Ropoyzsd WAVINITY LYS Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii si parinti CATALIN LUCA psikolog Fundatia Culturala Forum Cluj-Napoca 1998Basme terapeutice pentru copii si parinti Cuvint inainte Orice carte are o poveste a ei, Chiar si aceasta carte de povesti, Ea este legatii de experienta dificultatilor de comunicare din practica relatiei cu pacientul copil dar si cu parintele siu, in tinpul gedintelor de consiliere sau psioterapie. in opinia lui Eric Fromm cea mai imperioas’ trebuinti'a omului este aceea de a-si depisi izolarea, inchisoarea singurititii sale, Pentru aceasta el trebuie si spun’ cova cuiva care sil asculte, si care s& ia in considerare cele spuse. Zi de 2i, cind vor- bim celor din jur, ne dim seama cf ei doar ne aud, nui ne ascultd, Mesajele verbale coti- diene sunt banale, De fapt nu comunicim, uneori nici cu cei din familie. De aceca se {ntimplé si nu ne intelegem, cu toate ci avem aceleasi pireri. Comunicarea este vitalé in procesul psihoterapeutic. Ea se realizeaza totusi dificil, mai ales sub presiunea timpului. insisi durata psihoterapiei depinde de eficienta comunicirii. Putini pacienti intelog c& terapeutul nu le rezolva el insusi problema, Acest lucru nu le-ar fi de un folos real. Rolul lui este si-i asculte, sii asiste, sii insofeasct pe calea descoperirii fortei interioare, a propriilor resurse de solutionare a problemei. Dar pentru a se lisa condus astfel, pacientul trebuie si aibi ineredere, si iba clar senzatia comunicdrii cu cineva care nu-l judeci, nu decide, nu-si asuma responsabilititile sale, Ne putem astepta si dureze mult timp pind la stabilirea unei telatii de ineredere. Majoritatca pirintilor care au copii cu probleme sunt capabili si giiseasct singuri rezolvarea deficultitilor lor. Totusi au din cind in cind nevoie si ei de cineva care sti asculte (nu doar si-i andi), si-i infeleagd, in timp ce ei insisi se afld in pro- cesul interior de ciutare si elaborare a solufici La fel se intimpl si cu copiii care vin la consiliere sau la psihoterapie. Au evoie s& se simmti intelesi si sd aibi libertatea de a hotlist pe cit posibil singuri in pro- Dlemele lor. Terapeutul supravegheaza aceasti independent, fi ajutd si-si descopere eul, forta interioard de a se impiica sau de a se confrunta cu situatia conflictual. Inainte ca psihoterapia si devin © modalitate stiinfificd de abordare, bas- mul era deja un element foleloric, poate chiar traditional de terapie si pedagogie prin folosirea metaforei. Nu putem preciza daci Seherazada a fost prima “specialist” despre care se spune ca timp de 1001 de nopti ar fi alinat tulburarea mental a singero- sului sah Riar istorisindu-i basmele care au ficut-o celebré, Intre 1812-1815 nu mai putin celebrii frati Grimm, descoperind cit de aseminitoare sunt basmele diferitelor Popoare, au semnat actul de nastere al basmologiei modeme ca autori ai culegerii “Kinder und Hausmirehen”. Cu siguranti basmmul nu tine totusi numai de domeniul copilitiei, Bste prin- cipalul motiv pentru care aceastt carte se adreseazi in acelasi timp adultilor si copiilor. Ea a fost inspirati pe ling propria experientd, de alfi doi autori si psihoterapeuti: Nancy Davis si Nossrat Paseschkian ale ciror idei convingitoare au constituit axa principal pentru adaptarea in roméneste acestei prime colectii de basme terapeutice. 