Sunteți pe pagina 1din 24
eaprio1oL 1 STELELE $1 SISTEMELE DB STELE NATURA FIZICA SI MISCAREA STELELOR ‘2, Paralaxa anuala gi depirtaren steletor, In. § 20 “isi enm so. determing Paralaxa anuald auunei stelo este detorminata prih ilori proeite fi minifionse, atwaci distanta D pink Ta stoa se wisogte cl fosmmula b=, unde a ste reza orbital paminteyti. Deoarcee p « ee mat dropt unitate, atunet, stiind o& Depietarile Ja stele riind foarte mari; sint-exprimate de obiees in. ani Iumind sau in parsect Anal Iuminikesiedistinga pe care o paren de lena fn decurs de wn an, Pentra a-l exprimna in kilometri, trebuie i Inmulfins Viteea lumiadi ex uomarul de secinde dinte-un, Un parsee este distansa eon i de dreapti care wneste Pitmintl ew Soarete este wizat sub un Distonfa Ia o stea, D, exprimatd tn parteci este inversal Tui p — paralaxa anuald a stelei exprimati in seennde Do oxomphn, dacii paralaxa anualii eelei mai apropiate ate de + parsec { parseo ani lomind = 206 265 de unitai asin nomiee — 8 10% km Durata deamuln sivalsitnt de lumink de ta steaua eva mai apropiati (4 Gontansi) este de peste 4 aniy iar de la ‘alte stele #1 that bull Ca si ue dim seama oft de mare este geen Sine inchipaim ei un ayion eu reactie a pornit dela Pasting spza acest stea cu vitera de 1000 km/or’. Avest avin ajunge la stea abia poste 44 miligane de ani Golelalte stole se afld Jao distant gi mai mare do noi adicd de Soare, Distanfele pink ln uncle stele sia, nect mite — ole sint alit fe mari, tnelt paralaxele lor extren miei nu pot fi misurate eu metodole descrise, Pe baz misrdeii paralaselor stalelor apropiate, sa elshorat ia prezent alte metode pent determinarea distantelor. la 42, Umminoritatea stelelor sl migearea lor. Fiecare t ccoa co priveste ins stmetura gi statea lor fizied, se obs Seyi mari Ueosobiri intre stele, Acosto deosobiei => observ mai bine eompariud stel Soarels (strilucirea absoluta) «ae Fic ci o stea se aff la o distanta' de Pamint de wn milion de primal maredect! Soarele gid intensitatea aparontit a luminii ei este de un milion de milioane (10) orimai ried decil.a Soatelui (aoeasta corespunde unei stele en marines 1 lark aprosimatis Dac am agera accasti stea Ia aceeagi distant’ den si Soarelo, stralnoirea ei ar fi de (10JPori mai mare, adi ‘a af pases tal slit de stuilucitoare ca $i Soaele. Prin ur ‘mare, tn poalitate, steana respectiva esto tot atit de strili 51 Soareles stelueitea oi absolut este deot egal In acslagi mod se determina stralucires absolut a tole ‘nea absolut vaniazi foarte mult de Ja 0 stea la ta, Dintwe stolele cunoseute, cea mai mare stritinesre absoluiiio are stoaua 8 din constalatia Doradus. Ea se vedo fea.0 ston do mivimoa stelara 85 in realitate in: ai ‘ralueitnare decit Soarele de aprosimativ 500 rle wii di i, Stelele cw straluciren absoluta cea mai mick siat- de jite de mii de ari mai putin sirilueiteare deoit Soarel. Soarele nesteu, dupa stralucirea Ini absoluta, este o stew miflocie, nici prea strilucitoare, dar nici prea slab Pezitiile relative ale stelolor pe holta corrases ni se par edn s0 in desnrs de mai multe seeale foarte mavi dintye noi gi stole, sehine itile positiilor lor aparente sint foaste lente te migeisi ale stololor se pot descoperi gi studia om ajutorul a don metodo: analiza spectrali si mbisuralorilo de pouitii pe stoma coreasoi Apropierea saa departarca unoi stele ee constati dup: ros respertrale ). Vitera acnstar d arise determina direct in kilometri peseoand, in raport «tt Virimea deplasirit linillor din spectrn Compenenta vitezet, care e oriental perpendicular pe Aisootia razei viruale, nu esto aritatk de analiza spectral carece, in eazul unei asemonea miseiri, nu azb loe nigh Spropiers, nici depirtare de noi. Aceastit componentit a v= re stelei poate fi determinatii cunoscind deplasanva stele: pe afer corensaii; en 32 misoar’ in soounde gi frapkivni de founda de are pe an, dar se poate afla gi in. kilomotri po olla, aluned etn enmnongiem distanja stele. ta Putem observa deplasarea stclei po sera cereaseit prin eamparavea fotografiilor porlinnilor respeetive de pa ec jeute la un interval de timp de citiva ani, studiind eligen] su un -micros ni ajutarnl nnar misneatort de precizie. D: tn decuesul yremii, astfel de deplasii fle siolelor ineop si fie visibile chiar pentru ‘ochiul liber. De ‘exem- pin, In urma deplassrit Stelelar din constelagia Ursa Mare, fiecare in livectia of proprie, dup: clteva deride mii dea aveste stele sa vor di asain mod. simtitor tna fat de alta onstelatiei Ursa Marese va modifiea, dup& eum se arab ta cam SO ant our Amintim etn fhe mito) sp ui stoigfii, stelele sint va ite foarte eproape una, alta, inst In reali fle se afl Tn. dopiaetint foarte mari atit unele d altole, eft gi fala de noi. De aedea nm are nioi_un ne intreharea: clad Vom ajunge 1a aceasta ceonstelatic rssura apropierit do stolole din ennstela- {ile Lira si Hercule, dis fantele lor unuditlare Fig. 86. MigcareaPamintula 6 ‘Siafalt in raport en ssole, mitese, aga cum se 142 Intimpli ou distantele dintre copacii unei padurt end ne ein de ea. Forina acesior eonstelafii se ya modifica in val indepsirtat, alt devent vecine ow Soarele insi distonta la acoste stole va rimine loarta tare tistanjolorinterstslave extranndinars, €)aromenea sioenice to tol tit do pain p =i ciceninea dintee dot finigoaro do praf situate Jo extremitajle unet silt mark de tontra sand lub olor nriage si ale : de Obnarvat eX aloe dt lira tulortsanele sit abe, altelegalbeno, ogi ete, Desxstugin, Melee strilucitoare Sirius gi Vega sintalho, Capella — gal iii, Botolgeuse Antares sot ogi Stolle de efor: die Fite eu speci dlerile gi tmperaturl Wiorito, fntoumad en Pio ueata de fior neantoseent, stella albo au 0 tempera: ne Spectre stelotor an deosebose printro distsibutie dif sith etrnoiri, precnn gi prin postin gi intonstaten lini toe qpaeteals Aceato doosobiri sin eanata mai en soamt do tempera turile diferig alo almosforlae stolar, denarede ee et Temperatura stelolor se studiazi prin metodelo atdtate in § 31, In rina estectiilor#-4 stabilit ci ora mal. mare tomporaturi pau stelle albastze, dupa care. unmeata eee fie, Temperatara la suptafaja lor este de 10 000-—30 OOP, thar 91100 000°. Sioeto galhonn au a tomperatand relat thai jonsé, tomporatara tn suprataja Lor este aprosinatiy dio OOK. Mai putin Fiorbing int stelolo ros, La surat for, temperatura este de OUDIP, iar uneori de 2000" sr chine mai putin, In interoralstelolor, ens in interioral Soak tommporatiraajunge pind In itera milioane de grat Comparind spectral si temperatura Soarelué cu cele ale lor, ajungem la coneluzia ck Soanele es allend, Afori de depsebirile de temperaturd, spectrele tel nie comporitie! chimice, ate in general elele i aptopiatt ds von st Sit Aveasta contri inc 9 dati unitatea mater fel din caro o foninat Paminta! #1 eelelalte corpont ensesti $i dezminte afinsatil religioase despre deosebirea dintre pemintore si cer Stiina dispune In pregent de mai multe poocedee peut deleeminarea Gimenelunilor stelelor: Unal din aco iematoral Se gtie of energin emis de 4 cm* de gupfafagé a siolei crejle 0 dat& eu temperatura ef Bites al que aie i ew canta do energie emist de 1 em? al suprafejei et inmulti ena Ta auprafat gi aceeasi striciry. absolut ca Aosirt rexiltd hnediat cd #1 dimensiumile et ale Soave Dack, la scceasi temperatar’, strfluciten. absolut vpratafa stelei este de 16 ori mai mare ca a Soareluiy iat dinmotrat oj — do 4 ori mal mare. in acclasi mod. spot delerming diometrole alter stele, cu alle temmperatin, tari sau mai micl deelt ale Soarelui, teind coreetite da alte proveee fi coucorda destal