Sunteți pe pagina 1din 15

Discriminarea reprezinta un comportament de excludere sau de reducere a

accesului unor indivizi la anumite resurse. Legea nr. 324/2006 defineste discriminarea ca
fiind: "orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa,
nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala,
varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie
defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea,
inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul
politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice."

Tipuri de discriminare
Cea mai intalnita este distinctia intre discriminarea directa si cea indirecta
(Michaela Banton, 1998). Discriminarea directa apare atunci cand tratamentul
diferentiat este generat in mod intentionat, in timp ce discriminarea indirecta apare
atunci cand acest tratament are la baza o decizie inechitabila luata anterior. De exemplu,
situatia la locul de munca, discriminarea directa este prezenta atunci cand doua persoane
avand pregatire egala si o slujba similara sunt platite in mod diferentiat datorita faptului
ca una dintre acestea apartine unui anumit grup etnic. Discriminarea indirecta apare
atunci cand cele doua persoane sunt platite in mod diferit deoarece au fost angajate in
pozitii diferite desi aveau aceeasi pregatire.
Cercetarea reprezinta o incercare de a identifica sursele si caracteristicile
discriminarii in piata muncii, atat la nivel national cat si la nivel regional, urmarind in
acelasi timp sa fie o sursa de informatii pentru elaborarea politicilor de gen si
antidiscriminare in piata muncii.
Conform studiilor si datelor statistice existente anterior, tipurile de discriminare
cel mai des intalnite in piata muncii sunt legate de varsta si etnie. Un criteriu de selectie
al angajatorilor este ca aplicantul pentru un post sa nu aiba familie, pentru a fi disponibil
oricand si la orice ora. Sanatatea este un alt criteriu de selectie, pentru ca angajatorii vor
salariati sanatosi, fara probleme care ar putea sa creeze absente de la locul de munca.
Persoanele care au o singura calificare nu se numara pe lista de preferinte a angajatorilor.
In ceea ce priveste discriminarile legate de rasa, o mare problema se resimte in randul
0

etniei rrome, din cauza unei perceptii negative generale. Un procent destul de mic al
cazurilor de discriminari la angajare se regaseste si in randul homosexualilor, al
persoanelor infectate cu HIV/SIDA, dar si al persoanelor cu dizabilitati.
Conform Raportului de Cercetare privind discriminarea de gen in piata muncii 1,
integrarea in munca a femeilor in UE se apropie acum de obiectivul de la Lisabona de
60% pana in 2010, crescand de la 51,1%, in 1997, pana la 58,3%, in 2007. Cu toate
acestea, intre statele membre exista diferente majore, cu cifre variind intre 36,9% si
73,2%. Diferenta medie in privinta ratelor de incadrare in munca intre femei si barbati se
reduce, scazand de la 17,1 puncte procentuale in 2000, la 14,2 puncte procentuale in
2007.
Probabilitatea pentru o femeie de a deveni somera este mai redusa decat in cazul
barbatilor. Problema intampinata de femei este sa acceada pe piata muncii, respectiv sa
ajunga sa ocupe un loc de munca. Probabilitatea ca femeile sa ramana in afara pietei
muncii este cu 50% mai mare in Romania, pentru femei sansele de acces pe piata muncii
cresc direct proportional cu nivelul de pregatire. Rata omajului pentru femei n Romnia
este nc redus, indicatorul fiind ns viciat de femeile ocupate n gospodrie care nu au
nici un fel de remuneraie. n primul trimestru al anului 2009, 70,9% dintre lucrtorii
neremunerai erau femei. Cea mai mare discrepan ntre sexe se constat n rndul
patronilor, numrul femeilor ce ocup aceast poziie fiind de 2,5 ori mai mic dect
brbaii.
Femeile predomina in populatia ocupata in sectorul public. In ceea ce priveste
categoriile de ocupatii femeile au cu preponderenta urmatoarele ocupatii: functionari
administrativi(72%), lucratori operativi in servicii si comert(65%), tehnicieni si
maistrii(61%), specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice(51%), precum si in
sectoarele

sanatate

si

asistenta

sociala(78%),

invatamant(74%),

intermedieri

financiare(70%), hoteluri si restaurante(66%) si comert(54%). Femeile predomina in


populatia ocupata in sectorul gospodariilor, avand o proportie de 55%.