3Sempronia Filipoi Cum trebuie inteles basmul cu mesaj terapeutic “Solditelul zicea aruncat la gunoi, trist si speriat. Simfea cx ceva in interiorul lui fusese montat gresit, dar nu stia ce putea si faci, pentru ci nu era foarte sigur ce anume era gresit. in noaptea aceea, cum stitea asa bietul soldatel in intuneric, i s-a arétat deodat cova luminos, Pe masurd ce aritarea se apropia, se dovedea a fi o zin minunati si plin& de strilucire. Cind s-a apropiat destul de mult, zina s-a prezentat zicind: “Eu sunt zina visurilor distrase”. “Visuri distruse? Ce inseamni{ asta?” a intrebat incetigor soldatelul de jucirie.”"Nimeni nu mA poate repara pentru c& nici chiar eu nu stiu ce mi s-a stricat.”. “Pi nici nu este nevoie si sti tu asta” i-a rispuns cu drigilisenie zina cea strilucitoare. Apoi |-a ridicat ugurel pe solditel si a zburat cu el la mesterul de juctrii, Zina I-a rugat pe mesler sf repare pintile stricate ale soldatelului si sil faci si se miste aga cum era de asteptat de la oricare alt jucirie. Mesterul a fost foarte fericit s& repare la loc pe solditel...”(“Soldatelul de juctrie”) Fetita nu mai putea de rusine. Viata i se prea un chin. De necaz, tot gindindu-se la ce i se intimpla, obositi si rusinatd fetita s-a oprit pe mar- ginea drumului si se odihneasck. Cum plingea asa incetisor, nici n-a observat ci s-a apropiat de ea o batrinicl cu ochi buni si intelepfi, care s-a oprit si a pri- vit-o. Vizind cft de supirat’ era fetita, a intrebat-o: “Pentru ce esti supirati?” “Pentru c& nu infeleg ce se iutimpl cu legumele pe care le ingrijesc sgile duc la piata s le vind, Desi muncese aga de mult cu ele, desi le impachetez pe fiecere in ldite, cind ajung la piatt am foarte mari emotii. Deschid léditele sinu gisesc in ele decit frunze vestede, cotoare putrede, din care nu mai pot s& vind absolut nimic, Nu mai stiu ce si mi fac...”. “O, doar asta te necjeste?" a intrebat-o bitrnica. Apoi, plind de bundvointd a adiugat: “Tu nu ai auzit ined de gindacii invizibili 7” “Nu, nu am auzit si nu i-am vazut niciodat&”, a raspuns fetita ridicind ochii. “Pai nici ou aveai cum si-i vezi , pentru ci sunt invizibili. Ei apar atunci cind ai emotii gi-ti distrug munca pe loc.” “Dar cum as putea si ma aplir de ei?”, a intrebat-o fetita, Batrinica a privit-o pe fetiti in ochi si a addugat: “Am sk-ti dau o cheiti fermecati. De cite ori te vei stridui si vei munei pentru ca legumele si zarzavaturile tale si ias framoase ca s& le poti vinde, dupa ce le-ai impachetat, incuie capacul fiecarei ladite cu aceasta cheitd. Cind vei ajunge la piaté nu vei mai avea emotii, pentru ok verdeturile pe care 4Basme terapeutice pentru copii si piri le-ai cultivat nu vor mai fi atacate de gindacii invizibili”. Zicind acestea, batrinica i-a intins fetitei o cheie mica, deosebit’ de toate cheile pe care fetita le vizuse vreodatd...."(*Gindacii invizibili”) Aproape indiferent de virsta, avantajele folosirii constiente, intenfionate a basmului cu mesaj terapeutic sunt aceleasi. 1. Basmul terapeutic ilumineazd. Se adreseaz intuitiei si fanteziei, nu ratiunii si nici logicii. Prin aceasta, la fel ca mitul, parabola sau fabula, intro- ducind irationalul, basmul terapeutic l@rgeste spapiul interior al pacientului. Extinderea desfiinteaza unilateralitatea pozitiei initiale, liniaritatea gindirii lo- gice (care nu totdeauna conduce Ja rezolyarea conflictuiui) si arancd asupra starii patogene o lumina nou. Comparativ cu realitatea, basmul reprezinté 0 lectic de viatii care sparge vechiul tipar al conflictului insurmontabil cu care era familiarizat pacientul. Prin intermediul mesajului terapeutic cele mai amare lectii de via{4 sunt usor indulcite afectiv. 