Sunteți pe pagina 1din 6

Cursul 2

Succesiuni
4 Martie 2015

Conditiile generale pentru a dobandi calitatea de mostenitor

1.

Capacitatea succesorala

Art. 957 NCC alin. 1 : O persoana poate mosteni daca exista la momentul deschiderii
mostenirii.
Prin urmare, capacitatea succesorala nu e legata de capacitatea de exercitiu. Nu numai
persoanele care exista la momentul succesiunii au capacitate succesorala, ci si persoanele care au
fost concepute la momentull deschiderii succesiunii, cu conditia de a se naste vii. In ceea ce
priveste timpul legal de conceptie nu vor fi aplicabile dispozitiile art. 412 NCC cu privire la
intervalul de timp cuprins intre a trei suta si a o suta optzecea zi dinaintea nasterii copilului; nu
doar pentru mostenirea legala e necesar ca copilul sa fie conceput, ci si pentru mostenirea
testamentara.
Persoanele fizice disparute si declarate astfel prin hotarare judecatoreasca evident ca au
capacitate succesorala, iar uneori chiar si persoanele fizice declarate prin hotarare judecatoreasca
definitiva ca fiind decedate vor putea sa aiba capacitate succesorala in masura in care data
declarata ca fiind data mortii este ulterioara deschiderii succesiunii lui de cuius. Prin hotarare
judecatoreasca se va stabili data mortii, si care, daca este ulterioara deschiderii succesiunii,
persoana fizica va avea capacitate succesorala chiar daca la data dezbaterii succesiunii ea a
decedat. De exemplu: de cuius are 2 copii A si B, si decedeaza D, pe urma, inainte sa se dezbata
succesiunea, decedeaza si A, acesta avand la randul sau un copil A, succesorii lui D vor fi A si B,
la notar in certificatul de mostenitori vor fi trecuti A si B, nu A si B, in masura in care A a
acceptat succesiunea in timpul vietii; sau, daca este inca in termenul de acceptare succesorala, A
va putea exercita aceasta optiune in locul lui A.
Persoanele juridice nu pot culege o succesiune cu titlu de mostenitor legal, insa vor putea
dobandi o donatie sau un legat. Exista si anumite persoane juridice care vor putea culege o
succesiune, este vorba de unitatile administrative teritoriale ce culeg succesiunile vacante.
Situatia comorientilor: sunt comorienti persoanele care decedeaza in aceeasi imprejurare
fara sa se poate stabili daca vreuna din ele a supravietuit celeilalte. Teoria comorientei prevede ca
aceste persoane decedeaza in acelasi moment; se nasc anumite prezumtii cu privire la momentul
in care au decedate acele persoane. Comorientii nu au capacitatea succesorala de a se mosteni
intre ei. In situatia comorientilor se pune problema reprezentarii succesorale daca cei decedati
vor putea fi reprezentati de proprii descendenti (vom discuta la momentul in care vom trata
problema reprezentarii succesorale). S-a discutat in literatura juridica ca teoria comorientei ar fi
aplicabila si persoanelor care nu au decedat in aceeasi imprejurare, ci in acelasi moment insa in
locuri diferite Kocsis aici nu se poate vorbi de o teorie a comorientei pentru ca ea se refera la
persoane decedate in acelasi moment, ci mai degraba de imposibilitatea de a dovedi ca una din
acele persoane a supravietuit celeilalte, si astfel nu pot face dovada capacitatii succesorale.

--1

Cursul 2
Succesiuni
Art. 957 alin 2 NCC: Daca, in cazul mortii mai multor persoane, nu se poate stabili ca
una a supravietuit alteia, acestea nu au capacitatea de a se mosteni un pe alta.
Este vorba de imposibilitatea de a face dovada capacitatii succesorale, pentru ca cel care
reclama calitatea de succesor, mai concret cel pentru care se reclama calitatea de succesor,
trebuie sa faca dovada capacitatii succesorale. Cel care pretinde calitatea de succesor trebuie sa
dovedeasca existenta conditiilor necesare dobandirii acestei calitati.
Este important ca aceasta capacitate sa existe la momentul deschiderii succesiunii chiar
daca pe urma ea dispare, ca urmare a decesului persoanei care avea aceasta capacitate.
2.

