PSIHOLOGIA DIFERENELOR INDIVIDUALE

Lector universitar dr. Graiela Sion

OBIECTIVE:
Cursul ii propune s ofere studentilor o introducere in domeniul vast al
diferenelor ntre indivizii umani ca rspuns la problematica variaiilor pe
dimensiunea inteligenei si personalitii, oferind o perspectiv
comprehensiv ce unete n analiz abordarea cercetrii empirice cu cea
conceptual.
La finalul parcurgerii cursului studenii vor fi capabili :
S cunoasc preocuparile contemporane asupra investigrii stiintifice a
principalelor teorii si acceptiuni despre inteligen si personalitate din
perspectiva diferenelor individuale
s evalueze in mod critic i s compare perspectivele majore teoretice
privind inteligena si personalitatea
s aprecieze si s identifice contribuiile precum i limitele cercetriilor
derulate in domeniul diferenelor individuale
CONINUT:
Tema 1. Fundamentele tiinifice i empirice ale psihologiei difereniale.
Argumentele

metodologice

investigarea

diferenelor

individuale.
Relaia cu psihologia general.
Tema 2. Explicarea diferenelor individuale:
factori ereditari
factori de mediu
sociali.
Prezentarea studiilor si cercetarilor care au pus in evidenta diferentele
individuale legate de influneta factorilor genetici si ambientali asupra
trasaturilor de personalitate si inteligentei .
2.1.Investigarea influentelor genetice si ambientale asupra inteligentei.
Studiile despre gemeni

Studiile despre gemeni se confrunt cu ncercarea de a afla raspunsul la

intrebarea daca fondul genetic comun in proportie mai mare de 50%
conduce la punctaje ale trsaturilor de personalitate si a coeficientului de
inteligen mult mai apropiate.
2.2.Studiile privind influneta factorilor genetici asupra personalitatii si
comportamentului uman

Tema3. Investigarea factorilor sociali in explicarea diferentelor

individuale.
3.1.Dezvoltarea personalitatii din perspectiva sociopsihologica
Sociopsihologia trasaturilor de personalitate.
Personalitate si comportament social.
Perspectiva constructivismului social. Modele sociocognitive de
cercetare a personalitatii.
3.2.Teoria atasamentului si dezvoltarea personalitatii.

Tema 4. Diferenele individuale ca mod de structurare a personalitii n

raport cu dezvoltarea pe vrste, starea de sntate fizica si gen.
4.1.Personalitatea de-a lungul vietii.
Principalele teorii cu privire la geneza si dezvoltarea personalitatii
Prezentarea elementelor de formarea personalitatii la varstele mici cu
accent asupra influentelor care conduc la diferentieri; influente
genetice, de mediu, sociale si culturale.
4.2.Stabilitate, continuitate si schimbare transformare in perioada
adulta.
Tema 5. Trasaturile de personalitate si starea de sanatate. Modele de boli
psihosomatice.
Investigarea modelelor de asociere intre personalitate si starea de
sanatate. Personalitatea si longevitatea.
Longevitatea

Tematica lucrarilor aplicative i de seminar:

Aplicatii in evaluarea personalitatii.

Aplicatii in psihologia educatiei.

Aplicatii in psihologia organizationala.
Alegerea profesiei.
Dezvoltarea carierei si schimbarea ei.
Inteligenta emotionala si aplicatii in psihologia organizationala.

Lecia 1
1.1

Fundamentele tiinifice i empirice ale psihologiei difereniale.

Argumentele metodologice n investigarea diferenelor individuale.

Relaia cu psihologia general.

Psihologia diferenial s-a dezvoltat ca o replic fa de individualizarea

descriptiv nenuanat a psihologiei generale si se afla in legatura cu psihologia
personaltii si psihodiagnoza diferenial, domenii pe care le-a alimentat i
implicat ca suport de validare i impulsionare.
Psihologia diferenial procur si implic folosirea activ a unei imense cantiti
de informaie coninut de studii psihologice efectuate prin nenumratele
investigaii moderne.
Studiile si cercetrile aferente au ca prioritate studiul varietatii naturii umane. La
toate acestea se adaug interese legate de biogeneza uman i efectele ei de
diversitate.
2. Explicarea diferenelor individuale:
factori ereditari
factori de mediu

 sociali.
Prezentarea studiilor si cercetarilor care au pus in evidenta diferentele
individuale legate de influneta factorilor genetici si ambientali asupra
trasaturilor de personalitate si inteligentei .

2.1.Investigarea influentelor genetice si ambientale asupra inteligentei.

Studiile despre gemeni
Studiile despre gemeni se confrunt cu ncercarea de a afla raspunsul la
intrebarea daca fondul genetic comun in proportie mai mare de 50%
conduce la punctaje ale trsaturilor de personalitate si a coeficientului de
inteligen mult mai apropiate.
Potenialul ereditar al unei persoane este transmis prin intermediul
cormozomilor si genelor si influenteaza caracteristicile sale fizice si psihice.
Gnenele sunt segmente ale moleculelor de ADN care stocheaza informatia
genetica, unele sunt dominante, altele sunt recesive iar altele sunt purttoare
ale caracteristicilor sexuale. Cele mai multe din caracterisiticile umane sunt
poligenice, adic sunt determinate de actiunea mai multor gene.
Pentru studierea influenelor exercitate de ereditate in condiii exeprimentale si
de laborator , in cadrul studiilor pe animale, se foloseste ncruciarea selectiv.
Istoria timpurie a studiilor privitoare la ereditate:

1809 Lamarck n Philosophie zoologique a explicat diferentele de via prin

variatia conditiilor de mediu
Lamarck susinea ideea c schimbrile necesare spre a da seam de evoluia
de la o specie la alta se datorau motenirii caracteristicilor dobndite
1859 Ch.Darwin a emis teoria selectiei naturale si a luptei pentru existent
1863 Gregor Mendel a publicat rezultatele sale prin care contureaza ideea
transmiterii ereditare prin cromozomi

Din 1869 incepand cu studiile lui Francis Galton asupra efectelor ereditatii a
existat o problematica controversata in psihologie, respectiv caruia dintre
factori, genetici sau de mediu ii revine cea mai importanta influenta in
dezvoltarea unor trasaturi diferentiale.
In a doua parte a secolului XX, este identificat codul genetic. Este recunoscut
ca selectia naturala este principalul mecanism al evolutiei, insa sunt identificate
si altele care il completeaza, crendu-se o imagine mult mai complexa decat cea
prezentata de Darwin.

mpartirea umanitatii in rase si aplicarea principiului supravieuirii celui mai

bine adaptat ( 1862 -Herbert Spencer evolutia social) , ideile eugeniei
(1930) ca si curent de idei ce propunea interventia asupra evolutiei umane ,idei
ce constituie baza pseudo-stiintifica a rasismului nazist, ofereau justificari
ideilor rasite si imperialismului.
Dupa descoperirea ADN-ului ns, este recunoscut ca populatiile umane sunt,
din punct de vedere genetic, aproape identice si deci nu pot fi unele
"superioare" altora.
Exist ns multe discuii cu privire la rolul evoluiei n comportamentul uman.
Sunt unii cercetatori care susin c omul este ceea ce evoluia l-a programat s
fie, explicand comportamentul uman n funcie de genele care le are un individ;
alii ns susin c omul are capacitatea de a inva din experient atat de mare,
ncat aceasta anuleaza majoritatea instinctelor "programate" n gene de
evolutie.
Aceast controvers a fost depasit prin aceea ca trsturile difenteniale ale
inteligenei si personalittii sunt considerate un rezultat al interaciunii
dintre ereditate si mediu ( A.Birch, S.Hayward, 1999, p.41).
Datorit faptului ca studiile privitoare la ereditatea uman nu pot fi realizate
direct pe subiecti umani din considerente etice, metoda studiului transmiterii
genetice a anumitor caracterisitii este cea pe subiectzi ntre care exista anumite
grade de rudenie de preferint gemeni.
Gemenii sunt de 2 tipuri : monozigoi (sau identici) sau diziogi (fraternali).
Gemenii dizigozi se formeaz din dou ovule fertilizate separat, asemananduse genetic la fel ca si copii cu parini comuni, iar gemenii monozigoti se
dezvolta dintr-un singur ovul fertilizat, avnd o zestre genetic identic.
Studiile privind influnea factorilor genetici asupra inteligenei
- indicatori ai coeficienilor de corelaie a nivelului de inteligen n cadrul
familiei (dupa A.Birch, S.Hayward, 1999, p.42)