Proiect cofinantat din FSE prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 20072013

Combaterea discriminarii in UE
Unele grupuri din societate se confrunta cu discriminarea atat in demersurile de
gasire a unui loc de munca, cat si la locul de munca. Printre aceste grupuri se numara
femeile, lucratorii in varsta, minoritatile si imigranti din UE. O astfel de discriminare
impiedica UE de la utilizarea la maximum a talentelor tuturor cetatenilor sai si a
capacitatilor pe care ei le-ar putea aduce la piata muncii.
Mamele care cauta un loc de munca dupa ce au nascut, dar ale caror indatoriri
privind ingrijirea copiilor sunt de nedorit de catre angajatori; persoane in varsta foarte
calificate care au fost ocolite de la promovare in favoarea unor candidati mai tineri;
imigranti care sunt discriminati de catre potentialii angajatori, angajatori sau colegi.
Acestea sunt cateva exemple de grupuri de persoane care sufera de pe urma discriminarii
de pe piata muncii in obtinerea si pastrarea unui loc de munca, precum si in promovarea
la locul de munca.
Exista doua motive pentru combaterea discriminarii la accesul si la mentinerea pe
piata muncii. Primul motiv este de natura sociala: discriminarea pe astfel de motive este
impotriva valorilor europene si a dreptului comunitar. Cel de-al doilea motiv este unul
economic: UE, confruntata cu o populatie care imbatraneste, trebuie sa aiba cat mai multe
persoane active pe piata muncii pentru a putea garanta cresterea si prosperitatea viitoare.
Situatia imigrantilor ne da un exemplu al dimensiunii problemei si, in acelasi
timp, al oportunitatilor pe care aceasta le prezinta. In 2002, rata somajului in randurile
cetatenilor non-UE a fost de doua ori mai mare decat cea a cetatenilor tarii gazda din
Uniune. Iar rata de ocupare a fortei de munca a cetatenilor non-UE a fost, in mod
constant, mai mica decat cea a cetatenilor UE, indiferent de varsta sau de calificari, si
semnificativ mai mare pentru femei decat pentru barbati. In plus, rata redusa a ocuparii
fortei de munca in randurile cetatenilor non-UE se datoreaza partial faptului ca ocupatiile
lor au tendinta de a fi cu calificari reduse. Oportunitatea rezida in faptul ca, prin
eliminarea barierelor discriminarii, putem sprijini integrarea grupurilor de imigranti in
tara gazda, atat din punct de vedere social, cat si din punct de vedere al ocuparii fortei de

munca. O alta oportunitate este educarea si formarea persoanelor de care UE are nevoie
pentru o economie bazata pe cunoastere, contribuind astfel la cresterea durabila viitoare.

Femeile si locurile de munca


Egalitatea intre femei si barbati este o caracteristica fundamentala a societatii
noastre democratice. Este un element important al Strategiei europene pentru crestere si
locuri de munca si un element vital pentru sustinerea prosperitatii Uniunii Europene.
In ciuda cresterii participarii femeilor la piata muncii si in cadrul invatamantului
superior, diferentele dintre femei si barbati in pozitia de pe piata muncii sunt inca
prezente. FSE2(Fondul Social European) a adus deja importante contributii la
imbunatatirea situatiei femeilor pe piata muncii. De exemplu, FSE a contribuit la
reducerea discrepantelor salariale intre sexe, de la 40% (in anii 1960) la mai putin de 20%
in prezent. Desi se inregistreaza progrese importante, este foarte clar ca aceste eforturi
vor trebui continuate si in viitor.
Fiind o problema de justitie sociala, eliminarea discriminarii pe motiv de sex este,
de asemenea, o problema de necesitate economica. Egalitatea dintre femei si barbati in
cadrul ocuparii fortei de munca este un element cheie in generarea unei cresteri puternice
si in crearea de locuri de munca. Este vital un raspuns la provocarile demografie actuale:
populatia care imbatraneste, forta de munca tot mai redusa si rata natalitatii aflata in
scadere, deoarece acest fapt poate contribui la asigurarea durabilitatii financiare a
sistemelor de protectie sociala.
Importanta asociata garantarii egalitatii intre femei si barbati se reflecta in cadrul
programarii FSE pentru perioada 2007-2013. Aceasta contine doua abordari:

