Sunteți pe pagina 1din 65

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE

din DECEMBRIE 1989

CCCCaaaaiiiieeeetttteeeelllleeee

RRRReeeevvvvoooolllluuuuttttiiiieeeeiiii

,,,,

CCCCOOOOLLLLEEEEGGGGIIIIUUUULLLL EEEEDDDDIIIITTTTOOOORRRRIIIIAAAALLLL:

Marian Cojoc Codrina Levai Miodrag Milin Bogdan Murgescu

CCCCOOOOLLLLEEEECCCCTTTTIIIIVVVVUUUULLLL DDDDEEEE RRRREEEEDDDDAAAACCCCÞÞÞÞIIIIEEEE:

Mariana Andrei Carmen Rãdulescu Ana Maria Tãbãcel Manea Angela Toader Emil Vasiliu

graficã de Eugen Mihãescu

Finanþarea acestei publicaþii a fost asiguratã de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluþionarilor.

Editorii publicaþiei Caietele Revoluþiei mulþumesc, totodatã, Asociaþiei 16-21 decembrie 1989 – Lugoj pentru sprijinul acordat.

ISSN 1841 - 6683

© INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 Str. C. A. Rosetti nr. 33, sector 2, Bucureºti tel./fax: 021.311.87.06; www.institutulrevolutiei.ro

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE

din DECEMBRIE 1989

CCCCaaaaiiiieeeetttteeeelllleeee

RRRReeeevvvvoooolllluuuuttttiiiieeeeiiii

,,,,

Nr. 1/2005

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005 R evoluþia românã a fost opera poporu- lui român, reprezentând un act

R evoluþia românã a fost opera poporu- lui român, reprezentând un act de

mare curaj ºi demnitate a naþiunii române; ea a dat semnalul redeºteptãrii naþionale, fiind un moment unic de care avem toate motivele sã fim mândri. Victoria revoluþiei a fost obþinutã, nu în subteranele unor comploturi sau lovituri de palat, ci în stradã, de cetãþenii români, care nu au mai suportat tirania ºi umi- linþele ºi cãrora, printr-un gest de patriotism ºi de responsabilitate li s-a alãturat armata, aceasta respectându-ºi astfel, misiunea de a apãra stata- litatea României. Ceea ce putem spune acum, fãrã putinþã de tãgadã, este cã indiferent de frãmântãrile ºi convulsiile politice ºi sociale care au însoþit tranziþia ºi indiferent de poziþiile ideologice, pe care s-au situat cei care au condus România în aceºti ani, programul Revoluþiei române nu a fost pus niciodatã sub semnul întrebãrii. Radicalismul cererilor ºi aºteptãrilor românilor ºi-au pus amprenta, în primii ani de dupã 1989, asupra vieþii politice ºi sociale ºi au structurat multe dintre deciziile pe care le-am luat cu toþii atunci, dar nu puteam face altfel. Regimul represiv al dictaturii ceauºiste nu a lãsat de ales poporului român. Pentru noi toþi, ar fi fost beneficã, dupã cum am arãtat în toate luãrile mele de poziþie pe aceastã temã, o schimbare paºnicã de sistem politic, cum s-a întâm- plat în alte þãri, pentru cã am fi putut ierarhiza ºi etapiza mai corect reformele, care trebuiau sã însoþeascã schimbarea de regim politic, dar mai ales, ar fi cruþat atâtea vieþi tinere jertfite în încercarea de reprimare a manifestanþilor sau de împiedicare a structurii noii puteri, ceea ce a urmat dupã 22 decembrie seara. Mulþi le trateazã în maniere diferite. Prin profunzimea ºi amploarea schimbãrilor, evenimentele din decembrie 1989, nu au fost nici loviturã de stat, ºi cu atât mai puþin, echivalentul român al perestroicei sovietice, care nu urmãrea schimbarea de sistem, ci doar o

adaptare a sa.

nu urmãrea schimbarea de sistem, ci doar o adaptare a sa. Alocuþiunea domnului Ion Iliescu, Preºedintele

Alocuþiunea domnului Ion Iliescu, Preºedintele Institutului Revoluþiei Române din Decembrie 1989. Primul Simpozion al IRRD, 15 decembrie 2004, Senatul României.

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989

66

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005

AU BINEMERITAT DE LA PATRIE!

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005 AU BINEMERITAT DE LA PATRIE! Motto: "Cât încã nu învinge, revoluþia este

Motto:

"Cât încã nu învinge,

revoluþia este doar a celor

care o fac. Dupã victorie,

ea devine a tuturor!"

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989

Nici un eveniment al istoriei contemporane româneºti nu a deþinut amplitudinea planetarã ca acela al Revoluþiei române din Decembrie 1989.

Niciodatã România nu a fost motivul admiraþiei, respectului ºi compasiunii popoarelor lumii, ca în zilele lui Decembrie 1989.

Niciodatã România nu a meritat atât de mult de la istoria sa!

Revoluþia românã a exprimat, în termeni extremi, voinþa unui popor care nu s-a lãsat supus de armele dictaturii.

77

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989

Revoluþia românã nu a fost ideologicã, ea nu a exprimat o alegere politicã, ci una umanã:

aceea a dreptului la libertate ºi demnitate.

În nici o þarã a Europei, sacrificiul ce a trebuit plãtit nu a fost atât de cumplit.

1104 morþi * ,

3352 rãniþi,

Oraºe întregi devastate de lupte fratricide,

REVOLUÞIA ROMÂNÃ este rãspunsul României la nevoia planetarã de libertate, democraþie, demnitate ºi pace.

REVOLUÞIA ROMÂNÃ, la 15 ani de la izbucnirea ºi victoria sa, este temeiul recuperãrii solidaritãþii naþionale ºi a încetãrii dezbinãrii noastre.

————————————

* Cifra martirilor decedaþi în timpul Revoluþiei Române din Decembrie 1989, este extrem de greu de stabilit cu exactitate. Comisia senatorialã pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989 s-a oprit la cifra de 1104 morþi, reþinutã ºi în textul de mai sus. Ulterior listele au fost revizuite de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluþionarilor care în anul 2004, a comunicat pentru Memorialul Renaºterii o listã cuprinzând 1058 morþi.

88

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005

Întemeierea INSTITUTULUI REVOLUÞIEI, rãspunde astãzi nevoii generale de a se oferi rãspunsuri definitive întrebãrilor care, vreme de un deceniu ºi jumãtate, continuã sã framânte societatea româneascã.

De ce schimbarea regimului de putere nu a ascultat de formula revoluþiilor de catifea ale estului european?

De ce a trebuit sã moarã oameni, pentru ca un dictator sã poatã fi rãsturnat?

Ce a urmat sacrificiului din Decembrie '89?

Este România de astãzi, conformã cu aspiraþiile românilor de pe baricadele Revoluþiei?

A fost înlocuitã dictatura comunistã cu o societate mai liberã, mai democraticã, mai dreaptã?

99

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989

INSTITUTUL REVOLUÞIEI reprezintã instrumentul cercetãrii faptelor Revoluþiei.

Cercetarea minuþioasã, nepãrtinitoare, nemanipulatã, independentã a dovezilor ºi mãrturiilor celor care au supravieþuit Revoluþiei, va putea oferi, pentru prima datã, românilor CarteaCartea dede IstorieIstorie a Revoluþiei din Decembrie 1989.

INSTITUTUL REVOLUÞIEI va transforma actul de investigare în acela de determinare a unui proces naþional care þine de evoluþia în istorie a poporului român, unul dintre popoarele supravieþuitoare ale Europei.

INSTITUTUL REVOLUÞIEI va derula cercetãri privind Europa dupã venirea lui Mihail Gorbaciov la puterea statului sovietic, implicaþiile schimbului de generaþii de la Moscova, în lumea estului, modificãrile în raporturile de putere est-vest, implicaþiile în þãrile pactului de la Varºovia, implicaþiile româneºti, încercãrile interne de rezistenþã la regimul

1100

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005

soþilor Ceauºescu, evoluþia protestelor de la revoltã la Revoluþie,

precum ºi evoluþia statului ºi societãþii româneºti dupã zilele însângerate din Decembrie

1989.

INSTITUTUL REVOLUÞIEI va organiza Bibliotecã Revoluþiei Române.

INSTITUTUL REVOLUÞIEI va organiza Muzeul Revoluþiei, achiziþionând, înregistrând, clasificând ºi catalogând ansamblul documentelor interne ºi externe ce privesc Revoluþia din Decembrie.

INSTITUTUL REVOLUÞIEI va aduce laolaltã mãrturiile celor care în decembrie 1989, au luptat pentru libertate:

materiale audio, foto, video, arhive scrise, ce vor constitui sursa principalã de cercetare a specialiºtilor români ºi strãini, ca ºi materialul informativ al editãrii Caietelor Revoluþiei.

1111

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989

INSTITUTUL REVOLUÞIEI va pune la dispoziþie documente, analize, studii, avize ºi consultanþã pentru redactarea manualelor de istorie.

