Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Hillary Clinton - Istorie Traita
Hillary Clinton - Istorie Traita
qxd
8/28/04
12:04 AM
biblioteca rao
Page 1
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 2
Istorie trqitq
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
4:06 AM
Page 4
P\rin]ilor mei,
so]ului meu,
fiicei mele
[i tuturor sufletelor bune din lume
ale c\ror inspira]ie, rug\ciuni, sprijin [i dragoste
mi-au binecuv`ntat inima [i m-au sus]inut
de-a lungul anilor de istorie tr\it\.
821.111(73)-94=135.I
Tiparul executat de
R.A. Monitorul Oficial
Bucure[ti, Romnia
2004
ISBN 973-576-561-6
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 6
NOTA AUTOAREI
~n 1959 mi-am scris autobiografia pentru o tem\ din clasa a
[asea. ~n dou\zeci [i nou\ de pagini, cele mai multe umplute cu
m`zg\leli l\b\r]ate, dar sincere, mi-am descris p\rin]ii, fra]ii, animalele de cas\, c\minul, hobby-urile, [coala, sporturile preferate
[i planurile de viitor. Patruzeci [i doi de ani mai t`rziu, am
`nceput s\ scriu alte amintiri, de data aceasta despre cei opt ani
petrecu]i la Casa Alb\, tr\ind istoria al\turi de Bill Clinton. Am
realizat rapid c\ nu `mi puteam explica existen]a ca Prim\
Doamn\ f\r\ s\ m\ `ntorc la `nceputuri cum am devenit femeia
care eram `n ziua c`nd am p\[it pentru prima oar\ la Casa Alb\,
`n 20 ianuarie 1993, pentru a-mi asuma un rol nou [i noi experien]e care aveau s\ m\ pun\ la `ncercare [i s\ m\ transforme `n
feluri neb\nuite.
La ora la care p\[eam pragul Casei Albe, eram modelat\ de
educa]ia primit\ de la p\rin]i, de educa]ia din [coal\, de credin]a
religioas\ [i de tot ceea ce `nv\]asem p`n\ atunci ca fiic\ a unui
tat\ conservator `nr\it [i a unei mame mai liberale, ca student
activist politic, sus]in\tor al drepturilor copilului, ca avocat, ca
so]ie a lui Bill [i mam\ a lui Chelsea.
Pentru fiecare capitol, au existat mai multe idei despre care
mi-ar fi pl\cut s\ discut dec`t spa]iu disponibil; mai mul]i oameni
de inclus dec`t puteau fi numi]i; mai multe locuri vizitate dec`t
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 8
Istorie trqitq
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 10
10
Istorie trqitq
11
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 12
O POVESTE AMERICAN|
Nu m-am n\scut Prim\ Doamn\ [i nici senator. Nu m-am
n\scut membru al Partidului Democrat. Nu m-am n\scut avocat sau
sus]in\tor al drepturilor femeii [i ale omului. Nu m-am n\scut so]ie
sau mam\. M-am n\scut `n America mijlocului de secol XX, un loc
[i un timp al oportunit\]ilor. Am fost liber\ s\ iau decizii ce le-ar fi
fost imposibile genera]iilor anterioare de femei din ]ara mea [i de
neconceput pentru multe femei din lumea de ast\zi. Am ajuns la
maturitate `ntr-un moment de apogeu al schimb\rilor sociale [i am
luat parte la b\t\liile politice privind `nsemn\tatea Americii [i rolul
s\u `n lume.
Mama [i bunica mea nu ar fi putut s\ tr\iasc\ via]a pe care am
dus-o eu; tat\l [i bunicul meu nu [i-ar fi putut-o nicic`nd imagina.
Dar ei au `ndeplinit fa]\ de mine promisiunea visului american,
care a f\cut ca via]a [i op]iunile mele s\ devin\ posibile.
Povestea mea `ncepe `n anii ce au urmat celui de Al Doilea
R\zboi Mondial, c`nd oameni ca tat\l meu, care `[i slujiser\ ]ara `n
lupt\, se `ntorceau acas\ pentru a se a[eza, a-[i face un rost [i a-[i
`ntemeia o familie. Era `nceputul erei Baby Boom1, un timp al
optimismului. Statele Unite salvaser\ lumea de fascism, iar acum
]ara noastr\ lucra pentru a-i aduce pe fo[tii adversari laolalt\, `n
efortul de a contracara consecin]ele r\zboiului, `ntinz`nd o m`n\
1 Explozie demografic\ `nregistrat\ `n Statele Unite [i `n vestul Europei, `n anii 50 (n.tr.).
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 14
14
Istorie trqitq
15
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 16
Istorie trqitq
16
c`nd sora Emmei, Belle Andreson, a sosit `ntr-o vizit\ [i a pus cap\t
`ntregii pove[ti.
Mama g\sea alinare asupririlor din casa Emmei `n ie[iri. Alerga
prin cr`ngurile de portocali care se `ntindeau pe mile `ntregi de-a
lungul v\ii San Gabriel, pierz`ndu-se `n mirosul fructelor care se
coceau la soare. Noaptea, evada `n lectur\. A fost o elev\ de excep]ie, ai c\rei profesori i-au `ncurajat `nclina]iile spre citit [i scris.
C`nd a `mplinit paisprezece ani, nu a mai putut suporta traiul
din casa bunicii. A g\sit de lucru ca ajutor al unei tinere mame,
av`nd grij\ de doi copii `n schimbul unei camere, al m`nc\rii [i a
trei dolari pe s\pt\m`n\. ~i r\m\sese pu]in timp pentru activit\]ile
extra[colare precum teatrul [i atletismul, pe care le `ndr\gea mult,
[i nici un ban pentru haine. ~[i sp\la zilnic aceea[i bluz\ pe care o
purta cu singura fust\ pe care o avea, iar pe vreme rece ad\uga [i
singurul pulover. Dar pentru prima dat\ tr\ia `ntr-o cas\ `n care
tat\l [i mama ofereau copiilor dragostea, aten]ia [i educa]ia pe care
ea nu le primise niciodat\. Mama mi-a m\rturisit adesea c\, f\r\
perioada petrecut\ `ntr-o familie adev\rat\, nu ar fi [tiut cum s\
aib\ grij\ de propria cas\ [i familie, mai t`rziu.
La absolvirea liceului, mama [i-a f\cut planuri s\ urmeze facultatea `n California. Dar Della a contactat-o pentru prima dat\
dup\ zece ani [i i-a cerut s\ vin\ s\ locuiasc\ cu ea la Chicago.
Della se rec\s\torise recent [i i-a promis mamei c\ ea [i so]ul ei `i
vor pl\ti studiile acolo. ~ns\, odat\ ajuns\ `n Chicago, mama a
descoperit c\ Della o voia doar ca menajer\ [i c\ nu va dob`ndi
niciodat\ banii promi[i pentru educa]ie. Cu inima fr`nt\, s-a mutat
`ntr-un mic apartament [i a g\sit o slujb\ de birou pl\tit\ cu treisprezece dolari pentru cinci zile [i jum\tate de lucru pe s\pt\m`n\.
Odat\ am `ntrebat-o pe mama de ce s-a `ntors la Chicago.
Am sperat at`t de mult c\ mama `mi va oferi dragostea ei,
`nc`t trebuia s\ risc [i s\ aflu, mi-a r\spuns. C`nd nu a f\cut-o, nu
am avut unde s\ m\ mai duc.
17
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 18
18
Istorie trqitq
19
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 20
20
echip\. Tat\l meu era un atlet solid, a[a c\ antrenorul a acceptat, iar
tata a mers la colegiul de stat [i a jucat `n echipa Nittany Lions. De
asemenea, a boxat [i a intrat `n fr\]ia Delta Upsilon, unde, din c`te
mi s-a spus, a devenit expert `n prepararea de gin bathtub. A absolvit `n 1935 [i, pe c`nd ]ara se afla `n toiul Marii Crize, s-a `ntors
la Scranton cu o diplom\ `n educa]ie fizic\.
F\r\ s\-[i fi prevenit p\rin]ii, `ntr-o zi a s\rit `ntr-un tren spre
Chicago cu g`ndul s\-[i caute de lucru [i a g\sit o slujb\ ca agent de
v`nz\ri de postavuri `n Midwest. C`nd s-a `ntors s\ le spun\ p\rin]ilor
[i s\-[i fac\ bagajele, Hannah era foarte sup\rat\ [i i-a interzis s\
plece. Dar bunicul i-a replicat c\ o slujb\ era greu de g\sit `n vremurile acelea [i c\ familia ar fi putut s\ foloseasc\ banii pentru facultatea [i instruirea medical\ a lui Russell. A[a c\ tata s-a mutat la
Chicago. ~n timpul s\pt\m`nii c\l\torea de-a lungul Midwest-ului, de
la Des Moines la Duluth, apoi venea `n Scranton la sf`r[itul s\pt\m`nii
pentru a-i `nm`na mamei sale c`[tigurile. De[i a sus]inut `ntotdeauna
c\ plecase din Scranton din motive economice, cred c\ tat\l meu [tia
c\ trebuia s\ se rup\ de Hannah dac\ voia s\ duc\ o via]\ proprie.
Dorothy Howell tocmai venise la o fabric\ de textile pentru a
c\uta o slujb\ ca dactilograf\, c`nd privirea i-a fost atras\ de un
comis-voiajor, pe numele s\u Hugh Rodham. S-a sim]it atras\ de
energia [i de siguran]a lui de sine, dar [i de umorul lui s\n\tos.
Dup\ ce s-au curtat `ndelung, p\rin]ii mei s-au c\s\torit la
`nceputul lui 1942, la pu]in timp dup\ ce japonezii bombardaser\
Pearl Harbor. S-au mutat `ntr-un mic apartament din sectorul Lincoln Park al ora[ului, `n apropierea lacului Michigan. Tata s-a
`nscris `ntr-un program special al Marinei, numit dup\ campionul
de box de categorie grea Gene Tunney, [i a fost repartizat la sec]ia
naval\ de pe Marile Lacuri, la o or\ distan]\ de Chicago, spre nord.
A devenit `n scurt timp ofi]er de rang inferior, responsabil cu instruirea a mii de tineri marinari `nainte de a fi trimi[i pe mare cei mai
mul]i `n teatrul de lupt\ din Pacific. Mi-a povestit c`t era de trist de
fiecare dat\ c`nd trebuia s\-[i `nso]easc\ `nv\]\ceii c\tre Coasta de
Istorie trqitq
21
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 22
22
Istorie trqitq
23
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 24
Istorie trqitq
24
25
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 26
26
Istorie trqitq
27
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 28
Istorie trqitq
28
29
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 30
30
Istorie trqitq
31
toant\, ci pentru c\ nu puteam recunoa[te pe nimeni. Aveam treizeci de ani c`nd am `nv\]at s\ port lentile de contact fine [i destul
de puternice pentru a-mi corecta vederea.
Lui Betsy [i mie ni s-a permis s\ mergem singure la cinematograful Pickwick `n dup\-amiezele de s`mb\t\. ~ntr-o zi, am
mers de dou\ ori s\ vedem Iubire, vino `napoi cu Doris Day [i
Rock Hudson. Dup\ aceea, ne-am dus la un restaurant unde ne-am
luat cartofi pr\ji]i [i c`te o Coca-Cola. Credeam c\ noi eram cele
care inventaser\ `nmuiatul cartofilor pr\ji]i `n ketchup, dup\ ce o
chelneri]\ de la Robin Hood ne-a spus c\ nu a mai v\zut pe nimeni
f\c`nd astfel. Nu am [tiut ce e un fast-food p`n\ ce familia mea a
`nceput s\ mearg\ la McDonalds, prin 1960. Primul McDonalds
din apropiere a fost deschis `n Des Plaines `n 1955, dar familia mea
nu a descoperit lan]ul de restaurante dec`t atunci c`nd s-a deschis
unul `n apropiere, `n Niles. Chiar [i dup\ aceea, mergeam acolo
doar la ocazii speciale. ~nc\ `mi aduc aminte cum am v\zut num\rul de burgeri v`ndu]i la Arcadele de Aur schimb`ndu-se de la
mii la milioane.
~mi pl\cea la [coal\ [i am avut norocul s\ am profesori minuna]i la [coala Eugene Field, la gimnaziul Ralph Waldo Emerson
[i la liceele Maine Township. Mul]i ani mai t`rziu, c`nd prezidam
Comitetul de Standarde de Educa]ie din Arkansas, am realizat c`t
de norocoas\ fusesem s\ pot frecventa ni[te [coli bine dotate, cu
profesori bine preg\ti]i [i cu o larg\ ofert\ de activit\]i academice
[i extra[colare. E nostim ce `mi vine acum `n minte din vremurile
acelea: domni[oara Taylor citind `n fiecare diminea]\ copiilor de
clasa `nt`i din Ursule]ul Winnie Pooh, domni[oara Cappuccio,
`nv\]\toarea mea din clasa a doua, cer`ndu-ne s\ scriem cifrele de
la unu la o mie, sarcin\ a c\rei `ndeplinire lua o ve[nicie m`nu]elor
noastre care ]ineau creioane groase. Exerci]iul m-a ajutat s\ `nv\]
ce `nseamn\ s\ `ncepi [i s\ sf`r[e[ti un proiect de mare anvergur\.
Domni[oara Cappuccio a invitat mai t`rziu clasa noastr\ la nunta
sa, c`nd a devenit doamna OLaughlin. A fost un gest dr\gu], mai
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 32
32
ales c\, pentru ni[te feti]e de [apte ani, s\ o vad\ pe `nv\]\toarea lor
`n postura unei mirese frumoase a reprezentat evenimentul anului.
De-a lungul [colii primare am fost considerat\ o feti]\ b\ie]oas\. Clasa din care f\ceam parte `ntr-a cincea avea reputa]ia celor
mai incorigibili b\ie]i, iar c`nd doamna Krause p\r\sea `nc\perea,
m\ ruga pe mine sau pe una dintre celelalte fete s\ prelu\m
comanda. Imediat ce se `nchidea u[a `n urma ei, b\ie]ii `ncepeau
s\-[i fac\ de cap [i s\ fac\ n\zb`tii, de cele mai multe ori pentru c\
le pl\cea s\ agaseze fetele. Mi-am c`[tigat reputa]ia de persoan\
capabil\ s\-i `nfrunt [i poate c\ acesta a fost motivul pentru care `n
anul urm\tor am fost aleas\ secund al patrulei de securitate. Asta
era o chestie foarte important\ `n [coala noastr\. Noul meu statut
mi-a furnizat prima lec]ie despre felul ciudat `n care oamenii
r\spund politicilor electorale. Una dintre fetele din clasa mea, Barbara, m-a invitat la ea acas\ s\ iau pr`nzul. C`nd am ajuns acolo,
mama ei d\dea cu aspiratorul [i ne-a spus, mie [i fiicei ei, s\ mergem s\ ne preg\tim sandvi[uri cu unt de arahide, ceea ce am [i
f\cut. Nu m-am g`ndit deloc la asta p`n\ nu am fost gata [i ne-am
luat la revedere de la mama ei.
{i-a `ntrebat fiica de ce plecam at`t de devreme, iar Barbara i-a
r\spuns:
Pentru c\ Hillary este c\pitan de patrul\ [i trebuie s\ fie acolo
`naintea celorlal]i copii.
A, dac\ a[ fi [tiut asta, a zis ea, v-a[ fi preg\tit un pr`nz
delicios.
Profesoara din clasa a [asea, Elisabeth King, ne-a trecut prin
gramatic\, dar ne-a `ncurajat [i s\ g`ndim [i s\ scriem `n mod creativ, mai mult, s\ ne g\sim noi forme de exprimare. Dac\ eram
len]i `n a-i r\spunde la `ntreb\ri, spunea: s`nte]i mai `nce]i dec`t
melcii alerg`nd `n sus pe deal iarna. Adeseori parafraza versete din
Matei: Nu-]i a[eza lampa sub un co[ de nuiele, ci folose[te-o s\
luminezi lumea. Ne-a f\cut pe mine, pe Betsy Johnson, pe Gayle
Elliot, pe Carol Farley [i pe Joan Troop s\ scriem o pies\ de teatru
Istorie trqitq
33
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 34
Istorie trqitq
UNIVERSITATEA VIE}II
Ce nu `nve]i de la mama ta, `nve]i de la via]\ este o zical\ pe
care am auzit-o odat\ la tribul Masai, din Kenya. Prin toamna anului
1960, lumea mea se afla `n expansiune [i la fel erau [i sensibilit\]ile
mele politice. John F. Kennedy a c`[tigat alegerile preziden]iale,
spre consternarea tatei. El `l sus]inuse pe vicepre[edintele Richard
M. Nixon, iar profesorul meu de studii sociale din clasa a opta,
domnul Kenvin, f\cuse la fel. Domnul Kenvin a venit la [coal\ `n
ziua urm\toare [i ne-a ar\tat ni[te v`n\t\i, pretinz`nd c\-i fuseser\
f\cute c`nd `ncercase s\ pun\ `ntreb\ri despre activit\]ile observatorilor democra]i ale ma[inii de num\rat voturile, la sec]ia de votare
din Chicago de care apar]inea. Betsy Johnson [i cu mine am fost
scandalizate de pove[tile pe care le auzeam [i care `nt\reau convingerile tatei c\ maniera creativ\ de num\rare a voturilor a primarului
Richard J. Daley contribuise la c`[tigarea alegerilor de c\tre pre[edintele Kennedy. ~n timpul pauzei de pr`nz am mers la telefonul public din fa]a cantinei [i am `ncercat s\ sun\m la biroul primarului
Daley pentru a face o pl`ngere. Am dat peste o femeie foarte dr\gu]\
care ne-a asigurat c\ `i va transmite primarului mesajul.
C`teva zile mai t`rziu, Betsy a aflat despre un grup de republicani
care c\utau voluntari pentru a verifica listele de vot prin raportare la
adresele persoanelor, pentru a descoperi fraude electorale. Anun]ul
invita voluntarii s\ se adune la un hotel din centru la nou\ diminea]a,
`ntr-o s`mb\t\. Betsy [i cu mine am decis s\ particip\m. {tiam c\
35
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 36
36
Istorie trqitq
37
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 38
Istorie trqitq
38
39
s\ fi fost vreun John Bircher, referindu-se astfel la una din organiza]iile de extrem\ dreapt\ care se opuseser\ vehement alegerii lui
Kennedy. Ne-a spus apoi s\ mergem `n amfiteatru s\ a[tept\m mai
multe informa]ii. Coridoarele [colii erau cufundate `n t\cere, pe
c`nd mii de elevi mergeau ne`ncrez\tori spre amfiteatru. ~n cele din
urm\ a venit directorul [i ne-a spus c\ `n acea zi ni se va da drumul
acas\ mai devreme.
C`nd am ajuns acas\, am g\sit-o pe mama `n fa]a televizorului
privind la Walter Cronkite care tocmai anun]a c\ pre[edintele
Kennedy murise la ora unu dup\-amiaza. Mama mi-a m\rturisit
c\ votase pentru Kennedy [i c\ `i p\rea foarte r\u pentru so]ia [i
copiii acestuia. A[a sim]eam [i eu. {i mi-a p\rut r\u [i pentru ]ara
noastr\ [i a[ fi vrut s\ ajut cumva, de[i nu [tiam exact cum.
Fire[te c\ m\ a[teptam s\ trebuiasc\ s\ muncesc pentru a-mi
c`[tiga existen]a [i nu m-am sim]it deloc limitat\ `n alegerile mele.
Am avut norocul de a avea p\rin]i care nu au ncercat s\ `mi impun\
o anumit\ categorie social\ sau o anumit\ carier\. M-au ncurajat
pur [i simplu s\ excelez [i s\ fiu fericit\. De fapt, nu mi amintesc
de p\rin]ii vreunei prietene sau de vreun profesor care s\ `mi spun\
fetele nu pot face asta sau fetele nu ar trebui s\ fac\ ailalt\.
Totu[i, uneori, mesajul ne era transmis `n alte feluri.
Autoarea Jane OReilly, care a ajuns la maturitate prin anii 50,
a scris un eseu faimos pentru revista Ms., `n 1972, povestind momente din via]a ei `n care realizase c\ era subapreciat\ pentru c\ era
femeie. Descria momentul revela]iei ca pe un clic asem\n\tor
mecanismului care declan[eaz\ flash-ul aparatului de fotografiat.
Ar putea fi considerat un fapt la fel de evident ca anun]urile ce
solicitau ajutor, care, p`n\ la mijlocul anilor 60, `[i aveau coloanele `mp\r]ite n rubrici pentru femei [i pentru b\rba]i sau la fel de
subtil ca impulsul de a l\sa pagina de deschidere din ziar oric\rui
b\rbat din preajm\ clic! , tu `ns\]i mul]umindu-te cu rubrica
pentru femei, p`n\ ce acesta termin\ de citit [tirile serioase.
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 40
40
Istorie trqitq
41
consiliul elevilor [i pentru postul de vicepre[edinte `n cursul inferior. Am fost, de asemenea, membr\ activ\ a Tineretului Republican [i, mai t`rziu, o aprig\ sus]in\toare a lui Goldwater, merg`nd
p`n\ la purtarea costumului de fermier [i a p\l\riei de paie, cu sloganul AuH2O.
Profesorul de istorie din clasa a noua, Paul Carlson, a fost [i
mai este `nc\ un pedagog dedicat [i un republican foarte conservator. Domnul Carlson m-a `ncurajat s\ citesc cartea publicat\ de senatorul Barry Goldwater, The Conscience of a Conservative1.
Aceast\ carte m-a inspirat la scrierea lucr\rii pentru unul dintre
examenele din facultate despre mi[carea conservatoare din America,
pe care am dedicat-o p\rin]ilor mei, care m-au `nv\]at `ntotdeauna
s\ fiu o individualitate. Mi-a pl\cut senatorul Goldwater pentru c\
era un individualist acerb, care `nota `mpotriva curentului politic. Ani
mai t`rziu, i-am admirat sprijinul deschis dat drepturilor individuale,
pe care le considera consecvente cu principiile sale conservatoare de
mod\ veche: Nu arunca]i anatema asupra homosexualilor, negrilor
sau mexicanilor. Oamenii liberi au dreptul s\ fac\ a[a cum le place.
