comunicare:  accentuarea nevoii de a dezvolta abilităţi de 

      

comunicare  eficientă,  deoarece  sarcinile  devenind  tot  mai 

complexe, majoritatea se rezolvă prin muncă în echipă, puţine 
se mai pot face de unul singur.

         

  motivaţie:  necesitatea de a dezvolta o motivaţie la un nivel 
ridicat,  ca  indicator  al  preocupării  pentru  soluţionarea 
sarcinilor de serviciu

   adaptabilitate:  necesitatea de a da dovadă de flexibilitate 
şi iniţiativă, este tot mai clar că un om de-a lungul perioadei de 
Dezvoltarea identităţii vocaţionale cunoaste trei faze:
1 – perioada fanteziei (3-10 ani) când  elevul  se 
identifică  şi  imită  comportamentul  unor  persoane 
semnificative din mediul familial, şcolar sau public.
2 – perioada tatonărilor (11-17 ani)  când  elevul 
manifestă  comportament  explorator:  îşi  explorează  propriile 
interese vocaţionale, explorează diferite activităţi şi cântăreşte 
raportul  dintre  “ce  vreau”  şi  “cât/cum  pot”.  Alegerile  de  cele 
mai  multe  ori  sunt  temporare,  se  renunţă  uşor  pentru  altă 
variantă care aduce mai multe satisfacţii.
3 – perioada realismului (18- 25 ani) când se stabileşte 
orientarea profesională clară, deciziile sunt mult mai apropiate 
de practic, este clar traseul educaţional si profesional.
3
 Interesele reprezintă preferinţele unei persoane pentru anumite 
domenii de cunoaştere sau activitate.  

Valorile conturează scara axiologică a unei persoane, ele 
delimitează ceea ce este important în viaţă, în muncă, în relaţiile cu 
ceilalţi de ceea ce este neimportant, banal. 

Aptitudinile descriu potenţialul unei fiinţe umane de a învăţa 
ceva, de a învăţa să facă ceva şi de a atinge un nivel de performanţă. 
Aptitudinile sunt înnăscute.

Personalitatea este o sumă de caracteristici care particularizează, 
îl  individualizează  pe  fiecare  om.  Trăsăturile  de  personalitate  se  referă 
la:  gândire,  comportament,  afectivitate,  manieră  de  interacţiune  cu 
semenii.  Tradiţional  se  consideră  că  personalitatea  este  elementul    care 
influenţează  în  cel  mai  înalt  grad  alegerea  profesiei.  Se  consideră  că 
indiferent  de  alţi  factori  dintr-un  taciturn  nu  poţi  face  un  bun  vânzător, 
dintr-un guraliv, un bun contabil, dintr-un emotiv, un pilot de curse.
            REALIST                                         INVESTIGATIV
                  (a face, date/lucruri)                                                (a gândi, idei)
                              
                            
  CONVENŢIONAL                                                                    ARTISTIC
    (a se conforma, date)                                                                (a crea, lucruri/idei)
                                              
                         
                     INTREPRINZĂTOR                                      SOCIAL
                         ( a conduce, oameni)                                     (a ajuta, oameni)
 

5
- tipul realist  =  preferă  să  manipuleze  obiecte,  instrumente,  elemente  concrete,  are 
bune aptitudini manuale, tehnice
 
- tipul investigativ = este atras de cercetare în diferite domenii, unele concrete (fizică, 
chimie),  altele  abstracte  (social,  cultural);  este  singuratic  în  munca  sa,  are  aptitudini 
matematice şi ştiinţifice
 
- tipul artistic = este atras de domenii lipsite de şabloane, de rutină, unde este posibilă 
autoexprimarea, are aptitudini artistice, imaginative.
 
- tipul social = se simte bine în domenii care implică comunicare, relaţii interpersonale, 
se  implică  în  rezolvarea  problemelor  altora,  are  aptitudini  de  comunicare,  verbale  şi 
mai puţin aptitudini tehnice şi manuale.
 
