Sunteți pe pagina 1din 97
Anew A az Anea 6. date terapeutitor 246 Capitolalg Anexa _C. Chrfi de psihoterapie cognitiva recomandate pactensiior (si terapeutilor) ae Anexa D. Resurse pentru psihoterapia eognitiva sso |NTRODUCERE Anexa — E. Resurse pentru psihoterapia eo 352 a 354 Index 359 fost deavoltata de catre Aaron T. Beck, Pow Cniversiay forint de tereple pe contrat pe prezent, modificarea gindirii si con De atunci, atat Beck cat niclor disfunction! laptat cu succes aceasta forma de tratamentului, ini asumpfiile teoretice propriu-zise a Pe scurt, modelul cognitiv sugereazA faptul ca gandirea disfuncii distorsionata (care influeneaz: ia afeetiva si comportamentul este comuns tuturor problemelor de natura psihicl a suitii terapiei_cognit r ieoreticieni, Indeosebi terapia rational-em« ‘8, 1962), modificarea cognitiv-comportam. baum (Meichenbaum, 1977) si terapia multimodal’ zarus (Lazarus, 1976). Contribusii majore au fost aduse ntre care Michael Mahoney (1991), Vittorio Guidano si 983), Prezentarile generale ale domeniulvi din punct de vedere istoric ofera o descricre bogat’ a modu levi inea diferite tendinge ale terapiei cognitive (Amkoff é& Glass, & Beck, 1993) alu Al 2 Psihoteraple cognl vai fundamente si perspective ie cu 0 teorie unificata de dovezi 1 de ap direct fost testata ude eficienta ( extensi 977, do (Rush, Bi strat eflcacitatea 1989, Butler, Robson, & C ol, Clark, Berchick, & Wright, 1992; &G 1992), fobiei so. ; 1990), abuzului de substante lor alimentare (A, 991; Ga (Gelernte) (Woody Jones, Peveler, I (Baucom, Sayers, & (Bowers, 1990; Miller, Norm Bowler, & Harden, 1991). pentru Galkovskis & Kirk, 1989), Foa, 1992; Parrott & Howes, 993), est, 198. Veni $i de toate mnt, 1993, coast’, cogn de provenie: Introducer a si pentr de grup (Beu! son, & Ludgate, 1993), a fost de ase }987; Freeman, Schrodt. sistemu si pr de caz pe tot par atric Associati risa o imagine de tru pacienti, epe U TERAPEUT: Ok Sally, ca nu reusesti si-t) PACIENTA: T: (Qhservénd ed pacienta pare m minie i icest moment? fi acest Iuern arte demoralizat i acest yand: ,.Nu voi fi in stare sé fac fata ce si te simfi tristi, Care este dovad P: Ts Pi Trista, F T: De te lucrezi? ae = Peihoterapie cognitiva: fundamente si perspective P; Pai abia ma descure cui facultatea, T: Ok, Ce altceva? P:Nu gtiu ... sunt Ines destul de obosit’. Imi este greu sa ma motivez sh-mi caut un loc de mune, si cu atét mai pufin s& mer fiecare Zi T:0 sh vorbim acest moment serviciu pe care de} putea sf faci fayi unui loc de munca, prest mnediat despre asta. Poate citi este chiar mai grew in caufi un loc de munca, decat dac& ai merge la ur Trai avea. Oricum, mai ai gi alte dovezi cf nu ai nand cA ai putea sa te T: Ai vreo dovadai con munca? i, Dar anul 1 trecut gi alte activita acosta r Ai vn loc de munca? timp. $i care mu gi sit remunja, e] mai bun lucru care s-ar putea intampla? m ay putea Si mai descure cu ugurinta i care este rezultatul cel mai realist? P: Probabil c& nu va fi usor, in special ta sama descure ‘T: Care ar fi efectal «Nv voi fi In stare si fac Fay P: Ma face sa ma simt tristé ... Ma face ca nici macar s& 7: $i care ar fi consecinfa in cazal in care {i-ai schimba modul de a gandi, aca ai vedea c& e posibil si Iucrezi la librarie M-ag simti mai bine. Ag fi mai dispusa Si ce vrei sa faci in leczturai cu asta? .ceput. Dar as putea fi in stare care ai continua sii crezi acest gand initial nui loc de munca”? aplic pentru aceasta slujba. introducere ou 2 5 ph cca ete 8, p; Sima due la libririe, Ag putea s% merg in aceasta dup-amiszi T. Cite de probabil si mergi? P: Pai cred ca Voi merge. Voi merge. 7: $i cum te simgi acum? P. Pufin mai bine. Poate putin mai agitati, Dar mai optimista. Aici Sally poate si-gi identifice gi si-si evalueze cu ugurinti gandul disfunctional ,Nu voi f in stare si fac fay unui loc de munca,” cu ajutora) intrebirilor standard (vezi Capitolul 8). Multi pacienti, confruntaji eu probleme similare, necesit8 un efort terapeutic mult mai mare i 38 fic dispugi si aplice pe plan comportamental coneluziile di simp sedinfei. Cu toate cA terapia trebuie adaptata fiecarui individ sunt torus! anumite principii care stau la baza terapiei cognitive In eazul tn pacientilor. Principiul nr. 1. Terapia cognitiva 1e bazeazd pe concep problemelor pacientului , Terapeutul lui Sally urmireste si conceptuslizeze dificultitile in trei etape. Chiar de inceput, acesta identifica modu ei aciual de gdndire care aj menginerea sentimentelor de tristefe ale lui Sally (,,Sunt o ratata, nu reus: si fac nimie cum trebuie, nu voi fi niciodati fericiti”) si comporiamentele ei problematice (se izoleaza, petrece 0 perioada exagerat de timp in pat, evita $8 ceard ajutorul), Observafi cd aceste comportamente problematice sunt 6 consecin{a a gandirli disfunctionale gi intirese acest mod de gandire al lui Sally. In al doilea rand, terapeutul identifica factor precipitanti care au influentat perspectiva lui Sally Ia instalarea depresici sale (de exemplu, faptul cA @ fost departe de casi pentru prima data gi cd s-a descureat prev cu facultatea au contribuit la credinta ei cA este incapabila). In al treilea rand, terapeutul emite ipoteza ca anumite eventmeme cheie in dezvoliarea sa gi perpetuarea patternurilor de interpretare a acestor evenimente ar fi putut s& 0 predispund la depresie (de exemplu, Sally 2 avut o tendinti pe parcursul Vietii de a atribui norocului calitatile si realizarile ei, dar igi percepe slibiciunile [relative] ca 0 reflectare a sinclui ,real”). Terapeutul igi bazeaz’ formularea pe informatiile oferite de Sally chiar la prima lor intalnize si continua si-si perfectioneze conceptualizarza pe tot parcursul terapiei, pe masura ce obtine mai multe informagii. f momente sirategice, acesta fi impartigegte concepiualizarea pentru a se jonsider’ adevarati", Mai mult, pe tot parcursul terapici si perceapa experienta prin sntetmediul model asigura ci ea 0 el 0 ajuti pe Sally 6 Psihoterapie cognitiva: fundamente si perspective distresul ci emotional si si evalueze gi sit formuleze mai multe raspunsu adaptative pentrn géndirea sa, Acest lucru ii imbunatajesie modul in care se simte si adesea duce la comportamente functionale. Principiul nn 2. Terepia cognitiva necesité 0 aliangé terepeutios solida. Sally. ca multi alti pacien{i cu tulburari de anxietate si depresie fra complicatii, nu are mari dificultaji in a avea Ineredere yi a lucra