunu ier.

Oaspetele nu mnnc ce

Isin iocse seit ol, paran

De n'ai treaba f5.-te martor,

[ciocse chefil ol.

[de ai bani multi, fa-te

Dud ipnndan atlaz oluri.

Din frunz'a de dud, atlaz se

Nine cu sare e gata


[mncare.

[gndeste, ci mnncd ce
[gAseste.

[chezas.

[face.

215

www.digibuc.ro

Muft sirche baldan tatladar

Otetul de geabl e mai dulce

Iochiuze boinuz, ve cusa

Boului coarne, psrii aripi

[decat mierea.
[povara nu &Int.

[canat iuc

Chiopec chiopei iemes.

Caine pe caine nu man:5mA

Iatan ilana basma.

Nu calca sarpele care

Chendi iazasan ocumaian

Cine

[doarme.

[esee benzer.

poate ciii scri[soarea lui, magarului se


[aseamitna.

Ichi reiz bir ghemiibattarar.

Doi carmaci o corabie o

Bacsis ia verese icoen ichi


[cheret sarhos olur.

Cine bea in cinste ori

Chioriun istedii nedr?


Ridil gheoz),

Cererea chiorului ce este?

[ineaca.

[dator, se imbata de doua


[ori.

[(doi ochi),

Disin ardi erdei dil docanr

La maseaua care doge,

Iriuzgheara tiuchiuren iuzi

Cine scuipa in vnt, in

[limba atinge (totdeauna).

[une tiuchiurur.

Acalla dusman aclsas


[dostan eidar.

[obrazul sa'u scuipa.

Vrajmasul intelept e mai


[bun deck prietenul fax%
[minte.

Insan eti ve dirisi hici bir


[see iarmas.

Annaiana, bir

Sivi-sinec

[sazdar, annamaiana, daul


[zurna azdar.

Carnea i pielea omului nu

[sunt bune de nimic.


Celuia ce intelege, un tantar

e trmbita, celuia ce

[nu intelege, tobe surle


sunt putine.

XLVI. Despre vizite sau eereetari


Vizitele mai pi:acute,

Sunt cele mai rar acute.


[Mubi zic:
Mai sezi, ea nu 5ezi Fe

[ghirnpi,

Ce te grabesti ca 'n alti


[timpi?

Omul dintr'un copaci cade

216

www.digibuc.ro

vr'o trei zile tot sade.


[Si ed
De iubit ce ne iubitn,
Tot la anul ne
[stii ins& 0,
Astea sunt nurnai niste

[vorbe.
De vrerne ce
Mai rara vedere

Este mai cu miere.


Rara intalnire
E mai cu iubire.

Si

[SOACRA.]

69. Povestea vorbii


Soacra unuia intrnd
Pe risk zmbi, zicAnd:
Bund ziva, fiaul meu!

[mai trdi.Cii,

Ia vezi cum te iubesc eu!

Gi tot des te cercetez!


Rdspunse el:
vz i crez,
Dar de vrei, in felul meu,
Ca sii. te iubesc i eu,
Mai rar s m cercetezi,
C prea mult ma. 'nclatorezi.

iar trdind ru, a zis


Soacrd, soacr poamd acri,
De te-ai coace ct te-ai coace,

Poami dulce nu te-ai face.

Nai si. te 'ntorci, din pricina


[lui. Si parch' e
Vdtitsel de mahala,

A plecat a colinda.Zicnd
[cd,

Lupul imprejurul lui nu

Sade ca lupu 'n rirspkutie


[*i,

Unde sunt doi, cu el se fac


[trei.Adicd:
Martie din post nu lipseste.
Il intrebi:

De unde vii?D'acask
[Unde te duci?Acasi,

[De aceea dar,


Rarisor s cercetezi

Si mai putintel s ezi.Sd


[n'ajungd vremea sd-li. zicd:
A. cdsunat -ca baba la mor-

[mnt.Si,

Pared l-a lintuit de scaun.


[Sau
Pared-1 -au in spinare.
Si,

Pared casd, mask n'areSi,


De nu l-as vedea, pared as

Geaba vii, geaba te duci.


Geaba rupi niste papuci.
A plecat prin mahalale,
sa umble cu haimanale (va[gabonzi). Addognd
Dacd sade el de geabd,
Gndeste ci. toti n'au treabk

I se urdste seznd,
Nici o- treabd neavnd.

217

www.digibuc.ro

[CARTEA TOVARMA]
70. Povestea vorbii
Un Oran mergand odata 'n casa unnia poet.
(Ca ingrijitor al viei
livezei cu pomet).
Domnule, ti zice el:
cu crti, hartii gasindu-I,
Eu ma mir cum totdeauna poti sedea tot singurel!
Iar poetul ii ragpunse:
Eu sunt singur num'acum,
crt cu tine sez de vorba, insa numai eu stiu cum.
Vizita sau cercetarea unuia nepedepsit, 1)
Sau
Este mare greutate 'n casa celui procopsit.
Numai atunci este singur cel ce este procopsit,
De
and sta de vorlya in casrt cu omul nepedepsit.
[aceea a zis
fii,
De Irate, frate
Dar la noi mai rar sa vii.
Ca,
CAti merg mai des sit' se vaza,
Cum a zis un prost:
Cinstea li se 'mputineazd.
De cate ori la biseric'am mers,
Popa salcie mi-a dat,
Daca am inceput sa merg mai des,
La mine nu s'a uitat.
Fiindca. el,

La bisericd a mers
Prea de multe ori si des,
Din Florica' in Pastica:
Ca,
Ii era frica sa nu-I ia sfintii la goand.

XLVII. Despre conversatii san petreceri i glume


Vreme e a rade, vreme e a pi:Inge. (Eclesiastul).
CAnd se vorbff,te de xis, nu se spune pentru
Si cand se spune de plans, nu se vorbeste de rAs.
Cum a zis una:
BAs amestecat cu plans.
1) Nelnvaat.

218

www.digibuc.ro

Iar nu,

Barbatul meu zace mort in casa j m5. facusi de rasei.

[ Cu toate ca,

Moarte fara rs i nunta Para plans, nu se poate.Dar


Glumele nevinovate

Sunt ca sarea in bucate.


Cu rsul i cu glumele
Se culeg toamna prunele
rachiu.-1 bea zapciul.

CA

Iar nu,.

Inima-mi crapa de foc


lui li arde de joc.
Inima mea plnge si el rade.
Ci cum am zis:
Toate i au vremea br.
i cnd glumesti,
Glumeste numai cu gura
Iar nu si cu 'mbrncitura.
Ca
Cand joc magarii 'mpreuna
Se stria vremea cea buna.
Pe multi prieteni in lume,
1i facem dusmani prin glume.
Ca
Unul ardica la gluma
S'altul te 'njura de muma.
5i atunci,
*i de* e gluma dar nu e buna.
In adevar,
L'adunare cine tace

El la nimenea nu place.
Dar
Cine tot mereu vorbeste, j
El la multe i greseste.
Insa,
De multe ori la 'ntrebare
*i tacerea raspuns are.
De aceea zice un intelTt:
Or zi ceva mai bun de cat tacerea, or taci.
Ca sa
[nu-ti zica:
Pan'acuma a vorbit, iar acuma a tusit.
0 vorbi pe negindite
iesi cam pe brodite.
Para o scoase din buzunar.
*i
N'a deslegat sacul incd,
Dar sd vezi vorba adnca.
Tot ce este,
Nu vorbi peste masura,
Ci pune-li lacat la gura.
Dintre toate,
21 9

www.digibuc.ro

5i pe urm,
Vorba de rdu mat lesne se crede.
Ci e mai bine
Dintr'o vorba i aprinzi paie in cap.
[sa-ti rica:

Este grdind de orn.


De cat sa-ti. zic:
De vorba lui nu te saturi :
$i
Este cam dupa prnz.
$i

Iar,

Are smntil de vorbd.

and la adunare multa

Spui ceva si nu te-asculta,


Da-le pace tuturora

$i iti zi cit esti la moard.

Cit atunci,

Para garitiesc Wastele


Mai vrtos,
$i sbarnaiesc =stele.
and pornesc toti s vorbeasca,
Parc-i havr ovreiasca.

[SURZII]

71. Povestea vorbii


Un surd caprele pazind

5i la umbra adormind,
Dupa ce s'a desteptat

5i imprejur s'a uitat,


Nici o capr c'a
A crezut ca le-a pierdut.
A. le cauta plecnd

$i din loc in loc umblnd,


Zri p'un plugar cioplind
$i la un gard impletind.
Se duse a-1 intreba,

De i le-a vzut sau ba?


El iarasi tot surd fiind
$i ce zice nestiind
Socoti cli 1-a 'ntrebat

De mai are de lucrat


$i nasu 'n sus ardicnd

Arta cu el zicnd:
Iata mai am putintel,
Pan' la acel copcel,
Apoi isprvesc, mit duc
D'amiazd ceva sit imbue.
Asa dar el a plecat,
Spre uncle i-a aratat,

Socotind cit i-ar fi spus


Ca p'aci turma-i s'a dus,

De le voi gasi
5i tu te vei folosi,
Ca e in ele un tap,
Zicnd:

Cu cornul drept frnt in cap.


P'acel iti fgaduiesc
Ca pe loc "1.4 druiesc.
Deci acel loc ocolind

5i turma in crng gsind,

220

www.digibuc.ro

S'a 'ntors ctre lucrtor,


Zicnd cu chip zmbitor:

lack m lin de cuvant,


la tapul cu cornul frnt.
Plugarul cum s'a uitat
raspunse suprat:
SA fereasca Dumnezeu!
Nu. nu i-am frnt cornul eu,
Ciobanul. ii zise iar :

Te necajesti in zadar,
Nu-ti dau altul sanatos,
Dar p'acesta bucuros.
Plugarul tapu'npingnd

Se uita urt zicand:

Ma! o, omule ntng


Cum eram cornul s-ifrng?
Cnd eu nici nu 1-am vzut.

Nici s m uit am sezut.

De batrn se cocosea
$i calare far' de sea,
Ei pe loc, curn I-au zarit
$i pe dansul 1-au oprit.
$i

spuie s'au pus,

Toti, cum ziseram mai sus.


Preotul, surd fiind jar
$i ce zic ne-avnd habar,
Cnd la unul asculta,
Gaud la altul se uita,
$i sarind jos dupa cal,

De e al tau, na-1,
Ca la treaba mea mergind
Zise:

Il gaRii colea pascand.

$i pe el m'am aruncat,
Sa ma duc pan' la al sat.
Deci ei cum s'o fi 'nteles,
Nu pociu sa va spun ales,
Ca cu totii au plecat

Hind Acestea acurn


La marginea unui drum,
\Tad pe o fata trecnd

5i la cnep torcnd,
O opresc, o chiem pe loc
O aduc aci 'n mijloc,
$i unul s'altul se pun.
$i cearta 'ntre ei isi spun.
Ea intamplandu-se iar,
Surda, ca i dnsii chiar,
Gancli ea o 'ntreb pe ea
Pe cine-i place s. ia,
De vreti voi
$i le zise:
Eu iau pe unul din doi,

Apoi fii tu, fie el,

Mie-mi placeli tot un fel.


Pe cnd acestea spunea
1) Elegant.
2) lndispus

Iaca s'un popa., veRea,

5'au mers la zapciu in sat,


Sa-i impace la un fel,

Ca doar n'o fi surd si

el.

Zapciul in acea zi,


Cnd a vrut a-i auzi,
S'a 'ntamplat a-1 nemeri
Cnd nu-i putea suferi
$i vorba. cnd nu-i. placea,
Fiindca cura fcea;
Ca umblase cam zarif
$i era putin zaif 2).
Venise atunci la el
S'un mester c'un cojocel
$i se necjise foc
Ca nu-1 incdpea de loc.

bolnav.

221

www.digibuc.ro

Surzii gramadA intrnd,

Zapciul privind uimit,

Fr a-si astepta rnd,


To;i de-odatd s'au pornit,
Ii spun la ce au venit,

La lucru nepomenit,
Find si supdrat foc,
De curd si de cojoc,

De pArea cA urlA lupi

Se desbrAcii 'n acel ceas

Si zise strmbnd din nas:

$i albinele in stupi.

Plugarul jura pe sfnt,


CA el cornu nu i-a frnt;
Ciobanul striga inalt,

Ast lap ii dau, nu-i dau

SA n'am parte d'Ast cojoc,

($i il arundi in foc),


SA se prefaan cArbuni,
De nu sunteti voi nebunit

halt!

Fata arta si ea,


CA pe unul din doi ia;
Preotul spunea de cal,
ArAtndu-si al sAu hal,

Cum ca el nu l-a furat,


Ci numai

'ncillecat,

L'asa oameni ptimasi,


Poate crede cinevasi
Cnd ii taie vr'un cuvnt

5i-i rmne vorba 'n vnt,


Dar ti-e ciudd foarte mult,
Gaud aud si nu ascult.

XLVIII. Despre iuealA, manic i posacie


El chiar singur e stricat
Si iar el s'a luminat.
$i apoi,
Nu judeck
cu coasa i cu gresia.
Uncle o iei sA ias,
Or c tunsA, or cA rasA.
CA
Focul cnd se incinge,
Anevoie se stinge.
Ins,
Cine se iuteste, curnd osteneste.
Cine s5. oteteste, sA bea otet
treacd,

CA

Cela ce se pripeste, adesea se poticneste.De aceea.


SA nu te pripesti cA o gresesti.
Totdauna,
MAsoar de multe ori si croieste odat.
Ins
Sunt firi intre fiH, de nu stii cum sA te miri.
Unul
$ade posac i tAcut,

Pared este surd si mut.

Pared i-am fript serpi pe burtA;

222

www.digibuc.ro

Parch i s'au inecat corhbiile;


Parch toath lumea ii e datoare;
Parch mi-a tors si nu i-am pltit;
Parch i-a murit curca eu ou 'ri cuib ;

Para tot ii plou si-i ninge;

Parc4 i g'a thiat lefeaua;


Parch i-am luat apa de la moar;
Parch i-am tiat iapa de la gard ;

Parch ii jeleste
CAnd rde, soarele rhsare.
CAnd se neckjeste, tunA i fulgerh.
Ii pierde i cumphtul i umbletul.
[NECAZITL]

72. Povestea vorbii

Unul trecnd un au mare, and vrii carul a-si suci,


Cu 'ntAmplare deodatd, rupe oistea aci.
El nechjit stA, se uitti, fluierAnd injurAnd,
palme, bate bofi, dA'n car i 'n toate de rAnd;

Dup'aceea ca s'o lege, o funie de tei ia


Si incepe sA o scuive, s'o poath ceva muia.
Dar din contra si 1 aceasta injura, se nealea,
Cd cum vrea el sh o moaie, scuipatul nu-i ajungea,
Iar un ()in ce sta d'o parte si la clinsul :se tad)
Vai de mintea ta!
Incepu de el sa azA, zicAnd :
Moaie funia in rAu,
Mdi omule, dar nebun
Da, bine zici, el rhspunde, a mai stiu ce fac
Parch-mi lipseste o doagh, acum la necazul meu.

Unii de necaz cAnd dau,


mintea ce o au :
Tar altii, de el nu mai scap
51 tot au simtiri in cap.

Pierd

223

www.digibuc.ro

XLIX. Despre iuea1 i mnie iarai


Omul indrtnic toate d'andaretele le faca.
Tu umbli sa-1 imblnzesti
$i mai rAu il indrAcesti.

El,

Pentru o muscA isi di palme.


Ce tot stai i scuipi din gurA cnd ti-e apa pAn' la brAu?
Pentru un soarece,
Pentru un purice, ii arde plapoma.

Us s arza i moarA,

Numai soarecii sA moarA.

De aceea zice:

RAul ce si-1 face omul singur, nimeni altul n'ar putea sA


[i-1 facA.

CA

Omul indrAtnic
stricd.
Otetul tare, vasul sAu
Ce apuc se usucd.
Adia:
Toate d'andaratele Ii merg.
DupA ploaie chepeneag.1)
Si
El nu stie cA
Dupd moarte cal de gmere.

Toat graba stria treaba.

Iar
One se grbeste curnd osteneste.
Incet, incet, departe ajungi:
Lucrui bun anevoie se dobndeste.
Si
Si,
Cu incetul se face otetul.
De aceea,
Copaciul mare dinteo aschie nu se taie.
Nu te grAbi ca fata mare la argea 2) i ca vAduva la mritat.

[ Ci,

Cu rbdare si cu tacere
Se face agurida miere.
C nici odata
Dourt pietre tari nu pot mdcina bine.
Iar,
Cine se iuteste la mnie pentru orice fie,, e dobitocie.

LDe aceea
*Si
Nu f iute ca piperul in toatA vremea.
Nu umbla cu tfna in nas.
Nu fii ca
VAcarul care s'a mniat pe nevast i nasul si-a tAiat.

1) Hain5. cu gluga.

2) Caier In care tarancele tea vara.

224

www.digibuc.ro

[POSTUL PROSTULUI]
73. Povestea vorbii
Un vacar adesea se tot mania,
De care satenii nimic nu stia.

Asa el odata iar s'a mniat


o zi intreaga, nimic n'a mncat.
Seara daa vine la nevasta sa,
Cu prere'n capu-i c lumii psa,
0 'ntreaba zicandu-i

Ce zicea prin sat?

Le pasa de dnsul, a el n'a mncat?

Nevasta lui, care era ca si el,


Prea cu minte mare ca de copacel,
Ii zice:
Liu nu stiu, ei nu mi-au vorbit,
Poate i pe mine s'or fi necajit,

Ca orati cu carul pe la noi treceau,


Asupra-mi nici ochii nu si-i intorceau,
biciuiau can, boii hi bateau,
Ca and de la ansii necazu-si scoteau.
Fie-atunci el zise, tot nu ma impac,

Nu mnnc nici Maine, ca sa vAz ce fac.

Asa el se duse ca un sec si prost


Si tinu saracul s'a doua zi post.
Seara iar intreaba ce au zis de el?
Si ea II raspunde tot in acel fel.
El iar se 'ntarta cum o
Si:
Nu mannc, ice; nid a treia zi,
Dar razbindu-1 foamea n'a mai intrebat,
Ci ii parea miere, codrul cel uscat.Prin urmare dar,
S'a mniat ran pe sat
Si trei zile n'a mncat.
Le-a facut-o pe piele.
Ca
Nu mai putea de dansul.
Ins&
Omul indratnic i pismas ca racul hi manna carnea
[singur.
II auzi strignd:
Nu ma plec d'as sti ca m'as tart cu hiima pe pamnt.
[Omul rautacios i neajicios,
225

15 Anton Pann

www.digibuc.ro

Ca
De nu poate strica altui, i stricd luisi.
Ursul and n'are de mncare, ii musc din labe.
Muierea rea singurd i d palme si-si bate capul de pdreii.

[ De vreme ce pe

Muierea inteleaptil o bate cineva si-i e rusine sA plngd, iar


[muierea rea numai dintr'o vorbA ardicd mahalaua 'n cap.
Tip ca i and o beleste cineva de vie.
Ca si cnd Ii frige cineva serpi. pe inim.
In necaz c i-a zis neroadd, si-a -Diet din rddAcind -coada.

[ARTAGOASA INECATA]
74. Povestea vorbii

Unui sateen, odat, muierea i s'a 'necat,


and la ru impreund cu altele s'a scdldat.

El cu o prjin 'n mnd, in vrfu-i cu arlig pus,


Se ducea tot autnd-o, pe cursul apei in sus.
ARIA trecnd li intreabii, ce tot umbld cdutnd?
El spunndu-i tot odatd i cent i sfat zicnd:
Mi s'a 'necat, frtioare, nevasta colea mai jos
Si cum s o gdsesc nu stiu cA caut fArd folos;
Bine, acela rdspunse, ce cauti pe rAu in sus?
CA apa, incolo la vale, trebue sA o fi dus.
Nu crez, frate, 'el Ii zise, s fi mers pe ap'n jos?
a ea ct trAia in viatd, toate le fAcea pe dos
Si socotesc c i moartd d'andaratele s'a dus,
Si trebue prin _urmare s'o caut pe. apd'n sus.

L. Despre amide sau prietenie


Timpul trece cu azi cu mAine,
Ins,
Ier vecinul rAu tot rAmne.
Cine a aflat in lume prieten adevrtrat,
El o comoard bogate 'n viata sa a astigat.
Pe cAti ii credem de prieteni
Ne skit ca niste cunoscuti,
226

www.digibuc.ro

aci

Numai din vedere vazuti;

Iar

Pe cti ii numim cunoscuti,


Ne pot fi vrajmasi nevazuli.

Cei mai multi sunt,

Prieteni ai mesii, iar nu ai nevoiei.

Care zice:

Il cunosc ca pe un cal alb,


S'alearga sa te-afunde 'ngrab, iar nu cari
zicnd:
Se raspandese ca potarnichiile
De-1 voi mai valea odat se face de dou ori.
Cuiul cel nou scoate pe cel vechi, afara.

Zice un

[proverb
Ins,

Nid odat pentru un prieten nou astigat, nu lepada pe


[cel vechi.

Ca'

Prietenul vechi -este ca vinul, care pe ct se invecheste, atAt


[mai cu gust se bea.
Prietenul adevarat este acela care te sfatuieste spre bine, iar
[nu care iti lauda nebuniile,
Precum zice alt proverb :

Dac din nenorocire ai prieten nerod, tu fil intelept.


gar de este,
Bun, ca pinea a bunk II ei imbucatura din gura.
Ziee
[alt proverb:

Daca prietenul tau este miere, tu nu umbla sa-1 mannci


[tot.
Cum a zis
Tu dci ca-mi voesti bindle si ma 'nghimi ca albinele.
Prietenul la vreme de nevoie se cunoaste.
[URSUL SI CALATORII]
75. Povestea vorbii

Doi prieteni impieunti pe un drum calatorind,


Un urs le iesi 'nainte, cu groaz spre ei venind.
Until dintr'nsii de flick vz.nd ursul furios,
Se sui i se ascunse, sus inteun copac stufos;
Celalt inteacest pericol singur &CA s'a vazut,
S'a 'ntins la parnnt indata si in mort s'a prefacut.
Ursul dar; totdeodat asupra lui cum sosi,
Pe la nas, pe la ureche, se pledi a-I mirosi;
227

www.digibuc.ro

Iar el i tinu suflarea s nu simt ca e viu,


CA ursul more nu mnAnc, dup cum zic cei ce stiu.
$i asa de mort gAndindu-1, cum sta nesuflAnd lungit,
lsat i a fugit;
Nici de cum ne-atingAndu-1,

Iar prietenul su, care sta in copacul stufos,


Ia spune-mi, mi frtioare ursul ce lucru-ti sopti,
Dupd ce se duse ursul, l-a 'ntrebat dAndu-se jos:
Gaud se puse la urechea-ti? (Si 'ncepu a hohoti.)
Mi-a poruncit, el raspunse, s tiu minte s pgzesc
Si cu'n prieten ca tine s'A nu mai cdlAtoresc.
LI. Despre pizniA, vrAjmiLlie i urA

Am mai zis c,
Mai bun e un vrajmas intelept, deck un prieten nerod.
[CA

La casa aprinsa i vecinul vrjmas aleargl s o sting.


[De aceia,

Nu da nimnuia loc
$i
S te blesteme cu foc.
Nu te lua cu nimenea 'n pizm.
CA pizma scoate
Totdauna,
Ca picioarele de opinci.
Cine va umbla cu pizma,
$i
Isi va sterge singur cizma.
Cu pima nu o scoate nimenea la cpati.
CA
Nu te juca cu coada ursului.

De aceea

Intre o mie de prieteni, un vrajmas de vei avea, e destul


[ca sA-ti facA pe toti vrjmasi.Si. apoi,
Zece gAste cAnd se pornesc
Si
Pe un cAine-1 biruiesc.

Zece mrtoage, pot duce pe un armsar,

Iar un armasar nu poate

Ci te fereste
Nu da ciomag cui nu esti drag,
Ca s le ducA pe toate.

Si
SA nu ti-1 intoarcA in cap.
Nu da sable in mna .celui vrjmas,

228

www.digibuc.ro

Ca pe altul dupa ce taie


$i asuprali o s saie.
$i vii la promerbul:
Vino lupe de ma mnnca de-a gata.
Ins
De pizma i vrajmasie, atrn. i zavistia.
Cari odd vad mai bine?... Ai zavistnicului.
Ochii zavistnicului vad i cele ce nu stmt.
Are vaz de lup i auz de vulpe.
El

$i atunci,
Ca
Zavistnicul.

Este ca un dine de usi multe.


Ca
Pe cti nu-i poate musca, ti latra.
Dar,
Ins pe unde 11 stie
Nu-i da meii 1) silt mai vie.
CA
De multe ori, unde nu se ajunge pielea de leu, implineste
[cu pielea vulpei.

LII. Despre eeart

i nelnvoire

Lupii se cert pe unde yin.


Pentru dobitoc strain.
Waffle se gAlcevesc
Pentru meiul omenesc.

Oamenii prosti se cearta ca tiganii 0 se bat ca


Stau intro nicovalli i ciocan.
S'a pomenit
L-a traznit ca din senin.
Vai de eil
Traiesc ca cajun cu porcii.
Ca
Se ceart de-si mnnca capetele.
Ornul glcevitor,
Cauta glceava cu lumnarea.
El este:
Tu-i dai buna dimineata

$i el de par te inhata.

Tu-i ceri
numere toate
$i el dator te mai scoate.
S'apoi
Nu se 'mpaca cnd se 'ncurca,
Sa-i dai i urda de cured.
Dar
Ii gaseste uneltioara
Sa-i taie din unghisoara.
Ca
Il dete afara indata,
Ca pe o masea stricata.
Sau:
1) Nu cuteazti.

229

www.digibuc.ro

Il lu pe loc de bete (bru)


$i
5'afara pe usa-1 dete.
De batai i lovituri,
$i
Scapa printre picaturi.
Scapa ca din ghiarele ursului, cu parul vaivoi.

$i

I-a dat pan' s'a saturat


5'atunci l-a fatcut scripat.
Se pomeneste din cale
De coadd tocmai in vale.

Ca cinele
5'apoi,

S'a spart pricina 'n sbor,


Fiindca a fost,
Tot iardsi in capul lor.
Ca,
Cu invd(ul altuia i cu pdrul sau.
El zice:
Altui ce-i pasal de psul tau.
N'o sd cnte cocosul meu pe gardul lui.

Desi
Deaceea

Du Ipa nor si ploaie rsare i soare.

Tine minte in tot vacul


$i nu-ti baga 'n card cu dracul.
Lasd-1 sa-si impartd parul,
Cu furca (bdtut ca marul).
$i
Pe cine-I mnnc'o spinare,
Lasa-1

dea scrupinare.