- tipul întreprinzător  =  lucrează  bine  în  echipă,  dar  are  tendinţa  de  a  fi  liderul 
grupului,  de  a  conduce  activitatea  celorlalţi,  evită  activităţile  dificile,  care  necesită 
migală şi răbdare; are aptitudini manageriale, verbale, de comunicare, oratorice
 
- tipul convenţional  =  se  îndreaptă  spre  domenii  strict  structurate,  unde  domneşte 
rigoarea,  exactitatea,  ordinea;  are  aptitudini  matematice,  administrative,  se  adaptează 
greu la schimbare.
6
   Exemple  de  itemi  din  Chestionarul de interese  Holland  (după
Adriana Băban, “Consiliere educaţională – ghid metodologic, 2003, 
fişa 37, pag. 276)

        -  pentru  stabilirea  competenţelor  corespunzătoare  tipului 

conservator

 - apreciaţi cu DA sau cu NU fiecare dintre opţuinile de mai jos:

        pot dactilografia 40 de cuvinte pe minut

        pot folosi un calculator

        pot să stenografiez

        pot arhiva corespondenţa sau alte documente
 Valorile  legate  de  muncă  se  formează  şi  se  consolidează  sub 
influenţa a 4 factori:
- factori parentali =  au  cea  mai  puternică  influenţă,  atât  explicit, 
prin verbalizarea valorilor proprii şi a îndemnurilor adresate copiiilor de 
a le urma şi ei, cât şi implicit, prin modelul în acţiune oferit în ceea ce 
priveşte modul de a gândi şi de a acţiona
- factori şcolari = crează un întreg mediu social care promovează un 
sistem coerent de valori, reguli şi comportamente
- factori sociali =  grupul  de  prieteni,  prietenii  se  aleg  pe  baza 
asemănărilor în atitudini şi comportamente, are o puternică influenţă
        =  mass-media,  promovează  modele  şi  implicit  valori  “de  larg 
consum” , care de multe ori sunt inaccesibile elevilor şi chiar opuse celor 
vehiculate de şcoală şi de societate în ansamblul ei
-factorul experienţă proprie = se bazează pe experienţele concrete 
de  muncă,  tinerii  iau  contact  direct  cu  sarcinile  specifice  anumitor 
profesii;  de  multe  ori  din  interior  o  profesie  este  cu  totul  alta  decât 
văzută  din  exterior,  iar  percepţia  se  schimbă,  profesia  probată  poate  fi 
mai  grea,  mai  plictisitoare  sau  din  contră,  mai  avantajoasă  decât  părea 
  Aptitudinile descriu potenţialul unei fiinţe umane de a învăţa 
ceva, de a învăţa să facă ceva şi de a atinge un nivel de performanţă 

.  Prin  învăţare  şi  repetarea  algoritmului  învăţat  aptitudinile  devin 

abilităţi, iar prin aplicarea în practică se formează deprinderi. Astfel, 
se  conturează  trei  paşi  în  construirea  răspunsului  la  întrebarea  “Ce
ştii să faci?”. 

Primul  pas  este  trecut  dacă  elevul  este  capabil  să  înmagazineze 
informaţii  şi  astfel  se  dă  răspunsul  la  întrebarea  clasică  “Poate
învăţa?”. Cel mai adesea răspunsul este DA. 
Al doilea pas se bazează pe primul şi dă răspuns la întrebarea “Ce a
învăţat?”, adică care sunt cunoştinţele dobândite. 
Al  treilea  pas  se  referă  la  capacitatea  de  a  opera  cu  cunoştinţele 
dobândite, respectiv “Ce faci cu ce-ai învăţat?”. 

9
 Lista de aptitudini, întocmită de Fleishman, în 1984
           - înţelegerea semnificaţiei limbajului spus sau scris
         - exprimare orală şi scrisă
         - fluenţa ideilor
         - sensibilitate la probleme
         - aptitudine numerică
         - capacitatea memoriei
         - flexibilitate în clasificare
         - orientare în spaţiu
         - viteză perceptivă
         - coordonarea membrelor
         - atenţie distributivă
         - forţă statică
         - reprezentare spaţială
         - dexteritate manuală
10
 Corelarea  personalitate/mediu  ocupaţional  se  poate  face  folosind 
tipologia  lui  Jung,  luând  în  considerare  patru  direcţii  cu  valori  bipolare 
fiecare:
1 atitudinea faţă de lume: - extravert -interacţiune socială
                                                             -muncă dinamică şi variată
                                         - introvert -fără interacţiune socială
                                                             -linişte, singur
Dacă atât un etravert, cât şi un introvert aleg domeniul administraţiei 
publice,  primul  va  fi  orientat  spre  munca  la  ghişeu  sau  pe  teren,  spre 
contact  cu  oamenii,  iar  cel  de-al  doilea  spre  munca  de  birou,  cu  acte, 
cifre, statistică, arhivare, sortare de dosare.