cu terapeutul su, care dovedeste cf are toate calitatile de baz necesare in: to situatie de consiliere: cAldura, empatie, grija, consideratie autentica s: competent’, Terapeutul Isi arata considerajia fai de Sally prin faptul c& face reflectiri empatice, o ascultd atent gi cu erija, ii sumarizeazi acurat gandurile si emotiile, manifest un optimism realist si este antrenant, De asemenea, acesta fi solicit lui Sally feedback-ul la fnalul Necairei sedinge pentru a se asigura ci ca se simte ingoleasd gi are o atitudine pozitiva fayi de sedinia, Terapeutul trebuie sa puna un accent mult mai mare pe relatia terapeutics, in special pentru paciensii cu tulburari de personalitate, pentru a stabili o alianti de hicre mai buna (Reck et al,, 1960; Young, 1990). Daca in cazul lui Sally.ar fi fost nevoie, terapeutul sau ar fi alocat mai mult timp pentru construirea alianjei terapeutice prin diferite mijloace, inclusiv prin a-i cere periodic Iui Sally s8-gi identifice si si-si evalueze pandurile in legatura cu Principiul nr. 3. Terapia cognitive pune accent pe colaborare $i pe participarea activé. Terapeutul o incurajeaza pe Sally $8 vada terapia ca pe © munca in echipa; ei decid impreuna pe ce sa lucreze in flecare sedinia, cat de des ar trebui sii se intilneasedi gi ce teme de casi ar trebui sf fact Sally intre sedinge, La incep activ in sugerarea unei directii pentru sedintele de terapie si in sumarizarea discutiei de pe pareursul sedinfei. Pe misura ce lui Sally i se amelioreazi depresia si devine mai implicat in procesul terapeutic, terapeutul o incurajeazi Sa fle din ce in ce mai activa in timpul sedintelor de terapie: s8 decida despre ce subiecte sa discute, sa-si identifice distorsiunile din gandire, si sumarizeze punctele importante gi si conceapa sarcinile pentru tema de , terapeutul stu este ms Principiud mm: 4. Terapia cognitiva este orientaté spre scop yi foca- lisata pe problemé, Terapeutul ii cere lui Sally in prima gedinfi si-i enu- mere problemele sale si s stabileasca obiectivele specifice. De exemplu, mire AIGrORinifinl Sin HGAMERL ide ivolare, Cu outing) Indrumare. Introducere x Sally igi stabilepie un obiectiy in termeni comportamentali: #4 initieze noi prietenii si 84 devind mai epropiat& de prieteni) actual. ‘Terspeutul 0 ajut® Ex evalueze $i 88 rdspunda géndurilor care inverfereuza cu ebiectivul stu, precum: .Nu am nimic de oferit celorlalf. Probabil ei mu vor doti s8-9i Petreacd timpal cu mine.” fn primul rand, el o ajuté pe Sally s& evalueze pe parcurstl sedinfei validitatea acestor gancuri prin analizaren dovezito: Apoi Sally este cispusa si ipl testeze gindurile printi-o modalitete mai direct2, prin intermestinl experimentelor in care {gi face planuti cu 0 < hnostinga si 0 prletena, De indata ce recunoaste si Isl corecteaza distorsi- unile din géndire, Sally poate bencficia de pe urma rezolvarli directe de probleme pentru a-si imbunstayi relatiile ‘Astfel, ‘terapeutul acorda atentie indeosebi obstacolelor care tmpiedicl pacenta sisi rezolve problemele 9i si-si ating8 objectivele. Muli pacienfi care au funcfionat bine inainte de instalaten wiburiti Jor s-at putea s& nu aibl nevoie de o instruire directa in rezolvarea de probleme. in schimb, acestia pot beneficla de pe urma evalusrii ideilor Uishinefionele care fi tmpiedicd si-si foloseases abilititile dobandite anterior. Alti pacienti au deficiente in rezoivarea de probleme i au intr= adevar neyoie de 0 insiruire directa penira @ inva urmere, terapeutul trebuie si conceptuslizeze difiulitfile apecifice ale fecdirui pacient gi sf evalueze nivelul de interventie potriv aceste strategii, Prin Principlul nr 5. Inifial, terapia cognitiva pune accentul pe prezent. Penteu cei mai mulfi pacienti, tratamentul implic& focalizarea asupra problemelor curente $i a situatiilor specifice care produc distres pacientului, Stabilirea si/sau evaluarea mai realisth a situatiilor care produc distres in prezent duc Ia ameliorarea simptomatologiei. Agadar, terapeutul tinde th general si inceap’ terapia cu o examinare aici-si- acum a problemelor, indiferent de diagnostic. Atenjia este tndreprata spre trecut in trei situayii posibile: atunci cfind pacientul iji exprimi © puternicd predilectie pent acest ner; atunei efind munea orientati spre problemele curente produce o schimbare cognitiva, comportamentala si emotional’ int-o mick misuré sau nu produce nici o schimbare; sau atunci cind terapeutul consideri ci este important si injeleagd cand si cum au apérut ideile disfunctionale importante 31 cum este afectat pacientul in prezent de aceste idei. Terapeutul lui Sally, de exemplu, discuta cu ea evenimentele din perioada copilariei le jumiitatea terapiei, 1 4 0 ajula si identifice un set de credint2 pe care aceasta le-9 Invajat in copilarie: ..Daca am realizari importante, inseamna ca sunt © persoani acceptabila," si ,Dack au a: nportante, inscamna e& realizai SER RRR RRR Ree eee 8 = Psihoteranie cognitiva: fundamente si perspective sunt o ratati.”* Terapeutul © ajuta st evalueze validitatea acestor credinje atit in trecut, ct gi in prezent, Acest lucru o conduce partial pe Sally la dezvoltarea unor credinte functionale, mai rezonabile. Daci Sally ar G avut o tulburare de personalitate, terapeutul ar i petrecut direct proportional mai mult timp diseutand despre istoricul ei de dezvoltare gi despre originea eredintelor gi-a strategiilor de coping. Principiul nn 6. Terapia eognitivé este educative isi propune ele pacienta sd fie propriul sdu terapeut si pune accentul pe prevenirea recdiderilor. In prima sedini, terapeutul o educ& pe Sally tn privinja neturii si evolutiei tulburaeii sale, « procesului terepiei cognitive sia modelului cognitiv (de exemplu, cur gandurile sale ti influenteaz emofiile gi comportamentul). El nu numai ci o ajuti si stabileasea, ice si St-gi evalueze gandurile si credinjele si sf n comportamentala, dar o invayé de asemenea si cum sh faci acest Iucru. La fiecare gedinii, el © fneurajeaz’ pe Sally sisi noteze ideile importante pe care le-a invatat, astfel incat si no: i de pe urma noii ci perspective, atat in sptamanile care dupa incheierea terapiei neazi, cat si Principiul nr; 7. Terapla cognitivd (yf propune sa fie de seurte durara Cele mai multe cazuri de depresie gi tulburdiri de anxictate fairs alte complicatii sunt tratate pe o duraté de 4 pana la 14 sedinte, Terapeu Sally are accleasi obiective pentru ea ca si pentru