Vocatia la mostenire

Poate sa provina din lege, sau conferita printr-un testament.


Vocatia succesorala legala se bazeaza pe relatia de rudenie care exista intre succesori si
de cuius. Au vocatie succesorala rudele lui de cuius in linie dreapta la infinit, iar pe linie
colaterala vocatia succesorala se intinde pana la rudele de gradul IV inclusiv ( ex: poate sa vina
stranepotul la mostenire cu conditia sa aiba capacitate succesorala, nu se bazeaza doar pe
legaturile de rudenie). Verii primari sunt rude de gradul IV, iar verii de gradul II sunt rude de
gradul VI. Pe langa aceste rude vine si sotul supravietuitor la succesiune, care v-a mosteni in
concurs cu toate rudele de sange. Evident toti acesti mostenitori nu vor veni deodata la
succesiune, legea instituind anumite reguli dupa care mostenitorii cu vocatie succesorala vor veni
la mostenire, avem astfel 4 clase de mostenitori:
a) prima clasa este cea a descendentilor
b) ascendentii privilegiati ( parintii si fratii ), colaterali privilegiati si descendentii
privilegati
c) ascendentii ordinari ( bunici)
d) unchiul, matusa, verii, frati ai bunicilor, etc
Termenul de vocatie succesorala poate fi utilizat in doua intelesuri:
1. Vocatie succesorala generala, abstracta exista intre rudele cu vocatie

succesorala.
2. Vocatie

succesorala concreta recunoaste vocatia succesorala doar


persoanelor care vor veni efectiv la mostenire

Aceasta vocatie succesorala este in general reciproca, exista o singura situatie in care ea
poate fi unilaterala, si anume in cazul casatoriei putative, unde numai sotul supravietuitor de
buna-credinta va avea capacitate succesorala.
Vocatia succesorala trebuie sa existe la momentul deschiderii succesiunii. Tocmai de
aceea, o persoana care a fost casatorita cu de cuius dar fata de care a intervenit o hotarare/ acord
de divort, ea la momentul deschiderii succesiunii nu are vocatie succesorala, ea nu poate sa vina
la mostenire. Exista anumite situatii precum art. 1146 alin 2 NCC: reglementeaza raportul
--2

Cursul 2
Succesiuni
donatiilor, avand rolul de a echilibra raportul dintre descendenti si sotul supravietuitor; se
precizeaza ca sotul supravietuitor sau descendentii sunt obligati la raport numai daca ar fi avut
vocatie concreta la mostenirea defunctului in cazul in care aceasta s-ar fi deschis la data donatiei.
Observam astfel ca vocatia concreta de a mosteni poate influenta existenta sau inexistenta
raportului, vocatia nu are importanta doar la momentul deschiderii succesiunii. O alta situatie
particulara este art. 1091 alin. 4 NCC: Pana la dovada contrara, instrainarea cu titlu oneros catre
un descendent ori un ascendent privilegiat sau catre sotul supravietuitor este prezumata a fi
donatie daca instrainarea s-a facut cu rezerva uzufructului, uzului ori abitatiei sau in schimbul
intretinerii pe viata ori a unei rente viagere. Prezumtia opereaza numai in favoarea
descendentilor, ascendentilor privilegiati si a sotului supravietuitor ai defunctului, daca acestia nu
au consimtit la instrainare.
3.