2 obţinerea informaţiei: - senzitiv   =  se bazează pe fapte şi date     

 concrete      
- intiutiv  =  se  bazează  pe  presupuneri, 
bănuieli,                         
11
 3 modul de evaluare a informaţiei: 
- gânditor = procesează informaţia bazându-se pe  logică,
                                                              raţionament
- sentimental = analizează informaţia prin prisma efectului
                                          pe care o are asupra oamenilor
  
4 utilizarea informaţiilor:
                            - raţional = conformist, planul odată făcut este dus până la 
             capăt,  îl  interesează  să  obţină  rezultatul 
       imediat, la timp , nu tolerează întârzieri
                                          - perceptiv = schimbător, se adaptează, schimbă planul 
            iniţial dacă este cazul, îl interesează
                           rezultatul final, chiar dacă trebuie să mai      
            aloce timp resurse materiale sau umane

                                                              12
Exprimarea opţiunilor pentru profesii care necesită studii superioare
Profesia / Clasa V A V B V C Total

Medic veterinar 5 - 4 9

Medic de medicină 1 5 - 6
umană

Farmacist - 1 - 1

Avocat 1 - 2 3

Profesor 3 2 1 6

Actriţă 3 2 1 6

Inginer 1 - - 1
Exprimarea opţiunilor pentru profesii care necesită studii medii

Profesia / Clasa V  A V  B V  C Total

Cântăreaţă 1 - 2 3

Învăţătoare 2 2 - 4

Instalator 1 - - 1

Şofer - 6 3 9

Pilot de curse - 1 5 6

14
Exprimarea opţiunilor pentru profesii care necesită un nivel minim de şcolarizare

Profesia / Clasa V  A V  B V  C Total

Zidar 2 - - 2

Fotbalist 2 1 3 6

Pescar - 1 - 1

Îngrijitor de animale - 1 - 1

Casnică 1 - - 1

15
 Motivaţii “egoiste”

“îmi place” 12 18 22 52

“să câştig bani” 2 - - 2

“trofee” 1 - 3 4
“să fiu celebru”
“faimă”
“meserie interesantă” - - 1 1

“să călătoresc” 4 2 - 6
“să cunosc lumea”

“mi se potriveşte” - 2 - 2

“afacere începută în  3 1 - 4
familie”
“tata are aceeaşi profesie”
“să-l ajut pe tata”
16
 Motivaţii “altruiste”

“să salvez ..” 4 5 1 10

“să ocrotesc”

“”respectul celorlalţi” - 1 - 1

“să lucrez cu copiii” 3 2 - 5
“să-i învăţ pe alţii”

“să prind hoţii” 2 - - 2
“pentru a face 
dreptate”

17
 Exemplu de chestionar
 Numele elev: ………………           Nume părinte:…………………………..
1 Ce meserie vă doreaţi când aveaţi 12 ani?
2 Ce meserie credeţi că îşi doreşte fiul/fiica dvs.?
       3 Ce meserie doriţi să aibă fiul/fiica dvs. pentru întreaga viaţă?
       4 Ce vă mulţumeşte/nemulţumeşte cel mai mult la actuala dvs. meserie?
       5 Ce credeţi că este cel mai important în alegerea profesiei?
a banii câştigaţi                                     d timp scurt de lucru
b lipsa riscului de accidente                  e frumuseţea meseriei
c cererea pieţei de muncă
-         întrebări adăugate de elevi
6 Ce vă nemulţumeşte la copilul dvs.?
7 La ce vârstă va începe să muncească copilul dvs.?
18
Ce meserie doriţi pentru copilul dvs.?
Profesia / Clasa V  A V  B V  C Total
Nu ştiu 10 12 7 29
Învăţătoare - 1 1 2
Medic 2 2 2 6
Asistent medical 1 - - 1
Profesor 1 2 2 5
Poliţist - 1 1 2
Manager - 1 1 2
Mecanic auto - - 1 1
Informatician - 2 3 5
Inginer 1 2 1 4

19
Cât de bine ştiu părinţii ceea ce doresc să facă în viaţă copiii lor?
Cât acord există între ceea ce-şi doresc părinţii pentru copiii lor şi
opţiunile acestora?