C`nd Goldwater a aflat c\ `l sus]inusem `n 1964, mi-a trimis la
Casa Alb\ o cutie cu ustensile pentru frig\rui `mpreun\ cu ni[te
sosuri picante [i m-a invitat s\-i fac o vizit\. Am mers la casa lui
din Phoenix, `n 1966, [i am petrecut o or\ minunat\ discut`nd cu el
[i cu dinamica lui so]ie, Susan.
Domnul Carlson `l adora, de asemenea, [i pe generalul Douglas MacArthur, a[a c\ ne-a pus s\ ascult\m `n repetate r`nduri
`nregistr\ri cu discursul s\u de adio c\tre Congres. La `ncheierea
unei asemenea ore, domnul Carlson a exclamat cu pasiune [i
aminti]i-v\, mai presus de toate, mai bine mort dec`t comunist!
Ricky Riketts, care st\tea `n fa]a mea, a `nceput s\ r`d\, iar amuzamentul lui mi s-a transmis. Domnul Carlson a `ntrebat cu r\ceal\:
Ce vi se pare at`t de amuzant?
1 Con[tiin]a unui conservator.
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 42
42
Istorie trqitq
43
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 44
Istorie trqitq
44
45
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 46
46
Istorie trqitq
47
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 48
48
a[a c\ el p\rea s\ se fi lini[tit. Mama mi-a spus c\ a pl`ns tot drumul de o mie de mile `napoi din Massachusetts p`n\ `n Illinois.
Acum, c\ am trecut eu `ns\mi prin experien]a de a-mi l\sa fiica la o
universitate `ndep\rtat\, `n]eleg exact cum trebuie s\ se fi sim]it.
Dar la ora aceea priveam doar `nainte, spre viitor.
PROMO}IA 69
~n 1994, Frontline, serialul de televiziune al PBS, a produs un
documentar despre promo]ia 1969 de la Wellesley Promo]ia lui
Hillary. Era despre mine, desigur, dar era mult mai mult de at`t. Produc\torul, Rachel Dretzin, a explicat de ce Frontline a decis s\ examineze clasa noastr\ la dou\zeci [i cinci de ani dup\ ce absolviser\m:
Au parcurs o cale ca nici o alt\ genera]ie `naintea lor, `ntr-un timp al
schimb\rilor profunde [i al bulvers\rii pentru femei.
Colegele din anul meu au spus c\ Wellesley era o [coal\ de fete
atunci c`nd am `nceput noi [i un colegiu pentru femei c`nd am
absolvit. Acest sentiment spunea la fel de mult despre noi, pe c`t
spunea colegiul `nsu[i.
Am sosit la Wellesley aduc`nd cu mine convingerile politice ale
tat\lui meu [i visele mamei [i l-am p\r\sit cu propriile vise [i
convingeri. Dar `n acea prim\ zi, pe c`nd p\rin]ii mei se `ndep\rtau,
m-am sim]it singur\, cople[it\ [i scoas\ din mediul meu. Am cunoscut fete care merseser\ la [coli private, tr\iser\ `n str\in\tate,
vorbeau fluent alte limbi [i s\riser\ peste anul preparator datorit\
punctajelor mari ob]inute la testele pentru avansa]i. Ie[isem din ]ar\
numai o dat\, pentru a vedea partea canadian\ a cascadei Niagara.
Singurul meu contact cu limbile str\ine `l constituiser\ orele de
latin\ din liceu.
Nu am reu[it de la `nceput s\-mi intru `n ritm ca student la
Wellesley. Am fost `nscris\ la cursuri care s-au dovedit foarte
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 50
50
Istorie trqitq
51
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 52
Istorie trqitq
52
Dou\ studente din ani mai mari, Shelley Parry [i Laura Grosch,
ne-au devenit mentori. Aflat\ `n anul doi pe c`nd eu eram boboc,
Shelley avea o gra]ie [i o purtare deosebite pentru o t`n\r\. M\ privea
calm cu ochii ei mari [i inteligen]i, `n timp ce eu continuam s\-i
vorbesc despre nedrept\]ile reale sau imaginare din lume, [i apoi
c\uta sursa pasiunii mele sau faptele pe care `mi `ntemeiam pozi]ia
adoptat\. Dup\ absolvire, ea a predat `n Ghana [i `n alte ]\ri africane,
unde l-a `nt`lnit pe so]ul ei, australian, [i s-a stabilit, `n cele din urm\,
`n Australia. Colega de camer\ a lui Shelley era ne`mbl`nzita Laura
Grosch, o t`n\r\ de mare sensibilitate [i talent artistic. C`nd am
v\zut Speriat la nebunie, una dintre picturile Laurei aflate `n camera
ei, mi-a pl\cut at`t de mult `nc`t am cump\rat-o `n decursul mai multor ani `n rate mici. Mai at`rn\ [i ast\zi pe un perete din casa noastr\
din Chappaqua. Toate aceste fete s-au transformat `n femei a c\ror
prietenie m-a sus]inut [i m-a `ncurajat de-a lungul anilor.
Colegiul nostru exclusiv de fete a pus accentul pe realiz\rile
academice [i pe dezvoltarea spiritului organizatoric prin activit\]i
extra[colare, pe care le-am fi ratat altfel `ntr-un colegiu mixt. Nu
numai c\ femeile coordonau toate activit\]ile studen]e[ti de la
consiliile studen]e[ti p`n\ la ziare [i cluburi dar, de asemenea, se
sim]eau libere s\ `[i asume riscuri, s\ comit\ erori [i chiar s\ dea
gre[ una fa]\ de alta. Trecea drept un fapt normal ca pre[edintele
clasei, editorul ziarului [i cel mai bun student din fiecare domeniu
s\ fie o femeie. {i putea fi oricare dintre noi. Spre deosebire de
unele fete de[tepte din liceu, care se sim]eau presate s\ lase la o
parte propriile ambi]ii pentru a urma ni[te vie]i mai tradi]ionale,
colegele mele de la Wellesley voiau s\ le fie recunoscute abilit\]ile,
munca asidu\ [i performan]ele. Aceasta ar putea fi explica]ia faptului c\ exist\ un num\r dispropor]ionat de femei absolvente de
colegiu `n profesii `n care femeile tind s\ fie subreprezentate.
Absen]a b\ie]ilor ne-a eliberat mintea [i a creat un spa]iu sigur `n
care s\ putem ignora aparen]ele `n orice sens al cuv`ntului de
luni [i p`n\ vineri dup\-amiaza. Ne-am concentrat asupra studiilor
53
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 54
54
Istorie trqitq
55
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 56
Istorie trqitq
56
57
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 58
58
Istorie trqitq
59
multe dintre noi. Spre meritul lui Wellesley, s-a f\cut efortul de a
recruta mai mul]i profesori [i studen]i din r`ndul minorit\]ilor,
`ncercare ale c\rei rezultate s-au sim]it spre `nceputul anilor 70.
Asasinarea senatorului Robert F. Kennedy dou\ luni mai t`rziu,
pe 5 iunie 1968, mi-a ad`ncit disperarea privind soarta Americii.
M\ aflam acas\ c`nd a sosit vestea de la Los Angeles. Mama m-a
trezit din somn s\-mi spun\ c\ ceva teribil se `nt`mplase din nou.
Am stat la telefon aproape toat\ ziua cu Kevin OKeefe, un amic
din Chicago, de origine polonezo-irlandez\, care `i iubea pe cei din
familia Kennedy, din familia Daleys [i care era fascinat de emo]iile
date de politica la nivel `nalt. Ne pl\cea mult s\ discut\m politic\,
iar `n ziua respectiv\ era sup\rat la culme de pierderea lui John [i a
lui Robert Kennedy, `ntr-un moment `n care ]ara avea at`ta nevoie
de stilul lor de conducere plin de for]\ [i de tact. Am discutat
mult, [i atunci, [i `n anii care au urmat, `ntreb`ndu-ne dac\ ac]iunea politic\ merit\ toat\ suferin]a [i disputele pe care le atrage.
Atunci, ca [i acum, ne-am decis c\ merita, chiar [i numai pentru
a-i ]ine pe ceilal]i departe de ob]inerea puterii asupra noastr\, ca
s\ folosesc cuvintele lui Kevin.
M\ `nscrisesem pentru programul de stagii al lui Wellesley la
Washington [i, de[i m\ sim]eam consternat\ [i lipsit\ de vlag\
dup\ asasin\ri, continuam s\ fiu convins\ c\ trebuia s\ merg la
Washington. Programul de var\ de nou\ s\pt\m`ni plasa studen]i
`n diferite agen]ii [i birouri ale Congresului, pentru a-[i face o
prim\ idee despre cum func]ioneaz\ administra]ia. Am fost surprins\ c`nd profesorul Alan Schechter, directorul programului, un
mare profesor de [tiin]e politice [i, totodat\, coordonatorul meu
de tez\, m-a distribuit ca stagiar\ la conferin]a parlamentarilor
Partidului Republican. {tia c\ intrasem `n colegiu ca simpatizant\
a republicanilor [i c\ m\ `ndep\rtam acum de opiniile tat\lui
meu. A considerat c\ acest stagiu m\ va ajuta s\ `mi continuu
c\utarea propriului drum, indiferent ce a[ fi decis s\ fac mai
t`rziu. Am protestat f\r\ nici un rezultat [i am sf`r[it prin a face
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 60
Istorie trqitq
60
61
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 62
62
Istorie trqitq
63
oric`nd s\ contez pe prietenia lui Betsy [i pe interesul comun pentru politic\. Nici una dintre noi nu pl\nuise s\ mearg\ la Chicago `n
perioada `n care se ]inea acolo Conven]ia democrat\. Dar, c`nd au
izbucnit proteste masive `n centrul ora[ului, am [tiut c\ aveam
ocazia s\ fim martore la evenimente istorice. Betsy m-a sunat [i
mi-a spus:
Trebuie s\ mergem s\ vedem cu ochii no[tri.
Iar eu am fost de acord.
Exact ca atunci c`nd merseser\m `n ora[ s\ verific\m listele de
votare `n primul an de liceu, am [tiut c\ nu era chip ca p\rin]ii
no[tri s\ ne lase s\ mergem, dac\ ar fi b\nuit ce pl\nuiam. Mama
era `n Pennsylvania, iar mama lui Betsy, Roslyn, plecase `n ora[ la
centrul Marshall Fields pentru a face cump\r\turi pentru pr`nz,
purt`nd rochie [i m\nu[i albe. A[a c\ Betsy i-a spus mamei ei:
Eu [i cu Hillary mergem la film.
A trecut s\ m\ ia cu ma[ina familiei [i duse am fost spre Grant
Park, epicentrul demonstra]iilor. Era ultima sear\ a Conven]iei [i
era iadul pe p\m`nt `n Grant Park. Puteai sim]i mirosul gazului lacrimogen `nainte de a vedea lan]ul de poli]i[ti. ~n mul]imea din
spatele nostru cineva a `njurat [i a aruncat cu o piatr\, care a fost c`t
pe ce s\ ne ating\. Betsy [i cu mine ne-am zb\tut s\ ie[im de acolo,
`n timp ce poli]ia alunga mul]imea cu bastoanele.
Prima persoan\ peste care am dat a fost o prieten\ din liceu pe
care nu o mai v\zusem de ceva vreme. Fiindc\ studia pentru a
deveni asistent\ medical\, se afla acolo ca voluntar\ `n cortul de
prim-ajutor, pans`nd protestatarii r\ni]i. Ne-a spus c\ ceea ce a
v\zut [i a f\cut acolo i-a radicalizat opiniile [i se temea `n mod sincer c\ ar putea izbucni o revolu]ie.
Eu [i Betsy am fost [ocate de brutalitatea de care d\dea dovad\
poli]ia `n Grant Park imagini surprinse de altfel [i de televiziunea
na]ional\. Dup\ cum a m\rturisit Betsy ulterior `n The Washington
Post, avusesem o copil\rie minunat\ `n Park Ridge, dar `n mod
evident nu avusesem parte de `ntreaga poveste.
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 64
Istorie trqitq
64
65
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 66
66
Istorie trqitq
67
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 68
Istorie trqitq
68
69
ce pare imposibil.
care o tr\iser\m pe propria piele. Cei mai mul]i dintre noi veneam
scrise `n comun, p\rul `mi st\tea foarte r\u, iar ]inuta era accentuat\
`nsp\im`nt\toare.
noi. F\cea parte din experien]a american\ unic\, iar dac\ expe-
King sau ale senatorului Kennedy doi dintre eroii c\zu]i ai ge-
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 70
70
Istorie trqitq
71
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 72
72
YALE
C`nd am intrat la Yale `n toamna lui 1969, eram una dintre cele
dou\zeci [i [apte de femei, din dou\ sute treizeci [i cinci de studen]i `nmatricula]i. Acum ar putea p\rea un num\r insignifiant, dar
pe atunci era o realizare [i `nsemna c\ femeile nu mai reprezentau
doar o firimitur\ din studen]ii de la Yale. ~n timp ce drepturile
femeilor p\reau s\ c`[tige teren spre sf`r[itul anilor 60, toate celelalte lucruri p\reau incerte [i imprevizibile. ~n afara cazului `n care
ai tr\it `n acele vremuri, este greu de imaginat c`t de polarizat
devenise peisajul politic american.
Profesorul Charles Reich, care a devenit cunoscut publicului
prin cartea The Greening of America, campa afar\ cu c`]iva studen]i, `ntr-un or\[el de cabane din mijlocul cur]ii Facult\]ii de
Drept, pentru a protesta contra establishment-ului, care, fire[te,
includea [i Facultatea de Drept de la Yale. Or\[elul de cabane a
rezistat c`teva s\pt\m`ni `nainte de a fi dezasamblat `n mod pa[nic.
Alte proteste `ns\ nu au fost la fel de pa[nice. Decada anilor 60,
care `ncepuse cu at`tea speran]e, sf`r[ea `ntr-o convulsie de
proteste [i violen]\. Activi[ti antir\zboi albi, din clasa de mijloc,
erau g\si]i complot`nd la fabricarea de bombe artizanale `n
beciurile caselor lor. Mi[carea nonviolent\ ce milita pentru
respectarea drepturilor civile, se scindase `n fac]iuni [i noi voci
ie[eau la suprafa]\ dintre locuitorii de culoare apar]in`nd Partidului Musulmanilor Negri [i Partidului Panterelor Negre. FBI-ul lui
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 74
74
Istorie trqitq
75
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 76
76
studen]ilor uci[i. ~nc\ o dat\, emo]iile mele erau vizibile atunci c`nd
am sus]inut c\ extinderea r\zboiului american din Vietnam `n Cambodgia era ilegal\ [i neconstitu]ional\. Am `ncercat s\ explic contextul `n care `ncepuser\ protestele, precum [i impactul avut de tragicul
incident de la Universitatea Kent asupra studen]ilor din Yale, care
votaser\ cu 239 la 12 pentru a aduna mai mult de trei sute de [coli
`ntr-o grev\ na]ional\ de protest contra extinderii lipsite de con[tiin]\
a unui r\zboi care nu ar fi trebuit s\ `nceap\ niciodat\. Fusesem
moderator la adunarea la care se ]inuse votarea [i [tiam c`t de `n serios
luau colegii mei at`t legea, c`t [i responsabilit\]ile lor de cet\]eni. Studen]ii la Drept, care nu se al\turaser\ anterior ac]iunilor de protest ale
altor sectoare ale universit\]ii, dezb\tuser\ chestiunea cu `n]elepciune,
chiar avoc\]e[te. Nu erau nici pe departe huligani, a[a cum `i catalogase pre[edintele Nixon pe to]i studen]ii protestatari.
Oratorul-cheie de la conven]ia Ligii a fost Marian Wright
Edelman, al c\rei exemplu m-a ajutat s\-mi orientez preferin]ele
profesionale spre drepturile copilului. Marian terminase {coala de
Drept de la Yale `n 1963 [i devenise prima femeie de culoare
admis\ `n baroul din Mississippi. {i-a petrecut perioada de mijloc
a anilor 60 conduc`nd biroul NAACP1 al Fondului de Protec]ie [i
Educa]ie Legal\ din Jackson, c\l\torind prin ]ar\ [i pun`nd bazele
unor programe inovatoare, risc`ndu-[i pielea pentru a promova libert\]ile civile `n Sud. Prima dat\ am aflat de Marian de la so]ul
ei, Peter Edelman, un absolvent al {colii de Drept de la Harvard,
care fusese func]ionar la Curtea Suprem\ `n serviciul lui Arthur
J. Goldberg [i lucrase pentru Bobby Kennedy. Peter `l `nso]ise pe
senatorul Kennedy `n Mississippi `n 1967, `ntr-o c\l\torie de culegere de date, ce trebuia s\ serveasc\ la expunerea unui raport privind gradul de s\r\cie [i de foamete din Sudul `ndep\rtat. Marian
era unul din ghizii senatorului `n aceast\ c\l\torie. Dup\ ce c\l\toria
1 National Association for the Advancement of Colored People, un grup de presiune
din Statele Unite care urm\re[te atragerea aten]iei popula]iei de culoare din ]ar\ asupra
drepturilor ei politice (n.red.).
Istorie trqitq
77
s-a sf`r[it, Marian a continuat s\ lucreze cu Peter, iar dup\ asasinarea senatorului Kennedy cei doi s-au c\s\torit.
Pe Peter Edelman l-am cunoscut la o conferin]\ na]ional\
privind dezvoltarea comunitar\, ]inut\ `n octombrie 1969, la Universitatea de Stat Colorado, din Fort Collins, sponsorizat\ de Lig\.
Liga invitase activi[ti din toat\ ]ara, pentru a discuta modurile `n
care tinerii ar putea fi implica]i de o manier\ pozitiv\ `n guvernare
[i `n politic\. Am fost invitat\ s\ lucrez pentru comitetul de conducere `mpreun\ cu Peter, care era pe vremea aceea director asociat al funda]iei Robert F. Kennedy Memorial, cu David Mixner, de
la Comitetul Moratoriului privind Vietnamul, [i cu Martin Slate, un
coleg de la Yale, care `mi era prieten de pe vremea c`nd el era la
Harvard, iar eu la Wellesley. Unul din lucrurile care ne uneau era
convingerea c\ trebuia amendat\ Constitu]ia pentru a cobor`
v`rsta de vot de la dou\zeci [i unu la optsprezece ani. Dac\ tinerii
erau destul de cop]i pentru a lupta, aveau [i dreptul s\ voteze.
Amendamentul 26 a trecut `n cele din urm\ `n 1971, dar tinerii
`ntre optsprezece [i dou\zeci [i patru de ani nu au votat `ntr-un
num\r at`t de mare pe c`t speraser\m noi [i acest grup de popula]ie are p`n\ ast\zi cel mai mic procentaj de `nregistrare [i de
prezen]\ la vot dintre toate grupele de v`rst\. Apatia lor face mai
pu]in probabil ca politicile noastre na]ionale s\ le reflecte problemele [i s\ le asigure viitorul.
~n timpul unei pauze a conferin]ei, st\team pe o banc\ [i discutam cu Peter Edelman, c`nd conversa]ia noastr\ a fost `ntrerupt\ de
un b\rbat `nalt, `mbr\cat elegant:
Ei bine, Peter, nu ai de g`nd s\ m\ prezin]i acestei serioase
tinere domni[oare? a `ntrebat el.
Aceasta a fost prima mea `nt`lnire cu Vernon Jordan, pe atunci
director al Proiectului de Educare a Electoratului din cadrul Consiliului Regional de Sud din Atlanta, un sus]in\tor al reducerii v`rstei
de votare. Vernon, avocat de[tept [i charismatic, veteran al mi[c\rii
pentru drepturile civile, mi-a devenit din ziua aceea prieten, iar mai
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 78
Istorie trqitq
78
79
Am cunoscut o feti]\ de [apte ani, Maria, care se preg\tea pentru prima comuniune, c`nd familia avea s\ se `ntoarc\ `n Mexic la
sf`r[itul culesului. Dar ea nu ar fi putut s\ efectueze aceast\ trecere, dac\ familia nu ar fi economisit destui bani pentru a-i
cump\ra o rochie alb\, cum se cuvenea. I-am spus mamei despre
Maria, iar ea m-a luat s\-i cump\r\m o rochi]\ frumoas\. C`nd i-am
ar\tat-o mamei Mariei, aceasta a `nceput s\ pl`ng\ [i a c\zut `n
genunchi s\-i s\rute mamei m`inile. Jenat\, mama tot repeta c\ [tia
c`t era de important pentru o feti]\ s\ se simt\ special\ `n acea zi.
Ani mai t`rziu, mi-am dat seama c\ mama trebuie s\ se fi identificat
cu Maria.
De[i ace[ti copii tr\iser\ vie]i grele, erau inteligen]i, optimi[ti [i
`[i iubeau p\rin]ii. Copiii l\sau orice ar fi f\cut `n acel moment
pentru a alerga `naintea p\rin]ilor, c`nd ace[tia se `ntorceau de la
c`mp. Ta]ii `i ridicau `n bra]e pe copiii extrem de `nc`nta]i, iar
mamele se aplecau s\ `[i `mbr\]i[eze pruncii care se mai t`rau `nc\
pe br`nci. Era exact ca `n cartierul meu c`nd ta]ii se `ntorceau din
ora[, dup\ munc\.
Dar, pe m\sur\ ce continuam cercetarea, am aflat despre c`t de
des lucr\torii fermieri [i copiii lor erau [i `nc\ mai s`nt lipsi]i de
bunuri de baz\, cum ar fi cazarea [i echipamentul sanitar. Cesar
Chavez pusese bazele Asocia]iei Na]ionale a Lucr\torilor Fermieri
`n 1962, organiz`nd lucr\torii de pe c`mpurile din California, dar
condi]iile din cea mai mare parte a ]\rii nu se schimbaser\ prea
mult din 1960 `ncoace.