2. Adaosul de fantezie, de intuitie, permite descoperirea si rezolvarea unor conflicte, din cauza c& basmul cu mesaj terapeutic este un vehical foarte potrivit pentru modele comportamentale si valori morale, Paciental absoarbe mesajul terapeutic, il incorporeazd propriilor sale ginduri, in timp ce compre- hensiunea este alimentat’ de imaginea verbal, de naratiunea propriu-zisi. Schimbarea de pozitie ii este doar sugeratd si are mai mult un caracter de joc. 3, Mesajul terapeutic nu este impus printr-o concluzie morala finalé, ca la fabule, ci ajunge si fie identificat de pacient si riimine ancorat in consti- infa lui, poate undeva la limita cu subconstiental, Pentru cé nu este legat direct, de experienta vietii reale, mesajul terapeutic este preluat la fel ca mesajul unui vis 4, Nici o confruntare direct nu are loc cu terapeutul, Din aceastil cauzi basmul nu ajunge sii fie un “trigger” pentru declangarea rezistentei la terapie. El contribuic la dezvoltarea unei noi atitudini fata de starea patogent. Comunicarea imbric prin intermediul basmului, o form “filtrat{”pe care pacientul nu o are de obicei la dispozitic. 5. Basmul aduce solutii cu totul neasteptate, cu efect emotional po- zitiv, Contrazice logica si obisnuinta. Acestea, il tin de obicei pe pacient fn cuca conflictelor care, chiar daci uneori sunt minore, il tulburd si-1 vulnerabi- lizeazi prin repetitic. 6. Pacientul are posibititatea sé lérgeascé sensul original al mesaju- ui terapeutic. {n cazuri diferite, mesajul este interpretabil diferit, in funcfie de situatia pacientului, pentru c& basmul transmite un anumit tip de creativitate, 7. Mesajul terapeuric se tezaurizeazé. El poate fi imediat aparent, deghizat sau ascuns. Informatia din naratiune este de cele mai multe ori plasatt {ntr-o manieri ambigu’ intr-un context care oscileazi de la ceva familiar la ceva cu totul neasteptat. Ambiguitatea favorizeazi efectul “retard” si face ca mesajul terapeutic si poati fi reactivat in alte situatii, fri ca dependenta fata de terapent sé creascd, 8. Basmul cu mesaj terapeutic poate fi folosit in combinatie cu orice alté tehnicd si la orice nivel al procesului terapeutic. Trebvie privit ca un instrument de comunicare, pentru cd el creazi pacientului o bazi de identifi- 5Sempronia Filipoi Sempron pn en care, protejindu-] (f8rd si-I atace axiologic). fl fnvatii pe pacient s& se autointe- eagi, si se aprecieze pozitiv, s&-si descopere propria putere interioard de a se “autovindeca”. Basmul terapeutic indeplineste citeva funcfii care arunck o lumina teoretict asupra unui adevar simplu: in terapie, ca gi in educatie nu poti da prea mult, sau prea putin. Doza bine “calculati” are efect remarcabil dact mesajul terapeutic il transforma pe pacient dintr-un receptor pasiv in unul care igi asuma activ responsabilitatea propriei schimbari. Functia de “oglinda” pe care se proiecteazi trebuintele emotionale ale pacientului. Basmul activeazi o bogitic neasteptati de imagini. Astfel este posibil modelarea mesajului siu conform structurii pacientului, iar aceasta este 0 prim’ reactie favorabil& procesului terapeutic. Al doilea pas favorabil se datoreazi faptului ck imaginea din oglind& separii, distanteazi pacientul de conflict si de experienta sa de viatii. El inceteaza si fie o victim’ a conflictului, fat de care i se sugereaz ck existit opozitie, : Functia de model relevi existenta solutiilor posibile. Ele nu sunt pre- cizate rigid, Sunt cu totul neobisnuite