tof) pacientii sai: si produck o smelicrare a simptomatologiei, 8% faciliteze remiterea fi fost mai sever sau deca ar fi prezentat rise suicidar, ei ar fi tt planifica mai multe sedinjo). Dupd 2 luni de zile, ci decid in mod laborativ s experimentezs cu o sedinti o dati Ia 2 sfiptimani, apoi cu © yedinjai pe lund. Chiar si dupa incheierea terapiei, ei tsi planifica sedinte suplimentare (,,b00s1¢r” sessions) Ia fiecare 3 luni, timp de un an de zile. Totusi, nu tofi pacientii progresea7A suficient de mult in doar efteva ni, Unii pacienti au nevoie de un an sau doi ani de terapie (sau chiar mai mult) pentru a-si modifica credintele disfunctionale (dysfunctional beliefs) foarte rigide si patternurile de comportament care contribuie la stare lor severd de disties. Principiul nr 8 Sedingele de terapie cognitivé sunt structurate © ar fi diagnosticul sau stadiul de tratarnent. teraneunl tinde <4 Introducero = ae adere Ia © struct afectiva a lai Sally, agenda pentru sedinta in mod privire la sedinja anterioara, ii ve : pe agenda, stabileste © nond tema de casi, sumarizeazA frecvent gi fi core feedhack-ul la sfarsitul fiecarei sedinte, Aceasta structura raméne constanta pe tot parcur apiei, Pe masura ce lui Sally j se ameliorcaza depresia, terapeutul o incurajea2i si devind mai activa in ceca ce priveste contribu 3, la stabilirea sarcinilor pentru tema de si in evaluarea si raspunsul la gandurile sale. Aderarea 1a un format n fiecare sedinga, Terapeutul verified starea al sfptiménii, stabileste solicita un feedback cu fx face procesul terapeutic mai comprehensibil atit pentru Sally, cat gi pentru terapentul ei ceveni propriul sau ferapeut dupa incheierea terapiei. De asement acest format atentia este focalizatt asupra celor mai importante Sally, iar timpul din terapie este folosit la maximum, Principiul nn 9, Terapia cognitiva fi Invatd pe pacienti sd identifi ce, sd evalueze gi 4 réspundé propriilor génduri si credinje dixjunctio~ yale. Transcrierea anterioara ilustreaza modul in care terapeutul 0 pes Jupra unei probleme specifice (giisirea unui loc de munca cu norma reduc), sf-gi identifice gandirea disfunctionala, (intrebaind-o ce fi trece prin minte), SA evalueze validitatea gandului sau prin examinarea dovezilor care par 841i susjind acuratejea 91 a dovezilor care par sf 1] contrazies) gi fi coneeapa un plan de actiune. El face acest lueru aplicénd cu tact meroda sacraticd (Socratic questioning), fapt care ajuta la mentinerea sentimentului lui Sally ca terapeutul este cu adevarat interesat de en colaborativ, adie& do a ajuta si stabileasch acu- ratefea gi utilitatea ideilor sale, printr-o analiza atent& a informatiilor (mai degraba decat s& 0 provoace sau sa isi impuna punctul de vedere). in alte e el ulilizeazt explorarea dirijacd ii y SA se co un proces in care continua 54 fi ri hui Sally in legaturd cu semnificatia gandurilor sale, pentru fa descopari credintele centrale pe care le are despre ea Insasi, despre mea ei personala si despre ceilalti. Cu ajutorul intrebarilor, el 0 ghideaza de asemenea si evalueze Yaliditatea gi functionalitatea credinfelor ei Principiul nr 10, Terapia cognitiva utilizeaza 0 varieiate de tehnici pentru modificarea modulué de gd stiri afective gi comportamentului, Cu toate o& strategiile cognitive cum ar fi metoda dirijata 0 loc central in terapia cognitiva, selecteazii te! din sedingele respective Aceste principii de bazi se aplici tuturor paciengilor, Totisi, ‘crapia_yariazd in mod considerabil in functie de pacient, de natura problemelor sale, de obiectivele pe care si le-a stab de a forma o relatie terapeutic’ puternied, de motivatia pentru schimbare, de experientele antericare cu procesul terapeutic gi de preferinjele sale pentru tratament, Pe parcursul tratamentului accentul se pune pe ceva anume, in functie de tulburarea/tulburarile p. r8(e) a/ale pacientului, De exemplu, terapia cognitiva pent rea de anxictate generalizata tea sa pune accent pe teevaluarea riscului sia resurselor fiecaruia de a face fajé ameninj&rii (Beck & Emery, 1985), ‘Tratamentul pentru tulburarea de a npretarilor cronate de neturd catastrofica ale pacientului (de obicei predictii gresite ce amenin{a viafa sau sanfitatea), ou priy au psihice (Clark, 1989), Anorexia necesiti modificarea credinjclor despre controll $1 valozrea propriel persoane (Gamer & Bemis, 1985). ‘Tratamentul pentru de sub: se focalizeaza pe credintele negative (negative Seliefs) despre sine i pe eredinjcle care faciliteaza sau permit consumul de substante (Beck, W 1993). Seurte deseri acestora gi ale alior pitolul 16, ebueul n procesul lesieaza ipoteze si fac sumarizari periodice. fn contrast, terapeutul novice trebuie 98 fie caut gi structurat, concentrindu-se pe cate un element pe rind. Cu 4 obiectivul final este imbinarea elementelor si cor mai eficient si eficace, terapeutii noviei trebuie si st&paneasca mai © terapiel cognitive, cea mai bun’ modalitate de a face acest plicarea lor directa, Dezvoltarea expertizei ca terapeut poate vazuta in trei et (Aceste deserieri pr n eficienta terapeut a demonstra nacien Introducere 3 t2). In prima etapa terapeutii favayt sh structureze sedinja si sa utilizeze tehnicile de baza. La fel de important weje abilitatile de baz: ceptualizarit eazalu pe baza evaluarié initiale gi a datolor obtinut in doua etapa, terapeutii incep s4 integreze conceptu: cunostinjele despre tchnici. Ei igi imbunatiyese abilitatea de a intelege cursul terapiei si pot st identifice mai ujor obiectivele importante ale teraniei, Terapeutii devin mai pricepai in ceea ce priveste conceptualizarca problemelor, perfectionarea acesteia chiar i timpul sedintei de te i uilizarca conceptuatiz E interver mBrese repertoriul de tehnici gi devin mai eficiongi fi selectarea, sincronizarea si implementarea tehnicilor potrivite jezreaza in conceptualizare i imbunatatesc. abil infirma perspectiva despre pacient, gi i tehnicile de baza ale terapiei cognitive, nt tulburarile de personalitate sai empatie, preocupare si compe ale co este sa oe ely informagi ipoteze pentru a- variaza fn CUM SE UTILIZEAZA ACEASTA CARTE Aceasti carte este destinati terapeutilor, indiferent de experienja pe care 0 aut $i de nivelul de dezvoltare al abilitijilor, care nu reugese 38 construiasca eficient 0 conceptualizare cognitiva si un plan de tratament Este esentiala stipanirea clementelor de baza ale terapiei cognitive pentru a putea infelege