Audierile la care am asistat `n iulie 1970 f\ceau parte dintr-o
serie de audieri pe care comisia senatorial\ le ]inuse pentru a
aduna m\rturii [i dovezi de la lucr\torii fermieri, avoca]i [i angajatori. Unii martori veniser\ cu dovezi privind anumite corpora]ii
de]inute de mari fermieri din Florida, `n care lucr\torii erau trata]i
la fel de prost ca `n urm\ cu zece ani. C`]iva studen]i pe care `i
[tiam de la Yale au asistat la lucr\ri `n numele clien]ilor corporati[ti, reprezenta]i de companiile de avoca]i pentru care lucrau ca
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 80
80
Istorie trqitq
81
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 82
82
BILL CLINTON
Bill Clinton era greu de ratat `n toamna lui 1970. Sosise la
{coala de Drept de la Yale, ar\t`nd mai degrab\ ca un viking dec`t
ca un bursier Rhodes `ntorc`ndu-se dup\ doi ani petrecu]i `n
Europa, la Oxford. Era `nalt [i ar\tos, sub barba aceea ro[u-ar\mie
[i coama de p\r c`rlion]at. Avea [i o vitalitate ce p\rea s\ `i
]`[neasc\ prin to]i porii. C`nd l-am v\zut prima dat\ `n salonul pentru studen]i al Facult\]ii de Drept, vorbea cu `ncredere `n fa]a unei
audien]e vr\jite: {i nu numai asta, ci mai cre[tem [i cei mai
mari pepeni verzi din lume!
Mi-am `ntrebat un prieten:
Cine e \sta?
A, e Bill Clinton, a r\spuns. E din Arkansas [i numai despre
asta vorbe[te tot timpul.
Tot d\deam unul de altul prin campus, dar nu ne-am cunoscut
propriu-zis dec`t `ntr-o sear\ din prim\vara urm\toare, `n biblioteca
de drept a universit\]ii. Studiam `n bibliotec\, iar Bill st\tea pe hol,
discut`nd cu un alt student, Jeff Gleckel, care `ncerca s\ `l conving\
s\ scrie pentru Yale Law Journal. Am observat c\ se tot uita spre
mine. {i nu era pentru `nt`ia oar\. A[a c\ m-am ridicat de la masa
la care eram, am p\[it spre el [i i-am spus:
Dac\ ai de g`nd s\ te tot ui]i la mine, iar eu s\-]i tot `ntorc
privirile, am face mai bine s\ ne cunoa[tem. S`nt Hillary Rodham.
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 84
84
Asta a fost tot. Dup\ cum poveste[te Bill, nu [i-a putut aminti
propriul nume.
Nu ne-am vorbit din nou p`n\ `n ultima zi de [coal\ din prim\vara lui 1971. S-a `nt`mplat s\ ie[im `n acela[i timp de la cursul
de drepturi politice [i civile al profesorului Thomas Emerson. Bill
m-a `ntrebat `ncotro o luam. Mergeam spre registratur\ pentru a m\
`nscrie la cursurile din semestrul urm\tor. Mi-a spus c\ se `ndrepta
spre acela[i loc. ~n timp ce mergeam, mi-a l\udat tricoul, care avea
pictat pe el un model cu o floare mare. C`nd i-am spus c\ mi-l
f\cuse mama, m-a `ntrebat despre familia mea [i locurile unde crescusem. Am stat la r`nd p`n\ am intrat `n secretariat. Secretara s-a
uitat `n sus [i a spus:
Bill, ce faci aici? Te-ai `nregistrat deja.
Am r`s c`nd mi-a m\rturisit c\ voise doar s\ petreac\ c`teva
minute cu mine [i am pornit `ntr-o lung\ plimbare, care s-a dovedit
a fi prima noastr\ `nt`lnire.
Am`ndoi voiser\m s\ vedem o expozi]ie a lui Mark Rothko la
Galeria de Art\ de la Yale, dar, din cauza unui conflict de munc\,
unele dintre cl\dirile universit\]ii, inclusiv muzeul, fuseser\ `nchise. ~n timp ce ne plimbam prin `mprejurimi, Bill a hot\r`t c\ puteam intra `n muzeu dac\ ne-am fi oferit s\ cur\]\m gunoiul care se
adunase `n curtea galeriei. Privindu-l cum discuta cu paznicul,
`ncerc`nd s\-l conving\ s\ ne lase `n\untru, i-am v\zut pentru
prima oar\ la lucru for]a de persuasiune. Aveam `ntregul muzeu pentru noi `n[ine. Ne-am plimbat prin galerii, vorbind despre Rothko [i
arta secolului XX. Admit c\ am fost surprins\ s\-i constat interesul
[i cuno[tin]ele `n domenii care p\reau, la prima vedere, str\ine unui
viking din Arkansas. Am ajuns, `n final, `n curtea muzeului, unde
m-am a[ezat `n poala statuii lui Henry Moore Draped Seated
Woman, [i am vorbit p`n\ t`rziu. L-am invitat pe Bill la petrecerea
dat\ de colega mea de camer\ Kwan Kwan Tan [i de mine `n seara
aceea pentru a s\rb\tori sf`r[itul de an. Kwan Kwan, de origine
chinez\, venise din Birmania la Yale pentru a-[i urma studiile de
Istorie trqitq
85
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 86
86
Istorie trqitq
87
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 88
88
Istorie trqitq
89
opt sute de voluntari gata s\ ias\ `n strad\ pentru a organiza activit\]ile aparatului de partid din localitate. ~n cele din urm\, Barbieri a
acceptat s\-l sus]in\ pe McGovern. Ne-a invitat la o petrecere a
partidului organizat\ `ntr-un club local italian, Melebus Club, unde
avea s\-[i anun]e sus]inerea.
~n s\pt\m`na urm\toare am pornit `ntr-acolo cu ma[ina, ajung`nd
la o cl\dire tern\, unde am intrat pe o u[\ care ducea la ni[te sc\ri ce
coborau spre o serie de `nc\peri aflate la subsol. C`nd Barbieri s-a
ridicat s\ vorbeasc\ `n marea sal\ de recep]ii, a solicitat aten]ia
membrilor comitetului districtual local `n majoritate b\rb\]i care
se aflau de fa]\. A `nceput prin a vorbi despre R\zboiul din Vietnam, d`nd numele b\ie]ilor din New Haven care se aflau `n serviciu
militar, precum [i al celor care muriser\. Apoi a spus:
Acest r\zboi nu merit\ moartea nici unui alt b\iat. De aceea
va trebui s\-l sprijinim pe McGovern, care vrea s\-i aduc\ pe
b\ie]ii no[tri acas\.
Pozi]ia lui Barbieri nu a primit imediat acordul tuturor, dar, pe
m\sur\ ce noaptea avansa, [i-a sus]inut cazul p`n\ a ob]inut un vot
unanim de sus]inere. {i s-a ]inut de promisiune, mai `nt`i la conven]ia de stat, apoi `n timpul alegerilor, c`nd New Haven a fost
unul dintre pu]inele locuri din America unde McGovern a ob]inut
mai multe voturi dec`t Nixon.
Dup\ Cr\ciun, Bill a venit cu ma[ina de la Hot Springs p`n\ la
Park Ridge, pentru a petrece c`teva zile cu familia mea. Am`ndoi
p\rin]ii mei `l cunoscuser\ vara anterioar\, dar eram `nc\ foarte
nelini[tit\ de `nt`lnire, cunosc`nd lipsa de inhibi]ie a tatei c`nd avea
ocazia de a-mi critica prietenii. M\ `ntrebam ce va spune despre un
democrat din Sud cu favori]i la Elvis. Mama mi-a spus c\ `n
ochii tatei nici un b\rbat nu avea s\ fie destul de bun pentru mine.
Ea `ns\ i-a apreciat lui Bill bunele maniere [i disponibilitatea de a
ajuta la sp\latul vaselor. Dar Bill a c`[tigat-o definitiv c`nd a g\sit-o
citind o carte de filosofie de la unul din cursurile pe care le urma la
colegiu [i a petrecut ora urm\toare discut`nd cu ea. Cu tata a mers
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 90
90
mai greu la `nceput, dar s-a `nc\lzit c`nd a venit vorba de jocurile
de c\r]i [i de meciurile de fotbal de la televizor. Fra]ii mei i-au
c\zut imediat `n vraj\. Prietenele mele `l pl\ceau, de asemenea.
Dup\ ce i l-am prezentat lui Betsy Johnson, mama ei, Roslyn, m-a
oprit pe c`nd plecam din casa lor [i mi-a spus:
Nu-mi pas\ ce faci, dar nu-l l\sa s\-]i scape. E singurul pe
care l-am v\zut f\c`ndu-te s\ r`zi.
Dup\ terminarea [colii `n prim\vara lui 1972, m-am `ntors la
Washington s\ lucrez pentru Marian Wright Edelman. Bill [i-a luat
o slujb\ cu norm\ `ntreag\ `n campania lui McGovern.
~ns\rcinarea mea principal\ `n vara lui 1972 era s\ adun
informa]ii despre e[ecul administra]iei Nixon `n a impune interdic]ia legal\ asupra acord\rii de excep]ii de la plata taxelor academiilor private segrega]ioniste, care se r\sp`ndiser\ `n Sud,
pentru a evita `nscrierea `n [colile publice mixte. Academiile
respective pretindeau c\ fuseser\ create la cererea p\rin]ilor care
se deciseser\ s\ `[i trimit\ copiii `n [coli private; nu avea nimic
de a face cu integrarea mixt\ `n [coli publice ordonat\ prin
hot\r`re judec\toreasc\. Am mers `n Atlanta pentru a `nt`lni
avoca]i [i speciali[ti `n drepturi civile, care adunau probe c\, din
contr\, academiile fuseser\ create cu singurul scop de a evita
mandatul constitu]ional al deciziilor Cur]ii Supreme, `ncep`nd cu
cazul Brown vs. Comisia de `nv\]\m`nt.
Ca parte a investiga]iei mele, am mers p`n\ `n Dothan, Alabama,
cu g`ndul de a poza `n t`n\r\ mam\ care dore[te s\ se mute `n zon\
[i este interesat\ de `nscrierea copilului `n academia exclusiv pentru
albi din localitate. M-am oprit mai `nt`i `n sectorul negru din
Dothan, pentru a lua pr`nzul cu persoanele noastre locale de contact. ~n timp ce m`ncam burgeri [i beam ceai cu ghea]\ `ndulcit, ei
mi-au povestit c\ multe dintre departamentele [colare din zon\
scoteau c\r]ile [i echipamentele din [colile publice pentru a le
transfera c\tre a[a-numitele academii, care erau v\zute ca alternativ\ pentru elevii albi. La o [coal\ local\ privat\, am avut o
Istorie trqitq
91
Unite, care au `nregistrat un salt deosebit prin dezvoltarea `n aceast\ zon\ a industriei
de `nalt\ tehnologie (n.tr.).
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 92
92
Istorie trqitq
93
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 94
Istorie trqitq
94
95
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 96
96
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 98
98
Istorie trqitq
99
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 100
Istorie trqitq
100
care i-am intervievat se aflau `n `nchisoare pentru infrac]iuni minore. Al]ii erau r\uf\c\tori `nd`rji]i. ~n orice caz, nici unul dintre ei
nu ar fi trebuit s\ `mpart\ celula cu criminali adul]i periculo[i, care
ar fi putut profita de ei [i i-ar fi putut instrui mai departe `n activit\]i
criminale. CDF a condus un efort de separare a minorilor [i a `ncercat s\ le furnizeze mai mult\ protec]ie [i scurtarea pedepselor.
~n New Bedford, Massachusettes, am mers din u[\ `n u[\
`ncerc`nd s\ identific sursa unor statistici `ngrijor\toare. La CDF
f\ceam recens\m`nturi printre copiii de v`rst\ [colar\ [i comparam
aceste cifre cu cifrele de [colarizare. G\seam adeseori discrepan]e
semnificative [i doream s\ descoperim unde se aflau ace[ti copii.
B\tutul la u[i a fost revelator [i impresionant. Am g\sit copii care
nu merseser\ la [coal\ din cauza unor handicapuri fizice, cum erau
orbirea sau surzenia. Am g\sit [i copii de [coal\ care st\teau acas\
pentru a `ngriji de fra]ii lor mai mici, `n timp ce p\rin]ii erau la serviciu. Pe veranda din spate a casei familiei ei dintr-un cartier de
pescari de origine portughez\, am g\sit o feti]\ `n scaun cu rotile,
care mi-a spus c`t de mult `[i dorea s\ mearg\ la [coal\. {tia c\ nu
se poate duce pentru c\ nu poate s\ mearg\.
Am `naintat Congresului rezultatele cercet\rilor noastre. Doi
ani mai t`rziu, la presiunea CDF [i a altor sus]in\tori `nfoca]i, Congresul a votat legea privind educa]ia tuturor copiilor cu handicap,
care prevedea c\ [i copiii cu probleme fizice, emo]ionale sau de
`nv\]are vor fi `nscri[i `n sistemul de [coli publice.
~n ciuda satisfac]iei pe care mi-o d\dea munca, m\ sim]eam
singur\ [i `mi lipsea Bill mai mult dec`t puteam suporta. Pe timpul
verii d\dusem examenele de intrare `n barou at`t `n Arkansas, c`t [i
`n Washington, dar inima m\ tr\gea mai mult spre Arkansas. C`nd
am aflat c\ trecusem examenul pentru Arkansas, dar nu [i pentru
Washington, m-am g`ndit c\ poate rezultatele mele `ncercau s\-mi
spun\ ceva. Am cheltuit o mare parte din salariu pe factura de
telefon [i am fost teribil de fericit\ c`nd Bill a venit s\ m\ vad\ de
101
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 102
102
Istorie trqitq
103
New Jersey, iar cealalt\, numit\ de membrul de rang `nalt al republicanilor, congresmanul Edward Hutchinson de Michigan, [i selectat\ de Albert Jenner, legendarul pledant al firmei Jenner & Block
din Chicago. Avoca]i specializa]i, afla]i sub direc]ia lui Doar, dirijau fiecare arie a investiga]iei. Unul dintre ei era Bernard Nussbaum, un procuror-adjunct experimentat [i b\t\ios din New York.
Un altul era Joe Woods, avocat din California, cu o inteligen]\
t\ioas\ [i cu standarde meticuloase, care mi-a supravegheat munca
`n ceea ce prive[te chestiunile de ordin procedural [i constitu]ional.
Bob Sack, un avocat cu un elegant stil scriitoricesc [i care ne destindea adeseori `n momentele mai dificile cu tot felul de expresii [i
cuvinte glume]e, a fost ulterior numit de Bill `n magistratura federal\. Dar cei mai mul]i dintre noi eram tineri absolven]i de Drept
pu[i pe treab\, dornici s\ lucr\m dou\zeci [i patru de ore pe zi `n
birouri ad-hoc, pentru a revizui documente, cercet`nd [i transcriind
`nregistr\ri audio.
Bill Weld, mai t`rziu devenit guvernator republican al statului
Massachusettes, a lucrat `mpreun\ cu mine `n echipa de probleme
constitu]ionale. Fred Altschuler, un excep]ional redactor de texte
legislative din California, mi-a cerut s\ `l ajut `n analizarea structurii de raportare a personalului de la Casa Alb\, pentru a determina ce decizii ar fi putut lua pre[edintele. ~mp\r]eam un birou cu
Tom Bell, un avocat din firma de avocatur\ a familiei Doar din
New Richmond, Wisconsin. Tom [i cu mine am petrecut multe
nop]i b\t`ndu-ne capul cu anumite chestiuni de fine]e `n interpretarea legal\, dar [i amuz`ndu-ne copios. Nu se lua prea `n serios
[i nici pe mine nu m\ l\sa s\ o fac.
Andrew Johnson fusese singurul alt pre[edinte `mpotriva c\ruia
se deschisese o ac]iune de acuzare, iar istoricii se puseser\ de acord
c\ `n acel caz Congresul abuzase de responsabilitatea sa constitu]ional\ solemn\, `n scopuri politice partizane. Dagmar Hamilton,
avocat [i profesor de managementul guvern\rii de la Universitatea
din Texas, f\cea investiga]ii printre cazurile de acuzare din istoria
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 104
104
Istorie trqitq
105
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 106
Istorie trqitq
106
107
Bert mi-a explicat c\, f\r\ o so]ie acas\, care s\ aib\ grij\ de
toate nevoile mele, nu voi fi niciodat\ `n stare s\ fac fa]\ cerin]elor
vie]ii de zi cu zi, cum ar fi de exemplu s\ m\ asigur c\ am [osete
curate pentru a m\ prezenta `n fa]a cur]ii. De atunci `ncoace m-am
tot `ntrebat dac\ Jenner `[i b\tuse joc de mine sau `ncerca s\-mi
arate c`t de dur\ ar putea fi pentru femei via]a de avocat. ~n cele
din urm\, nu a mai contat; am ales s\-mi urmez inima, nu capul.
M-am mutat `n Arkansas.
Ai `nnebunit? mi-a spus Sara Ehrman c`nd i-am dat vestea.
Pentru ce Dumnezeu s\ dai cu piciorul viitorului?
~n prim\vara aceea, `i cerusem lui Doar permisiunea de a-l vizita
pe Bill la Fayetteville. Nu i-a pl\cut ideea, dar morm\ind mi-a acordat un week-end liber. C`t am stat acolo am mers cu Bill la o cin\
`ntre prieteni, unde i-am `nt`lnit pe unii dintre colegii lui de la
Drept, incluz`ndu-l pe Wylie Davis, devenit apoi decan. Pe c`nd
plecam, Davis mi-a spus c\, dac\ voi dori vreodat\ s\ predau, s\-l
anun]. Acum decisesem c\ era momentul s\ dau curs acelei sugestii.
L-am sunat s\-l `ntreb dac\ oferta mai era valabil\, iar el mi-a r\spuns
afirmativ. L-am `ntrebat ce voi preda, iar el mi-a spus c\ voi vedea
c`nd voi ajunge acolo, peste zece zile, pentru a `ncepe cursurile.
Decizia de a m\ muta `n Arkansas nu venise din senin. Eu [i
Bill tot analizaser\m situa]ia dificil\ de la `nceputul rela]iei noastre.
Dac\ era s\ r\m`nem `mpreun\, unul din noi trebuia s\ lase de la
sine. Dat fiind finalul nea[teptat al lucrului meu la Washington, mi
se oferea timpul [i spa]iul pentru a da o [ans\ rela]iei noastre [i
Arkansas-ului. ~n ciuda ne`ncrederii sale, Sara s-a oferit s\ m\ conduc\ p`n\ acolo. La fiecare c`teva mile m\ `ntreba dac\ eram
con[tient\ de ceea ce f\ceam, iar eu `i d\deam acela[i r\spuns de
fiecare dat\:
Nu, dar merg oricum.
Uneori `n via]\ a trebuit s\ ascult cu mare grij\ de propriile sentimente pentru a m\ decide asupra a ceea ce era mai bine pentru
mine, iar asta te oblig\ uneori la luarea unor decizii de unul singur,
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 108
108
Istorie trqitq
109
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 110
110
Istorie trqitq
111
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 112
112
Istorie trqitq
113
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 114
Istorie trqitq
114
115
Bill m-a condus m`ndru p`n\ acolo [i mi-a deschis u[a. Casa
avea o verand\ acoperit\, o camer\ de zi cu un tavan luminat ca al
unei catedrale, cu [emineu [i o fereastr\ mare, un dormitor de o
m\rime apreciabil\, o baie [i o buc\t\rie care necesitau destul\
munc\ pentru a fi puse la punct. Bill cump\rase deja un pat vechi
de fier de la un magazin de piese antice [i fusese la Wal-Mart pentru cear[afuri [i prosoape.
De data asta am spus Da.
Am fost c\s\tori]i `n camera de zi, pe 11 octombrie 1975, de
c\tre reverendul Vic Nixon, un preot metodist local, a c\rui so]ie,
Freddie, lucrase pentru campania lui Bill. La ceremonie au participat [i p\rin]ii [i fra]ii mei, Virginia [i Roger, Johanna Branson,
Betsy Johnson Ebeling, acum c\s\torit\ cu colegul nostru de [coal\
Tom, F.H. Martin, care fusese trezorier `n campania lui Bill din
1974, [i so]ia acestuia Myrna, Marie Clinton, veri[oara lui Bill,
Dick Atkinson, un prieten de la Facultatea de Drept de la Yale, care
ni se al\turase la Facultatea de Drept din Fayetteville, Bess Osenbaugh [i Patty Howe, o prieten\ apropiat\ cu care Bill crescuse `n
Hot Springs. Am purtat o rochie de muselin\ cu broderie `n stil victorian, pe care o g\sisem cu o sear\ `nainte c`nd am ie[it cu mama la
cump\r\turi. Am intrat `n camer\ la bra]ul tatei, iar preotul a spus:
Cine va da aceast\ femeie?
To]i am privit spre tata, a[tept`nd. Dar el nu a spus nimic. ~n
cele din urm\, reverendul Nixon a spus:
Pute]i s\ v\ retrage]i acum, domnule Rodham.
Dup\ ceremonie, Ann [i Morriss Henry au dat o recep]ie `n
curtea lor imens\, unde au venit c`teva sute de prieteni pentru a
s\rb\tori cu noi.