INSTITUTUL REVOLUÞIEI va beneficia de autoritatea de factor consultant pentru instituþiile statului român, atunci când acestea vor decide acþiuni de aniversare, comemorare a Revoluþiei din Decembrie, ca ºi de recompensare moralã ºi materialã a meritelor celor care în zilele Revoluþiei au binemeritat de la patrie!

INSTITUTUL REVOLUÞIEI va elabora ºi finanþa proiectele memoriale, ce au drept scop includerea Revoluþiei din Decembrie între cele mai importante date istorice ale naþiunii române.

1122

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005

INSTITUTUL REVOLUÞIEI va edita în limbile de circulaþie internaþionalã, rezultatul cercetãrilor privind Revoluþia Românã ºi le va pune la dispoziþia bibliotecilor naþionale europene.

INSTITUTUL REVOLUÞIEI va organiza în sesiunile sale anuale seminarii, simpozioane, întâlniri cu specialiºti, invitarea de personalitãþi pentru dezbateri

ºi schimburi de informaþii, de opinii ºi de idei, pe tema schimbãrilor anului

1989.

În circumstanþele noii istorii integratoare, statuatã pe structurile tot mai consolidate ale democraþiei, Revoluþia Românã din Decembrie ar putea fi ultima revoluþie, care, prin pierderi de vieþi omeneºti, prin sacrificiu ºi violenþã, a reuºit sã schimbe ultima dictaturã a Europei.

1133

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989

Instrument al Statului de Drept, Institutul Revoluþiei Române va constitui temeiul asumãrii independente a istoriei recente în termenii exerciþiului obiectiv, moral, ºtiinþific.

în termenii exerciþiului obiectiv, moral, ºtiinþific. Generaþia noastrã datoreazã Cronica desprinderii

Generaþia noastrã datoreazã Cronica desprinderii României de totalitarism, acelora dintre români, care nu au mai apucat sã se bucure de libertatea, în spiritul cãreia România contemporanã îºi construieºte instituþiile unei societãþi democratice.

România dupã Decembrie 1989, nu va mai fi niciodatã, România dinainte de Decembrie 1989.

1144

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005

Datorãm aceastã certitudine celor care s-au sacrificat pentru ca aceasta sã aibã sens,

celor 1104 morþi,

celor 3352 rãniþi,

mutilaþilor Revoluþiei,

orfanilor

ºi familiilor îndoliate.

REVOLUÞIA ROMÂNÃ la 15 ani de la izbucnirea ºi victoria sa este temeiul recuperãrii solidaritãþii naþionale ºi a încetãrii dezbinãrii noastre.

Claudiu IORDACHE

1155

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 1 1 6 6

1166

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005 1 1 7 7

1177

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI - Partea I, nr. 1.194/14.XII.2004

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAÞILOR

SENATUL

L E G E

privind înfiinþarea Institutului Revoluþiei Române din Decembrie 1989

Parlamentul României adoptã prezenta lege:

Art.1. (1) Se înfiinþeaza Institu- tul Revoluþiei Române din Decembrie 1989, denumit în continuare Institut instituþie publicã de interes naþional, cu personalitate juridicã. (2) Sediul Institutului este în mu- nicipiul Bucureºti. Art.2. Institutul are ca obiect de activitate analiza ºtiintificã a premiselor, desfãºurãrii ºi efectelor - în plan politic, economic ºi social - ale Revoluþiei române din decembrie 1989, în scopul realizãrii unei imagini documentare, obiective ºi cuprinzã- toare asupra acestui eveniment cardi- nal din istoria contemporanã a þãrii noastre. Art.3. Pentru realizarea obiectu- lui de activitate ºi a scopului activitãþii sale, Institutul organizeazã culegerea, arhivarea, cercetarea ºi publicarea documentelor referitoare la Revoluþia românã din decembrie 1989, având urmãtoarele atribuþii principale:

1. în domeniul documentãrii:

a) solicitã ºi achiziþioneazã contra

cost, respectiv primeºte prin transfer sau ca donaþie, orice mãrturie, publi- caþie ori document al Revoluþiei române din decembrie 1989 sau despre aceasta; b) organizeazã sub egidã proprie ºi coordoneazã arhiva, biblioteca, pre- cum ºi un Muzeu Naþional al Revoluþiei române din decembrie

1989, prin preluarea documentelor despre aceasta, existente în original sau copie, pe orice tip de suport, de la alte instituþii ale statului care au întreprins studii ºi cercetãri privind acest eveni- ment;

c) constituie un fond public docu-

mentar cuprinzând publicaþii, cãrþi, colecþii de reviste, ziare, manifeste, imagini foto ºi video ºi orice alte în- scrisuri legate de premisele, desfãºura- rea propriu-zisã ºi evocarea Revoluþiei române din decembrie 1989;

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005

2. în domeniul cercetãrii:

a) efectueazã studii ºi cercetãri, în þarã ºi în strãinãtate, pentru aprofun-

darea premiselor interne ºi a conjunc- turii internaþionale în care a avut loc Revoluþia românã din decembrie 1989; b) dezvoltã relaþii de colaborare ºi de comunicare cu persoane ºi instituþii, din þarã ºi din strãinãtate, care sunt preocupate de cunoaºterea ºi reflectarea Revoluþiei române din decembrie 1989, instituind un partene- riat activ cu societatea academicã ºi civilã;

c) sistematizeazã din punct de

vedere tematic ºi problematic, dupã ri- gori ºtiinþifice fondul documentar ºi

arhivistic pe care îl constituie în legã- turã cu desfãºurarea Revoluþiei române din decembrie 1989;

3. în domeniul comunicãrii:

a) finanþeazã editarea ºi ree-

ditarea, tipãrirea ºi publicarea pe orice tip de suport, a unor memorii, cãrþi, studii, articole, colecþii de documente scrise, fotografice ºi audiovizuale pri- vitoare la Revoluþia românã din decembrie 1989; b) organizeazã reuniuni ºi colocvii consacrate Revoluþiei române din decembrie 1989 ºi reprezintã cer- cetarea româneascã în acest domeniu la întâlnirile ºtiintifice naþionale ºi inter-

naþionale; c) sprijinã conceptual, meto- dologic ºi material, în limita sumelor alocate de la buget, proiecte ºi pro- grame ale organizaþiilor societãþii civile ºi ale asociaþiilor de re-

voluþionari, consacrate studierii ºi/sau evocãrii Revoluþiei române din decem- brie 1989; Art. 4. În cadrul Institutului se constituie:

a) Colegiul Naþional al Institutu- lui Revoluþiei Române din Decembrie 1989, denumit în continuare Colegiul naþional ca organ deliberativ de condu- cere al Institutului, cu mandat perma- nent, format dintr-un numãr de 25 de personalitãþi reprezentative ºi recunos- cute ale Revoluþiei române din decem- brie 1989. Membrii Colegiului naþio- nal sunt desemnaþi de cãtre Preºedin- tele României, cu consultarea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluþionarilor din Decembrie 1989 ºi a Comisiei parla- mentare a revoluþionarilor din decem- brie 1989; b) Consiliul ºtiinþific al Institutu- lui Revoluþiei Române din Decembrie 1989, denumit în continuare Consiliul ºtiinþific, ca organ consultativ ºtiintific al Institutului, format dintr-un numãr de pânã la 21 de membri, desemnaþi de Colegiul naþional, prin consultarea Academiei Române ºi a Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii. Art.5. (1) Institutul este condus de un preºedinte, ales de Colegiul naþional dintre personalitãþile care au avut un rol de primã mãrime în desfãºurarea Revoluþiei române din decembrie 1989. Atribuþiile preºedin- telui sunt stabilite de Colegiul naþional. (2) Colegiul naþional numeºte ca organe executive un director general,

1199

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989

ajutat de un director general adjunct, pe o perioadã de 5 ani. Aceºtia sunt aleºi dintre membrii Colegiului naþion- al ºi ai Consiliului ºtiinþific ale Institutului, la recomandarea preºedin- telui.

(3) Directorul general ºi direc- torul general adjunct ai Institutului sunt

încadraþi ºi salariaþi la nivelul funcþiilor asimilate celor de secretari de stat ºi, respectiv, de subsecretari de stat. (4) Directorul general are urmã- toarele atribuþii principale:

a) organizeazã ºi conduce întrea-

ga activitate a Institutului;

b) este ordonator de credite, în condiþiile legii;

c) asigurã gestionarea fondurilor

bãneºti ºi a patrimoniului Institutului,

potrivit legii;

organizare ºi funcþionare ale institutu- lui se aprobã de Colegiul naþional, la

propunerea preºedintelui. Art.7. - Pentru îndeplinirea obiectivelor sale, Institutul colaboreazã cu Academia Românã, cu instituþii gu- vernamentale, precum ºi cu asociaþii ºi organizaþii ale societãþii civile care au preocupãri legate de studierea Revoluþiei române din decembrie

1989.