de bin sh in ceea ce. priveste gi stele pitice (fig. 87 Contrastal eel mai mare dintre pitice fl prexintd stelele-cu temperatura eva that til ele care an culoarea rosie, Dintre stelole riage, cele lat mari sint cole Tosti Retelense $1 roaii gigantice. Diame teul primed esto de 400 de ori gi al eelel dena lpia de aproximativ 200 de ari mai more decit diametrul Soorelui. In intorioral stele? Betelgeuse ar putea intra axbilo Ie planetelor sistemulai solar pind la Marte inclusiv, Deus faten auch an mate stelele gigantic fate foarte thio’, de mai multe mit de or densitatea qeruliti dintr-o camer ‘Stolole sug pitice mm se vad cu ohiul liber ri numarul 60 in calalagul Kiger), fonrte de 2% ori 1 diametin decit mati slat eouprimate Una dintee dete Tip, 6h Dimeasiunile comparative ale Soureli, stelelor ut sblstor pitic atit de mnt, incit densitaten lor mijlocin este de naj mare doeit densitatoa apei gi de 3 ori Gensitaten Soarelui Gu cit stelele siatmai mie vers ate mal mares atelel Dud dimensiunile sate, Soarcle nosira sniot prea. mare TBaistd siele care, dupa stratueire tin catogoria Stelelor pitice, dar sint. de euloare all nea ridivata, Dine s tele mai m Tu Sieits este un oxemph pase Invieteste i jr ala eu masa Soarelai gl are Tumnini friar deeit Bamintil. Sat iestea pitien abi. Aceasta 1 Tui Sizius ea 9 plane fi propre. 10 145 ‘mat mare dectt a apet. Densitatea nei alit de mare, inelt materia ee. intr fntrun deyetar echivaloazi in groutate cu © locomotiva {donsitatea 4 -Lo"g/on). Pe pimint, noi nm Cunoagtem substanje en donsitate colorala, Dar, stelele pitice lhe stnt formate aceleasi elemente chimive ea si Pamintnl. Rezolvarea a ld sendin structuritatomilor gi al cond tii din jnterioral stelelor st ov chimice sint sisteme complexe ite dintr-an nuclow in jurul ctieuia gravitoz’ elecio Aproape Inlreaga mask a atomului este concentrald tn lol saul, iar dimensiunen alomulnt este determinate dimensianile orbiter electronulit situat la distanta eva mai mare de nuclou. Aceste dimensivi ale atomilor determin: Timitele Ia care pot. fi apropiagi atomii prin actiunea pro juni, Tn interiornl stelolor pitice albe exisia 0 tempura fui gi 0 prosiune colosal de mare. Din eauza acestei inaltn femperaturi, tomii — migeindu-se cu vitei mare — se inenese, eldetronii parasese arbitele Tor gi atunet atomii se reduc numai le nucle, ale cdeur dimensiuni stat, foarte ‘mici fm eoinparabie ou dimensiunile orbitelor electeonilor De aceea, sul achiunea presinnii ueiage, atomii — ou dimen. iinnile reuse — pat fi spropiati si mai 1ault, in urma uirad fapt-se obtine o substan\ exceptional de densi. Pe Paunint fn existit nied temporatiri slit de mari gi niet presiunt alit do inalte, care ar putea aduee stabilit c& masole stelelor gigantiee sink mai maxi decit maseln stelelor pilive, Ins aceste doosebiri nn sint prea mari. Masole stelulor grele sint eaam de 10 oti rai mati it masa Soarelui, iar mnasele stelolor color msi usoa sint de citeva oxi mai mici decit masa Soarelui. Sint foarte Difine stele care an masa de citeva zevi de ori mai mare decit masa Soarcht. Prin urmare, gi in ceca ce privegte masa, Soarele este o stea tnijlucie Asadar, toale proprintijile fizive: enloarea, spectrul, dimensiunile, temperatura si masa we arata o& Sparele 146 $45. Sold duble gt stele variabile. Nunta stole formeazi sinttmo de dons stole, Lvecare din le gravitind In Jorn centrului comun de grentate, sub aefiune ‘oeaain te i proce. Astfel de, stale je. Pent ochia lic fer, lo apar conus rafal trlescopn prin analiza spectral Puen stabilied onten ste dubli. Uneor! 