Succesibilul sa nu fie nedemn de a veni la mostenire

Nedemnitatea este reglementata in art. 958 NCC si urmatorele. Nedemnitatea


succesorala este practic o pedeapsa civila care determina inlaturarea unei persoane de la
mostenire ( aceasta persoana decade din dreptul de a veni la mostenire datorita conduitei
culpabile a acestuia).
Distinctia dintre pedeapsa civila si sanctiunea civila tine de faptul ca prima se leaga de
persoana, pe cand sanctiunea tot timpul va avea legatura cu patrimoniul. Pe vechea reglementare
daca nu intervenea o hotarare de condamnare nu se constata existenta nedemnitatii, aceste efecte,
alaturi de altele, au fost inlaturate astazi de faptul ca descendentii nedemnului vor putea veni la
mostenire prin reprezentarea celui nedemn.
Pedeapsa nedemnitatii trebuie analizata intr-o stransa legatura cu exheredarea, amandoua
avand o origine comuna si anume dreptul roman, care se leaga de situatia in care o anumita
persoana avea o conduita ce determina inlaturarea ei de la mostenire, dupa cum fata de cel care a
existat aceasta conduita putea sa exheredeze persoana culpabila. Intre exheredare si nedemnitate
exista anumite conexiuni, dar trebuie subliniat ca exheredarea este o manifestare de vointa
expresa, iar in cazul nedemnitatii avem o manifestare de vointa prezumata in mod tacit. Conditia
ca succesibilul sa nu fie nedemn de a veni la mostenire este aplicabila atat mostenirilor legali cat
si celor testamentari, art 960 alin 1 prevede ca nedemnul va fi inlaturat si de la mostenirea legala
si de la cea testamentara. Nedemnitatea succesorala figureaza printre cazurile speciale de
ineficacitate a legatelor- art 1071 alin. 1 lit. c NCC, cand va interveni caducitatea legatului.
Art. 1069 alin. 2 NCC reglementeaza sanctiunile specifice aplicabile legatelor, si anume
revocare judecatoreasca : Revocarea judecatoreasca a legatului poate fi solicitata si pentru
ingratitudine in urmatorele cazuri: a) daca legatarul a atentat la viata testatorului, a unei persoane
apropiate lui sau, stiind ca altii intentioneaza sa atenteze, nu l-a instiintat. b) daca legatarul se
face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave fata de testator ori de injurii grave la
adresa memoriei testatorului. Distinctia care trebuie observata are legatura cu regimul juridic
diferit, mai exact nedemnitatea de drept poate fi invocata oricand, pe cand revocarea trebuie sa
intervina in termen de 1 an de zile de la data la care s-a deschis succesiunea; astfel persoanele
vor putea invoca nedemnitatea si dupa trecerea intervalului de timp necesar pentru invocarea
revocarii legatului pentru ingratitudine.
Felurile de nedemnitate: de drept art. 958 si judiciara art.959.
--3