Art.8. - (1) Cheltuielile curente ºi de capital ale Institutului se finanþeazã din venituri proprii ºi subvenþii acorda-

te de la bugetul de stat, prin bugetul Se- natului. (2) Veniturile proprii se obþin din activitãþi realizate direct de Institut, dupã cum urmeazã:

a) editarea ºi vânzarea de cãrþi,

d)

aprobã bilanþul contabil ºi con-

publicaþii, lucrãri ºi studii de speciali-

b) cofinanþãri de programe ºi pro-

tul de execuþie bugetarã; e) numeºte ºi destituie, potrivit

(2) Personalul Institutului este

tate;

legii, personalul Institutului.

iecte;

(5) Directorul general adjunct co-

c)

studii, proiecte ºi prestãri de

ordoneazã activitatea de cercetare, res-

servicii;

pectiv Consiliul ºtiinþific, fiind înlocui-

d)

exploatarea bunurilor pe care

torul de drept al directorului general ºi

le are în administrare;

exercitând atribuþiile delegate de acesta.

e)

sponsorizãri ºi donaþii, în con-

Art.6. - (1) Numãrul maxim de posturi salarizate ale Institutului este de 25, exclusiv directorul general ºi directorul general adjunct.

salarizat conform prevederilor legale aplicabile personalului din sectorul bugetar. (3) Structura organizatoricã, atri- buþiile personalului ºi regulamentul de

diþiile legii; f) alte activitãþi specifice realizate de Institut, inclusiv prin încheierea de contracte cu persoane fizice sau juridice. Art.9. - (1) Pentru perioada de funcþionare din anul 2004 finanþarea cheltuielilor necesare înfiinþãrii, orga- nizãrii ºi funcþionãrii Institutului se asigurã integral de la bugetul de stat.

2200

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005

(2) Fondurile necesare finanþãrii cheltuielilor prevãzute la alin. (1) se asigurã din fondul de rezervã bugetarã, la dispoziþia Guvernului, prevãzut în bugetul de stat pe anul 2004. Art.10. - Se autorizeazã Regia Autonomã “Administraþia Patrimo- niului Protocolului de Stat”, sã asigure spaþiul ºi mijloacele necesare orga-

nizãrii ºi funcþionãrii Institutului, în condiþiile legii. Art.11. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi, se abrogã art.14 din Legea recunoºtinþei faþã de eroii martiri ºi luptãtorii care au con- tribuit la victoria Revoluþiei române din decembrie 1989 nr.341/2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004

Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 ºi ale art. 76 alin. (2) din Constituþia României, republicatã.

PREªEDINTELE CAMEREI DEPUTAÞILOR VALER DORNEANU

Bucureºti, 7 decembrie 2004. Nr. 556.

PREªEDINTELE SENATULUI NICOLAE VÃCÃROIU

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 2 2 2 2

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005 2 2 3 3

2233

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989

PREªEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru numirea membrilor Colegiului naþional al Institutului Revoluþiei Române din Decembrie 1989

În temeiul prevederilor art.94 lit c) ºi ale art. 100 alin.(1) din Constituþia României, republicatã, precum ºi ale art.4 lit. A) din Legea nr 556/2004 privind înfiinþarea Institutului Revoluþiei Române din Decembrie 1989,

Preºedintele României

d e c r e t e a z ã:

Articol unic.- Se numesc ca membri în Colegiul naþional al Institutului Revoluþiei Române din Decembrie 1989 persoanele prevãzute în anexa la prezentul decret.

PREªEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU

Bucureºti, 14 decembrie 2004. Nr. 1.151

2244

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005

ANEXA

Colegiul Naþional al Institutului Revoluþiei Române din Decembrie 1989

1. Balint Petricã

2. Chiriacescu Sergiu

3. Cutean Vasile Emilian

4. Dan Iosif

5. Dumitrescu Emil

6. Fortuna Lorin

7. Ionescu Cazimir

8. Iordache Claudiu

9. Iorga Eugenia

10. Ispas Mihail

11. Mazilu Dumitru

12. Mironov Alexandru

13. Nicolaescu Sergiu 14. Pastor Gheorghe 15. Raicu Romeo 16. Roman Petre 17. Sanda Adrian 18. Savu Ioan 19. Theodorescu Rãzvan 20. Toader Dan 21. Þigãu Doru 22. Viºan Dorel 23. Voicilã Valentin 24. Voiculescu Gelu Voican 25. Vlãdesan Emil

2255

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989

Colegiul Naþional al Institutului Revoluþiei Române din Decembrie 1989

al Institutului Revoluþiei Române din Decembrie 1989 Balint Petricã Lugoj În decembrie 1989, urmãrindu-i

Balint Petricã

Lugoj

În decembrie 1989, urmãrindu-i îndeaproape pe timiºoreni, lugojenii au ieºit în stradã pentru a înlãtura dictatura. Astfel, Lugojul a devenit al doilea oraº liber al României.

ªi a venit Dumnezeu pe pãmânt, în decembrie 1989. Atunci, am fost convins, ºi sunt convins, ºi astãzi, cã Lumea este a celor care cred în curãþenie ºi în nevi- novãþie. Din pãcate, nu a trecut prea mult timp, pânã când rãul ºi cei care-l slujesc au ieºit, din nou, la suprafaþã. Oare acesta sã fie blestemul nostru, ca români ºi creºtini?

acesta sã fie blestemul nostru, ca români ºi creºtini? Chiriacescu Sergiu Braºov (…) în perioada 14-25
acesta sã fie blestemul nostru, ca români ºi creºtini? Chiriacescu Sergiu Braºov (…) în perioada 14-25

Chiriacescu

Sergiu

Braºov

(…) în perioada 14-25 decembrie 1989, [… revo- luþionarii] au mobilizat ºi condus grupuri sau mulþimi de oameni, au construit ºi au menþinut baricade împotriva forþelor de represiune, au ocupat obiective de importanþã vitalã pentru rezistenþa regimului totalitar ºi le-au apãrat, pânã la data judecãrii dictatorului (…)

Cutean Vasile Emilian

Bucureºti

Ziua de 21 decembrie 1989 a fost o zi mirificã ºi dãruitã de Dumnezeu. ªi acum, dupã 15 ani, consider cã Revoluþia este expresia demnitãþii neamului românesc dar, din pãcate, nu sunt mulþi cei ce înþeleg aceasta. Îmi doresc, ca prin munca celor care fac parte din colectivul IRRD, sã fim în stare sã transmitem generaþi- ilor viitoare visele ºi speranþele copiilor care au murit nevinovaþi în Revoluþia din Decembrie 1989. Realiºtii s-au folosit de ei, iar noi, ceilalþi oameni, i-am uitat prea repede. De aceea, avem nevoie de acest Institut.

iar noi, ceilalþi oameni, i-am uitat prea repede. De aceea, avem nevoie de acest Institut. Dan

Dan Iosif

Bucureºti

2266

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005 Dumitrescu Emil Bucureºti Voi, ce aþi crezut în noi, În 17-22, Sã

Dumitrescu

Emil

Bucureºti

Voi, ce aþi crezut în noi, În 17-22, Sã nu uitaþi cât veþi trãi Pe cei cãzuþi ºi pe cei vii.

(Strofã din poezia Sã nu uitaþi, scrisã în 23 decembrie 1989)

Datoritã considerabilei inerþii sociale, o revoluþie nu poate declanºa decât o schimbare existenþialã majorã, care trebuie apoi, continuatã ºi finalizatã printr-o evoluþie corespunzãtoare.

ºi finalizatã printr-o evoluþie corespunzãtoare. Fortuna Lorin Timiºoara Ionescu Cazimir Bucureºti

Fortuna Lorin

Timiºoara

evoluþie corespunzãtoare. Fortuna Lorin Timiºoara Ionescu Cazimir Bucureºti Adoratã, criticatã,

Ionescu

Cazimir

Bucureºti

Adoratã, criticatã, rãstãlmãcitã, judecatã fragmen- tar ºi rareori, analizatã ºi studiatã cu rigoarea unui demers ºtiinþific, Revoluþia din Decembrie 1989 a fost prezentatã, în funcþie de grupurile de interese, când loviturã de stat, când rãzmeriþã popularã, când, sub impulsul unor forþe din afarã, în revoltã românã.

Cât încã nu învinge, revoluþia

este doar a celor care o fac.

Dupã victorie, ea devine a tuturor!

revoluþia este doar a celor care o fac. Dupã victorie, ea devine a tuturor! Claudiu Iordache

Claudiu Iordache

Timiºoara

2277

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 Iorga Eugenia Bucureºti Este nevoie de un salt de conºtiinþã:

Iorga

Eugenia

Bucureºti

Este nevoie de un salt de conºtiinþã: nevoia de a cunoaºte ADEVÃRUL este extremã. De aceea, salut crearea Institutului Revoluþiei Române din Decembrie 1989, în cadrul cãruia sã se realizeze clarificãri, studii, analize ºi sinteze, astfel încât sã putem aºeza în manualul de Istorie a României, aºa cum se cuvine, pagina “DECEMBRIE' 89”.