  V  A V  B V  C Total

Se potrivesc  7 13 16 36
opţiunile elevilor cu 
ceea ce cred părinţii 
că ei vor
Se potrivesc  - 4 5 9
opţiunile părinţilor 
cu ceea ce vor 
copiii

20
 CONCLUZII

1.  La  graniţa  dintre  perioada  fanteziei  şi  cea  a  tatonărior  în  ceea  ce  priveşte 
alegerea profesiei, majoritatea elevilor ţintesc spre profesii care necesită un grad înalt 
de  şcolarizare,  respecriv  studii  superioare  sau  medii.  La  una  dintre  clase  predomină 
orientarea spre studii superioare, cu un procent de 51% din opţiuni, iar în celelalte două 
clase opţiunile predominante sunt spre studii medii, cu 48% şi respectiv 51%. 
2. Per ansamblu, din totalul de 89 participanţi la convorbiri, 43,82% se orientează 
spre studii superioare, toţi atâţia spre studii medii şi abia 12,36% spre nivel minim de 
studii.
3. Din analiza defalcată a opţiunilor profesionale se observă existenţa unor preferinţe, 
care se îndreaptă spre:
 -dintre profesiile care necesită studii superioare
-         medicină veterinară,                                                         9 opţiuni
-         medicină umană ,  profesor,  actriţă,       fiecare cu câte  6 opţiuni
        -dintre profesiile care necesită studii medii
-         şofer                                                                                  9 opţiuni
-         pilot de curse                                                                    6 opţiuni
       -dintre profesiile care necesită nivel minim de şcolarizare
-         fotbalist                                                                            6 opţiuni   
21
 4. Prin dialog cu elevii s-a stabilit cum justifică ei aceste alegeri. Se evidenţiază o 
puternică influenţă a mass-media, mai ales TV :
-         emisiunile de profil de pe canalele de ştiinţă National Geografic sau Animal 
Planet sunt sursa de informaţii a celor care optează pentru medicina veterinară.
-         programele de filme, telenovele sunt baza opţiunilor “actriţă, “cântăreaţă”.     
                          
 
5. Se poate observa din repartiţia pe clase a opţiunilor, rolul grupului de prieteni, 
astfel în clasa a V-a B nu există nici o opţiune “medicină veterinară”, opţiunea având 
cele  mai  ridicate  valori  în  clasele  a  V-a  A  şi  a  V-a  C.  În  schimb  în  clasa  a  V-a  B  se 
regăsesc  cele  mai  multe  opţiuni  “medicină umană”,  această  opţiune  lipsind  în  clasa 
aV-a C şi fiind la nivel minim în clasa aV-a A.

6. Motivaţia opţiunii profesionale îmbracă două forme:
-          una  “egoistă”  –care  priveşte  direct  starea  de  confort  (“îmi  place”)  sau 
dezvoltarea  personală  a  celui  intevievat  (“să  călătoresc”,  “faimă”,  “bani”,  “meserie 
interesantă”)
-         una “altruistă” –care priveşte reflectarea profesiei alese asupra celor din jur 
(“să salvez”, “să lucrez cu copiii”, “respectul celorlalţi”)
În  procente  repartiţia  motivaţiilor  “egoiste” /  “altruiste”  este:  80%  privesc  binele 
persoanei intervievate şi 20% privesc binele altor oameni sau al societăţii.
 Cei  mai  mulţi,  52  din  89,  adică  58%  se  îndreaptă  spre  o  justificare  simplistă, 
superficială, care vădeşte o incompletă informare, de tipul “îmi place …”.

Justificarea  cea  mai  realistă  care  denotă  o  analiză  a  aptitudinilor  personale,  a 

condiţiilor  de  lucru,  a  caracteristicilor  profesiei  şi,  probabil,  un  dialog  cu  o  persoană 
adultă este “mi se potriveşte”, acestă motivaţie apare în 2 situaţii din 89, adică 2,2%.