Dup\ toate c`te s-au `nt`mplat de atunci `ncoace, am fost adeseori `ntrebat\ cum de eu [i Bill am r\mas `mpreun\. Nu este o
`ntrebare pe care s-o ascult cu bucurie, dar, dat\ fiind natura public\ a vie]ilor noastre, [tiu c\ aceast\ `ntrebare `mi va fi repetat\
din nou [i din nou. Ce pot spune pentru a explica o dragoste care
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 116
116
LITTLE ROCK
Prima victorie electoral\ a lui Bill Clinton ca procuror general
de Arkansas, `n 1976, a constituit o cotitur\ `n cariera lui. C`[tigase
primul tur al alegerilor din partid `n mai [i nu a avut nici un oponent din partea republicanilor. Marele spectacol `n anul acela a fost
dat de `ntrecerea electoral\ dintre Jimmy Carter [i Gerald Ford.
Bill [i cu mine `l `nt`lniser\m pe Carter cu un an `nainte c`nd
]inuse un discurs la Universitatea din Arkansas. ~i trimisese pe doi
dintre locotenen]ii s\i de v`rf, Jody Powell [i Frank Moore, la
Fayetteville pentru a ajuta la campania lui Bill din 1974 un semn
sigur c\ supraveghea peisajul politic din zon\, cu ochiul `ndreptat
spre alegerile na]ionale.
Carter mi s-a prezentat spun`nd: Bun\, s`nt Jimmy Carter [i am
de g`nd s\ devin pre[edinte. Asta mi-a atras aten]ia, a[a c\ l-am
privit [i l-am ascultat cu aten]ie. El `n]elegea starea care domnea `n
]ar\ [i pusese pariu c\ politica post-Watergate va crea deschiderea
pentru un nou-venit din afara Washington-ului care ar putea avea
trecere la aleg\torii din Sud. Carter a intuit corect c\ avea o [ans\
aici la fel ca oricare altul [i, dup\ cum sugera [i felul `n care se
prezentase, avea cu siguran]\ `ncrederea necesar\ pentru a intra `n
jocul sf`[ietor de ego-uri al unei campanii preziden]iale.
El a ghicit, de asemenea, c\ amnistia acordat\ lui Nixon de c\tre
pre[edintele Ford a constituit un avantaj pentru democra]i. De[i consideram c\ amnistia dat\ de Ford a fost o decizie bun\ pentru ]ar\, am
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 118
118
Istorie trqitq
119
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 120
120
Istorie trqitq
121
legal, a[a c\ am mers s\-l v\d. Mi-a f\cut o list\ cu al]i avoca]i care
puteau s\ m\ ajute, inclusiv Henry Woods, cel mai bun avocat
pledant din stat, [i William R. Wilson Jr., care se autoproclama
`nc\p\]`nat ca un cat`r [i era, de asemenea, unul dintre cei mai
cunoscu]i avoca]i din `mprejurimi. Judec\torul Butt [i cu mine am
ap\rut `n fa]a comitetului executiv al baroului de stat [i ne-am
prezentat argumentele. Comitetul a votat pentru sus]inerea Clinicii
[i a contrasemnat anularea vechiului statut, mul]umit\ sus]inerii pe
care o primisem din partea lui Vince.
Dup\ alegerile din 1976, Vince [i un alt partener de la firma
Rose, Herbert C. Rule III, au venit la mine cu o ofert\. Pentru a se
`nscrie `n efortul continuu al firmei de a urma proceduri corecte,
Herb, un erudit absolvent de Yale, ob]inuse un aviz al Asocia]iei
Baroului American prin care se aproba angajarea de c\tre o firm\ de
avocatur\ a unui avocat c\s\torit cu un procuror general [i stabilise
pa[ii ce urmau a fi parcur[i pentru a evita conflictele de interese.
Nu to]i avoca]ii de la firma Rose erau la fel de entuzia[ti ca
Vince [i Herb de primirea unei femei `n colectiv. Nu existase niciodat\ o femeie-asociat, de[i firma angajase o func]ionar\ `n anii 40,
Elsijane Roy, care a r\mas `n firm\ doar c`]iva ani, `nainte de a
deveni func]ionar permanent `n slujba unui judec\tor federal. Ulterior numit\ de c\tre pre[edintele Carter pentru a-i succeda respectivului judec\tor, ea a devenit astfel prima femeie numit\ `n
magistratura federal\ `n Arkansas. Doi dintre partenerii seniori ai
firmei, Willian Nash [i J. Gaston Williamson, fuseser\ bursieri
Rhodes, iar Gaston f\cuse parte din comitetul care `l selectase pe
Bill pentru a deveni bursier Rhodes. Herb [i Vince m-au luat `ntr-un
tur de recunoa[tere, pentru a-i cunoa[te pe to]i cincisprezece `n
total. C`nd partenerii au votat pentru angajarea mea, Vince [i Herb
mi-au dat un exemplar din Timpuri grele de Charles Dickens. Dar
cine putea s\ [tie atunci ce dar potrivit avea s\ se dovedeasc\?
M-am al\turat sec]iei de litigii conduse de Phil Carroll, un om
extrem de decent, fost prizonier de r\zboi `n Germania [i avocat de
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 122
122
Istorie trqitq
123
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 124
124
Istorie trqitq
125
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 126
126
Eu merg. Haide]i!
Omul conducea o camionet\ veche plin\ cu ustensile, a[a c\ noi
st\team `nghesui]i pe bancheta din fa]\, `ndrept`ndu-ne spre Harrison. Am tot mers noi a[a, cu radioul tr`mbi]`nd `ntruna, p`n\ ce a
venit momentul [tirilor, iar crainicul a spus: Ast\zi, procurorul
general Bill Clinton a spus c\ `l va ancheta pe judec\torul X pentru
comportament neadecvat `n exerci]iul func]iunii... Dintr-o dat\,
[oferul nostru a ]ipat:
Bill Clinton! ~l cunoa[te]i pe nemernicul de Bill Clinton?
M-am `nviorat [i am spus:
Mda, `l cunosc. De fapt, s`nt c\s\torit\ cu el.
Asta a atras aten]ia omului asupra mea, s-a `ntors [i m-a privit
pentru prima dat\.
E[ti m\ritat\ cu Bill Clinton? Ei bine, este tic\losul meu preferat, iar eu s`nt pilotul lui.
~n momentul acela am observat c\ bunul nostru samaritean purta
un disc negru peste unul din ochi. Se numea Jay-cu-un-singur-ochi
[i, `n mod cert, `l purtase pe Bill cu avionul peste tot. Speram c\
b\tr`nul Jay conduce la fel de bine cum piloteaz\ [i i-am fost
recunosc\toare c`nd ne-a adus la tribunal `n siguran]\, chiar dac\ un
pic mai [ifona]i.
Anii 1978-1980 au fost printre cei mai dificili, mai emo]ionan]i, mai glorio[i [i mai durero[i din via]a mea. Dup\ at`]ia
ani `n care discutaser\m despre felul `n care Bill ar fi putut s\
amelioreze condi]iile de trai din Arkansas, el a ob]inut `n cele din
urm\ posibilitatea de a o face, atunci c`nd a fost ales guvernator
al statului, `n 1978. Bill [i-a `nceput mandatul de doi ani cu energia unui cal de curse care explodeaz\ prin poarta de start. F\cuse
zeci de promisiuni electorale [i a `nceput s\ le `ndeplineasc\ din
primele zile ale prelu\rii mandatului. La pu]in timp dup\ aceea,
livrase fiec\rui legislator c`te o carte groas\, detaliat\, asupra
bugetului [i prezentase ini]iative entuziaste privind crearea unui
Istorie trqitq
127
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 128
Istorie trqitq
128
129
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 130
130
Istorie trqitq
131
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 132
132
Istorie trqitq
133
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 134
Istorie trqitq
134
135
1980 a fost un an mare pentru noi. Eram p\rin]i, iar Bill candida pentru a fi reales. Contracandidatul s\u `n alegerile primare a
fost un fermier pensionar, fost cresc\tor de curcani, `n v`rst\ de
[aptezeci [i opt de ani, Monroe Schwarzlose, care a vorbit pe larg
`n numele democra]ilor din zona rural\, critic`nd m\rirea taxelor pe
ma[ini [i acumul`nd capital pe baza impresiei pe care o aveau unii
c\ Bill era rupt de realitatea din Arkansas. Schwarzlose a adunat
`n final o treime din voturi. Faptul c\ pre[edin]ia lui Jimmy Carter
era inundat\ de probleme nu ajuta defel. Economia ]\rii se scufunda `ncet, pe m\sur\ ce ratele la dob`nzi continuau s\ urce. Administra]ia era concentrat\ asupra unor crize interna]ionale, culmin`nd cu
luarea de ostatici `n Iran. Unele dintre aceste probleme s-au f\cut
sim]ite p`n\ `n Arkansas `n prim\vara [i `n vara lui 1980, c`nd sute
de refugia]i cubanezi cei mai mul]i proveni]i din `nchisorile [i din
spitalele de boli mintale ale lui Castro [i ajun[i `n Statele Unite pe
vasul de trist\ amintire Mariel au fost trimi[i `n tab\ra de plasament de la Fort Chaffee, Arkansas. Pe la sf`r[itul lui mai, refugia]ii s-au r\sculat [i sute dintre ei au n\v\lit afar\ din fort,
`ndrept`ndu-se spre comunitatea din apropiere de Fort Smith. {erifii de ]ar\ [i oamenii din partea locului [i-au `nc\rcat armele [i au
r\mas `n a[teptarea m\celului. Situa]ia a fost `nr\ut\]it\ de faptul c\
armata, aflat\ sub imperiul unei doctrine cunoscute drept posse
comitatus, nu avea autoritate `n afara bazei sale [i nu avea nici
m\car `mputernicire pentru a-i re]ine cu for]a pe de]inu]i, care, de
iure, nu erau prizonieri. Bill a trimis trupe c\lare [i oameni din
Garda Na]ional\ pentru a-i `nconjura pe cubanezi [i a ]ine situa]ia
sub control. Apoi a zburat acolo pentru a supraveghea opera]iunile.
Ac]iunile lui Bill au salvat multe vie]i [i au prevenit r\sp`ndirea
violen]elor. C`nd Bill s-a `ntors la fa]a locului c`teva zile mai t`rziu
pentru a constata consecin]ele, l-am urmat. Mai erau `nc\ semne pe
la sta]iile de benzin\: F\r\ rezerve, reveni]i m`ine, iar `n fa]a
caselor: Vom trage pentru a ucide. Am participat, de asemenea, la
c`teva reuniuni deosebit de tensionate pe care le-a avut Bill cu
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 136
136
Istorie trqitq
137
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 138
Istorie trqitq
138
139
Presiunile exercitate asupra mea pentru a m\ conforma conven]iilor sociale crescuser\ drastic pe vremea c`nd Bill fusese guvernator `ntre 1978 [i 1980. Puteam s\ trec neobservat\, considerat\
doar pu]in nonconformist\, pe vremea c`nd eram so]ia procurorului
general, dar, ca Prim\ Doamn\ a Arkansas-ului, am fost pus\ `n
prim-plan [i m-am aflat adesea `n lumina reflectoarelor. {i pentru
prima dat\ mi-am dat seama de felul `n care op]iunile mele puteau
avea influen]\ asupra viitorului politic al so]ului meu.
P\rin]ii m-au `nv\]at s\ privesc calit\]ile interioare ale oamenilor, nu felul `n care se `mbrac\ sau titlurile pe care le poart\. Ca
atare mi-a fost oarecum dificil s\ `n]eleg importan]a pe care o au
conven]iile pentru al]ii. Am constatat cu uimire c\ unii aleg\tori
din Arkansas se sim]iser\ ofensa]i de faptul c\ `mi p\strasem
numele de domni[oar\.
Pentru c\ [tiam c\ aveam propriile interese profesionale [i nu
voiam s\ creez nici o confuzie sau conflict de interese cu cariera
politic\ a so]ului meu, mi se p\rea normal s\ continuu s\ folosesc
numele meu de domni[oar\. Pe Bill nu `l deranja acest aspect, dar pe
mamele noastre, da. Virginia a `nceput s\ pl`ng\ c`nd Bill i-a spus
despre asta, iar mama ne adresa scrisorile cu Domnul [i Doamna
Bill Clinton. Miresele care `[i p\strau numele de domni[oar\ deveniser\ mai numeroase `n anumite regiuni prin anii 70, dar erau `nc\
o raritate `n cea mai mare parte a ]\rii. {i asta includea [i Arkansas-ul. Era o decizie personal\, un mic (credeam eu) gest de afirmare a faptului c\, de[i luam `n serios uniunea noastr\, r\m`neam
eu `ns\mi. Eram, de asemenea, pragmatic\. C`nd ne-am c\s\torit,
eu predam, reprezentam cazuri `n instan]\, publicam [i ]ineam discursuri sub numele de Hillary Rodham. Mi-am p\strat numele dup\
ce Bill a fost ales `n pozi]ie oficial\ `n parte pentru c\ m-am g`ndit
c\ asta ne-ar putea ajuta s\ evit\m conflictele de interese. {i exist\
un caz pe care cred c\ l-a[ fi pierdut dac\ a[ fi luat numele lui Bill.
~l ajutam pe Phil Carroll s\ apere o companie care vindea [i
transporta pe calea ferat\ bu[teni trata]i cu creozot. Pe c`nd era
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 140
140
Istorie trqitq
141
care reac]ionase soacra mea c`nd m-a v\zut prima dat\: eram o
ciud\]enie din cauza rochiei, manierelor nordiste [i a utiliz\rii
numelui de domni[oar\.
Jim Blair glumise despre elaborarea unui scenariu complex pe
treptele Capitoliului. Bill urma s\-[i pun\ piciorul pe grumazul
meu, s\ m\ apuce de p\r [i s\ rosteasc\ ceva de genul: Femeie, de
acum `nainte o s\ por]i numele meu de familie [i cu asta basta!
Steagurile aveau s\ fluture, s-ar fi incantat imnuri, iar numele ar fi
fost schimbat.
Vernon Jordan sosise `n ora[ pentru un discurs [i m-a `ntrebat
dac\ voiam s\-i preg\tesc micul dejun, inclusiv gri[, `n casa noastr\, `n diminea]a urm\toare. ~n buc\t\rioara noastr\, `nghesuit pe
un sc\unel prea mic, a m`ncat din gri[ul instant pe care i-l preg\tisem [i m-a `ndemnat s\ `ncep de `ndat\ lucrul care trebuia f\cut:
s\-i folosesc numele lui Bill. Singura persoan\ care nu `mi ceruse,
nici m\car nu `mi vorbise despre aceasta era so]ul meu. El spunea
c\ numele meu m\ privea doar pe mine [i nu credea c\ viitorul lui
politic depindea `n vreun fel de acesta.
M-am decis c\ era mai important pentru Bill s\ devin\ din nou
guvernator, dec`t pentru mine s\-mi p\strez numele de domni[oar\.
A[a c\ atunci c`nd, la cea de a doua aniversare a lui Chelsea, Bill
[i-a anun]at inten]ia de a candida pentru un alt mandat, am `nceput
s\-mi spun Hillary Rodham Clinton.
Campania din 1982 a fost un efort de familie. Am `nc\rcat-o pe
Chelsea, cu trusa de scutece cu tot, `ntr-o ma[in\ mare condus\ de
un adev\rat prieten, Jimmy Red Jones, [i am condus de-a lungul
statului. Am `nceput `n sud, unde prim\vara mijea pe sub pini, [i am
sf`r[it `n Fayetteville `ntr-o furtun\ de z\pad\. Mi-a pl\cut `ntotdeauna s\ merg cu cortul [i s\ c\l\toresc prin Arkansas, oprindu-m\
pe la magazine de ]ar\, depozite cu v`nzare [i terase cu barbecue.
Este ca un proces continuu de `nv\]are a naturii umane, inclusiv a
propriei persoane. Fusesem surprins\ atunci c`nd, merg`nd din u[\
`n u[\ pentru campania lui Bill din 1978, g\sisem femei care `mi
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 142
Istorie trqitq
142
spuneau c\ so]ii lor merseser\ la vot pentru ele sau `nt`lnisem americani de origine african\ care credeau c\ mai exist\ tax\ pentru vot.
~n 1982, cu Chelsea `n bra]e sau ]in`ndu-ne de m`n\, am mers `n
sus [i `n jos pe str\zi pentru a `nt`lni aleg\torii. ~mi amintesc cum
am `nt`lnit ni[te tinere mame `n or\[elul Bald Knob. C`nd le-am
spus c\ b\gam m`na `n foc c\ se distrau de minune vorbind cu
copiii lor, una dintre ele m-a `ntrebat: De ce s\ vorbesc cu ea?
Oricum nu `mi poate r\spunde. {tiam de pe vremea studiilor mele
la Yale asupra copilului [i de la mama mea c`t era de important
s\ le vorbe[ti [i s\ le cite[ti copiilor pentru a le dezvolta vocabularul. Totu[i, c`nd am `ncercat s\ le explic asta, femeile s-au ar\tat
politicoase, dar ne`ncrez\toare.
Dup\ alegerea lui Bill din 1982, la re[edin]a oficial\ s-a `ntors
un guvernator mai umil [i mai matur, de[i nu mai pu]in hot\r`t s\
realizeze c`t mai mult posibil `n doi ani. {i era at`t de mult de f\cut!
Arkansas-ul era un stat s\rac, ultimul sau aproape ultimul din multe
puncte de vedere, de la procentul de absolven]i de colegiu [i p`n\ la
venitul pe locuitor. ~l ajutasem pe Bill la reforma din s\n\tate `n
perioada primului s\u mandat, stabilind cu succes o re]ea de clinici
rurale, reu[ind s\ recrut\m mai mul]i doctori, asistente [i moa[e `n
zonele rurale `n ciuda opozi]iei societ\]ii medicale din stat. C`nd
guvernatorul White a `ncercat s\-[i ]in\ promisiunea f\cut\ `n campania din 1980 de a dizolva re]eaua, oamenii au n\v\lit `n Capitoliu
pentru a protesta, iar White a trebuit s\ renun]e. Bill [i cu mine eram
de p\rere c\ Arkansas-ul nu va prospera niciodat\ f\r\ o reform\
din temelii a sistemului s\u educa]ional. Bill a anun]at c\ va `nfiin]a
un Comitet de Standarde de Educa]ie, cu scopul de a recomanda
reforme radicale `n `nv\]\m`nt, [i a vrut ca eu s\ conduc acest for.
Prezidasem deja Comitetul de S\n\tate Rural\, iar Bill mi-a
cerut s\ m\ ocup de educa]ie pentru c\ voia s\ dea `n felul acesta un
semnal despre seriozitatea inten]iilor lui. Nimeni, nici m\car eu, nu
am crezut c\ era o idee bun\. Dar Bill nu voia s\ aud\ de un refuz.
143
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 144
144
atunci c`nd Lloyd George, reprezentantul regiunii rurale Yell County, a anun]at mai t`rziu adunarea:
Ei bine, prieteni, se pare c\ nu l-am ales pe acel Clinton care
trebuia!
A fost un alt exemplu al fenomenului pe care eu `l numesc sindromul c`inelui vorbitor. Unii oameni s`nt `nc\ uimi]i c\ o femeie
(fie ea [i so]ie de guvernator, de director de companie, de vedet\ de
sport sau de c`nt\re] rock) `[i poate ]ine firea `n momente de presiune [i poate vorbi `ntr-o manier\ articulat\ [i bine informat\.
C`inele poate vorbi! De fapt, adeseori constituie un avantaj ca publicul pe care inten]ionezi s\ `l convingi de un anumit lucru s\ te
subaprecieze la `nceput. A[ fi fost `n stare s\ latru `ntregul meu discurs pentru a garanta succesul reformei educa]iei!
Am c`[tigat c`teva voturi [i am pierdut alte c`teva [i a trebuit s\
ne judec\m la tribunal cu sindicatul profesorilor. Dar, pe la sf`r[itul
mandatului lui Bill, Arkansas-ul avea un plan bine stabilit de ridicare a standardelor educa]ionale, zeci de mii de copii aveau [ansa de
a-[i realiza poten]ialul de `nv\]are, iar profesorii ob]inuser\ o
cre[tere a salariilor dorit\ cu disperare. Am fost pl\cut impresionat\
mai ales c`nd Terrel Bell, secretar la Educa]ie `n administra]ia Reagan, a l\udat planul de reforme din Arkansas, coment`nd c\ Bill se
dovedise un lider de frunte `n educa]ie.
Succesul public al reformei legislative a educa]iei a fost urmat
de o provocare personal\ devastatoare. ~n iulie 1984, am primit
un telefon pe la mijlocul s\pt\m`nii de la Betsey Wright, care
devenise [efa de personal a lui Bill `n 1983, dup\ realegerea lui.
Mi-a spus c\ Bill se afla `n drum spre mine. Tocmai terminasem
masa cu ni[te prieteni, a[a c\ m-am scuzat [i am ie[it `n fa]a
restaurantului pentru a-l a[tepta pe Bill. Am stat `n ma[in\ `n
timp ce `mi spunea c\ poli]ia de stat tocmai `l anun]ase c\ fratele
s\u Roger se afla sub supravegherea lor. Poli]ia `l filmase pe c`nd
`i vindea droguri unui informator. Directorul poli]iei `i spusese lui
Bill c\ puteau fie s\-l aresteze imediat, fie s\ adune acuza]ii [i
Istorie trqitq
145
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 146
146
Istorie trqitq
147
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 148
148
Istorie trqitq
149
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 150
150
Puteam s\ ghicesc at`t din tonul vocii, c`t [i din cuvintele sale
c\ se g`ndea deja serios la argumentele pe care le-ar aduce dac\
s-ar fi decis s\ candideze. ~[i `mbun\t\]ise statutul na]ional prin
munca depus\ `n cadrul Asocia]iei Na]ionale a Guvernatorilor [i
prin reputa]ia c`[tigat\ `n Arkansas prin reforma `nv\]\m`ntului,
prin bun\starea [i dezvoltarea economic\, considerate un succes.
La Conferin]a anual\ a guvernatorilor de la Seattle, `n august, nu
am fost surprins\ c`nd unii dintre colegii democra]i i-au spus c\
`l vor sus]ine dac\ se decide s\ candideze.