si last loc optiunilor pentru ca s& sti- muleze ei active de invitare a modelelor proprii. Aplicarea solutiilor fantas- tice este un model experimental cu totul inedit pentra pacient. Functia de mediator fntre rezistenta pacientului la terapie si atacul frontal asupra conceptiilor gresite si a mecanismelor sale de apirare, Eroul bas- mului este subiectul in cauzi, nu pacientul. De aceea este necesard atitudinea creativa a terapeutului faté de fiecare basm pe care si-l modifice conform datelor anamnestice ale cazului. Ca si hipnoza de tip Erikson, basnmul cu mesaj terpeutic vizeacil sub- constientul pentru a facilita modificarea comportamentului subjectului. Citind colectia de basme inv&tdm si le intelegem si sé Ie utilizim eficient fn sens te- apeutic: in doz adecvatd cazului satu momentului, pe un ton sincer si bineinte- les fdr nuante moralizatoare sau pilduitoare.Basme terapeutice pentra copii si parinti Cum se foloseste basmul cu mesaj terapeutic Basmmul cu mesaj terapeutic nu este un panaceu universal in psi hoterapia copilului. fn putine cazuri este suficient ca mijloc de rezolvare ter- apeuticd, Poate, si se recomandg, s& fie asociat cu alte tehnici, Pentru ca bas- mul cu mesaj terapeutic sx devin totusi un punct central al efortului de vinde~ care, este absolut necesar si fie folosit la timpul potrivit si in forma (varianta) potrivits, - Psihoterapeutul igi ncepe demersal in general numai dupa ce are 9 informatie anamnestict bund. fn cazul utilizirii basmului cu mesaj terapeutic, este absolut necesar si cunoastem motivul consultatiei psihologice, istoria cazu- lui, a familiei, incidenta tulburirilor psihice la mudele apropiate, evenimentele principale, (mai ales traumele din viata copilului), descrierea cit mai aménuntit’ a simptomelor sale. Ar fi utild inclusiv informatia dintr-o caracterizare scolard sau din oricare alti sursi pe care ne putem baza. ~ Se recomanda si investigm tipul de simboluri si metafore pe care e cunoaste gi Je accept pacientul, conform educafiei gi nivelului su de dez- voltare. Testele proiective, cele grafice (Rorschach, respectiv desenul omuletu- lui, casei, pomuui) sau visele, sunt utile inainte de introducerea basmelor, pen- tru ci sondim cu ajutorul Jor nivelul subconstient cliruia se adreseazi de fapt mesajul terapeutic. Aplicarea acelorasi teste dupa introducerea basmelor, sem- nalizeazi modificirile produse si devin astfel un mijloc de control al eficientei. ~ Basmnele trebuie alese cu mult’ griji. Abea dupa ce ne-ain familiarizat cu intreaga colectie (sau am invatat-o pe de rost), suntem in méisurd si alegem povestile care se potrivesc cel mai bine cazului, Dacd ne pripim, alegerea neadec- vata il va determina pe copil si asculte far interes, si ignore relatia cu terapeutul, sau si se plictiseasck. Demersul terapeutic este astfel definitv compromis. Dimpotriva, cind alegerea a fost reusiti, pacientul doreste curind sé asculte bas- mul din nou, ori afirma spontan ci i-a pkicut. fin asemenea situatie anxictatea scade, iar copilul va cere si asculte basimul inainte de a adormi. Un alt avantaj al alegerii corecte este ci pirintele care asculti sau citeste el insusi basmul beneficiazd la rindul séu. Si el simte uncori nevoia de a-si fortifica eul. Contextul neobisnuit, neasteptat, mesajul deghizat, fantasticul in care situatii furd iesire primesc cele mai surprinzitoare rezolvari, diminueazd si la adult disfunctiile emotionale si ametioreaz& capacitatea de a-si intelege copilul cu mai mult flexibilitate. Totusi ne putem astepta ca uncori parintele si nu aibi capacitatea de a identifica si de a recunoaste calititile terapeutice ale basmului, EB] va relata dupa un timp doar schimbarile in simptomatologia copilului, flirt s& le pund pe seama terapici. 