0 falimpliea doutstele i fiatit de departe tna do alta, ooh el Bia He legate pr airacfia reciprocl gi, In acopest directiv, as: Ee ea sia fal ex apar va’o toa Re niostru.Asemeneastele "pty iguatts even’ obsenate”” Stulele dubletrio au difarite durate da roeolatie $i sint site la dilerte disianje unelo de altele (Bg, $8). In Furic otfomod cura, Pent distanjemiclavem durate de cto ‘De multe ois eole doud stele. sint de eulor! diferte ia exompha, una galbeni sim rosie, iar veolalta de alta euloare (de exempli alba san albastra). Este foarte intere= sant si le privim prin telescop. Tmnaginajicva cum yariazi lumina pe’ planetele care se rotese in jurul unot astfel de stele dublo, eind apare suecesiv deasupra orizoutulal un soare vom, sau uuul albastra, xan fapar simullan ambi sori. wo ur Multe stole duble au fost descaporite de odtre primul ivector al observatorului de la Pulkovo, V.T. Struve, gi de fil stu, O.V. Strave Exisid do asemenca sis mate din patna stele, Avesten sint stole denumiite multi Uneori, daua stele, tnvietindi-so na tn jurul celeilalte, sint atit de aproape una do alta, ineit nici eu ool mai. puter niio tolescop na pot. fi vinute Intr-un asemenea monea stele duble slut. soprap Bindea tn tinaput doplasitii po orbitele lor, viterole lor in raport eu not (in foarte mult, Hniile spectral ‘onuse, adici se dedubloars, Mai ctrale vaviazi periodic pal migrant orbit, ind se apron teaait de nor, Stolele duble ea fi puse in evident numai prin analiza spoetralit Tn unle eazuri, cind pla domi stele treve exact prin di- Tectia rmzel visuale, fieeate ica eclipseara poriuilte pe eva. Taki, Din aceasta caunt, str luciréa tolali a cslor “dona tele varinzit tn mod periodic jeleloa carer sbrilueine totala acinai periodic datorita faptu nt duble se mun eclipseazi periodic po. cenlal #8).0 stea tipick do acest fel ste lajia Person). Vaviatile tea Pe ee team Mela duble cin stelei Algol, tipice pentru ‘tealipst Alga gout 2 astfel de stele, sint ropreron: tate prin curba din figuen 8 {La tneepotul eolipsei, stridueiren scade brase, aungind ta {in aunt. in mijlocul gelipsel, gi apo! crogte dim n0u ezent este dovelit stelle ge rotese fn jurul axoi Tor a fi Soarele i Au vibzut mai gus ¢ existd stele penta carp schim von s(vilueisil tofale este aparenta, find « conseein{& a Tipsarii, Tn realitale, cantitaten de energie radial di eu so Schima. Po lingd acontea, exieth stel bantilatea de encegie radiata vasiaai. Astfel do stolo Bxists mai multe felust de stele variable fic; ele s suhese atit prin cuphelo de variate @ sleéluciri Tor, it $i prin alte ersten fii i priml rind, sfelele vatiabile Fizie so elastic i perlatibe si stele nerepatate. La primole, variagia. loin Lifitae produve dupa o aaumita lege ef strict periadic, 35 tacit se pnate ealoula dinainte straltcinea pe cate 0 vor aven inn moment dat. La eslalalte, veriataile de Iominozitats @ profs nerogulag, fara nici o porioadi, gi strdlocired lo Cio mai mare, eind ual mnie, fied nie log Ginbele Variafies luminoritatit wnor stele sint figura 00, Causele varialiol. Iuminori¢atiJa stelole norexa Tefen tint thea destul do etudiate, {in unelo stele variable periodic, porioada este de mumat o ord, po eind la altole ajunge ping 1a im an si chiar wal mult: Gauzi sehiubirilor-o constitwie pulsatile periodite Mick ddlatart sf oontenctit insofite de vasiat ide tompo ‘ Ta unole stele variabile fovfese), absolut depinde de perioada si de catactorul Yariafiet stealuclril si sorte, Ti determinatd stabilind prin observadii pesioada ie pariatic 4 strdlucirii. Comparing straluvirea absolut a eel astel de stele cu stitiueiten ef aparent’ putem stabil depielaroa SI au, slabilit_distantele' Ia sistem stelare tndep ‘ontinind stele variahile de tipal teilele este stele au o strilucieo allsolnté mare fio vid de deparla, ele se numeso citeodald farurile uni- wersa Sia observat uncori oi ints-un lac al pertlui apie dia- trodatd o stea caro nn se mai yiause inainte, iar apo Djiud, dispiren, Astfel de stele au fost denumite stele noi sau 149 