abordarea integratoare a egalitatii de gen, care introduce dimensiunea de gen in


cadrul tuturor prioritatilor FSE;

Fondul Social European (FSE) este unul dintre fondurile structurale ale UE, creat pentru a reduce
diferenele cu privire la standardele de via i prosperitate n regiunile i statele membre ale UE i, prin
urmare, pentru a promova coeziunea economic i social.

actiuni specifice care vizeaza aducerea femeilor la munca si mentinerea acestora


pe piata muncii.
Abordarea integratoare a egalitatii de gen semnifica atentia particulara care

trebuie acordata sanselor egale din cadrul tuturor activitatilor de programare si


implementare ale FSE. Acolo unde este posibil, acestea sprijina promovarea femeilor in
cadrul fortei de munca si eliminarea discrepantelor salariale. Actiunile specifice vizeaza
in mod direct ocuparea fortei de munca feminine, de exemplu, prin concentrarea asupra
unui grup distinct, precum femeile imigrante sau femeile antreprenor. Pe langa
promovarea sanselor egale, obiectivul acestei prioritati a FSE este de a sprijini obiectivul
de la Lisabona privind ridicarea nivelului mediu de participare a femeilor la forta de
munca la 60% pana in 2010.

Sprijinul FSE pentru participarea femeilor


Pentru a sustine atingerea acestor obiective, FSE finanteaza activitatile din statele
membre care promoveaza ocuparea fortei de munca feminine, inclusiv proiecte care:

promoveaza accesul si participarea femeilor la toate nivelurile de pe piata muncii


si ajuta la reducerea discrepantelor salariale si sprijina independenta financiara a
femeilor;

promoveaza femeile antreprenor si participarea femeilor in domenii stiintifice si


tehnologice, in special in pozitii de luare a deciziilor;

combat stereotipurile de gen la selectia carierei si a profesiilor si promoveaza


invatarea de-a lungul vietii;

conciliaza viata de familie cu cea profesionala si ofera suport pentru facilitati de


ingrijire a copiilor si ingrijitori pentru cei dependenti; sprijina integrarea pe piata
muncii a femeilor imigrante.

Studiu UE: Discriminarea la locul de munca


Discriminarea pe criterii de varsta la locul de munca este cea mai raspandita
forma de discriminare pe criterii de varsta, fiind traita personal sau vazuta de unul din
cinci cetateni. Aceasta este concluzia noului studiu Eurobarometru prezentat de Comisie
4

pentru a marca inceputul anului european 2012 al imbatranirii active si al solidaritatii