Rãmân cu convingerea cã miºcarea popularã din Decembrie 1989, a fost singurul mod de a genera o schimbare a regimului, având în vedere modul disperat ºi încrâncenarea acestuia de a se agãþa de putere, mergând pânã la a deschide foc de armã asupra populaþiei civile.

pânã la a deschide foc de armã asupra populaþiei civile. Ispas Mihail Bucureºti Mazilu Dumitru Bucureºti

Ispas Mihail

Bucureºti

de armã asupra populaþiei civile. Ispas Mihail Bucureºti Mazilu Dumitru Bucureºti Am convingerea cã Institutul

Mazilu

Dumitru

Bucureºti

Am convingerea cã Institutul Revoluþiei Române din Decembrie 1989 îºi va aduce contribuþia la analiza pro- ceselor complexe care au avut loc în acele zile ºi nopþi de Dramatism ºi Speranþã din Decembrie 1989. Vor fi clari- ficate cauzele declanºãrii procesului revoluþionar ºi se vor clarifica circumstanþele desfãºurãrii acestui proces pe teritoriul þãrii. Cercetãrile efectuate vor pune în luminã consecinþele Revoluþiei, cu împlinirile ºi neîm- plinirile din anii ce au urmat.

Vor fi în curând 16 ani de când, în zorii unei zile mohorîte de iarnã, am luat în braþe trupul unui tânãr ucis de gloanþe, cu sora lui lânga mine. Ticãloºii, mi-au împuºcat fratele!, urla de durere fata. Poate, aceasta a fost întâmplarea care m-a hotãrât sã-mi risc viaþa. Poate, acesta a fost momentul decisiv, de declic, care m-a trimis cãtre sediul Radiodifuziunii, cu ideea - clarã, limpede, rece - cã doar dacã scoatem toatã România în stradã, fiarele vor fi înfrânte.

- cã doar dacã scoatem toatã România în stradã, fiarele vor fi înfrânte. Mironov Alexandru Bucureºti

Mironov

Alexandru

Bucureºti

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005 Nicolaescu Sergiu Bucureºti A existat o REVOLTÃ ºi apoi o REVOLUÞIE. Au

Nicolaescu

Sergiu

Bucureºti

A existat o REVOLTÃ ºi apoi o REVOLUÞIE. Au existat teroriºti, deºi sunt negaþi chiar de Procuraturã. Am existat ºi noi, care vom dovedi tot ceea ce am trãit. Lupta pentru putere continuã ºi acum. Aºa sã ne ajute Dumnezeu!

În data de 21 decembrie, împreunã cu un grup de cunoscuþi, printre care ºi regretatul Cãlin Nemeº, am încercat „sã agit” spiritele din Piaþa Libertãþii ºi sã canalizez populaþia Clujului, pentru a protesta împotriva condiþiilor improprii de viaþã oferite de cãtre clanul Ceauºescu. La ora 15.45, când Armata a primit ordin de reprimare a miºcãrii anti-ceausiºte ºi anticomuniste din Cluj, am fost rãnit în genunchi ºi abdomen cu armã de foc.

am fost rãnit în genunchi ºi abdomen cu armã de foc. Pastor Gheorghe Cluj Raicu Romeo

Pastor

Gheorghe

Cluj

genunchi ºi abdomen cu armã de foc. Pastor Gheorghe Cluj Raicu Romeo Marius Bucureºti Decembrie 1989

Raicu Romeo Marius

Bucureºti

Decembrie 1989 reprezintã un reper semnificativ al istoriei românilor, alãturi de evenimentele din anii 1877 ºi 1918. Din pãcate, unii au încercat sã minimalizeze importanþa Revoluþiei, inducând teorii conspirative care sã nege caracterul spontan ºi democratic al acesteia. Sperãm, ca prin creerea Institutului Revoluþiei Române din Decembrie 1989, istoria sã poatã prinde contur, în spiritul respectului faþã de adevãr ºi pentru cin- stirea eroilor-martiri ai Revoluþiei române.

2299

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989

Am participat la Revoluþie ºi am învins odatã cu ea, cu sufletul curat ºi unit cu sufletul poporului, printr-o aceeaºi mânie. ªi nimic nu mã va face sã dau înapoi. Nici zgomotul lipsit de raþiune, nici ambiþiile de putere ale unora sau ale altora.

nici ambiþiile de putere ale unora sau ale altora. Petre Roman Bucureºti Sanda Adrian Timiºoara În

Petre Roman

Bucureºti

de putere ale unora sau ale altora. Petre Roman Bucureºti Sanda Adrian Timiºoara În timpul revoluþiei

Sanda Adrian

Timiºoara

În timpul revoluþiei de la Timiºoara, am fãcut parte din grupul celor care în ziua de 20 decembrie, au pãtruns în clãdirea Operei Române ºi din delegaþia ce a purtat negocieri cu prim-ministrul Constantin Dãscãlescu ºi cu ceilalþi reprezentanþi ai fostei puteri de la Bucureºti.

Aºa cum se întâmplã de obicei în viaþã, cei care fac îi deranjeazã pe ceilalþi, chiar ºi pe cei ce sunt beneficiarii efectelor acþiunii celor dintâi. Poate, pentru cã-i afecteazã propria neimplicare. Dincolo de toate acestea, clarificãrile sunt necesare ºi benefice pentru toþi, chiar dacã uneori îi dor, mai ales, pe cei dintâi.

toþi, chiar dacã uneori îi dor, mai ales, pe cei dintâi. Savu Ioan Timiºoara Amiaza zilei

Savu Ioan

Timiºoara

îi dor, mai ales, pe cei dintâi. Savu Ioan Timiºoara Amiaza zilei de vineri, 22 decembrie

Amiaza zilei de vineri, 22 decembrie 1989, rãmâne clipa de graþie a biografiei fiecãrui român normal din generaþia mea. Faptul cã am trãit-o rãmâne un privilegiu ºi tot ceea ce a urmat trebuie raportat la Ziua Revoluþiei.

Theodorescu

Rãzvan

Bucureºti

3300

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005

La 21 Decembrie 1989, Sibiul s-a ridicat împotriva dictaturii ºi în sprijinul Revoluþiei declanºate la Timiºoara, plãtind cu 100 de morþi ºi aproape 300 de rãniþi. Cinste celor care au luptat pentru libertate, glorie celor cãzuþi! Noi, cei rãmaºi în viatã, avem rãspunderea de a veghea ca adevãrul sã fie scris în cãrþile de istorie, aºa cum a fost.

sã fie scris în cãrþile de istorie, aºa cum a fost. Toader Dan Sibiu Þigãu Doru

Toader Dan

Sibiu

în cãrþile de istorie, aºa cum a fost. Toader Dan Sibiu Þigãu Doru Iaºi Arareori, oamenii

Þigãu Doru

Iaºi

Arareori, oamenii obisnuiþi pot deveni actori de prim- plan ai istoriei. Revoluþia românã din decembrie 1989 a fost un astfel de prilej. De aceea, ea poartã pecetea trãsãturilor poporului nostru. Convenabil sau nu, acesta este certificatul de autenti- citate ºi împãmântenire a Revoluþiei.

Revoluþia din Decembrie 1989, ca orice pornire de a

mai bunã ºi mai dreap-

tã (?) a fost speranþa noastrã de a arunca peste malurile prãbuºite ale istoriei, punþile care sã lege din nou cele douã jumãtãþi ale aceleiaºi lumi (…). Institutul Revoluþiei are obligaþia de a cerceta ade- vãrul despre Revoluþie, dar cred cu tãrie cã, în acelaºi timp, are ºi obligaþia de a se ocupa ºi de minciuna de dupã Revoluþie.

schimba lumea spre a o face (

)

de a se ocupa ºi de minciuna de dupã Revoluþie. schimba lumea spre a o face

Viºan Dorel

Cluj-Napoca

3311

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 Voicilã Valentin Arad „ Valentin Voicilã, tu, actorul, tu, omul,

Voicilã Valentin

Arad

Valentin Voicilã, tu, actorul, tu, omul, þi-ai jucat în noaptea cea mai lungã ºi cea mai frumoasã a oraºului Arad, rolul vieþii. Suntem cu adevãrat mândri de tine.”