Tip
de
familial

relaie studiul
Newman Shields
1937
1962

Burt
1966

Bouchardi&
McGue
5

Gemeni monozigoi 0.91

crescui
impreun
0.67
crescui
separat
Gemeni dizigoi
064
crescui
impreun
Frai cu aceeai
parinti
crescui
impreun
crescuti
separat
Frati cu un singur
parinte comun
crescuti
impreuna
crescuti
separat
Veri

0.76

0.94

1981
0.86

0.77

0.77

0.72

0.51

0.55

0.60

0.47

0.24

0.42
0.22
0.15

Concluziile studiilor despre inteligen argumente in favoarea bazei

genetice a inteligentei
cu ct gradul de rudenie este mai apropiat cu att coeficientul mediu de
corelaie a nivelului de inteligen este mai nalt.
coeficienii de corelaie crec odat cu similaritatea condiiilor de mediu
cei mai inali coefcienti de corelaie se ntalnesc n cazul gemenilor
monozigoi ( atribuindu-se similaritaii genetice)
gemenii monozigoti crescuti separat au coeficenti de inteligenta mai
apropiati decat gemenii dizigoti crescuti impreuna
Limitele studiilor si critici aduse in favoarea bazei genetice a inteligentei

 studiile utilizeaza instrumente diferite si validitatea comparatiei este

puternic chestionata
gemenii monozigoti crescuti separat au beneficiat de de familii
asemanatoare sau au fost crescuti de membrii aceleiasi familii sunt
presupuse influnete de mediu similare cu ref. La studiul Kamin, 1974
studiul Newman contine referinta la gemeni monozigoti crescuti in
medii total diferite care au inregistrat diferente la teste de pana la 24
de puncte
loturile de subiecti pe care s-au desfasurat primele studii de acest gen
au fost inexacte, datorita metodelor imprecise in identificarea
gemenilor monozigoti
Herman (1984) a remarcat ca familiile care au gemeni nu sunt
reprezentative la nivelul populatiei generale si ca urmare nu se pot face
generalizari pornind de la studiile
Studiile legate de adoptii.
Proiectele experimentale despre adoptie si felul in care ele urmaresc sa
stabileasca masura in care copii adoptati dezvolta personalitati apropiate
de parintii biologici sau cei adoptivi.

Prin comparatia coeficientilor de inteligenta ai copiilor adoptati cu cei ai parintilor

adoptivi si cu cei ai parintilor naturali se incearca testarea ipotezei care afirma ca:
daca ereditatea are o influenta majora, atunci coeficientii de inteligenta ai
copiilor se coreleaza mai puternic cu cei ai parintilor naturali decat cu cei ai
parintilor adoptivi.
primele studii (Burks, 1928, Leahy, 1935) indica corelatii foarte scazute
(0.13/0.18) intre coeficientii de inteligenta ai copiilor si cei ai parintilor
adoptivi. Corelatia intre copii si parintii naturali, care locuiesc impreua, este
de 0.5. Aceste date releva faptul ca este un element important pentur
dezvoltarea inteligentei, dar intr-o proportie mai mica decat ereditatea.
Argumentatia sustinatorilor prevalentei mediului se concentreaza asupra
temeliei stiintifice a acuratetei metodelor studiilor ce au relevat
primordialitatea mostenirii genetice, un exemplu il constituie plasamentul
selectiv practicat de agentiile de adoptie.
studiile asupra plasamentului selectiv practicat de agentiile de adoptie
prin care se intzelege plasarea copiilor in familii ct mai asemntoare
familiilor naturale conduce al situatia in care copii unor mame cu CI ridicat
sunt incredintati unor familii cu CI ridicat si copiii unor mame cu CI scazut
vor fi incredintati unor familii cu un nivel asemanator. Plasamentul selectiv

pune in evidenta similaritatea dintre coeficientii de inteligenta ai copiilor

adoptati si cei ai parintilor ai parintilor naturali chiar daca nu locuiesc
impreuna ( A.Birch, S.Hayward, 1999).
Studiile recente au incercat sa evite problemele intalnite anterior. Acestea s-au
concentrat asupra parintilor care ai crescut atat copii naturali cat si copii adoptati (
Scarr and Weinberg,1977 si Horn, 1979). Ambele studii au pus in evidenta:
corelatia coeficientilor de inteligenta ai mamelor si copiilor naturali fost
foarte apropiatde cel din cazul maelor si copiilor adoptati ( diferente de 0.02
pentur studiul lui Scarr)
Aceste studii si concluziile lor nu confirma ipoteza transmiterii genetice a
inteligentei prin aceea ca trasaturile difententiale ale inteligentei si personalitatii
sunt considerate un rezultat al interactiunii dintre ereditate si mediu.
ntrebari de autoevaluare:
1.Ce se nelege prin plasament selectiv:
a)
plasarea copiilor spre adopie n funcie de afinitatea ntre copii si aduli
b) fenomen care descrie practicile ageniilor de plasament prin care se nelege
plasarea copiilor n familii ct mai asemntoare familiilor naturale
c) plasarea copiilor in familii adoptive n funcie de posibilitile acestora de a le
oferi copiilor un mediu corespunztor de cretere si dezvoltare

2.Diferentele individuale sunt cercetate pe dimensiunea :

a)
factori ereditari
b)
factori de mediu
c)
factori sociali

cuvinte cheie:
gene dominante
gene recesive

caracteristici
poligenice
ereditate

gemeni
monozigoti/dizi
goti

Lectia 2

Studiile privind influnea factorilor genetici asupra personalitii si

comportamentului uman
Studiile Minnesota sunt studiile de referinta cele mai uzitate privind
influneta factorilor genetici asupra comportamentului uman.
Prticipanii la studiul Minnesotaau fost evaluai sub aspectul unor aptitudini i
dimensiuni ale personalitii.Au fost realizate interviuri extinse cuprinznd
experiene din copilrie, temeri , pasiuni, preferine muzicale, atitudini sociale
si preferine sexuale.
(Introducere in psihologie, RL.Atkinson, RC. Atkinson, EE. Smith, DJ.Bem,
Ed. Tehnica,Bucuresti, 2002, p.578).
Sunt prin aceasta confirmate si rezultatele altor studii care relev faptul c
un procent de 50% din variabilitatea de la nivel de individ, din punctul de
vedere al multor trasaturi de personalitate, poate fi atribuit diferenelor
genetice.
Eritabilitatea unei trasaturi se refera la diferentele dintre indivizii unei
populatii si nu la propotia unei trasaturi la un individ (RL.Atkinson, RC.
Atkinson, EE. Smith, DJ.Bem, 2002).
In general cea mai mare eritabilitae se inregistreaza la nivelul aptitudinilor,
abilitatilor si inteligentei
In ordine descrescatoare este punctata eritabilitatea trasaturilor de
personalitate cu referire specifica la sociabilitate si stabilitate emotionala
(RL.Atkinson, RC. Atkinson, EE. Smith, DJ.Bem, 2002).
Daca studiile legate de eritabilitatea trasaturilor stablieste un procent de
50% de care sunt responsabli factorii genetici, ramane un procent similar de
care este raspunzator mediul, ambientul.
Analiza pe aceasta directie se contureaza deschizand campul investigatiilor
care se refera la interactiunea intre genotip si mediu
Cercetarile arata ca pe langa faptul ca se coreleaza cu mediul, genotipul
copilului modeleaza mediul (Plomin, DeFries, Lohelin, 1977, Scarr, 1988)
Au fost identificate 3 forme de interactiune prin care mediul devine o
functie a personalitatii initiale a copilului:
Interaciunea reactiv se refer la diferenele individuale de filtrare i interpretare
a stimulilor ambientali, controlate de structuri cognitive de tipul schemei sinelui.
La copii se pot dezvolta stiluri caracteristice de autocunoatere i de cunoatere a
lumii exterioare;