Mai tirzin s-a limurit of, in realitate, acento stele nu Ele aut existat gi mai inainie, eu sivalucirea fhaste Slab, dar ~ dinuie anumitt cauzi — lain moment dat, el devin mai_Inminoasp, strilucitew lor intonsifieinduse de evi de mii de ori. Se mumese stele nol sau nove accle li. De- exemplu, nova din constelatia Vilar Il a fost gi contin ade miei dar timp de i curs an 4 stvilucit ¢ de mévimea 1 Studinl multilateral al novelor « davedit ci inteusifiesrea ruses strilueititlorsedatoraste uunei dilataini neagteptate a suprafetei lor. Ate mosfera stelei care. avi inmetral de ordinul di mensinajlorSeavelu nos 20, Curbale de varialie a iuditenteion cpu de set tra se silat in efteva telelor no ove ea un halon de sapun ta i diametral ei devine ai mare decit diame ful. orbitei Peaintu Dilatarea esto determinata de explorii tare se produ in interiorul stolei. In Soanele nostra nu so pt. provice ase ‘menea exploaii, finde #4 constatat ed exploritle se produ nuinai tn stelel& foarte fierbinfi do un anrusut tip, iar Soave ostr nn aparjine avestel catego Tn momentul stealucisii celei mai mari gi deci al dila. tari eelei mai mari, gazele din aunosfera stelei se desprivd de ea si se Imprighio in toate divectiile, eu vileza de et teva sile de kiloinetsi pe seeunda, formind 0 nebuloa jar apoi_se tmprighio tn Cot spatinl, Nebulonsele gat vouse formate din cole mai steiluviteare nove, ta una 10 exploziel lor, fuainte de imp in spatial cosmic, int izvoarele cele msi puternice de sadialit din sistornul nosten stolan ‘Ohsarvafii asupra atelolor variebile 93 stelelor noi pov i Geute 41 de levi, Este intoresant de menfionat. ci uncle is au fost deseoperite de astronomi amator. SISPEME STELARE §1 MATERIA DIFUZA imsidiei de stele. Caloa Ineleo gi Galaxia. In tunele pirji alo enrului se vai, prin tolascop eam chiar cu chin! Tiber, stele geupate la un_loe tn naman f aledtuind ceea ce se uumeste o tngrdmddire de stele midirile sint de doug feluni: tngrdmidir’ (r acai stele slit tiadovar epropiate wile de ellels tn apie fe lepala pain ettatie feoproek Sisley diit-o ingramidire globnlert xint de asc thoes egtte prin graviajia universad glycvoft stat eal aproplote de central ngranisl, eu libata tied propia ee eee mariesitcelea ele roluilor deschige dae, ind mult Tl Gepdvtatoy stuetara lor nu poste 1 obioevaid deel Pentru leleseop_ pute Tin expla Up do ingdmndire selardeschis 1 con situ rot Ploladelor din constelafia Taurul, unit propor Olen ou Puri. 91) Gu echt bor te vd tn coset tata ae pri ieleap — clpal inieg-€ltlencopulul ote Pribdral et tel Wa exemply tipic de ingrimdicestsledplobulank este ingrimadives din eouptclahe: Horcule. Dr, prin. incels SHE printecn teleseop anes acenntlingetidre apore ca aaa cafpaat -Nomal prinieua telesep.puterlase ponte itera os eate uigrdmdire sledveita din sue deal da stole MN. Diametrul tngrimoidivilor globulare este de aproximatiy citava sute de parsect, pe oind dinmetoul td 101 deschis, de exemplu al raiului Pleiadetor, esto de mumed cljiva parsed ul ea un cere nriag, fiiad in wmele loeusi mai lati, in alte oeusi max ingust, itv unelo Tocuri mai slaba, in alte loeuri mai Inmincast (Hig. 93) Prin talescop gi mai ales pe fotografi ° Inminoarii, Calea Ieoter its dintrun miami extraordinar de mare des indanea sistemului nosé ‘m-aben parte in care sint-viieute 4 Fig. 01, Ingranfdicen recast — ublans irtate si care stot in numar mai ‘mare, siamume eele din plannl (iit Iuotee, Deoarnen Calea Tactet mii si infatigcaz ca umn core mare pe slera pareasea, tragem coneluzia ca lntrey sistomnl.nostru stolen este alums sil In planul Gril lactes 51 noi ne afldm in apropeierea see tui plan, 152 pain a anitat ed tora care fac parte din fe eleatuils din mai anult de Fig, #1, 0 parte din Galea lace sul de miliarde de stole — dintre care una este