Ci

$i

C nesupusului,
Lasa-1 sa-i ia pdrul foc.
Mai bine odata, na!
$i deck
Deck tot, strii cal ti-oi da.
$i
Ti-o fac eu tie, tine minte.
Ti-o coc eu tie, stdi ma.
$'apoi,
Dumnezeu s te fereased,
De bataia cea orbeasca,
$i piciorangal) schiopeasca.
Povestea tiganului:
Care cum venea,
Zicnd:
Tot Udrea-I chema.
Las-1

mosesc eu.

Altul,

Lasa-1 pe searna mea, eu sant nasul lui.


Lasa i eu sd-1 ating,
Spate le sa-i mai lacing.

Bunioard,

1) Carja.

230

www.digibuc.ro

$i altul iar:

Au venit salbatecii
Sa 'mpace domesticii.

Insa

Cine are mintea 'ntreaga,


In cearta allor nu se baga.
[CREERII TARANITLUI1

76. Povestea vorbii


Doi ostasi odinioara stand cu sabii la duel,
Un tasan prost, cum ii vede, se vara'ntre ei si el,
Stati, mai frate, ia stati pentru Dumnezeu.
Nu va omoriti cu zile, ascultati cuvantul meu!
Dar ei cnd sd se loveasca, sabia unuia pica
Drept in capul taranului i 'n dou i-1 despica.
Comisia, lund stire cu doctori, a alergat
Ca sa vazil pe saracul de este de vindecat;
Intr'aceasta comisarul cnd zise:
Ea v uitati
Daci creerii in capu-i sant de sabie stricati,
Trtranul:
Ia lasati, zise, cs eu creeri de aveam
'Nu rn'amestecam in ceartd, ci drumul imi cautam.

LW. Dcspre pricini de judeciti


Judecata e in capul omului.
De aceea zice:
Ca,
l'une-ti caciula inainte i te judeca singur.
Judecatorul and ti-e protivnic, cu cine o sa te judeci?
[Daca va

Face hatarul corbului, ca s invinovateasca porumbul.--Si,


Cine plnge inaintea judecatii i pierde lacrimile.
Ca
[de e vinovat,

Il intinde ca pe-o opincd. scurtd.


Sau,
Il poartd pe la rcoane.

Il pun.' de nas, pe uncle ti place.


Schiopatura. oilor e bucuria lupilor.

CA

Pentrucd,

Lupii -totdeauna se bucura in timp de furtuna.

Ca

Dona or cnd se tot ciocnesc, unul trebue sa se sparga.


[

Ins,
231

www.digibuc.ro

Gardul, cu proptele bune,

Nu cade 'n timp de furtune.

$i

Cine cla din mini nu se beach'.


$i
Darea trece marea.
$i
Aurul deschide raiul.

Ca

Sabia de aur taie mai mult deck cea de fer.


Ci,
Bate-te cu sageti de argint, de voiesti sa biruesti.
Banul e ciocoi de usi multe,
Are trecere 'n ori ce curte.
De aceea,
Or s fii cu miere 'n gull, or cu mna 'n buzunar.
Bogatul greseste i saracul cere iertciune.
Dreptatea iese ca undelemnul d'asupra apei.

Ca,

Ca
[totdeauna
Desi
Dar,

Mai bine o invoial strmba deck o judecata dreapta.Caci


S'apoi,
Dreptul totdeauna umbla cu capul spart.
Cine li-a scos ochii?
Frate-meu.
D'aceea ti i-a scos
[asa adnc I

Povestea luia,

Tiganul, cnd a ajuns imparat,


Intk pe tata sau l-a spnzurat.
Ca
Dar insa,
Prietesugul judecatorului e 'pe genunche.
Corb la corb nu scoatee ochii.
Dac vrei sa nu scarpe roata, unge osia.
Ma' o ungi merge mai bine.
Cum a zis unul:
Carte nu stie, dar calca popeste.
Cum a zis altul:
$tie bine vladica

Pe cine ia de chica.
Daca pui untdelemn in candela, iii va lumina.
Cnd pui piemn mai mult, se face mamaliga mai mare.

[ Pentruc,

Boul nu treiera cu gura legata.


Cine slujeste altarului, din altar mannc. (Apost).
Cine va sa se roage sfantului, duce lumnare i tmaie.
[5i atunci,
Olarului unde-i place, acolo pune mnusa.
CA rareori
Buturuga mica rastoarna -carul mare.
Ci mai bine
Fa-te cu dracu tovaras, pana &ed. puntea.
$i
Zi cA e laptele negru.
De cat sa strigi,
232

www.digibuc.ro

Cu judecata, nu cu lopata.
Adevarat,
E stiut ca pricina nu ajuta.
Dar,
In tara orbilor, cel cu un ochiu este imparat.
RAmE batut, ()aril i cu banii dati.

De multe
[ori,

[CUCUL CNNTA ZAPCIIILUI}

77. Povestea vorbii


Primavara, inteun nuc,
Stand i cucuind un cue.
Doi prosti cum il asculta,

Tu pe mine?... Na dar, plicit

Ce dai tu in mine, ma?

(Si ciomagu-s intrema).

Pornira a se certa,

Na, podma! plici, sap?

Pe unu-1 chema Palmus


5i pe celalt Ciomagus.

[na buf

Palmus privind la cue sus


5i vazndu-1 spre el VIA

Or vazusi tu m
Ca cucu mie-mi cnta?
Zise:

Ciomagus zise:

Minti tu,
Ca cucu'n nuc cum statu

La mine 'ntki se uit


5'apoi atunci cnta.
Dar nu vezi, Palmus a zis,
Cu ciocu 'ncotro e 'ntins?

stai ma, uf?


Ho, ho, ce aveti de gaud?
Aoliol

Striga Bunea alergnd,


5'apucnd ii descAlci,

Pe un pe alt imbrnci,
Pe amndoi ocrnd,

Judecndu-i i ricnd:

Daca tie ti-ar cnta

Firea-ti porci-de cini


[sa fitil
V'ati pornit sii va slutiti!
Palmus, aprins grozav foc,
Merge la zapciu pe loc,

Ciomagus se 'ntarta

5i spuind cum s'a certat,


I-a dat bani i l-a rugat,

La tine s'ar si uita.

5i bta ti arata,
Zicndu-i:Nu-mi tot vraji
Ca de ma voi necaji,

Cu asta in cap te pocnesc,


Ai auzit ce-ti vorbesc?
Ti-am spus ea cnd a cntat
Intai in ochi mi-a &Oat

Ce e? tu sa ma bati, zici?

Ca, and ti va infalisa


SA' rich' ca el asa.

Ca cucul lui i-a cntat


5i sa certe se celalt.
Ciomagus p ascuns si el
Mergnd in acelas fel,

Pe zapciu unse pe bot,


Dnd cat avea 'n punga tot,
233

www.digibuc.ro

$i unu' *'altui

Si sA zica ha rugat,

ZicAnd:

Cil cucu lui i-a

Deci cAnd i-a infAtipt


Si jalba a ascultat,
Zapciul putin.m*And
Si genunchiul ardicAnd,

Imintiti
Si ca nebuni vb.' sfdditi,
CA cucul, sd titi. curat,
Numai mie mi-a cAntat;
$i voi, zic, vb.' impdcati.

Supt saltea le-a arAtat,

SA n'auz ca vA certati,

Banii ce i-a fost ei dat,

C'apoi iau gArbaciul meu

cAntat.

Si vd impac cum tiu eu.

Vezi aa,

Cine face ca mine, ca mine sA patil.


Capul face, capul trage.
Uncle nu e cap, vai de piciore.
Multi zic c.
Banul e ochiul dracului.
Si ca
Banul te baga afund, banul te scoate in und.
Si,
Culca-te pe urechia aia.
Ai fi bun cAt ai fi.
CAci
Bolnavul multe zice i. siinAtosul face ce tie.

Dar,
Cil

A baga mina in miere i a nu-ti linge degetele, nu se poate.

[COTOIIIL SI OWL]
78. Povestea vorbii
Dou surori intr'o cash', surori, frati cum vrei sA zici,
In cAmarA dupl masA intrAnd ca niste pisici,
Mirosira, cotiliri 1) din taler in t1era5

S'intre altele gasird i. o felie de ca..


Sar amAndoud d'odatd, asupra-i se gramAdesc,
Pentru el vor sil se batd, fac gull, se gAlcevesc.
Si una *i. alta rele, mArAia i miuia,
SA-1 impartA intro ele nici de cum nu se 'nvoia,
Si ca szl nu se mai certe, merg la cotoi, cer la el
Ca prin dreaptA judecat s le'mpace la un fel.
Cotoiul ca un cuminte, le-a zis:
Nu vd mai +certati,
I) Linser.

234

www.digibuc.ro

Ce folos mii de cuvinte? eu stiu cum va impacati.


Care le impacd toate: e cumpna pe pamnt
impotriva-i nu poate nimeni sa zica cuvnt,
Zicnd aceste apuca i cumpenele pe loc,
Ceru casul sa-i a duca, il rupe drept in mijloc,
Pune intr'o parte s'alta casul cel in doua frnt.
lnalta cu mna 'ndata cumpana de la painnt.
Dacit vede ca 'ntr'o parte _atarna mai greu nitel,

la din cealalta parte si musca ceva din el.


Il pune iar, iar ridica, acum dincoaci greu vazand,
Musca i d'aci niic ca sit potriveasca vrand.

Apoi iar, i iar i iara, cnd aci cand colea greu,

Vrnd lor rau sa nu le park, el a muscat tot mereu,


Pan' se satura pe sine si lash' prtile mici,
Atunci se potrivi bine si le dete la pisici.

Ele dar silite flirt astfel a se multumi,

Dada minte nu avurd singure a-1 imparti.

L1V. Despre minare i neruinare


De oarneni cine nu se rusineaza,
Nici de Dumnezeu nu se 'nfricoseaza.
Sit aiba cineva rusine
Pand unde se cuvine.
Adica:
Sa aibd omul rusine

Insa

Cand face rau, iar nu bine.1---Si catre nerusinosi a zice:


Parca mi-c rusine mie,
Ca nu ti-e rusine tie.
1mi crapa obrazul de rusine.
Mi se pare de rusine
Ca cade cerul pe mine.
Dar nici sii fii de aceia,
Pared n'are nas sa ne dea obraz.
Cad
Omul cu rusine piere.
Ca
Nimeni nu da pan' nu-i cere.
Toate-s cu timp i soroc

rusinea la al ei loc,

Foamea

i rusinea
235

www.digibuc.ro

Nu se pot do loc uni


Sunt rusinosi si d'aceia cari,
Inteun loc a locui.
S'a invtat desbrdcat
Sau,
5i i-e rusine 'mbrAcat.
Ins
Ii este rusine s mannce bine.
A mnca nu e rusine,
(and mnnci cum se cuvine).
Omul la mas cnd sade,
Iar nu cum rice:
SA mnnce cum se cade.
Si-a plecat gura si nasul,
Nici iar
Ca, cnd o s imbuce vasul.
Nu sta ca un nemernic,

ad

Dacti te cunosti vrednic.

Adic:

Nu sta departe ca s nu fii uitat,

Cad
Nici te vAri ca s nu fii pe brAnd dat.
Obrasnicul are ceas, cAnd sa ia rusinea'n nas.
Cine are adunare cu cei fAra rusinare, e tot intr'o defaimare.
[Indata ii zic:
Cioard laugh' cioara trap,

Alte pasan nu-i sunt drag.

S'a vAzut cA,

Celui fara rusinare,


De-i dai ceva obraz, sare
El,
Sa li-se urce in spinare.
De certare, nu se rusineaz,
De biitaie, nu se infricoseaz.
Dar insa
Isi gseste Para voie
Lungul nasului s-i moaie.
ZicAnd:
I se moaie nitel nasul, cel de otel.
Si
Gsi orn mestesugos a-i ciopli obrazul Gros.

LV. Despre obrAznicie 0 calicie


Omul calic si obraznic

Ce-mi este mojicul,


Ce-mi este calicul?
Unul s'alt obraznic

Si in zi de praznic.

Merge nepoftit la praznic.


[El

Ca,

Ca porcul, da nval.

236

www.digibuc.ro

Dar

Duce la tavaleall.

Ajunge dup5. use.

Di
De

[multe ori,
Ca oala de mAnuse,

Obraz-

[nicul este:
Lasa-mA sub pat, lasl-m in
[pat.

[OBRAZNICITL]

79. Povestea vorbii


Un cAlAtor intr'o vreme, ltwg un sat inserAnd,

Trase aci la o casa, femeii sales cernd.


Nu pod dragul meul
Femeia mush* rdspunse, zicnd:
singurA numai. eu.
CA Mrbatu mi-e la moar
Si ce vatAm, el zise, s prirnesti un drumas,
Care nu-ti cere alta, de cAt numai un sales?
Adevrat, ea raspunse, aa e dup.A cum zici,
CA te-oi primi in casd, nimica nu o sa-mi strici;
De ct nu e cu cadere unei tinere femei,
sa doarm cu altu 'n casA, cand e dus brbatul ei.
Nu, nu drag& el ii rise, nu cer cu tine 'ntr'un
multumesc ici in tind si la ziva plec pe loc.
Se indupleca femeia, auzind acest cuvnt,
Ma se poate, tot esti l'adapost de Ant.
Si zise :
El asezndu-se 'n tinda, ca un foarte multumit,
Ea se inchise in cas i mai mult nu i-a vorbit.
Pe la miezul noptii ins, el nelinistit de gnd,
Lele, lele, 'ncet strigAnd,
Se sculA, bAtu in use:
bine i imi deschide, te rog pentru Dumnezeu,

CA vntul bate prea rece i mor tremurnd mereu,


Ci lash-m dupk use, a tot e'n casA oricum.
Nu-ti face pilcat cu mine, sa m duc bolnav pe drum.
Femeea fiind miloasA, deschizAnd, il primi;
Ca aci, precum ceruse, dupa use a dormi.

Nu trecu cloud minute si incepu iar a striga,

Zicnd:
Lelel lele, draga! indrasnesc a te ruga,
CA tot ti-ai fAcut pomana si in casA m'ai bgat,

FA bine 'ncai de m las sa viu acolo sub pat,


237

www.digibuc.ro

Ca prin cr'patura usii, vine vnt sagettitor

$i m'a inghetat cu totul de tremur par-ca s mor.


Femeea cea 'nduratoare iarsi se miostivi
$i .sub patul ei s doarma nu i se impotrivi.
Trecnd astfel pulin Inca, iar Ii auzi strignd:
Le le! lelisoara draga! i aci mor tremurnd,

Ca vine vnt si mai rece din pretele crpat,


Ci fa bine de ma lasa inteun coltisor din pat.
Pan' aci, vaznd femeia ca i-a vorbit tot cinstit
Si inteun colt aci, in patu-i, sa doarma 1-a 'ngaduit
Dar el neastampratul, in pat daca a trecut
$i vazand-o cd ea toate vointele i-a facut,
Ii lungi nasul i zise:
Draga lele! tot mi-e frig,
Aici fried mai ran trernur, uit-te cum ma 'ncovrig,

Ci tot ti-ai facut pomana, te rog fd-o 'ncai deplin


$i m lag lngli tine sa m incalzesc putin.

Omulel femeea zise, dar prea obraznic ai fost,


Intai cerusi numa 'ntincla s te las la adapost,
Apoi cerusi dupa use, si de acolo sub pat,
Para in cea dupa urrna cerand 'n pat te,ai urcat;
Eu iar ti le 'mplinii toate, gndind di esti orn cinstit,
Dar tu, ca ti-am facut bine, de proastit m'ai socotit.
$i in loc de multumire, ca un orn nerusinos,
Te 'ntinzi cat nu ti se cade cu obrazul tau cel gros.
striga. sa Nie Grivei,
2icnd astfel esi
Ii arata pe strinul cel lungit in patul ei,
$i.asmutindu-1 asupra-i, si el iar cum 11 zari,
Il facu 'ngrab' sa nu stie, usa cum o nemeri;
Auzindu-i latritura i fratii lui din vecini,
Sarind i ei desteptard catel, purcel i gaini;
$i asa toti cu parada, cu muzica de latrat,
Cu subtiri i groase glasuri, II petrecura din sat.
[Obraznicul insa

Orce o fi nu-i pas&


Unde o iesi sii jag,.
Ca
Porcului aci ii dai bice,
$i el se intoarce si zice:
238

www.digibuc.ro

Omul obraznic,
Antert1) m batea p'aice.
Cineva or de-I cinsteste,
Or cu vorbe-I ocdrste,
El una le pretuieste.
vezi numai,
Iti st inainte cu cracii,
$i
Ca ursu 'n spinarea vacii.
Nu-(i mai cautil in obraz,
Iti d cu luleaua 'n nas.
Si
Ingroase obrazul.
CA' este
Ia rusinea in nas in fie ce ceas.
Cu obrazul gros i semet
$i cu gurd de orbet.
Inca

Orsice obrdznicie

Curge tot din mojicie.


Tot cam dupd neam merge toate.
Din ce este, nu-I poti scoate.
Cdci,
Calicul impdrat sti ajungd,
Ct de multi.bani s ailid in pungi,
El pnd cnd nu va cere,
Nu mAnncd cu phicere.

[IMPARATEASA CERSETOARE]

80. Povestea vorbii


A uzim din alte veacuri, c un fecior de 'mprat
Preumblndu-se prin tard in-ibrdcat in port schimbat,
marginea unui oras,
A vdzut cu 'ntmplare

0 prea frumusic jund, cu chip ca de ingeras:


Care inteatt de dnsa Mima i s'a rdnit,
Cat asupra-i de odatd gndul i s'a pironit:
5'astfel, cu desvarsire la amorul ei cdznd
Incepu sd ptimeasc, somnul, linistea pierzAnd;
Se afla in toatd vremea fel si chip a se gndi
Cum si ce mijloc s fac el spre a o dobndi!
Si de neamu-i vrAnd s $tie a trimis cercettor,
1) Acum doi ani.

239

www.digibuc.ro

Care 'i-a i spus ea' este fata unui cersetor:


Fie, zise el, nu stric, slobod este la sultani
Ca sh-si ia sotii chiar roabe, cumprAndu-le cu bani;
Legea vdz ch nu ne 'nvat ca s cdutam la neam,
Dac toat lumea 'ntreag este de la un Adam,
Astfel el duph ce zice, o aduse in serai (palat).

Unde ca o 'mprAteas tria c in sail de rai;


Dar ins acele bunuri nu o multumeau pe ea,
Ii 'Area c cu cersitul cu mult mai bine trdia
Ace le mncari lucsoase nu o puteau impaca,

CAnd le mnca ii I:area c dupa umeri arunca,


Mai de multe ori ea inch la mash daca sedea
Se scula mai mult flmnda, de dnsa nu se prindea;
Dar ins i nemncat vre-odath nu umbla,
Ci dup mash in urmh se 'ndopa cnd se scula,
CA mergea pe la dulapuri, se ducea pe la cmri,
Uncle se afla in vremuri feluritele mncri
Si 'nchizAndu-se induntru mna la ele 'ntindea,
dea;
Faceti-v mild! Si cersea, ca child
Zicnd:
Si-apoi lua rmsitele d'ale mesii i mAnca,
Rand se satura bine, si astfel se impaca.
LVI. Despre mojicie

Mojicul e tot mojic chiar i in ziva de Pasti,


Ca,
E un bogat i calic, i un dobitoc sa-1 pasti.
Fie 'n zarpale1) de aur,
Nu este decAt un taur.
Pe mgar cAt s-1 'mpodobesti
Armsar tot nu poti sa-1 numesti.
Pe mojic 11 cunosti dup ochi

Ca pe mgarul dupd urechi.


Din afarii zmltuit
$i din luntru mnjit.
At At de treab ce este,
1) Haine scumpe de brocat,

240

www.digibuc.ro

Ca

E ca un borcan,

Numai jujeu1) ii lipsote.


Tu obrazul iti intorci

CA;

Pentrucd
Si el dosul, ca la porci.
Porcul or incotro face,
Lui tot noroiul li place,
Din ce e nu-1 poti preface.
Ca
Gardurile da ocol
Si se trntote 'n nomol.
AdicA:
Zi cu un cuvnt, neam
Zgirios ca un herdstru.
Cd,
Dac'a fost mojic
E i pin' la cdptii.
In zadar,
Salcia ct sd cznoti,
Porn nu poti s'o altooti.
Si
Cioarei ct si-i cnti mdcar,

Ea tot iti va zice gar!

[MCI SALCIA POM MCI MOJICUL 031]


81. Povestea vorbii
Spun c'un nobil oare-care,
Ce avea coprinsuri, stare,
Insurndu-se ia fah',
Nobild, iar i bogatd;
Si trdind ei impreund
In iubirea cea mai bund,
Dumnezeu voind le dete
Vreo cti-va prunci tot fete.
clintr'aceste 'ncepurd

Certe intre ei
El fcndu-o cu vind
Cum cti ea de pricin,
Printre fete s nu nascd
$i o parte brbdteascd.

Ea iar ne Wind ca muti,


Amndoi stnd la disput,

El in cele dupd urmd


Vorba hotArt li curm,

Ci cu dnsu n'are pace

Un fecior de nu-i va face.

Si Bind ea 'ngreunat,

Zice: Iar de-i face Ltd

Zic o vorbd ca o mie


Cii nu-mi vei mai fi" sotie.
Auzind ea cu 'ntristare
Hotdrtu-i de lisare,
Prange i se amdri5te,
Notiind iar ce va na0e.

1) Jug de lemn ce se pune la gtul porcilor sau cainilor, ca sl-i

Impiedice a face striaciuni.

241

www.digibuc.ro

Se gandea tot cum va face


Pe brbatul ski ampace,
Si se ruga c'umilinta
Celui ce i-a dat
Ca 'ntr'un chip s'o lumineze
Si spre bine s'o 'ndrepteze.
Trebuind dar sit soseasca
Ziva, ceasul, ca s nasca,

El li ia tovarasie

Si se duce la mosie,
Ca sa faca vntoare
Pe la munti, de caprioare,
La plecarea sa zicndu-i,
S'acel tot cuvnt lsandu-i.
Ca de-o face iaras fata,
Sit stie ea e lasat,
Iar fecior de ii va face,
Toata'n berlant1) o s'o
['mbrace.

Deci dupd a lui plecare

Ea flind la intristare,
Zice catre moas: Mama!
Foarte mult imi este teama
Nu cumva sa fac iar fata,

Ci s mor rni bine .ndata

Moasa ei prin cercetare,


Auzind a sa 'ntristare,
Zise:

Lasa, fii in pace,

Suprare nu-ti mai face,


S te vaz eu usurat,
Fie chiar mcar i fata,
Ca avem noi meserie,
S'o facem fecior sd fie,
Ca asear p'o sarman,
Am mosit-o de pornana

5'a facut un brtiat care


E frumos de sot nu are.
Barbtelul ei, saracul
Este sluga in tot vacul,
La o proasta meserie,
Adica la olrtrie,

Care d'stri pni mine


Piet munceste pentr'o pMne,
N'a putut la ea sa yie,
Nici ce a nscut sh stie ;

Si usor cu ea vom face


Cum vom vrea si cum ne
[place;

De voi vedea ca nasti fata,

Ma repez la dnsa 'ndat,


Fac schimb, le luam fecioruI
Si ne implinim tot dorul.

Ast-fel moasa cea cuminte


Mangind-o cu cuvinte,

Fu cucoana usurat,

Cu 'ntmplare iar c'o fatri.


Moasa cum o vede pleaca
Tocmai la acea sdrach,
Duce fata, se 'nvoeste,

Cu ceva o drueste,

cu elocvent limba

0 indupleca i schimba.
Cum facu aceasta treaba,
Ia baiatul mai ingraba,
Alearg cu el, se duce
Si la nobila ti duce:
Care toate inteo noapte,
Se facur numa 'n soapte
Intre moase i lauza,

Altul frtra s auza

1) Briliant.

242

www.digibuc.ro

Chiar la care il nscuse;


S'a fcut c'o cerceteazil,

Si cuvnt fra sa ias


Nici la sluga cea din casa.
Dimineata se aude
Prin vecini, prin neamuri,
[rude,

$i se risipi cuvntul
Pretutindenea ca vntul,
Ca cutare niiscu june,
Cu frum'sete de minune,
51 stafeta gata fuse,
La brbatul ei se duse;
(Pentru ca el cnd plecase

Vorba dare alt lasase


vesteasc
Ca indata
Or ce s'o 'ntmpla s nascd.)
El citind scrisoarea 'ndata,
Lu inima bucurata
Da amicilor o masa
51 se 'ntoarce in grab acasa,
Pe doritul prune il vcde
$i mai bine se increde,
Astfel dar a lor sfadire
Se preface 'n pciuire
Carii i cu vorba bun
Sftuindu-se 'mpreuna,
Cum si moasa cea isteat
Trebuind s fie fata,
Cu noblete o rugar
$i o i indatorard,
Ca vre-o doic sa gaseasca
Pruncul cel iubit sa-1 creasca,

5'a venit numai s'o vaza,


Ea cum vede moasa 'n graba.
Ce face bdiatul 'ntreaba,
Dar bairna cea cu dracul
Pe loc ii gsi capacul,
Si ti zise:
Mdmuwar
Fie-i trna usoar,
ingropara
murit

Inca de alalta-seara:
Zul tu esti de fericire!
T'a avut Dumnezeu de stire,'
Caci cum lipsa te apasa

murea i el in cask

Tu ai fi avut ce pune
Ca sa-i faci ingropciune?

*tie Dumnezeu ce face.


El mngie pe sarace.
Tu dar ca o norocita
Esti cu cloud folosita,
Una c ai si fetita
5'al doilea ai i WA,
Care d'aci inainte

0 s te aduca 'n cinste,


CA eu ca o moasa iara
Am mosit chiar i aseara
P'o cocoana prea bogata,
Si de dnsa sunt rugata,
Cu barbatu-i impreuna,
Sa-i giisesc o doica band,

Sa o caute sa fie
Cum cunoaste ea si stie,
Moasa ce era 'nteleasa

Si plecasem a ma duce
Spre a le o i aduce,
Dar mi-a fost in gnd de

Ca o mehenche1) aleasa,
Bucuros, zicnd se duse,

Ca sa-li fac acest mult bine,

[tine

1) Sireat.

243

www.digibuc.ro

SA te duc la asa cask


Sa tediesti ca o crAiasA.
Marna! zise ea, sunt gata,

Merg, dar nu ma'ndur de


[fat,
chiar bArbatu-mi

Pe la mine cnd venise:

Dupa ce vei naste, draga,


Mergi vre-o doicI de te bagA.