Interaciunea evocativ se refer la buclele de feed-back care leag

comporamentul copiilor de reaciile celorlali. De exemplu daca un copil agresiv
se asteapt ca persoanele din jur s fie ostile el poate manifesta n interaciunile cu
ceilali suspiciune i agresivitate, favoriznd, astfel ostilitatea ateptat i genernd
o predicie care se mplinete;
Interaciunea proactiv se refer la alegerea activ i la construirea mediului
nconjurtor. Principiul de autoverificare al lui Swan (1997) sugereaz c oamenii
tind s modeleze interaciunea n conformitate cu concepiile despre sine, ceea ce
favorizeaz stabilitatea temporal a concepiei despre sine i n consecin
stabilitatea comportamentului. Oamenii ar putea fi motivai s construiasc n jurul
lor medii care s le confirme credinele despre sine, chiar dac acestea sunt
negative. (Gerald Matthews, Ian J.Deary, Martha Whiteman, 2005, p.233)
ntrebari de autoevaluare:
1.Care sunt formele de interaciune prin care mediul devine o funcie a
personalitii iniiale a copilului:
A) Interaciunea reactiv
B) Interaciunea proactiv
C) Interaciunea evocativ
D) Interaciunea stimulativ

Cuvinte cheie:
fenotip
interactiune
reactiva

genotip
interactiune
proactiva

interactiune
evocativa

eritabilitate

Lectia 3
Tema 3. Investigarea factorilor sociali in explicarea diferenelor individuale.
Sociopsihologia trsturilor de personalitate.
10

 Personalitate si comportament social.

Perspectiva constructivismului social. Modele sociocognitive de
cercetare a personalitii.
3.1.Dezvoltarea personalitii din perspectiv sociopsihologic.

O influen major asupra studiilor de dezvoltare social cognitiv au lucrrile lui

Piaget. Dei cea mai cunoscut contribuie a lui Piaget este cea referitoare la
dezvoltarea cognitiv o mic parte a lucrrilor sale trateaz gndirea social i
comportamentul social al copiilor.
J.Piaget credea c egocentrismul - incapacitatea de a diferenia ntre perspectiva
personal i cea a altora - este cea mai important trstur vinovat de
imaturitatea gndirii copiilor mici att n domeniul social ct i n domeniul social.
Dei precolarii nu sunt att de egocentriti dup cum credea Piaget, capacitatea
lor de a privi prin perspectiva altuia se mbuntete substanial n perioada
colaritii i adolescenei.
Chiar dac ideile lui Piaget despre egocentrism s-au dovedit a fi incorecte, acestea
stau la baza unor noi teorii care privesc abilitile copiilor de a privi din
perspectiva altuia, i de a nelege relaiile sociale cum ar fi prietenia i autoritatea
n care aceast capacitate are un rol predominant ( Cooney & Selman, 1978,
Damon,1977, Selman,1980 Youniss& Volpe 1978).
n spiritul tradiiei piagetiene toate aceste teorii cuprind un numr de etape pe care
le traverseaz copilul, trecnd de la forme mai puin mature ctre forme din ce n
ce mai mature de nelegere social.
J.Piaget i-a pus amprenta i asupra metodelor de investigaie (cercetare) a
cunoaterii sociale a copiilor prin diverse interviuri clinice flexibile, cu final
deschis, care reprezint cea mai cunoscut tehnic de cercetare. Punctul forte al
acestor interviuri clinice este c permit copilului s prezinte ceea ce cunosc n
termeni care seamn foarte mult cu propriile lor gnduri despre experienele
sociale din viaa de zi cu zi . Metoda are i limite pentru c poate duce la
subestimarea capacitilor unui copil care are dificulti de a exprima gndurile
sau care nu sunt suficient de maturi pentru a face acest lucru. ( Berndt &
Heller,1985) ca urmare s-au gsit i alte metode ca s completeze tehnica de mai
sus cum ar fi observaiile directe ale interaciunii sociale ale copiilor din care se
extrag abilitile cognitiv sociale ale acestora precum i chestionare structurate i
scale de msur care reduc solicitrile verbale ale copilului.
O alt perspectiv teoretic influent este teoria atribuirii (vezi fig.1)din domeniul
psihologiei sociale academice. De exemplu Heider, 1958, Kelley, 1973, Weiner,
1987) atribuiile sunt speculaii obinuite, zilnice privind cauzele
comportamentului, respectiv, rspunsurile care se dau la ntrebarea de ce el sau
ea a fcut acel lucru. Rspunsuri care dau sens comportamentului i l fac uor de
neles.
11

Adulii grupeaz cauzele comportamentului propriu i al comportamentului

celorlali n dou categorii generale: externe cauze de mediu i interne cauze
psihologice. Apoi categoria cauzelor psihologice este subdivizat n abilitate (ceea
ce este n stare s fac o persoan) i efort (ceea ce ncearc s fac o persoan).
Ca s explice comportamentul adulii aplic acea cauz care este cel mai aproape
de aciunile oamenilor. De exemplu: dac un anume comportament apare la un
mare numr de oameni dar numai ntr-o singur situaie (de exemplu toat clasa
obine nota maxim la testul de francez) atunci acest comportament este
comportament este generat de situaie (test uor). Totui dac un individ prezint
un anume comportament n anume situaii ( de exemplu un elev ia nota maxim la
testul de francez) este considerat generat de un aspect al persoanei (abilitate,
efort, sau ambele).
Fig.1

Teoria atribuirii
Atribuir ea - proces d e esti mare a ca uz elor
comportament ul ui propriu i a l c elorlal i
Fac tori interni/ cauze
dispozi ion ale (ale pe rso anei )

Fac tori ex terni / cauz e

circu msta nial e

Motiv aia pers oanei

Situaia
Pres iunea s oc ial

Atribuir e intern

Atrib uire ex tern

Acest ultim exemplu arat c teoria atribuirii se aplic cel mai des cnd este vorba
de nelegerea de ctre copii a reuitelor i eecurilor proprii n situaii de nvare.
Intereseaz aici cnd i cum apar la copii atribuiile legate de nvare precum i
modul n care acestea le afecteaz comportamentul n situaii de nvare (Dweck
& Elliott1983). Ca i alte subiecte social cognitive cercetarea atribuiilor la copii
depinde n cea mai mare msur pe interviurile cu final deschis dei uneori s-au
mai folosit i tehnici de cercetare structurat.
O alt influen este cea a lui Erikson prin teoria sa psihanalitic mai ales n ceea
ce privete formarea identitii adolescentului. Pentru a verifica i mbunti
ideile lui Erikson s-au folosit metode tipice de cercetare social cognitive.