cand si cum trebuie variat tratamentul standard in functic de fiecare pacient, Dezyoltarea dumneavoastra ca terapeut va fi sporita daca incepeti 4 VK aplicasi tehnicile descriso in aceasta carte. Mai inidi, pe masura incepeti sA va conceptualizati propriile ginduri gi credinte. in yeti invata mai multe despre modelu! cognitiv: modul jonal la un moment dat (si modul tn care Teactionati la nivel fiziologic si comportamental) este influenjat de modul in care percepeti o situatie si in special de ceea ce va trece prin minte. Din acest moment, putefi incepe sa va observali modificarile propriei stici afective, Atunci cfind observati c& propria dispozitie s-a schimbat sau s-a intr-un sens negativ sau atunci cAnd observati senzatii fizice experientiafi, cat 5i intrebarea de baz a terapiei cognitive ae Psihotaranie cognitivl: fundamente siperspective Introducer : = 8 sR sence nemesis coy pun neindeménario(@)? A fost nevoie s& acordati foarte mula atentie Se REO ie geass th 4 cctal migearilor care acum vi se par naturale si automate? V-ait in acest mod, veti invaja sa va identificayi gandurile, in special y#indurile automate”, care sunt explicate in capitolul urmator, Invayand pe cont propriu abilitatile de baza ale terapiei cognitive utlizéndu-va ea subieci, va veti Imbunatati abilitatea de a-i invaya pe paciengi aceleast abilitay Ve a mod special pe masura ce cititi a va identifieayi gandurile automate easta carte si sa aplicati tehnicile cu pacientii dumneavoastr’. Dac, de cxemplu, observati c& simtiti o ugoara stare de distres, adresati-v *e imi trece prin minte in acest moment? S-ar putea si descoperiti ganduri automate cum ar fi intrebarea. 2 prea greu S-ar piltea si nu fu capabil@) sé reugese Numa face sa ma simticonfortabil” Daca incere si nu functioneaza? crapeujii cu experien{& a elror prim orientare mua cognitiva pot constientiza ginduri automate diferite: fost de naturi Ruva Rincon : = ee nus! iva Dlacears , puteti sa le notati si sa va concentraji din nou pe lectur’, sau puteti si citiji Capitolele 8 si 9 care deseriu cum sf Vi evaluati gi e& rlispunde}i géndurilor automate, Daci indrept ntia asupre propriilor génduri, nu numai c& va puteti imbunatayi abilitagile necesare In terapia cognitiva, dar de asemenea puteti profita de accasti ocazie pentru a Va modifica gAndurile disfanctionale §i pentru a vi influenja starea afectiva (gi comportamentul), devenind mai receptiv(4) la i ° a jcabilA gi terepeutului novice. cognitive este similar Snvatat sa conchiceti sal pacienji este de asemenea nati o Simtit in vreun moment descurajet(3)? Pe masura ce aif progresat, acest oces avea tot snai mult sens gi pirea tot mai confortabil? Afi reusit in Pole din urma sa stépaniti abilitatea respectiva pana in punctul in care ati fost capabil(@) 8 cfectuasi sarcina relativ ugor gi cu ineredere? Cei mai eaigi cameni au avut o astfel de experienta invayind 0 sbilitate la care feum sunt expert Procestl de invasare este acclasi pentru terapeutul novice. Aga cum veji invija of faceti gi pentru pacientii dumneavoastrs, stabiliti VM obiactive mici, bine definite si realiste, Acordsti-va incredere pentru Ie realizari, Comparaji-va prog: sivelul abiitayit de dinainte de ncepe si citi aceast carte sau ct momentul in care afi inceput pentra Figi atent() la ocaziile pe fare le aveli de @ oferi raspunsuri gindurilor negative in care va comperati pe nedrept cu terapeuii eu experier sminati inerederea, Eomparéndu-va nivelul actual al abilitatii cu obiectivele finale, in cele din rma, capitolcle acestei carfi sunt concepute pentru a A citite in ordinea prezentata, Cititorli ar putea fi domici si sara peste capitolele introductive pentru a trece direct 1a sectiunile despre tehnici Totusi, pentru a alege in mod efivient tchnicile, este de dorit s8 parcurgeti cu atentic urmatorul capitol despre coneeptaalizare, deoarece este necesari o infelegere completé a structurii cognitive a pacientului. Capitolele 3,4 si 5 pun aecentul pe structura gedinjelor terapeutice. De la Capitolul 6 pana ia Capitohul 11 sunt descrise fundamentele terapiei cognitive: identificarea si modul adaptativ de a rAspunde gandurilor automate si eredinfelor. Tn Capitolul 12, sunt prezentate tehnicile cognitive si comportementale dijionale, in Capitolul 13 este abordata imegeria dirijata, iar Capitolul 14 deserie tema de casi. Capitolul 15 pune accentil pe probiemele apirute Ja incheierea terapiei si in prevenirea recaderilor. Aceste capitole precedente pregitese terenul pentcu Capitolele 16 gi 17: planificarea tratamentuhii si carea problemelor apiirute in terapie. , Capitohit sau in care va Capitolul 2 CONCEPTUALIZAREA COGNITIVA lizarea cognitivé fer’ terapey n cadru pentru ( elegerea pacientului. Terapeutul isi pune urmiitoarele pentru @ initia procesul de formulare a eazului + Cate este diagnosticul pacientuliai? + Care ‘sunt problemele Iuicurente; cum .s-au. dezyoltat aceste probleme gi cum sunt meninute? + Ce ganduri si credinte disfunctionale-sunt asociate:cu problemele sale; ce-reactii (emotionale, fiziclogice si comportamentale) sunt asoviate cu gindirealui?. 2 5 es Apoi terapeutul emite ipoteze eu privire la modu dezvoltat aceasta tulburare psihica specific’: + Ge experienfe si invaqaturi timpurii_(gi_ probabil _predispozijii genetice) contribuie astazi la problemele I 3 + Care sunt gandurile yi credintele Iwi fundamentale Cinclusiv. at le, expectangele gi regu + Cum ‘s-a-adaptat la: credinjele. disfuncfionale? Ce mecanisme cognitive, afective si comportamentale, atat pozitive efit si negative, si-a dezvoltat pentru a se adepta credintelor disfune|ionale?. Cum se Vedlea (si clim se vede) pe sine, ceilalfi, lumea sa personal’, viitorul + Ce stresori_ au contribui interfereazi cu abs « problemele sale psihologice sau tea lui de a rezolva seeste probleme? Incepe 8A construiasch o imei sale intalnici cu un pacient gi alizarea cognitivs 15 conceptualizarea pan fo ultima lor geding2. Aceasta formulare sistematica jielaborat® $1 ajuté 8 tpi plonifiee terepia int-un mod oat mai ecient fi eficace (Persons, 1989), In acest capitol este descris modlelul coga baza teoretich a terapiel cognitive, Apol este discutata relatia gAnduti gi eredinfe gi este prozentat exemplul de caz al | pe tot parcursul acestel crf MODELUL COGNITIV azeaz pe modelul cogntt Terapia cognitiva se , care Sustine ca emotiile percep eveni i degraba 1 in care acestia construlese 0 situajic (Beck, 1964: Ellis, 1962). Imaginasi-va, de exemplu, 0 situstic in care céteva persoane citese un text de bazA din terapia cognitiva, Acestia an rispunsuri emofionale destul de diferite faja aceaste situ azate pe ceea ce le wece prin minte in timp ce citese, Cititorul A crede ci: , Chiar aré Sens, Ta sfargit, 0 carts care mat ya fnvafa cu adevarat sa flu un bun terapeut!” Cititorul A se simte usor entuziast Cititorul B, pe dé alti parte, credo! Este prea simplu. Nu va funetiona niciodata,” si se’simte.dezamigit, Cititorul © gandeste'in mogul usm stor: ,Cartea aceasta tu este aga cum m-am astepiat 84 fie, Ce risipa de bani.” Citisorul C este reyoltat, Cititorul D crede: ,,Chiar trebuie ‘sa invat toate aceste -lucruri | Daca nto, sa le, injcleg?