Cursul 2
Succesiuni
Nedemnitatea de drept: Este de drept nedemna de a mosteni : a) persoana condamnta
penala pentru savarsirea unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe cel care lasa mostenirea
( intra aici atat infractiunea de omor, cat si tentative de omor) si b) persoana condamnta penal
pentru savarsirea, inainte de deschiderea mostenirii, a unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe
un alt succesibil care, daca mostenirea ar fi fost deschisa la data savarsirii faptei, ar fi inlaturat
sau ar fi restrans vocatia la mostenire a faptuitorului. Conditia care se impune in primul caz este
existenta hotararii judiciare penale de condamnare pentru omor sau tentativa. Nu conteaza in ce
moment intervine aceasta hotarare penala fie cat timp de cuius era in viata, fie dupa momentul
deschiderii succesiunii ( daca la momentul deschiderii succesiunii procesul inca nu este finalizat,
dezbaterea succesiunii de amana pana la data la care hotararea ramane definitiva).
Noul cod civil reglementeaza la alin. 3 si alin. 2 al art. 958 un regim juridic al
nedemnitatii de drept, astfel : (2) In cazul in care condamnarea pentru faptele mentionate la alin.
(1) este impiedicata prin decesul autorului faptei, prin amnistie sau prin prescriptia raspunderii
penale, nedemnitatea opereaza daca acele fapte au fost constatate printr-o hotarare
judecatoreasca civila definitiva. Daca ma incadrez in una din situatiile enumerate mai sus (deces,
amnistie, prescriptie) practic pot sa administrez si sa fac dovada faptelor pe care mi le prevede
alin. 1 de la art. 958, daca nu ma incadrez in una din situatiile de exceptie judecatorul civil nu
poate decat sa ceara existenta hotararii penale de condamnare ( daca nu exista o astfel de
condamnare judecatorul va considera persoana presupusa nedemna ca fiind un mostenitor.
Nedemnitatea de drept poate fi invocata oricand, este imprescriptibila, instanta civila nu
pronunta ea nedemnitatea, ci constata existenta nedemnitatii succesorale, intrucat nedemnitatea
se produce de drept, automat. Chiar si notarul public are competenta sa constate existenta
nedemnitatii de drept, in conditiile alin.1 art. 958. Nedemnitatea poate fi constata la cererea
oricarei persoane interesate. Cand ar avea interes un donatar sau un legatar sa invoce
nedemnitatea succesorala a unui mostenitor? Cand acel mostenitor este un succesor rezervatar
pentru ca acesta din urma, daca invoca rezerva ar putea afecta donatiile dispuse de catre de cuius,
cel care este nedemn va avea aceasta calitate si pentru rezerva de care poate dispune (el nu va
putea culege nimic din acea rezerva succesorala). Pe vechea reglementare nedemnul putea sa
invoce propria nedemnitate pentru ca pe VCC exista raspunderea cu bunurile proprii a
succesibilului, daca pasivul succesoral depasea activul mostenit succesibilul raspundea si cu
bunurile proprii (daca accepta mostenirea sub beneficiul de inventar nu raspundea si cu bunurile
proprii). Astazi succesorul raspunde doar in limita bunurilor care compun activul succesoral,
astfel ca nu mai exista interesul ca nedemnul sa invoce propria nedemnitate.
Nedemnitatea judiciara : art. 959 alin. 1 NCC: Poate fi declarata nedemna de a mosteni:
a) persoana condamnata penal pentru savarsirea, cu intentie, impotriva celui care lasa mostenirea
a unor fapte grave de violenta, fizica sau morala, ori, dupa caz, a unor fapte care au avut ca
urmare moartea victimei; b)persoana care, cu rea-credinta, a ascuns, a alterat, a distrus sau a
falsificat testamentul defunctului; c) persoana care, prin dol sau violenta, l-a impiedicat pe cel
care lasa mostenirea sa intocmeasca, sa modifice sau sa revoce testamentul. Cu privire la
violentele fizice sau morale trebuie sa constituie amandoua infractiuni, pentru ca am nevoie de
existenta unei hotarari penale de condamnare. Cu privire la litera b si c, cele doua vizeaza ipoteze
legate de testament, cand de cuius este fie impiedicat sa testeze, fie testamentul a fost
distrus/ascuns/falsificat. Textul este formulat Poate fi declarata nedemna de a mosteni persoana
care... - este o optiune lasata la atitudinea judecatorului sau o obligatie? Acest poate inseamna
--4