Soarete nostni, Forma Galaxie’ so asewagni ew gegen n tne len Diconvexe sau a unui hob de Fite Figura 9 arati care a yell Galaxiel ded ar fi privild din diferite parti de un ohaesvator din spax ul cosmic, a Tact. elele din Galaxie se coneenteeari spre_planul ei simetrie si spre centrul ei. In mulfimea acestor stele exis totugi, concontrési uriage, ew nigte nori, aleatuite din stele, iar in interiorul acestor hori exist concentra mai miei — ingrimadi- rile de stele. Comparind Galaxia nogstei cu alte sisteme crise In paragraful ur ebuie forma de spirali (ti Sistemul no te situa tn interiorul alaxiei, fn IW een avestnt fe Satta (ia “dlaehia tinder ‘ruee. mie este areata maxiine a Galaxiei) mult mai multe stele dectt tn orice alt directo Privirea noastrd intilueste sei mmmeroase stele de pirtaic, care par foarte eu echiul Liber Vid contapite intro ban lacte Sistemul solar mu 5¢ afl in centeul Galaxiei, care o situat ‘n ditectia constelafiei Sigetstorul. Do Ia noi ping Ia cone tn sint circa 800 parsoei, iar diametrul ew 30 000 parseci, adic Tamina o strabate de Ia un capa Ja celdtalt in circa 100.000 do ani. Trabuio notat ei Galaxia n-are marginile bine conturate. Intreaga Galaxie nfctueard o migcare de rotaio in jurul unci axe oe trece prin ceuteul ei, perpendicular pe planul of piri din eonstelafia Andromedei we de aceen se numeste planul ¢ Tavirtegte in jural o elas a mai mare deeit 200 kan snnirulni Galaxiei in decurs i (lay ine din « ae Jeon privite f Alte sistome tomul nosieu ste te Una din cele ma oe 142) este mis utvuln de geeatate ar particips Is aveasta eetneazi o rotatie in jurul wproximativ. 200 miljvane clar ext viteza de 20 Kanjs de area Tui fa re Tee parte Jovia mai mune te din ° lactice, S-a stabilit ul. E propiate galaxii este nebo. pivald din Andromeda Priviti on hae prin tu Toasa ‘ochial Tiber telesoop, ef are uinei_ pte = graliile. fs tele vape puternice arati a In neslitate ea ste 0 ingtimadire enomat de tle Inteneit accastit gala tunghi fat do tee Tmt toare, ce on de Vinita fo privia din (apa direetia. axed galaxii le vedem din profil gi din aveastd caus, dogi sint tat ta forma do spi ali, aparont au lorana unui Tus plin (fig. 88). Asnmenea forme Tear prezenta gi Galaxia uoasted priviti: di tani mai mace, sub uaghiun diferile, “Une Tories fa nevegulata indromeda — ima din eee mai aproprinte no disianl’ de Pamint de cirea 2 mailioane Ta di te ani Inmind, Cele mai indepietate fiafe on ajntom! eolni mai putes oglinda do 5 a ta diametnu i vivea 2 miliarde de ani Tuning, Dimensinuile gi oumvirul stelelor care. eompun aceste galas sint-upnosimatiy aveloagi ca gi ale Galaxiel noastrey deoasla este una dinfre ecole mai mart din sistennul ave din acosie galuxii, ca si Galaxia noastii, do sotafio in jurul axei proprii aloase. In afar de are tn reali e pot vedea fl de nebnloase se impart dupa for (GH Kosei “anemita) gi planctare (miei, In contrl uebuloaselor_ planetare dleauna 0 stea albi, iar nebuloasa in Us orm unt cerculel sat aunt ine, Planelarit este nebuloast dit Nobnloasele planetave planeteles.ele'au capital: ieeastii denumire ponte, ‘i, privite prin telesenp, ano forma care amin un dise de pla Un exemplu de nov Inloasit difnra este ne Diuloasa din constelatia Orion (Hig. 100), care se vede bine printr-an Dinoclu puternic. In Iu a iralncitaare Luni, nebuloasele nu pot velea, Stmetura lor se pvidentiaci cel mai jhine pe fologeafi ci spectrale, sa desooperit ck mele nebul . toate nebuloatele pla £9, 0 nebulous planetaeh ig. 400. Nebulsish gneo joan. Acoste Tuning sub artiunea Iuminii stolelor en o temperaturi mai rida care s0 gfisose Ja intorioral nebuloaset. Lutt-p anumita miisnet, aceasta iradiere de lumind este aseminitoare ev Fenomenele de luminisrenti din tuburile cu gaze rareliate in caro au loc deseiin electrice, r