-Dack 1-0 $4 flu niciodata bun-la asta?” si se simte anxios, Cititorul Bare alte ganduri: ,Bste prea greu, Sunt atat de prost, Nu voi stipani niciodata aceste cunostinte. Nu voi ajunge niciodati un terapeut bun.” Cititorul E se simte trist, Deci medul in care se simt cameni acestia interpreteaza si determing in mod direct modul fn cave se simt, lor emojional este mediat de perceptia lor asupra situafiei. Terapeutul este interesat in. jod special de niv i care opereaz simultan cu nivel evident gi de supr De exempl iveluri ale este asociat cus modal timp ce acest text, puteti cbserva mai multe \dirii, O parte a mintii se focalizeaz’ asupra informatiel 16 Psihoterapie cognitiva: fundamer si perspective din text; adied, incercati si injelegeti gi o% integrasi anumite info reale. Totusi, la un alt nivel s-ar putea sé avefi citeva ganduri rapide, evaluative. Aceste ganduri sunt numite génduri auiomare si mu sunt rezultatul deliberarii sau rationamentului, Mai degraba, aceste ganduri par apara in mod automat; ele sunt adesea destul de rapide gi scurte. Abia daca puteyi constientiza aceste ganduri, Insa este mult mai probabil sf fiti congtiensi de cmofiile care le urmeazd, Drept rezultat, cel mai probabi este eX veti accepta gandurile automate ca Ja indoiala, Totusi, pu suntefi aten((a) la schimbat simfipi disforic(4), intrebati-va: Ci Dupa ce va ificati gandurile faceti acest lucru intr-o ant Daca descoperifi ca inter ind adevarate, fird si le puneti indurile automate dack, ei cand observati ca va in acest moment? gi probabil ca deja iditatea gandurilor. a facut este eronaia si 0 corectati, probabil Veli observa ci vi se Imbunatiteste dispozitia, In termeni cognitivi, at cand gandurile disfunctionaie sunt subiectul reflectiel in general emofiile se schimba. Capitolul 8 ofera care se evalueazi gindurile automate. Dar ce unde apar aceste ginduri automate? Ce anume face ca rsoand si intr-un mod diferit fata de alta persoana? nierpreteze difer ment identic are legitura cu fenomene cognitive imi rece prin minte CREDINTELE dezvolta anumite credinte despre ci insisi personala. Credingele cele mai importante jele care sunt atat de fundamentale din copitzs sid sau credingele centrale sunt cunostir si de profunde Incat adesea |, nici macar idei sunt vazute de catre individ ca si adevaruri absolute, chiar aga cum ,.stau” Jucrus exemplu, Cititorul E, care credea cA este prea prost pentru acest text, ar putea avea credinja centrala: ,Sunt incompetent.” credinta poate doar atunei cénd acesta este arte a timpului, Atunei cénd aceastt credingi centralé este activatii, E interpreteaz situatiile prin intermedivl acestei eredinge, degi este evident ca din punct de vedere rational, interpretarea poate si fie adevaratd, Oricum, cititorul E are tendinja de a se focaliza selectiv Conceptualizereacognitivs 0 ciinenncaaacnl asupra informatiei care confirma credinga centr nordnd sau reducand importanta informatiilor contrare. in acest fel el isi mentine credinta, desi aceesia nu este acurata si funcfionala De exemplu, cititorul E nu a luat fn considerare faptul c& si al{i on .eni inteligenti, competenji or putea s& nu infeleagé complet materialul p calcul posibilitatea ca autorul s& nu Ja prima leet felege ar putea fi datorata mai Gegraba unei lipse de concentrare, deci unei deficienje cognitive, Acesta a uitat c& a avut initial diftcultaji deseori arunci cand i s-au prezentat © serie de informa situafionale gi pot fi considerate cel mai superficial nivel al cog: edinfelor intermediare, care se ali tiunea urmatoarea deseric categoria c1 intre credinfele centrale gi gindurile automate. ATITUDINI, REGULI $I ASUMPT! rea nei categorii intermediare si asumpyii, adesea neverb te, De exemplu, cititorul E, avea urmatoarele cre Credinjele centrale influenteazt dezvol 4 tn atitudini, regu za ermediare Atitudine: ,,Este groaznic s8 fi incompetent” Reguli/expectante: .,Trebuie si muncese foarte mult tot timp: Asumptie: .Dact m luenfeaz’ modul in care gandeste, simte gi se compo njele intermediare, credinjelele centrale si gandu mai jos: BSR R ERE ae 48 Psihoterapie cognitivs: fundamente si perspective Credints, centrale V Credinje-intermediare (ceguli, atitudini, asumptii) 1 Ganduri automate Cum apar credingele centrale gi cele intermediare? Osmenii ineearca si dea sens meciului in care traiese ined din stadiile timpurii de dezvoltare, Fi au nevoie sé isi organizeze experientele intt-un mod coerent pentru a putea functiona a 1988), Interaefiunile lor eu lumea gi cu duc la anumite modalitiii de injelegere si concept. care pot ete si functionalitate, De 0 reala importanja pentru terapeut je disfunctionale pot fi dezvijate, iar noile pot fi dezvol vatate in) terapie! Planul obignuit de 16 acupra gindu aproape de constienia, sunt terapia_cognitiva inptomatologie’. Apoi tratamentul se focalizeaza pe cr Ia baza gind onale si apar de-a Iungul mai multor sivuafi ntele centrale ja evenimente, Aceasta modificare enjii si fie mai putin 1992; Hollon, DeRubeis, & si coneluziile pac profunda a credintelor fundamentale face ca susceptibili posibilelor recdderi (Evans et al., Seligman, 1992), izarea cownitiva 19 concent: 2 RELATIA DINTRE COMPORTAMENT Si GANDURILE AUTOMATE 'y, aga cum a fost explicat pani in acest moment, poate fi Modelul cogni jlustrat dupa cum urmeaza: ost intermedia y Situajie = Gand automat = Fm Cre damentale ale perscanei mate specific Tniro situatie sp ffucnjeari pereeptia, prin ginduri situationale. La rind Mai depart, gandu adesea avestea au drept consecing’ strat in Figura 2.1 Cititona care are ganduri precur niciodata aceste cumostinje;” se siznte wist, experienticz’ 0 