intre generatii. Mai putin de jumatate dintre europeni sunt ingrijorati de imbatranirea
populatiei, arata un studiu UE. Rezultatele studiului arata ca discriminarea pe criterii de
varsta este insa mai putin frecventa in ceea ce priveste accesul la educatie si formare si
divertisment, fiind traita sau vazuta de doar unul din zece cetateni. Studiul Eurobarometru
acopera cinci domenii: perceptia de ansamblu referitoare la varsta si persoane in varsta;
persoane in varsta la locul de munca; pensionare si pensii; munca voluntara si sprijinirea
persoanelor in varsta si un mediu favorabil persoanelor in varsta. Potrivit rezultatelor
studiului, doar aproximativ patru europeni din zece (42%) sunt ingrijorati de imbatranirea
populatiei. In plus, desi este posibil ca cetatenii statelor UE15 3 sa fie mai constienti de
imbatranirea populatiei, acestia sunt mai putin ingrijorati de acest aspect decat cetatenii
celor 12 noi state membre (40% fata de 49%)
Lipsa oportunitatilor de a se retrage treptat, excluderea de la formare si perceptiile
negative referitoare la persoanele in varsta ale angajatilor sunt percepute ca fiind
principalele obstacole care le impiedica sa munceasca pe persoanele de peste 55 de ani.
Cele mai utile contributii ale autoritatilor ar fi o contributie financiara acordata
ingrijitorilor (44%), urmata de o mai mare flexibilitate la locul de munca in ceea ce
priveste orele de munca flexibile (38%) si posibilitatea de intrerupere temporara a
activitatii(35%).
Situaia general a femeilor i a brbailor n Uniunea European este descris
dup cum urmeaz:
Rata de ocupare a femeilor este n cretere dar rmne mai redus dect cea a brbailor,
chiar dac ponderea femeilor este mai mare n numrul total de studeni i absolveni ai
nvmntului universitar.
Femeile continu s aib salarii, n medie, cu 17,4% mai mici dect brbaii, pentru
fiecare or lucrat i aceast cifr nu prezint modificri.
Femeile sunt nc foarte slab reprezentate n poziiile de decizie economic i politic,
chiar dac ponderea lor n aceste domenii a crescut pe parcursul ultimilor zece ani.
Repartizarea responsabilitilor familiale ntre femei i brbai rmne nc foarte
inegal.
3

Belgium, Greece, Luxembourg, Denmark, Spain, Netherlands, Germany, France, Portugal, Ireland, Italy,
United Kingdom, Austria, Finland, Sweden.

Riscul de a fi afectate de srcie este mai mare pentru femei dect pentru brbai.
Femeile sunt principalele victime ale violenei cu caracter sexual, iar femeile i fetele
sunt mult mai vulnerabile n faa traficului de fiine umane (Comisia European, 2009a).

Discriminarea la locul de munca in Orientul Mijlociu si Africa de Nord


Au existat unele mbuntiri n combaterea discriminrii la locul de munc, n
Orientul Mijlociu i Africa de Nord, cum ar fi relaxarea constrngerilor privind lucrtorii
imigrani i a actelor n cadrul acordurilor de liber schimb. Cu toate acestea, progresele au
fost inegale i, n unele domenii, cum ar fi ocuparea forei de munc pentru femei i
tratamentul imigranilor, regiunea este n scdere n comparatie cu alte regiuni.
Orientul Mijlociu i regiunea Africii de Nord sunt att o surs cat i o destinaie
pentru muli lucrtori imigrani. Statele din Golf atrag un numr tot mai mare de
muncitori imigrani din Asia, n principal n domeniile de construcii, munca domestic i
agricultura. n schimb, exist, de asemenea, un numr tot mai mare de Nord africani care
migreaz n Europa n cutare unui loc mai bun de munca, dar se confrunt cu o ostilitate
tot mai mare n aceste ri de adoptie.
In general, femeile se confrunt n continuare cu provocri pe scar larg in a
intra pe piata forei de munc . Rata pentru participarea femeilor la fora de munc a
crescut pentru regiune cu 4,5% n ultimul deceniu.
Intr-o regiune cu o dirversitate n ceea ce privete medii sociale, culturale i
religioase, exist unele forme de discriminare, care necesit noi politici i rspunsuri din
parte guvernelor i angajatorilor din regiune. Discriminarea pe motive de origine social,
religie i etnie sunt nc active n regiune, precum i discriminarea cu care se confrunt
cei din regiunea care caut de lucru n afara rii lor de origine.