(ziaristul Dumitru Toma)

Doar morþii noºtrii sunt singurii eroi, martirii-eroi care au murit pentru revoluþie, opunând elanul exaspe- rat al strigãtului nestãpânit ºi eliberator, þevilor din care þâºnea moartea. Striviþii sub ºenile, uciºii miºeleºte, timi- ºorenii masacraþi de torþionari, cei maltrataþi la Jilava, bucureºtenii cãzuþi la Universitate, Intercontinental, Televiziune, ostaºii care au înfruntat cu bravurã inami- cul insidios, de o perversitate ubicuã, ascunzându-ºi laºitatea în spatele lunetei. Cu tot sacrificiul celor morþi, în decembrie ’89, Dumnezeu a surâs la Bucureºti Chiar dacã aceastã imagine are un înþeles simbolic, în plan omenesc, tragedia ºi jalea au umbrit, în acele zile, bucuria libertãþii, cu toate cã era întãritã ºi de dimensiunea demnitãþii redobândite. Acele jertfe ºi suferinþe au diminuat satisfacþia izbânzii. Revoluþia noastrã n-a însemnat atunci, doar triumful incontestabil al libertãþii, ci ºi o uriaºã lacrimã prelinsã pe harta þãrii, copleºitã de sfâºietoarea durere a unui popor ce nu meri- ta atâta suferinþã, dupã calvarul îndurerat din anii îndelungaþi ai dictaturii.

calvarul îndurerat din anii îndelungaþi ai dictaturii. Voiculescu Gelu Voican Bucureºti Vlãdesan Emil Timiºoara

Voiculescu

Gelu Voican

Bucureºti

ai dictaturii. Voiculescu Gelu Voican Bucureºti Vlãdesan Emil Timiºoara În decembrie 1989, am participat

Vlãdesan Emil

Timiºoara

În decembrie 1989, am participat activ la evenimentele care au culminat cu izbucnirea ºi declanºarea Revoluþiei române, aflându-mã de fiecare datã, între 16 ºi 25 decembrie 1989, dar ºi dupã cãderea regimului ceauºist, în prim-planul acþiunilor, alãturi de alþi camarazi de-ai mei, conducând ºi organizând ca adevãraþi lideri Revoluþia de la Timiºoara, iniþial ca cetãþean, apoi ºi ca membru fondator al Frontului Democrat Român - prima formaþiune politicã antiregim constituitã la Timiºoara, la 20 decembrie 1989, adevãratul motor politic al Revoluþiei din Timiºoara (…). Glorie eternã celor uciºi, demnitate ºi onoare celor rãmaºi în viaþã!

3322

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE

DIN DECEMBRIE 1989

CONSILIUL ªTIINÞIFIC

Nr.

Numele

crt.

ºi prenumele

Instituþia

1.

Dan Berindei

Academia Românã

2.

Ion Agrigoroaiei

Universitatea „Al.I.Cuza“ - Iaºi

3.

Ion Alexandrescu

Universitea „Dimitrie Cantemir“

4.

Ioan Chiper

Institutul de Istorie „N. Iorga“

5.

Marian Cojoc

Universitatea „Ovidius“ - Constanþa

6.

Eugen Denize

Institutul de Istorie „N. Iorga“

7.

Mihai Drãgãnescu

Academia Românã

8.

Alesandru Duþu

Universitatea „Spiru Haret“

9.

Mihai Iacobescu

Universitatea „ªtefan cel Mare“ -

10.

Miodrag Milin

Suceava Universitatea de Vest - Timiºoara

11.

Bogdan Murgescu

Universitatea Bucureºti

12.

Gheorghe Oniºoru

Universitatea „Spiru Haret“

13.

Traian Orban

Asociaþia „Memorialul Revoluþiei 16-22 Decembrie 1989, Timiºoara“

14.

Alexandru Oºca

Serviciul Arhive ºi Documentare Militarã

15.

Vladimir Pasti

ªcoala Naþionalã pentru Studii

16.

Vasile Puºcaº

Politice ºi Administrative Universitatea „Babeº-Bolyai“ - Cluj- Napoca

17.

Mihai Retegan

Universitatea din Bucureºti

18.

Constantin Sava

Senatul României

19.

Ioan Scurtu

Institutul de Istorie „N. Iorga“

20.

Ioan Talpeº

ªcoala Naþionalã pentru Studii Politice ºi Administrative

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE

DIN DECEMBRIE 1989 Proces - verbal

Încheiat azi 15.12.2004, cu ocazia ºedinþei inaugurale a Colegiului Naþional (CN) al Institutului Român din Decembrie 1989 (IRRD 1989) desfãºuratã la Senatul României. Ordinea de zi cuprinde:

1. alegerea preºedintelui IRRD 1989, conform art. 5 (1), din Legea nr. 556/2004;

2. desemnarea membrilor Consiliului ªtiinþific, conform art. 4 lit. b, din Legea nr.

556/2004;

3. numirea directorului general ºi al directorului general adjunct, conform art. 5 (2),

din Legea nr. 556/2004;

4. probleme organizatorice.

1. Dupã citirea de cãtre Preºedintele României a listei persoanelor numite în CN al

IRRD 1989 prin Decretul nr. 1151/14.12.2004, s-a trecut la alegerea preºedintelui IRRD 1989, conform art. 5 (1), din Legea nr. 556/2004. Domnul Emilian Vasile Cutean, membru al CN, a propus alegerea în funcþia de preºedinte al IRRD 1989 a domnului Ion Iliescu, una dintre personalitãþile care au avut un rol de primã mãrime în desfãºurarea Revoluþiei române din decembrie 1989. Propunerea a fost votatã în unanimitate.

2. Preºedintele IRRD 1989, domnul Ion Iliescu a supus atenþiei membrilor CN com-

ponenþa Consiliului ªtiintific al IRRD 1989, componenþa rezultatã în urma consultãrilor

cu Academia Românã ºi Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, conform art. 4 lit. b, din Legea nr. 556/2004. Componenþa Consiliului ªtiinþific a fost adoptatã cu unanimitate de voturi.

3. Preºedintele IRRD 1989 a propus, conform art. 5 (2), din Legea nr. 556/2004, ca

în funcþia de director general sã fie numit Claudiu Iordache, membru al Colegiului Naþional al IRRD 1989.

Propunerea a fost votatã în unanimitate.

4. Preºedintele IRRD 1989 a propus, conform art. 5 (2), din Legea nr. 556/2004, ca

în funcþia de direcþia general adjunct sã fie numit Ioan Scurtu, membru al Consiliului ªtiintific. Propunerea a fost votata în unanimitate.

5. Colegiul Naþional a luat urmãtoarele decizii:

a) Preºedintele IRRD 1989 este împuternicit sã reprezinte institutul în relaþiile cu

terþii ºi sã semneze în numele Colegiului Naþional toate deciziile ºi hotarârile adoptate de acesta.

organizarea sub egida Institutului Revoluþiei Române din Decembrie 1989 a SIM-

POZIONULUI 15 ANI DE LA VICTORIA REVOLUÞIEI ROMÂNE DIN

DECEMBRIE 1989.

Prezentul proces verbal are nr. 1 din 15 decembrie 2004 ºi este însuºit de membrii Colegiului Naþional prezenþi, comform tabelului anexat.

b)

3344

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005

MMMMEEEEMMMMOOOORRRRIIIIAAAALLLLUUUULLLL

RRRREEEENNNNAAAAªªªªTTTTEEEERRRRIIIIIIII

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989

3366

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005 Ansamblul monumental MEMORIALUL RENAªTERII se aflã amplasat pe un loc simbolic, acolo

Ansamblul monumental MEMORIALUL RENAªTERII se aflã amplasat pe un loc simbolic, acolo unde, în faþa fostului sediu al puterii unice, în decembrie 1989, a izbucnit flacãra revoltei, fãcând posibilã schim- barea regimului totalitar.

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989

Ansamblul se aflã situat în centrul Capitalei, în piaþa care astãzi, se

numeºte a Revoluþiei, principala axã de dezvoltare istoricã ºi de promenadã

a Bucureºtiului, în spaþiul de o generoasã perspectivã urbanã, delimitat de

Muzeul Naþional de Artã (fostul Palat Regal), de Biblioteca Centralã Univer-

sitarã, pânã nu demult, de Palatul Senatului ºi de Biserica Kretzulescu. Întruchipând un tradiþional ceas solar, menit a marca ora astralã când, prin sacrificiu, România a reintrat în fluxul istoriei, dar ºi necesitatea reîn- toarcerii permanente, prin rememorare, la acest moment istoric întemeietor, MEMORIALUL RENAªTERII le propune trecãtorilor, fie ei bucureºteni sau strãini, actuali ºi viitori, un traseu simbolic, solemn, capabil sã reactua- lizeze semnificaþiile nepieritoare ale Revoluþiei din decembrie 1989: uni- tatea prin credinþã în Dumnezeu ºi capacitatea de dãruire ºi sacrificiu. Atmosfera de solemnitate, de invitaþie la reculegere în mijlocul ritmu- lui galopant al Capitalei României, este creatã prin relaþia dintre verticala volumului alb al Piramidei Izbânzii, orizontala suprafeþei pe care se aflã gra- vate în alamã numele Eroilor, sobrietatea pavimentului realizat din granit ºi buºteni de stejar, elemente de mobilier ºi, nu în ultimul rând, modul de ilu- minare nocturnã ºi de amenajare a spatiului verde. MEMORIALUL RENAªTERII este alcãtuit din Piramida Izbânzii, coloana verticalã în jurul cãreia graviteazã întregul ansamblu monumental, Zidul Amintirii, pe suprafaþa cãruia sunt înscrise numele Eroilor, mica Piaþã a Reculegerii, Parcul Înãlþãrii, Calea Biruinþei ºi elemente de mobilier ºi de ilu- minare.

Piramida Izbânzii

Este realizatã simplu, din marmurã albã ºi curatã, având baza triunghiu-

larã. La bazã se aflã un grup statuar care întruchipeazã unitatea într-o singurã

dimensiune ºi forþa celor care s-au opus dictaturii, reuniþi sub semnul Trinitãþii.