Alte nebillosse Inminnase sint aledituite din aglomerdiri do praf carv reflect Inmina vreunoi stele apropinte, eu 0 suralusine absoluts suficient de mare, Exist nebmloase aleituite dinte-un amesioe de praf gi gage, printre care pre dominii hidrogenul, oxigemul, heliul si aantul Dimensiunile nebnloasclor planetary intese wneori wn parser, iat dimensiunile relor difwae sjuag pint la 100 de parsect. Atitunele, elt gi altelo intra in tompunerea, Calsacel sire san In compunerea altor galaxii, din care aut marta denumires camund de nebuloase galactic nebulaase Iuminoase se observa in cupeiusul Gali notes anecate, asemonea anor pete nese pe fondul Tuminos al Gali Tactee (Fig. 101). In fienare emi sfort a verului dow pote denschit de negro din Galea Tack au primit chiar demamirea de ,saci de edebuni™ weelirile au avdtat ef acestea sint nori uriagi de prat, are ne ascund Iunina mm indopirtate. Pe fordal Aavestor nori so prnieotoazd aeole stele eae sint ‘mai aproape Ae noi dectt nari. Majoritatea nebuloasslorintunvcate nt’ concentrate In plan! ecuatorial al Galaxiei. Benzile Tntuneeale observate In lingul brajelor guluxtilor i formi do fus, adiea al gale nite de noi th plawal lor eenato- rial (fig. $8), se explica whjia Tunainii de eatr aceste nehulonse Intane find sint himinafi de» stea eilucitoare din apropier®, norii de prat (nebuloasele in- ate) au avelagi aspect os gi nebuloasele luramoase, Spatial « f, stele, nebitloase $8 galaxit mu este un oid absoint. Tn él se migcd corpuri si particnle de meteors, eorpuscule mioi de praf, molecule, atom si electtoni Donsitatea acnstai media difur este extrem de inet, ea este de 10% ori mai mica docit densitates apeiy pe clud densitatea nobuloaselor gazoase pulvernlonte este le 0 sli $1 chiar de o auie de ort mai mare decit densitate accstut modi, Dar, de , niol acvasti densitate nm poate fi btinoti prin serului ln coudifii de lahorator. Big 401 um estan stele fi densitaten spatiului inte lumina stele huciven stelel oxmitnl fo absorbith in spa= mina este partial bsorbire ein centre alasiei. Nebulodsele gezoaso 41 sale din jar emit unde radio; studiul Jor ne ajuta si cumoastem natura lor gi porilia lor, chia $i in uurile unde ele nh sint laminate (au Jumineaz’) § 40. Universal este nestirgit. Adephii religie’_afirma ide abicei ef untversul nostru este finit. Avensti afirm: duce la socunoasterea faplului ed dincoll de aveast’ lume matorialii oxisia alts lume, Iumen imalorial, imperce Aiki si deci incognosribilé. is aceasti opunere'a celor dowd lumi const& baza oriviirei concuphii coligioase, idealist despre Tun infa materialist haintatit se bazoard po eonvingerea profunda ei Iumes este unitard, o@ unitatea e const fm ma: lerialitatea a tot ce exist give datorita avestui fant ea este aveesibilt cuioasterii, noastie. In lume nu ( nimi supranstural, aituie imeognoscibi silo daseoperiri stilatifice confirma de fiecare dott sie priueipii, fandaments un Limp cind se credea ei tofi agtrii stat agezati form coresti la distanga do eiteva mii de kilometri ¢ mint. Apoi ea stabilit vk nnmai pind Ia Soare distania 12 de 150 milioanp kilometri i sa Tuat aveaslé distant unitate astronomied, Mai tire, s-a dotevminat dite anja Ia stelele apropiste i sa introdas 0 unitate noud, i mai_maro — parseciil, Unit cervetitori prosupamean em ot universnl este euprins in Calea lactee. Sea escoperit poi ek mivi pete cetoase spirale sint alte sisteme stelare, ituate In distanto de sute de mii si milioane de parsect istemul nostra. Acest fapt a determinat introdncerea unitifi mai mari — kiloparsevul, eare este egal eu 0 parspctr, egal ou un raion de parse ntuii puterii telescoayolor si desiivirgiii elare, so destoperd Ini din en ta ee mai siastiel ne comvingom el universul nee a if In orien directo ne-um mdepaxta, nu ajunzem lili a universilni, ei iatilnim mere alte. hunt vate se alli in stare continua de migenre si schitnbare