Discriminarea de sexe
Ocuparea fortei de munca in functie de sexe rmne un domeniu de mare
preocupare pentru valorificarea ntregului potenial productiv al regiunii. Participarea
femeilor la fora de munc i ocuparea forei de munc remunerat a meninut o tendin
ascendent n aproape toate regiunile lumii, in jur 56,6%. Din pcate, ngustarea
decalajului de gen la rata de participare de munc pentru Africa de Nord si Orientul

Mijlociu s-a dovedit a fi dificil.Rata a rmas la 32%, cel mai sczut nivel dintre toate
regiunile.
Au existat unele mbuntiri pozitive pentru femeile din regiune. n timp ce
Orientul Mijlociu i Africa de Nord ar putea avea n continuare cea mai mic pondere a
femeilor n ocuparea forei de munc non-agricole pltite (28,2%), creterea n aceast
domeniu pentru regiune a fost puternica n comparaie cu toate celelalte regiuni, n
cretere cu 3,7% n ultimul deceniu.
Un bun indiciu al reducerii discriminarilor privind politicile de angajare este
reprezentat de ocuparea forei de munc a femeilor n locuri de munc de bun calitate, n
legislative sau pozitii de conducere. Dei femeile reprezint nc o minoritate distinct n
astfel de funcii n toate regiunile, n Africa de Nord i Orientul Mijlociu regiune a existat
o cretere procentual absolut de aproape 2%, ajungnd la un nivel de 11% n anul 2009.
n anul 2008, pentru femei, ratele brute de nrolare n nvmntul primar i
secundar au fost egale cu rata de cuprindere a brbailor. Atunci cnd comparam preurile
teriar de inrolare pentru femeile de acolo sunt considerabil mai mari dect preturile
aferente brbailor din regiune.

Lucratori imigranti
Situaia lucrtorilor imigrani este o preocupare tot mai mare, deoarece lucrtorii
de origine strin reprezint proporii semnificative i n creterea forei de munc n
multe ri. n unele state din Golf muncitorii imigranii, cea mai mare parte din rile
asiatice, reprezint peste 50 la sut din fora de munc.
Locurile de munca pentru migranii de sex feminin sunt concentrate n sectoare
mai puin reglementate, ceea ce le face mai vulnerabile la exploatare si la un tratament
inegal dect pe brbaii migrani, ca de exemplu, domenii precum agricultura, industria
sexului si industria casnica.
Industria casnica, in mare parte, e cuprinsa din imigranti de sex feminin in statele
apartinand golfului. In Consiliul de Cooperare al Golfului ( GCC ), tarile in care imigantii
de sex feminin ocupa un procent de 20 40 % din forta de munca migranta, provin in cea
mai mare parte din Asia de Sud si de Sud-Est. In anul 2000, de exemplu, 35000 locuitori
din Sri Lanka i 7.000 din Filipine au fost angajai ca lucrtori pe piaa intern n
Iordania.
7

Dei condiiile lor de munc variaz enorm, aceti lucrtori sunt deosebit de
vulnerabili la discriminare, exploatare si abuzuri de toate felurile, inclusiv hruirea, de
ctre angajatori i `constrangere din partea agentiilor de ocupare a fortei de munca,
munca fortata, salarii mici si un domeniu social inadecvat. Discriminarea salarial n
funcie de naionalitatea este, de asemenea, comun n multe ri din Asia si din Orientul
Mijlociu (n timp ce lucrtorii din Filipine castiga salarii relativ ridicate, femeile din
Indonezia si Sri Lanka nu sunt platite nici cu un salariu mediu ).
Exist multe moduri n care alegerea libera a lucrtorilor migrani in ceea ce
priveste ocuparea forei de munc i accesul lpe piaa forei de munc este restricionata.
In Arabia Saudita, Egipt, Iordania si Republica Araba Siriana, sistemul permiselor de
munca dau voie guvernelor sa limiteze accesul strainilor la anumite categorii de locuri de
munca si totodata restrictionarea alegerii acestuia din partea migrantilor. n unele state
arabe, lucrtorii strini au drepturi limitate la rentregirea familiei i accesul restrans la
sistemele de asigurri de sntate. Arabia Saudit a adoptat msuri precum impozitarea
privind recrutarea strinilor si impunerea strainilor de a finanta programe de formare
profesionala pentru cetateni. Kuweit i Emiratele Arabe Unite au introdus, de asemenea,
impozite indirecte in domeniul sanatatii si taxe chirurgicale, pentru miranti.