3388

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005 Volumul simplu ºi curat al piramidei simbolizeazã îndrãznealã, putere ºi libertate.

Volumul simplu ºi curat al piramidei simbolizeazã îndrãznealã, putere ºi libertate. În evoluþia sa, avansat ascendentã, Piramida este însoþitã de Coroana care omagiazã jertfa din decembrie 1989. Volumetria este compusã din împletirea unor suprafeþe cu secþiuni diferite, printre care se întrevede cerul. La baza Piramidei, pe latura situatã la capãtul perspectivei aleii cu paviment de lemn, se gãseºte amplasatã amprenta de neºters a participãrii la Revoluþie, ca o garanþie a schimbãrii ºi ca o permanentã aducere aminte. Personajele stilizate, amplasate pe aceeaºi laturã de la baza Piramidei, vibreazã în spiritul muzicii de orgã. Atât coroana, amprenta, cât ºi perso- najele sunt realizate din alamã. Piramida are o anvergurã monumentalã, dominând spaþiul ambiental. Platforma pe care se aflã amplasatã este realizatã din marmurã. Treapta

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989

sugereazã etapa parcursã de mulþimea adunatã în piaþã, înainte de a forma unitatea de spirit care a triumfat.

Zidul Amintirii

Aºezat pe latura de sud-vest a ansamblului, are o înãlþime de 1,71 m,

o desfãºurare semicircularã de 20 m, înscrisã cu o razã de 11 m ºi este real-

izat din acelaºi tip de marmurã albã. Zidul se descrie pe douã laturi ale Aleii

principale. În partea superioarã, se aflã un bandou cu înãlþimea de 60 cm, pe

suprafaþa cãruia se aflã înscrise numele celor 1058 de Eroi.

cãruia se aflã înscrise numele celor 1058 de Eroi. Dimineaþa, la rãsãritul soarelui, Piramida îºi

Dimineaþa, la rãsãritul soarelui, Piramida îºi proiecteazã umbra pe partea vesticã a Zidului Amintirii, parcurge în restul zilei arcul de cerc de la vest spre est, încheindu-ºi parcursul simbolic în punctul sudic.

Piaþa Reculegerii

Ambianþa pe care o degajã spaþiul în care se aflã situat monumentul are un rol decisiv în transmiterea sentimentelor de pietate ºi de respect faþã de cei care s-au jertfit ºi faþã de momentul victoriei Revoluþiei. Piaþa este locul public de reculegere. Piaþa cuprinde elemente de mobilier din marmurã albã cu o volumetrie simplã. Pavimentul este realizat din granit.

4400

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005

Calea Biruinþei

Aleile fac parte din ansamblul monumental ºi întruchipeazã sugestiv drumul parcurs împreunã de revoluþionari. Întregul parcurs este executat din buºteni de stejar, care sunt secþionaþi transversal ºi se întâlnesc la baza Piramidei. Prin naturaleþea ºi caracterul sãu organic, viu, simbolizeazã calea spre victorie. În acelaºi timp, utilizarea lemnului aduce în atenþia omului contem- poran, un element din istoria axei principale care traverseazã Bucureºtiul, Calea Victoriei, fostã Podul Mogoºoaiei.

Parcul Înãlþãrii

Pãstrându-se o parte din spaþiul verde existent anterior ridicãrii ansamblului monumental, Parcul este reconfigurat ºi completat cu arbori foioºi ºi conifere, într-o organizare peisagisticã modernã.

Elemente de mobilier ºi iluminatul ansamblului

Ansamblul îºi întregeºte unitatea prin utilizarea unui mobilier cu vo- lumetrie sobrã ºi simplã. Bãncile din marmurã albã subliniazã atmosfera de reculegere impusã de monumentalitatea ansamblului, oferind totodatã, vizi- tatorului posibilitatea de a contempla contextul urban generos în care se aflã amplasat Memorialul. Sub fiecare bancã se aflã un spot care creazã, noaptea, imaginea unei candele aprinse. Sistemul de iluminare are douã componente:

iluminatul vertical ºi iluminatul orizontal.

Memorialul Renaºterii se înalþã astãzi, pe locul unde în decembrie 1989, s-a auzit glasul unit al românilor împotriva dictaturii. Piramida de astãzi se înalþã pentru a omagia jertfa ºi pentru a transmi- te urmaºilor mesajul de libertate.

Glorie Eroilor ºi Revoluþiei Române din Decembrie 1989!

Arhitect Alexandru GHILDUª

4411

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 4 4 2 2

4422

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005

Albumul 1989 - dupã 15 ani

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005 Albumul 1989 - dupã 15 ani 4 4 3 3

4433

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989

Revoluþia din decembrie a devenit dupã 15 ani, istorie. Semnalul care a deschis o etapã nouã internaþionalã, a fost cãderea zidului Berlinului, din 9 noiembrie 1989, care a antrenat schimbãri radicale de sistem politic, în estul european. Noi, românii, am plãtit cu sânge libertatea. Avem legitimitatea intrãrii în Europa, prin tot ceea ce am fãcut atunci, dar ºi pânã acum. Acest album întipãreºte în mintea ºi în sufletul oamenilor, „bucãþi” de deznãdejde, de încrâncenare, dar ºi de speranþã. Multe dintre întrebãrile despre Revoluþie nu ºi-au gãsit rãspunsurile. Toate încercãrile fãcute pentru desluºirea adevãrului, prin comentarii, analize, filme sau prezentãri foto, ne vor îndrepta cât mai mult spre adevãr. Cel mai important lucru, este reuºita acestora ºi faptul de a nu uita cã

a fost un decembrie 1989 însângerat, o revoluþie autenticã, urmatã de un

proces revoluþionar, pe care unii îl numesc „tranziþie”. ªi mai ales, sã nu uitãm pe acei tineri minunaþi, care s-au jertfit pentru o idee sfîntã – democraþia. Metamorfoza pentru instaurarea regimurilor democratice superioare celor despotice, autocrate, în care, la un moment dat, se poticniserã þãrile din sfera comunistã, s-a realizat prin miºcãri ample, populare, cunoscute

ºi sub numele „revoluþii de catifea”. Pentru România, ruperea de un regim anost, anchilozat, bântuit de paranoia ºi cultul personalitãþii ºi detaºat de realitate a avut consecinþe tragice. Preþul plãtit de tinerii care ºi-au dat viaþa, în schimbul ºansei noastre de a fi liberi, a fost prea scump. Sacrificiul lor ne obligã, sã nu lãsãm sã fie trãdate visurile ºi dorurile lor netrãite. Amintirea lor, ne însoþeºte existenþa, îndemnându-ne sã trãim fiecare clipã, mai intens, mai pur.

Memoriei eroilor cãzuþi în decembrie 1989, le dedicãm în semn de omagiu, acest album. Sã ne ajute Dumnezeu, sã ne ridicãm cât mai aproape de înþelegerea acestui sacrificiu suprem!

4444

Vasile Gherasim

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005 La început a fost Timiºoara 4 4 5 5

La început a fost Timiºoara

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005 La început a fost Timiºoara 4 4 5 5

4455

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 Florile libertãþii noastre 4 4 6 6
INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 Florile libertãþii noastre 4 4 6 6

Florile libertãþii noastre

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 Florile libertãþii noastre 4 4 6 6

4466

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005 Ieri în Timiºoara, azi în toatã þara! 4 4 7 7

Ieri în Timiºoara, azi în toatã þara!

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005 Ieri în Timiºoara, azi în toatã þara! 4 4 7 7

4477

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989

Lumina pentru cei plecaþi dintre noi.
Lumina pentru cei plecaþi dintre noi.

4488

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005

Biblioteca Revoluþiei Române

Institutul Revoluþiei Române din Decembrie 1989 îºi propune crearea unei biblioteci proprii, care sã cuprindã publicaþii, cãrþi, colecþii de reviste, ziare, manifeste, imagini foto ºi video, sau orice alte înscrisuri legate de premisele, desfãºurarea propriu-zisã ºi evocarea Revoluþiei române.

În acest prim numãr al Caietelor Revoluþiei, prezentãm câteva din volumele existente în Biblioteca IRRD.

În acest prim numãr al Caietelor Revoluþiei, prezentãm câteva din volumele existente în Biblioteca IRRD. 4

4499

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 5 5 0 0

5500

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005 Ion Iliescu, Revoluþia Românã , Ed. Presa Naþionalã , Bucureºti, 2001 nu

Ion Iliescu, Revoluþia Românã, Ed. Presa Naþionalã, Bucureºti, 2001

nu am avut nicioadatã pretenþia ca, abordând tema revo-

luþiei, realizez tabloul complet, definitiv al acesteia sau cã viziunea mea nu suportã ºi unele corecturi. Ca unul care am deþinut însã un rol politic activ în revoluþie, în definirea programului acesteia ºi apoi, în opera practicã de înfãptuire a obiectivelor ei, am socotit cã o viziune din interiorul lucrurilor poate fi utilã, nu numai ca o mãrturisire de la faþa locului, ci ºi ca o eventualã contribuþie la conturarea mai exactã a unui moment excepþional al istoriei noastre.

