INCERTII'UDIIYE gI DECrzm

tx AI,ncrREA sApELoR DE FoRAJ

ln toate problemele de decizie trebuie s[ fac[ o alegere sau o secvenp dq alegeri dintr-o
multime dati de altemative. Consecinlele fiecdrei decizii depind de tm eveniment incert.sau
de o stare a naturii.

in

unele.*,T

se poate avea la dispozifie

din problema de decizie. Mai mult, pot

informafii privind incqtitudinile

fi o$intrte informagii

suplimentare

in

agest sen$ pe

baza efectutrrii unor experimente

Exist[ o mu$ime
rcaliza

S de

stiri ale nafurii

o multime E de experimente

sau de evenimente incerte. De aseurenea se poate

dispoaibile. Se va nota prin eo experimentul nul,

infeleg&rd prin aceasta altemativa de a uu face nici-un experiment. e6 este tntotdeauna un

element al mullimii E. Dacd E se reduce la singurul element ee se spune

ci

este o problem6 de

decizie f6r[ informafie suplimentard

Se presupune cI se efectueaztr un experiment

ee

E.

Se noteazi R(e) mullimea

rezultatelor posibile ale experirnentului, Rezultatul experimentului nul R(eo)este ro.

Dupd

ce. s-a ales

un experiment e e E s-a oblinut rezultatul

d din mu[imea D a deciziilor. in

urmeazi sE se ia o decizie

general nu orice decizie este disponibila

in aceasta situalie.

Din

acest

eeE

gi

motiv se defineqte mullimea deciziilor disponibile in

urma efectu6rii experimentului
oblinerii rezuitatului s6u r e R(e)qi se va nota cu
D(e,r). Este

clar

D=Lr
u DG.r).
eeE reR(e) \' t

Dac[ se adopti

de

D(e,r) gi starea adevlrata a naturii este

consecinld C(e,r,d,s). Mullimea consecintelor

va

fi

c6

rezulti o anumita

nr.mitE C. Decizia

d este

func1ie

se poate ataga un arbore de decizie, care descrie

cronologic5, modul de acliune al decidentului qi ar
nat,rii.

in

ordine

definitlpe Scu valori in C.

[']nei probleme de decizie

Decidentul alege

deD(e,r),

ee

E,

natura produce rezultatul r e R(e), decidentul

natura produce starea

astfel de arbore este dat in

sesgi

apare consecin;a

alege

c(e,r,d,s)ec, un exemplu

de

fig.l.

Fig.l. Arborele de decbie.

Muchiilor care pleactr din nodurile corespunz[toare

naturii
probabiliar't" de realizare a acestor alternative

Ii

se vor

asocia

eonditionate de informafia disponibila Ia

momeirtul in care pot si apare. Preferiulele privind

consecinlele se vor reflecta printr-o funclie
-, de
utilitate u: c -+ fr. Alegerea experimentelor qi
deciziilor se face astfel" inctt valoarea
' medie a

trtilitifii

asociate s[ fie

maximi.

Rezolvarea problemei se face ?n

dour etape. pentru fiecare experiment

rezultatul reR(e) se detemrin' mai int6i

'

e e E gi

decizie optimtr d'(e,r)eD(e,r) gi apoi

altenrativd optima de experimentare e'

E. Implomentarea acestei solulii se
face in ordine
inversa mai iffei se face experimentul
e' e E, se observd rezultatul slu r' . R1.') gi apoi
se
ia denizraoptimi.
Incertitudinea a.supra consecinfelor poate
are o valoare

V = U,o.*

U*"*

fi

eliminatE printr-o informalie perfectii care

Se presupune cd tipurile de sape sunt

roca poate
sapa

(pentru roci moi)

gi T,

(pentru roci tari), iar

fi moale ( s, ) sau tare ( s, ). Exist6 dou[ decizii independente: d,

) sau d,

(sE se

introduc6 sapa

(sd se introducd

).

ln func1ie de alegerea sapelor gi starea naturii (taria rocii) rezult6 urmatoarele variante

Nr.
crt.

Starea naturii

(tf,ria rocii)

Tipul sapei

Cfutigui

Decizia

Consecinla

T2

-t0

d2

TI
t

-30
200

d1

Mullimea deciziilor este

iar mullimea consecinfelor

D = {d,,dr}

este

C = {c, eQ2ec3tcq }, din care este clar de preferar cr. Mut}imea stilrilor natuii este S =
{s,,s, }.
Consecinla caxe apare la decizia d, in starea

c(d,,s,) = c,
c(d,,sr) = co

este

"(d,,r.i

)t

c(dr,sr) = c,
c(dr,sr) = c,

Toattr problema pomege de la incertitudinea legatii deterrrinarea stfuii rocii. Ceea ce se

gtie este cd ea provine dintr-o mulfime de

deocamdatil. De

fap!

posibilit{i,

a cdrei

numlr de elerpente nu

se presupune cE nu se cunoaqte probabilitatea ca roc.a de pe struct111a

respectivi si. fie de o anumita tiirie. Acesta este caztrl de total[

Se noteazr

"o

,(d,

r.,

Y(dr,sr) = 100
v(d,,sr) = -30
Se spune

gi

ci

existl un indice

o decizie
ko

se cunosc

ignoranti,

) vdoarea consecinfei .(d, , ,: ) in cazul d" f"t4

v(dr,s,) = -10

v(d,sr)

= 200

d, dominE decizia d, dacd v(d, , s* ) > u(d, , r. ) *"*

penfu care avem r(d,,sn,

),

orice k

u(0,,r*. ).