Discriminari la locul de munca


Discriminarea religioas este adesea mai rea n societile n care nu exist
libertatea alegerii religiei sau n cazul n care o religie de stat tinde s dezavantajeze sau
sa excluda alte religii. n Arabia Saudit, de exemplu, lucrtorii migrani care nu sunt
musulmani trebuie s se abin de la afiarea public a simbolurilor religioase cretine,
cum ar fi cruci sau tilaka hindus ( semn purtat pe frunte i alte pri ale corpului ). Alte
forme de discriminare constau in anunturi de locuri de munc, in care sunt exclusi
solicitanii care aparin anumitor grupuri religioase sau de prevenire a lucrtorilor
migrani de a practica religia lor n mod deschis.
Una dintre formele cele mai rezistente de discriminare este direcionarea a
copilor n Egipt (Egyptian Christians ), carora le este refuzat accesul egal la educaie i
egalitatea de anse n recrutare i promovare. Foarte putini sunt numiti in functii cheie din
guvern sau sunt candidati ai parlamentului. nscrierea de copi n academii i coli

militare de poliie este restricionat, iar foarte putini ocupa un loc de munca de invatatori
sau profesori.
Pentru musulmani, n general, i pentru oamenii din regiunea Orientul Mijlociu,
discriminarea la locul de munca mpotriva musulmanilor din lumea industrializat se
inrautateste in ultimii ani. Situatiile variaza de la hartuire si comentarii ofensive n ceea
ce privete convingerile religioase sau practici la refuzul de ctre angajatori pentru a se
potrivi nevoilor unei persoane care decurge din religia lui sau a ei, care poate intra in
conflict cu o cerin, o calificare sau o practica.
Violena, discriminarea i segregarea, din cauza presupusei "impuritate" i
inferioritate sunt o experiena de zi cu zi a milioanelor de barbati si femei din mai multe
regiuni ale lumii. Discriminarea isi are radacina dintr-un cerc inchis sau a unui sistem
rigid din punct de vedere al rigiditatii sociale, fiind observat n Orientul Mijlociu. n
Yemen, de exemplu, Akhdam Al este un grup social condamnat tratat ca non-ceteni i
care este angajat n eliminarea deeurilor umane.
Discriminarea poate face, de asemenea, mai dificil pentru unii lucrtori tineri, din
cauza sexului lor, naionalitatii, ras sau origine etnic sau o combinaie a acestora,
pentru a gsi un loc de munc sau pentru a obine formare sau o remuneraie egal pentru
munca prestata. Studiile arat c discriminarea n angajare i recrutare mpotriva sexelor
masculine i feminine de origine nord-african, n Frana, este larg rspndit.
Exemple extreme de inegalitati intre sexe
Drepturile femeilor din Orientul Mijlociu si nordul Africii sunt adesea negate de
fiecare din tarile din aceste regiuni. Multe guverne suprima societatea civila,
restrictionand libertatea presei sau pe cea de exprimare. Desi aceste ingradiri afecteaza si
femeile si barbatii, in general femeile sunt subiectul mai multor violari ale drepturilor
omului, creandu-le acestora un statut de subordonare fata de barbati. Iar aceasta
discriminare legala submineaza participarea egala a ambelor sexe in societate si expune
femeile unui risc mai mare de violenta.