12

ntrebari de autoevaluare:

Limitele interviurilor flexibile cu final deschis in cercetarea dezvoltrii

social cognitive a copiilor sunt legate de :
a) subestimarea capacitilor unui copil care are dificulti de a exprima
gndurile
b) faptul ca nu sunt suficient de maturi pentru a exprima gndurile

cuvinte cheie :
dezvoltare social cognitiv
teoria atribuirii

Lectia 4
3.2.Teoria atasamentului si dezvoltarea personalitatii.
Ataamentul este legtura afectiv puternic simit pentru persoane speciale din
viaa noastr care ne conduce la un sentiment de plcere atunci cnd interacionm
cu acestea i la o senzaie de confort cnd acestea sunt aproape de noi n situaii de
stres.
Prima manifestare de ataament se observ n tendina copiilor mici de a trimite
semnale emoionale pozitive i de a cuta apropiere fizic fa de prima persoan
care are grij de copil( n general mama) , prefernd-o pe aceasta altor indivizicomportament evideniat n a 2a jumtate a primului an de via.
Iniial Freud a sugerat c legtura emoional a copilului fa de mama sa servete
drept prototip pentru toate relaiile sociale de mai trziu i continu s exercite o
influen pe tot parcursul vieii.
Astzi cercetrile asupra dezvoltrii copiilor lipsii de o legtur afectiv timpurie
demonstreaz c ideea lui Freud privind ataamentul este corect. Cu toate acestea
ataamentul face obiectul unor dezbateri ce dureaz de zeci de ani.
Teoriile behavioriste i psihanalitice ofer primele puncte de vedere
interconectndu-se pentru a explica n ce mod ataamentul se dezvolt i ce
importan are .

13

 Teoria etologic a lui Bowlby

Astzi aceasta easte cea mai acceptat viziune asupra relaiei de ataament.
Influena etologiei asupra teoriei ataamentului s-a inspirat iniial din studiile lui
Lorenz de imprinting , adic comportament timpuriu de imitare al puilor unor
unor anumite specii de psri care se manifest ntr-o perioad limitat a
dezvoltrii acestora dar care odat imprimat este foarte greu de schimbat. Punctul
de vedere a lui Lorenz n ce privete imprimarea ca i comportament adaptiv care
ajut la asigurarea supravieuirii l-a influenat pe John Bowlby (1969), iniial
psihanalist, s formuleze o abordare a ataamentului uman conform creia legtura
emoional a copilului cu mama este vzut n termeni de adaptare i evoluie.
n dezvoltarea acestei teorii Bowlby actualizeaz perspectiva psihanalitic,
accentund faptul c un copil mic este din punct de vedere biologic pregtit s
contribuie activ ntr-o relaie de ataament chiar de la nceput.
n acelai timp utilizeaz cteva idei psihanalitice ca de exemplu importana
ataamentului n asigurarea suportului emoional pentru explorarea mediului i
rolul vital al dezvoltrii cognitive n apariia i dezvoltarea unei relaii de
ataament mature.
Mary Ainsworth a dezvoltat un procedeu de laborator pentru evaluarea
ataamentului copiilor cu vrste cuprinse ntre 12 i 18 luni; procedeul se numete
situaia strin i implic urmtoarea succesiune de etape:
Pasul 1. o femeie strin intr n camer, se aeaz tcut un minut, apoi vorbete
cu mama tot att, dup care ncearc sa angajeze copilul ntr-un joc.
Pasul 2. mama prsete camera neobservat. Dac copilul nu este suprat, strina
se ntoarce la locul ei i rmne tcut. Dac copilul este suprat, femeia ncearc
sa-l liniteasc.
Pasul 3. mama se ntoarce i se angajeaz n joc alturi de copil, femeia strin
iese neobservat.
Pasul 4. mama prsetedin nou camera, lsnd copilul singur
Pasul 5. strina se ntoarce . Dac copilul este suprat, femeia ncearc sa-l
liniteasc.
Pasul 6. mama se ntoarce i strina iese.
M. Ainsworth identific 3 tipare comportamentale diferite care descriu
diferenele individuale n ceea ce privete calitatea ataamentului.
Comportamentul de evitare
Comportament ambivalent
Comportamentul de siguran
Dou dintre acestea comportamentul de evitare i ambivalent sunt modele
nesigure n timp ce al 3 lea profileaz un ataament de siguran.

14

ntrebari de autoevaluare:

1. M. Ainsworth identific tipare comportamentale diferite care descriu diferenele

individuale n ce privete calitatea ataamentului :
A) comportamentul de evitare
B) comportamentul ambivalent
C) comportamentul congruent
D) comportamentul de siguran

2. ntre comportamentele care descriu diferenele individuale n ce privete

calitatea ataamentului, comportamentele ce descriu modele nesigure sunt :
a)
comportamentul de evitare
b) comportamentul ambivalent
c)
comportamentul congruent

cuvinte cheie :

Teoria ataamentului
Imprinting
Situaie strin
Comportament de evitare
Comportament de siguran

15

Lectia 5
Tema 4.
Diferenele individuale ca mod de structurare a personalitii
n raport cu :
1. dezvoltarea pe vrste
2. starea de sntate fizica
3. gen
4.1.Personalitatea de-a lungul vietii.
Principalele teorii cu privire la geneza si dezvoltarea personalitatii
Prezentarea elementelor de formarea personalitatii la varstele mici cu
accent asupra influentelor care conduc la diferentieri; influente
genetice, de mediu, sociale si culturale.
Stabilitate, continuitate si schimbare transformare in perioada
adulta.
Pentru a urmarii geneza personalitii avem nevoie mai intai de cateva repere
privind raspunsul la intrebarea ce este personalitatea?
Personalitatea este organizarea dinamic n cadrul individului a acelor
sisteme psihofizice care determin gndirea i comportamentul su
caracteristic." G. W. Allport , definiie n lucrarea Structura i dezvoltarea
personalitii
Norbert Sillamy defineste personalitatea astfel: (...) element stabil al
conduitei unei persoane; ceea ce o caracterizeaz i o difereniaz de o alt
persoan

Principalele teorii cu privire la geneza si dezvoltarea personalitatii

1. Teoria dezvoltrii psihosexuale a lui Sigmund Freud
Viziunea psihanalitic a dezvoltrii are la baz principiul libidoului, iar ntreaga
dezvoltare a individului este o succesiune de etape ale apariiei, dezvoltrii i
regresiunii libidinale (Constantin Enchescu ,1998, pag.36)
16

Etapele dezvoltarii psihosexuale

Etapa
Oral

Vrsta
aproximativ
0-8 luni

Anal

8-18 luni

Falic

18 luni 6
ani

Latent

6 11 ani

Caracteristici
Sursele de plcere sunt suptul, mucatul,
nghiitul i joaca cu buzele
Preocupare pentru gratificarea imediat a
impulsurilor
ID-ul este dominant
Sursele de gratificare sexual cuprind
eliminarea fecalelor i urinei precum i
reinerea lor
ID i EGO
Copilul devine interesat de organele
genitale, sursa plcerii sexuale implic
manipularea organelor genitale perioada
complexului Oedip sau Electra
ID,EGO, SUPEREGO
Pierde interesul n gratificare sexual.
Identificarea cu printele de acelai sex.
ID,EGO, SUPEREGO

Genital
Dup 11 ani
Interes fa de modelul de plcere sexual ,

respingerea fixaiilor sau regresiilor

*dup Guy R. Lefrancois, 1983

Consecine asupra dezvoltrii n perioada adult

Personalitatea oral
Personalitatea anal
2.Teoria dezvoltrii psihosociale - Erick Erikson
Cele opt stadii ale vieii dup Erikson se identific cu o criz major ce trebuie
rezolvat pentru a ntruni condiiile unei personaliti sntoase. Ultimele trei
stadii descriu maturitatea pentru c aa cum am artat, Erikson spre deosebire de
ali teoreticieni nu consider c dezvoltarea se ncheie cu adolescena iar individul
trebuie s parcurg i ultimele trei stadii pentru a progresa . Cu fiecare stadiu
parcurs i prin obinerea unei rezolvri, individul capt o dimensiune a
competenei sale ( Gratiela Sion, Psihologia varstelor, 2003).