Deck nu mA las mila

Ca sa deprtez copila.
Moasa care vrea chiar asta,
A rspuns catre nevastd:
$i de fat fil in pace,
CA vom face ce vom face;
Sunt femei sdrace multe,

C'alta e mirosul floarei


5'alta este al putoarei;"
Alt miros da florAria
S'alt miros da balAria".
Astfel dar i copilasul,
Ce-1 numea toti coconasul,
S'a vzut de vrst mica

C'o sil iasa o urzick


Sau o floricea de laur,
De i cheltuiau ei aur.

Dndu-1 sA invete carte,

S'a urma tiini inalte


Ii era de surd toate,

Nu putea la cale scoate;

Ca prostia din nascare


NiciodatA leac nu are;"

Care chiar aci in curte


Vom putea aduce una

Nu putea nimic anvete


Nici din vorbk nici din

Moasa dar cu cte-i spuse


La prochimen o aduse,

El stia anjure bine

[bete;
Cu putin plkind pe lung,
5'astfel o sA aibi prin mine' Dar nAravurile rele
Era eminent la ele;
$i copila king& tine;
O sa zic cA-mi esti nepoatk M4eliile din lume
Le stia el toate-anume;
$i ce vrem o sd se poat.

o duce sA doiceascA,
Chiar copilul ei sa-1 creased,.
Cu iconomii c'aceste,

Fr'a sti ed al su este,


SA se afle i fetita
Tot pe lng cuconita.
Deci crescnd Miatul mare,
$i'ntai si dui:A 'ntrcare,
$i de cnd umbla ca broaka
Incepu sA se cunoased:

CA este o floricic
Nasul care Ili bAsice;

$1 cntece de rusine;

Invkase si la fluier,

Inca si din buz suier,


gunoaie.
A se tvli

S'a se juca cu noroaie.


D'alde aste s'alte multe
$i mai mari i mai mArunte,
Nobilei fiind vAzute

Nu i se pareau plcute;
Se amra, ofta n sine,
Neamul lui stiindu-1 bine,
TrisA co era sd fack

Taina trebuia s'o tacAl

244

www.digibuc.ro

Dar cnd ii vedea copila,


Ii rAnea ficaii mila!

Did fiind c'a doicii fag.


Mai prost era i tratat;
InsA oricum, trandafirul

De si il cuprinde stirul,
Fata-i tot se osibeste
Si frumos tot miroseste.
Intr'acest chip i fetita
Ii arta chipul, vita,
Toat'a ei delicatetA,
Ii adeverea nobler&
Mai vartos intelepciunea,
Spiritul i iertciunea,

O facea la toti iubit


5i cu dragoste privitAl
Nobilul chiar din cuvinte
Cunoscndu-o cu minte,
Si cA, cand s'o face mare,

O sa fie de mirare,
Nu o deprtA din curte,
De i avea fete multe,
Ci la 'nvlAturi o dete
Ca si p'ale sale fete;
Doica iar rAmase 'n casd,
A sluji pe jupneas.
Fata dar invtiitura,
Cartea cum si cusatura,
Prin suinta ei cea multA
Le trecu in vreme scuff&
Si se procopsi in toate
Dup ct natura poate I
Care si cu osebire
Se fiicu mai de iubire;

S'o avea ttot lng sine,


Cad pre celelalte fete
Pe la casa lor le dete;
Cum si nobilul ei tatA
0 iubea chiar c'a sa fat;
Pentru a ei intelepciune
Si urmarea 'n purtari bune.
Dinpotriv pe
Il mustra tot cu certatul,
Se mira cu ce cuvinte,
SA-i mai bage in cap minte.
Si se necjia in sine
Cum sA Lea rAul bine;
Dar toate-i erau de geaba,
Nu-I putea face de treabii.
Abia pn' se fAcu mare
Trecu collle primare,
Care 'n cele de pe urm,
Toat. 'nvttura curma
Si rAmne prost in lume,
Purtnd de procopsit nume,
De la cei ce 11 vzuse,
C de mic prin scoli crescuse

Deci acest fecior i fat.

Cu doicd, mum i tat,


Intr'o zi de varA bun,
Se duser impreun
La mosie sd se plimbe,

Ca pe ins-si a ei Ltd,

Aerul ca sA-si mai schimbe;


Satenii toli cum aflar
Cu mari, cu mici alergar,
SA se plngA fiecare
Spuind psul sau ce-1 are,
Cernd dreptAti a le face
Si. 'ntre dnsii
impace
De pagube, de ispasuri,

O purta 'mbrAcatil bine

De pierderi si de pripasuri.

Muma-i cea adevAratA,

245

www.digibuc.ro

Intre alti vine de fatit

Si un biet cioban c'o cata


Cu un stean din mosie,
Care avea a sa vie
oile 'n ea intrase
Peste tot de o stricase;
Pentru carele sateanul,
Apucase pe ciobanul,
Paguba sa-i implineasca
Si tot rodul sa-i plateasck
Nobilul l'acea pricina
Socotind cui sa dea vind,
Fiul sau raspunse 'n datk
Facndu-le judecat.
Si botariirea le curma
Ca sa-i ia sateanul turma
Pentru via cea pscuta
Si pagubirea fitcutd;
Care, auzind ciobanul,
Incepu-a plnge, sarmanul,
S'a se vaita c ramne
Stins, saracu, far' de paine!
Dar fata fiind copila,
Nu-si putu stapni mila,
Ci cu mintea sa ptrunse
Si inteacest chip rspunse..
Cum ca nu este cu cale
Ca sil-i ia 'oile sale,

Cad ele alt nu stricara,


Ci numai roclul mncara;
Prin urmare i ciobanul,
Rodul sa-1 dea la stapanul,
Adica: en fataciunea
Sa plateascii stricaciunea;

Iar turma sa nu-i atingk

La aceasta juAcatit,
Ascultml nobilul tata,
Se coprinse de mirare,

Pentru mintea ei cea mare


Si hotari judecata,

Dupa cum o facu fata.


Dup'aceasta 'n multe rnduri
Pentru dnsa stand pe gn[duri

Zise catre a sa sotie:


Drag cum iti place tie?
Fata asta mult imi place;
Nu vom putea oare face
Sa o insotim cu tot rostul,
Cu feciorul nostru, prostul?

Ca precum e ea cu minte,
cuvinte
In purtare
$i pe el capul nu-1 taie.,

La doi boi sal'mpart paie.

Ea o

sa-1 chiverniseasca 1),

In lume cum sa tritiasca:


Ca de-1 vom uni cu altk
De o vita mai innaltk
Pacat cu dnsa vom face
Ca n'o sa traiasca 'n pacel
Sotia sa. cum stim bine,
C pastra secretu 'n sine,
Fa cum e cu cale
Zise:
Cii eu ma plec voii tale.
Astfel dupa ce vorbird,
Pe loc Ii i insotira,
Cu nunta, cu cununie
A trai in caznicie.
Sfrsind nobilul aceasta,
Zise catre el nevasta:

Pe bietul cioban, sa-1 sting.


1) Procopseasa.

246

www.digibuc.ro

Aoi astor copii acuma,

Le sntem tata

i muma,

farit deosebire,

Ii avem la o iubire,
Or fata asta crescuta,
De va fi de noi nascutd,
Or c in locu-i feciorul,
Care ne-a implinit dorul,

Acum tot atta

face,

S'a fricut, nu se desface..


De ct fata, sii tii bine,
Cli e nriscutd de mine,
Iar bdiatului e muma

Doica ce-o avem s'acuma,


Care inssi ea nu stie
Aceasta iconornie.

Zicnd acea6ta se puse


toate pe larg ii spuse.
Ascultnd el cu mirare
A sotiei sale-urmare,
Incepu cu vorbd mica
Pentru bdiatul sit zich,
Nobilei sale neveste
Proverburile aceste.Adic5.:

Nici salcia porn, Mci mojicul orn.


Si
Nici talpa casii cerc de bute
Nici mojicul boier de frunte.
Ca
Bata siilbatec nu se domesticeste.
$i
Pe porc nu-1 faci s bea ap din fedelo. 1)
LVII. Despre mojicie iarAs
Pashrea duph ce se cunoaste?
Dupri cntec.
Mojicul duph ca se cunoaste?
Duph vorbri.
E politicos ca gardul,
jupoaie obrazul.
Nu-si cunoaste lungul nasului.
Cri,
De unde stie ciobanul, ce lucKu e sofranul?
Cri
Omul neslujit e ca lemnul necioplit.
Te pornenesti cii,
Iti trnteste vorba, ca ciomagul.
Zicnd:
Nu chuta ce am fost, ci te uitit ce e subt cojoc.De aceea.
Nu te baga in tar*, crt te mar-ranch porcii.
Ins
Dumnezeu sii te phzeascd de tiganul turcit si de mojicul

[groit.
$i
Dumnezeu srt te fereascA de btaia cereasch, de urgia
rmprteascrt si de pra mojiceasscri.
1) Butoia de apS.

247

www.digibuc.ro

[PARA MOJICEASOA]

82. Povestea vorbii

Un imprai prea cuminte, rugile cand isi facea,


Pe lnga alte cuvinte si aceste el zicea:
Dumnezeul sfnt s pzeascil
Toata firm crestineasca.
De bataia cea cereasei,
De urgia 'mprteasca,
$i de pra mojiceasca.
Fiul situ, ce totdauna la rugi cu el pus era,
Toate le zicea, dar una nu-i placea, 11 supra;
Nu-i venea s se zmereasca s zic acest cuvnt:
Si de pra mojiceasca sI-1 pazeasca Cel-prea-sfnt".
Zicand:
Ce putere are un mojic, prost, nataru,
Unuia imprat mare, prin pare sa-i Lea ru?
Imparatul daca vede ca nu il poate muia,
SA-1 find pe el a credo ceea ce-1 povatuia,
Gandindu-se facu planul, zicAnd:
Voi s-1 pedepsesc!
Si chiema 'ngrab' pe liganul, potcovaru 'mparAtesc,
Caruia din intamplare atunci dinteun foisor,
Cazuse si II murise copilul ski cel micsor:
Ii porunceste in taind ca, cu cardul tigAnesc,
SA se scoale s dea jalba de fiul 'mprtesc,
Cu dovezi s'aduca prA, or cum vor sti mai urit,
Ca el de sus imbrncindu-1 cu zile 1-a omorit.
Deci ingropand pe copilul potoovaru 'mpdratesc,
Ridica dovezi, educe tot sdlasul tignesc,

Dau jalbil cdtre 'mpratul, cu jurminte parse,


CA i-a imbrncit copilul, feciorul imparatesc.
ImpAratu 'nfatiseaza pe fiul sau in divan,
Dovezi]e-1 fac sa creazil cd a 'mbrncit pe tigan;

Pentru care impAratul chiar singur a hotarit,


Sa-1 dea sa-1 tail tiganul, in loc celui omorit.
Asa dar fail de voie feciorul de imprat,
A trebuit sii se clued fatal sau precum 1-a dat;

248

www.digibuc.ro

$i'n deosebi impAratul pe potcovarul chemnd,


strasnica porunca pentru fiul sau zicAnd:
Ii poruncesc ca indatA cum te vei duce cu el,

SA-1 imbraci in haine rupte, sA nu-i faci hatr veun fel


pui la foi sd sufle tocmai ca pe un tigan;
Cnd vezi c nu te ascultA ingrozeste-1 din ciocan
$i cu praftorita1) udA mai adesea sa-1 lovesti,
D in el, numai pAzeste unde-va, sA nu-1 slutesti;
CA voiu pentru o gresealA in astfel sa-I pedepsesc,
Dec At cum zic, tu ascult cele ce iti poruncesc.
Deci ducndu-se tiganul cu porunca inarmat,

Le-a urmat toate intocmai cu feciorul de 'mparat;


.11 imbrcA 'n niste sdrente, ca p'o slug de tigan,
Negro 'n cArbuni tvAlite, de nu fAceau nid un ban;
Ii puse la foi sA sufle i cu barosul s dea,
De nu putea: vai de dnsul! cu praftorita-1 lovea;
De eke ori stropea focul cu dAnsa 11 atingea
$i, obrazul, nasul, gura ti umplea i ii mnjea.
Pedepsele asto toato trebuind s ia sfrsit,
Dupa trei zile 'mpratul ierta pe fiul gresit;
$i trimetnd aduse iar cu cinste la palat,
Sp gat i imbrcat bine ca un fecior de 'mpArat.
Apoi seara impAratul mergnd s se roage iar,
A rostit ca mai 'nainte aceleasi cuvinte chiar.
Fiul sdu, ce impreun sta 'ngenunchiat pre pmnt,
Zise:
Tatl mai va Inca sh zici i acest cuvant:
Dumnezeu sfntul s te pAzeasca
5i de praftorita tigneascd.
Atunci ImpAratu 'n sine de vorbele lui rznd
$i isprvind rugAciunea pleca in iatac, zicnd:
Omul pana nu ptimeste nu se invatd.
$i
Pan& nu (la cu capul de pragul de sus, nu vede pe cel
[de jos.
$i tocmai,
Cnd ti d. cutitul de os.
1) Stropitoare de udat fierul ars in foc.

249

www.digibuc.ro

Despre fried i vitejie


In vremea rdsboiului e mai scump :cierul de cAt aurul.--Si,
Cine e viteaz, in urma rdsboiului se cunoaste.
J)up rsboi se vede capul viteazului i urma fricosului.
Si
Lupului de i-ar fi fried de ploaie, ar purta ipingea.
Si
Leoaica numai un pui face, si bun.

Omul oinic nu se sperie de toate mustele. -- Multi se

[laudA, zicnd:

Deslega-voiu sacul, vedea-vei pe dracul.


0 sA cauti in gaurd de sarpe sA te

o sA strigi::
Dar,

Jeiti morti sit intrm noi, cd e vremea de apoi.


De cei
Dupd rsboi multi viteji se gdsesc.
$'apoi,
Cu curaj de gAind moart.

Nu li-e necaz cnd te izbeste vre un armsar, ci cAnd te


rtrnteste un mAgar.Dar,
InsA
Cnd gerne mortul, i dracul moare de necaz.
Vulpea nu se sperie de Al de se laudd seara, ci de Al de
[nninncii dimineala.--Sunt multi
Sau
La plicinte inainte si la rAsboi inapoi.

La risboi in coad si la fugA in frunte:


Fuga e rusinoasd, dar e i silmItoas.
Ji face spaimA singur, ca calul de vnt.
Fuge ca dracul de tam Aie.
Strignd:
Apropie-te crAng, depArteazd-te cAmp.

ZicAnd:
Si
Si,
Si

Si
Fuge ca cnd il goneste cu biciul de foc.
StA pitit ca iepurile i ciuleste urechile.
I se face 'n cap pArul mAciucd.
Tremuri de parcA-I gsesc toate nbAddile. 1)
Pared' 'i-a dat cineva mAtrigun.
CA
I se face fata ca turta de cearA.
El,
Omul fricos umbld cu ghiata 'n sat].
$i
Se sperie de toate buruienile.
PArul in cap i se zbArleste,
Si
De fric cAnd poestete.
1) Furiile.

250

www.digibuc.ro

De fricd inima'n mine,


Se lash' in jos pe vine.

Se sperie de umbra lui


se uith 'n urma lui.
De o ginganie
Pdru'n cap i se ardich
Si pielea i se furnic.

Fricosului,

Cnd vede groaza,


Fuge ca cttinele cut coada 'ntre picioare.
De o umbra, d'o ndlucd
Frigurile il apucd.
Numai cnd -

Este la largul lui si la strmtul altuia.


Zice:
Infricoseazd-ti cusurul sd nu-ti umple c...
Dacd n'ai bdtut c... mic
Nu'nfricosa
voinic.
Ch numai,
Babe le cu snge btrn,
Se sperie
scuipd 'n sn.
Iar cnd
II ei la trei parale
Atunci,

Mai multe din c... b...


Deck la tabaci mesini.
Bea nitic apd rece,

5i alt data', ca soarecii cnd cntd


[jucnd hora :
Sus de mnd, jos de vnd i mai aproape de gurd. -- Cu
De sperieturd-i trece.

[toate acestea,

Frica pdzeste pepenii.


Cinii sunt paza oilor.

Cd.

Mai rdu se sperie cineva din auiit, decdt din vdzut.

[INSURATOAREA COTOIULUI CU VULPEA]


83. Povestea vorbii
O vulpe odinioard, (povestea strdmosii mei),
Mergea seard s vneze, dupe obiceiuI ei.
5i mai cu seamil adese se ducea la moara 'n sat,
Unde gdsea gaste, rate si gdini pentru vnat.
251

www.digibuc.ro

Ma si un cotoi iar venea pe lngA tarasi, 1)


CA gAsea si prinza soareci -i mari si mititei, grasi.
Aci vulpea cu pisoiul intAlnire des avnd,
Amndoi se'ndrgulirA, unul altuia plAcAnd.
Intrard i in tocmealA de a se lua amndoi,
A trAi in cAsnicie s'a se mngia 'n nevoi.

Aci fAcura si nunta, puind mas de vnat,


Mencnd, se inveselird si s joace s'au sculat.
Pisoiul isi drese struna si rasuna grosul bas,
lar vulpea cant+, cu vorbe, slobozind asculit glas:
Bine este doi cu doi
$i noi, neica, amndoi,
Bine era mai demult,
Dar, noi, neicrt, n'am stiut...
Cnd era ea s mai zicA, un chine ii auzi
$i'ndata si el la nun-tit pe fugA se repezi,
Dorind si el sil se prinzA ea acesti tineri la dent,
Si 85. joace vre-o polc, vr'un vals sau vr'un contradant,
Dar cotoiul pierdu cheful indat cum l-a zdrit.
Vulpea -Mu cntecelul, il lAsA neisprAvit;

$i croind-o la fuga, spre pustie atnndoi,


Tocmai in crng se oprirA a se uita inapoi.
Oc Arnd aci pe cine vulpea cu glas intepat,

Nu vrea nici de cum sA-1 ierte (de i el era in sat).


ZicAnd: -- Ai vAzut mojicul cu obraz gros necioplit?1
Cum venea fuga la nunt, fr bilet, nepoftit?
Ce? Te-ai speriat bArbitele? BAspunse el:
Nu se prea sperie lesne o inim de voinic;

MI nimic I

Dar n'am vrut sA fac gAlceavd la nunta mea cu-un netot,


CA ti-1 fAceam sii se lingA de cinci-gheara mea pe bot;
$i rezimndu-mA 'n grab m. suiam in vreun loc,
Stam aci fax% sil-mi pese i-mi bAtearn de dtisul joc;
Dar imi era pentru tine, cA din mn te pierdeam,
5i-atunci, cu inima frnt rAmAind, m prApideam.

Mireasa la aceste vorbe, negresit ca ar fi plns,


1) Pari.

252

www.digibuc.ro

Dar nu-i cputea veni jalea de gadilituri i strns,


Ci cu hohote i rsuri, fiind departe de cini,
Ca s piarzA supgrarea 1.1 luA iarAs de mini
Si cu el bora sArit-a vizuina 'nconjurnd,
llsuna cu glas din gurA, acest cntecel, zicnd:
Brbiitelul meu
Voinicelul meu,
Mu lt e inimos,
Mu lt e nefricos.

De si am fetit,
Dar am nemerit;
Luai pui de drac,
Tocmai dup plac.
N'am fried de fel,
De nimeni cu el.
CumAtrul lup, care 'n vreme, umbra' ca un vtAsel,
Trecnd p'aci cu 'ntmplare s'auzind joc, cntecel,

Cu raport despre aceasta degrab in fuga s'a dus


Si la leul, impAratul dobitoacelor, l-a dus..
Leul, cum citi raportul, pe lupul a intrebat;
Dar n'ai aflat tu pe cine, a luat ea de brbat?
Nu stiu, Ii rAspunse lupul, cA in casA n'am intrat,
Dar fdrA sA vaz imi pare, eh' pe dracu a Nat;
Cum asa! rise 'mpAratul, dupA ce ai cunoscut?
Dupa cntec, el rspunse, ea' cam nu prea mi-a plcut.
and vorbea acestea, iacA cuviosul urs veni
Si cu zmerenia toat 'nainte-i se ploconi.
Mistretul grof 1) dupa dnsul indatA intrA si el,
Gras, gros, umflat ca cu teava, si se inchin la fel.
Porunci leul indatA sA le dea cte un jet,
stnga porcul mistret.
Puind pe ursul in dreapta
Apoi le citi raportul, de rnd in jos i in sus,
adus.
Pentru mAritisul vulpei, care lupul
Se uitar toti la dnsul i cruci i curmezis
Si se zbrlir de groaza acestuia mAritis,
Zicnd:
D'o fi luat vulpea chiar pe dracul de brbat,
1) Nobil

dela graf (german).

253

www.digibuc.ro

Ne-a fcut pe toti papard, suntem pieriti, ne-a mncat;


Dar, dupd povestea vorbii, nici un lucru sd nu crezi,
Asa din auzit numai, cu ochii pnd nu vezi;
Ins ahfel nu se poate deck un prnz sit gatim
pe vulpea cu brbatu-i la mdsd s o poftim;
5i de va fi chiar si dracu, cum sntem noi grmdditi,
Luptndu-ne 'rnpreund, tot putem fi mntuiti;
De ct cilte unul-unul, prin pduri a ne afla,
*i cu noi prea cu 'nlesnire pntecele a-si umfla;
Iar de nu va fi bdrbatu-i drac, dupd curn auzim,
Atunci il facem prieten i impreund prnzim.
Zice leul:
Prea bun este acest sfat care mi-I dati,
Dar si asa ciudat vine ca sit fim asigurati;
Cdci pe dracul vreodatd din noi cine l-a vdzut?
ca sd-1 putem cunoaste este prea de necrezut.
De unde stirn alb e, negru, galben, rosu, or altfel
Si. cum I-om zri indatd, sii zicem cd este el?
Noi auzim ca'n orase, prin acest mare parnnt,
Ar fi multa dobitoace si nu stim ce f el snt;
C noi la ele nu mergem, nici ele la noi nu vin,
Nu ne-am vilzut unii p'altii, nici odat cel putin;
Asernenea si do dracu numai doar ct auzim,
CLi ar fi cea mai rea fiard, s'ar fi fcnd mari cruzimi.
Dar pn'intr'acest ceas sfntul, ne-a ferit ca sd-1 vedem.
Fie de st loc departe, d'al vedea lipsd n'avem.
Dar dacd vriljmasa vulpe, legea cumloa a calcat,,
Ca numai rdu sa ne Lad cu dracu s'o fi 'ncurcat,
Trebue cu cbibzuire sd facem toti vreun plan,
Ca s ne ferim de rdul acestui cumplit dusman:
Cu toate aceste, lupul sit se clued a-i pofti
ingrabd sd se 'ntoarc cu rspuns a ne vesti.
Apoi vom vedea ce-om face, atuncea vom hotdri,

Von' gitsi fiestecare loc capul a ne


Dupd ce se sfdtuird in felul de mai sus zis,
Gdtind masa. fu indatd vdtdselul lup trimis,
Ca sa pofteascd pe vulpe la prnzul imprtesc,
Cu sotul ei dimpreun, s vie ad ii doresc.
254

www.digibuc.ro

Se repezi lupu 'ndata ca un grabnic curier,


Ardicnd pulbere 'n
ca norii *la la cer.
Si tocma drept ghizunia 1) tinerilor cnd veni,
Incepu'ncet sa paseascii, corajul ii conteni;
Nici nu indrizni sa intre, ci tacerea-si dezlega

Si cu sfiala d'afara, din departare striga:


Cumatral... Cumatra vulpe!...Cine e? ea a rspuns.
la poftim pana afara, li zise el stand ascuns.
Dar ce vrei? intrebd vulpea, pana la use ioind.
Sant trimis, rspunse lupul, de prin stuf capul
A auzit imparatul cum ca te-ai csatorit
Si prea mult ii pare bine ca sot bun ti-ai nemerit.
De aceea va poftote ca sa veniti mai apoi.
Fiindca azi are masii, sa prnzi(i si amndoi.
Zise ea: -- Cat pentru masa din parte-mi bucuros eu,
Dar sa 'ntreb sa vaz voieste sa mearga. brbatul meu?
Auzi barbatel ne chiama, spune-mi ce raspuns sa dau,
Mergi la masa'mparateasca?... liaspunse el:
Mramiau !

Mramiau;" auzind lupul, i S'a parut prea ciudat


Si dete inapoi fuga cu totul inspimntat.
Ajungnd la imparatul si de fried tremurand,
Ostenit cu limba scoasa sufla i spunea zicnd:

Impratel nu e hine s stiti ca ne-am prapdit.


Il intrebd leul:
Spune-mi ce ti-a fcut? Ce-ai ptiP
El d'as fi statut, el zise, ce tii ce mi se'ntmpla,
Crez ca m invAta minte, curier a mai umbla.
Ei bine, ii zzise leul, 1-ai vznt? ce fel era?
Nu 1-am vazut, el raspunse, dar glasu-i ma 'nfiora.
Vorbea o limba pocita, pentru care eu ma. leg
Si mli. prinz pe capu-mi cum ca, numai dracii o 'nteleg,
Deck ea bucuros prinse, dar nu stiu de vor veni;
Si fnai bine ar fi dac barbatu-i nu va voi.
Auzind leul aceste, ceru de la ceilalti sfat,
Zicnd:
Spuneti ce sa facem? cii. nu e de amanat,
Ci trebue mai ingraba vr',un fel a ne folosi,
Ca ei o fi plecat poate i indata vor sosi;
1) Vizuinea.

255

www.digibuc.ro

Eu gsesc de cuviint c aici s nu sedem,


Ci mergnd s ne ascundem care pe unde putem:
$i pe ascuns cu ochianul in drumul Mr s privim,
Ca din cale departat, uitndu-ne sa-i zrim:
$i de va fi cum se zice, brbatul vulpii veun drac,
SA nu faceti vr'o miscare, ci s taceti si s. tac,
CA ei negasind pe nimeni o sa seazd ce-o sedea
$i o s piece acas, de treaba Mr a-si vedea.
Astea vorbindu-le leul, tuti ziserA 'ntr'un cuvnt:
CAte le-ai zis, impArate, toate intelepte snt.
Dac e asa, el zise, faceti-v toti in prti,
CA eu m'ascunz dup'o stanch', pe marginea astei blti.
Eu iar, ii rspunse ursul, sus in Ast copac ma sui
5i prin frunza lui cea deas, oroe voi vedea va spui,
Porcul zise:
5i eu iards, jos in frunzet, Ind 'nyelesc,
SA scot o ureche numai, ca sa-i auz ce vorbesc.

Lupu-si gsi si el locul, vArindu-se inteun stuf,


Ca sa poat fugi lesne and va vedea vr'un zduf.
Vulpea dac intr 'n cas si cotoiului i-a spus,
Zise el:
Drag& nevastal Eu pAn'acum nu m'am dus
SA vaz impratul cum e, precum si pe mine el,
Nu ne stim unii pe altii, cum sAntem si in ce fel;
Ba nici nu stiu inaintea-i, cum s m infatisez,
Nici cum s mnnc la masA-i nici pe scaunu-i sA sez,
Ci ia s sedem mai bine in cascioara-ne aici

$i de va fi vreo intrebare, doar vei sti tu ce s zici.