senzatie de freutete in atemac qi inchide carten. Design, daci el ar fi fost capabil fiogi evalueze modul de gandire, starea sa afectiva, reactia fiziclogica si comportamentul, ar f) putut si fle afectate pozitiv, De exemply, el ar 6 pulit réspunde acestor giaduri spundindu-gi: 4Stai putin. Poate cf este greu, dar nu este neaparat imposibil. Inainte am reusit $8 inteleg asttel de cit, Daca citese in continuare, poate 0 sa ing bine,” Bact fh rdspuns astiel, ar fi putut sig reduct tristefen gi ar fi continuat 53 citeasca, Sumarizdnd, acest cititor s-a simfit trist din cauza géndurilor lui dints-o situatie specifica, De ce cl a avut aceste ginduri pe ednd un alt cititor nu? Credinfele centrale neverbalizate despre incompetenta Ini i-au Influengat perceptia asupra Dupa cum a fost expl ca terapeutul SA Inveje termeni cognitivi, cu scop! cand anume si lucreze pe wi sau comportament: ce telnici sa ale: spuns fiziclogic, dup’ cum esie .Este prea greu. Nu voi stpani 1 la Inceputul acestui capitol, este e conceptualizeze dificultatile pacientului in de a stabili cum si procedeze in terapic — obiestiv specific, gand automat, credinya, wa; si cum sd Imbun&tateasca relajia PER RRRERERRRER EERE EEESE 20 Psthoterapie cognitiva: fundamente si perspective Se incompetent suse > ins = ‘Consceinge se aeast carte, > Sean FIGURA 2.2, Modelul co terapeutica, fa jus pacientul fi jtrebarile de bazd pe care gi le pune terapeutul sunt: ,,Cum aceasta situajie? Care au fost vulnerabilitagile lui si evenimentele de viata (traume, experi \teractiuni) semnificative? Cum s-a adaptat pacie: Care sunt gandurile lui automate gi din care credinge deriva aceste: Este important ca terapeutul s& se puna in loci! pacientului, sa nanfeste empatie pentru si care trece acesta, s& infeleaga cum 50 simte si s4 vada lumea din perspectiva ca. Luand in considerare istoria Ini de viaji si sistemml de credinte, perceptiile, gandurile, emotiile si comportamentul pacientului ar trebui sa capete sens. Pentru terapeut este util sé priveasci terapia ca pe o eiilatorie, iar conceptualizarea ca pe o harti, Te si pacientul discuté dest plu, pe cai direete sau pe ovolite. Uncori ocolisux rile schimba planul initial. Pe misuri ce terapeutul dobindeste experienta si face conceptualizéri mai bune, el completeaza harta cu detaliile rele- Vante, iar eficiensa i eficacitatea lui se Imbundtajesc. Totugi, la je raranahil a nreminin’ o% «nai conceptualizerea cognitivs ay cel mai eficient. O conceptualizare cognitiva corecta fl ajuté sa afle care sunt modalitayile directe gi cum pdate s& le puna mai usor in aplicare Conceptuslizarea ineepe ined de le prima intélnire cu pacientul gi este imbundtaité cu fiecare sedinta. Terapeutul emite ipoteze cu privire ja pacient, bazate pe informetiile objinute. Ipotezele sunt confirmate, tc, sou modificate pe misurdi ce Hi sunt prezentate noi iaformayii este modifeabili. In momente strategice, mod direct ipotezele si formularea impreuna cu pacientul. In general, dacs conceptualizarca este bine facut, pacientul Confirm ef aceasta ,ji pare adevarati“ — el admite cd imagines prezentatd de terepeut se potriveste ou a lui, EXEMPLU DE CAZ Sally este studenté in anul I de facultate, are 18 ani, gi sa prezentat la terapie pentru o stare persistentd de tristefe, anxietate gi sentimente de singuritate, Persoana care a evaluat-o initial a stabilit cX ea intruneste diagnosticul de episod depresiv major moderat, care a inceput sa se manifeste in timpul primei luni de facultate, cu 4 luni inainte de a incepe terapia, Cele mai multe intrebari pe care j le-a pus evaluatorul inifial lui y erau intrebari standard, ins’ au mai fost adau: evalustorul i terapeutul si poat incepe si formuleze o conceptualizare cognitiv’, De exemplu, evaluatorul a intrebat-o pe Sally cfnd se si general cel mai rau ~ in ce situatii si/sau in ce momente ale zilei, Sally i-a Asifel, Inca de 1a Inceput sunt objinute cAteva exemple de génduri automate relevante. Sally a rispuns c& are ginduri cum ar fi: Na voi fi nioiodat& capabilii simi termin Iucrarea de sfirgit de semestru.” sProbabil c& voi fi exmatricul N-o sa se aleagé nimic de mine. dezvaluit de asemenea o imagine care I-a trecut prin minte, Ea se yedea cu valiza in mana, tfrandu-se de-a lungul str&zii fird vreun scop san vreo ditectie precisi, aritind distrusa gi dieperati. Terapeutal Ini Sally isi A conceptualizarea pe tot parcursul terapiei. El isi orzanizeaza izind Figa de Lucru a Sumarizar Worksheet) (Anexa A) si Diagrama Conceptu entualization Diaoram ( (Case ¢ SEER EER EEE PRR Credintele centrale ale lui Sally Sally @ incercat sa se inteleaga pe sine, pe ceilalti si lumea nterac| ea direct gi prin mesgjelo explicite gi impl ie persoane. Fratele ei mai mare avea realiziri joaca copilariei ea era de parere ca nu poate s& faci fel de bine ca fratele ei si a Inceput sa se considere incapabila A, cu toate c& nu a verbalizat acest lueru, Ea a continust si- si compare propriile performante cu performantele fratelui ei si in mod. in dezavantaj. Ea avea frecvent ganduri cum ar fi: ot desena la fel de bine.” EI merge pe biciclet’ mai «Eu mu vo Nu ° dezvolti funcyionale, 1 | consolidate de catre mama Sa, care o critica freeyent: Nu fi-ai curstat deloc bine camera, Nu po face nimic cum trebuie?” ,Fratele tiu are un eamet ou note mai bune, ic de tine niciodata.” Sally, ca cei mai mi norma cuvintelor mamei sale, crezind ca n legaturd cu apreape orice. Ajadat, cand mama ei o 4, Sallly 0 credea la celel copii, a acordat © incredere es avea dr flind iardsi tn Nu sunt Ja fel de bunk ca i. g aceste lucruri la fel de bine.” Astfel, ara continua sa fie Intarita. Ea adesea pportanta informafillor poz nda dezavantay »Na voi putea nici ideca cA este incapa 8 ignorat sou a redus acesie idel. Atunci of wat © not mare la test, igi spunea: a st ugor.” ci cand a invatat balet si a devenit una dintre cele mi bune di re din grup, ea credea: ,Nu voi fl niciodata Ia fel de bund 2 gi profescara mea,” confirmau credi Ea facea de o rpretiri negative, care fi disfunctionale. De exemplu, atunci cind mama ci a fipat la ea p venit acasti eu un camet cu note medioere, ea a aVUt gandul; .Mama mea are dreptate, Sunt proastd.” Ea a interpretat in Permanenfii eyenimentele negative ca o dovadi a defeetelor ei. in plus, nd apireau evenimente pozitive cum ar fi céstigatea unui pre ca adese Am fost doar norocoasa, A fost 0 __Puihoterapie cngnitiva: fundamento gi perspective | sai, Cand era o studenta > area cognitivs 23 concoptua pe Sally s&-gi conselideze o credingd central negativa despre sine. Totusi, credinjele ei negative nu erau solide, Cu toate 1 peirecea la fel de mult timp cu Sally ca sotia hui, el ayea in 0 atitudine de incu ere, De exemplu, atunci eénd Dtnvatat-o sf loveascd © minge de baseball, el i-a udat eforturile: E bine ... buna miscare ... te descurci bine... continua tot asa.” Le citiva profesori i-au laudat performanyele scolare. Sally a avut exp nozitive 9i ou prietenii, Ea a vazut c& atunei cénd sa striduit, a putut sa fack anumite lucruri chiar mai bine decat prieten de exempl paseball-ul. Agadar, Sally a dezvoltat de as. mpetenta in anumite privinge despre lumea ei person: (ce, pozitive gi fun Acest proces a facut contrabalansati, cum ct este Celelalte credinte c: despre ceilalti oameni erau, i predictibila, Sumarizand, ersdinjele centrale ale lui Sally despre sine, ceilalfi gi mea ei per credinjele sale fundamentale, pe care ea nu le-a verbalizat niciodata inainte sa apeleze Ja terapie. Ca adult tanar, nainte de instalarea tulburkrii depresive predominau eredinjele ci centrale pozitive, dupa care i s-au activat credinfele puternic negative, Atitu Spre deoscbire de credinsele centrale, credingele intermediare slo lui Sally au fost oarecum mai supuse modificarti. Ac ni, reguli si asumptii s-au dezvoltat in acelasi mod ca si credinfele centrale, pe masura ce Sally incerea si dea un sens lumii, celorlalti oameni gi ci insisi. Inéeoscbi prin intermediuil interactisn si cu) persoanele semnifieative, ea si-a dezvoltat urmatoarele atitudini si regu le, regulile si asumptiile lui Sally ,Ar trebui sA ma descure foarte bine in tot ce incere sa fac. At trebui sa fac intoideauna (ol-ccea ce-ni stn pulin(a.” ‘Este groaanic s&-ti irosesti potentialvl.” \elor centrale, S: a verbalizat pe deplin aceste credinfe intermediare, Dar cu toate acestoa, credinjele i-au influentat modul de gandire si hidat comportamentul. De exemplu, in liceu, ea nu a facut eforturi sa serie pentru ziarul scolii (desi o interesa PEER EEEEEE Psthoteraple cognitvs: fundamente# perspective acest Iucru), deoarece presupunea eX nu s-ar deseurea suficient de bine, Pe de-o parte, ea simjea anxictate inainte de examene, gindindu-se cf seat putea si nu ia o not bunt, iar pe de alta parte, avea un sentiment de vinovatie deoarece se gindes cf ar fi trebuit si mveje mai mult, ‘Totusi, atunci cand predominau credintele ei centrale pazitive, e2 se vedea dintr-o perspectiva cf este competent gi ch nu este inferi Daca muncese din greu, pot s4- credinja: ..Din cauza lacunelor mela, no sf se aleagi nimic de mine.” Strategiile lui Sally Ideea cA este incapabils i-n provocat intotdeauna sufer asifel si-a dezvoltat a mite strategii comportamentale pentru a se apira, de neplacere. Asa cum reiese din credinjele sale intermediare, Sally a muneit din greu Ia gcoald gi la sport, Ba a lucrat exagerat de mult lle pe care le avea de facut gi a invagat foarte mult pentru examene, A devenit de asemenea extrem de vigilenti in privinga dovezilo: care sustineau ideca ca este incapabila si igi dubla eforturile atunei cand nu Tensea sk invefe ceva pentru scoala. Ea a cerut de pugine ori ajutorul celorlalti deoarece ii era teama ca cei din jurul ei s& nu vad c& este incapabila, Géndurile automate ale lui Sally aca Sally nu a verbalizat aceste credinje centrale gi intermediare inceperea terapiei), ea a fost constienta cel puyin inte-o anumita Wi de g@ndurile automate pe care le avea in unele situatii. Spre exemplu, in lice (perioad’ in care nu a avut depresie) ca a vrut si joace echipa de softball si de hockey. A fost acceptata in echipa de softball si sa gAndit: ,E grozav. fl voi ruga pe tatal meu sa exerseze loviturile cu mine.” Atunci cfind nu a fost acceptati in echipa de hockey, ea a fost dezamagit’, dar nu neapirat avtoeriti in timpul primului an de facultate, s-a instalat tulburarea de Ulterior, cand Sally a vrut si joace un meci de baseball cu ceil din eaminul in care lecuia, depre fluenjat modul de gan sunt bund de nimic. Probal it fiu in stare sii lovese m (3 lui Sally gi i favorabila, cu toate ca nu a crezut niciodati | i | | { | ea cognitiva aH 28 concep gees el fn mod similar, etunci e€nd a luat nota 7 la un test de literatura englez’, Gh a gindit: “Sunt atat dle proasté, Probabil c& voi pica acest examen iu voi fi niciodata in stare si termin facultatea. ee Pe scurt, in perioada liceului, cand Sally nu aves depresie, credinjele ci centrale pozitive erau activate si in general a avut génduri relativ pozitive (si mai realiste). Totusi, in primul ei an de facultate credinjele regative au predominat pe parcursul perioadei depresive, fapt care a determinat-o si interpreteze situatiile intr-o maniera destul de neg: $1 si aiba indeosebi ganduri negative (si nerealiste). Acesic comporie ca gi cum Gistorsionate au ficut-o de asemenea si se cc sropriul su dusman, oferindu-i prin urmare mai multe ocazi imta demoralizata, Debutul depresiei in cazul lui Sally Sally? Cu siguranta, credintele ei negative intrat Ia facultate, ea a ava au pre cdieva experiente pe care le~ negativa. Q asemenea experienfi 2 avut loc ayut o conversafie cu alii colewi de anul I din cay cutau despre © serie de cursuri gi cxamone avansate pe care Ie-au avu scutit de céteva cursuri de baz% de anul I. Sally, deoarece nu a fost in faceeasi situatie, a Inceput sa se gandeasca Ia faptul cA acesti siudenti 1 La cursul de economic, profesorul ei a prezentat in lini generale cerinjele cursului, iar Sall gindul: Nu voi fi in stare $8 fac lucrerea de cercetare.” Ba nu a reusit sa infeleaga primul capitol din anualul de statisticd gi s-a géndit, ,Daca nu pot si infeleg nici macar capitol, cum voi promova vreadata aceasti materie?” " credinjele lui Sally au reprezentat factori de vulnerabilitate nentelor, Ea nu gia pus la indojal m a aparut depresia I ispus-o la depresie, Atunci cand @ : i 4 interpretat intr-o manieri deosebit de erau superior’ primy ‘otusi, o dati ce s-a instalat depresia, cognijil negative i-au influenjat puternic dispozijia afectiva, Depresia a fost cauzatd, fri indoialt, de o varietate de factori biologici i psihologict De exemplu, pe masura ce treceau saptamanile, Sally a inceput s& tot ive despre ea insisi si a inceput 58 se tot exagerat te progrese din cauza di uulte de timp incereand sé jcultaci