Interzicerea sofatului
In Arabia Saudita femeilor nu li se permite sa sofeze si nici macar sa mearga pe
biciclete, iar barbatii nu au voie sa aiba in masina femei care nu le sunt rude apropiate. In
aceste conditii, conducerea autobuzelor de scoala este o problema destul de delicata.
Ministerul Educatiei are in aceste posturi barbati special alesi, de incredere.

Insa

increderea parintilor este cam greu de castigat dupa ce politia religioasa a ucis 15
persoane in 2002. E vorba de 15 fete a caror scoala luase foc. Politia le-a interzis acestora
sa paraseasca imobilul, folosind chiar forta, deoarece fetele nu erau acoperite
corespunzator.

Toate

au

murit

in

incendiu.

Cerinte vestimentare
In 2001, un grup militant numit Lashkar-e-Jabar a cerut ca femeile musulmane
din Kashmir sa poarte burka - o haina care sa le acopere din cap pana in picioare. Doua
femei care nu s-au acoperit astfel in public au fost stropite cu acid pe fata de catre barbati.

Dreptul la divort
In multe tari, in timp ce sotii pot divorta usor (adesea doar pe cale verbala),
femeile se confrunta cu obstacole de natura financiara si legala de neinvins. In Liban,
femeile maltratate nu pot cere divortul pentru abuz fara depozitia unui martor ocular. Si
asta deoarece un certificat medical care sa sustina abuzul fizic nu este suficient. Iar
femeile din Egipt, desi pot sa initieze un divort fara o cauza anume, trebuie nu numai sa
renunte la orice drept asupra bunurilor materiale ale cuplului, ci si sa isi plateasca zestrea.

Accesul la educatie
In multe zone din Afganistan, fetelor nu li se mai permite sa mearga la scoala
dupa ce ajung la pubertate. Pe langa problema reprezentata de prezenta adolescentilor de
ambele sexe intr-o scoala si de amenintarile legate de siguranta fetelor, si lipsa
profesoarelor, esentiale intr-o tara in care fetele nu pot fi invatate de un barbat dupa o
anumita varsta, constituie o bariera in calea educarii fetelor. Statisticile din 2008 arata ca

10

doar 18% dintre femeile afgane cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani stiu sa citeasca.
Dreptul de a calatori
Barbatii din Egipt si Bahrain pot semna un act oficial pe care sa il inainteze
aeroporturilor, prin care sa interzica sotiilor lor parasirea tarii, sub orice motiv. In Irak,
Libia, Iordania, Maroc, Oman si Yemen, femeile maritate au nevoie de permisiunea scrisa
a sotilor pentru a calatori in strainatate si pot fi impiedicate sa faca acest lucru pentru
orice motiv. Iar in Arabia Saudita femeile trebuie sa obtina permisiunea scrisa a celor
mai apropiate rude de sex masculin pentru a parasi tara sau pentru a calatori folosind
transportul

public

intre

parti

diferite

ale

regatului.

Violenta
In multe tari arabe nu exista legi specifice sau prevederi care sa pedepseasca
violenta domestica, desi aceasta constituie o problema destul de raspandita. Violenta
domestica este considerata, insa, in general, o problema care iese de sub jurisdictia
statului. Daca o femeie maltratata merge la politie pentru a semna o plangere i se spune sa
se intoarca acasa. In plus, exista foarte putine adaposturi care sa protejeze femeile ce se
tem pentru vietile lor. Mai mult, codurile penale din mai multe tari din regiune contin
prevederi care permit politiei si judecatoriilor sa ignore acuzatiile impotriva unui violator
daca

acesta

vrea

sa

isi

ia

victima

de

sotie.

Dreptul la custodie: In Bahrain, judecatorii au puterea totala de a nega femeilor custodia


asupra

copiilor

lor,

pentru

cele

mai

arbitrare

motive.

Cetatenia: Cele mai multe tari din regiune, cu exceptia Iranului, Tunisiei, Israelului si a
unei parti din Egipt, permit doar tatilor sa isi treaca mai departe cetatenia copiilor.