Cineva cu o minciun scap de alte neyoi,

Dar inc de la o mesa', sh nu putem scApa noi?


Ii 7ise ea:
Ba barbate, ai s mergem sti mncam,
CA se rnAnie impratul, hatrul dacil-i stricam;
Chiar si politica cere s mergem s-1 salutm,

S-i facem inchinAciune si mna s-i sdrutm,


Necum s fim poftiti inca si sa urmam in altfel,
SA ne purtam mojiceste si sa nu mergem la ell
-- DacA e asa, rAspunse brbatul ei, bine dar,

Apia' de te gteste, stergeti l cojoc murder.

Se sculd vulpea indat si in cel mai grabnic pas,


256

www.digibuc.ro

Se scuturil de Virn.a, se linse pe bot, pe nas.


Cotoiul iar ca i dnsa, scuipa in laba pe loc

$i la cap se netezeste, la coada i intealt loc;


Apoi luandu-si nevasta, de bratet ca un barbat
Plecara pe potecuta sa se due& la palat.
El insa. zglobiu la fire tot in jocuri se ducea,
Sarea i glumea cu dnsa, mii de comedii facea,
Leul cum sta dupa stand', tot adesea intreba,
Cuvioase, vede-se ceva au ba?
Pe urs zicnd:
Ursul raspunse ca vede cu vulpea un ce viind
Cu mult mai mic cleat dnsa i ca un drac tot sarind,

Poate ii pare asa,


Ii zise lui imparatul:
Uncle 11 vezi de departe, dar nu te infricosa;
Intinde ochianul bine si te uita mai frumos,
Tine-1 tot spre acea parte, nu-I Iasa din 'Tana jos,
Ca nu cuim a far' de veste cu ei sa ne pomenim,
Cum vorbim sa ne auza ii ceva sii patimim.
Curaj! Curaj! Sri n'ai frica, striga porcul catre leu,
Cad, cnd vor veni aproape, pasii lor ji auz eu.
Deci, precum am zis, rnatoiul cu vulpea pe drum viind
$i inteo parte si 'n alta facnd zglobii i sarind,
azu pe o colofana sus intr'un copac cntnd
Si se opri aci 'ndata catre mireasa zicnd:
Nevasta! lacri ploconul, ingaduieste nitel,
Sri ti-1 prinz ca sa ne ducem la imparatul cu el.
Aceasta zicnd indata se urea in gopac sus
Si 'ntr'o clipa ca iuteala ghiara pe dansa a pus.
Ursul, care aste toate cu ochianul le-a Vazut,
Ca ar fi chiar necuratul desavrsit a crezut,
$i d e spaina cu cutremur, zise 'mparatului leu;
&Intern pieriti toti, stapne, dupa cele ce vaz eu;

Daca el o zburatoare o prinse din vrf de sus,


De m'o vedea i pe mine, apoi ait! Atunci m'am dus;
A avut dreptate lupul inteatat de s'a speriat,
Dar si-il stati in tacere ca iaca s'a apropiat.
Stand ei astfel in tacere i ascunsi, cum am zis, toti,
Ajunsera i intrara in casa tinerii soli;
257

17 Anton Pann

www.digibuc.ro

Carii Wind masa 'ntinsil i pe nimenea aci,


Ft' pricina ca s iasii la use, d'a se suci
Si a privi child de-o parte, cand de alta ne 'ncetat,
doar vor vedea sd vie marele lor imprat;
Dar sezAnd cu amAnare pe verdeatA s'adAstAnd,

lin lAntar din intArnplare dintr'un loc in alt zburAnd,


Viind s'a pus pe urechea mistretului cel ascuns
Si fdrA ceva sA-i pese infigAnd botul l-a 'mpuns.
El tot scutura urechea sii fugd, a nu-1 pisca,
cAnd zri pisoiul frunzele care misca,
Si gAndind cii oareci umblii, de odat s'a sculat,
DragA! o sA mai prinz un vAnat.
ZicAnd catre vulpe:
SA te uiti acuma numai, corn ti-1 mnAnc viu, nefript
5i in loc suirind cu ghiara dinti 'n ureChea-i si-a 'nfipt.
Mistre!ul ingrozit foarte, gAndind ca n'o mai scApa,

In rAn ca nebun, dAnd fuga din puteri strigAnd, tipa:


Fugiti! Fugiti! v mnnc, pe mine m'a i rApus!
Cotoiul de spaim sare s scape in copac sus,
Ursu prAndu-i cA vine si pe el a-1 nirnici,
Din copac jos se arunca si se lungeste aci,
FAr'a putea alt sii zicd deck numai: Mor 1 Mor! Mor!

Impul corn auzi iari alergd la leu ca'n zbor,


Cc stai, impArate, cii mAncd pAn'acum doi
StrigAnd:
Si acum inda Vt. vine s ne piarza i pe noi!

Leul, auzind pe lupul, dAndu-i astfel de raport,


DecAt viu in ghiara-i, mai bine in apd mort.
Zise:
Si inchizAnd ochii'ndat in valuri s'a aruncat.
Lupul si el dupA dAnsul asemenea a urmat.
Cotoiul in acea clipA pe ursul sus cAnd vzu
De spaimd shind indatd ca o minge jos crtzu.
Si se'nfipse in tandra, unui copac rupt de vAnt,
Care era ca o t eap ardicat de pAmAnt.

Vulpea iar in ace groaz de spaim fierea-i plesni,


Somnul col lung o cuprinse si nu se mai porneni.
258

www.digibuc.ro

LlX. Despre viclenie


In fatii una-ti vorbeste
Si in dos alta-ti voieste.

Fate coada ca ulpea in toa-

[Si

In ochi cu gura to unge


Si'ii dos cu ac te impunge.

vezi numai,
[te
Bun ziva, toatri ziva, si din
[cap, la toti, mereu mot.

[ 5i.

Te mnge cu glimpi.
albeste
In fold
Si inima isi negreste.

Si

Te atinge cu bumbac.
Si

Ct s umbli

In fatd te netezeste

Si in spate te ciopleste.
[El este
C'albina in gura cu miere
Si'n coad cu ac si fiere.

Pe
[vicleanul,
sa-1 pipriesti,

Nici in pima nu-1 nemeresti.

[ Curn a zis unul:

De scund este scund

Dar nu-i dai de fund.Cu


[un cuvnt,

[Vicleanul,

Este taler cu dou fete.


[TALERUL CU DOUA FETE]
84. Povestea vorbii
El talerul intorcnd
Si icrele rristurnnd
Pune-le aici, a zis.

Oarecare mesteras
A trimes un betas,

Cu un taler rudaresc1)

S'a mers d'unde l-a trimis.

Cu doua fete, prostesc,


Ca s ia dela bdcan,

Acolo cnd s'a ardtat,

.Stpnul sdu l-a intrebat:

Icre rosii de un ban,


Ii mai dete i alti doi,
Srt ia icre negre moi.

Celelalte uncle sAnt?

Or nu 'ntelegi de cuvnt?
Copilul iar intorcnd,

13iiiatul cam prosticel

Cernd icre de un fel,


Le-a pus pe taler aci
Si altele porunci.

Crizurri s'acele jos,

Bacanul dacri i-a dat,

StrIpnul silu necjit,

Si iacritele,

Nimica fiind d'n dos.

.Uncle le pui? l-a 'ntrebat.


1) Grosolan

tigAnesc.

259

www.digibuc.ro

Zicnd :Vezi minte sa


$i pzeste sa nu fii,

Cu cloud fete si tu,

C'ast taler ce te

LX. Despre poertire sau flrnicie


Mnnc sfinti i scuip draci,

$i

Cu trupul in biserica i cu gndul la dracul.Falarnicul,


Ca
Este o floricick cine-1 miroase nasu-i pica.
Nici dracul mai infai,

Nu ii d de dipati.
Maria care n'o poate rnusca, o sAruta.
Ca crbunele stins, care te mnjeste
$i ca cel aprins care te prleste.
Ochii porcului caut tot la prnnt,

El este

Dar,
Gerne ne bolind i cauta ne pierzAnd.
Ipocritul este,
Boa la lui e sjiMitatea noastr.
WWI bl,nd, zgrie rau.
$i
Ca e
C5rbune cu cenuse acoperit.
Umb la,
La unii murnd si la altii ciurna.
$i
In gura cu Dumnezeu, si in inima cu dracu.
Ziva fuge -de Mvol i noaptea apucd pe dracu de coarne.
In cuibul zmeritului locuieste dracul.
$i
Cu lingura iii da dulceata i ea coada fti scoate ochii.
Lup imbrcat in piele de oaie.
Umbla sa sperie lupul cu pielea ou.
Dar,
Baba Mitrna nu se sperie de druga groasd.

[CALUL NAMILA]

85. Povestea vorbii

Un imprat oarecare
Avnd un cal btrAn tare,
Care piciorele sale
Abia le tra pe cale,
$'abia putea roade fnul,
Ca si cojile britrnul;

Dar pentru ca l iubise,


De bine ce il slujise
si-1 scpase in rAzboaie,
De oarecare nevoie,

Se milostivi 'mpratul
Sd-si slobozeasc soldatul,

260

www.digibuc.ro

Ca sa umble 'n buna pace

Von' pieri cu mic cu mare.

Singur pe unde i-o place.

Un lup care-1 auzise

cu totul se 'ngrozise,
Vine la dnsul ingrabir:
*i tremurnd il intreab:

ca sa-1 cunoasc bine,


Cnd il va vedea oricine,
Ca'n slujba imparateasca,

Ce e? Ce strigi? 0

A fost s'a luat ostafca,1)


Ii fiicu o haina 'n spate,

[minune
Cine te goneste !... Spune?
Leul abia se _cpreste
raspunznd, ti vorbeste

Cu petici, fete schimbate.


Albastre, verzi, galbene,
(Cum se imbrac comicosii).
5'asa dupa ce-1 imbraca,

Porunci ca sii-i mai faca


potcoave iii picioare,

De old

(scnteietoare),

Ca mai multi ani sa traiasca,


Pietre sa nu le toceasca.
Facndu-se aste toate,
Porunceste de it scoate,

Afar 'n cmp ca sa pasca


5'unde-o vrea sa locuiasca.
Umblnd dar in astfel calul
(Precum li spuserarn halul),
Cnd cobora pe o vale,
Se 'ntalni cu el in cale,
Un leu, care in viata,
Nu vazuse de cal fatd.
Pe loc, el cum il zareste,
Se spainanta, se 'ngrozeste
5i de fried 'ntr'o suflare,
Se 'ntoarce 'n fuga mare,
Strignd:

Fugiti, fugiti
[toate,

Fiare, care 'ncotro poate,


Ca vine filed zabav,

0 jiganie grozava.
de-i vom intra in gbiare,

Lupule, nu este bine,


Vine peste noi, ce vine,
Nu stiu sIi o spui p'anume,
Ca n'am mai vazut pe lume.
Ce fel e? Intreaba lupul,
Cum si'n ce chip ii e trupul?
Leul incepu sa zica:
Ifi spui pe scurt, ca mi-e
[frica,

Zabmind cu vorba lungii,


Nu cumva sa ne ajunga;
Nu departe colea'n vale,
Tocrna'n potecile tale,
Este o namila mare,
Tot pestrita pe spinare;
Capu-i este lung, si botul,

Gura-i te 'nghite cu totul,


Pielea-i e impestritata,
Pnil la coada
Numai bgai Hama l'alte,

Dar picioare are 'nalte


Si din ele fulger scoate,
In pasurile lui toate;
C'un cuvnt e o nalucii,
S'o vezi groaza te apuca.
Lupul rise:
Fii in pace,

1) Concediu din armatA.

261

www.digibuc.ro

Nimica nu ne va face,
Lucru de spaini nu este,
C namile de aceste,
Multe in zilele mele,
Am petrecut prin masele.
lupule, el zise,
Te
Tie-li pare cd spui vise,
Dar vei vedea tu acuma
Cum ti-se'nfundeaza gluma,
0 Doamne! li zise lupul,

u-i pot vedea d'aci trupul!


(Si se 'ndlta din picioare,
va zari. care?)
Vin la mine,
Leul zise:
vezi bine.
S te'nalt ca
Si ardicndu-1 in brate,
--Strnse'n &are de male.
Lupul avnd urdinare,1)
Il trecu, Met, de strns tare.
Sa

Leul aceasta vilzAndu-i

Il trntrndat zicndu-i:
Tu nici nu-1 vzusi bine
Si 'ncepu s dea din tine,
Dar de l vedeai ca mine?..
Atunci mureai, vai de tine!
Zicnd acestea Il las

fuge 'n pdurea deask


Multi se sperie de nimica,

alti bagd frica;


Te miri de ce-si fac nluc
Si frigurile ii apucd.
Astfel de oameni in lume
S'apoi

Au nscocit spairne sume:


Strigoi, stafie, Murgilk
Miazd-noapte i Zoril,

S'alte multe de aceste,


Care nici au fost, nici este.

LXI. Despre hicomie i neeconomie


S'a osptat pn'a crApat.

A lins pnd a pus vasu cu fundu 'n sus.


Pestele din elestiu
limbl s5.-1 inghitd viu.
St, imbued Idcomeste
Zicnd:
Ca un lup cnd se pripeste.
Sunt de unde n'are mdrul coaje 5i cireasa smbure.
El relinncil un purcel
S'apoi cere
S'altui d un puricel.
Si din cos grainte
Insd
$i din postav 2) trte.
Closca, care cuprinde ouii multe, nici un pui nu scoate.Cti
Mierea in gurd e plcere,
1) Diaree.

2) Copaie de moara.

26

www.digibuc.ro

Lacomul,
Dar la inim durere.
La gustare ct cal mare.

5i la prnz nici ct un mnz.

Neeconomul este

Ca feciorul lui bani gata,


Risipeste cu lopata.
Banii din mnd ii scapd,
Ca ciurul cum tine apii.

Azi intinde pn'o rupe, mine n'are s'o astupe.

C5,

A imbracat pe dnsul haine noi

5'a tinut de Joi Oat mai apoi.


Ajunge din cal milgar

5i catr din armsar.

51 pe

De aceea a zis cineva:

Cumptina, nepoate,
Si
E bunii la toate.
Cheltuieste romne
Caci,
5i vezi ce-li mai rmne.
Caine le de este cine,
Iar
5i tot opreste pe mine.
Cine se biruieste,
De orsice pofteste,
Pentructt
Dobitoc se numeste.

Cu cele putine
Totdauna,
Acel mult sIi line.
Or la unul or la trei, tot o lumnare arde.
Celui cu economie,

Poate zice:
Suta ti este lui mie.
Sunt bogat, de ct
Iar,
Pe cat am, p'atat.
Cine i mtinnc smnta de in, i mnncil dimasa.

LXII. Despre iconomie


Cci,
Ct li-e ptura, atAt te intinde.
Cum lii vei asterne, asa vei dormi.

Cine cbeltueste poste ceea ce 6.5110 n'are 'n cash' mrundlig.


Cum e tara i obiceiul.
Cum e sfantul i ttimia.
263

www.digibuc.ro

Sa ne cArpim ca nu putein tot sa ne innoim.


Spartura pAna e mica trebue cArpita.
Dar incA,

Omul nu iese cu dosul la oameni, ci cu obrazul.

llainele nu fac pe orn mai de treab.


BrAnzil buna in burduf de dine.
Sau,
Margarita" atArnat de gtul porcului.
Cii
Belciug de aur atArnat la rtul porcului.
Alta e floarea de gradina i alta e floarea de cmp.
Obrazul subtire cu multa cheltuiala se line.
Fiecare i tie psul sau.
Tot obrazul i are necazul.

Ca,

Fiecare singur stie unde 11 strAnge opinca,


De aceea,
Corabia mare si valuri mari o bat.
Nu te msura cu cei maxi.
Si
Cine are piper rnult baga si in terci.
Dar,
Dupa ce e carnea grasa mai pune i seu.

Invalid are si desvat.


Ca,
Si
Nu e totdeauna Pastile.

Cui nu-i place sa traiasca ca gaina la moarl


Nevoia il imald s'a" trdiasca ca vielul la orasl

Insa,
Ca,

Nu e dupa cum vrea omul, ci dupa cuin vrea Domnul.


ma5toui ii plac toate, dar sii le roaza nu poate.
Rau la vale, ru la deal.
E anevoie cnd ajungi sa cumperi orz de la gAste.
Strange misind 1) de cu vreme.
Gunoiul de yard e piper d iarna.
Omul intelept i cumpara vara sanie i iarna car.
Leaga sacul pawl e rotund, nu cAnd ajunge la fund. -- C
Banul e fa'cut rotund, lesne se rostogoleste.
Anevoie se cAstiga i lesne se cheltuieste.
$i
Iei cAte unul i dai cu pumnul.
Nu risipi meiul, cii anevoie se aduna.
Ca
Ci,
Soarele si iar nu poate s le incalzeasca pe toate.
Si
Gaud inseteaza curtea ta, apa 'n drum nu lepda.
Apa limpede 'And nu vei vedea

Cea turbure n'o lepada.

Si

1) Provizii de iarnS.

264

www.digibuc.ro

PAnil nu vei vedea pe cel bun, nu lephda pe cel prost

Cine o ia prea lath, riimne cu ea ne crilpath.


5i apoi,
Il ghsesc frigurile pungii.
crt
Nu e mai grea boal dect punga goalil.
Omul flrh de bani e ca pashrea fkril aripi, cnd dii sii zboare

[cade jos si rnoare.De aceea,

Nici sh te inbolnhvesti, nici sh aibi trebuinti de docto


Cine truieste ndjduindu-se, moare jinduindu-se.
Ruda omului e punga cu bard i sacul cu mlaiul.
Shtul la flmnd nu crede.
l'nh vine cheful bogatului iese sufletul .shracului,
In nklejdea tati moare mama,

Nu e nimic ca sinhtatea

banii.

Ca

Cii

SiinAtatea face banii i banii sdnatatea.


Cnd ai bani trebue sh ai i dusrnani.

Dar si
Ornul farrt dusmani nu-i plteste pielea nici un ban.
Banul muncit nu se prpdeste.
De aceea,
Omul face banii i banii pe om.
Strnge bani albi pentru zrle negre.
Child i intr paraua in mnh, leag'o in nouh noduri.
iei cnd m gsesc,
Sii mh aibi cnd lEi lipsesc.

Ca,

Fiece nebun stie sh chtige bani, dar nu tie sh-i pastreze.


Cine nu cruth paraua, nici de galbeni nu-i e

[PARAUA. RIDICATA]

86. Povestea Vorbii


Un sultan odatzi umblnd prin cetate,
Pe jos eu vizirul in haine schimhate,
Viizu inaintea-i o para schpath,
5i-o ridich singur plecndu-se 'ndath.
aceast urmare 'Nrizndu-i

Si pzindu-i vrerne, 1-a 'ntrebat zicndu-i:


Mii iartu, stiipAne, pentru inderznire

Cii imi sth in cnget o nedomirire:


265

www.digibuc.ro

Mi-a fost de mirare ca o para micil,


Care 5i nimica poate sa se zicd,
Un sultan ca tine, bogat cii haznale,
Sa te pleci la dnsa s o iei din cale!
Acel ce din fire
Sultanul rdspunse:
Ira hia paraua in dispretuire,
Din pu(in s 'nvata intru nepstrare
Ca sil nu se uite nici la banul mare;
Omul care stie a trai cu pAstru1),
Paraua o are la galben capstru:
Zsesi ea' paraua nu e lucru mare,

Dar cat de greu este omul cnd n'o are!


Paraua e mica, dar Toe mare prinde,
Ca, cnd iti lipseste pAinea nu ti-o vinde,
D'aceea paraua omul cel cu min te,

Trebui ca pe galben s'o aiba 'nainte,


Ca joc cineli bate si-i d cu piciorul,
Cu vremea ajunge ca sa-i clued dorul.
Eu mi zic ea omul cumplit sit se faca
Si pAna 'nteatAta argintul sa-i placa,
In cat s ajungd la el srt se 'nchine
Si s ingrijeasca numai pentru sine;
Ci zic ca la pastru firea sa-5i deprinza
$i cnd da, s yard banul loc sd prinzd;
Ca sd strngd, s'aibd att pentru sine,
Ct s poatil face si altuia bine.
De ce pentru sine?... Pentru vremuri grele
Pentru niscai boale, pentru 'ntmplari rele.
Cnd se cheltueste si chtig nu este
Pentru neputinte s'alte ca aceste;
Tar pentru alti cum?... Ca mart sa-i fie,
S aiba sa scape oameni din robie,
Saii dea pentru suflet i. bine a face
Scapate (i s'ajute, sarmani sa imbrace,

Pe cti prad focul, pe cti apa 'nneacit


Pe 6 ti ii las hotii in stare saraca,
1) Economie.

266

www.digibuc.ro

Vaznd, sd nu-i lase'n lacrimi sd,


mngie;
Ci sti aibd'n mnd cu ce
Imi aduc arninte despre o poveste,
Care ca o pildd pentru pilstru este.
87. Povest. a impilratului
Au plecat odatii ctiva dupd
Ca s strngii zestre pentru o copild,
Care prea sdracii era si sirmand
Si sd o mirite i fAceau pomand.

Timblnd dar ei astfel prin case a eel e


La oameni mai nobili si mai cu avere,
Intrard'ntr'o curte, unde nemerir
C stdphnul casii un biinut pierduse,
Ocari, ceartil, gui, 'n care auzir
Si slugile toate erau de el puse;
Unii asternutul scutura din case,
Allii cerneau praful care-1 mdturase,
Altii iar, grin curtea cea mare ca hand,
Ciuruia gunoiul stt-i gseascii banul.

Irdzilnd ei aceasta prea mult se mirard,


51-au zis intru sine cd'n zadar intrard,
Si neagri sau albil fr s-i vorbeascii
Deterd sd piece l'alti sd ntizuiascd.
Dar el cum ii vede andrtit pornird,
Chiemd sa-i intrebe pentru ce venird?
Ei sta 'n chibzuire curn s-i pomeneascd,
(Vzndu-i scumpetea, sd nu-i ocdrascd).
Dar el tot zorindu-i i-au spus cam de sild
Gli strng srL 'nzestreze p'o fattt cu mild.
El cum li aude nu-i las sii ias,
Ii chiamii indatii cu cinste in casd,
cercetare, ce-au strns pAn'acuma,

Ct mai trebuieste amplineascd suma?


Si spuindu-i, scoase punga lui indatd
Si'nzestra pe fatd cu sumil'nsemnatil,
267

www.digibuc.ro

Nu v para. lucru de mirare,


Ca fac pentru un ban atta &Mare;
Zicnd:

De n'as fi fost astfel cu buna 'ngrijire,


S-mi pstrez averea cu nerisipire,
N'as fi avut astazi, nici chiar pentru mine,
Necum s'am prisosuri sa fac cuiva bine.
Ei plecnd pe poarta, destul se miraril
De asa vedere ciudatri si

De si unul zise, din minte putin

scump la rake, ieftin la finr.

LXIII. Despre cumpliinte san agfircenie


Omul nu trebue sa fie nici prea prea, nid foarte foarte.
Nici carnea sa arz, nici frigarea.
Adica:
Nici prea econom, nici prea galanton.
Ca
Cine strnge, nu mnnc.
Banii strngatorului in mna cheltuitorului.
Lopata gramadeste i sapa risipeste.
Bogatia ramne la nebun.
Care
Nici pe sine nu se procopseste, nici pe altul nu foloseste.
Nu stie cum se cstiga paraua.
Pentru Ca,
Cine dumica i) stie, cine mannca nu stie.
Dar si,
Dac'o socoti cineva cte foi intra in placinta, niciodata
[nu mannca.
Omul cumplit, de toti e clevetit.
Cnd nu taco o gura, nu'tace o lume intreaga.
Zicandu-i
[frige Bute.

Li manncii, de sub talpi, (de subt unghii).


Pentru o para i pune streangul de GAL
Pentru bani isi vinde sufletul.
Ii trernura mana de milostenie (care nu o face).
Ar da trinfaie lui Dumnezeu si nu se 'ndura sa dea parale.
Punga-i mare si aura n'are.
Insa el zice:
A cui e punga mai mare?
A cui se vede.
1) A 1mpArti (painea).

268

www.digibuc.ro

Scumpului nici odat s nu-i

Dti-mi" d totdeauna
[Na".

ZgArcitul, numai stngrt are, (care ia), dreapta-i este uscat


[(care dil).
Scumpul cu inseltorul lesne se'nvoiesc.
Ii fagrldueste marea cu sarea si-i da Ce nu curge pe ap.
Vulpea in palure si el II vinde pielea 'n targ.
Il face sii umble dup potcoave de cai rnorti.
Si-a grisit icoan s se 'nchine.
Scumpul cumpr stafide si cere
adaoge piper.
Pune brnz 'n strachinti i 'ntinge p'alturea.
Dar totdeauna,
Umbl s scoat douri. piei dupd o oaie.
Scumpul mai mult pgubeste i lenesul mai mult aleargd.

[CINE SE SCUMPESTE MAI MITT PAGUBE$TE]

88. Povestea vorbii


Un ovrei odat, in negot umblnd
Si'n Constantinopol la mania mergnd,
Mai mult dect toate ce ii trebui,
La cesti i filgene inti trgui;
Si'ntr'un zimbil mare dup ce le-a pus,
Umplndu-1 gramada, cu vrf pn sus,
duc un hamal la han
Chiem
Si ii ceru plat de opt lei un ban.
Chemnd el pe altul si mai Mult ceru,
Or pe cti aduse nici unul nu vru.
VAzand dar oreiul, stnd si socoti,
Cu inselciune dulap a 'nvrti,
Aptici i zice onni alt hamal:
Voinice, mi-e mili cii esti in st hal!
Dar de imi vei duce iist co pan' la han,
Firi s-mi ceri plat de sus nici un ban,
Numai trei cuvinte sii te'nvt s stii
Si-1i ajunge'n viati procopsit si fii.
Auzind hamalul pc ovrei zicnd,
269

www.digibuc.ro

C'o sa-T procopseascil asa de curnd,

Zise intru sine: o fi. ce $tiu oul


Ai srt fac $'o slujb in norocul meu.
S'ardicncl indata zimbilul cel greu,
Ai, ardica-1, zise, pe umrul meu,
Se coco$6, duse pan' la un soroc,
Si sa odihneasca puind la un loc.

Jupane! ii zise, ia spune-mi acum.

-- Hai la han, raspunse, nu pot aci'n drum.


Spune'ncai o vorba, bamalul a zis,
Ca sit merg gandind-o pe drumul Wins.