Dup\ Conferin]\, Bill, Chelsea [i cu mine am plecat `ntr-o scurt\
vacan]\ la Victoria [i la Vancouver, `n Canada, ca s\ putem discuta
pe `ndelete despre ce ar fi trebuit s\ facem. Chelsea, acum `n v`rst\
de unsprezece ani, era mult mai matur\ dec`t fusese cu patru ani `n
urm\ [i gata s\-[i spun\ opiniile. Am`ndou\ am fost de acord: Bill
putea fi un bun pre[edinte. Din fericire, campania pentru primul tur
avea s\ fie scurt\ [i mai concentrat\ dec`t de obicei, deoarece candida senatorul de Iowa, Tom Harkin, ceea ce `nsemna c\ Bill putea s\
treac\ peste `ntrunirea partidului din Iowa [i s\ mearg\ direct la
New Hampshire. Petrecuse mult timp acolo [i credea c\ va putea
concura `mpotriva senatorului de Massachusetts, Paul Tsongas, pentru votul noilor democra]i. Pe c`nd analiza cu noi diferitele
aspecte pro [i contra, a asigurat-o pe Chelsea c\ programul lui va
include toate evenimentele importante din via]a ei, cum ar fi reprezenta]ia anual\ a Baletului din Arkansas cu Sp\rg\torul de nuci,
[i c\ vom continua s\ ne petrecem week-end-ul Anului Nou a[a cum
o f\ceam de obicei. Nu a[ fi putut prevedea tot ce avea s\ se `nt`mple, dar credeam c\ Bill [tia bine ce trebuia f\cut pentru ]ar\ [i
era preg\tit pentru a duce o campanie electoral\ c`[tig\toare. Ne-am
g`ndit: Ce avem de pierdut? Chiar [i s\ dea gre[ candidatura lui
Bill, vom fi mul]umi]i s\ [tim c\ m\car a `ncercat nu numai s\
c`[tige, dar s\ aduc\ ceva nou pentru America. Ni se p\rea un risc
care merita asumat.
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 152
152
dup\ care a devenit director al opera]iunilor statale. Pe 2 octombrie 1991, mul]i dintre consilierii lui Bill se aflau la Little Rock
pentru a-l ajuta s\-[i conceap\ discursul de anun]are a candidaturii,
programat s\ aib\ loc `n ziua urm\toare. Scena de haos creativ din
re[edin]\ din acea noapte avea s\ fie tipic\ pentru `ntreaga campanie care a urmat. Stan Greenberg, specialistul `n sondaje, [i
Frank Greer, consilierul de pres\, `mpreun\ cu Al From, pre[edintele Consiliului de Conducere Democrat (DLC), [i Bruce Reed,
directorul politic al DLC, se tot `nv`rteau `n jurul lui Bill zi [i
noapte, `ncerc`nd s\-l ajute s\-[i termine discursul care avea s\ fie
crucial. Bill telefona, `[i citea discursurile anterioare [i se scufunda
printre t\vile cu m`ncare `ntinse pe mas\. Chelsea pe atunci de
unsprezece ani , o balerin\ `n devenire, dansa prin camere [i f\cea
piruete `n jurul tat\lui s\u [i al oaspe]ilor no[tri p`n\ venea ora de
culcare. La patru diminea]a discursul a fost gata.
A doua zi, la pr`nz, la Old State House din Little Rock, un Bill
Clinton plin de energie st\tea cu Chelsea [i cu mine `n fa]a unei
mul]imi de microfoane [i de camere de televiziune declar`ndu-[i
inten]ia de a candida la pre[edin]ie. Discursul sintetiza critica lui la
adresa administra]iei Bush. Oamenii din clasa de mijloc petrec mai
mult timp la lucru, mai pu]in timp cu copiii lor [i aduc acas\ mai
pu]ini bani, pentru a pl\ti mai mult pentru s\n\tate, cas\ [i educa]ie.
Ratele s\r\ciei s`nt `n cre[tere, str\zile s`nt mai proaste [i mai mul]i
copii cresc `n familii desp\r]ite. }ara noastr\ se `ndreapt\ `ntr-o direc]ie gre[it\, iar asta se `nt`mpl\ cu repeziciune. Se poticne[te, `[i pierde
direc]ia [i tot ceea ce reu[im s\ ob]inem de la Washington este un
statu quo al paraliziei, neglijen]\ [i egoism, nu c\l\uzire [i viziune.
Campania pe care voia el s\ o duc\ trebuia s\ fie una a ideilor,
nu a sloganelor [i trebuia s\ ofere conducerea care va restabili
visul american, va lupta pentru uitata clas\ de mijloc, va furniza
mai multe oportunit\]i, va cere mai mult\ responsabilitate de la
fiecare dintre noi [i va crea o comunitate puternic\ `n aceast\ mare
]ar\ a noastr\. ~n spatele acestei retorici existau planuri specifice
Istorie trqitq
153
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 154
154
Istorie trqitq
155
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 156
Istorie trqitq
156
157
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 158
Istorie trqitq
158
159
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 160
160
Istorie trqitq
161
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 162
162
Istorie trqitq
163
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 164
164
Istorie trqitq
165
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 166
166
Istorie trqitq
167
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:04 AM
Page 168
Istorie trqitq
168
direc]ii pentru ]ar\. ~n ultima noapte a conven]iei eram cu to]ii ferici]i [i exuberan]i, `mbr\]i[`ndu-ne [i dans`nd pe scen\.
~n diminea]a urm\toare, pe 17 iulie, am pornit `n c\l\toria magic\ cu autobuzul sau, dup\ cum am numit-o eu, Excep]ionalele
aventuri ale lui Bill, Al, Hillary [i Tipper.
Excursiile cu autobuzul erau produsul comun al lui David Wilhelm, managerul de campanie, [i al lui Susan Thomases, pe care
eu [i Bill o cuno[team de mai bine de dou\zeci de ani. Ne-a fost
prieten\ apropiat\ [i avocat de n\dejde, care a `n]eles c\ o campanie bine planificat\ trebuia s\ vorbeasc\ despre candidat, s\
ilustreze preocup\rile [i planurile sale, astfel `nc`t aleg\torii s\
`n]eleag\ care s`nt ra]iunile care `l anim\ [i ce pozi]ii `ncearc\
acesta s\ avanseze. Susan s-a mutat cu so]ul [i cu fiul ei `n Little
Rock pentru a supraveghea programarea campaniei la alegerile
generale. Ea [i David voiau s\ profite de entuziasmul [i de evenimentele de dup\ conven]ie [i au considerat c\ o caravan\, organizat\ cu autobuzul prin statele `n care urma s\ se poarte b\t\lia,
ar transmite vizual mesajul de parteneriat [i de schimbare de genera]ii pe care Bill [i Al o reprezentau, `mpreun\ cu sloganul
Punem oamenii pe primul loc.
C\l\toria cu autobuzul ne d\dea [ansa de a ne cunoa[te mai
bine. Bill, Al, Tipper [i cu mine am petrecut ore `ntregi vorbind,
m`nc`nd, f\c`nd cu m`na afar\ pe geam [i oprind convoiul de autobuze pentru a `ntreprinde mici ocoli[uri neprev\zute `n program.
Liber [i relaxat, Al era rapid `n a emite remarce scurte [i spirituale
sau comentarii pline de miez. S-a prins repede c\ o m`n\ de oameni
care ar fi ap\rut pe drum, indiferent de unde ne aflam sau ce or\
era, `l va tenta pe Bill s\ strige: Opri]i autobuzul. Al privea prin
fereastra din fa]\, vedea un suflet de om singur pe drum f\c`nd cu
m`na sau pur [i simplu privind, [i striga: Simt c\ se apropie o
escal\. C`nd am fost `nt`mpina]i de sute de suporteri r\bd\tori la
intrarea `n Erie, Pennsylvania, la dou\ diminea]a, Al a ]inut o versiune `n\l]\toare a discursului s\u electoral standard:
169
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 170
170
Istorie trqitq
171
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 172
172
~NVESTIREA ~N FUNC}IE
Eu [i Bill am petrecut ultimele dou\zeci [i patru de ore ale campaniei din 1992 str\b\t`nd ]ara `n lung [i `n lat, f\c`nd ultimele
opriri `n Philadelphia Pennsylvania, Cleveland Ohio, Detroit
Michigan, St. Louis Missouri, Paducah Kentucky, McAllen [i
Fort Worth Texas [i Albuquerque New Mexico. Am v\zut
soarele r\s\rind `n Denver (Colorado) [i pe la zece jum\tate am
aterizat `napoi la Little Rock, unde Chelsea ne a[tepta pe aeroport.
Dup\ o scurt\ oprire pentru a ne schimba hainele, to]i trei am mers
c\tre centrul de votare de care apar]ineam, unde mi-am depus cu
m`ndrie votul pentru Bill, ca s\-mi fie pre[edinte. Am petrecut ziua
aceea la re[edin]a guvernatorului, cu familia [i cu prietenii, d`nd
telefoane suporterilor din toat\ ]ara. La 10.47 seara, re]elele de televiziune anun]au c\ Bill c`[tigase alegerile.
De[i m\ a[teptasem la victorie, m-am sim]it cople[it\. Dup\ ce
pre[edintele Bush l-a chemat pe Bill pentru a-i confirma alegerea,
am mers cu Bill `n dormitor, am `nchis u[a [i ne-am rugat `mpreun\
pentru ajutorul lui Dumnezeu `n aceast\ misiune de o teribil\
onoare [i responsabilitate. Apoi am adunat pe toat\ lumea pentru a
merge `mpreun\ c\tre Old State House, acolo unde `ncepuse campania `n urm\ cu treisprezece luni. Ne-am al\turat familiei Gore `n
fa]a unei mul]imi imense de oameni din Arkansas, afla]i `ntr-o stare
de bucurie extatic\, [i a suporterilor arden]i veni]i din toate
col]urile Americii.
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 174
174
Istorie trqitq
175
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 176
176
Istorie trqitq
177
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 178
178
Istorie trqitq
179
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 180
Istorie trqitq
180
181
Bill, care a descoperit `n acest mesaj postum o fraz\ minunat\. Pastorul `i scrisese lui Bill c\ alegerea lui va for]a venirea prim\verii
[i va conduce la `nflorirea unor noi idei, speran]e [i energii care vor
revigora ]ara. Mi-au pl\cut mult aceste cuvinte, precum [i metafora
adecvat\ privind ambi]iile lui Bill `n leg\tur\ cu pre[edin]ia lui.
Era fascinant s\-l privesc pe so]ul meu `n s\pt\m`na aceea,
devenind pre[edinte `n fa]a ochilor mei. De-a lungul festivit\]ilor
de `nvestire `n func]ie, Bill a primit instruc]iuni de securitate ca s\
fie preg\tit pentru responsabilit\]ile istorice pe care urma s\ [i le
asume. Cu o agilitate remarcabil\, putea s\-[i abat\ aten]ia de la un
discurs de o importan]\ major\ la [tirile despre avioanele americane care bombardau Irak-ul, ca r\spuns la dispre]ul lui Saddam
Hussein pentru cererile ONU, [i p`n\ la rapoarte privind intensificarea conflictului `n Bosnia.
Mai scria la discurs cu o zi `nainte de ceremonia de `nvestire.
Pentru a-i l\sa timp de lucru, am fost de acord s\-i ]in locul la
evenimentele din dup\-amiaza aceea, de[i trebuia s\ ]in pasul cu
propriul program. ~n aceea[i dup\-amiaz\ a trebuit s\ apar [i `n
cadrul unor evenimente sponsorizate de cele dou\ institu]ii superioare de `nv\]\m`nt care m\ formaser\ Wellesley [i Yale. Pe drumul de `ntoarcere de la hotelul Mayflower, ma[ina a r\mas blocat\
`ntr-o mul]ime de oameni aduna]i la evenimentele inaugurale [i de
vehicule parcate pe Pennsylvania Avenue, la o arunc\tur\ de b\] de
Casa Blair. ~nt`rziasem at`t de mult [i eram at`t de frustrat\ de
`nt`mplare, `nc`t m-am dat jos din ma[in\ [i am `nceput s\ alerg
prin mijlocul traficului. Capricia Marshall, care privea de la o fereastr\ din Casa Blair, `nc\ mai r`de c`nd `[i aminte[te cum ar\tam
fugind printre ma[ini, cu tocuri [i `n rochia de flanel gri, cu Serviciul Secret aflat `n alarm\, alerg`nd `n urma mea.
Bill a terminat `n cele din urm\ de compus [i repetat marele
discurs, cu o or\ sau dou\ `nainte de diminea]a dinaintea prelu\rii
postului.
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 182
182
Am dormit foarte pu]in [i am `nceput acea zi extraordinar\ particip`nd la o slujb\ emo]ionant\, la biserica metropolitan\ A.M.E.1
Apoi am mers la Casa Alb\, unde familia Bush ne-a `nt`mpinat la
poarta de nord, `mpreun\ cu c`inii lor spaniel, Millie [i Ranger, care
li se tot `nv`rteau printre picioare. Au fost foarte primitori [i ne-au
f\cut s\ ne sim]im bine. De[i campania fusese dureroas\ pentru
ambele familii, Barbara Bush se ar\tase foarte amabil\ cu mine c`nd
ne `nt`lniser\m anterior, [i, dup\ alegeri, m\ condusese `ntr-un tur
de recunoa[tere prin apartamentele de la Casa Alb\. George Bush
fusese `ntotdeauna amabil atunci c`nd `l `nt`lnisem la conferin]ele
anuale ale Asocia]iei Na]ionale a Guvernatorilor [i st\tusem al\turi
de el la summit-ul privind educa]ia de la Charlottesville, ]inut la
Monticello `n 1989. C`nd conferin]a de var\ a guvernatorilor se
]inuse la Maine, `n 1983, familia Bush `[i deschisese propriet\]ile de
la Kennebunkport pentru a oferi un picnic fastuos cu fructe de mare.
Chelsea, care avea doar trei ani pe atunci, a venit cu noi, iar c`nd a
trebuit s\ mearg\ la baie, vicepre[edintele Bush a luat-o de m`nu]\
[i i-a ar\tat drumul.
Familia Gore ne-a `nso]it la Casa Alb\, `mpreun\ cu Alma [i
Ron Brown, care era director al DNC [i urma s\ fie numit secretar
la Comer], [i cu Linda [i Harry Thomason, care coprezidaser\
`nvestirea `n func]ie.
Pre[edintele [i doamna Bush ne-au `nso]it spre Camera Albastr\, unde am b\ut cafeaua [i am discutat una-alta timp de dou\zeci
de minute, p`n\ a venit momentul s\ ne `ndrept\m spre Capitoliu.
Bill a mers `n limuzina preziden]ial\ `mpreun\ cu George Bush, `n
timp ce eu [i Barbara `i urmam `ntr-o alt\ ma[in\. Mul]imile aliniate de-a lungul bulevardului au manifestat cu bucurie la trecerea
noastr\. Am admirat elanul doamnei Bush pe c`nd se preg\tea s\
vad\ un pre[edinte so]ul ei f\c`nd loc altuia.
La Capitoliu am mers pe latura vestic\, cu panorama ei care
`]i lua respira]ia dinspre Mall spre Washington Monument [i
1 African Methodist Episcopal.
Istorie trqitq
183
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 184
184
Istorie trqitq
185
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 186
186
Istorie trqitq
187
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 188
Istorie trqitq
188
189
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 190
Istorie trqitq
191
operatorii r\bd\tori care lucrau la tabloul de comand\. C`nd `ntregul sistem a fost dotat cu tehnologie nou\, am continuat s\-mi fac
apelurile prin intermediul lor.
{tiam c\ nu o s\ m\ obi[nuiesc niciodat\ cu agentul de la Serviciul Secret postat la u[a dormitorului nostru. Era o procedur\
standard pentru fo[tii pre[edin]i, iar Serviciul era inflexibil `n privin]a men]inerii acesteia.
{i dac\ pre[edintele face un atac de cord `n miezul nop]ii?
m-a `ntrebat odat\ un agent atunci c`nd i-am sugerat s\ se a[eze la
baza sc\rilor, la parter, `n loc s\ stea cu noi la etajul al doilea.
Are patruzeci [i [ase de ani [i e `ntr-o stare de s\n\tate remarcabil\, am spus. Nu o s\ fac\ nici un atac de cord!
Serviciul Secret s-a adaptat nevoilor noastre [i noi la ale lor. La
urma urmelor, ei erau exper]ii atunci c`nd venea vorba de securitatea noastr\. Trebuia doar s\ g\sim o modalitate prin care s\ `i l\s\m
s\ `[i fac\ datoria, iar noi s\ ne vedem de vie]ile noastre. Timp de
doisprezece ani fuseser\ `nv\]a]i cu o rutin\ `n care spontaneitatea
era excep]ia, nu regula. Campania noastr\, cu ritmul ei frenetic [i
opririle frecvente, `i pusese la grea `ncercare pe agen]ii no[tri. Am
avut multe conversa]ii lungi cu agen]ii `ns\rcina]i s\ ne asigure
protec]ia. Unul dintre agen]ii-[ef, Don Flynn, mi-a spus:
Acum `n]eleg. E ca [i cum unul dintre noi ar fi pre[edinte. {i
nou\ ne-ar pl\cea s\ putem merge `n anumite locuri, s\ facem anumite lucruri [i s\ st\m seara p`n\ t`rziu.
Acel comentariu a ajutat la stabilirea unui ton de cooperare [i
a unei flexibilit\]i care a ajuns s\ caracterizeze rela]ia noastr\ cu
agen]ii de paz\. Bill, Chelsea [i cu mine nu avem dec`t cuvinte
de laud\ pentru curajul lor, pentru integritatea [i profesionalismul de care au dat dovad\ [i ne sim]im noroco[i c\ am r\mas
prieteni cu mul]i dintre agen]ii care ne-au protejat.
Maggie Williams fusese de acord s\ m\ ajute spre sf`r[itul campaniei preziden]iale din 1992, dar numai dac\ acceptam ca ea s\ se
`ntoarc\ la Philadelphia dup\ alegeri pentru a-[i termina doctoratul
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 192
192
Istorie trqitq
193
[i-a sus]inut cauza `n fa]a personalului de tranzi]ie al lui Bill `n privin]a spa]iului pe care voiam s\-l ob]inem `n Aripa de Vest, a[a c\ `n
final biroul Primei Doamne a fost mutat `ntr-o serie de camere din
cap\tul coridorului lung, aflat la primul etaj al OEOB. Mi s-a distribuit un birou la etajul al doilea al Aripii de Vest, pe acela[i hol cu
departamentul de politic\ intern\. Acesta constituia un alt eveniment f\r\ precedent `n istoria Casei Albe [i a devenit `n cur`nd
hran\ pentru comedian]ii de la miezul nop]ii [i pentru firosco[ii din
politic\. O caricatur\ ap\rut\ `n acea perioad\ `nf\]i[a Casa Alb\ cu
un Birou Oval care cre[tea din acoperi[ul celui de-al doilea etaj.
Maggie a preluat titlul de asistent al pre[edintelui predecesorii
ei se numiser\ asisten]i adjunc]i ai pre[edintelui [i `n fiecare
diminea]\ la 7.30 asista la [edin]ele personalului superior, `mpreun\ cu consilierii de v`rf ai pre[edintelui. Am avut [i eu un consilier permanent de politic\ intern\, precum [i un autor de discursuri
preziden]iale pentru a lucra pe discursurile mele, `n special pe cele
legate de reforma din sistemul de s\n\tate. Personalul meu, alc\tuit
din dou\zeci de oameni, includea un adjunct al [efului de personal,
un secretar de pres\, un responsabil cu alc\tuirea programului, un
director de c\l\torii [i un responsabil cu alc\tuirea dosarului de
rapoarte zilnice. Doi dintre membrii ini]iali ai personalului meu se
mai afl\ [i ast\zi al\turi de mine: Pam Cicetti, un experimentat
asistent managerial care a devenit persoan\ bun\ la toate, [i Alice
Pushkar, director pentru coresponden]a Primei Doamne, care [i-a
asumat cu calm [i imagina]ie una dintre cele mai ingrate slujbe.
Aceste schimb\ri de amplasament [i de personal erau de o mare
importan]\, dac\ voiam s\ m\ implic `n agenda lui Bill, `n particular `n chestiuni ce priveau problemele femeilor, ale copiilor [i ale
familiei. Oamenii pe care `i angajasem erau devota]i acestor probleme [i ideii c\ guvernul putea [i trebuia s\ fie partener `n
crearea oportunit\]ilor pentru oameni dornici s\ munceasc\ bine [i
s\-[i asume responsabilit\]i. Cei mai mul]i dintre ace[tia veneau
din sectorul public sau din cadrul unor organiza]ii aflate `n slujba
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 194
194
Istorie trqitq
195
greu `ncerca]i ai personalului meu suprasolicitat. Calitatea de membru le permitea s\ ne viziteze oric`nd doreau [i s\ participe la toate
petrecerile noastre.
Opera]iunea Aripa de Vest se afla `n plin\ desf\[urare, dar obliga]iile mele din Aripa de Est `mi d\deau `nc\ de furc\. La doar
zece zile dup\ `nvestirea `n func]ie, Bill [i cu mine eram gazdele
primului mare eveniment cina anual\ a Asocia]iei Na]ionale a
Guvernatorilor (ANG). Bill fusese pre[edinte al ANG [i mul]i dintre cei care participau acum erau colegi [i prieteni pe care `i [tiam
de ani de zile. Voiam ca aceast\ cin\ s\ ias\ bine [i eram ner\bd\toare s\ dezmint zvonul, ap\rut prin pres\, conform c\ruia a[ fi
fost prea pu]in interesat\ de `ndeplinirea func]iilor tradi]ionale ale
unei Prime Doamne, care includeau supravegherea evenimentelor
sociale de la Casa Alb\. ~mi f\cuse pl\cere s\ `ndeplinesc asemenea obliga]ii `nainte, `n Arkansas, [i a[teptam cu ner\bdare s\ o fac
[i acum. Dar eu [i personalul meu aveam nevoie de o c\l\uz\.