17

 Stadiile dezvoltrii dup Erikson

Vrsta
caracterisitici
de
la
construirea ncrederii versus pierderea ncrederii
natere la
relaia de tip a lua - a da n schimb
18 luni
18 luni la
autonomie versus ndoial sau team
3 ani

relaia cu prinii

a pstra i a lsa s plece, a elibera

conflictul dintre dorina de a fi protejat i nevoia de a fi liber
3 ani la 6
iniiativ versus sentimentul de vin
ani

Relaiile cu familia in general

explorarea posibilitilor sinelui sau restrngerea lor
6 la 12

nevoia de a produce construi lucruri versus

sentimentul de inferioritate sau credina n incapacitate

Relaiile ce determin soluionarea crizei sunt cele legate de mediul
colar

Succesul aduce cu sine un sentiment de ncredere n forele proprii
iar eecul construiete o imagine de sine negativ un sentiment de
inadecvare i de incapacitate care determin comportementul ulterior
de nvare
12 la 18
corespunde confictului ntre construierea identitii i confuzia
ani
la nivelul asumrii rolurilor

Relaiile determinante sunt cele dezvoltate la nivelul grupului de
prieteni

Descrierea psihologic se constituie n baza alegerii de tipul - a fi
sau a nu fi tu nsui
perioada

intimitate versus izolare
tinereii

Relaiile determinante sunt legate de experiene privind competiia,
cooperarea, prietenia, sexualitatea

Axa psihologic este aceea a descoperirii i pierderii sinelui n
cellalt
perioada

reproducere versus autoconstrucie
de via
Relaiile determinante sunt cele cu partenerul i relaiile de munc
adult

Axa psihologic este oferit de sintagma a avea grij de / a se
ocupa de
perioada
btrneii

criza generat de pendularea ntre integritate i disperare

axa psihologic fiind descris de capacitatea de a face fa ideii de a
nu mai fi, de a muri

18

 consecinele traversrii incomplete a crizelor asupra dezvoltrii n

perioada adult

Lectia 6
Construirea identitatii. Adolescenta si principalele aspecte ale
dezvoltarii personalitatii in aceasta etapa a dezvoltarii.
Identitatea de sine include mai multe componente printre care:
identitatea fizic, psihosexual, vocaional, moral-spiritual, toate
acestea exprimndu-se prin caracteristici psihologice i
comportamente care afirm i ntresc sinele, personalitatea
individului (I. Mitrofan, C. Ciuperc, 2002). Autorii citai arat c
identitatea de sine n perioada adolescenei se poate contura n trei
maniere: pozitiv, negativ i incert respectiv - criza de identitate,
criteriul fiind autopercepia, felul n care se percep tinerii n raport
cu societatea, mediul familial i grupul de prieteni.
Autopercepia i autoanaliza ncepe cu realitatea fizic, cu nfiarea exterioar
conducnd la formarea unei imagini mai mult sau mai puin subiectiv, mai mult
sau mai puin complet despre eu-l corporal - fizic.
Autopercepia se asociaz cu anumite judeci de valoare conducnd la judeci de
tip pozitiv sau negativ. n al doilea rnd se percepe ca realitate psihosocial sub
aspectul posibilitilor, capacitilor, aptitudinilor i trsturilor caracteriale
formndu-i o imagine mai mult sau mai puin fidel despre eu-l su psihic,
spiritual, despre status-ul social asociat de asemenea cu judeci de valoare (M.
Golu, 1993 pag. 198).
Imaginea de sine este rezultatul dezvoltrii ontogenetice structurnd de
asemenea cele dou componente de baz ale acesteia i anume : imaginea
eu-lui fizic i imaginea eu-lui spiritual, psihic i psihosocial. n consecin,
autorul citat subliniaz asupra faptului c imaginea de sine este un factor
principal mediator ntre strile interne de necesitate i situaiile i
solicitrile externe. Imaginea de sine comport mai multe dimensiuni :
percepia i aprecierea subiectului al un anumit moment, felul n care
subiectul ar dori s fie sau s par c este i felul n care subiectul consider
c este apreciat de ceilali. Prima dimensiune este cea care structureaz
comportamentul situaional curent, celorlalte dou

19

revenindu-le un rol reglator de auto-modelare i autoperfecionare. Unitatea celor

trei faete ale imaginii de sine realizeaz funcia de obinere i meninere a
identitii.
Problematica stimei de sine (self-esteem) n cadrul studiilor asupra
dezvoltrii sunt importante pentru un numr foarte mare de cercettori chiar
dac aceast tematic nu este explicit n lucrrile lor fie c nu folosesc
acelai limbaj. Lucrrile lui Erikson (1968) sunt cele mai explicite privind
importana identitii n procesul dezvoltrii. Dezvoltarea sensului
identitii, apreciaz Erikson, aduce cu sine victoria asupra problemelor
copilriei i o pregtire autentic n a face fa provocrilor lumii adulte.
Doar un sens al ncrederii era cndva necesar copilului s se extind ctre
urmtoarea etap a copilriei, acum, la fel de important este achiziia
sensului identitii pentru a compune deciziile perioadei adulte cum ar fi
alegerea profesiunii sau alegerea partenerului de via. Nu este ntmpltor
c Erikson se oprete asupra identitii mai mult dect asupra oricrei alte
achiziii de dezvoltare, reamintindu-ne c n contemporaneitate spre
deosebire de perioada n care Freud i-a dezvoltat teoriile, ne confruntm
peste tot n lume cu probleme de identitate, de ras, naionalitate, persoan,
profesiune, etc. Adolescentul capt acum un sens al identitii, precum i
un copleitor sentiment al dispersrii identitii, fapt ce reprezint
polaritatea acestei faze de dezvoltare. La un capt exist lupta cu privire la
integrarea tendinelor interne i externe iar la captul cellalt exist
dispersia, legat de un sens al instabilitii n mijlocul unor solicitri
externe i interne confuze. Aceast polaritate trebuie rezolvat ntre limitele
perioadei adolescenei pentru a fi prevenite tulburri trectoare sau de
durat ale perioadei adulte. Sigurana sinelui plasat n trecut sau n viitor
asigur individului o ncredere imediat i superioritatea sa fa de fazele
anterioare de dezvoltare.
Aa cum copilul se maturizeaz psihic devenind adult, el experimenteaz creteri
corporale rapide cu importan pentru schimbrile anatomice i psihologice.
ncrederea sa anterioar n corpul su i victoria asupra funciilor sale este deodat
zguduit i trebuie rectigat treptat printr-o reevaluare a sinelui. El caut
confirmri din partea colegilor care sunt de asemenea ntr-o perioad de schimbri
i mai ales caut aprobare. Ritualurile de pubertate i confirmare religioas servesc
adesea ca i schimb cultural ntre noul statut al individului nuntrul dezvoltrii
sale continue.
Rezoluia crizei adolescentine poate lua o mare varietate de forme cea mai comun
fiind cea n care identitatea selectat este conform cu normele societii i
ateptrile individului de la el nsui. Erikson mai arat printre altele i faptul c o
funcie major a adolescenei prelungite este aceea c ofer un interludiu n care
adolescenii pot experimenta cu multitudine de roluri n cutarea propriei identiti
( Gratiela Sion, 2003).