Deci viizand ovreiul cil in loc $edea


Si pan' nu i-o spune s plece nu vrea,

A$a, ii raspunse, sa-ti spui una dar


Si o line minte, s nu mil 'ntrebi jar!
Cine i va zice ca e mai bine cillare de ct in carutil,

srt

[*tii s nu crezi.

Ast,a este zisii de un intelept


Si 'n adevar, bravo! a vorbit prea drept.
Auzind hamalul iarasi se scula,
Cu zimbilu'n umar $i drumu-$i urina,
Merse ianiii merse, pe drum cat patu
Si sii odihneascii la im loc
Jupne! iar zise, una imi spuse.si
Si de pricopsealrt, vz, mii umpluse$i.
Ia mai spune incd, unica mcar,
Sii merg cu ea 'n gurd procetind'o 1) iar,
Vaznd iar ovreiul cii nu vrea altfel
Si a doua este, zice catre el:
Cine ti-o zice cii e mai bine pe jos de cat calare, iarrt$i
[sit nu urezi.

Tine-o $i pe asta 'n minte ca'n scris,


Cii iar de un mare mntelept s'a zis.
Cu aceste vorbe intru al silu gaud,
Plead( iar hamalul i ceva mergand,
Tar sii odihneasca puse la pamnt
1) Repetind.

270

www.digibuc.ro

'ntrebrt s-i spuie i celalt cuvnt.


i nevrnd
spuie i urmii zictuid:
Trebuia
--- Si cine ti-o zice c e bine slugui de cAt staptm, srk nu
[crezi i:ar niciodat.

Cain crmi ovreiul, dar chiar

Ai mai uzit tu astlel de cuvnt?


zis, bravo! a fost un om sfnt.
Cine
Vaziincl dar bamalul ca

in$elat,

Ardicnd zimbilul iar$i a plecat

Si mergiind cu ansul acolo la han,


Il trnti odat de un bolovan,
Jupne, si tu, chiar sil vezi
si-i zise:
C-s aci filgene, eu zic sii nu crezi.
Scumpul cu galantomul sunt doi vrjmati nehnpuicati.LSi
Bumbricarul nu se uit cu ochi buni la cinele alb.
ZgArcitul, nici el nu mitnncri, nici pe altul nu va sii vazil
[mAncnd.Ins
Cine se culc nemncat, se scoald find vreme.
Stripanul vinde $i telalul nu se 'ndurd si-1 dea.
&line ]e osul nu-1 roade i nici pe altul nu las s-1 roaz.
Scumpul nu e stpn pe banh l'ui. ci banii Il stpnesc pe el.
Sade dracul cu c... pe banii lui.
Adicrt:
Tot el la masa altuia $i la masa lui nimeni.
Orbul de la toti $i de la orb nimeni.

Cauti tot sa ripeasc.

ZicAnd:

Nici lupul fl'mnd, nici oaia cu doi miei.


Va sIi, ia i lna i pielea.
Bucatele de la masa altuia sunt mai cu gust.
Gima vecinului e mai grasd.
Punga altuia e mai mare.
In sfilr$4,
Mai bine trdie$te un srac lipit, deciit un bogat sgArcit.
271

www.digibuc.ro

[BANII ZGARCITULUI].
89. Pove Qtra vorbii
A fost un zgrcit odatti, care mereu grirnadea,
Zi i noapte, totdauna pe bani dormea i edea:
Si de cumplitate multi triia singur, singurel,
Nu line,a'n casi nici stagi, nici pisic, nici
Nu putea si se indure s cheltuiascti un ban,
Si mnnce si el bine micar odati'nteun an;
Ci triia tot caliceste, mnciri proaste curnpirind,
Privind cu jind cele bune, ca i un srac de rind.
Asa el la o zi mare, cnd la peste deslega,
%And cii. fiestecare la pescirii alerga,
Se duse si el s5 vazi d'o gtisi vr'un cosice1,1)
sa-i cumpere, s mnnce, ca sii se spurce si el.
Njungnd la pesc5.rie incepu a se plimba,
De la un loc pn'la altul si de pretuli a'ntreba.
Umbl vr'o dou, trei ceasuri pretutindenea cerand
Si nu-i venea si-si cumpere, mai ieftior cutnd.
Deci, cnd sta in doui ganduri, ca si ia or si nu ia
cnd scumpetea cu pofta in el nu se invoia;
Vede viind un fin al sin, carele dulgher era,
Cu bani chtigati din munch' vrnd peste a-si cumpra;
Si fir si ziboveasci, or sti intrebe de pret,
Alese un peste mare
trnti banul semet.
D'acolo trece ndatu. alturea l'alt pescar,
Alege alt neam de peste i il pune in cntar.
Scumpul privind cu mirare la Emil cumptiruitor,
Care WI targui peste ca fiece negustor,

Cnd plec ca s se ducii, dup dnsul s'a luat,


5'ajungndu-1 dup urmi,
Ce faci fine? I-a intrebat.
Cum viz ti-ai cumprat peste?...
Da, ii zise, am luat.
L-a intrebat iar:
Pentru tine, or altui 1-ai cumprat?
Ba, pentru mine, el zise, i pentru casa mea chiar.
Dar ce o s5 faci cu a-tat mutt? Scumpul 1-a intrebat iar.
1) Pete alb, mic.

272

www.digibuc.ro

0 Doarnne, nasule! zise, pentru mIncare, te miri?

Pe lngil copii, nevastd, se gsesc i mosafiri;

Si la o zi ca aceasta, mai dai i la un vecin,


ia, or si l'alt srac strein.
Ce nu i-a dat mna
Dar dumneata-ti luasi peste, or esti la altii poftit?
Ba, nu sunt poftit, ii zise d'aceea am si venit;
cumpiir, dar iars am judecat
Si era si eu
CA, cine s mi-1 gAteascd!... Si asa nici n'am luat.
Ai dar la noi, finul zise, impreun. s serbam,

De si nu avem gtire, pe un nas sd ospttim;


Si vei avea sti vezi astzi cum triesc niste mojici,
Dar ne vei ierta cusurul, ca la niste fini mai mici.
Finul vorbe d'alde aste i altele indrugnd

Si cu nasul impreund la casa sa ajungnd,


Cu destul bucurie pe oaspet au prirnit,
Pn una, alta, fuse si prnzu 'ndat gtit.
Asezndu-se dar masa si bucate aducnd
Sezur, o 'mprejurarti, puind i plosca in rnd.
S'apucar sit mnnce, vorbe vesele spuind
Si cu inzmbite 1) fete unii la altii privind ;
Plosca incunjura masa de la un la alt mergnd
Si 'ndemna s se mngie pe toti in guri srutnd.
Ii indupleca lndath pe ea a o asculta
fac pe voie, incepurki a chnta:
Si ca
Unu in coarda sub:ire, altu bzoini inea,

i mare i da glasul, la care cum ii venea.


Zgarcitul care 'n tcere era. 'nvdtat a mnca,
Si earele cu plkere la acesti gura cAsca,
Prea mult minunata plosca srutndu-1 tot des, des
Si la curaj indemnndu-1, fril nici un interes,
Il aduse i pe dnsul in stare d'o asculta
Si 'ncepu si el cu totii impreuni. a cnta.
Si. 'ntr'att se simli vesel, si'ntr'atat s'a mngiat,
Inct toat zgArcenia indatl i s'a muiat:
Fine, tu. vAz cii. tii s tresti,
Si. 'ncepu s zic:
ru dar voiesc si pe mine ca sii. mil chivernisesti.
Mic

Vessl.

273

www.digibuc.ro

Toatd a mea boglie, de la mosi, strmosi rrunas,


Ci 'ad o fi ti-o dau tie, astuzi chiar in acest ceas.
Na cheile, mergi acasa i in pp/nip intrnd,
Vei vedea stnd zece chiupuri1) tot de galbeni pusi in rnd;
Si cu dsagi, sac, or traist, cu ce tii cu ce poti,

aicea la tine pna discar pe toti:


Fa tu ce vei vrea cu dnii, fu i economul men,

place, nici antrebi, nici sa nu vaz cu;


C mosii mei si printii s traiasca n'au stiut,
Nici vr'odata in viat, asa chef n'au facut;
Ci s'au chinuit s strng i s grmdeasca bani,
Cheltuieste cum

CAnd au murit imi lasase noua chiupuri sau borcani,


Sfatuindu-ma'n diat ca s urmez lor i eu,
Iar de nu s m ajunga blestemul lui Dumnezeu;
Adic; din noud chiupuri zece la rnd sa le fac

S'am trait ca vai de mine, mai rilu dect un sdrac;


Umblai 'pe uscat, pe ape, m'am cznit ca un tiran,
Am radat foame si sete, inchinndu-m la ban;
Nu m'am indurat odat un sarac s miluesc.
Numai si numai borcanul sa-1 umplu, sa-1 vrfuesc;

Ast ru mi s'a fcut fire, nu pot alt s m prefac,


Nu-mi vine sa dau paraua, nici miar un prnz s-mi fac.
De aceea, dar acuma, du-te unde te-am trirnis,
In traista, sac, or ce-li place 0 fa dupA cum ti-am zis.
Bietul fin cu bucurie pe loc desagii luAnd,
Alerga tot intr'un suflet, i in pivnit intrnd,
Cum s'apropic de chiupuri mAiniie a-si implnta,
Auzi un -glas daodata, d'aiurea a-1 spaimnta,

Strigndu-i: -- Nu te atinge, teme-te a nu gresi,

Capoi d'aicea zdraviin s tii ca nu vei


llspunse el axe glasul care it infricosa:
Apoi nasul m trimise, n'arn venit singur asa.

Glasul ii racni d'odatd atAt de infricosat,


In ct pivni(a i casa parch' s'au cutremurat,
StrigAnd:

Jei, zic, ma'nteleige, nIstepta si alt cuvnt,

N'are treabA el aicea, acesti bani ai lui nu sunt,


1) Borcan.

274

www.digibuc.ro

Ci ai diaconului Badea, el e pe dnsii stpAn.


Bietul orn fugi afard, speriat, scuipnd in sn,
Merse la na.5u1 sti-i spuie, cum s'a'ntArnplat si ce fel
i cum crt diaconul Badea este stApAn, iar nu el.
Nasul sat' cum 11 aude se necjeste pe loc,
Plosca-1 WA% mai tare, de se fcu nurnai foc.

C ea are multe daruri, aci face pe orn bun,

Si aci il intrtrt de-I preface in nebun.


Se scoald tot deodatrt si racneste ca un leu:
Dar cum se poate, el zice, sd nu fiu strtpAn pe-al meu?
Cine e diaconul Badea, si ce treabrt are el
Cu banii mei, pentru cari m'am trudit de mititel,
Strti m!... Srt vz acuma dac eu stpAn nu stint!
Si plecd acas iute inspulberat ca un vnt,
Intr'n pivnit indat, se uitii, ii dit in end
5i, spre negot, o grrnadd pive 1) de cires avnd,
MO' aurul prin ele si cu alt lemn le'ndop,
PAnrt crttre miezul noptii l'acestea se ocupd;
Si pe dinaintea portii fiind un rttu spumegat,
Aruncrt pivele toate i a mers de s'a culcat.

5i astfel din bogat putred, a srticit de s'a stins,


Isi vindec cumplitatea si zgArcenia-i s'a 'ntius.
Iar pivele toatit noaptea dup ce au innotat,

S'au oprit intr'o vAltoare la marginea unui sat,


Unde avea locuint, un slujbas bisericesc,
Anurne diaconul Badea, orn cu totul sufletesc.
Acesta prea dimineat totdeauna se scula
Si'n marginea acei ape, se 'nchina si se spla.

Asa 'n acea dimineat, ca si alte ddli mergAnd


Si pivele in vAltoare invArtindu-se vznd,
Le-a tras cte una, una, ptmil cnd toate le-a scos
5i. vazAndu-le 'ndopate si prea Grele mai vrtos,
Se apucrt cu toporul, desincil una pe loc

Si ca s vazrx in ea ce e i ca s puie pe foc,


Dar ct mirare fuse, cat s'a bucurat vazand,
Acea mul (ime de galbeni cu strAlucire curgAnd 1
1) Vase groase.

275

www.digibuc.ro

Va las sa judecati singuri ce i s'a mai intdmplat,


Si din celeialte pive lucrul cnd il a aflatl
De ct sa va spun acuma, ce fel a 'ntrebuintat
Acea avutie multa i cu ddrisa ce-a lucrat;

Cti saraci tia in satu-i cte unu l-a chemat


$i in taina fiecarui, a dat i l-a ajutat;

Unuia-i cumpard vaca, altuia-i darui boi,


P'alt scpa de datorie i p'alt scapa de nevoi;
Alpoi zidi un han mare, de saraci priirnitor
Sr gdzduia fr plata pe fiece dilator:
heat ducndu-se vestea, prin cei mngiia(i in plns
putut ca sii auda i zgrcitul ce i-a strns,
Cum ca un diaconul Badea, acel nume c'un cuvnt,
Ce i I-a fost strigat glasul, cii acei bani ai lui sunt.
Care si pleca indata ca sa se clued la el,
Cu o trarstioara
um:1r i 'n }Tama cu'n toiegel,
Din sat in sat cu 'ntrebarea i hrana cerind mergnd
Si'n sfrsit, l-acel diacon cu incetul ajungndr.
Ceea ce-1 filcu pe dnsul mai tare, de se ncrezu,

Fu o pitra ce drept treapta 'n


care-o vzu.
Stnd si lung privind la dnsa si din cap tot legannd,
A iesit diaconul Badea i il intreba zicnd:
E,5ti un strain cum se cade, i cauti sa-ti dau salas?

Ma este, el raspunse, sunt un strain i drums;


Dar ma uit la piva asta, si-mi diesc capul cel prost,
Ca cu altele 'mpreuna ea'n pivnita mea a fost.
Care 'ntr'o zi, beat, pe toate cu galbeni le indopai
Si gndind ca fac ran altui, toate n tau le aruncai.
Dupd ce zise aceasta, saracul zgrcit s'a pus
Si cu amanuntul toate, cum s a intmpiat i le-a spus.
Ascultnd diaconul Badea la povestea lui tticut,
De loc a nu-i intelege vorbele s'a prefacut,
Dar in inima .sa foarte mult l-a cait
plns,
Ca s'a pedepsit atta, in cumplitate 1) d'a strns ;
Si fiindu-i de el mild, ii raspunse:
Fatul meul

Eu am indestul stare, dar mi-e de la Dumnezeu


1) Sgarcenie.

276

www.digibuc.ro

Si fac poinan cu dansa, eu dracului nu o clau.


Ajut cu economic pe toti cati cunosc c n'au;
Prin urmare i tu dard do te plngi cii srac esti,
Mina in curte la mine, hrana s-ti agonisesti;
Nu ai
faci nici o treab, ci de urt srt nu sezi,

S 'ngrijesti de una alta, de argati

i slugi sil vezi.


Cuvntul bun si blndetea, Astui diacon cuvios,
Induplec pe zgrcitul i priimi bucuros.
Rmind, cum zic, in curtea-i era ca i stapAn,
Fiindcii diaconul Badea era de vrstli bdtrn;
El sta pentru fiecare socotelile srt dea,
In care cu prisosintrt zgrcenia-i se vedea;
Dreptul de la unul s'altu1 tot sd rupd ii placea

Si filr s cheltuiasca, iar strnsoare i fcea.


Diaconul Badea vdzndu-1 facAnd acestea de rost,

S'a 'ncrezut frd 'ndoial cii banii ai lui au lost,


Si gndindu-se 'ntru sine de cugetul ce-1 mustra,
Cii cel ce-1 imbogtise acum slugil ii era,
Socoti s-1 departeze cu oarecare mijloc,
Supt ascuns ceva bani dndu-i s trrtiasc. intealt loc;
Si 'ntr'o zi porunci
casil sii facti cte-va pini,
Lisa' de filinii neagri i alb, de cloud mini;
Si coca pinilor albe cu un cutit despicAnd,
A bagat hi tainii galbeni, cte-o sutii numrnd ;
$i astfel dupti ce-o coapse si le scoase din cuptor,
Il chem ca
trimeatrt la un sat mai departsor,
Ia i nali calul cel iubit al meu,
Cu care din-sricie m'a ridicat Dumnezeu;
ins cu ale lui toate, desi nu sunt asa noi,
vie banii 'napoi:
Dar poate din norocirea-i
na aste trei pini albe sii le minnci tu pe drum,

Na de prisos s'una neagri, 61 nu stria'. oqicum.


El dar cum insel calul, dupd cum i-a poruncit
Si a plecat s se duc la satul cel rnduit,
Dacrt merse o bucat, aproape de un alt sat,
S'a rupt chinga, fiind veche, i aua s'a risturnat;
El zgrcit fiind din fire, sa nu dea din mnrt-i ban,
277

www.digibuc.ro

A luat o parae albd s'o dete unui satean,


Cernd sa-i dea pentru &rasa o chinga vechivard iar,
Care si'n data ii dete, bucurandu-se de dar;
De aci 'ncalecnd iarasi si la drurnul salt plerand
I s'a rupt pofilu'ndata, pe o cale cobornd.
Cu destula greutate ajungnd iar la un sat,
Sa cumpere de la hanuri, cu bani nu s'a indurat;
Ci hid iar alta paine, din albe, care avea
5i unui satean o dete, un pofil mai vechi sa-i dea.
De acolo plecnd iarasi i mergnd On' la un
I s'a rupt in bucatele i putregaiul de frail;
Acum scoase din desaga i acele doua pini,
Una neagra s'alta alba si stand le privea in naini,
Zicnd: De voi da pe neagra ca sa cer un fru cuiva,
Nepretuind-o atta. pentru dnsa nu-mi va da,
Dar dndu-i aceasta albi stiu ca prinde bucuros;
Si mergnd o dete 'ralata pentru un few ruginos.
Stenii aceia rasa painile albe hand
5i de ele fiecare intru sine judecnd,
Cel dinti zise in gndu-si: Ce jiinbl, ca cozonac!
Cine stie din ce parte o avu acel sirac!
E buna si o mnnce bineficatorul meu,
Ca cc folosesc c'o Vaine, si stau sa o mannc eu?"
pe un crawl s'a pus
Zicnd el aceasta
5i la mos-diaconul Badea, sa o dea plocon s'a dus.
Al doilea satean iaris, la painea alba privind,
Zise i el intru sine, ca i cel dinti gndind.
mergnd ingrab, se duse cu painea de capatat,
Tot la mos diaconul Badea carele 1-a ajutat.
Al treilea astfel iards, in gndu-si a hoilirit
5i lui mos diaconul Badea, o duse numai deck.
Care cte una, una, aceste trei albe paini,
Dupa cum le-a dat intocmai, viindu-i ianiii in maini
S'a mirat diaconul Badea, zicnd: I na gndeam eu
altele impotrivri vaz cd. face Dumnezeu!"
Dupa trei zile zgarcitul, cnd s'a 'ntors din acel sat,
Chemndu-1 diaconul Badea pinile i-a artitat,
278

www.digibuc.ro

Spuindu-i cum i hi ce chip sitteldi i le-au adus


Si iaU (despichnd phinea) galbenii care i-am pus;
Aa dar nu-s ai thi banii ce zici cli. i-am grisit eu,
Ci poU mrturisi singur ca mi-a trimis Dumnezeu.

LXIV. Despre eumplitate iar14.

Ca sh desbrace un sfnt s imbrace pe


Cu coliva omeneasch ca mortii
pomeneasch.
Face pomana fuird voia lui.

[CACIITLA POMANA]

90. Povestea vorbii.


Un ligan, cam pe la munte,
Vrnd treach pe o punte,
Din inMmplare ii scaph
Caciula din cap in aph.

5i neputnd sa se 'ntinzh:
Cu iuteahi sh o prinza,

Se uita la ea cu jale,
Cum slta pe ru la vale,
Zictind:Du-te dar mai tare
CA tot aveain gaud imi pare,

Ca sh dau tati o cand


5'o chciulti de pomand.
Aa facem i noi poate,
De unde nu putem scoate,
Zicem vorba cea ob.5teasch:
Dumnezeu s priimeasa
[De la zgircit,

Nici dracul nu furri thmhie


[de la el.
Tremurh duph un nap
Ca de ochii MI din cap.-5i,
Shracului in loc
dea,
Inchide ochii a nu-1 vedea.

[Ca,

Punga i-a fricut phiajen la


[gurh.-5i,
In casa-i pimen nu gseti
Un oarece sh orbeW.-5i,
Rabdri parch e de fier
5i-i crap ochii de ger.Cd:
Se 'nvele*te cu ipingeaua

5i se scarpina cu surceaua.
Cine-i tine haincle

Me lui sunt numai pe jumhlatc.


C ale sgrcitului,
Cele drepte sunt jumiltate ale dracului, iar cele hedrepte cu
[striphn cu tot.
In casele zgarcitului nici oarecii nu se due,
279

www.digibuc.ro

C'd
Cdci, el dacri nu mnnca nici ei nimic nu apuc'.
Si
Urine le sade pe fn.
Nici mdnncil, nici va sd lase
De aceea
miroase.
Calul mdcar
n'ai indurare de omul c5iare, cnd vezi cd-i atarnd
[picioarele la vale.
De la bogatul calic,
El
Nu poti apuca nimic.
Se plnge cd n'are dinti
Caci,
S'apoi roade la cojiti_

necaz "Mar

Dar,
i singur ce rnnncii.
Porcul tot strnge, se 'ngrase bine,
Si,
Dar pentru altii, nu pentru sine.
Dar firsd,
Milgarul card pentru alU povard.
Porcul tocmai dupd ce moare,
i atunci,
Pe toti saturtt de unsoare.
Unii salad si Ovesc,
Mtii beau si chiuiesc.
Chrar

[DISPUTA INTRE MArMI, PICIOARE


PANTECE].

91. Povestea vorbii.


Picioarele ostenite

minile obosite
Stnd, pe pAntece certa

ZicAnd :Tu pntece crude


Nu stii mulled, nu stii trude
Deat a te desfata.
In lene 'n trndvie,
Astepti d'a gata sd-ti vie,

Noi sd-ti ddm s te lir[nim.

Tu nu cruti nid finer*,

Tiran esti pe bdtrnete,


Nu lasi s ne odibnim.
Ziva 'ndatd cum se face,
Incepi sA nu ne dai pace,
SA ceri s minnci, s bei,

Ne mi pe noroi, pc ploaie.
Pe ger, vant, viscol, nevoaie,
Noi sA muncirn. tu s iei.

Dar stdi, d'acurn inainte,


Vorn face noi mai curninte
nu-ti vorn mai da mer-

280

www.digibuc.ro

[tic,

Precum iatri i Iti spunem,


Ca d'azi hotArare punem
Si de loc nu-ti drim nimic.
Pntecele le rspunse,
SfAtuindu-i cu cuvnt,
Zicnd: Frati, v rog cu bine,
Nu NA maniati pe mine
Cil eu vinovat nu sunt.

Voi asa sunteti ursite,


Chiar de cnd sunteti croite,
De vesnicul Ziditor,
S'alergati pe vai, pe munte,
Peste mari, sa faceti punte
i

prin

[nor.

S munciti pe rau, pe bine,


S'agonisiti pentru mine,
Sa-mi dati sa mnnc, sa
[beau,

Si geaba-mi ziceti aceste,


CA iaras pentru voi este,
Aceea ce eu vii. iau.

Si-ti faci ale tale dresuri,


Avem cap de priceput.
Noi hotartit iti mai spunem,
Cii piciorele'n prag punem,
Si vorba nu ne schimbam,
Nici un cuvnt nu mai poate,
Din pepeni, a ne mai scoate;
Supunere ca sa-ti dam.

Ia-ti dar prastia i hamul,


Pune-ti in cumpand dramu],
Si masurile fi ia.
Du-te i tu de munceste,
UstigA i te hrneste,
Cu vorbe nu 'ntrzia.

Cii nici cat un fir de ata

Eu vA imputernicesc,
Far' de mine
fi moarte,

N'ar fi cine sii va poarte.


Eu pe voi vA crmuesc.

bate capul de geaba,


Ca nu mai faci cu noi treabrt,
Ti-am spus-o dintru'n[ceput;
Ca-li vorbesti la interesuri

Nu sta sa ne dai povatil,

Pentruca voi far'de mine


Nu yeti putea fi in bine,

Winne iar necrijite,

D'aste vorbe d'ale tale,


Gogosele, trancanale,

Suntem sAtui de ajuns.

La aceste rase, tunse,

Faripi prin vnt

Suparate, indarjite,
Pntecelui au raspuns:

Nu-ti dam prin gura sii


[tragi.

De tine nu ne mai pasi,


Unde o esi sa
Macar in tun sti ne bagi.
Cu asemenea cuvinte
281

www.digibuc.ro

Si judechli frh minte,


Pe pntecele certnd,
Indath it prdsirh

Si la treaba lor pornirii,


De necaz tot ocarnd.
Deci astfel dacii umblara
Si'ncoace, incolo miscar,

Farh a 'ngriji de el,


Incepurd s se rnoaie,
De lesin s se 'ncovoaie
Si sh miste 'ncetinel.

Oasele bor parch-s coapte,


Muncind din zi prin'n
[noapte,

De dnsul a ingriji,

Zicnd:Asa e cuvntul,
De cnd lumea si phmntul
Ca, omu'n fiece zi,
Trheste cu bhuturti
Si cu ce bawl in guril,
noi dar ii vorn pzi.
Mai zice o vorb inch:

Intr'acea zi, se tArr,


Dup cum si hothrar,

Cu vai, cu chiu si abia.

A doua zi, opintird


iar se mai bizuir

Cu a muri
A treia zi cnd vzuril,
C de loc nu mai putura,
A umbla si a misca,
Cunoscurh ca-s gresite,
$i de tot tichlosite,

De nu i se vor pleca.
Si lephdnd hcea ur,
Cu dragoste incepurh
A-i da iar merticel,
S'acuma de multe ori inch,
Ii dau mai mult de mannch,
Pn cnd 414 si din el.

II indeas, vrf ii face,


Numai ca sa aib pace
Si a nu-1 mai nechji,

Cine strnge nu mnnch,


Crhmde,ste pentru alti,

dch mor strnghtorii


$i ramn risipitorii,
Ei stiu sh fie galanti.
Nu grrunddi dar, creoine,
Ci muncind, trheste bine,

Ca cu bani n'o sh te 'n[gropi.

Nu-ti trebue sa-ti ramie,


Deck numai de thmie,

De trei scnduri si de

[popi,

Pnh trilesti fh-ti pornanh,


Nu zgArci mna-ti dusman,
Intinde-o la sdrac;
Cil singur ce dai de sine,
Aceea vine cu tine,
Nu ailii ceea ce-ti fac.