Participasem la cinele de la Casa Alb\ din 1977 `ncoace, c`nd
pre[edintele [i doamna Carter `l invitaser\ pe procurorul general al
Arkansas-ului, Bill Clinton, [i pe so]ia acestuia la o cin\ `n onoarea
prim-ministrului Canadei, Pierre Trudeau, [i a so]iei sale, Margaret.
Ne `ntorseser\m `n fiecare an de atunci `ncoace, pe c`nd Bill era
guvernator, pentru cina pe care trebuia acum s\ o pl\nuiesc. Participarea la cin\ `n calitate de oaspe]i fusese mult mai pu]in solicitant\ dec`t g\zduirea ei acum.
Am beneficiat de ajutorul noii secretare sociale, Ann Stock, o
femeie energic\, de un gust [i un stil impecabile, care lucrase la
Casa Alb\ pentru pre[edintele Carter, iar apoi ca director executiv
la Bloomingdales. Ann [i cu mine am `ncercat diferite combina]ii
de fe]e de mas\ [i de vesel\ p`n\ ce ne-am oprit la por]elanurile
chineze[ti aurii cu marginile ro[ii achizi]ionate de doamna Reagan.
Am lucrat apoi la aranjarea locurilor, pentru a ne asigura c\ invita]ii se vor sim]i confortabil cu vecinii lor de mas\. Cuno[team
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 196
196
Istorie trqitq
197
Cu luni `n urm\, `i cerusem sfatul `n leg\tur\ cu implica]iile aducerii copiilor `n aten]ia publicului, iar `n timpul acestei vizite
speram s\ aflu mai mult despre cum se descurcase cu obiceiurile
`mp\m`ntenite ale Casei Albe. Trecuser\ treizeci de ani de c`nd
tr\ise acolo, dar sim]eam c\ nu se schimbase mult de atunci.
Serviciul Secret m-a depus la u[a apartamentului ei cu pu]in
`nainte de amiaz\, iar Jackie m-a `nt`mpinat la u[a ascensorului de
la etajul al cincisprezecelea. Era `mbr\cat\ impecabil, cu pantaloni
de m\tase `ntr-una din culorile ei tipice, o combina]ie de bej cu gri,
[i o bluz\ asortat\ cu dungi fine de culoarea piersicii. La [aizeci [i
trei de ani, r\m\sese la fel de frumoas\ [i plin\ de demnitate pe c`t
fusese c`nd intrase pentru prima oar\ `n con[tiin]a na]iunii, `n postura superbei so]ii de treizeci [i unu de ani a celui de-al doilea cel
mai t`n\r pre[edinte din istoria Americii.
Dup\ moartea pre[edintelui Kennedy, `n 1963, se retr\sese din
via]a public\ pentru mul]i ani, se c\s\torise cu magnatul armatorilor, Aristotel Onassis, iar mai t`rziu s-a lansat `ntr-o carier\ de
succes ca editor pentru una dintre cele mai bune case de editur\ din
New York. Primul lucru pe care l-am remarcat la apartamentul ei a
fost faptul c\ era plin ochi cu c\r]i. Se aflau peste tot pe [i sub
mese, `n spatele canapelelor [i al scaunelor. Teancul de c\r]i era at`t
de `nalt `n biroul ei, `nc`t `[i putea a[eza farfuria pe ele atunci c`nd
m`nca la birou. Este singura persoan\ din c`te cunosc care literalmente [i-a decorat apartamentul cu c\r]i, pe care apoi le-a `mpr\[tiat peste tot. Am `ncercat s\ imit efectul din apartamentul lui
Jackie cu toate c\r]ile pe care le aveam eu [i Bill. Fire[te, apartamentul nostru nu a ar\tat nicicum la fel de elegant.
Ne-am a[ezat la o mas\ `n col]ul camerei de zi, cu vedere spre
Central Park [i Metropolitan Museum, [i am continuat conversa]ia
`nceput\ `n timpul pr`nzului pe care `l luasem cu o var\ `n urm\.
Jackie mi-a dat sfaturi nepre]uite despre cum s\ m\ descurc cu lipsa
unei vie]i private [i mi-a povestit ce f\cuse ea pentru a-[i proteja
copiii, Caroline [i John. Mi-a spus c\ asigurarea unei vie]i normale
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 198
Istorie trqitq
198
199
pentru Chelsea avea s\ fie cea mai mare provocare c\reia eu [i Bill
cealalt\ era un salon unde putea s\-[i fac\ temele, s\ se uite la tele-
trebuia s\-i facem fa]\. Trebuia s\-i permitem lui Chelsea s\ creasc\
care avea s\ fie supus\ ca fiic\ a pre[edintelui. Copiii ei, mi-a spus,
M-am uitat prin mica buc\t\rie dup\ ustensilele necesare, iar apoi
a[tept vreun u[ier s\-l porneasc\ pentru mine. A[a ceva pur [i sim-
[tiri urm\rindu-ne fata de-a lungul zilei de [coal\, a[a cum f\cuser\
folos lui Chelsea. S-a adaptat noii ei [coli la fel de u[or pe c`t era
fuseser\ ale lui Caroline [i John, iar mai t`rziu ale Lyndei [i ale lui
care un copil `i luase bicicleta lui John, iar acesta chemase garda de
Luci Johnson, a[a c\ Jackie [tia exact unde se aflau. Una din ele
corp s\ i-o recupereze. C`nd a aflat, Jackie i-a spus lui John c\ pe
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 200
Istorie trqitq
200
201
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 202
202
Istorie trqitq
203
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 204
204
gazd\ con[tiincioas\ [i primitoare. ~ncepeam s\ prind ceea ce Kathleen Hall Jamieson, distins\ profesoar\ de comunicare [i decan la
Annenberg School of Communication de la Universitatea din
Pennsylvania, avea s\ numeasc\ mai t`rziu dubla leg\tur\.
Stereotipiile de gen, spune Jamieson, le atrag `n capcan\ pe femei,
categoriz`ndu-le `n diferite feluri care nu reflect\ adev\rata complexitate a vie]ii lor. Devenea clar c\ oamenii care voiau s\ m\
potriveasc\ `ntr-un anumit tipar, tradi]ionalist sau feminist, nu vor
fi niciodat\ satisf\cu]i cu mine a[a cum s`nt adic\ cu rolurile
mele multiple [i uneori paradoxale.
Prietenele mele tr\iau `n aceea[i manier\. ~n orice zi, Diane
Blair se putea afla `n fa]a unei clase, pred`nd [tiin]e politice `nainte
de a se apuca de preg\tit cina pentru o mul]ime imens\ aflat\ la
casa familiei Blair de pe malul lacului. Melanne Verveer conducea
o `ntrunire de la Casa Alb\ acum, pentru ca peste dou\ minute s\
vorbeasc\ la telefon cu nepoata ei. Lissa Muscatine, o bursier\
Rhodes de la Harvard, care a n\scut trei copii pe c`nd lucra pentru
mine la Casa Alb\, putea fi `n avion corect`nd discursuri sau acas\
schimb`nd scutece. Care era adev\rata femeie? De fapt, cele mai
multe dintre noi jucam aceste roluri [i multe altele `n fiecare zi a
vie]ii noastre.
{tiu c`t de greu poate fi s\ `mpaci mai multe cereri, op]iuni [i
activit\]i disparate pe care femeile trebuie s\ le `ndeplineasc\ `n
fiecare zi. Cele mai multe dintre noi tr\im cu micile voci agasante
din interior, care ne chestioneaz\ `ntruna `n leg\tur\ cu alegerile
f\cute, [i cu un mare sentiment de vinov\]ie, indiferent de alegerea
f\cut\. ~n propria via]\ fusesem so]ie, mam\, fiic\, sor\, rud\, student, avocat, activist pentru drepturile copilului, profesor de drept,
cre[tin metodist, consilier politic, cet\]ean [i multe altele. Acum
eram un simbol iar asta era o experien]\ nou\.
Bill [i cu mine ne `ngrijoraser\m `n leg\tur\ cu problemele pe
care aveam s\ le `nt`mpin\m la Casa Alb\ atunci c`nd ne mutaser\m aici, dar nu m\ a[teptasem niciodat\ ca felul `n care aveam
Istorie trqitq
205
s\ `mi definesc rolul de Prim\ Doamn\ s\ genereze at`ta controvers\ [i confuzie. ~n mintea mea eram tradi]ionalist\ `n anumite
sensuri, iar `n altele, nu. ~mi p\sa de m`ncarea cu care `i serveam pe
oaspe]ii no[tri [i voiam totodat\ s\ `mbun\t\]esc sistemul de s\n\tate al americanilor. Pentru mine, nu era nimic contradictoriu `n
interesele [i `n activit\]ile mele.
Navigam prin ape necunoscute [i prin lipsa mea de experien]\
am contribuit uneori la perceperea mea eronat\. Mi-a luat o vreme
s\ `n]eleg c\ ceea ce mie nu mi se p\rea interesant ar putea p\rea
astfel multor oameni din America. Tr\iam `ntr-o epoc\ `n care unii
oameni `nc\ mai erau echivoci `n leg\tur\ cu femeile aflate `n
pozi]ii de responsabilitate [i de putere public\. ~n era schimb\rii
rolurilor sexelor, eu eram dovada num\rul unu a Americii.
To]i ochii americanilor erau a]inti]i asupra mea [i senza]ia era
cople[itoare. De c`nd devenisem protejat\ a Serviciului Secret la
Conven]ia Democrat\ de la New York din iulie 1992, `ncercasem
s\ m\ adaptez pierderii anonimatului. Ocazional, m\ strecuram
afar\ din Casa Alb\ purt`nd pulover, ochelari de soare [i [apc\ de
base-ball. ~mi pl\cea s\ m\ plimb p`n\ la Mall, s\ privesc monumentele sau s\ m\ plimb cu bicicleta de-a lungul canalului C & O
din Georgetown. M-am t`rguit cu Serviciul Secret s\ m\ lase
`nso]it\ doar de un agent, `mbr\cat `n haine de strad\, merg`nd pe
jos sau cu bicicleta al\turi de mine. Am aflat `ns\ `n cur`nd c\
]ineau tot timpul prin preajm\ una din ma[inile acelea complet
echipate, `n caz c\ s-ar fi ivit vreo situa]ie de urgen]\. Dac\ m\
mi[cam repede, chiar [i cei care credeau c\ m\ recunosc deveneau
nesiguri. ~ntr-o diminea]\, o familie care vizita pia]a mi-a cerut s\
le fac o fotografie `n fa]a monumentului lui Washington. Am acceptat imediat [i, pe c`nd ei st\teau gr\mad\ z`mbitori, l-am auzit pe
unul din copii spun`nd:
Mam\, doamna aceasta `mi pare cunoscut\.
Am ie[it din raza lor vizual\ `nainte s\ aflu dac\ `[i d\duser\
seama cine fusese fotograful.
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 206
206
SISTEMUL DE S|N|TATE
Pe 25 ianuarie, Bill ne-a invitat, pe mine [i pe al]i doi
oaspe]i, s\ lu\m pr`nzul `n micul birou preziden]ial de l`ng\
Biroul Oval: Carol Rasco, nou-numitul consilier de politic\ intern\ al Casei Albe, care lucrase `n administra]ia lui Bill `n
Arkansas, [i vechiul nostru prieten, Ira Magaziner, un consultant
de afaceri de succes, care scrisese un studiu cutremur\tor despre
costurile de asisten]\ medical\.
~nalt, cu un temperament t\ios [i puternic, Ira era `nclinat spre
`ngrijorare chiar [i `n timpurile cele mai bune, iar `n aceast\ zi
p\rea mai nervos ca oric`nd. ~n c`teva ore Bill pl\nuia s\ dezv\luie
echipa care se va ocupa de s\n\tate [i s\ anun]e c\ inten]ioneaz\ s\
efectueze o reform\ legislativ\ `n decursul primelor o sut\ de zile
ale mandatului. Pu]ini dintre membrii personalului de la Casa Alb\
[tiau c\ Bill `mi ceruse mie s\ prezidez aceast\ echip\ sau c\ Ira va
conduce opera]iunile de zi cu zi, din func]ia de consilier al pre[edintelui pentru politic\ [i planificare. Ira aflase despre aceast\
nou\ slujb\ cu numai zece zile `nainte de `nvestitura lui Bill.
Bill voia s\ abordeze reforma sistemului de s\n\tate dintr-o
nou\ perspectiv\, iar Ira, cu mintea sa str\lucitoare [i creativ\, avea
talentul necesar pentru a g\si modalit\]i inovatoare de a privi
lucrurile dintr-un alt unghi. Avea [i experien]\ `n lucrul cu sistemul
privat, ca proprietar al unei firme de consultan]\ de afaceri `n
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 208
208
Istorie trqitq
209
urgen]\ ale spitalelor, unde `ngrijirea era mult mai scump\, sau
ajungeau la faliment `ncerc`nd s\ pl\teasc\ pentru urgen]ele medicale din buzunarul propriu. La `nceputul anilor 90, o sut\ de mii
de americani `[i pierdeau lunar acoperirea asigur\rii de s\n\tate [i
dou\ milioane erau temporar f\r\ acoperire, `ntruc`t se aflau `ntre
dou\ slujbe. ~ntreprinderile mici nu puteau oferi acoperire de s\n\tate pentru angaja]ii lor din cauza costului exploziv al primelor de
asigurare. Iar calitatea serviciului medical avusese [i ea de suferit:
`ntr-un efort de a controla costurile, companiile de asigur\ri refuzau sau `nt`rziau adesea tratamentul prescris de doctori pentru a-[i
proteja profitul.
Costurile cresc`nde ale `ngrijirii medicale subminau economia
na]ional\, sc\z`nd competitivitatea american\, erod`nd veniturile
salaria]ilor, cresc`nd procentajul falimentelor personale [i umfl`nd
deficitul bugetar. Ca na]iune, cheltuiam mai mult pentru s\n\tate
14% din PIB dec`t orice alt\ ]ar\ industrializat\. ~n 1992, patruzeci [i cinci de miliarde de dolari din costurile de s\n\tate au fost
da]i pe cheltuieli administrative, nu pe doctori, asistente, spitale,
case de `ngrijire sau al]i furnizori direc]i.
Acest cerc vicios al costurilor cresc`nde [i al declinului `n acoperire a fost generat `n mare parte num\rului cresc`nd de americani
neasigura]i. Pacien]ii f\r\ asigurare `[i puteau rareori permite s\-[i
acopere cheltuielile din buzunar, a[a `nc`t costurile erau absorbite
de doctorii [i spitalele care `i tratau. Doctorii [i spitalele, la r`ndul
lor, `[i crescuser\ ratele pentru a acoperi cheltuielile pentru pacien]ii care nu erau asigura]i [i nu puteau pl\ti, motiv pentru care,
uneori, ap\reau `n facturile spitalelor tablete de aspirin\ de doi dolari [i c`rje de dou\ mii patru sute de dolari. Asiguratorii, confrunta]i cu necesitatea de a acoperi rate tot mai crescute pentru doctori [i
spitale, au `nceput s\ reduc\ acoperirile asigur\rilor [i s\ ridice pre]ul
primelor, al cheltuielilor deductibile [i al copl\]ilor pentru persoanele
asigurate. ~ntruc`t pre]urile primelor au urcat, mai pu]ini patroni au
dorit sau [i-au putut permite s\ pl\teasc\ pentru asigurarea de
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 210
210
s\n\tate a angaja]ilor, a[a c\ [i mai mul]i oameni [i-au pierdut asigurarea. {i cercul vicios a continuat.
Rezolvarea acestor probleme era critic\ pentru bun\starea a
zeci de milioane de americani [i pentru na]iune `n totalitate. Dar
chiar [i a[a, [tiam c\ avea s\ fie o b\t\lie dur\. ~n cea mai mare
parte a secolului al XX-lea, pre[edin]ii `ncercaser\ s\ reformeze
sistemul de s\n\tate al ]\rii, cu un succes `ndoielnic. Pre[edintele
Theodore Roosevelt [i al]i lideri progresi[ti au fost printre primii
care au propus un sistem universal de acoperire de s\n\tate cu
aproape un secol `n urm\. ~n 1935, pre[edintele Franklin D. Roosevelt
a conceput un sistem de asigurare na]ional ca o completare la sistemul de asigur\ri sociale, piatra de temelie a New Deal-ului. Nu
s-a ajuns niciunde cu aceast\ idee, din cauza, `n mare parte, opozi]iei Asocia]iei Medicale Americane (AMA), un grup de lobby
reprezent`nd doctorii din ]ar\, care s-au temut de controlul guvernamental asupra practicii medicale.
Pre[edintele Truman a preluat cauza asigur\rii universale ca
parte a Fair Deal-ului [i a inclus-o `n platforma campaniei sale din
1948. {i ini]iativa lui a fost contracarat\ de opozi]ia bine organizat\
[i bine finan]at\ a AMA, a Camerei de Comer] a SUA [i a altora
care se opuneau existen]ei unei asigur\ri de s\n\tate na]ionale din
motive ideologice, suger`nd c\ aceasta ar fi fost legat\ de socialism
[i de comunism. Oponen]ii acestei idei mai credeau atunci, cum
mai cred [i ast\zi, c\ sistemul existent func]ioneaz\ suficient de
bine a[a cum e el, `n ciuda paradoxului c\, de[i Statele Unite cheltuiesc mai mul]i bani pentru s\n\tate dec`t orice alt\ ]ar\ industrializat\, nu furnizeaz\ totu[i asigurare medical\ pentru toat\ lumea.
Dup\ ce a pierdut disputa cu opozi]ia, Truman a propus o idee mai
modest\ [i mai practic\ de a furniza asigurare medical\ pentru
beneficiarii de asigurare social\.
De-a lungul anilor 40 [i 50, sindicatele s-au t`rguit pentru
primirea de beneficii pentru `ngrijirea medical\ `n contractele pe
care le negociau pentru lucr\tori. Al]i antreprenori au `nceput s\
Istorie trqitq
211
ofere asemenea beneficii lucr\torilor care nu f\ceau parte din sindicat. Aceasta a condus la existen]a unui sistem de `ngrijire medical\
diferit de la angajat la angajat, `n care suma asigurat\ depindea tot
mai mult de faptul c\ persoana respectiv\ era angajat\ sau nu.
~n 1965, ini]iativa Great Society a pre[edintelui Johnson a dus
la crearea lui Medicaid [i a lui Medicare, ce furnizeaz\ `ngrijire de
s\n\tate din fonduri federale pentru dou\ grupuri de persoane defavorizate s\racii [i b\tr`nii. Programele deservesc ast\zi [aptezeci
[i [ase de milioane de oameni. Efortul lui Johnson, posibil datorit\
victoriei cutremur\toare `n alegerile din 1964 [i majorit\]ii cov`r[itoare a democra]ilor `n Congres, reprezint\ `nc\ cel mai mare succes al politicii de s\n\tate a secolului al XX-lea [i realizarea visului
pre[edintelui Truman.
Finan]at\ prin contribu]ii din veniturile celor care lucreaz\,
Medicare i-a scutit de griji pe oamenii de peste [aizeci [i cinci de
ani, d`ndu-le posibilitatea s\ fac\ apel la servicii medicale [i spitaliz\ri. De[i Medicare nu acoper\ [i medicamentele prescrise de[i
ar trebui r\m`ne un serviciu popular [i crucial pentru americanii
mai `n v`rst\, iar costurile sale administrative s`nt mult mai sc\zute
dec`t cele ale companiilor care furnizeaz\ asigur\ri private de
s\n\tate. Medicaid, program care pl\te[te pentru `ngrijirea celor
mai s\raci americani [i a persoanelor cu handicap, este finan]at `n
comun de state [i de guvernul federal [i este administrat de state `n
conformitate cu legile federale. Mai vulnerabil\ politic dec`t
Medicare, `ntruc`t s\racii au mai pu]in\ putere politic\ dec`t pensionarii, Medicaid a fost, cu toate acestea, o man\ cereasc\ pentru
mul]i americani, `n special pentru copii [i femei gravide.
Pre[edintele Nixon a recunoscut efectele economice dezastruoase ale costurilor din s\n\tate [i a propus un sistem de asisten]\
medical\ universal, bazat pe ceea ce este cunoscut drept mandatul
antreprenorului: to]i antreprenorii vor fi obliga]i s\ pl\teasc\ beneficii limitate angaja]ilor lor. De[i `n timpul administra]iei Nixon
au fost introduse `n Congres nu mai pu]in de dou\zeci de propuneri
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 212
212
privind `ngrijirea de s\n\tate, nici una care viza o asigurare universal\ nu a ob]inut votul majoritar de la comitetul desemnat de Congres, p`n\ cu aproximativ dou\zeci de ani mai t`rziu, `n 1994.
Pre[edin]ii Ford [i Carter republican [i democrat au continuat reforma `n anii 70, dar s-au lovit de acelea[i obstacole
politice care blocaser\ schimbarea `n cea mai mare parte a secolului al XX-lea. De-a lungul c`torva zeci de ani, industria asigur\rilor
medicale devenise tot mai puternic\. Multe companii de asigur\ri
se opuneau existen]ei asigur\rii universale `ntruc`t se temeau c\
aceasta ar putea reduce sumele pe care le puteau ei `ncasa [i ar
limita capacitatea lor de a-i refuza pe pacien]ii cu risc ridicat. Unii
au crezut c\ acoperirea universal\ ar putea `nsemna gongul ce
anun]a moartea asigur\rilor private.
{ansele istorice erau `mpotriva lui Bill, pentru c\ pozi]iile fa]\
de reforma din s\n\tate erau diverse, chiar [i printre democra]i. A[a
cum s-a exprimat un expert, opiniile s`nt sus]inute teologic [i,
ca atare, impermeabile la ra]iune, la eviden]\ sau argumente. Dar
Bill sim]ea c\ trebuia s\ arate publicului [i Congresului c\ avea
dorin]a politic\ de a merge mai departe [i de a duce la `ndeplinire
promisiunea din timpul campaniei de a lua imediat m\suri `n privin]a `ngrijirii medicale. Reforma nu `nsemna doar o politic\ public\ bun\, care avea s\ ajute milioane de americani, ci era [i legat\
de reducerea deficitului bugetar.