Cursul 2
Succesiuni
ca judecatorul v-a putea sa retina existenta nedemnitatii, dar numai daca v-a incadra conduita in
una din situatiile respective. Daca conduita persoanei v-a putea fi incadrata in una din situatiile
de la art. 959 alin. 1 judecatorul este obligat sa constate existenta nedemnitatii judiciare, avand o
marja de apreciere a faptelor care se incadreaza in lit. a/b/c.
Art. 959 alin. 2 NCC: Sub sanctiunea decaderii, orice succesibil poate cere instantei
judecatoresti sa declarare nedemnitatea in termen de 1 an de la data deschiderii mostenirii.
Introducerea actiunii constituie un act de acceptare tacita a mostenirii de catre succesibilul
reclamant. Practic, orice succesibil poate cere instantei sa constate existenta nedemnitatii in
termen de un an de zile de la data deschiderii succesiunii Aici sfera persoanelor care pot face o
astfel de solicitare in fata instantei este mai restrans, un donatar/legatar/creditor nu poate cere
constatarea nedemnitatii judiciare.
Art. 959 alin. 6 NCC: Comuna, orasul sau, dupa caz, municipiul in a carui raza teritoriala se
aflau bunurile la data deschiderii mostenirii poate introduce actinea prevazuta la alin. 2, in cazul
in care, cu exceptia autorului uneia dintre faptele prevazute la alin. 1, nu mai exista alti
succesibili. Dispozitiile alin. 2 5 se aplica in mod corespunzator. Vom concluziona prin a spune
ca nedemnitatea judiciara poate fi constatata la cererea oricarui succesibil si la cererea statului;
spre deosebire de nedemnitatea de drept, cea judiciara poate fi invocata in termen de un an de la
data deschiderii succesiunii. Textele legale stabilesc din ce moment va curge acest termen: in
cazul in care intervine o hotarare penala de condamnare termenul de 1 an curge de la data
ramanerii definitive a hotararii; ptr ipotezele de la lit. b si c de la alin. 1 termenul curge de la data
la care a fost cunoscut motivul de nedemnitate ( este necesar sa faci dovada ca ai aflat de acel
motiv la momentul la care te referi in cerere).
Efectele nedemnitatii succesorale:
Art. 960 NCC: Nedemnul este inlaturat atat de la mostenirea legala, cat si de la cea
testamentara.
Principalul efect al nedemnitatii succesorale este inlaturarea celui nedemn de la
succesiune. Cel nedemn chiar daca este mostenitor rezervatar nu v-a culege nici partea sa de
rezerva succesorala. Daca nedemnul va fi considerat un posesor de rea-credinta a bunurilor
succesorale, el nu v-a culege fructele pe care le-ar culege asupra bunurilor succesorale,
considerand ca el cunoaste deja existenta cazului de nedemnitate. Nedemnitatea are un caracter
relativ, doar in raport de persoana fata de care exista cazul de nedemnitate succesorala.
Spre deosebire de vechea reglementare, unde nedemnul nu putea sa fie reprezentat de
catre descendentii sai, potrivit noului cod civil si nedemnul poate fi reprezentat, descendentii lui
putand urca in locul sau si sa vina sa culeaga mostenirea alaturi de alti descendenti ai lui de
cuius. Aceasta solutie se explica prin faptul ca fata de reprezentant ar fi nedrept sa se rasfranga
efectele nedemnitatii succesorale. In ceea ce priveste actele juridice pe care nedemnul le-ar
incheia cu terte persoane se vor aplica regulile generale cunoscute, si anume ne vom raporta la
natura actului, care poate fi de conservare/administrare/dispozitie. Art. 960 alin. 3 : Actele de
conservare, precum si actele de administrare, in masura in care profita mostenitorilor, incheiate
intre nedemn si terti, sunt valabile. De asemenea, se mentin si actele de dispozitie cu titlu oneros
incheiate intre nedemn si tertii dobanditori de buna-credinta, regulile din materia cartii funciare
fiind insa aplicabile. Daca despre existenta cauzei de nedemnitate ar sti doar cel decedat si
--5

Cursul 2
Succesiuni
nedemnul nu va fi aplicabila teoria aparentei ( error communis facit jus) pentru ca in materie de
carte funciara nu am eroare. Art. 961 NCC : Efectele nedemnitatii de drept sau judiciare pot fi
inlaturate expres prin testament sau printr-un act autentic notarial de catre cel care lasa
mostenirea. Fara o declaratie expresa, nu constituie inlaturare a efectelor nedemnitatii legatul
lasat nedemnului dupa savarsirea faptei care atrage nedemnitatea. - avem de-a face cu un
formalism excesiv Alin. 2 :Efectele nedemnitatii nu pot fi inlaturate prin reabilitarea nedemnului,
amnistie intervenita dupa condamnare, gratiere sau prin prescriptia executarii pedepsei penale.
Regulile devolutiunii succesorale:
Legea de punere in aplicare a codului 71/2011 art. 91 : Succesiunile deschise inainte de
intrarea in vigoare a codului civil sunt supuse legii in vigoare la data deschiderii succesiunii. Iar
art. 93 LPA : Prevederile art. 958 si art. 959 se aplica numai faptelor savarsite dupa intarea in
vigoare a codului civil.
O persoana care a comis un omor in 19.. fata de de cuius, iar succesiunea e deschisa dupa
intrarea in vigoare a codului civil persoana va fi considerata nedemna ? Da, daca exista cazul
de nedemnitate si pe vechea reglementare. Daca e vorba de un caz de nedemnitate care nu era
reglementat de VCC, fiind introdus in 2011 nu il voi considera caz de nedemnitate. Mostenirile
deschise dupa intrarea in vigoare a actualului cod vor fi suspuse dispozitiilor din NCC. Daca acel
caz de nedemnitate a disparut din NCC va opera asemenea unei dezincriminari, daca si pe noua
reglementare am cazul de nedemnitate vor aparea discutii intre ultractivarea vechii reglementari
si aplicarea art. 958 si 959 NCC.

--6