IMAGINATIA

Desi dezvoltarea imaginatiei la un nivel inalt e caracteristica omului, germenii ei

pot fi descoperiti si in conduita unor animale superioare.
Imaginatia, ca si creativitatea, presupune trei insusiri :
a) Fluiditatea posibilitatea de a ne imagina in scurt timp un numar mare de
imagini, idei, situatii.
b) Plasticitatea consta in usurinta de a schimba punctele de vedere, modul de
abordare a unei probleme - cand un procedeu se dovedeste inoperant (exista
unele persoane rigide care cu greu renunta la o metoda, desi se dovedeste
ineficienta).
c) Originalitatea este expresia noutatii, a inovatiei, ea se poate constata atunci cand
vrem sa testem posibilitatile cuiva, prin raritatea statistica unui raspuns, a unei
idei ; ne gandim la raritatea a ceva util (altfel ar trebui sa apreciem favorabil
bolnavii mintal care au tot felul de idei bizare, absurde).
FACTORII CREATIVITATII
() doi factori ai creativitatii :
a) aptitudinile + interventia mediului favorizat manifestarii aptitudinilor creative ;
b) experienta directa acumulata prin contactul direct cu fenomenele sau prin discutii
personale cu specialistii ;
b) experienta indirecta, obtinuta prin lectura de carti ori audierea de expuneri.
RELATIA INTELIGENTA-CREATIVITATE
Relatia dintre cei doi termeni este complexa, in sensul ca s-au aplicat la un numar
mare de subiecti teste de inteligenta si de creativitate. Analiza rezultatelor a aratat ca
printre subiectii cu note ridicate la inteligenta sunt unii avand cote slabe la creativitate. In
schimb, cei cu performante ridicate la testele de creativitate aveau la testele de inteligenta
rezultate cel putin medii.
RELATIA IMAGINATIE-IMAGINAR
Termenul imagnar a fost acreditat in filosofie de Jean-Paul SARTRE, care
considera ca imaginarul este produsul imaginatiei
RELATIA IMAGINATIE-LIMBAJ
Vgotski considera ca nu se poate concepe imaginatia in afara limbajului. El arata
ca acei copii la care dezvoltarea limbajului este intarziata sunt inapoiati si in ceea ce
priveste imaginatia. La fel persoanele suferind de surzitate sau de afazie (tulburare a
limbajului) au un nivel rudimentar al imaginatiei.

IMAGINATIE-SENZATIE
Senzatiile reprezinta un fel de materie prima pentru imaginatie. Pe de alta parte
imaginile sugerate de o senzatie pot lua un caracter halucinatoriu (iluziile).
IMAGINATIE-PERCEPTIE
De multe ori imaginatiA a fost redusa la perceptie. Ori, in imaginatie apar
combinari si recombinari noi, sau se produc diferite asociatii pornind de la elementele
percepute. De exemplu, cineva care asista la o nunta, poate sa-si construiasca mintal o
reprezentare opusa, de pilda, imaginea despartirii eterne, a mormantului.
Imaginatia porneste de la perceptie, isi extrage materialul din ea, se bazeaza
permanent pe ea, nu numai pentru a o repeta, ci si pentru a o depasi.
La randul sau, procesul perceptiv este influentat de imaginatie, mai ales in situatia
perceperii unor figuri incomplete.
IMAGINATIE-GANDIRE
In primul rand, in plan procesual cele doua procese se amplaseaza la capetele unui
continuum, granitele dintre ele neputand fi trasate cu precizie. Este greu sa stim cand
imaginatia se intelectualizeaza si trece in idee, dar si cand gandirea se intelectualizeaza si
revine la stadiul de imagine.
Ele se diferentiaza si din punctul de vedere al produselor si mecanismelor lor.
Astfel, in timp ce imaginatia foloseste imagini utilizand ca mecanism combinatorica
imaginativa, gandirea foloseste concepte utilizand rationamente, imaginatia utilizeaza
operatiile paralogice, gandirea utilizeaza operatiile logice, imaginatia se caracterizeaza
prin spontaneitate si plasticitate, gandirea se caracterizeaza prin precizie, rigurozitate.
Ceea ce nu se intelege totusi este ca, desi rezultatul imaginatiei este imaginea plastica,
intuitiv-concreta, ea se bazeaza pe scheletul logic fundamentat de gandire, fiind practic o
imagine construita si mulata pe scheletul logic.
Imaginatia este o premisa a gandirii logice. Ea se integreaza in structura gandirii
abstracte. Imaginatia intervine in diferitele activitati ale gandirii (conceptualizarea,
intelegerea, rezolvarea problemelor, creatia). Imaginatia constituie o sursa de imbogatire
a gandirii.
IMAGINATIE-MEMORIE
Memoria este pentru imaginatie punctul de plecare, dar si puntul de sosire. La
inceput, ea furnizeaza imaginatiei caramizile din care aceasta se va construi, iar la
sfarsitul procesului imaginativ ofera spatii de stocare a produselor realizate.
Imaginatia este pentru memorie factor restructurator, ea separa, ingroasa, schimba
semnificatia amintirilor, le insufleteste si le coloreaza, le amplifica sau le diminueaza,
intr-un cuvant, le transforma. Imaginatia contruieste si darama amintirile noastre. In timp
ce memoria ne face prizonierii propriului nostru trecut, imaginatia este refugiul libertatii.