~mp\rt\[eam `ngrijorarea profund\ a lui Bill privind economia
[i iresponsabilitatea fiscal\ a celor doisprezece ani anteriori, din
timpul administra]iilor Bush [i Reagan. Rapoartele recente privind
deficitul bugetar al administra]iei Bush camuflaser\ deficitul real
prin subestimarea efectelor unei economii `n stagnare, a impactului
costurilor din s\n\tate [i a cheltuielilor federale pe economii [i
`mprumuturi. Aceste costuri duseser\ la umflarea deficitului anticipat cu 387 de miliarde de dolari pe o perioad\ de patru ani cu
mult mai mult dec`t cifra estimat\ de administra]ia Bush c`nd
venise la Casa Alb\. Dar, dincolo de problemele bugetare, credeam
Istorie trqitq
213
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 214
Istorie trqitq
214
215
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 216
216
Istorie trqitq
217
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 218
218
Istorie trqitq
219
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 220
220
considerat responsabil pentru c\ a p\storit pachetul privind stimularea economic\ propus de Bill prin Comisia de Finan]e [i pe masa
Senatului. Aceast\ manevr\ avea s\ solicite o `ndem`nare [i o
sus]inere politic\ extraordinare. Unii republicani `[i f\cuser\ deja
cunoscut\ inten]ia de a vota `mpotriv\, indiferent de ce ar fi
con]inut. Iar unii democra]i trebuiau convin[i, `n special dac\
pachetul avea s\ presupun\ o cre[tere a taxelor.
Am p\r\sit biroul lui Mitchell cu o idee clar\ a ceea ce trebuia
f\cut, `n special `n privin]a reconcilierii. Acum trebuia s\ convingem echipa economic\ mai ales pe Leon Panetta, directorul Oficiului de Management [i Buget c\ includerea reformei
sistemului de s\n\tate `n cadrul procedurii de reconciliere avea s\
serveasc\ `ntregii strategii economice urm\rite de pre[edinte [i c\
nu va abate aten]ia de la planul de reducere a deficitului bugetar.
Bill dispunea de capital politic [i trebuia s\-l foloseasc\ pentru a
reduce deficitul, aceasta fiind una dintre promisiunile centrale ale
campaniei sale. ~n unele col]uri ale Aripii de Vest se vehicula
p\rerea c\ aten]ia lui Bill concentrat\ asupra s\n\t\]ii avea s\-i
`ndep\rteze pe americani de la mesajul economic al reformei [i
avea s\ tulbure apele politice.
Trebuia, de asemenea, s\-l convingem pe Robert C. Byrd, senator de Virginia de Vest, c\ reforma din s\n\tate `[i avea locul `n
reconciliere. Pre[edinte democrat al Comisiei de Bugete, Byrd slujise deja `n Senat treizeci [i patru de ani. Cu o ]inut\ nobil\ [i cu
p\rul argintiu, era istoricul neoficial al Senatului [i un geniu parlamentar, faimos pentru episoadele `n care se ridica `n picioare `n
mijlocul [edin]elor pentru a-[i uimi colegii cu citate din clasici. Era
foarte strict `n privin]a regulilor procedurale [i a bunei desf\[ur\ri a
[edin]elor [i inventase un obstacol procedural denumit regula
Byrd, ca s\ se asigure c\ articolele incluse `n Legea Reconcilierii
Bugetare priveau realmente legea bugetului [i a taxelor. Democra]ia avea de suferit, dup\ p\rerea lui, dac\ reconcilierea ar fi
fost `mpresurat\ de legi care aveau prea pu]in de a face cu bugetul
Istorie trqitq
221
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 222
222
Istorie trqitq
223
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 224
224
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 226
226
Istorie trqitq
227
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 228
228
portabil [i am stat ore `ntregi aranj`nd f\r\ s\ g`ndesc piesele geometrice care aluneau `n jos pe ecran.
Pur [i simplu nu m\ puteam concentra la datoriile mele de
Prim\ Doamn\. Mi-am anulat programul [i i-am cerut Lisei Caputo
s\ le spun\ lui Ira Magaziner [i tuturor celorlal]i s\ continue f\r\
mine. Tipper s-a strecurat cu gra]ie `n c`teva forumuri pe problema
s\n\t\]ii, care fuseser\ deja programate, iar Al a discutat `n locul
meu cu [efii Asocia]iei Medicilor din America, la Washington, [i a
prezidat prima `nt`lnire public\ a echipei speciale `n chestiunea
reformei na]ionale a sistemului de `ngrijire de s\n\tate. Nu puteam
s\-mi p\r\sesc p\rin]ii. ~n mod normal s`nt capabil\ s\ m\ ocup de
o mul]ime de lucruri `n acela[i timp, dar nu puteam pretinde c\
aceasta era o situa]ie normal\. {tiam c\ familia mea avea s\ se confrunte `n cur`nd cu decizia de a-i opri tatei aparatele care `l
men]ineau `n via]\.
Poate pentru a-mi distrage aten]ia `n timpul lungilor ore petrecute `n spital, am discutat cu doctorii de acolo, cu asistentele, cu
farmaci[tii, cu administratorii de spital [i cu membrii familiilor
pacien]ilor despre sistemul de `ngrijire medical\ existent. Unul dintre doctori mi-a spus c`t era de frustrant pentru el s\ prescrie re]ete
pentru unii dintre pacien]ii s\i Medicare, [tiind c\ nu `[i vor permite s\ le cumpere. Al]i pacien]i pl\teau pentru medicamentele lor,
dar luau doze mai mici dec`t cele prescrise, pentru a le face s\ ]in\
mai mult. Adesea, ace[ti pacien]i reveneau rapid `n spital. Problemele politicii de `ngrijire medical\ de care ne ocupam la
Washington deveniser\ acum parte a realit\]ii mele de zi cu zi.
Aceste confrunt\ri personale cu realitatea mi-au `nt\rit convingerea
at`t `n leg\tur\ cu dificultatea sarcinii pe care mi-o atribuise Bill, c`t
[i cu importan]a `mbun\t\]irii sistemului.
Bill s-a re`ntors la Little Rock duminic\, 28 martie, iar noi am
reunit familia [i ne-am `nt`lnit cu doctorii care ne-au enumerat
op]iunile de care dispuneam: Hugh Rodham era practic `n moarte
cerebral\, men]inut `n via]\ de ma[ini. Nici unul dintre noi nu [i-ar
Istorie trqitq
229
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 230
230
mi s-a p\rut mai u[or s\ accept s\ ]in discursul dec`t s\ tot continuu
s\ spun Nu.
Duminic\, 4 aprilie, tata se ag\]a `nc\ de via]\. Supravie]uise o
s\pt\m`n\ f\r\ sus]inere artificial\ [i f\r\ m`ncare. Spitalul a trebuit
s\ `l mute din sec]ia de terapie intensiv\ pentru a face loc altui
pacient. Acum st\tea `ntr-o camer\ normal\ de spital, culcat `n pat,
ar\t`nd de parc\ tocmai a]ipise [i avea `n cur`nd s\ se trezeasc\.
P\rea odihnit [i mai t`n\r dec`t cei optzeci [i doi de ani ai s\i.
Administra]ia spitalului ne spusese, mamei [i mie, c\ `n cur`nd
aveau s\ cear\ s\ `i fie introdus chirurgical un tub pentru hr\nire ca
s\ poat\ fi mutat `ntr-o cas\ de `ngrijire. Am`ndou\ ne rugam s\
putem evita acel co[mar. M\ g`ndeam la c`t de oribil i s-ar p\rea
tatei acel tub, mai ales c\ [i mai groaznic `n felul lui de a vedea
lucrurile economiile lui de o via]\ se vor duce pe `ngrijire medical\. Dar dac\ starea sa vegetativ\ persista, nu exista alternativ\.
Chelsea trebuia s\ se `ntoarc\ la [coal\, a[a c\ ne-am dus `napoi
la Casa Alb\, t`rziu, pe 4 aprilie. Dup\ dou\ zile am zburat spre
Austin. ~ntruc`t nu inten]ionasem s\ ]in acel discurs, a trebuit s\
scriu unul pe loc, iar c`nd am urcat `n avion nu aveam `nc\ nici cea
mai mic\ idee despre ce aveam de g`nd s\ spun.
Cred c\ atunci c`nd inimile ne s`nt pline de durere devenim mai
vulnerabili la lovituri, dar [i mai deschi[i la noi percep]ii. Nu [tiu
c`t de mult eram schimbat\ de moartea iminent\ a tat\lui meu, dar
multe dintre lucrurile cu care m\ luptasem ani de zile mi-au inundat dintr-o dat\ mintea. Discursul pe care l-am schi]at atunci nu a
fost nici dezl`nat, nici teribil de articulat, dar reprezenta o reflectare
f\r\ ocoli[uri a ceea ce g`ndeam la ora respectiv\.
Cu ani `n urm\, tot purtam cu mine o c\r]ulie pe care o umplusem de adnot\ri, citate inspirate, proverbe [i pasaje favorite din
Scriptur\. ~n avionul spre Austin am r\sfoit-o [i m-am oprit la un
extras dintr-un articol de ziar scris de Lee Atwater `nainte de a muri
de cancer la creier la v`rsta de patruzeci de ani. Atwater fusese un
fel de copil-minune al campaniilor electorale ale pre[edin]ilor
Istorie trqitq
231
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 232
Istorie trqitq
232
233
t\ia]i de prin toate cartierele din ]ar\ asemenea cu al nostru, tot astfel energia [i spiritul lui p\reau s\ se topeasc\ `n timp.
Tot mai mult, lumea lui imediat\ p\rea s\ se mic[oreze pe
m\sur\ ce [i-a pierdut tat\l [i apoi fra]ii `ntr-un interval scurt de
timp, pe la mijlocul anilor 60. Apoi, pe la `nceputul anilor 70, s-a
decis c\ f\cuse [i economisise destui bani, a[a c\ [i-a p\r\sit
munca [i a desfiin]at micu]a afacere. ~n timpul anilor mei de liceu
[i apoi de colegiu, rela]ia noastr\ a fost tot mai mult caracterizat\
ori de t\cere, atunci c`nd `ncercam s\ g\sesc ceva s\-i spun, ori de
certuri, pe care le provocam adesea, pentru c\ [tiam c\ avea s\ se ia
de mine pe subiecte de politic\ [i cultur\ Vietnam, hippy, feministele care renun]au la sutien, Nixon. Am `n]eles, de asemenea, c\
[i c`nd se r\stea la mine, `mi admira independen]a [i realiz\rile [i
m\ iubea din toat\ inima.
Am recitit de cur`nd scrisorile pe care mi le-a trimis c`nd eram
la Wellesley [i la Yale, de obicei ca r\spuns la telefoanele pline de
descurajare pe care le d\deam acas\, `n care `mi exprimam dubiile
`n leg\tur\ cu abilit\]ile mele sau confuzia `n leg\tur\ cu direc]ia `n
care se `ndrepta via]a mea. M\ `ndoiesc de faptul c\ oricine care l-a
`nt`lnit pe tata sau a fost subiectul criticilor sale caustice [i-ar putea
imagina vreodat\ dragostea tandr\ [i plin\ de sfaturi pe care mi-o
ar\ta `n aceste scrisori pentru a m\ sus]ine, a m\ `nt\ri [i a m\
determina s\ continuu.
Am respectat, de asemenea, dorin]a tatei de a-[i schimba opiniile, de[i rareori admitea c\ o face. Intrase `n via]\ cu toat\ mo[tenirea prejudec\]ilor imaginabile `n familia lui de protestan]i din
clasa muncitoare `mpotriva democra]ilor, a catolicilor, a evreilor
[i a negrilor [i `n general a oricui altcuiva considerat din afara
tribului. Exasperat\ de aceste atitudini, `n timpul vizitelor noastre
de var\ de pe lacul Winola, `i anun]am pe to]i cei din familia Rodham c\, atunci c`nd voi fi mare, inten]ionam s\ m\ m\rit cu un
democrat catolic o soart\ pe care ei o considerau cea mai grav\
de care puteam avea parte. De-a lungul timpului, tata s-a schimbat
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 234
234
Istorie trqitq
235
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 236
236
VINCE FOSTER
Bill, Chelsea [i cu mine am vrut s\ ne petrecem Pa[tele la
Camp David [i am invitat rudele mai apropiate [i prietenii care
veniser\ cu noi la Scranton. Aveam cu to]ii nevoie de timp pentru a
ne reveni dup\ `nmorm`ntare [i dup\ lungile s\pt\m`ni de `ngrijorare, iar Camp David era singurul paradis care s\ ne ofere pacea [i
intimitatea dup\ care t`njeam. Jackie Kennedy Onassis m\ `ncurajase s\ `mi ad\postesc via]a intim\ de familie `n acest loc retras,
`nconjurat de o rezerva]ie forestier\ dintre mun]ii Catoctin din
Maryland. Sfatul s\u simplu [i pragmatic s-a dovedit, ca `ntotdeauna, de folos. M\ bucura [i faptul c\ tata vizitase locul dup\ inaugurarea pre[edin]iei lui Bill. ~i mai sim]eam `nc\ prezen]a prin
cabanele rustice [i `mi mai aminteam de pl\cerea pe care o avusese
s\ vad\ locul pe care pre[edintele Eisenhower `l redenumise dup\
nepotul s\u, David. Acum ne aflam aici cu nepoata tat\lui meu,
Chelsea, pentru a-i pl`nge trecerea `n nefiin]\.
Acel Pa[te a fost ploios [i r\coros [i se potrivea perfect cu
starea `n care eram. Am plecat cu mama `ntr-o plimbare lung\ prin
ploaia fin\ [i am `ntrebat-o dac\ voia s\ vin\ s\ locuiasc\ `mpreun\
cu noi, la Casa Alb\. ~n felul ei caracteristic, independent, mi-a
spus c\ ar fi r\mas o vreme, dar c\ voia s\ se `ntoarc\ acas\ pentru
a participa la toate cele care se cuveneau dup\ moartea tatei. Mi-a
mul]umit pentru a-i fi invitat pe Dillard Denson [i pe Larry Curbo
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 238
238
Istorie trqitq
239
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 240
240
Istorie trqitq
241
timpului petrecut la Casa Alb\, Holly `mi trimitea zilnic prin fax
c`te un pasaj din Scriptur\ sau c`te un mesaj de credin]\ [i venea
adeseori s\ m\ viziteze pentru a-mi ridica moralul sau a se ruga
cu mine.
Pr`nzul din 24 februarie 1993 s-a ]inut la Cedars, o proprietate
aflat\ pe r`ul Potomac, ce servea drept cartier general Dejunului
Na]ional de Rug\ciune [i grupurilor de rug\ciune pe care le crease
peste tot `n lume. Doug Coe, de mult timp organizatorul Dejunului
de Rug\ciune, este o prezen]\ unic\ `n Washington: un mentor spiritual adev\rat [i un `ndrum\tor pentru oricine, indiferent de coloratur\ politic\ sau credin]\, care dore[te s\-[i aprofundeze rela]ia
cu Dumnezeu [i `[i ofer\ `n schimb serviciul `n slujba celor afla]i `n
nevoie. Doug a devenit surs\ de for]\ [i prietenie [i, la fel ca Holly,
`mi trimitea adesea note de `ncurajare. Toate aceste rela]ii au
`nceput la acel pr`nz extraordinar.
Fiecare dintre colegii de rug\ciune mi-a promis c\ se va ruga
pentru mine `n fiecare s\pt\m`n\. ~n plus, mi-au prezentat o carte
f\cut\ de m`n\ plin\ de mesaje [i citate din Biblie care sperau c\
m\ vor sus]ine `n perioada petrecut\ la Casa Alb\. Dintre miile de
daruri primite `n cei opt ani la Casa Alb\, pu]ine au fost mai
binevenite [i de pu]ine aveam mai mult\ nevoie ca de aceste dou\sprezece dovezi intangibile de `n]elepciune, pace, compasiune,
credin]\, camaraderie, viziune, iertare, binecuv`ntare, `n]elegere,
iubire, bucurie [i curaj. De-a lungul lunilor [i anilor care au urmat,
aceste femei au continuat s\ se roage cu credin]\ cu [i pentru mine.
Am apreciat grija lor [i voin]a de a face abstrac]ie de diviziunile
politice de la Washington pentru a-[i oferi ajutorul cuiva aflat `n
nevoie. Am apelat adeseori la c\r]ulia lor. Susan Baker m-a vizitat
[i mi-a scris, oferindu-[i `ncuraj\rile [i sprijinul `n diferite evenimente din via]a mea, de la pierderea tatei [i p`n\ la furtunile
politice care `mpresurau pre[edin]ia lui Bill.
Pe c`nd administra]ia se apropia de a o suta zi a mandatului, pe
la sf`r[itul lui aprilie, devenise evident c\ nu aveam cum s\
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 242
Istorie trqitq
242
respect\m limita autoimpus\ pentru pachetul de legi privind asigur\rile de s\n\tate, [i asta nu se datora faptului c\ petrecusem
dou\ s\pt\m`ni `n Little Rock. Informa]ii despre fiecare propunere
luat\ `n considera]ie, privind plata acoperirii asigur\rii universale
de s\n\tate, ajunseser\ `n pres\, impulsion`ndu-i pe membrii Congresului `n preg\tirea diferitelor strategii, `nainte ca orice decizie s\
fi fost luat\. Ne aflam deja `n defensiv\, `nainte s\ avem m\car un
plan. Am fost surprins\ de c`t de repede l\sau oamenii informa]ia
s\ se scurg\ spre jurnali[ti. Unii credeau c\ influen]eaz\ evenimentele, al]ii p\reau s\ t`njeasc\ dup\ sentimentul propriei importan]e, chiar dac\ erau cita]i doar ca surse anonime.
Na]iunea nu `[i revenise `nc\ `n urma rezultatului dezastruos al
evenimentelor din Waco, Texas, c`nd membrii unui grup numit
Branch Davidians tr\seser\, ucig`nd patru agen]i ai Serviciului pentru Arme, Alcool [i Tutun [i r\nind al]i dou\zeci, pe c`nd ace[tia
`ncercau s\ str`ng\ probe `mpotriva lor. ~n confruntarea care a urmat
pe 19 aprilie, membrii grupului au dat foc taberei [i cel pu]in optzeci de persoane au murit, inclusiv copii. A fost o pierdere groaznic\ de vie]i omene[ti [i, de[i o investiga]ie independent\ a decis c\
liderii sectan]ilor erau responsabili pentru incendiu [i pentru schimbul de focuri care dusese la at`tea pierderi de vie]i omene[ti, acest
fapt nu a putut `n nici un fel s\ atenueze regretul tuturor pentru
violen]ele [i mor]ile provocate de o perversiune a religiei.
~n fosta Iugoslavie, s`rbii bosniaci asediau ora[ul musulman
Srebrenica, prin[i `n frenezia epur\rii etnice. Era un alt exemplu
de antagonizare a diferen]elor religioase pentru a servi unor scopuri
politice. Presa de [tiri transmitea imagini groaznice ale civililor
masacra]i [i ale prizonierilor desc\rna]i, reminiscen]e ale atrocit\]ilor naziste `n Europa. Situa]ia devenea tot mai dramatic\ [i
umbra mor]ii cre[tea tot mai mult [i am fost profund dezgustat\ de
e[ecul Na]iunilor Unite `n `ncercarea de a interveni sau m\car de a
proteja popula]ia musulman\.
243
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 244
Istorie trqitq
244
245
devenit mai dornic\ dec`t oric`nd s\-i fiu aproape tot timpul. Am
`ncercat s\ p\str\m `ntre noi problema ei de s\n\tate [i pu]ini au
[tiut atunci c`t am fost de `ngrijorat\.
Chelsea [i-a revenit pe m\sur\ ce am reu[it s\ ]inem alergiile
sub control. Pentru a ne `nveseli, am luat-o la New York s\ vedem
Teatrul American de Balet interpret`nd Frumoasa din P\durea
Adormit\. Asta se `nt`mpla `ntr-o etap\ `n care p\rul meu `mi d\dea
[i mai mult de furc\. Susan Thomases mi-a spus c\ trebuia neap\rat s\ `ncerc un anumit stilist, Frederic Fekkai. M-am l\sat prins\ `n
joc [i am `ntrebat dac\ nu putea s\ treac\ `n seara respectiv\ pe la
Waldorf-Astoria, unde st\team, `nainte s\ ie[im `n ora[. Mi-a pl\cut
de el imediat, a[a c\ am fost de acord s\ `ncerc ceva nou, o coafur\
f\r\ griji, similar\ cu cea a jurnalistei Diane Sawyer. P\rul a fost
cu certitudine mult mai scurt, iar schimbarea, dramatic\. Titlurile
interna]ionale nu au `nt`rziat s\ apar\.
Lisa Caputo, secretara mea de pres\, a aflat despre tunsoarea
mea de la Capricia Marshall, care fusese cu mine la New York.
S\ nu te enervezi pe mine, a spus ea. {i-a t\iat p\rul.
CE?!
Susan i-a adus un tip `n camera de hotel, iar c`nd a ie[it, p\rul
nu mai era.
O, Doamne.
Problema pentru Lisa nu era o gaf\ momentan\ de rela]ii publice se obi[nuise s\ se descurce cu asemenea pove[ti , ci o
chestiune mediatic\ mai serioas\. ~ntruc`t personalul meu crezuse
odat\ c\ va exista un pachet legislativ privind asigur\rile de s\n\tate
care va fi publicat prin mai, acceptasem s\ o las pe Katie Couric [i
pe cei de la emisiunea ei, Today, s\ m\ urmeze cu aparatul de filmat
prin Casa Alb\ `n anticiparea unui interviu major. NBC-ul petrecuse
ore `ntregi `n s\pt\m`na anterioar\ `nregistr`ndu-m\ `n postura unei
Prime Doamne cu p\rul lung p`n\ la umeri. Prima Doamn\ pe cale
s\ fie intervievat\ `n direct de Katie Couric avea o alt\ `nf\]i[are.