20

Cercetri axate pe respectul de sine (self-esteem) relev interesante corelaii ntre

succesul profesional i respectul de sine, sociabilitate, gradul de conformism,
creativitate. Alte studii arat legturi ntre prezena i absena tatlui n mediul
familial i gradul respectului de sine pe care l afirm adolescenii biei
(Rosenberg, 1965). Coopersmith (1967) gsete puternice corelaii ntre modele de
cretere al copiilor n familie, caracteristicile parentale i nivelul stimei de sine.
De exemplu prini cu respect de sine nalt tind s formeze la copiii lor aceleai
cote nalte ale respectului de sine. De asemenea mamele cu biei ce dovedesc
nalt stim de sine au relaii mai apropiate, mai ncrcate de afectivitate cu fii lor.
Bieii care au o stim de sine mai nalt tind s fie mai puin n dezacord cu
familiile lor iar raporturile cu familia sunt mai strnse.
Cristalizarea identitii sexuale este un alt moment important al
adolescenei. Identitatea sexual se construiete i se dezvolt n general pe
prototipul primelor relaii erotice (I. Mitrofan , N. Mitrofan, 1994, pag 31).
Prima i cea mai dificil cucerire a adolescentului este accesul la propriul
su corp, acceptarea identitii sale sexule nou contientizat. Trezirea
fiinei sexuale l poate perturba emoional i chiar psihosomatic. n unele
cazuri un adolescent cu o mare fragilitate psihic, mai labil i mai puin
informat, sau crescut ntr-o atmosfer puritan i restrictiv, poate
manifesta fric sau chiar repulsie, ur fa de acest nou corp care i
semnaleaz c exist i altfel dect pn acum. El ncepe s sesizeze
tendine, impulsuri uneori imperioase, dorine, nevoi mai puin familiare i
oarecum inedite, un amestec de atracie, de surpriz i de reprimare,
pendulnd ntre tentaia autonomiei i auto-constrngere (I. Mitorofan , N.
Mitrofan, 1994, pag 31). Adolescena este perioada de auto-contientizare a
identitii sexuale, perioada n care mai abrupt sau mai lin tnrul se
acomodeaz cu propriul corp i noile sale trebuine. Imaginea de sine are la
baz imaginea corporal. Adolescentul se descoper i i descoper corpul
n toiul unor mai transformri. Felul n care se cristalizeaz imaginea
corporal afecteaz i autopercepia din punct de vedere sexual. Modul n
care adolescenii i percep corpul i consider c sunt percepui de ceilali,
structureaz calitatea i abilitatea interrelaionrii dar mai ales formarea
unei identiti sexuale detaate, necomplexate (C. Ciuperc, 2000, pag.183).
Identitatea sexual se dezvolt i este influenat de modelele parentale
fiind la nceput difuz subintegrat n subidentitatea familiei (U. chiopu, E.
Verza, 1997 pag. 223). Privitor la adoptarea rolurilor feminine i masculine
autorii citai arat c un model parental cu masculinitate redus conduce
adolescenii biei la dificulti de identificare. Cei care au un model
puternic conturat ca masculinitate sunt mai siguri pe ei, mai ncreztori,
protectori, relaxai, exuberani, calmi i chiar fericii. Modele de rol feminin
pot fi: tradiionale, de tranziie, moderne. Fetele cu o identificare feminin
tradiional sunt mai ncrcate de conflicte. Dac modelul matern este
tradiional, identificarea este mai pasional i facil, dac modelul matern
21

este modern, tinerele cu identificare tradiional au dificulti de

identificare i identitate mai mari.
(Psihologia vrstelor, Gratiela Sion, Ed. Fundatiei Romania de Maine,
Bucuresti, 2003.

4.2.Stabilitatea trasaturilor de personalitate

Prezentarea principalelor studii si cercetari privind stabilitatea
trasaturilor de personalitate. Studii longitudinale, elemente de
continuitate si discontinuitate in dezvoltarea personalitatii.

Cuvinte cheie:
 Imagine de sine
 Stima de sine
 Identitate
 Identitate sexuala

Lectia 7
Tema 5. Trasaturile de personalitate si starea de sanatate. Modele de boli
psihosomatice.
Investigarea modelelor de asociere intre personalitate si starea de
sanatate. Personalitatea si longevitatea.
Longevitatea
Populaia vrstnic este n cretere aproape peste tot n lume.
Privitor la creterea populaiei vrstnice, un studiu de teren realizat de Duke
University a constatat c procentul de persoane n vrst n America cu o sntate
bun este n cretere fa de procentul celor cu probleme de sntate. Aceasta este
o constatare care sprijin idea creterii procentului populaiei vrstnice. Prediciile
din 1997 ale US Centers for Disease Control and Prevention privitoare la durata
medie a vieii americanilor era de 76,1 n 1996.
n Romnia populaia vrstnic este de asemenea n cretere. Institutul
Naional de Statistic n comunicatul de pres nr. 38 /2000 arat c:
structura pe vrst a populaiei Romniei reflecta un proces lent, dar
continuu, de mbtrnire demografic, determinat n principal de scderea
natalitii, care a dus la reducerea absolut si relativ a populaiei tinere i
la creterea relativ a populaiei vrstnice. Studii demografice arata ca
efectele procesului de mbtrnire demografic asupra desfurrii vieii
economice si sociale i asupra evoluiilor demografice viitoare se resimt
dup anul 2005, cnd n populaia n vrst apt de munc intra generaiile
22

reduse numeric nscute dup 1989. La fel ca i majoritatea rilor europene,

Romnia se confrunt deja cu consecinele economice i sociale complexe
ale unei populaii aflate ntr-un proces lent, dar continuu, de mbtrnire
demografic. n mai puin de dou decenii, fiecare al 5-lea locuitor al
Romniei va intra n categoria vrstnicilor.
Populaia vrstei a treia (4,2 milioane), n continu cretere numeric, este o
categorie social vulnerabil, cu probleme specifice fa de celelalte segmente
sociale. Asigurarea necesitilor populaiei vrstnice pentru un trai decent, trebuie
s acopere o gam larg de preocupri, nu numai n plan economic, dar i social i
psiho-social.
n Romnia privitor la sperana de via, conform aceleai surse din anul 2000 se
arat c : nivelul mortalitii, deosebit de ridicat n primul an de via i la
vrstele adulte masculine, se reflect n valorile speranei de via la natere.
Creterea mortalitii dup anul 1991, n special la vrstele adulte, a fcut ca
sperana de via la natere s scad continuu n perioada 1990-1996. n perioada
1997-1999 durata medie a vieii a fost de 69,7 ani, n uoar cretere fa de
perioada 1996-1998 (69,2 ani). Populaia feminin a avut n perioada 1997-1999 o
durat medie de via (73,7 ani) mai mare cu 7,6 ani dect cea masculin (66,1
ani).

5.1.Imbatranirea si personalitatea
Perioada btrneii aducnd cu sine numeroase probleme de sntate centreaz
adultul n vrst pe propriul corp i disfunciile asociate mbtrnirii. Ei au o list
lung de plngeri privind sntatea. Aceast reacie este foarte frecvent dar
preocuparea excesiv privind sntatea conduce la instalarea reaciilor
ipohondrice.
Btrneea este perioada n care memoria este real i sever afectat. Deseori se
asociaz cu boli de tipul Parkinson, Alzheimer, arterioscleroza cerebral (B.H
Shulman i R. Berman, 1988).
Procesul mbtrnirii include transformri fiziologice biochimice i
comportamentale, declinul psihic fiind condiionat de o serie de factori de natur
subiectiv, de natur fiziologic precum i de condiiile de mediu, de motenirea
genetic i de rezistena SNC, n concluzie, mbtrnirea se desfoar gradual i
difer de la o persoan la alta ( Gratiela Sion, 2003).
Longevitatea sau marea btrnee este caracterizat de restructurri ale
personalitii i o modificare de stare a diferitelor funcii psihice, a contiinei i
dinamicii vieii interioare.
n funcie de gradul de participare la viaa social se poate stabili i o vrst
social sau biosocial ce nglobeaz sintetic caracteristicile vrstelor biologice,
psihologice i sociale (U. chiopu, E. Verza, 1997).