IMAGINATIA-AFECTIVITATE/MOTIVATIE
Conjugarea proceselor imaginative cu cele afective este redata de THEODULE
RIBOT prin urmatoarele cuvinte : Emotia este fermentul fara de care nicio creatie nu
este posibila.
Starile afective declanseaza, faciliteaza sau inhiba imaginatia.
Totodata imaginatia participa la aparitia starilor afective, la transformarea lor.
Imaginatia declanseaza si intretine emotia producand stimulente de placere, neplacere,
teama, durere.
In imaginatie se exprima nu doar vectorul energizator al afectivitatii, ci si cel
directional al motivatiei. Structura motivationala a individului (nevoi, motive, interese,
aspiratii) produc imagini corespunzatoare. Obiectele dorintei, sperantei, dragostei, urii,
geloziei, fricii pot fi construite tot imaginativ. Omul isi creeaza sau ajusteaza lumea dupa
nevoile sale. Produsele imaginative, odata elaborate sub influenta factorilor motivationali,
se convertesc apoi in resurse energetice ale individului.
IMAGINATIE SI PERSONALITATE
Trasaturile caracteriale ale omului influenteaza atat evolutia cat si productivitatea
imaginatiei. Personalitatile de tip critic aflate in fata unei ipoteze cauta sa-i demonstreze
absurditatea, in timp ce personalitatile receptive se joaca cu noile idei, speculeaza
asupra implicatiilor posibile
Pe de o parte, imaginatia exprima esenta creativa a personalitatii, pe de alta parte,
ea contribuie la formarea personalitatii deoarece prin intermediul imaginatiei omul isi
elaboreaza idealul sau de viata.
Imaginatia poate fi utilizata ca instrument in dezvoltarea personalitatii. Scoala
elvetiana de psihiatrie a propus o metodologie a reveriei dirijate, care urmareste sa ofere
o solutie psihismelor blocate.
VISUL (Forma involuntara a imaginatiei)
Visele au caracter scenic (se deruleaza ca scenele din piesele de teatru) si caracter
sImbolic (trebuie descifrate).
In cadrul viselor predomina imaginile vizuale (90% din total), dar numai 20%
sunt colorate. Cele auditive sunt si ele prezente in 60% sin cazuri.
Visele apar in starea de somn paradoxal (REM) - Rapid Eye Movement miscari
oculare rapide, cand ploapele se misca imperceptibil, stare care dureaza 20-25% din
timpul total al somnului. S-a dovedit ca rolul viselor in viata omului este acela de
relaxare, intrucat daca subiectii erau treziti in faza de REM (in timp ce visau) de-a lungul
noptii, a doua zi erau obositi.
Factori care influenteaza continutul viselor sunt : excitanti externi : sunet, lumina,
caldura, frig ; senzatiile interne : foamne, sete, durere ; impresiile din ajun (unii studenti
continua sa invete in vis ceea ce studiau ziua).
In legatura cu integritatea viselor exista mai multe pozitii :
- unii considera ca visul este un mod de a comunica cu divinitatea (visele au un
rol profetic)