În ceea ce mã priveºte

5511

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 Timiºoara în arhivele Europei Libere 17-20 decembrie 1989,

Timiºoara în arhivele Europei Libere 17-20 decembrie 1989, Fundaþia Academia Civicã, Bucureºti, 1999

Ce s-a întâmplat, de fapt, la Timiºoara? O revoltã? O simplã manipulare? O revo- luþie? Dramatismul trãirii a fost sporit de „o baie de sânge”, de victimele represiunii dic- tatoriale, care au fãcut ca imensa mulþime anonimã sã fie pusã în culpã de legea marþialã, cu de-a sila instituitã împotriva oraºului întreg; Timiºoara, de fapt, a fost declaratã, prin aceasta, în stare de rãzvrãtire faþã de regimul absurd al dictatorului. Contestarea deschisã a unui regim, a unui sistem politic în ansamblu, la Timiºoara, a fost observatã, ºi de sursele occidentale, care au contribuit temeinic la fortificarea unui mit: Timiºoara este altceva decât restul României. Mit ce a adus mult rãu timiºorenilor din partea guvernãrii neocomuniste ce s-a succedat la cârma þãrii; mit care a dat însã ºi speranþã celor ce doreau ca schimbarea sã fie una adevaratã, de profunzime. Miodrag MILIN

5522

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005 Sergiu Nicolaescu, Cartea Revoluþiei Române. Decembrie ’89 , Ed. Ion Cristoiu,

Sergiu Nicolaescu, Cartea Revoluþiei Române. Decembrie ’89, Ed. Ion Cristoiu, Bucureºti, 1999

Lasând la o parte politicianismul veros lipsit de principii ºi moralitate, mã întorc la justificarea prezentei cãrþi. Existã un singur adevãr: faptul cã Revoluþia românã aparþine poporului, care este fãptuitorul ei. În afara acestui adevãr, care nu poate fi contestat, sunt adevãrurile lucrurilor desfãºurate în timp, care pot fi personale sau colective. Acestea formeazã obiectul cercetãrilor noastre, având la bazã date absolute, evenimente sistematizate ºi informaþii care pot fi utilizabile ºi interpretabile. Personal, consider cã modul în care se scrie o istorie trãitã nu poate fi nici pamfletul, nici rechizitoriul, nici eseul politic. (…) mã prezint cu aceastã carte (…) cu sentimentul cã-mi închei o datorie pe care o am faþã de þara mea.

5533

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 --- George Galloway ºi Bob Wylie, Prãbuºirea , Ed. Irini

---

George Galloway ºi Bob Wylie, Prãbuºirea, Ed. Irini, Bucureºti, 2004

Cartea de faþã este totodatã, o evocare ºi o restituire a meritelor celor care au înfruntat Dictatura ºi au învins-o! Ea rosteºte numele adevãrului unei revoluþii investigate de conºtiinþa a doi britanici, strãini de patimi- le româneºti — un ziarist de la BBC ºi un parlamentar englez — investigaþie imparþialã ºi amãnunþitã, convocând princi- palele personaje ale momentului 1989.

Claudiu IORDACHE

5544

George Galloway ºi Bob Wylie, Downfall. The Ceausescus and the Romanian Revolution, Futura Publications, Londra, 1991

Downfall graphically describes this the bravest and deadliest anticommu- nist revolution, from its beginnings in heroic Timiþoara to its triumph in Palace Square, Bucharest with the dictators dramatic helicopter flight from the rooftop and the shocking reality of their bullet-ridden end.

with the dictators dramatic helicopter flight from the rooftop and the shocking reality of their bullet-ridden

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005

Ruxandra Cesereanu, Decembrie ’89. Deconstrucþia unei revoluþii, Ed. Polirom, Iaºi, 2004 Un volum dens, care sintetizeazã teoriile vehiculate pânã acum, pe tema Revoluþiei din decembrie 1989 ºi a urmãrilor acesteia, încadrându-le în trei categorii:

teoria revoluþiei pure, teoria conspiraþiei (externã, internã sau combinatã) ºi teoria revo- luþiei hibridate cu o loviturã de stat. Dupã o prezentare a principalelor miºcãri de protest ale poporului român din perioada comunistã (revolta minerilor din Valea Jiului din 1977, a muncitorilor braþoveni din noiembrie 1987 ºi revoluþia din 1989), autoarea analizeazã în detaliu o serie de lucrãri prin prisma unor aspecte mult discutate ale schimbãrii politice produse în 1989, accentuând mai cu seama trei dintre ele: procesul ºi execuþia cuplului Ceauºescu, chestiunea „teroriºtilor“ ºi rolul pe care Armata l-a jucat în timpul evenimentelor.

cuplului Ceauºescu, chestiunea „teroriºtilor“ ºi rolul pe care Armata l-a jucat în timpul evenimentelor. 5 5

5555

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 Preºedintele completului de jude- catã: La întrebarea mea cu privire

Preºedintele completului de jude- catã: La întrebarea mea cu privire la ce se va face cu cenuºa rezultatã din arderea cadavrelor, Moraru mi-a spus cã va trimite el pe cineva sã o preia. Într-adevãr, în dimineaþa aceea de 20 decembrie, la orele 10,30 a sosit cpt. Nuþã, cãruia i-am predat patru pubele cu cenuþa rezultatã, fiind convins cã se va deplasa la Km 36, unde deja se afla autotrenul care venise de la Timiþoara cu cadavrele, lt. col. Marin Petre, aflându-se în acel punct ºi þinând legã- tura prin staþie cu mine ºi cu col. Moraru, cãruia trebuia sã-i raporteze momentul când echipa de ofiþeri de la Timiþoara a preluat maºina, pentru a se întoarce. ªtiþi ce s-a fãcut cu cenuºa aceea?

5566

Miodrag Milin (editor) Documente ’89. Procesul de la Timiºoara (2-15 mar- tie 1990). Audierea celor 21 de securiºti ºi miliþieni inculpaþi. vol. I, II, Ed. Fundaþiei Academia Civicã, Timiºoara- Bucureºti, 2004

Cartea de faþã este mai mult decât binevenitã. Aici, nu vom gãsi mãrturia participanþilor la Revoluþie, ci declaraþiile persoanelor care s-au angajat în repri- marea ei sau ale celor trimiºi de condu- cerea Statului ºi a Partidului Comunist sã organizeze înãbuºirea ei. Concret, e vorba de stenograma procesului care a judecat aºa-zisul lot de la Timiºoara. Pe parcursul a numeroase pagini, putem afla declaraþi- ile inculpaþilor ºi martorilor aflaþi înaintea completului de judecatã.

Î.P.S. Mitropolitul Banatului, NICOLAE

ile inculpaþilor ºi martorilor aflaþi înaintea completului de judecatã. Î.P.S. Mitropolitul Banatului, NICOLAE

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005 Revoluþia Românã vãzutã de ziaristi americani ºi englezi, Ed. Evenimentul ,

Revoluþia Românã vãzutã de ziaristi americani ºi englezi, Ed. Evenimentul, Bucuresti, 1991

Antologia de faþã este un tribut adus acelui moment: 22-26 decembrie 1989, când

poporul român a fost, pentru câteva zile, eroul întregii omeniri. Antologia cuprinde, de asemenea, articole din perioada post-revoluþionarã, pânã în vara lui 1990, acoperind zilele de dupã primele semne de îndoialã, alegerile ºi unda de gheaþã care a succedat marºului minerilor.

Alegerea lor este întâmplãtoare, în parte de

)

nevoie, în parte deoarece autorii au considerat cã în acest fel, se pãstreazã mai bine carac- terul nãvalnic, inegal ºi de multe ori contradictoriu al presei libere.