23

 Pensionarea este ncheierea perioadei de oficiale de munc i un moment

major n viaa tuturor indivizilor. Aceasta este vzut de cei mai muli
autori drept o perioad de ajustri cruciale. Pentru cei mai muli aduli aflai
la vrsta pensionrii profesia era cea care oferea cele mai multe ancore
pentru existen i cele mai multe scopuri pentru via. Viaa individului
pentru decade ntregi era organizat n funcie de orarul de lucru.
Retragerea din viaa activ este momentul n care adulii se vd confruntai
cu problema organizrii personale i independente a programului.
Este mult mai uor pentru aceia care au obinuina activitilor comunitare sau
a activitilor de timp liber, dar pentru acei care nu au dezvoltat interese n
afara profesiunii, pensionarea poate fi ntmpinat cu mare dificultate. De
asemenea pentru femeile care au fost casnice poate fi dificil retragerea din
activitate a soului cci el se va afla acas, adic n spaiul de lucru al femeii
i aceasta necesit de asemenea unele adaptri. O alt problem a pensionrii
este dificultatea legat de micorarea venitului cu implicaii asupra planurilor
de via, a organizrii de zi cu zi a activitilor.
(Psihologia vrstelor, Gratiela Sion, Ed. Fundatiei Romania de Maine,
Bucuresti, 2003).

ntrebri de autoevaluare:

1. Procesul mbtrnirii pe lng transformri fiziologice i biochimice

include i:
a)
transformri comportamentale
b) transformri temperamentale
2. Longevitatea sau marea btrnee este caracterizat de :
a) restructurri ale personalitii
b) modificarea de stare a diferitelor funcii psihice,
c) a contiinei
d) dinamicii vieii interioare.

Cuvinte cheie:
longevitate
mortalitate

24

Lectia 8
Stresul si asocierea cu diverse maladii. Investigatii si programe pentru
amortizarea stresului
Emoiile ca factor de contibuie la sntatea fizic.
Dezvoltarea fizic este o dovad clar care arat c emoile afecteaz sntatea
fizic. Trite pe perioade de timp lung se consider c, emoiile negative cum ar fi
depresia, anxietatea i mnia, afecteaz sistemul imunologic al organismului
slbind rezistena la infecii. De asemenea aceste emoii negative asociate cu
schimbri prelungite la nivelul sistemului nervos autonom pot s afecteze
semnificativ sntatea fizic. (stres emoional care afecteaz sntatea fizic)
n sprijinul susinerii legturii dintre starea emoional de bine i sntatea fizic
se afl studiul realizat pe 100 absolveni ai Universitatii Harvard care a demonstrat
c aproape jumtate din cei care nu s-au putut adapta n timpul studiilor s-au
mbolnvit grav sau au murit n primii ani dup vrsta de 50 de ani, n timp ce
dintre cei care s-au adaptat numai 2 s-au mbolnvit sau au murit n jurul aceleai
vrste (Valliant 1977) .
nc din anii 1940 psihanalistul Rene Spitz demonstreaz relaia dintre starea
emoional de bine i sntatea fizic la copii foarte mici.
Studiind copii instituionalozai, Spitz a constatat c acei copii separai de mamele
lor n primul an de viai nu numai c au ajuns plngcioi, retrai i depresivi, ci au
slbit, erau vulnerabili la infecii n ciuda faptuluic beneficiau de o ngrijire fizic
adecvat.
Cercetrile recente arat c anumite stri emoioanle care formeaz baza
capacitii de andura a personalitii pot contribui la apariia i evoluia unor boli
cardiovasculare i a cancerului. Personalitatea de tip A este una dintre cele mai
larg studiate tipuri de personalitate ce prezint predispoziie ctre bolile
cardiovasculare.
Dup cum reiese din prezentatea personalitii de tip A la copil psihologii care se
ocup de dezvoltare studiaz n prezent originile acestei predispozoiii n perioada
copilriei pentru a putea preveni consecinele ulterioare ca intervenie ct mai
timpurie.

Bolile psihosomatice.
Spre sfritul anilor 50 Friedman i Rosenman (1959) au prezentat pentru prima

25

oa r dovada prin care persoanlitateade tip A este predispus unui risc sporit fa
de bolile cardiovasculare la vrsta adult. Atunci cnd se afl n faa unei situaii
de concuren i examane, adulii de tip A prezint o contientizare excesiv a
timpului, nerbdare, nelinite, furie i spirit de competiie. Corelaiile psihologie
cale acestor reacii cuprind un nivel crescut al colesterolului din snge (Glass
1980) precum i o tensiune arterial foarte mare n timpul sarcinilor solicitante (
Dembrovski 1979), factori care mresc ansa de arteroscleroz. Statisticile arat c
incidena bolilor cardiologice este de dou ori mai mare pentru tip A comparativ
cu indivizi de tip B. Recent cercettorii au nceput s analizeze dac modelul
comportamental de tip A i implicaiile cardiovasculare aferente acestuia nu se
manifest evident n anii copilriei.
Cercettorii n general disting copii de tip A de cei de tip B cernd profesorilor
s-i grupeze pe acetia n funcie de comportamentele asociate cu personalitatea
de tipA ( de exe acest copil are spirit de competiie, dac acest copil trebuie s
atepte pe alii devine nerbdtor), apoi copii sunt supui unor sarcini menite s
separe reaciile de tip A. Mattheus i Angulo 1980, prin experimantul fcut au
descoperit c copii de tip A de la clasa a douaa la clasa a asea, comparativ cu cei
de tip B sunt mai agresivi n jocuri chiar fr s aib o experien ncurajatoare
anterioar, au ctigat detaat o curs de maini la concuren cu un adult,
manifestau comportamente de merbdare mai evidente (suspine, frecatul minilor,
al buzelor ) n timpul unor sarcini de desen frustrante. Un alt studiu s-a fcut pe
copii de tip A i B cu vrste ntre 2 i 5 ani grupai pe perechi i antrenai ntr-un
joc competitiv. Cei de tip A ctigau aproape totdeauna. Mai mult, obervai n
contextul general ai clasei, acetia ii ntrerupeau frecvent pe colegii lor, exprimau
uimire i prezentau o acctivitate motorie alert dect colegii de tip B.(Vega-Lahr
& Field 1986). Toat aceste constatri conduc la ideea c originile manifestrilor de
tip A pot fi scoase la suprafa chiar de la vrste precolare. Pn acum exist cel
puin 2 investigaii care dovedesc c copii de tip A prezint o responsivitate
psihologic crescut n situaii de concuren. Lundberg 1983 a descoperit c copii
precolaroi de topA au o tensiune arterial mai ridicat dect cei de tip B atunci
cnd sunt provocai la ntrecere de genul cine alearg cel mai repede pe coridorul
colii. Studiind copii de 11 , 12 ani cercettoarea Lawler 1981, a remarcat nu
numai o cretere a tensiunii arteriale dar i puls accelerat i reacie galvanic mai
accentuat, pentru cei de tip A n condiii de competiie.
Aplicaii
Constatrile de mai sus aduc dovezi convingtoare c tip A de comportament i
caracteristicile psihologice, exist deja chiar din copilrie. Nu se tie nc dac
rspunsurile celor de tip A pot fi elemente previzibile pentru bolile cardiologice
aa cum acestea sunt la vrsta adult dei se presupune c este corect, mai ales c
exist anumite dovezi care demonstreaz c patologia arterial coronarian poate
ncepe din prima sau a doua decad a vieii (Friedman 1969). Cercetrile efectuate
pe copii de tip A se afl nc la nceput iar psihoilogii urmeaz s descopere mult
mai multe lucruri privind fundamentele de mediu i de constituie fizic, asupra
26

acestui tip de personalitate. Cu ct se va ti mai mult despre factorii care

contribuie la apariia i dezvoltarea unor comportamente de tip A stabile cu att se
vor putea concepe programe de intervenie timpurie pentru a preveni aceste acuze
ale bolilor cardiovasculare

ntrebri de autoevaluare:
1.Spre sfritul anilor 50 Friedman i Rosenman (1959) au prezentat pentru prima
oar dovada prin care persoanlitatea predispus unui risc sporit fa de bolile
cardiovasculare la vrsta adult este:
a) persoanlitatea de tip A
b) persoanlitatea de tip B
c) persoanlitatea de tip C
Cuvinte cheie:
boli psihosomatice
personalitatea de tip A