BEER RRR EERERERREEREREREESE 26 Prihoterapie cngnitivi: fundamente si perspective s& fie densebit de autocritica si a avul gnduri negative in legiturd cu, mptomele sale depresive: “Ce este in neregula cu mine? Nu ar trebui si ia simt aga, De ce sunt atat de demoralizata? Pur si simpli nu maj am: aici 0 sperani ‘a izolat oarecum de noii prieteni de la facultate gi a Incetat sa-si mai sune vee pentru a cfuta sprijin emofional, Sia sistat activitapile, printre care alergatul si inotul, care i-au oferit anterior .n sentiment de competent. Astfel, ea 4 inceput sa obfin’ tot mai pusine ntariri pozitive. In cele din urma, apetitul ci a sedzut, a inceput si alba. probleme cu somnul, iar ca a devenit slabits gi nepasttoare. E posibil ca Sally si fi avut o predispozitie geneticX pentru depresie; totusi, perceptia. gi comportamentul ei in acele circumsianje au facilitat fara indoiald: tnenifestarea unei vulnerabilitii biclogice gi psihologice 1 depresie REZUMAT Conceptualizares in termeni cognitivi este crucial pentru stabilirea unui plan de tratament cit mai eficient si eficace. Aceasta contribuie de asemenea si la dezvoltarea empatiel, 0 componenta esenjiali in stabilirea unei relatii terapeutice bune cu pacientul. In general, atunci cand se realizeazd conceptualizarea, trebuie puse urmatoarele intrebari Cum a ajuns pacientul si dezyolte aceasta tulburare? Care au fost evenimentele de viaji, experiengele si interactiunile Care sunt credintele fundamentale despre si personala? Care sunt asumptiile, expectanfele, regul (credinjale intermediarey Ce strategii de coping a folosit pacientul de-a lungul ceilalti si si atitudinile ui sii pentru care contribuie la mentinerea tulburarii? Cum au interacjionat aceste credinje cu situatiile de viaji, astfel at pacientul a devenit vulnerabil la aceasté tulburare? Ce se intmpla in viata pacientului in prezent si cum percep cl aceste evenimente? Reeapituland, conceptuslizarea incepe inca de la prima inté i este wn proces in continua desfasurare, flind intotdeauna conceptualizarea cognitive cusceptibila modificirii pe masur’ ce sunt deseoperite noi informa far ipotezele anterioare sunt confirmate sau respinse, Terapeutul isi a cava ipotezele pe informayiile pe care le-a objinut, utilizeazk explicayit Concentrate gi sc abjine do la interpretiri si inferenfe care nu sunt clar tazate pe date reale. Terapeutul verifica aceasta conceptualizere impreuns gu pacientul in anumite momente strategice, atét pentru a se asigura cK est= Seurata, cAt si pentru a-l ajuta si se injeleag’ pe el insusi si dificultatile sele, Procesul continu de conceptualizare este evidentiat pe tot pareursul cas ‘tolele 10 gi 11 ilustreazi modul in care evenimentele din storieul de via{é al pacientului fi modeleaza perspectiva asupra lumii si a proptiei persoane, BREREREERS REE SRRERREEREREERREERSE Capitolul 3 STRUCTURA PRIME! SEDINTE TERAPEUTICE fa obiectiv major al terape! fact procesul terapeutic (UJ cere porte eas ones. erie rape urmireste de asemenea si fact terapia ct mai eficient& posibil, | Aderarea la un format standard (precum gi invajarea pacientului sf zeze strategiile din terapic) faciliteaza atingerea acestor obiective, Cei mai multi pacienti se simi fortabil atunci cand stiu la ce | SA se astepte de Ia terapie, atunei cAnd au infoles clar atét reeponsabilitaile. lor, cat si pe cele ale terapeutului si atunci céind au expectante clare despre modul in care se va desfaigura terapia, atat In cadrul unei sedinte, cat gi de-a lungul gedinjelor, pe tot parcursul traiamentului, Terapeutul | aximizeazi modul in care pacientul intelege acest demers prin faptul of i explica structura gedin{elor si apoi 0 aplica. | Terapeusii cu experien{é care nu sunt obisnuigi cu stabilirea unel agende si cu structurarea sedinjelor aga cum sunt descrise in acest ca se simt adesea inconfortabil cu aceasti caracteristich fimdamentala a psiboterapici cognitive, Un astfel de disconfort este asociat de obicei cu predicjii negative: pacientul nu va agrea acest Iucru; pacientul se va | asta mA va face si pierd din vedere lucrurile importante; fei prin proces devine 0 a doua natura, in speci asociate, Element je de bazi ale unei sedinfe de psihoterapie co} siv evaluarea dispozitiei gi yerificar ei la watamentul medicamentos, daci este cazul), stabi sunt: © scurti aducere la 24 (nel compl structura orimel sedinte terapeutice e Ay unei legsturi eu gedinja anterioard, stabilirea agendei de lucra, verificarea temei de cas4, discutarea problemei/problemelor, stabilirea unei noi teme de casa, sumarizarea / eedback-ul, Terapeusii cu experienyé por devia neori de la acest format, ines terepeutul novice este de abicei mai eficient dac& urmeazA structura mentionata. Acest capitol contureazt si ilustreazi formatul primet yedinie terapeutice, in timp ce urmatorul capitol se focelizeaz’ pe structura comund pentru sedintele ulterioare, Dificultatile mntalnite in aderarea la aceasta structura sunt deserise in Capitolul 5. OBIECTIVELE $1 STRUCTURA PRIMEI SEDINTE Pentru a se pregiti pentru prime gedingZ, torapeutul verificd evaluarea initial’ a pacientel. O evalusre completi a diagnosticului esie esentials pentru planificarea eficienta a watamentului, deoarece tipul tulburarilor de pe axa I si axa Il (conform DSM) dicteazé modal in care ar trebui J fie adaptata terapi iva standard (vezi Capitolul 16), Focalizarea atentiei catre prodlemele pe care le prezinta pecient, funoti iptomele gi istoria ci de viaf2 ajuté terapeurul #8 fack conceptualizarea initial gi si formuleze un plan general al terepici. Terapeutul scrie pe figa cu notite din terapie (therapy notes shee) aspectele agendei pe care doreste si le abordeze in timpul p (weal Capitolul 4, figura 4.3). Obiectivele terapeutului pentru ps parca ci curenth, si a seding& sunt urmatoarele: 1. Stabilitea increderii si iclatici terapeutice. 2, Familiarizarea pacientei eu psihoterapia cosnitiya: Educerea pacientei cu privire Ja tulburarea ei, mocdelul Cognitiv $1 procesul terapentic, 4, Normalizarea dificultitilor pacientei 44 instalazea speran 5. Aflarea. (i corectarca,..dact este, necesar) exnectantelor pacientei faji-de terapie. 6.. Adunarea.,.informatiilor .suplimentare despre. difieultatile pacient2i 7. Folosirea acestor informatii pentru. a construi lista. de probleme. Structura recomandata pentru prima sedinta, care cuprinde aceste Ohieotive inctaee

S-ar putea să vă placă și