O decizie este numitii eficientit sau nedominatii dac6 nu existi o altii decizie care s6 o
domine.

Alegerea uaei decizii eficiente din aceste decizii

fEri alte informagii

suplimentare

privind incertitudinea din probleml nu se poate face pebaze logice. Sunt totngi tnrele puncte
de vedere care ataci rezolvarea problemei. Astfel criteriul pesimistului consta

in

alegerea

celei mai bune decizii presupunAnd cd ne gdsim in cea mai defavorabili situafie. Pentru cazul
de fala cele mai mici cdqtiguri asociate celor dou6 decizii sunt:

,r, )= v(d,,s, ) = -30

Tn(a,

mjn(d,s, ) = v(dr,s, ) = -10

Deoarece

*gry"(a',r,)= u(d.,,s,):-tO

rezult6 cE maximul c6gtigdui garantat este

de -10 cu decizia de a alege sapd tle tip T2, Aceastd decizie se mai numegte gi deciz;e

pesimisti.

Un criteriu similar criteriuldi pesimist este criteriul reeretului. Dacd adevErata st{re
naturii este sratunci

p(d,,si)=*3xu(d,,t,)-u(d,,tr);

il

d, in locul deciziei celei mai bune.

avem cdnd adoptiim decizia

p(d,,s, ) =

are semnificafia regretglui pe care

**r(a,,ti )- v(d,,s, ) = 200 - 100 = 100

p(d,,s, ) = max v(di, t,

- r(d,,s, ) = 2oo - (-30) = 230

p(d,s, ) = **r(d,,r, )- r(d,s, ) = 200 - (-ro) = 210

p(d,s, ) = maxv(d,,ri )- uGr,s, ) = 200

- 200 = 0

Rezultii minmgxp(A,,r.i)= 210, qi in concluzie aces! criteriu ne indicl ci decizia d,

rJ
este cea mai

'

bun6.

Criteriile de mai sus sunt o incercare de rezolvare a problemei in cazui in care nu avern

nici o informatie ulsupra nanrii rocii.

in continuare

se presupune

ci se cunoa$te probabilitatea pca roca sE fie T, (starea

naturii s,) q carocasifie T,(stareanaturii s,).

-''E.

-'\E

P(s. ) = o'l

Sri

,1,;)=;l=+P+Q=r'P'q>o

--rEl

Arborele de deoizie este reprezentat in figura2.

Pentru exemplificare se presupune

ci

p = 0,6 Si Q = 0,4

- .__rE

Sri

Valorile m:dii ale cAgtigului penffu cele dou6 decizii sunt

(-

v,"dr =

0,C. 100 + 0,4

v,*d2 =

O6'f to)+ A,4'200 =74

in

30) = 43

acest cazdecizia dreste cea recomandati.

Revenind la szul cind p nu se cunoa$te

p. 00 + (l - pX- 30)= 136 p - 30

u*"ur(p)= p (-to)+(t -p).zoo = -210 p+ 200
u."0, (p) =

Fig. 2. Arborele'de decizie.

Pentru a afla exact ce fel de roci existi la talpa sondei se inaoduce o carotier6. Acest

lucru duce la cheltuieli suplimentare. Problema este dacd ceea ce se cheltuieqte va

fi

gi

recuperat.
Se presupune

indici ci

starea

ci

p e lO, ZllBl adoptdm evident decizia dr. Daci in urma carotajul se

rocii este s,atunci m trebui si

se schimbe decizia astfel cdqfigend 100

sd se pierdd 10, adicd se realizeaz6 un cdqtig suplirnentar de 110.

in cazul c[ roca

este

in loc
de s,

nu schimb[ decizia gi nu se va obline nici un cdgtig suplimentar.

Informalia pe care o d[ carotajul mecanic aduce un c6qtig suplimentar mediu

vs.pr.

nrcdr

(p)= p'110+ (t -p)'0 = 110.p

care se aumeqte qi vdoarea informaliei perfecte.

Pentru

p.fZlfl+;lJ

se va alege

decizia d,. DacE roca este s, nu se schimb6 decizi4 gi

nu se cdStig6 nimic in plus. Cflnd roca este s, , se schimbi decizi4 cagtigend suplimentar 230.
Valoarea informa{iei perfecte in acest caz este

voer.,xz (p) = p.

+ (t

- p). 230 =-230p + 23A

Funclia valorii informagiei perfecte este

,(,.,)_J ttop pentrupe[o; z3!4l

'\xt [-zrop +23}pentmp efzlllt;tl
Reprezentarea graficfl a acestei funcXii este dat[ in

figrra 3.

Pretul carotajului mecanic

4.4

ZgtU 0.8
Fig. 3. Ywiayiafimcsie, yb).
A.6