Alte  justificări  realiste  se  îndreaptă  spre  relaţia  elevului  cu  familia,cum  sunt 
“afacere începută în familie”, “să-l ajut pe tata”, “tata are aceeaşi profesie”, acest 
gen de argumentare apar în 4 cazuri din 89, adică 4,5%.

7.  În opţiunile lor elevii au identificat în total 35 de profesii, repartizate astfel:
-         12 domenii care necesită studii superioare
-         18 domenii care necesită studii medii
-           5 domenii care necesită studii minime
La încheierea convorbirilor prin metoda brain-storming, elevii au identificat rapid 
alte  40 de profesii  pe  care  nu  le  menţionase  nici  unul  dintre  ei.  Rezultă  că  paleta 
alegerilor se poate lărgi, că elevii pot lua în calcul multe alte opţiuni, ceea ce probabil 
se va întâmpla în anii următori.
23
Chestionare

1. Cele mai multe răspunsuri au fost date de către mame, din cele 71 chestionare doar 
10 fiind completate de taţi, adică 86% mame, 14% taţi, ceea ce demonstrează faptul că 
elevii  sunt  mai  apropiaţi  de  mame,  care  probabil  au  mai  mult  timp  să-i  asculte  şi  să 
discute cu ei. 

86% dintre părinţi şi-au reamintit ce visau la 12 ani, iar 14% nu-şi aduc aminte.

2.  În  opţiunile  lor,  din  perioada  pubertaţii  părinţii  au  identificat  22 de profesii  după 
cum urmează:

         9   care necesită studii superioare, adică 41%

         12 care necesită studii medii       , adică 55%

         1   care necesită studii minime    , adică   4%

3. Analiza defalcată a numărului de opţiuni exprimate pe categorii de profesii în funcţie 
4. În analiza opţiunilor părinţilor pentru viitorul copiiilor lor răspunsurile de tipul           
                           “ce vrea el/ea”,
“ceva ce să-i placă”,
“să câştige mulţi bani”,
“nimic”  sau  cele  care  trimiteau  spre  3 sau mai multe profesii  au  fost 
încadrate în categoria 
“nu ştiu ce vreau pentru copilul meu”,  considerând că părintele nu 
este  orientat,  nu  are  informaţii  şi  lasă  această  decizie  pe  “umerii”  mult  mai  fragili  ai 
copiiilor.

Pentru viitorul copiiilor lor, părinţii identifică  19 profesii,  număr  comparabil 
cu cel  spre care se  îndreptau  opţiunilor  adulţilor când  aveau 12 ani.     Astfel, 29 de 
răspunsuri  din  totalul de  71, 41% se încadrează la “nu ştiu”,  iar restul se 
orientează:
 8,5% spre medicină umană, 
7% spre informatician şi tot atât spre profesorat, 
5,6% spre profesia de inginer. 
Celelalte 15 profesii au procente de reprezentare mici de 1,4% până la 2,8%.
25
 5.  Întrebarea  din  chestionar  care  vizează  relaţia  de  comunicare 
părinte-copil a dus la următoarele rezultate:
  -  din  71  de  răspunsuri  în  36  de  cazuri  (51%)  părintele  ştie  ce 
profesie  şi-ar  dori  copilul,  iar  restul  de  50%  nu  se  suprapun  peste 
opţiunea exprimată de elevi.
-  din  71  de  răspunsuri  exprimate,  în  9  cazuri  (13%)  există  o 
suprapunere între ceea ce  îşi doreşte copilul şi ceea ce vrea, ca profesie, 
părintele.
 
6.  În  majoritatea  cazurilor,  părinţii  identifică  frumuseţea  meseriei, 
atractivitatea ca fiind factorul esenţial în alegerea profesiei, urmând apoi: 
lipsa riscului de accident şi câştigul, adică banii.
 
7.  Majoritatea  părinţilor  răspund  cu  “NU”  la  întrebarea:  “V-aţi
îndruma copilul să aleagă aceeaşi meserie cu a dvs.?”
26
. Există profesii care existau “ieri” între opţiunile tinerilor de atunci, iar 
părinţii de “azi” nu le mai văd ca posibile opţiuni pentru viitorul copiiilor 
lor şi anume:

         pădurar

bucătar

laborant

ofiţer

croitoreasă

vânzătoare

actriţă