Preghteste-ti pe placere
Si sufletul cum iti cere

282

www.digibuc.ro

Sh ghse5ti uncle te duci,


Cil precum iti vei a5terne
Si cum iti vei pune porno,
A.5a o s te i culci.

Ca s nu dai de belele
Si de vreun necaz greu;
Legea, pravila cinste5te,
Urmeazii .5i le phze5te,

Ch a5a va Dumnezeu.

Phze5te-te 5i de rele

LXV. Despre hIcomie iart

i nemullumire.

Cd,
Lacomia de multe ori strich omenia.
D'aia n'are ursul coadh.
Ochii omului sunt din mare cil se bucurh tot la mare.
[Dar ce folos de o fi,
Ch,
Lacom la hoghtie i shrac la minte.
Si,
Musca pentru putind dulceath i5i rdpune viata.
5oarecele nu'ncape pe gaurh i ei-a legat 5'o tigvh de coad.

[ De multe ori,

Cine imbrhti5eazA multe, putine adunh.

CAci,

Doi pepeni inteo mnh, nu se pot linea.


Cu c...

dou luntri nu 1)90 edca.

De 5i,

Ochii vad, inima cere, dar e rdu cnd n'ai putere.


Ti-e drag cu doi pesti in oal i coadele afarh.
dai, el nu zice ha.
Lacomului cht

Si

Mhnnch pn dA din el.


De la cinci phini miezul 5i de la nou colaci coaja.
Zicnd:
Se inchinh phntecelui.
Dou'A hathi strich, dar cloud mnchri nu strich.
Dar,
Lacomul de putin nu se mu1tume5te.

One nu se multumege de putin, pierde 5i eel mult.

De

[aceea,

El
Cel nemultumit trhe5te nefericit.
Nu se multurne5te nici in car, nici in cAruth, nici in sanie,
De multe ori mush,
[nici in teleguth.
Vrnd s aibA armAsar, ajunge de la cal, la mAgar.

283

www.digibuc.ro

[MAGARUL DA DE GOL]
92. Povestea vorbii.
Unul avAnd poftil s meargd la tad!,
Dupd* trebuintd inteo zi de varA,

Duandu-se'ndata la un oarecare,
Ceru armsarul, stiindu-1 di are.
Acel ii rAspunse:
Frate, rAu imi pare,
C'ati sluji l'aceasta, nu-s acum in stare,
CA nid trei minute nu sunt incal bine
De cnd 1-am dat altui, prieten ca tine.
El it rugA jarA, zicnd:
Dd-mi dar calul.
E! frate, rAspunse, cnd i-as spune halul,
De milA i-ai plnge si nu mi 1-ai cere,
CA sta'n grajd sAracul numa'n trei picere.
El il rugd
incai mgarul.
Apoi 1-am dat, zise, tot cu armrtsarul.
Cand zise aceasta, in grajd dobitocul
A zbierat mndat, viindu-i sorocul,

El auzind rise:
Cum nu e aice?
Uit-te, el singur, cd e in grajd, zice.
Frate ii rspunse, n'am cinste la tine,
DacA crezi mAgarul, mai mult dect mine!
Tu nu stii
lume e zicala asta:
CA, sd nu-1i dai altui calul i nevasta?
Si pe laugh* asta mai e o poveste:
Frate, or nefrate, brAnza pe bani este.
Asa dar,
Omul la Devoe miroase
ce nu-i voia.
De dorul fragilor mAnncii frunzele.
Sau,
Inghite la rdbdAri prjite.
Cdci,
Lucrul strAin nu tine de cald.
CA,
Tocma cnd l'U pas& fArA ansul te lasA.
DacA nu ti-se trece vorba, nu-ti mai rAci gura.CA,
DacA nu esti vrednic la o treabA,
Nu-li bate capul .de geaba.
Precum rice:
Nu-ti este puterea, eat iti este vrerea.
284

www.digibuc.ro

[BARBA CARUNTA]
93. Povestea vorbii.

Un turc care n'a mai fost,


Intru nici un f el de post,
Ducndu-se a cerut
Un post, care i-a placut.
Cadiul 1-a cercetat,

Dupa jalba ce a dat


vAzAndu-1 tinerel,

Ne avnd par alb de fel,


CunoscAndu-1 si cam prost,
Nevrednic de acest post,

Ii zise lui:Fatul meul

Voia ti-as implini eu,


Dar de postul ce-1 voiesti,
Inca foarte tAnar tsti,
Ci un altul sa-ti alegi,
Dupa ale noastre legi,

Iar in acel post poli fi


Barba cnd i(i va albi.
Insa prea mult dorind el,
A-1 orndu-i 'n aca,
Cu mintea lui cea de prune,
Raspunse marelui turc:
Efendim, sAnt ihtiar,1)
Barba-mi este alba, var,
Dar drept sa-ti marturisesc,
Eu o cdnesc si-o 'negresc;
Iar de cere acel post,
Ca s fiu alb cum am fost,
Pot frA sA zabovesc,
SA o spal i s'o albesc.

Deci dar astfel el mintind,


(CA o va albi gAndind),

Voia dacA si-a luat,


DupA leacuri a plecat;
5i'ncoaci incolo umblnd,
Pe unii alti 'ntrebAnd,
qhvi li auzeau, rAdeau
e nebun credeau.
Dar el searna nu baga,
Vrea sa se facA aga.
umblnd din u.5i in usi,
Intreba babe, mAtusi,
Cu fAgadueli de bani,

Sa-1 fac de mai multi ani.


asa cnd obosi,
0 sarlatana gsi,
Care i-a fagaduit
CA-1 va albi negresit,
Numa'ntAi sA-i puie ei,

In mAini cinci sute de lei.


*i il va face de grab'
Ca colilia de all).
El auzind. bucuros,

Puse banii 'ndata jos


*i spre a o rnultami,

Inca o mai darui.

Matusa banii luAnd,

II opri aci, zicnd:


*ezi pAn sA tArguiesc
Ace lea ce imi lipsesc.

5i mergAnd in acel ceas,


Ii aduse intr'un vas
0 apa ce a vrut ea,
Numai banii ca sa-i iea

1) Bittran.

285

www.digibuc.ro

Tocmai dup cum doresti.

Si 'ncepu a-1 invata,

Asa dar el ascultnd


Si la casa sa mergnd,

Cum a o 'ntrebuinta,
ZicAnd:lacri! (vai de el!)
$i sii faci intr'acest fel:

Cu-acea apa a fost dat,

Acasti acum mergAnd

invtat;
Dup curn
Si'n loc barba a-i albi,
Incepu a niipArli,

Si asta apa lund,


SA torni intr'un vas din ea

IncAt intr'un dell de ceas,


rimas ca de brici ras;

Si. 'ncepi barba a-ti muia,


FrUMOS de jur imprejur
Sa nu rimAie cusur;

S'atunci cunoscu c'a fost,


Nevrednic de acel post.
Prin urmare,

Si in trei zile de rnd,


Tot asa cum zic facnd,
O s te vezi cum albesti,

Camila vrnd srt dobAndeascrt coarne si-a pierdut i urechile.


Omul nemultumit fuge de bine i da paste mail:wine.

Sare din lac in put.


Ajunge de la moarA, la rAsnita.

LXVI. Despre laude.


Veda binisor in punga,
Are ochii ce
ungrt.
dat cu mAinile in foc.

$i

E gros la ceafa, are de ros.


Are chiag la inirna '(chimirul).
E ca un stup neretezat.

Trileste din seul


Dar
Are de moat* nu-i e fric sii moarA.
La parul laudat, cu sacul mare sil nu to duci.
Cnd esti poftit la vr'o masA, pleaca satul de acasii.

Dar,

Nepoutitul scaun n'are.


Si,
Craina care cnta seara, dimineata n'are our'.
Lauda de sine pute.
Ca
Ci,
Cine se lauda singur, se ocaraste pe sine.
Lumea sa te laude, cAinii las sii te latre.
Vorba Aluia,
Lisa,
Pe mine Cali cAin1 m'au litrat, toli au turbat.

286

www.digibuc.ro

Cine are vecini rAi, se laudA singur.


la-1 dupil mine cd-1 omor.
Cum se luda,
Laudii-te guril, c pumnii curd.
CAnd cram la mama si eu stiam s cos, di mama impungea
[si eu trgeam acul.
Tot liganul i laudA ciocanul.

I GEAMBAKL]

[TIGANUL

94. Povestea vorbii.


Mergnd la blci, un ligan

Ii da de incere un bid

Se'ntAlni cu un Oran,

5i la dinti dacA-1
Ce imi ceri, 11 intreb,
Fast mArtoagd de cal,
Ca sA-1 arunc dupa mal?

Si stnd se ruga de el,


Mdi romnel!
Zicndu-i:
Tot mergi la Al blci in deal,
De ce nu-mi lauzi st cal!
Fri-1 tnr, fa-1 mnzulet,
CA li-oi drege vr'un ciure1.1)
Or ti-oi pune vr'un potlog; 2)
Laudd-1, asa mii. rog!

llomnul ce aci sta


5i la dnsul asculta,
Ce! jupne, zise el,
Nu te uita ca-i astfel,
Uite, zboara ca un zmeu,
N'am bani ca 1-as lua eu!
Intrece pe armsarul,

Pranul fiind iar un

N'are ce-i face ogarul.

Ca sit-1 poci vinde cu pret;


FA-mi st bine romnel,

spun drept, pcat ca-1

Dtii de palavre cam bun


treabd neavnd,
Cu tiganu'n bAlci mergAnd,
Stain cu el in obor, 3)
fie ludator.
5i zAbovind ei ctvas,

Iaca vine s'un geambas,


Care era iar tigan,
Geambas Rid( nici un ban.
Privi calul colea, ici.

[vinde,

Dar nici, cu dnsul nu-1


[prinde,

Ca nu ii tie merchezul 4)
5i s-i piphe lui mezul;
El e stApAn, cum vezi bine
*i nu il tie ca mine:
Mergi cu el la vntoare

5i uite, i fac prinsoare,

sita.

1) Diminutiv dela ciur


2) Bucata de piele pentru carpitul ghetelor
3) Targ de vite.
4, Rostul.

287

www.digibuc.ro

lepurile 'n ptirliturk /)


Dai cu el pn'arturA
$i In fuga lui a mare,
Il prinzi cu mna calare.
Tiganul ce 1-a adus
$i s-1 laude 1-a pus,
Cum chsca gura la el
$i il auzi astfel,
Zise:

nul uite aici,

D'ar fi calul meu cum zici,


Ca e armsar si mnz,
Pre legea mea nu-1 mai vnz.

La ispravnic cu dovezi,

Pentru calul eel furat:


Ispravnicul 1-a intrebat:
Ce etsti ligane?Geambas.

Dar calul cum II furas?


Sri m bath' Dumnezeu,

D'oi fi furat calul eu,


Calul, zu, e vinovat,

El pe mine m'a furat.


Auzi, auzi cal miel!

Cum te-a putut fura el?


Coconasule! sii-ti spui,

Dar geambasul, neaos hot,

Eu vrnd pe el eh ma pui

Deprins la asa negot,

S ,fac Imprejur un cerc,

Stai, zise, s-1 incerc eu,


Sa-mi dau si cuwintul meu.
$i cum 1-a incalecat,

Sii Wiz cum e, s-1 Incerc,

El, cum 1-am inchlecat,

Drept la-Giurgiu a plecat.


Ei au rmas asteptnd,
Cine stie pnd cnd,
(Liguditrosul rznd

$i vnztorul plngnd).
$i sracul prigubas
Tot crtutnd pe geambas,
11 gasi dupa un an,

In crciuma unui ban;

$i ducndu-1 in obezi, 2)

Spre Giurgiu a apucat;


$i fugit fugil pogoark urci
Ca s mil vnztt la Turci.
Gaud la Giurgiu ne-am wizut

El turceste n'a stiut,


Ci ct stiam eu nitel,
Ciat, pat, 1-am vndut pe el.
Dar banii ce i-ai fcut,
Dacti zici 6 1-ai vndut?
Ma temui de niscai hoti

$i-i bui de loc pe toti.

LXVII. Despre Imprumutare si plat.


Cine bate la poarta altuia, o sa bath' si altul la poarta ltd..

[ $i,

Cine cumpr In dator, plteste de douti ori.Desi mid zic:


Sau,
Scrie pe lumnare pentru neuitare.
In loc de plath spatele ti-aratd.
1) UrmArire vajnicA.

2) Fiare, lanluri.

288

www.digibuc.ro

Ai carte? ai parte; n'ai carte? n'ai parte.


Nici usturoi am mncat, nici gura nu-mi pute.
Sau,
Nici n'am mncat miere, nid la inim n'am durere.
CA,

Dai, n'ai. -- Si,

Lesne e a da si-anevoie a lua.

CA,

Cnd ii dai, ii fed iapa, si dud ii

ceri, ii rnoare mnzul.

[--- 5i,

Tu umbli dup el cu mila


$i el dup tine cu pila.
FA bine, sti gdsesti ru.

Povestea Aluia:

Ai dat un cazan mare s'ai luat o cadare.

Dedesi si luasi din secure toporas.


Lisa,
Odat vede nasul buricul finului.
De aceea:
De ct sa-ti dan si s ne sfddim,
Mai bine tot prieteni sil fim.
CA,
De frate imi esti frate, dar brnza e pe bani.
S'a bgat brnza irr_putiiiii.
A'nlarcat Murgana.
S'a isprvit de moara.
Am vAzut in Virg de vAnzare.

Sau,

CA.,

CA,

Mila imi e si de tine, dar de mine mi se rupe inima,

Climasa e mai aproape de piele.


CA,
Pe altul cine plAnge, ochii lui isi scurge.
CAinele imbiltrneste de drum, iar nebunul de grija altora.
[Cum zice un proverb turcesc:

Eu dator si tu grije duci?

Adic:

Arde lumnarea noastril,


Pe socoteala voastr.
Ci,
Cu radele sd mAnnci, sa bei,

Daraveri sti nu aibi cu ei.


CA,
Imprumuli pentru dobnda si pierzi capetele. 1)
AdicA :
Pentru un cui pierzi potcoava.
E mai bine cAnd,
Iei c'o mnd si dai cu alta.
Iar,
Cine n'are cal, sil urce pe jos la deal.
Dac n'ai treab fri-te martor, iar dach ai bani, fit-te
[chezas.

Dar insd,

1) Capitalurile

289

19 Anton Pann

www.digibuc.ro

Datoria nu moare niciodatil.


Ca,
Te trnprumuti nude, gardul se prApAdeste, datoria nu

O ceri rasa s'afaatil,

[putrezeste.Si,

O dai cu vrf si'ndesatd.


TAgrtd 1) ruptd te 'mprumutA, si cere la soroc
[sac nou in Mc.
Cum era, build rea, irni fAceam treaba cu ea.
Sacul finului e tot nou.

dai
ZicAnd:

[SACUL IMPRUMUTAT]

95. Povestea vorbii.


Unul se imprumutase dela final sAu un sac
Rupt, prlipddit, plin de petici, ca al unuia sdrac.
Dupd celi isprdvi treaba inapoi nu, i l-a dat,
Ci, ca pe o treantd vecbe, intr'un colt ha aruncat.
Dupd ce a trecut vreme, finul sAu la el mergnd,
A cerut ca
dea sacul, cam cu rusine zicnd:
Nasule, nu cumva mai tii acea rupturd de sac,
CA uncori i cu dnsul cte-o trebiseard fac?
Nasul, care nu'ngrijise de un astfel de sac rAu,
CAutnd i negAsindu-1, zise dare finul situ:
E-ei! fine, cine stie unde o fi aruncat!
pnil mai deunzi li vedeam colea sub pat.
Finul pe Mc schimbd vorba, zicnd:
Ce fel?... Ei sarac!
S'a pierdut!... Si era uite, o bundtate de sac!De aceea dar
Cine are barbd srt-si cumpere i pieptene.
Cad,
De la un rdu platnic i cu cenusa durrA yeti% sau un sac
de paie sd. te rnultumesti.

LXVIIL Despre cei co piling (le copii.


Dect sA. f bogat (de copii) i sA n'ai ce mAnca, mai blue

sd fii sdrac si sA aibi bani multi.Sau,

1) Traist

290

www.digibuc.ro

Sii

fii cat de srac nurnai sit aibi. bani multi.

De copii, de barb i de coate goale s nu te plngi

Deck sl, zici: Vai de noi!" mai bine: Vai de mine!"


Deck orb si cilare, mai bine schiop i pe jos.
Chelului ce-i lipsesteP Tichie de margritar.
Zamfirica toate le avea, numai topi1) ii lipsca.
De copii case sparte, nu s'a vazut.
Creste pui de sarpe, sIi te muste.

Dar

[CELE TREI SFATURI]


96. Povestea vorbii.
Un britran odinioarrt sfarsitul sin cunoscand
Si vznd crt o si moaril, bani, avere neliisnd,
Chiemi s vie la sine, pe fiul su cel inbit
Si cu cuvinte putine, in .astfel 1-a povaluit:
meu, eu mor acuma i alt nimica nu-ti
Deck trei cuvinte numai, in eel mai din urmrt ceas.
Care ca p'o bogtie s ti-le pstrezi de mic,
Sd le aibi la brbtie, aceste ce ti-le zic:
P'al tau stiipan sau mai mare cu dreptate sa-1 slujesti,
Dar bani s'au vreo imprumutare sii nu-i dai, s te prtzesti.
Pe nevasta ta in viat din inim s'o iubesti,
Dar nici cat un. fir de ati, taina-ti sii nu-i dcsvlesti.
Pe copiii tii, fireste, o s-i iubesti dc-or
Dar fiu de suflet nu creste, cri n urmit te vei ern.
Aste ale lui cuvinte ca o diata fiind,
Le tinu fiul su minte, ce 'nchipuesc nestiind.
Omul lima din natur este fcut curios,
Cat s-i dai invatatura ii este far' de folos;
Cci el prt mi incearc orsice va auzi,
Neted lui nu-i vine pared odihnit a le pzi.
Sa-i spui c'o sii patimeascrt, sii-i spui ca se va jertfi,
1) Coade de par

291

www.digibuc.ro

El va sa le pipaeasca, sil vaza asa vor fi?


De aceea dar ferice dela cel ce va primi,
Ceea ce lui i se zice pna a nu patimil
Asa s'acest, prin urmare, lngd un stpn fiind
$i cu buna sa purtare mai mult vreme slujind,
Crescu, veni'n barbatie, fu cuminte, bani facu,
Se insura, luII. sotie o fat care-i plcu.
Se iubeau cu osebire, unu p'alt se mngiau
cea mai mare unire, in viata lor trdiau;
Ii venea in multe rnduri, sa-i spuie cte ceva,
Dar se oprea, stnd pe gnduri, sII. nu greseasca cumva.
Intr'acestea, vine vreme, Para el a cugeta,
Ca staptmul sau sa-1 cheme sa cear' a-1 imprumuta.
Zicnd ca-i trebui acuma o mie de lei sa-i dea,
Ca sa implineasca suma, pentru graba ce-o avea:
$i ca, dela oare uncle niste bani cum i-o veni,
Indata ii va rspunde, fra a idai pomeni.

El i iubea pe stpnul, cum i pe. loc a gndit,

Cum ca tatal su btrnul sa nu dea 1-a sfatuit.


Dar socoti iar in sine ca, poate, n'o fi nimic,
Ia sil-i dau eu lui mai bine, ca btrnii multe zic."
raspunza banii deli,
Dupa ce-i da, st se uita,
Stapnul su iaras uit cii bani are 'mprumutali.
Daca vede ca tacere de banii lui s'a facut,
Merge inteo zi si-i cere sa-i dea acel imprumut.
Stpnul su auzindu-1 bani imprumutati cernd,
Il marl izgonindu-1 cu injuraturi zicnd:
Ce bani sunt dator eu tie?... Om viclean i prefacut!
De unde ai tu bogalie sa-mi dai mie imprumut?
Nu-mi esti tu, slugg mie de attia ani trecuti?
Eu iIi dau tie simbrie, s'apoi tu sa m 'mprumuti?
uitat,
Ti-am dat, sracul de mine dar se vede
Ia
aminte bine si nu intra in pacat.
Auzi! auzi! viclesuguri! sa nu stiu eu ce lucrez!
Ia vezi cu ce mestIsuguri va sa mii faa sa crez!
Iesi afar& de ma Iasi, nu ma face sa turbez
$i s nu-mi mai calci in casa ca mii. pui de te pisez.
292

www.digibuc.ro

Esti un hot, un porc de cine, nu voi sit te vAz mai mult.


Nu esti vrednic d'a mea phine, fugi, piei dintr'acest minut!
Iei bietul orn iindat nechjit i amdrit,
SA nu sar sA-1 i bat& cit destul 1-a ocarit.

Pe drum zicnd intru sine: ha' una s'a 'mplinit,

Din cele trei ce pe mine tatl meu m'a sftuit"


Trecnd ceva dup'aceasta i copiii lui murind,
LuA un srman nevasta sd-1 creascA c'al ei dorind;
Vrnd si el ca s nu plng, pentru care i-a ntscut,
Nu vru voia s-i infrngA, o las i 1-a crescut.
Dupt ce fcu aceasta, cugetul tot ii muncea:
Acest copil i nevasta, ce mi-o face, el zicea
Nu o fi de geaba zisul i sfatul cel pArintesc.
Voi inch' 'ngrab sa-mi vAz visul, s'apoi sA mA odihnesc".
Ma 'nteast cugetare fur el un copilas,
D'ai stApanului, pe care il duce in alt oras;
'Apoi dupA ce il last, o cdmsut'a lui ia,
0 sngereazg, s'acasa se 'ntoarce in grab cu ea.
DragA nevesticd! o taind s-ti spui a vrea,
Zicnd:
Dar mult mli. sfiesc de fried, c5, n'o vei putea iinea.
RAspunse ea:
Vai de mine! De astfel m socotesti?
Asa cinste am la tine? $i'ntr'atilta te feresti?
Mit iartii dar, clii zise, tu stii ca stApnul meu,
Cand i-a trebuit, trimise de 1-am imprumutat eu
Si in loc sit mi-i phiteasca m'a 'njurat, m'a necinstit,
Ca p'o albie porceasca m'a fAcut i m'a gonit;
D'acel necaz i eu dart smbetele i-am purtat
$i tocmai in ast scant, cum am vrut mi-am rsbunat,
Cit 'ntlnind din intmplare pe al su copil urit,
deprtare ducndu-1 1-am omorit;
Il momii
Numai asta crandsut,A, avnd pe el, o luai,
Ca s prinz vr'o prAlut,A, cu clnsa nu-I ingropai.
Dar sit' taci dragul. nevasta, st nu-ti iasA vre-un cuvint.

C'apoi ait! din lumea asta cum vei spune, pierdut snt.
Vail cum pot eu sit crcnesc?
Nevasta incepu s zicA:
Nu vezi cA trernur de fricA, numai unde mt gndesc?
Ba sA tAcem, zAu, ca zidul, ca. nu-i lucru sA-1 vorbim,
293

www.digibuc.ro

De se va afla ucidul 1) cu toii ne prapdim.


Lasandu-o dui" brbatul in filgaduiala ei,
Astepta sil vaza sfatul de va avea vr'un temei.
Stapnul prin tot locul copilul isi euta,
Muma-sa-1 jelea. cu focul si'n destul se vita.
Inteaceste ucigasul, ca sa zic acum astf el,
Ce omori copilasul, cum a -spus nevestei el,.
Nu stiu pentru ce pricina ca nevasta s'a certat

Si la acea a ei vin ateva palme i-a dat.


Ea pe loc
afarrt inima'n guril i ia,
Si tip& racneste, zbiard: &oleo i vai de ea,
Srili, ma junghe barbatul, ho(ul, talharul de cling.
Cum omori i hlatul stapnilor si, ce-1 plang"

Oamenii cum auzir, au alergat de I-a spus


indata, strji venir de il duser pe sus.
Ducndu-1 la judecatii dup cum a fost
Fr prelungire 'ndata la moarte fu hot-irk.
Care vzand vinovatul ce ruga'l ingddui
Ca diata, sau legatul, pe scurt
orndui:

Si 'ncepu 'n vileag sa zica:Eu am treizeci mii de lei,

Dragii mele nevestic ii las zece mii -din ei;


Cinci mii las la baiatul ce-1 crescui neavnd prunci
Si ceilalti ii las la gadea, ce m'o agata de furci.
Auzind biatul suma ce gdii o hotara,
Uita mila, ca i muma, i sari a-1 spnzura :
Ii arunca streangu 'ndat zicnd :
Gade ma fac eu,
Am drept l'aceasta diat, ca la a tatalui meu,
Deci dupa ce 'n paza mare pe vinovatul 1-au dus,
La locul cel de pierzare i il inhtarA 'h sus;
$i cand tocmai se suise &lea cu streangul de gat
Atungi gura isi deschise cel de moarte hotrit:
Si'ncepu o cuvntare la auzul tuturor,

Pe care o strig tare in chipul cel urmdtor:


Stati, crestini, nu ma rapuneti s'ascultati al meu cuvnt,
L'alta pedeapsa mA puneti, c'atat vinovat nu sant.
Dau stapnului meu veste si-1 rog sa-mi fie milos,
1) Crima

294

www.digibuc.ro

Ca copilul mort nu este, ci e viu i sunatos;


El este in deprtare dat de mine 'n pansion
Si'n prea buna cautare se afla ca un cocou.
Dect asta a mea fapta numai cercare a fost,
Pentru povata'nteleapta a tatalui meu celui prost,
Care mi-a zis srt tiu min te, sfatul salt cel prtrintesc
aceste trei cuvinte cat traiesc sa le pzesc-;

Adica: p'al tau mai mare sau staprt nu 'mprumuta.


Taina iti pazeste tare de catre nevasta ta
sa nu ,iei in viata, copil de suflet s cresti;
Pzeste a mea povata, de vrei sa nu te caiesti",
Dar eu nu m'am putut teme c'oi ptimi vreun rau,
Ci le 'ncercai dup vreme, ca un prost i nritru!
Mi-a zis tatal meu, batranul, i eu nu 1-am ascultat,
Imprumutai pc stapftnul i ura mi-am castigat.
Spusei in urma nevestei o taina ce o facui
Si dupa pra acestii, iata, viata imi rapui.
Crescui copil, uite-1, Ode; el imi e spanzurator,
Lumea plnge si el rade ca il las mostenitor.

LXIX. Despre fagiidneli si daruri.


Ce e'n mn nu e rninciuna,
Dect o mie de vrabii pe gard, mai bine una in mn.
Dect la anul un bou, mai bine azi un ou.
C
La anul or armasarul, or samarul.

De cat doi ti-oi da", mai bine un na".


Tragi nadejde ca spanul de barba.
Cum a zis o fata:
Nita nu m'oi veclea cununata, nu m tiu ca sunt
[maritata.