Subjugarea sexuala
Multe tari incrimineaza adulterul. In Maroc, femeile sunt mult mai expuse
riscului de a fi acuzate de incalcarea Codului Penal in ceea ce priveste relatiile
extraconjugale decat barbatii. Totodata, femeile gravide, dar nemaritate, sunt in special

11

expuse

riscului

persecutarii.

Uciderea copiilor de sex feminin


Faptul ca in China nu este permis decat un singur copil intr-o familie a dus la
abandonarea, neglijarea si uciderea tot mai multor copii de sex feminin. De asemenea,
numarul fetelor care supravietuiesc in India este semnificativ mai mic comparativ cu cel
al baietilor, din cauza numarului mare de avortari ale fetusilor de sex feminin si a
neglijarii deliberate a fetitelor (care sunt lasate chiar sa moara). Rata normala de nasteri
ar trebui sa fie de 950 de fete la 1.000 de baieti, insa, in unele zone din India aceasta
ajunge chiar si la 300 de fete la 1.000 de baieti.
CONCLUZII:
Desi s-au inregistrat progrese remarcabile in acest sens, rata integrarii femeilor in
piata muncii a Uniunii Europene si eliminarea inechitatilor referitoare la remuneratie mai
au mult pana la atingerea scopului propus, si anume acela de a exista o egalitate intre
sexe pe acest plan.
Desi reprezinta regiunea cu cea mai mica rata de participare a femeilor la forta de
munca, zona Orientului Mijlociu si a Africii de Nord a inregistrat progrese remarcabile,
avand o crestere puternica a acestei rate, in comparatie cu alte regiuni, in ultimul deceniu
Principalele motive ale discriminarii persoanelor de sex feminin din zona
Orientului Mijlociu si a Africii de Nord se datoreaza codurilor religioase si
conservatorismului tipic acestei regiuni.
De asemenea, ocuparea fortei de munca de gen feminine in Orientul Mijlociu este
in stransa legatura si cu accesul acestora la educatie. Asadar, lupta impotriva discriminarii
trebuie purtata pe mai multe planuri.
Lupta impotriva discriminarii in regiunea Orientului Mijlociu si a Africii de Nord
a inregistrat primele rezultate pozitive, prin ocuparea fortei de munca feminine in posturi
de natura legislativa sau de conducere.
Putem afirma ca diferentele culturale ale UE si ale Orientului Mijlociu si a Africii
de Nord sunt in stransa legatura cu progresele acestora pe planul integrarii femeilor in
campul muncii. Liberalismul, deschiderea catre nou a europenilor, comparat cu
conservatorismul Orientului reda foarte exact diferenta ratei de integrare a femeilor pe

12

piata muncii. Desi si in UE, reprezentantele sexului feminin sunt inca supuse unor
prejudecati, acestea sunt incomparabile cu nedreptatile la care sunt supuse cele din
Orientul Mijlociu si Africa de Nord.
Privind cifrele acestea aflate intr-o continua crestere, privind semnele pozitive
care sunt inregistrate, putem afirma ca egalitatea dintre sexe va fi in cele din urma atinsa.
Cu greu, dar se va realiza.

13

Bibliografie:
1. http://www.egalitatedesansa.ro/Uploads/Users/Documents/prezentare_
raport.pdf
2. http://www.revistacalitateavietii.ro/2010/CV-1-2-2010/07.pdf
3. http://ec.europa.eu/esf/main.jsp?catId=53&langId=ro
4. http://legislatiamuncii.manager.ro/a/4971/discriminare-pe-piatamuncii-din-romania.html
5. http://legislatiamuncii.manager.ro/a/5699/studiu-ue:-discriminarea-lalocul-de-munca.html
6. http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/thematic_rep
orts/120RO.pdf
7. http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/---ed_norm/--declaration/documents/publication/wcms_decl_fs_92_en.pdf
8. http://www.ziare.com/life-style/femei/exemple-extreme-deinegalitate-intre-sexe-1096570

14