altii considera ca visele au o semnificatie pentru individ. S. Freud a pus la

baza metodei psihoterapeutice psihanaliza- ideea ca visul este calea regala
de acces la inconstient, el exprimand satisfacerea in plan halucinatoriu a unei
dorinte
Psihologia cognitiva atribuie simbolurilor din vis si alta explicatie decat cea
freudiana. Astfel, simbolismul din vise ar avea rolul de a exprima complexitatea trairilor
afective care nu pot fi traduse in cuvinte obisnuite si notiuni. Astfel, sentimentele se
transforma, se incorporeaza in evenimente si imagini simbolice.
Cu certitudine, analiza viselor poate sevi la o cunoastere mai buna a personalitatii.
DEZVOLTAREA CREATIVITATII (Metode)
Ce se poate face pentru stimularea creativitatii ?
In primul rand trebuie eliminate anumite obstacole exterioare sau inerente
individului, denumite blocaje.
a) Blocajele culturale. Conformismul aderarea individului la normele sociale. Cei
cu idei sau comportari neobisnuite sunt priviti cu suspiciune si chiar cu
dezaprobare. Apoi exista in general o neincredere in fantezie si o pretuire
exagerata a ratiunii logice, a rationamentelor.
b) Blocajele metodologice.
-rigiditatea utilizarii algoritmilor anteriori (aplicarea stricta a unei reguli, a
unei metode)
-fixitatea functionala: folosim obiectele si uneltele porivit functiei lor
obisnuite si nu ne vine in minte sa le utilizam altfel.
-critica prematura : tendinta persoanei de a discuta critic sugestiile, ideile
aparute, blocand astfel venirea altor idei in constiinta. Ideal ar fi sa lasam ideile sa
curga, sa le notam si apoi sa le analizam prin metoda BRAINSTORMING furtuna
in creier sau asalt de idei.
-blocaje emotive :
Teama de a nu gresi
Graba de a accepta prima idee
Descurajarea rapida
Tendinta exagerata de a-i intrece pe altii
METODE PENTRU STIMULAREA CREATIVITATII
Brainstorming OSBORN (autorul).
Metoda ustilizata in grup. Se strang un numar de personae (10-12) din diferite
domenii pentru a asigura o varietate a punctelor de vedere si se expune problema, dar nu
o analizeaza in mod special. Exista un mediator al grupului care expune cele patru reguli
ale brainstormingului:
-judecata critica este exclusa
-cat mai multe idei
-dati frau liber imaginatiei (idei cat mai absurde)
-combinarile si ameliorarile sunt binevenite

Exista un secretar care stenografiaza tot ccea ce se discuta in timpul sedintei.

Dupa circa 60 de minute, sedinta se incheie ; ideile generate in timpul sedintei sunt
preluate si analizate de un grup de specialisti din domeniul respectiv.
S-a dovedit ca in general, prin aceasta metoda, creste cantitativ numarul de idei
expuse, dar scade calitatea acesteia in raport cu lucrul individual.
Sinectica (GORDON)
Se formeaza un grup de 6-8 persoane de diferite profesii. Exista doua tehnici de
lucru in cazul acestei metode :
a) se transforma strainul in familiar si se transforma familiarul in strain ,
adica se cauta metafore, comparatii, personificari (ex : imbunatatirea unui
carburator si imaginea unei persoane asupra carburatorului plaman care
respira ). In final aceleasi persoane studiaza impreuna cu specialistul
solutionarea optima a problemei.