Ca,

Eu de fagaclueli am o lada indesata cu genunchele. E *o


[vorba:

Caprelor, mugurul ala voi o sa-1 mncati.


Trileste, murgule, la Pasti, iarba verde S pasti.
Dect in fata ariei, mai bine in capul locului.
Ca
Fgaduiala data e datorie curata.
De aceea,
Nu fgadui ce nu poti implini.
Ca,
295

www.digibuc.ro

Pe unde iese cuvntul, iese i sufletul.

S nu fie vorba
[aia :

Un intelept fgAdueste si un nebun trage nadejde.

Un nebun arunca o pi atrd in girla i o mie de in telepti


[nu pot sd o scoat.
Numai micro zictuid, gura nu se indulceste.

Vorba asta e de &and cu mosii putrezi.


Dar la' dar merge si cinstea imprumut.
Insd,
Ce lie nu-li place, altuia nu face.

Magarul de dar nu se mild pe dinti.


Darul nemultumitului se ia.

[PESCARUL $1 S1TLTANUL].

97. Povestea vorbii.


Spun ca un sultan odat care des tip til 1) umbla,
Iesind la marginea mrii, spre a se mai preumbla,
A vazut aci pe unul seznd i peste undind
de curiozitate aproape de el viind,
faca vorba i ceva a-1 intreba,
Incepu
Prietene, prins'ai -vreun pestisor au ha?
Zicnd :
viata, trta, vrta, mai nimic,
Raspunse el :
Vr'o cateva ftisoare, dupti proverbul ce zic :
Oaspetele nu manncd ce gndeste, ci mnnca ce gseste.

Cine n'are frumos pup i mucos.


In pofida fragior mannca frunzele.

Marancrt giorginele 2) si ingnd mslinele.

Vazndu-1 sultanul golan i cu curaj raspunznd,

Ii placu sa mai vorbeascd

il intrebli ziand :

SULTANUL

De undo esti?
1) Pe ascuns
2) Daliile.

296

www.digibuc.ro

PESCARUL

De uncle mi-e nevasta.


SULTANUL

Din cc lard? Care ti-e patria?


PESCARUL

Patria omului este acolo unde i-e bine.


SULTANUL
Ai copii?

PESCARUL

Unul in poale si altul in foale.


SULTANUL

Ai vr'o stare?
PESCARUL

Proverbul imi e dovad:


Ce e pe mine si'n lad.
SULTANUL
De ce e5ti srac?
PESCARUL
Sunt srac pentru crt nu sunt bogat.
SULTANUL
Cum triliesfi?
PESCARUL

Te uit in fatii si m 'ntreab de viatii.


SULTANUL
Esti nenorocos?
PESCARUL

Norocul se tine dup mine ca pulberca dup cine.


297

www.digibuc.ro

SULTANUL

Mai ai acas vreun ajutor?


PESCARUL

Numai eu sunt topor de oase.


SULTANUL

Sdrac eti de fel, or scptat?


PESCARUL

Dacd fatal meu a lost dornn i eu nu sunt orn, ce folos I


SULTANUL

Te vdz scliptitat i nu te plngi.


PESCARUL

Cine aide de sine, nu plnge.


Omul singur ceea celi face nimeni nu-i poate desface.
SULTANUL

Copilul pn nu plnge, muma t nu-i d.


PESCARUL

Pn vine cheful bouatului, iese sufletul sdracului.

Saul la fldmnd nu crede.


Atunci zmbind sultanul si baz de dnsul fcnd,
5coase din sari portofelul i scriind, i-a dat zicnd:
Na acest bilet i du-te la vizirul mai curnd,
dea lei una mie i nu sta vreme -pierznd.
Ca
Ludnd pescarul biletul, atuncea el a vilzut,
Crt a vorbit cu sultanul i nu l-a fost cunoscut.
Sdrmanul de buurie rtimind in loc uimit,
adus aminte, c nici nu i-a multurnit.
Trziu

Deci alerg intr'un suflet inima in el sltnd,


Nurnaidecat la vizirul a ajuns nepricepnd,
298

www.digibuc.ro

i vizirul ii citi;
Si numarifid lei cinci sute ca sil si-i ia. II pofti,
Intrd, ti dete biletul

Cine imparte, parte-si face.


Si
Din gura lupului, anevoie scoli intreg.
Vznd ea nu-i da pe toti h zise:
Apoi ce fel?
Nu scrie sa-mi dai o mie? De ce-mi dai mai putintel?
Vizirul cu necaz zise:
Si ce nu te multurnesti?
Ia-i dat cu imprumutare si nu vrei s-i primesti?
$i porunci s5.-1 impingrt pe use cum a venit,
Zichnd:
Nu-ti dau nici pe stia dac nu te-ai multumit.
Si cu ct bucurie cnd venea a alergat,
Cu atta intristare la casa lui a plecat.
Inti ii parea ca zboara si de pamlint n'atingea.
S'acum parch-I incarcase cu plumb asa'ncet mergea:
Se duce& i drurnul pared tot mereu i e lungea,
Ca cnd cineva de spate-i se atrna
tragea.
Daca ajunge acasti se trnti, sezu oftnd,
Si nevestii sale spuse toat 'ntmplarea pe rnd.

Ea cum auzi indat asupra-i s'a necjit


Si'ncepu sti-1 ocarasca la gurti cum i-a venit,
Zicnd:
0, orn fr'de minte! o, orn ticalos i prost?
Cum lsasi darn! din mnii, maw or cat sa fi fostl
Nu vezi c n'ai cinci parale, la copii pine s iei
Si n'ai avut multumire
da cinci sute de lei?
Nevastri! las-m, zise, mi-ajunge necazul meu,
De-mi va ajuta norocul acei bani tot ii iau eu.
NEVASTA

Departe griva (nume de cine) de iepure.


zburat odat de la mnil, s'a dus.
Tragi nadejde ca spnul de barbil.
Sracull de ce e srac? c n'are minte in cap.
PESCkRUL

Nevastril taci s tac.


La cuptorul cald putine lemne trebuesc.
Nu atta foc poste foc.
CA
299

www.digibuc.ro

Imi ajunge mie necazul care ill am.


Nu-mi tot indruga la verzi i uscate.
Ce tot dai dracului bureti?
Joac ursul la cumtru, vezi s nu vie i la noi.
Vezi-ti de furcd i de clti.
Nu-mi aprinde paie in cap.
Ca,
Omul zice i isprveste.
Iar nu
Toga ziva clanta-clanta din gur.
Ce-am avut i ce-am pierdut?
Din vnt a venit, in vnt s'a dus.
Cu toate aces te
Am ndejde la Dumnezeu.
Dumneieu nu lash* pe orn,
Dup intristare vine bucurie.
Dupa ploaie, trebue s rsard soare.
Necazul e de la dracu.

Pescarul d'alte aceste dupa ce multe a spus,


A doua zi dimineat, iar sti undeasc s'a dus.
Deci cnd trecu vreme mult i cnd toate s'au uitat,
Iat dar, tiptil, sultanul a qit la preumblat;
Care vznd pe pescarul i zicndu-i:
Merhaba 1)
Iar4 ca i mai 'nainte incepu a-1 intreba:
SULTANUL

Ai prins, prietene, ceva?


PESCARUL

Pe cti i-am prins nu-i am, pe cAti nu i-am prins ii am.


[(El vorbia de paduchi).
SULTANUL

Ce ai zis?
PESCARUL

Pentru o baba surdit, popa nu boacii de dou ori.

Scump eti la vorb.

SULTANUL

1) Fii bine venit.

300

www.digibuc.ro

PESCARUL

Vorb pulina i mncare putina niciodata nu strica la orn

[ Ca

De multe ori, tacerea e mai build dect raspunsul.


SULTANUL

Socoteam ea ai fi murit.
PESCAR.UL

Banul rosu nu se pierde lesne.


Caine le de strvuri nu moare.
SULTANUL

Mit cunosti?
PESCARUL

Nu e numai un cline scurt de coada.


SULTANUL

Asa vorbesti cu un orn de treaba?


PESCARUL

Gura mai lesne vorbeste adevarul, dect minciuna.


Numai cu Uil gainat de cioard marea nu se spurc.
SULTA.NUL

Nu tii minte ca am mai vorbit noi arnandoi?


PESCARUL

Ochii care nu se \tad, se uita.


SULTANUL

Nu-mi daruesti un paste?


PESCARUL

Cine cere nu piere, dar nici nume bun nu are.


Ceri la vaduva barbat si ea ii duce dorul.
De geaba n'a dat nici mama tatei.

Insa,

301

www.digibuc.ro

SULTANUL
SA'

duc acasd?
PESCARUL

Nu dau eu izinene pe ciltor.


Nu-mi spune la palavre de aste.
La gridinar castraveri sii nu vinzi, cri inima lui e acri de ei.
Tu unde aduni surcele, eu aixi tiiiat nuiele.
SULTANUL

Mrt faci dusman.


PESCARUL
Ce mai jaf hi ciuperci.
Ce?

0 sri-mi iei boii, sii mi lai cu caru 'n drum?


Si
s beau brag cu tine.
N'o sit cnte cocwil meu pe gardul

*du

SULTANUL

Poate si mori de mkna unui dusman.


PESCARUL

Odatii o si mor, n'o si mor de douri ori.


Si d'oi muri n'o sii dea eu tunul pentru mine.
SULTANUL

Nu-ii place s triiesti?


PESCARUL

Nici n'am la ce muri, nici la cc trii.


Mangilierca sracului e moartea.
SULTANUL

Omul cht de riu triliasc, tot nu se induril si moarri,


Se liar,este cu necazurile.
Si
Se Invatil ea viermele in brcan.
PESCARUL

La orasul ce se vede crtluzi nu trebue.


Mi-am vrizut visul cu ocbii.
302

www.digibuc.ro

Mi-a trecut fdina prrn traist.


Ce-a fost verde s'a uscat, ce-a 'nflorit s'a scuturat.
De acurn inainte n'o s mai fac boi MOIL
Tot alba (cillusa) in doi bani.
Tot douil oale-mi fierb: una seacii s'alta goal.
Destul am lost topor de oase.
SULTANUL

Vrei s te druiesc cu cera?


PESCARUL
dau pern?
Vrei
Intrebi pe bolnav:
Dar,
Numai bolnavii se'ntreabil.

E rtiu cand astepti de la mna altuia.


Bogatul mai tare se plnge ca sracul.
Wind a geme boii, scarlaie carul.
SULTANUL

Numai un cersetor de ar fi, toti cu zahr 1-ar hrni.


In sfrsit, vaind su!tanul c nu-1 cunoaste de fel,
Scrise un bilet i iards dndu-1, a zis ctre el:
Na aceast hrtiut, mergi la vizirul cu ea
Si de la dnsul acuma lei tocma cloud mii ia.
Sracul pescar atuncea, pe sultanul cunoscnd
Ctizu, srutti pilmntul, multe multumiri zicnd.
Sultanul ins cu vorbe d'aste era 'ndestulat
Si nici start sa-1 auzil, ci indata a plecat.
Deci plec iars pescarul biletu'n mn
nicnd in capul su planuri i intru sine vorbind;
Acum pe toti banii iards nedndu-i de voi vedea,
0 sd'ncep cu rugAciune s-1 induplec sii mi-i dea.
C'atunci, i-am cerut cu zorul i d'aia s'a suprat
Si gndind d'alde astea a si ajuns la palat.
Dnd vizirului biletul, el tilid iars din ei
Si-i numrti innainte, numai o mie de lei.
El vznd cli ii opreste jumatate banii iar,
303

www.digibuc.ro

Incepu ca sd se roage srt-i mai dea ceva mcar,

Sd-i facii Dumnezeu parte de or ce se va ruga,


srt-i dea sntate, zile, i altele indruga.
Vizirul vorbe d'aceste nevrind a auzi,
L-a dat pe bete &fall ca i in cealaltii zi.
Zicnd :
Pe siirac d'aceea nu-ti vine s-I
Sd-1 scoti din noroiu afar, ci mcii s6-1 imbrncesti.

Ii dai lui banii cu pumnul si nu poll

multumesti,

Din pepenii tuui te scoate de ill vine sii pleznesti.


Pescarul iards, srtracul, vAzndu-se izgonit,
Ii . venea sl se omoare ca un desndjduit.

Merse, spuse iar nevestii, ea iards a inceput


S6-1 certe, sa-1 ocdrascd cu eke s'a priceput,
Nerod, ntdrrat 1cndu-1, ntflet, guguman, prost,
:
$i ca vorba biltrneascrt adevratA a fost.
Cu pulin cine nu se multumeste,
$1
Nici de mult nu se invredniceste.
Nemultumitului i se ia darul.
Ii zise el : Nevastd!
Nu ma cdlca pe coltul islicului, 1)
Cinste la cinste merge si darul impTurnut.
0 'mind spald pe alta i amndourt obrazul.
Imi zici hrb, iti zic ciob.
Imi zici urit, iti zic
Tu nu stii pe unde se ud gina.
Sfatul muierii, muierilor foloseste.

Maimuta tot maimuti, de i-ar fi sfatul aura.


Am eu glagore 2) in cap.
Nu mi 'nvdta
inn ec copiii.

Inveti pe dracu sii dea cu pusca.


Toat ziva gra, mra.
Dar
Esti un drac impelitat.
Asta e boald cu leac, am eu de cojocul tdu ac.
Deschide ochii cii,
1) Oiciultt boereascti..
2) Minte.

304

www.digibuc.ro

Cat sunt de necajit, sa dau cu cutitul in mine, sange nu


[iese.

MUIEREA

Fierbe sangele in tine ca intr'o coaje de rac.


Bun de gurg, ru de lucru.
Cu suflet viteaz i cu trup
Viermii te mannca de viu. Nu-ti vezi casa?
Gaud malai are, sare n'are; cAnd sare are malai n'are.
Iti chioraesc matele de foame.
N'ai o para chioard i lenea te doboara.
Am ajuns de poveste 'n tara.
BARBATUL

Cine rade gura i 'Mande.


Gura lumii numai pamntul o astupa.
Nu o sa indreptez eu lumea cu umarul.
De poale ridicate nu ride nimeni ci de. poale calcate.
MUIEREA

Intreab pe lene, s te invete minte.


Ti-ai intins vrejul 1) ca dovleacul ,'ai umplut lumea de
[castrave0..

BARBATUL

Tronc Marko! (a,a o chiema).


Love,te-ma lele in spate sa-ti dau un bulgare de iasca.
Se lovi ca nuca in perete, ca.mireasa la moara i ca musca'n
[lapte.
Uncle dai i uncle crap 1

Na-ti-o frnta, ca ti-am dres-o.


Vorbil sa fie, d-mi o lulea de tutun, ca bAlci se face.
Ai vorbit de te-ai prapadit.
MUIEREA

Si eu acatare poarna nu sunt, dar nici fiece pasare nu


[ma mannc.
1) Coton de plante.

305

www.digibuc.ro

Soarele
fie bun, luna s'o milnnce vrcolacii.
Ctlinele nu fuge de codru, ci de ciomag.

BARBATUL

Mi se aprind calcilile de doru-(i.


De dragii ce-mi esti, te-as bilga de pry in sn.
Lac s fie, c broaste fnulte.
Mum i tatii nu gsesc, dar muieri ate voiesc.

Pe muiere toat viata s o porti in spinare i odatri s'o


[Iasi jos, iar ea se vaietii c a ostenit. Povestea illuia:
Cte belele, cte hube rele, tot pe capul nevestii mele.

Aceasta zicnd, indatil, undisoara lui ii ia


Si ca i pnti acuma, pleacd la mare cu ea,
Zicnd:
Asta mi-a fost soarta, geaba umblu eu s scap,
Trebui sil triliasc omul, cum i-o fi scrisui. la cap!
Asa undind totdeauna i vreme multi" trecnd,
Iej iar tiptil sultanul, i 'ncoaci i 'ncolo umblnd,
Zdri aci pe pescarul j iar veni lng el,
Stnd : Cola-igele

zise el :

Colai se senda gel! 2)

SULTANUL

Au nu e lesne?
PESCARUL
Sau,

Lesne, pune vita i bea vin.


Aril, macin, milnncil.
Vrednic esti!

SULTANUL

PESCARUL

Apa o beau pe picior ca o pasre din zbor.


Gilndesti ca' e floare la ureche.
Sri

Cauti acul hi carul cu fn.


Adevrat,
Lesne e a baga in urechile acului cnd vezi.
1) Lesne vie.
2) Dac e lesne, vino i tu

306

www.digibuc.ro

SULTANUL

Nu ne potrivim la vorbA.
PESCARUL

Cei ce se potrivesc, lesne "c irnprietinesc.


SULTANUL

Mi se pare cri te cunosc.


PESCARUL

Mi se pare, poate, o fi i vom vedea, sunt toate sor cu


[minciuna.
SULTANUL

De nu te cunosteam, nu veneam la tine.


PESCARUL
Adev twat,

Fiecare unde cunoaste, acolo trage.


Adica:
Omul trage la orn i dobitocul la dobitoc.

Iti sunt prieten.

SULTANUL

PESCARUL

Prietenul omului este punga CLI bani si sacul cu


[ Povestea Aluia:
Cu rudele sh bei i s mnnci, daraver sil n'aibi.
SULTANUL

Poate eh' ai gndit ca o sa-ti cer vreun peste?


PESCARUL

Si pisicii ii place pestele, dar cnd trece puntea, inchide


[ochii.

SULTANUL

SA n'ai grije, nu-mi place.


PESCARUL

Pisica unde n'ajunge, zice c pute.


307

www.digibuc.ro

SULTANUL

Cum vz, esti sracl


PESCARUL

Dar si
Bani au si tiganii.
Vasului gol toti li clau cu piciorul.

Nu e mai grea boali, cleat punga goalii.


SULTANUL
Si
Eu iU sunt voitor de bine.
Imi vorbesti una de la risdrit si alla dela apus.

PESCARUL

Cunosc de care poamil mil ingras eu.

Deci vznd iarris sultanul ea necunoscut a fost


$i ii vorbea dupil haine, cum si era 'mbrricat prost;
I se fdcu iard's mild, vAznd crt e tot golan,
Para' a sti c vizirul nu i-a dat mricar un ban;
Gandea in sine cd poate o fi fost cumva dator,
Or a intmpinat alte, ca un sdrac muncitor.
Socotind acestea scoase o 'Artie din sinet 1)
Na, iti mai clau un bilet,
Si scriind intr'insa zise:
Aici scriu catre vizirul ca s-ti dea trei mii de lei,
Aleargd acum indatd si numaidect sri-i iei;
Dar sii nu te vdz s'aledatd trentros ca pn'acum,
Ingrijeste de te 'mbracrt cri nu-li mai dau nicidecum.
El vznd cd e sultanul, crizu iards la parnnt
Si i-a fost fried sil zicd de vizirul vr'un cuvnt,
Ci ducndu-se la ansul sd tacd a hotririt,
Sri nu-i zticii nici o vorb, de ii va da or si ct.
Intrd, ii dete biletul, stdtu cduand zmerit.

Vizirul isi stia treaba, cd dupd ce l-a citit,


Ii opri, ca si inainte, jumritate din ei
$i ii dete, adicd numai o mie cinci sute lei.
Pescarul cu bucurie bani in cdciulil trignd,
1) Chitantpolit

308

www.digibuc.ro

Incepu sa-i multumeascri, vorbe multe indrugand.


Dar cnd se gdtea sa iasti vizirul l-a intors din drum,
Vezi asa te 'nvata, iar nu ca 'Ana acum;
Zicnd:
0 para chiar sa-ti dea omul de pomand, esti dator
S. o ici cu bucurie i s5. fii multumitor;
dau tie? El:
Una mie de lei.
Cat scria 'ntiu
Douri mii de lei.
Vizirul:
Cat al doilea? El iar:
Asa! Vizirul ii zise, s'acum trei mii, sease fac,
Un capital cum se cade pentru'n orn ctit de sarac;
Na-ti-i pe toti, pan' la unul i du-te cu Dumnezeu
SA nu fii prost, tine minte invritul ce ti-am dat eu.
Luand el banii gramada i cu multumiri plecnd,
I se prirea crt viseaza, catre casa lui mergand,
Tot ii pipdia cu mana, cu ne'ncreclri se uita,
Se temea cil ii va pierde, dacd se va destepta.
Ajungnd ca 'n sbor acasii i ca din sinatiri
Ce fac eu nevastri, zise, dorm or sunt invalmasit!
Vai de mine! ea ti zise, doar nu vei fi inebunit?
Vino-ti in simtiri, ce ai? Ce nevoi iar te-au gasit?
Uita-te la mine bine, critre ea vesel a zis,
Am scpat de sardcie, de nu va fi cumva vis;
C de multe ori hi somnu-mi cu bani in maini rn'am visat
cnd ma sculam la ziuri, ramneam iar intristat;
De aceea tocmai maine, o s ma vaz ce fel sunt.
Zicnd aceasta indata, turndt banii pe pdrnnt.
Nevasta cu bucurie repezindu-se jj ia,
Se 'mbat5. de prireri bune, mai ca-si dnsul si ea.
Nu-i prinde somn toata noaptea, tot sedea si-i numrira
Si cu grije nu vie vre-un dusman a i-i fura.
A doua zi dimineata, apucand din cripataiu,
Merge la telal indatd, se 'mbracrt pe sine 'ntiu;
Cumpara nevesti roche i zrnochine la copii,
Dar kr haine? El ii zise:
Tu nu stii,
Zicndu-i ea:
Copilul numai ce mannca e halal, ce imbracd e haram,
Lasa-ma in boii mei.
Asteaptrt intain sil vedem albu in capistere.
Copilului da-i cu palma peste c. sa-i vie minte la cap.
309

www.digibuc.ro

Muma unde loveste carnea creste.


Dect s plng eu; mai bine sa pianga ei.
Cui i-e mila nuiaua sa nu-si frngd, mai pe urm copilul
[o sa-si plangii.
Att i zic.
Cum fi cnt asa trebue s joci.
Ajungd un ciomag la un car de oalc.
Dar,
Surdului de geaba ii chilli de jale.
Orbului de geaba ii spui c'L s'a fcut ziud.
Dupd ce pescarul nostru se 'mbracii curat de rnd,
Ii mai ia s'ochesea 1) buna, s.'un ciubuc mare zicnd
Dect toatd vara cioard, mai bine Intr'o i oim.

Boierul e tot boier, macar d'ar fi incins cu tei,

Apa curge, pietrele


Cnd vrea Dumnezeu cu omul, vine i dracu cu colaci".
Zicnd &aide astea plecd cAtre mare,
Cu ciubucu 'n m'asa ca in preumblare,
Unde cu sultanul se tot intlnise,
Ca imbrdcat sa-I vazd, cum li poruncise.
Si, cum sa-i vorbeasca cnd el filcea planul,
Tot intr'acea vreme, iatd i sultanul.
El cade inaintea-i, se face jos broascd,
Sultanul nu poate acum sa-1 cunoascd.
Se uita la dnsul...
Ce vrei? 11 intreabd:
Eu sunt, eu pescarul, rdspunde ingrabd.

Lupul pc unde a mncat miigarul, tot d ocol cteodatd.

[Eu sunt acela,

Da-mi, Doamne, ce n'am gndit sa m mir ce m'a gsit!


Caprii ti pica coada de rie si ea tot sus o tine"
Ii zise sultanul:
-Vezi asa se cade,
Ai vdzut acuma ce bine
sade?

vrea sA tiu numai, dacd tu de mine


Ai veo multumire cA ii-am fdcut bine?
PESCARUL

Gdina bea apti si se uitii la Dumnezeu.


Stint gata in foc si in apd s m arunc.
1) Punga de tutun.

310

www.digibuc.ro

Nu sunt vrednic s multumesc.


A vrut norocul cu mine".
SULTANUL

Lash aste vorbe, s'a isprvit gluma;


Cer i eu o slujbh la tine acuma.

Tu tii mi se pare ostrovul cutaye,


Care un put are adnc foarte tare.
S te -dud indati. acuma, la dnsul,
Sii te pui la gura-i i sii strigi intr'insul:
Care e norocul sultanul ce-1 are?
$i eind la vorba-ti sii. fach 'ntrebare,
Tu srt zici:
Noroace, m'a trimis sultanul,
SA-1i fac intrebare de ce-i e,5ti dumanul?
Ce te-ai pus in pizm ei-i tot dai avere?
Se roagh prin mine i mili iti cere
Si-ti contene0i ura, d'ai da boghtie,
Ci loc nu mai are unde srt o tie.
Pescarul indat in luntre se puse
$i drept la ostrovul acela se duse;
Gdsind pe loc putul i strigAnd intr'insul,

Iei o fantomi indat la dnsul,

Cu sceptru in mnd ca o 'mparhteash,


In chipu-i frurnusete de cea mai aleash:
Hainele, porfira-i cu totul, galante
$i impodobite numai cu berlante,
De phrea ea este o razrt soreasch,

Astfel nu putea orn, la ea si priveasch,


Aceastrt fantomd, zic, sau nilucire,

Ficu intrebare c'o dulce zmbire,


Zichnd:
Ce e vrerea? Pentru ce o chianti?
Pescarul, sirmanul, tremurnd de spaimh,
Ii zise:
Noroace, m'a trimis sultanul,
Se roagh prin mine sh nu-i Lii dusmanul;
Ce-i tot dai avere? Ch el srtrac nu e,
Nici loc nu mai are unde sil o puie.
Fantoma ii zise:
Du-te de ii spune
311

www.digibuc.ro

C. el dator este a mi se supune


sh nu se 'ncerce a-mi da suprirare,
Cu asa cuvinte de ingretosare,
Cri mil pui in piznirt inch si mai tare
S1 ii mai dau inch de trei ori cht are.
Auzind pescarul astfel de cuvinte,
Speriat peste fire si iesit din minte,
Se'ntoarce, se pune in luntre i pleach,
Afreo intrebare fr sh.-i mai fach.
Cnd plutea pe mare, ii veni 'n gAndire:
Nu intrebai, zise, d'a mea norocire?
Si ct mai in grab inapoi se 'ntoarce,
Noroace! Noroace!
Merge la put, strigh:
Care e norocul lui Udrea Pescarul,

Care pe sultanul facu s-i dea darul?


un negru ca arapul,
Si indath-i iese
C'o tamburrt 'n mAnh i shrind ca tapul.
El cum 11 zreste, groaza il apuch,
Se intoarce in fugh grilbind s se dual;
Iar nrocul negru zornhind tambura,

Incepu deodatri la dnsul cu gura,


Fugi! du-te! s nu-ti vriz obrazul.
Strigndu-i:
Ca nu mi se stinge nici acum necazul!
Ti-am slujit, shrace, tie mititelul,
Cr mi se rupsese la tamburil telu1,1)
Si-mi perdui cu dnsa, atuncea eu ceasul,
De-i indreptai tonul si-i ascultai glasul:

Dar de n'aveam treab, cum nu am cu anii,


Tu dela vizirul tot nu pupai banii,
Dar iti coc eu turta, nu te las in pace,
Am de furcil inch cu tine, sdrace!
Si fugind pescarul pe mare cu vasul,
I se parea inch
aude glasul.
Sdracul de mine, zicAndu-si in soapte,
Mu lt imi este frich cri-1 visez la noapte!
CAnd gAndea acestea de spaimil, shrmanul
1) Strun,

.312

www.digibuc.ro

Si era aproape sa ajunga limanul,


Iese totodat o furtuna mare
Si-i impinge luntrea inapoi pe mare;
Valuri mari eft muntii se ardic de spume,
Sc turbur cerul, nu mai vede lume.
Luntrea lui ca paiul saltnd poste valuri;
Cnd se trgea 'n mare, child se da de maluri;
Se legna omu 'n biata lui luntritri,
Cum legeni copilul inteo cophita ;
Sta, cnd aci valul in ea sa se toarne,
CAnd pe dincoaci altu'n mare s'o rstoarne.
El vaznd cA este'n primejdie mare
Si de mntuire nadejde nu are,
plnga,
Incepu cu jale peirea
SA se anguiascri,

frAnga;

Si and el cu luntrea lupta In apa cea nee,


Vine un val mare tocmai ct un munte,
Ii repede luntrea, o sparge de-o stncd
Si el se afund in marea adncii.
Inghite la apa, 'ncepe sa se umfle,

Inct nu mai poate de loc s rAsufle;


Si cnd el cu luntrea lupta in apa cea rece
Se afla in chinuri ca sA se innece,
Se de0.eptil 'n data, din aceste vise,
Si gndind la ele intru sineV zise:
bate joc de om la britrnete I"
Dracu

LXX. Despre singiate i boale.


E mai bund simtatea,
DecAt toat bogiitatea.