7Sempronia Filipoi Mesajele pozitive prezente in basme sunt utile tuturor membrilor de familie care-l ascultd (mai ales mesajele de deschidere, de dragoste, de intelegere, de incredere). Trebuie semnalizat faptul c& atunci cind pacientul se afla in plin eveniment traumatizant, basmele terapeutice sunt ineficiente. La fel se intimplé in cazul copiilor enuretici, encopretici (cu exceptia situafiei cind aceste sufer- infe sunt consecinte ale unor forme de comportament abuziv asupra copilului). Inc& nu avem suficiente date experimentale pentru a fi in masur& si precizim toate tipurile de patologie im care mesajele terapeutice din basme nu sunt efi- ciente. ~ Dup& ce am selectionat setul de basme pe care le consideram adec- vate, a doua piatra de incercare pentra terapeut este adaptarea anumitor ele- mente flexibile Ja cazul_concret. Basmele care sunt notate cu asterix isi vor schimba chiar si tilul, tn functie de sexul copilului c&ruia fi sunt povestite. Cunoasterea amdnuntiti a datelor anamnestice (asupra carora insistim din nou), permite modificarea detaliilor in asa fel incit personajele basmului sf aib& insusiri cit mai apropiate de cele cunoscute de copil: Astfel pesonajul principal trebuie si aibA acelaii sex cu pacientul, sX existe aceladi anturaj familial, cu aceleadii pareri, infitistiri Mi stil de a vorbi. Aproape fiecare caz solicit anumite transformiri, Realizarea lor conduce la oglindirea in simboluti si metafore pro- uli, care si cear cel mai mic efort de acceptare din partea pacientului. Ele con- stituie vehicolul optim pentru mesajul terapeutic. Pacientul va intelege mai usor situalii concrete de via{’ care nu i-au fost explicate niciodatd. Datele din testele proiective aplicate initial sunt o bun& surs& de inspiratie pentru aceste transformari, Este important ca pacientul s¥ inteleag cuvintele folosite. Pentru copii mai mari expresiile verbale simple pot fi inlocuite cu altele mai sofisti- cate. -Introducem basmele intr-un mod cit mai lejerd si direct’: “Vreau sa- ti spun o poveste despre ... (un iepuras\ o printes&\ un béiat etc.) Ma intereseaza cum 0 si-ti plact”. Sau: “Am gisit citeva povesti frumoase, care parc iti mingfie sufletul si te ajutk s& te simti mai bine”. Sau: “Stiu cf iti plac povestile frumoase. Am si-fi spun citeva, Tu si ma ajufi si o alegem pe cea mai fu- moasé.” Dacd suntem familiarizafi cu toat& colectia de basme si cu anamneza, vom reusi si prezentiim basmele in cea mai potrivit’ fonmula de introducere. ~ Basmele trebuie povestite ints-o manierk natural’, degajatd, susti- ‘nut si nuantati emotional. ~ Se recomandi evitarea a doug tipuri de capcane: a) inclrcarea listei cu cit mai multe basme de spus intr-co singurd sedinta; b) ten- tatia de a pune intrebiri pacientului despre felul in care a inteles mesajul, respectiv de a rispunde la intrebirile sale despre semnificatia basmului. Nu se recomand& ca lista si fie prea lung pentru a nu banaliza efor- tul de ascultare si a nu obosi. Copilul trebuie sé rimind la sfiesit cu senzatia c& ar mai putea asculta mécar incd 0 poveste. La orice intrebare pe care o pune pacientul rispunsul va fi ceva de genul : “Tu ce crezi?” Pentru c& mesajul trebuie si alunece in zona subcon- 8