Lectia 9
5.2. Diferenele interindividuale si apartenenta la gen.
Teoria evolutiei si atractia
Teoria similaritatii genetice propune (Rushton,1989 ;Rushton,Russell &
Wells,1984):
esti mult mai atras de strainii care iti seamana decit cei care nu iti
seamana
conduce catre descendenti care nu au doar genele tale ci si propriile
gene
cercetarile lui Rushton arata ca oamenii sunt mult mai atrasi de oameni
genetic similari

27

 oamenii care tind sa aiba copii impreuna sunt mai asemntori dect
ceilalti.
Atractia nu este limitata la sexul opus. Dintr-o perspectiva evolutiva exista
tindinta sa fim prieteni cu oameni care ne sunt similari genetic.
Teoria evolutiei si selectia partenerului
Dintr-o perspectiv evolutiv barbaii si femeile caut acelai lucru, respectiv
cea mai mare probabilitate a mperecherii cu cineva cu care vor avea urmai.
Masculul cauta femele fertile, ei sunt atrasi de elementele care indic acele
femele cu o buna capacitate reproduciva (acele care se prezinta tinere si
frumoase).Barbatii cauta partenere mai tinere.
Femlele caut securitate economica pentru posibilii lor urmasi, ele sunt atrase
de replicile care indica disponibilitatea de resurse, dominana (exprimat in
modalitati pozitive social), si status inalt.
Femelele cauta parteneri mai in vrst.
Barbaii caut obiecte sexuale i femeile caut obiecte de succes din
punct de vedere al acestei perspective.
Constatarile crossculturale arata ca masculii si femelele folosesc strategii
comportamentale diferite pentru a-i gsi parteneri. Femelele ii accentueaz
fertilitatea (exe.tinerete,frumusete) si masculii accentueaz securitatea
(exe.dominana, finane, ambiie).
David Buss (1989) a examinat preferintele parteneriale in 37 de culturi in jurul
lumii si a gasit surprinzator de putine diferene fapt ce confirm studiile
anterioare.
Alt gen de constatari consecvente cu perspectiva evolutiv :
 Masculii sunt mai :
interesati de sex ocazional
relaxati pe criteriul partenerului lor de-o noapte
rapid excitat de erotismul vizual
deranjat de ginduri referitoare la infidelitatea sexuala a femeii (in timp
ce femeile sunt deranjate de infidelitatea emotionala masculina)
O cercetare a plecat de la ipoteza ca barbatii si femeile abordeaza gelozia
sexual diferit. In studiul efectuat de Buss, Larsen, Westen si Semmelroth
(1992) barbatii si femeile au fost rugai sa raspund la urmatoarele ntrebri:
te rog gndete-te la o relaie serioas pe care ai avut-o n trecut pe care
o ai in prezent sau pe care ai dori sa o ai
imagineaza-i c persoana cu care te-ai implicat profund a devenit
interesat de altcineva.
ce te-ar deranja sau supara mai tare ?

28

A. imagineaza-ti partenerul tau formand un atasament profund cu acea

persoana sau
B. imagineaza-ti partenerul savurind un act sexual pasional cu acea persoana
 femeile 82% au optat pentru varianta A si 18 % pentru varianta B
 brbaii 40% au optat pentru varianta A si 60% pentru varianta B
Dintr-o perspectiv revolutionar femeile se ngrijoreaz mai mult pentru
infidelitatea emotional deoarece ele sunt preocupate de pierderea suportului
pentru ea si pentru copilul ei iar partenerul va mprtai resursele cu altcineva.
Barbaii se ngrijoreaz de infidelitatea sexual n acelai timp fiind preocupati
de faptul ca urmaii ar putea sa nu le aparin.
Alte studii centrate pe investigarea relatiilor ntre sexe si relaia cu zestrea
motenit pun ntrebarea de ce anumite femei prefer barbatii care sunt
instabili si care nu le trateaza bine ?
Dintr-un punct de vedere revolutionar aceasta pare sa nu aiba sens sau are.
Conform cu ipoteza Fiului Sexy propusa de Gangestad (1989) acesti
barbati le-ar putea parasi,m dar daca ei ar produce un baiat, el va fi un baiat
sexy si va lasa in urma numerosi urmasi (care vor fi nepotii mamei).
Aceste constatri ar putea accentua diferene de gen ns sunt si multe
similariti n ceea ce caut ambele genuri n parteneri.
Conform studiilor amintite ambele genuri caut :
simtul dezvoltat al umorului
personalitate placuta
agreabilitate
stabilitate emotionala
blandete
tandrete
ntrebri de autoevaluare:
1.Teoria similaritatii genetice(Rushton,1989 ;Rushton,Russell & Wells,1984)
propune:
a) esti mult mai atras de strainii care iti seamana decit cei care nu iti
seamana
b) oamenii sunt mult mai atrasi de persoane genetic similare
c) oamenii care tind sa aiba copii impreuna sunt mai asemntori dect
ceilalti.
Cuvinte cheie:
 teoria evoluionist
 teoria similaritii genetice

29

Tematica lucrarilor aplicative:

 Aplicatii in evaluarea personalitatii.

 Aplicatii in psihologia educatiei.
 Aplicatii in psihologia organizationala.
 Alegerea profesiei.
 Dezvoltarea carierei si schimbarea ei.
 Inteligenta

emotionala

si

aplicatii

in

psihologia

organizationala.

30

Bibliografie:
1. Diferente interindividuale, Ann Birch, Sheila Hayward, Ed. Tehnica,
1999.
2. Psihologia personalitii. Trasaturi, cauze, consecinte, Gerald Matthews
Ian J. Deary Martha C. Whiteman, Ed. Polirom, Iasi, 2005
3. Introducere in psihologie, RL.Atkinson, RC. Atkinson, EE. Smith,
DJ.Bem, Ed. Tehnica,Bucuresti, 2002.
4. Psihologia personalitii, Mihaela Corina Tutu, Ed. Fundatiei Romania de
Maine, Bucuresti, 2005.
5. Psihologia vrstelor, Gratiela Sion, Ed. Fundatiei Romania de Maine,
Bucuresti, 2003.
6. Personalitatea Metode calitative de abordare, Ion Dafinoiu, Ed. Polirom,
Iasi, 2002
7. Structura i dezvoltarea personalitii, Allport, Gordon, W., , EDP,
Bucureti,1991
8. Dinamica personalitii , Golu, Mihai, Ed. Geneze, 1993
Facultativ:
9. Psihologie i pedagogie Piaget, J., EDP. 1972
10. Le developement de la Personne, Rogers, R.Carl, , Ed. Dunod, Paris, 1998

31