Ca,

CAnd eti srmtos, barbat,


E*ti indestul de b ogat.
Dar

Cnd nu-li swill 'n buzunare,


Ptimeti de glbinare (galbeni n'are).
Si de friguri grele'n pung,
Cu scuturatur lunga.
Cad
313

www.digibuc.ro

Nu-i altri mai grea boald


Dect cnd este punga goal.
Atunci
Este bolnav foarte greu
Si ar mnca tot mereu.
Cu toallea lui gemriturd,
Duce lingura la gur.
De aceea
Holnavul credint n'are,
Cnd germ cernd mncare.

Dar insa
Nu 'Btreba pe orn la boale:
VoieVi
dau pern moale?
Sau

Numai bolnavul se 'ntreabii:


Vrei sd-ti dau cutare treabri?

Ce-ai mnca, tatri? spune!

Cum a 'ntrebat liganul


[pe fiul sau:

Of! cum q mnca crtpune!

LungeVe-i, Doamne, zilele


Pn'o creVe cdpvmele!
Asta se potriveVe cu,

TriAte murgule On' la Pasti,


Ca sa-ti dau iarbd sd pasti.
Cad
Toate la vrernea lor date
Sunt ca i o sndtate.
Lucrul la timp diiruit
Pretuete indoit.
Cd

Geaba bindle cu sacul,


Dupd ce moare sracul!
Precum zice el:
Dupd ce 'nchiz fcrestrele
Joace-mi rncar mdiestrele.1)
Ct
Ce foloseVe orbului obrazul frurnos?
Ci,
CAnd mi-e foame

dai

lar nu-mi zice: vino mbine"


5i ciind mi-e sete
dai ap5,
Iar nu dupd ce firea-mi crapri.

Unii insri zic:

13olnavul zice o mie,

Doftorul face ce Vie.


Iar babele
Nici nu-1 scoald dupit boald,
Nici nu-1 last( ca sii moard.
Ele mai zic
I) Zanele

314

www.digibuc.ro

c'd

sil dea Dumnezeu, ca leacuri -sunt destule.


Leacul fie or nu fie,
Colacul babil sa fie.
Si pe urrna,
A murit cil i s'a ispravit zilele.
Boa le

Crimp veche umbli sa o crpesti si mai rail o spargi.


[De aceea la orce,

Intreaba pe patimas,
Nu intreba de drumas.
Insa,
La orsice bolnav greu,
Doftorul e Durnnezeu.
Dar orcum,
Nimenea n'o s5. traiascri,
Lumea sa o stpneasca.
Si
Nimeni n'a dat zapis cu Durnnezeu, eat o sa tralascitCa,
Lurnea e inselritoare,
Moartea hoata, riipitoare.

Si

In desert sunt toate


Daca este moarte!
Astazi cati mncarn i bem
$i mine nu mai suntem!
$i
Vremea toate le mistueste!
Ca,
Multi copaci pe dinafara se vad frumosi

$i pe dinauntru sunt putrezi, scorburosi.

Si apoi,

E mult de la rnna pn' la gurri, dar de astzi pnd


[maine? liar gsesti
Si cum zice vorba:
Arde doua suflete ca pisica.
Sau sa poti zice:
Mosul traiul
nimerit 1
$i ca vulturu a 'ntinerit!
S'a lungit firu'i de at,
Pentru putina
$i

Om tare de sfnt.

Avu zile gramadite,

Cat carul cu patru vite.


Era sa-i cnte popa,
Dar a sarit groapa.
Si

Si

Tras, grapis bietul mos


Sari afara din cos (cosciug).
Cam thras, cam grapis

Sau,

315

www.digibuc.ro

$i
Ajunse la suis.
Picioarele .i impiedica,

Dar siirind rupse piedica.


Cii
A fost pnii in calea intoars5.
I-a avut Dumnezeu de s tire
Dar mai multi sunt cari,
$i l-a prtzit de peire.
umblat, tot a nmblat,

MI5 cnd pe brnci a dat.

$i

$i
Cnd a dat fuga, atunci s'a isprvit primAntul.
Cri
N'a zacut de geaba, desi nu muri 'n grabil.
Cum a zis un biliat :
Nu i-a fost boala sniitoas.
Nu-i este prea bine vacii,
(I-a trecut baba cu colacii)
C5 vine tata imi pare
Cu pielea ei in spinare.
S'a ingrosat gluma,
Cii
C'o si-i pling5 urma.
In sfiirsit :
I-a cntat popa aghiosul.
C5,
Nimic nu e ca sandtatea.
Boala intr ca prin roata carului
$i atunci,
$i iese ca prin urechea acului.
Dar este
Ce foloseste bolnavului patul de air!
Ziand
Parigorie 1) de om bolnav.

Omul i din necAtoare,


Moare i zile cnd are.

[GALCEAVA BOALELOR].

98. Povestea vorbii.


Frigura 2) tremurTharea,
Lingoarea 3) aprinzAtoarea

Ciuma cea rea, cu de,


Fiind surori cte trele,

Plecari toate
Prin orase sii se duca
$i pe drum intre vorbire,
Neputnd sta la 'nvoire,

1) VortA lunga.
2) i 3) Boale infectioase

316

www.digibuc.ro

Ajunsera la galceav
Si la sfadire grozava,

Numindu-se calAtoare

Cernd drept fiestecare,


Spre a se numi mai mare;
dupa multe cuvinte:
Stati, zise cea mai cu[minte,

Rau ne putern intelege,


Alti de nu ne vor alege.
Aideti s-1 curmam din cale
Si s mergem colea 'n vale,
L'acel cioban ce se vede
Pascand turma in livede;
Dar insa nu toat ceata,
Sii ne aratam d'odat.
Ci pe rand fie*tecare,

Si pe aci trectoare.
Ciobanul ca pe .o baba
O i priimi in graba
Si cu plcute cuvinte,

Ii adwe inainte,
O glug 1) in loc de masa
Si mamaliga rmasa;
Puindu-i i branzisoara,

Zise: Poftim, mainuwara


De vei vrea iti voi aduce

Si putintel lapte dulce.

Frigura de masa data

Si galceava sa lipseasca.

Ii raspunse suparata:
Geaba pusei aci brnza,
CA nu mi-o sufere rnza
Si lasA, nu-mi mai aduce,
Nici lapte acru, nici dulce,
Care pe orn nu-1 hrneste,
Ci mai vartos
slabete;
Un miel nu e lucru mare

Deci, dupa ce sfatuira


Si in astfel se 'nvoir,
Merse Frigura indata,
In cer,etoare schimbata,

Eu sunt stapan p'ale mele


Si
cnd imi poruncete,

Tragandu-se celelalte,

Necinstit se izgoneste...

Supt niste mguri inalte,


De departe stand sa vaz,
In ce chip se ospateaza;
Si pe loc daca se duse,

De-mi ceri mie mncdri

Stand sa-i cerem de mancare,


Sii vedem de cine-i pasa
cui da mai bunA masa,

S'o ospateze cum cere,


Cu mncri dupa placere.
Si de care, prin urmare

La ciobanul ce-1 vzuse,


Far% sa se milogeasca,
Ceru sA o gAzduiasca,

SA tai, saLmi faci demncare I

Ciobanul li zise:

Lelel

Si ce eti tu? Ia irni


[spune,

[bune?

Eu sunt Frigura, rspunse,


$i imi plac mncari tot unse
Nu fac haz nicidecum[postul,

1) De Matt brAnztt.

317

www.digibuc.ro

II las sa-1 mdnnce prostul.


Zise ciobanul :Ei 1 drag !
Si cine in seamd te bagd?
Fii tu or slabd, or grasa,
Mie nicidecum nu-mi pasa;
Ci
card-te cu bine,
Pn' nu'ncarc cata pe tine.

Ea tot suflnd ostenitii,


Le rdspunde necjitd: De uncle stie ciobanul,
Mojicul i baddranul,
Ce fel s te priimeascd
Si ce fel sd te cinsteascd?

Erigura 'nslbdtdcitd,
Sare pe el neap-La
Si indatd se porneste
scuture vrajrn'sestc.

Ia s Ind duc eu la dnsul

El iar frd a se terne,


De loc nu mai pierde vreme,
S'aruncii gol sa o 'nnece,
Supt un jghiab de apd rece.
SezAnd muiat pan' la guse,
Band si cte-va Ouse, 1)

Frigura ii pierdu rostul

Si 'ndatd lAsAnd pe prostul


Incepu 'n fug sA saie,
Ca un scApat din bdtae,
Prin crng, prin cmpie
[lung4

Silind mai curnd s'ajungd.


Nu vedea nici mrdcine
Uitndu-se dup sine,
Erica intrase intr'insa
CA s-o lua dupa dnsa.
S'o goneste s'o apuce

In apa s'o mai arunce.

Ajungnd la celelalte,
Supt mAgurile inalte,

Ele pc loc o 'ntrebard:

Lingoarea incepu sA zicd:


Cunoaste-te dar de mica;

Si sd vezi ce scot dinteinsul.


Zicnd astfel, merse
Intr'o bAtrAnd schimbatii
Si ceru s'o gdzcluiascd
In coliba-i ciobdneascii.

El o priimi in grabd
Si pe dnsa ca p'o baba
S'aceias masa ii puse,
Aceleasi mncdri ti duse.

Dar Lingoarea si ea iara,


Incepu alte s ceard
Si mai vrtos
Un iedulet si sa-i friga.
Ciobanul ii zise:

Bine,

Dar ce rudd esti cu mine?


Orce coconitd mare,
De-mi ccri astfel de ran[care?
Eu stint Lingoarea, ii zise,
Care vntul md trimise,
SA dau boale grele foarte

Si sa chinuiesc de moarte.
Si ce? urrnd el s zicA,
Vrei s te am eu de fried,
Ca
dau orce-mi vei

Soro, cum te osptard?


1) Vas de baut apa.

318

www.digibuc.ro

[cere

Si masti dupa placere?


la cara-te mai in grabli,

Dacd vrei s fii de treabk

C'apoi ma vei intelege,


Cu vreo cteva ciomege.
Lingoarea iar suparatd,
S'arunc' asupra-i indat,

Si 'ncepnd sit-1 biciuiascd,


Aci moartea sd-1 gdseascd,

In dureri, junghiuri bgnS rdsufle neldsndu-1.


El iards stiindu-si leacul,
Aproape fiind i lacul,
Intl% sub jgheabul cel rece
$i incepu s se frece,
Fddind acestea ciobanul,
Ii inspdimntd dusrnanul;

Prin cetati i pnin orase


Sa vedeti case, sdlase,
Sa vedeti asternut moale,
Iar nu fn i burieni goale;
SA vedeti acolo mese
mncdri bune, alese,
Iar nu post; pine cu apd
Si 'n loc de bucate, ceap.
Ba I ha! sunteli mititele,

Zise Ciuma dare ele,

Si de voi putin Ji pasd


v cinsteascd cu masii;
Dar ia sa vedeti acuma
Curn tremurd el de Ciuma.
Zicnd aceasta indata

Cdtre cioban se area


Ca o baba furioasil

Sa-i sufere riicitoarea,


Ii apucti 'ndatd drumul
Si pieri 'ngrabd ca fumul.

hand in mnd o coaSd,


De se 'ngrozea orn de dAnsa
Cnd scotea vorba dintr'insa.
Care vznd'o ciobanul
Se cutremurd sdrrnanul

Ajungnd la celelalte,

Si o 'ntrebd zicnd:Maindl
Unde mergi si cum te

Cd ne mai putAnd Lingoarea

Sub n-rdgurile inalte,

[chiamil?

Indatd o intrebard:

Pe ea cum o ospdtar?
Lingoarea le zise:
Geabd,
Ne-am gdsit omul de treabd,
.Cine suntem sd 'nteleaga
Si umbldm sd ne aleaga!
Cunoaste el dobitocul

Cui de ce ii e cojocul?

Ia aideti voi mat 'nainte


La oameni zdraveni, cu

Ciuma-mi zic, zise, anume,


S'am plecat s cosesc lume,
Numai, dragul meu, fa bine,
Para odihnesc la tine,
De-mi pune putind masa
Si-mi f o fripturd
Ca am foarte mare grabd
Sa merg sa-mi caut de
[treab rt.

[minte,

Ciobanul pe loc se duse


Si asternut ti aduse,
319

www.digibuc.ro

Zicand:

Sezi putintel,
[inamd,

S-ti frig, s-ti fac i o

S vazil de nu 11 sare,

Mama!
Ii zise ei iards:
Eu nu prea am bdgat

[seamd;

[zearna.

Apoi indata aleargd,


De fried, tremurnd vargd,
FAcu slugilor strigare
Fu i friptura 'n frigare.

Deci pe cnd se frigea


[rnielul

Si fierbea in oal felul,


Stnd el cu neindrzneald
Ii zise ei cu sfiald:
Marni te rog de se poate
Pnd vor fi gata toate,
Ia deschide acea carte
Sri vezi sunt eu in vr'o parte
Scris anume Ion Bucur,.
Ca sit prang or s Ind bucur?
Indat, el cum ii zise,
Ea catalogu-si deschise
Si 'ncepu pc toti din lumc

sa-i spuie de And anume;


$i sfrsind, zise: Nepoate!
Astea sunt numele toate;
$i precum auzisi bine
Tu nu esti trecut la mine.

la mai citeste odat


S-mi stea inima 'mpcatd.
facd pe voie
Vrnd ca
Ii citi iar foaie, foaie,
$i isprvind zise:
Nu esti scris, ti-am spus
[odatd.

Auzind, el, ia frigarea


5i-i arde cu ea spinarea.

Zicnd:Scoarboal urt
Ca sii nu-li trag i vr'o bt.

Dac nu sunt scris la tine,


De ce ai venit la mine?
Du-te, cere de mncare
Unde de fricd te are!
Atunci ea inspitimAntat
Plec i fugi indat.

De rusine ce ti fuse
Pe alte drumuri se duse
Ldsnd d'atunci pe acele

Ca s umble singurele.
Prin urmare dar,
Ornul boala singur

cautd.

[-5'apoi,
0 boal cnd vine la orn, strigd ciltre celelalte: Sdriti
[cd 1-am prins".Ins,
El vrnd spre incredin tare

A dat Duinnezeu i boale, dar a ldsat i leacuri.

LXXI. Despre timp i virsti.


Frumusetea vestezeste,
Dar intelepciunea creste.
320

www.digibuc.ro

and n'avem in gurd dinti,


Cii
N'avem atunci in cap minti.
Nu se poate omul sa fie cu doua, i Ulm-Jr si cu minte.

[ Dar insti,

Este tndr intre tineri si batran intro batrani.


cumpere.
Cine n'are batriin'

Si

[SOACRA DE IPSOS].

99. Povestea
Unul auzind aceasta, prin povesti a se vorbi,
0 gndea in toti do oWte frirti a mai osebi.

Pentru ca nu auzise p'asL proverb zis de Romani:


Ca sunt tineri intre tineri i btrni intre britrni."
Intr'acestea se insoara i cu intAmplare ia,
0 copil prea de treabil si-orfand ca el i ea;
Dar moralul i virtutea cc asupri-i se vedea
dea;
S'ardta ca se silise muma-i, crestere
Ca blndelea la cuvinte si unirea 'ntre brbat,
Er i. pilda 'n alte case, si amorul neschimbat.
Totdeauna ea pe dnsul intr'acest chip Il trata,
Chiar ca'n ziva cea de nuntd, cnd cu drag se mrita.
El in toat'a ei purtare, mullumirea ce-o simtea,
Pe riposata ei mumii 'n inima sa o sfintea,
Zictind:
Ah! cum n'avui parte soacra mea sa fi trait,
suflet s'o fi iubit!
Sa ma 'nchin ei ca la stint&
Care intr'a ei viald, acest inger
nascut
o astfel de consoarta. pentru mine a crescut;
Dar orsicum chiar tot omul, de familie stapn,
Asa dar:
Este bine ca sri aibbi in casa sa, un bitrn.

S'a 'nttunplat sil fie moarta.


Dar cnd vrea omul sa faci,

Mullumit tnru 'n sine,


Cii traia tihnit i bine,
Dorea

soacra. numai,

21

impac
Si'n dragostea soatei sale,
Lesne

S'o iubeascri ca pe muma-i;


Insd, din reaua lui soartd,

Puse indati la cal,


321

Anton Faun

www.digibuc.ro

$i mergnd clete arvuna


Sa-i Lea de ipsos una;
Care dupa ce fu gata,

El cu fata bucuratk

babele Inca zic:


Am ajuns s ne ia copiii in
[picioare,

Zicnd:

dulap o aseaz,
Ia
Unde mai des s o vaza.

N'are dinti sa roaza paine


[si-i cere inima mere acre,

Deci intr'o zi, cu 'ntmplare.


D'a casii cutremurare
Cade soacra, il loveste
Si capul Ii ameteste.
El atunci de usturime
Zise soacrei cu asprime;
spargi
Tu n'ai suflet

Nu se lasa nici o babk

[capul;

Nu te-a multumit dulapul?


Dar vai 1 de erai si vie,
Ce-mi faceai, Dumnezeu

5i

Caci e batrnA i slaba,


Ci pentru cA ii zic: mama
$i n'o mai baga in searna.

[$i ea,
Pruncul i batrAnu 'n toate,

Para doica nu se poate.$i


Cnd ai pisica batrAna,
$oarecii'n cas-ti fac stna.

[ Ca

Pared are orbul ginilor.

[Dar,

[stie!

In adevar,
Este batrAn s te 'ntinzi,

D'ar avea O. baba ca oamenii

Cu patru mAini, sa-1 coprinzi,

Atunci iar

E si de care sa fugi,
Opt cu a brnzii sA te duci.

Cum a zis unul:

Soacrk soacra

[barba,

Ce mai

[mos de treaba!"

Insk
$tiu d'aci 'nainte bine,
CA n'o sa faca doi din mine!

[ Sau,

Amnia aced'.

De te-ai coace,
Cat te-ai coace,
Poamd dulce
Nu te-ai face.

D'acu 'ncolo bine vezi


CA n'o sa. fac eu boi brezi!
5i

CA

Umblnd s ma prind in

Lasa s latre 'n spatele mele,


Ca catelele seara la stele.

[dant,

Dnd un ban intrai in lant


Rhora)
$i de voie dau cinci, sase,
Ca sa scap i sa ma lase.

[Ca,

Ursul de latratul cinilor nu


[se speric.

Ei nu stie ca,
Ceasul umbla

322

www.digibuc.ro

loveste,

Iar vremea se odihne0e.


[ Si

Trebue sa vie 0 ei,


Ca mine la anii mei.

[TOATE TREC].
100. Povestea efinteeolui.
Un timp c'unele se duce,
Cate le-a adus cu el,
S'alt timp altele aduce,
Osebite i 'n alt fel.

Vezi pe unul ce 'n rnarire


Era groaza celor
A zi ckut in fericire,
Ocolit 0 de amici.

Unul vine si desface,

Deci dar toate sunt departe.


Ale lumii c'un cuvnt,
Cte timpul le imparte,
Unui s'altui pre pAmnt.

Cte celalt a fcut


S'altul vine, iar preface,
Din pliicut in neplcut.

Lurnea este ca o roe&


Ce se 'ntoarce tot de rost,

Totdeauna fiecare

E c'unelte incrcat
Si se afld in lucrare,
Zi i noapte ne'ncetat.

FArA cineva s poat

SA farnaie n ce a fost:

Noi dormim 0 el veghiazA


Si lucreazA cnd edem,
Din zi 'n zi ne 'nfliseaz,
Cte-un ce nou, sA vedem:

Frumuselea---cea mai sfntii

Vezi p'un tantir in putere,


Cu cuvnt viu i cu ton,

Multe lucruri trecatoare,

Azi bultrn frd vedere,


Rezemat p'al sau baston.

Sunt la orn vatArnatoare,

Vezi pe unul, ce in lume,

Astfel tu dar, prin urmare,


Cte-ti zic de nu le crezi
S1 frumusetea-ti in ce stare
Va ajunge, o s vezi:

Maine, vezi c s'a zbArcit.

Griji, necazuri de nimic,


Frumusetea care-i stric.

Era 'n sdracie stins,


AstAzi intre alti cu nume,

Cu misii i cu coprins.

Nu st 'n punctul fericit,


Azi frumoasa ce se 'ncnt,

323

www.digibuc.ro

LXXII. Despre timp i virstI


De care
De ani e mare i minte n'are.
Si e
A invatat carte pn la glezne.
Povestea luia,
Trecut prin ciur i prin drmon 1).
Ca
Mops Ion stie, el s vie sa v spuie.
Ca'
A fost odat la moar si de cloud ori la rsnit.
De aceea,
A invtat altii ce a uitat.
Ca
Din tigvd amara in zadar iei sarnnta.
Nu cine trieste mult stie multe, ci cine umbla mult
pnvata multe.
Iar nu,
A lipsit de acas cloi ani i s'a intors cu doi bani.
Prin urmare
Fierul care nu se 'ntrebuinteaza, rugineste.
[si raul rrunne,
Adica,
Om batran i cu minte de copil.
Cii
Vrabia e totdauna pui.
El este:
Copilul ce vede cu ocbii, cere.
Vino, tan,
art pe mama.
Ca
Mintea lui nu plateste o ceapa degeratii.
Pomul dada 'mbatrneste,
pArleste.
Pune-i paie
Calul batrn, un maestru
Si,
Nu-I poate 'nvata 'n buestru.
Armasarul cnd imbatraneste,

La rhnit ajunge de rasneste.


Cii
Si mgarul e batran, dar il incaleca
Lupul cnd imbatrneste, toate javrele 11 latra.

Insa
Ca

Si.
Valea e tot aia, dar nu e poteca aia.
Dadi la patruzeci n'am putut, la optzeci cc-0 s pot7

inainte sapa i lopata.


Viata carpita cu ala.
Cil
Vorbeste cu duz;ii de pe lume.
*aide, dormiteaza
Si destept, viseaza.

Totdauna

Cnd il intrebi raspunde:


Curnd si de graba, a treia zi dup- infierbinleala.Caci e
I) Sitti mare.

324

www.digibuc.ro

Cu un picior in groapd l cu altul afard.


N'a apucat sd-i iasd sufletul si-i dii cu Dumnezeu sa-1 ierte.

[ Ji chiam singur moartea.

Treci zi treci noapte, apropie-te moarte.


Dar,
Omul ct sii 'mbdtrneasca, tot cere sd mai triliascd.
[BATILINUL $.1 MOARTEA].

101. Povestea vorbii.


Un srac, bdtrn cu toful, cocopt, incovoiat,
Abia umblnd pe picioare, de moarte fiind uitat,
Fleck* odatd lii piidure,

adune uscdturi,

Vrfuri de lemne tdiate $i de vnt ddramilturi;


Dupd Ce cu osteneald -alerg, i adund
$i dupli ce in spinare cu ele se 'ncrosn, 1)
Gaud a vrut sii se ardice, se plea, se opinti,
Dar pdrndu-i-se grele pe spate, jos se trnti;
Se mai opinti odatd, $'inci de cteva ori,
Si de geaba n'avea cine
scoale de subsiori;
El, atuncea cu oftare, incepu a se ruga,
Zicnd:
Moutte, moarte, vino!... Cum $i altele 'ndruga,
Moartea nefiind departe, numele-$i cum auzi,
Ca 'ntr'o clipa
acea oard, la dnsul se repezi
intrebd
spuie, pentru ce o a chernat?
far el vznd-o grozavd ii rdspunse cu oftat,
Zicndu-i:
Ma iartd, mama! i de-i vrea sii te supui,
Fa bine i mii ardicd, rnnii d'ajutor s-mi pui,
Cd, cum vezi. neam de orn, nu e aici intr'acest ocol,
Ca sd vie sd-mi ajute cu lemnele sd Ind .scol!
Asta e. asta,
Stau
pice potcoavele si tot cere sri mai trdiascd.
Moartea nu vine la om atuncea cnd o
Ci aleargil la clnsul de ea cnd nu-i e teamd.

[Dar insd,
De aceea,

Lud In spinare.

325

www.digibuc.ro

Cine sapA groapa altuia, intrA el hit Ai intr'Insa,

CA,

Mai multe sunt pei de miei dedt de oi batrne.

[stiut ca
Cum zice un proverb:

Tot omul are moarte i vial&


N'am omort eu pe tata i pe mama, ci au murit cA n'au
[avut zile.

Ca toate acestea,
Tot omul trAeste pentru sine.
Si,
Cinsteste pe bAtrni, cAci i tu poli fi bAtran.
Batrnetele nu vin singure, ci cu multe nevoi.
In sffirsit
Itrebuie a sti crt
Stiintele sunt ui, iar cheile lor sunt cercetdrile.
Omul la tinerete trebue sa se pdzeascd de desfrAnare,
La barbatie de trandAvie si la bAtrnete de filargirie (iubire

[de argint).DupA toate

acestea,

SfAtueste-te cu cel mic i cel mai mare si pe urmA hotArAste

[tu insuti.

326

www.digibuc.ro