S-ar putea să vă placă și

  • Lactantiu
    Lactantiu
    Document31 pagini
    Lactantiu
    alin1723
    Încă nu există evaluări
  • Numărul 23
    Numărul 23
    Document1 pagină
    Numărul 23
    alin1723
    Încă nu există evaluări
  • Anul 2012
    Anul 2012
    Document1 pagină
    Anul 2012
    alin1723
    Încă nu există evaluări
  • Biserici În Inima Africii
    Biserici În Inima Africii
    Document1 pagină
    Biserici În Inima Africii
    alin1723
    Încă nu există evaluări
  • Poezii
    Poezii
    Document1 pagină
    Poezii
    alin1723
    Încă nu există evaluări
  • Ilir
    Ilir
    Document1 pagină
    Ilir
    alin1723
    Încă nu există evaluări
  • Teritoriul Ukrainei
    Teritoriul Ukrainei
    Document1 pagină
    Teritoriul Ukrainei
    alin1723
    Încă nu există evaluări
  • Roboți Inteligenți
    Roboți Inteligenți
    Document1 pagină
    Roboți Inteligenți
    alin1723
    Încă nu există evaluări
  • Zalaican
    Zalaican
    Document1 pagină
    Zalaican
    alin1723
    Încă nu există evaluări
  • Sunet Emis de Soare
    Sunet Emis de Soare
    Document1 pagină
    Sunet Emis de Soare
    alin1723
    Încă nu există evaluări
  • Președintele Poloniei
    Președintele Poloniei
    Document1 pagină
    Președintele Poloniei
    alin1723
    Încă nu există evaluări
  • Haiti
    Haiti
    Document1 pagină
    Haiti
    alin1723
    Încă nu există evaluări
  • Arțarul
    Arțarul
    Document1 pagină
    Arțarul
    alin1723
    Încă nu există evaluări
  • Servicii Secrete
    Servicii Secrete
    Document1 pagină
    Servicii Secrete
    alin1723
    Încă nu există evaluări
  • Invenții
    Invenții
    Document1 pagină
    Invenții
    alin1723
    Încă nu există evaluări
  • Bambusul
    Bambusul
    Document1 pagină
    Bambusul
    alin1723
    Încă nu există evaluări
  • Eschimoșii
    Eschimoșii
    Document1 pagină
    Eschimoșii
    alin1723
    Încă nu există evaluări
  • Insula Șerpilor
    Insula Șerpilor
    Document1 pagină
    Insula Șerpilor
    alin1723
    Încă nu există evaluări
  • Luceafărul Și Lohengrin
    Luceafărul Și Lohengrin
    Document1 pagină
    Luceafărul Și Lohengrin
    alin1723
    Încă nu există evaluări
  • Harta Județului Satu Mare
    Harta Județului Satu Mare
    Document1 pagină
    Harta Județului Satu Mare
    alin1723
    Încă nu există evaluări
  • Nefertiti
    Nefertiti
    Document1 pagină
    Nefertiti
    alin1723
    Încă nu există evaluări
  • Admitere La Facultate - Proba de Matematică
    Admitere La Facultate - Proba de Matematică
    Document3 pagini
    Admitere La Facultate - Proba de Matematică
    alin1723
    Încă nu există evaluări
  • Bioincinerare
    Bioincinerare
    Document1 pagină
    Bioincinerare
    alin1723
    Încă nu există evaluări
  • Ghicitori
    Ghicitori
    Document2 pagini
    Ghicitori
    alin1723
    Încă nu există evaluări
  • Scribd 4
    Scribd 4
    Document1 pagină
    Scribd 4
    alin1723
    Încă nu există evaluări
  • Ștefan Cel Mare
    Ștefan Cel Mare
    Document6 pagini
    Ștefan Cel Mare
    alin1723
    Încă nu există evaluări
  • Dosarul Crimei Perfecte
    Dosarul Crimei Perfecte
    Document1 pagină
    Dosarul Crimei Perfecte
    alin1723
    Încă nu există evaluări
  • Gazul de Șist
    Gazul de Șist
    Document1 pagină
    Gazul de Șist
    alin1723
    Încă nu există evaluări
  • Ioan Rotundu Și Masoneria Botoșăneană
    Ioan Rotundu Și Masoneria Botoșăneană
    Document1 pagină
    Ioan Rotundu Și Masoneria Botoșăneană
    alin1723
    Încă nu există evaluări
  • Legende Despre Foc
    Legende Despre Foc
    Document1 pagină
    Legende Despre Foc
    alin1723
    Încă nu există evaluări