Alexandru DUVAN

Antologia este o selecþie de articole. (

5577

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 E un început în tot sfârºitul Culegere selectivã din programele

E un început în tot sfârºitul

Culegere selectivã din programele radiodifuzate în

zilele de 17-25 decembrie 1989, Ed. Casa Radio, Bucureºti 1998

În aceste zile fierbinþi ale lui decembrie 1989, adevãrul ºi minciuna ºi-au mãsurat puterile cuvânt cu cuvânt. Acest volum este o mãrturie: gãsim aici, emisiunile posturilor de radio din þara care se voiau descãtuºatã ºi cele în limba românã din strãinãtate, care vroiau sã ajute. Nu tot ce s-a spus ºi s-a comentat atunci, corespundea adevãrului. Nici nu se putea! Încleºtarea între minciuna trâmbiþatã de cei care se agãþau de putere sau cei care pândeau din umbrã, ca sã ºi-o aroge, ºi adevãrul, pe care se osteneau sã-l prezinte cei care vroiau sã izbuteascã liber- tatea, era în plinã desfãºurare! Cercetãtorul obiectiv va detecta nu numai zorii adevãrului, dar mai ales, cum au mijit, iar apoi, au luminat, cum a câºtigat Puterea Cuvîntului!“ Mircea CAR

5588

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005 Mircea Brenciu, Revoluþia Luminii, Ed. Societãþii Ziariºtilor ºi Oamenilor de

Mircea Brenciu, Revoluþia Luminii, Ed. Societãþii Ziariºtilor ºi Oamenilor de Culturã „Cincinat Pavelescu“, Braºov, 2004

Cartea Revoluþia Luminii … vine cu date istorice de culise, mai puþin cunoscute, ceea ce reprezintã o noutate în contextul bibliografiilor dedicate Revoluþiei din România ºi care combinã mirobolant documentul cu romanescul, interviul cu jurnalismul de cali- tate, istoria cu geopolitica, filosofia cu religia sau eseul cu ficþiunea, stilul poetico- metaforic cu cel academico-ºtiinþific, astfel încât ea conþine toate ingredientele pentru a deveni un best-seller adevãrat, o carte magicã. Iulian CÃTÃLUI

5599

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989 Peter Siani-Davies, The Romanian Revolution of December 1989 , Cornell

Peter Siani-Davies, The Romanian Revolution of December 1989, Cornell University Press, Londra, 2005.

Ansamblul revoluþiei este mult mai mult decât teroriºtii ºi Frontul Salvãrii Naþionale, iar orice studiu care ezitã sã recunoascã aceasta riscã sã diminueze rolul miilor [de oameni] care au ieºit curajos în stradã pentru a-l sfida pe Ceauºescu. Aceºti protestatari sunt cei care au fãcut Revoluþia românã din decembrie 1989 ºi, finalmente, o importan- tã parte a acestei mulþimi a fost cea care a conferit mult radicalism evenimentului. Când scandau Libertate în faþa rândurilor strânse ale forþelor de securitate, la Timiºoara, Bucureºti ºi în alte locuri, s-ar pãrea cã în concepþia lor despre revoluþie aceºti protes- tatari erau aproape de Hannah Arendt, care vedea revoluþia ca o cãutare a libertãþii ºi pe revoluþionari drept cei ce luptã pentru libertate în faþa tiraniei.

Peter SIANI-DAVIES

6600

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005

L'Institut de la Révolution Roumaine

de Décembre 1989

L'Institut de la Révolution Roumaine de Décembre 1989 - établit fondé en base de la Loi no. 556 du 7 décembre 2004, adoptée par le Parlement de la Roumanie et publiée dans le Journal Officiel du 14 décembre 2004 - publie le premier numéro des Cahiers de la Révolution, peu avant la 16-ème anniversaire du renversement de la dictature communiste. L'IRRD a comme objet d'activité l'analyse sur des bases scientifiques des prémisses, du déroulement et des effets - sur touts les plans - de la Révolution roumaine de décembre 1989, pour réaliser une image documentaire, objective et vaste de cet événement d'importance exceptionnelle pour l'histoire contemporaine de la Roumanie. Par Décret du Président de la Roumanie on a nommé avec mandat permanent, le Collège National de l'Institut de la Révolution Roumaine de Décembre 1989, organe délibératif, de direction de l'Institut, formé de 25 de personnalités représentatives et reconnues de la Révolution Roumaine. Le Conseil Scientifique de l'IRRD est l'organe consultatif de l'Institut, formé de 21 membres, désignés par le Collège National, par consultation avec l'Académie Roumaine et le Ministère de l'Education et de la Recherche. L'IRRD élabore des études et recherches, en Roumanie et à l'étranger, sur la connaissance des prémisses internes et de la conjoncture internationale du moment de la Révolution de Roumanie, qui a été le dernier pays de l'ancien bloc socialiste est-européen qui a renversé le communisme et malheureusement la seule, où cet événe- ment a été réalisé avec de la perte de vies humaines. L'IRRD se propose de construire des relations de collaboration et de communication avec des personnes et des institutions roumaines et étrangères intéressées de la connais- sance et réflexion de la Révolution roumaine, en instituant un partenariat actif avec la société académique et civile. Les Cahiers de la Révolution, une première réalisation éditoriale de l'Institut, mets en page des livres, études, articles, mémoires, correspondances, documents pho- tographiques et vidéo, collections de documents concernant la révolution Roumaine. Le premier numéro des Cahiers de la Révolution contient une déclaration de M. le sénateur Ion Iliescu, Président de l'Institut de la Révolution Roumaine, prononcée à l'occasion du premier Symposion de l'IRRD, suivie d'une évocation en mémoire des héros tombés pendant la Révolution, signé par Claudiu Iordache. Dans la revue, il y a une reproduction de la Loi d'établissement de l'IRRD, le Décret pour la nomination des membres du Collège National de l'IRRD, les photos des membres du Collège National et leurs pensées sur le moment de la Révolution et la création de l'IRRD, et la liste des membres du Conseil scientifique de la Révolution. On y présente le Mémorial de la Renaissance, ensemble monumental commémoratif crée par le connu architecte Alexandru Ghilduº. Les Cahiers de la Révolution, contiennent la présentation de l'album dédié à la Révolution roumaine de décembre 1989, par Vasile Gherasim et Emilia Enache et des courtes présentations des livres entrés dans la Bibliothèque d’Institut.

6611

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989

The December 1989 Romanian Revolution Institute

The December 1989 Romanian Revolution Institute - established by Law No 556 of december 7, 2004 passed by the Parliament of Romania and published in the Official Gazette of Romania on december 14, 2004 - is publishing the first issue of the Revolution Papers, shortly before the 16th anniversary of the overthrow of the communist dictatorship. The DRRI's activity concerns the scientific based analysis of circumstances, evolution and effects - in all fields - of the december 1989 romanian Revolution in order to achieve an objective and broad documentary image of this exceptionally importants event for the contemporary history of Romania. The National College of the december 1989 Romanian Revolution Institute was appointed by Romania President's Decree as a deliberative and directing body of the Institute, with a permanent mandate and made of 25 representative and acknowledged personalities of the romanian Revolution. The DRRI Scientific Council is the scientific consultative body of the Institute and it is made of 21 members appointed by the National College upon consultation with the Romanian Academy and the Ministry of Education and Research. The DRRI elaborates studies and researches in Romania and abroad on the knowledge of domestic circumstances and international situation at the time of the Revolution in Romania, the last country of the former east-european socialist block who overthrew communism and, unfortunately, the only where this was done with human life losses. The DRRI aims to build cooperation and communication relations with romanian and foreign people and institutions interested in knowing and reflecting the romanian Revolution, by establishing an active partnership with the academic and civil society. The Revolution Papers, a first publishing achievement of the Institute, contains studies, articles, memoirs, books, correspondence, photographic and video memory, document collections and photo-albums on the romanian Revolution. The first issue of the Revolution Papers includes an address by senator Ion Iliescu, Chairman of the Romanian Revolution Institute, at the first Conference of the DRRI, followed by a remembrance of the heroes fallen in the Revolution signed by Claudiu Iordache. The issue also contains the Law establishing the DRRI, the Decree appointing the members of the DRRI National Council, photos and notes by members of the National Council on the moment of the Revolution and on the establishment of the DRRI, and the list of the Scientific Council of the Revolution. It also contains a presentation of the Rebirth Memorial, a commemorative monument complex created by the well known architect Alexandru Ghilduº. The Revolution Papers, contain the presentation of the album dedicated to the December 1989 Romanian Revolution by Vasile Gherasim and Emilia Enache and short presentations of books which has been receved in the library of DRRI.

6622

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005

CUPRINS

Alocuþiunea

Revoluþiei Române, rostitã cu ocazia primului Simpozion al IRRD, din

domnului Ion Iliescu (fragment), Preºedintele Institutului

15 decembrie 2004, desfãºurat la Senatul României

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

5

Au binemeritat de la patrie! Claudiu Iordache

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

7

Legea privind înfiinþarea Institutului Revoluþiei Române din Decembrie 1989, Monitorul Oficial al României, Nr. 1.194 din 14 decembrie 2004

.

.

.

17

Decret pentru numirea Colegiului Naþional al Institutului Revoluþiei Române

 

din Decembrie 1989,

decembrie 2004

.

.

.

.

.

Monitorul Oficial .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

al României, Nr. 1.224 din 20 .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

23

Colegiul Naþional al Institutului Revoluþiei Române din Decembrie 1989

 

.

.

.

.

26

Consiliul ªtiinþific al Institutului Revoluþiei Române din Decembrie 1989

.

.

.

.

33

Procesul verbal al ºedinþei inaugurale a Colegiului Naþional, din data de

 

15.12.2004

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

35

Memorialul Renaºterii

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

37

Albumul 1989 – dupã 15 ani

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

43

Biblioteca Institutului Revoluþiei Române din 1989

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

49

L'Institut de la Révolution Roumaine de Décembre 1989

 

61

The December 1989 Romanian Revolution Institute

 

62

6633

INSTITUTUL REVOLUÞIEI ROMÂNE din Decembrie 1989

6644

CAIETELE REVOLUÞIEI NR. 1/2005

6655