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 246
246
Istorie trqitq
247
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 248
248
C\l\torii, care lucreaz\ acolo pentru pre[edinte, fuseser\ concedia]i. Administra]ia a fost acuzat\ de amatorism [i de nepotism
`ntruc`t un angajat al Casei Albe, care era rud\ `ndep\rtat\ cu Bill
[i avea experien]\ `n efectuarea de aranjamente de c\l\torie, fusese
numit temporar director al Biroului remaniat. Bill Kennedy, fostul
meu partener de la firma de avocatur\, care lucra pe atunci `n
Biroul Administrativ, chemase FBI-ul pentru a investiga cazul,
acest fapt inflam`nd [i mai mult presa. Am cel mai mare respect
pentru onestitatea [i abilit\]ile de avocat ale lui Bill Kennedy.
Asemenea celor mai mul]i dintre noi, era [i el un nou-venit la
Washington [i un `ncep\tor `n metodele de aici. Nu [tiuse c\
leg\tura lui direct\ cu FBI-ul, pentru a-i solicita investigarea presupusului abuz de fonduri, avea s\ fie considerat\ o `nc\lcare flagrant\ a protocolului de la Washington.
Dup\ desf\[urarea unei anchete interne, ap\rut\ integral `n
pres\, Mack McLarty i-a sanc]ionat public pe unii oficiali din
administra]ie, printre care pe Watkins [i pe Kennedy, pentru slaba
presta]ie `n gestionarea problemei respective. Dar cel pu]in alte
[apte investiga]ii separate inclusiv cele conduse de Casa Alb\,
de Biroul de Contabilitate General\, de FBI [i de Biroul lui Kenneth Starr al Procurorului Independent nu au reu[it s\ dovedeasc\ nici un fel de ilegalitate, de contraven]ie sau de conflict de
interese comise de cineva din administra]ie [i au confirmat c\ suspiciunile ini]iale cu privire la Biroul de C\l\torii fuseser\ justificate. Procurorul independent, de exemplu, a ajuns la concluzia c\
decizia de a-i concedia pe angaja]ii politici ai Biroului fusese
legal\ [i c\ existau dovezi privind utilizarea improprie a fondurilor
[i alte nereguli. Departamentul de Justi]ie a g\sit suficiente probe
pentru a-l pune sub acuzare pe fostul director al Biroului, pentru
deturnare de fonduri. ~n conformitate cu rapoartele de pres\, el a
ales s\ pledeze vinovat `n cadrul unui proces penal [i s\ isp\[easc\
o scurt\ perioad\ de `nchisoare, dar procurorul a insistat pentru
`ncadrarea faptelor lui `n categoria infrac]iunilor grave. Dup\ ce
Istorie trqitq
249
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 250
250
Istorie trqitq
251
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 252
252
Istorie trqitq
253
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 254
254
Istorie trqitq
255
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 256
Istorie trqitq
256
257
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 258
258
Istorie trqitq
259
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 260
Istorie trqitq
261
SALA DE NA{TERI
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 262
262
Istorie trqitq
263
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 264
264
Istorie trqitq
265
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 266
266
Istorie trqitq
267
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 268
268
Istorie trqitq
269
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 270
270
Istorie trqitq
271
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 272
Istorie trqitq
272
273
Lui Bill i se aduceau ve[ti la fel de teribile [i din Rusia. Avusese loc o `ncercare de lovitur\ de stat militar\ `mpotriva pre[edintelui Boris El]`n. Pe 5 octombrie, la Culver City, California, Bill a
trebuit s\ `ntrerup\ o reuniune din sediul prim\riei privind reforma
sanitar\ pentru a se `ntoarce la Washington. ~n cele c`teva s\pt\m`ni
care au urmat, Bill, presa [i `ntreaga ]ar\ au fost concentra]i asupra
evenimentelor din Somalia [i a agita]iilor din Rusia, `n timp ce
reforma din s\n\tate ajunsese pe un loc secund.
Pl\nuiser\m ini]ial s\ prezent\m Congresului un rezumat al
principiilor care aveau s\ modeleze legisla]ia legat\ de reforma din
s\n\tate. Dar ulterior am aflat c\ congresmanul Dan Rostenkowski
dorea s\-i furniz\m un proiect de lege detaliat, complet, `n limbaj
legislativ. Ambi]ia de a da de la `nceput Congresului un proiect de
lege exhaustiv s-a dovedit a fi o sarcin\ extrem de dificil\ [i o
eroare tactic\ din partea noastr\. Ne g`ndiser\m c\ vor fi 250 de
pagini cel mult, dar, pe m\sur\ ce avansam cu redactarea lui, devenea tot mai clar c\ proiectul de lege avea s\ fie mult mai lung, `n
parte datorit\ faptului c\ planul era foarte complex [i `n parte pentru c\ acceptasem includerea anumitor cereri specifice ale unor
grupuri de interese. Academia American\ de Pediatrie, de exemplu,
insista ca legea s\ garanteze `n pachetul de beneficii nou\ vaccin\ri
pentru copil, precum [i [ase vizite medicale. Aceste cereri erau
poate justificate, dar ar fi trebuit negociate dup\ introducerea legii,
[i nu `n procesul de scriere. Legea Securit\]ii Medicale predat\ de
Casa Alb\ Congresului la 27 octombrie era lung\ de 1342 de pagini. C`teva s\pt\m`ni mai t`rziu, `n ultima zi a sesiunii Congresului [i f\r\ prea mult zgomot, liderul majorit\]ii din Senat, George
Mitchell, introducea propunerea pe ordinea de zi. De[i multe alte
legi care se ocup\ de chestiuni complexe ca energia sau bugetul au
mai mult de o mie de pagini, oponen]ii acestui proiect ne-au obiectat dimensiunea proiectului de lege. Noi propuneam modernizarea
[i simplificarea unei politici sociale majore, dar se p\rea c\ nu
puteam s\ ne moderniz\m sau s\ ne simplific\m propriul proiect de
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 274
274
WHITEWATER
~n 1993, de Halloween, am r\sfoit un exemplar de duminic\ al
ziarului Washington Post [i am aflat c\ vechea noastr\ companie
din Arkansas, care ne adusese pierderi, revenea `n actualitate. Conform unor ,,surse guvernamentale, Resolution Trust Corporation
(RTC), o agen]ie federal\ care examineaz\ economiile [i `mprumuturile falimentare, pornise o anchet\ la Madison Guaranty Savings
and Loan, al c\rui proprietar era Jim McDougal. McDougal [i so]ia
lui, Susan, fuseser\ partenerii no[tri `n Whitewater Development
Company, o corpora]ie complet separat\, pentru a se `ngriji de
terenul achizi]ionat cu patru ani `nainte ca McDougal s\ cumpere
Madison Guaranty. Din cauza rela]iei noastre din trecut cu McDougal, am fost implica]i [i `n urm\toarele lui e[ecuri. ~n timpul cursei
preziden]iale, declara]iile ap\rute `n pres\, imediat infirmate,
sus]ineau c\ McDougal a beneficiat de favoruri din partea statului
c`nd Bill a fost guvernator, datorit\ leg\turilor noastre de afaceri.
Povestea a intrat `n umbr\ c`nd Bill [i cu mine am dovedit c\ pierduser\m bani `n investi]ia Whitewater [i c\, `n timp ce el era guvernator, Departamentul de Valori Mobiliare din Arkansas `i
`ndemnase pe func]ionarii federali s\-l `ndep\rteze pe McDougal [i
s\ lichideze Madison Guaranty.
Acum Washington Post declara c\ investigatorii RTC cerceteaz\ declara]iile pe care McDougal le-a folosit `n S & L pentru a
sustrage ilegal bani pentru campaniile politice din Arkansas,
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 276
276
Istorie trqitq
277
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 278
278
Indiana, la o ferm\ el [i cu mine aveam, astfel, o leg\tur\ natural\. Cur`nd, a devenit un om foarte important `n via]a noastr\.
David era perfect pentru aceast\ slujb\. Lucrase la Curtea Suprem\ pentru judec\torul Byron White [i avea experien]\ `n legisla]ia corporatist\ [i `n cazurile `n care era implicat\ mass-media.
{i-a reprezentat clien]ii `n c`teva din investiga]iile S & L din anii 80,
a[a c\ era familiarizat cu problemele. ~n acela[i timp, avea o con[tiin]\ social\ de nezdruncinat. Pe peretele biroului s\u at`rna o
copie a mandatului de arestare `n Mississippi, unde fusese `nchis
pentru o perioad\ scurt\ fiindc\ era activist pentru drepturi civile
`n timpul cursei pentru dreptul la vot `n Vara Libert\]ii din 1964.
~ntr-una din primele lui slujbe ca avocat, a ap\rat cazurile de pedeaps\ cu moartea pentru Fondul de Ap\rare Legal\ al NAACP.
Ca to]i avoca]ii buni, David avea talentul de a transforma fapte
care p\reau r\zle]e [i ne`nchegate `ntr-un discurs conving\tor. Dar
reconstituirea afacerii Whitewater i-a pus la `ncercare competen]ele. Mai `nt`i, David a luat dosarele de la biroul lui Vince Foster,
care i-au fost date lui Bob Barnett dup\ moartea lui Vince. Apoi, a
descoperit alte documente din Washington p`n\ `n Flippin, Arkansas, l`ng\ proprietatea Whitewater.
Ne-am `nt`lnit cu David la Casa Alb\ aproape `n fiecare
s\pt\m`n\ din urm\toarele trei luni. Cum ascultam fascinat\, ne-a
spus ce aflase `n timp ce adunase neregulile din cazul Whitewater
[i identificase investi]iile din ce `n ce mai bizare ale lui Jim
McDougal. S\ `ncerci s\ reconstitui mormanul de documente al lui
McDougal `nsemna s\ intri `ntr-un nor de cea]\.
Nici eu, nici Bill nu am vizitat vreodat\ proprietatea Whitewater; am v\zut doar fotografii. David a hot\r`t c\ trebuia s\ vad\
locul ,,`n trei dimensiuni [i `n timp real pentru a `n]elege cazul.
A luat avionul spre sudul statului Missouri (care era mai aproape de
proprietatea noastr\ dec`t Little Rock), apoi a `nchiriat o ma[in\.
Dup\ ore `ntregi de condus pe str\zi `ntortocheate, `n cele din urm\
a luat-o pe drumul marcat de buldozer prin p\dure [i a ajuns
Istorie trqitq
279
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 280
280
Istorie trqitq
281
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 282
282
~n anul urm\tor, a avut un atac cerebral care l-a sl\bit, i-a accentuat
depresia maniacal\ cu care, se pare, se lupta de c`tva timp. N-am
fost dornic\ s\-l contactez pe McDougal, a[a c\ `n 1990 am sunat-o
pe Susan `n California, i-am explicat ce voiam s\ fac [i am `ntrebat-o dac\ ea, `n calitate de secretar al companiei, voia s\-[i dea
semn\tura. A fost de acord, iar eu i-am trimis imediat formularele,
pe care ea le-a semnat [i mi le-a returnat. C`nd a aflat McDougal, a
]ipat la Susan `n telefon [i m-a sunat la birou s\ m\ amenin]e. Mi-l
f\cusem du[man.
McDougal a devenit [i mai `nver[unat dup\ ce a fost acuzat [i
judecat cu opt capete de acuzare federale pentru conspira]ie,
fraud\, declara]ii false [i evaziune fiscal\. A fost consultat `ntr-un
spital psihiatric `nainte de procesul din 1990. I-a cerut lui Bill s\ fie
martor pentru el, dar i-am spus lui Bill s\ nu fac\ asta. Bill e `ntotdeauna dornic s\ ajute pe oricine, mai ales pe vechii prieteni, dar eu
pur [i simplu nu am sim]it c\ se putea conta pe McDougal.
Am`ndoi ne-am dat seama c\ `l cuno[team foarte pu]in [i nu [tiam
exact ce f\cuse `n ace[ti ani. Dup\ ce judec\torii au pronun]at
sentin]a, McDougal m-a amenin]at din nou, de data aceasta
spun`ndu-mi c\ o s\ mi-o pl\teasc\ pentru c\ am `nregistrat chitan]ele fiscale.
{i s-a ]inut de cuv`nt, av`nd un sprijin considerabil din partea
adversarilor politici ai lui Bill. Sheffield Nelson, fost autoproclamat
CEO1 la Arkansas Louisiana Gas Company (Arkla), devenise
membru al Partidului Republican pentru a candida `mpotriva lui
Bill la func]ia de guvernator `n 1990. Obi[nuit s\ ob]in\ ce voia,
dup\ `nfr`ngere Nelson a devenit foarte r\zbun\tor. De `ndat\ ce
Bill [i-a anun]at candidatura pentru pre[edin]ie `n 1991, Nelson l-a
anun]at la Casa Alb\ pe Bush c\ e gata s\-i ofere tot sprijinul pentru a-l `nvinge pe Bill. ~n acest scop l-a convins pe McDougal s\-[i
exprime orice pl`ngere posibil\ `n leg\tur\ cu Bill [i cu mine,
indiferent dac\ era fondat\ sau nu.
1 Chief Execution Officer.
Istorie trqitq
283
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 284
Istorie trqitq
284
285
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 286
286
Istorie trqitq
287
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 288
288
Istorie trqitq
289
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 290
Istorie trqitq
290
291
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 292
292
Istorie trqitq
293
Hillary, mi-a spus el, trebuie s\-]i spun ceva foarte, foarte
ur`t
M-am a[ezat [i am ascultat cum David `mi prezenta pe scurt un
articol lung, detaliat, care urma s\ apar\ `n American Spectator, un
lunar de extrem\ dreapt\ care ataca, `n mod regulat, administra]ia.
Articolul, scris de David Brock, era plin de cele mai josnice
inven]ii pe care le-am auzit vreodat\, mai `nfior\toare dec`t mizeriile din tabloidele de supermarket. Principalele surse ale lui Brock
erau patru solda]i din fosta gard\ personal\ a lui Bill. Ei pretindeau,
printre altele, c\ `i aduceau femei lui Bill `n perioada c`nd fusese
guvernator. C`]iva ani mai t`rziu, Brock avea s\-[i retrag\ cuvintele,
scriind o m\rturie uimitoare despre motivele sale politice [i directivele din acea perioad\.
Ascult\, s`nt o gr\mad\ de nimicuri, dar vor fi date la tipar, a
spus David. Trebuie s\ fii preg\tit\.
M-am g`ndit mai `nt`i la Chelsea, la mama [i la Virginia, care
deja trecuse prin prea multe.
Ce putem face? l-am `ntrebat pe David. Putem s\ facem ceva?
Sfatul lui a fost s\-mi p\strez calmul [i s\ nu spun nimic.
Comentariile noastre nu vor `mpiedica publicarea articolului.
Solda]ii n-au f\cut dec`t s\ se discrediteze pe ei `n[i[i, l\ud`ndu-se
f\r\ ru[ine c\ se a[teptau s\ fie r\spl\ti]i cu bani pentru ceea ce au
povestit. Doi dintre cei patru au fost de acord s\ li se dezv\luie
identitatea [i voiau chiar s\ scoat\ o carte. Mai mult, ei erau reprezenta]i de Cliff Jackson, unul din cei mai vehemen]i du[mani
politici ai lui Bill din Arkansas. Majoritatea inven]iilor lui Brock
erau prea vagi pentru a fi probate, iar anumite am\nunte au fost
dezmin]ite cu u[urin]\. Articolul pretindea, de exemplu, c\ eu
ordonasem ca grinzile de la poarta vilei guvernatorului s\ fie distruse pentru a acoperi presupusele leg\turi ale lui Bill; `n realitate,
n-au existat astfel de grinzi la vil\. Din nefericire, faptul c\ sursele
lui Brock erau solda]i care lucraser\ pentru Bill d\dea zvonurilor o
oarecare credibilitate.
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 294
294
Istorie trqitq
295
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 296
296
se descrie ca un om lovit de dreapta. El afirm\ c\ pe l`ng\ salariul primit de la publica]ia Spectator, i se d\deau `n plus bani `n
secret ca s\ descopere [i s\ publice orice mizerie pe care cineva ar
fi spus-o despre noi. Printre patronii s\i secre]i era [i magnatul din
Chicago, Peter Smith, un suporter de baz\ al lui Newt Gingrich.
Smith l-a pl\tit pe Brock s\ c\l\toreasc\ `n Arkansas [i s\ discute
cu solda]ii, aranjament facilitat de Cliff Jackson. Dup\ afirma]iile
lui Brock, succesul articolului cu declara]iile solda]ilor l-a inspirat
pe Richard Mellon Scaife, un miliardar ultraconservator din Pittsburgh, s\ inventeze calomnii similare printr-un proiect clandestin
numit Proiectul Arkansas. Prin intermediul unei funda]ii educa]ionale, Scaife a pompat sute de mii de dolari `n Spectator pentru
a-[i sus]ine r\zbunarea `mpotriva lui Clinton.
Intriga descris\ de Brock [i de al]ii e distorsionat\, iar personajele s`nt absurde. Dar e important ca americanii s\ [tie ce s-a
`nt`mplat `n spatele scenei [i s\ `n]eleag\ sensul opera]iunii
Troopergate, scandalurile din ziare care au precedat-o [i cele care
au urmat. Acesta a fost un r\zboi politic `nver[unat.
~n `ncercarea de a-mi construi o carier\ `nfloritoare de dreapta ca provocator de scandaluri, scrie Brock, m-am l\sat implicat
de oameni cu bani, de dreapta, `ntr-o tentativ\ ciudat\ [i, uneori,
ridicol\ de a-l `mpro[ca cu noroi pe Clinton, folosind declara]ii
personale deplasate. Ac]ion`nd `n timpul campaniei electorale
`mpreun\ cu organiza]ia oficial\ GOP1, dar nefiind membru al ei,
sau cu aparatul de partid [i mult sub standardele publicului american [i ale corpului de pres\, efortul meu a dep\[it cu mult
cercet\rile tipice ale opozi]iei conduse de campaniile politice nu
doar prin caracterul lui secret, ci [i prin lipsa de respect fa]\ de
probe, probitate sau principii profesionale. Aceste activit\]i au
fost ni[te indicii foarte timpurii care s\ arate c`t de departe va
merge dreapta `n urm\toarele decade `n `ncercarea de a distruge
familia Clinton.
1 Grand Old Party.
Istorie trqitq
297
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 298
Istorie trqitq
PROCURORUL INDEPENDENT
Zgomotul unui telefon care sun\ `n mijlocul nop]ii e unul dintre
cele mai nepl\cute. C`nd telefonul din dormitorul nostru a `nceput
s\ sune mult dup\ miezul nop]ii, pe 6 ianuarie 1994, de cealalt\
parte a firului era Dick Kelley, care `l anun]a pe Bill c\ mama lui
tocmai murise `n somn `n casa ei din Hot Springs.
N-am mai dormit `n noaptea aceea, fiind ocupa]i s\ d\m [i s\
primim telefoane. Bill a vorbit de dou\ ori cu fratele s\u Roger.
Am luat leg\tura cu una dintre cele mai apropiate prietene, Patry
Howe Criner, care copil\rise cu Bill, [i am rugat-o s\ fac\, `mpreun\ cu Dick, aranjamentele funerare. Al Gore a sunat pe la trei
diminea]a. Am trezit-o pe Chelsea [i am adus-o `n dormitor ca s\-i
putem spune ce s-a `nt`mplat. Fusese foarte apropiat\ de bunica ei,
pe care o numea Ginger. Acum `[i pierduse doi dintre bunici, `n
mai pu]in de un an.
~nainte de a se cr\pa de ziu\, Oficiul de Pres\ al Casei Albe a
f\cut public\ vestea mor]ii Virginiei, iar c`nd am pornit televizorul
din dormitorul nostru, am v\zut prima secven]\ de [tiri: ,,Mama
pre[edintelui a murit `n aceast\ diminea]\ devreme, dup\ o lung\
lupt\ cu cancerul. Modul acesta de prezentare insista parc\ pe ireversibilitatea mor]ii ei. Nu ne uitam aproape niciodat\ la [tirile de
diminea]\, dar zgomotul de fundal ne mai ab\tea parc\ g`ndurile.
Apoi Bob Dole [i Newt Gingrich au ap\rut `n emisiunea Today,
dinainte programat\. Au `nceput s\ vorbeasc\ despre Whitewater:
299
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 300
300
Istorie trqitq
301
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 302
302
Istorie trqitq
303
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 304
304
Istorie trqitq
305
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 306
306
apreciat profund. P`n\ s\ ajungem la re[edin]a oficial\ a ambasadorului, m\ sim]eam pu]in mai bine. Dup\ un du[ rapid, dup\ ce
mi-am schimbat hainele [i dup\ cruciala `nt`lnire cu o periu]\ de
din]i, am fost gata s\-mi `ncep programul.
A[teptam cu ner\bdare s-o `nt`lnesc pe doamna El]`n, pe care
avusesem pl\cerea s-o cunosc la Tokyo `n vara anterioar\. Naina
lucrase ca inginer cosntructor la Ecaterinburg, unde so]ul ei fusese
[ef regional al Partidului Comunist. Avea un s\n\tos sim] al
umorului, iar noi am r`s tot drumul, `ntr-o zi cu apari]ii publice [i
mese private cu demnitari locali.
Aceast\ prim\ vizit\ `n Rusia avea scopul de a consolida
rela]iile dintre Bill [i pre[edintele El]`n ca s\ poat\ s\ abordeze `n
mod constructiv probleme precum cea a distrugerii arsenalului
nuclear al Uniunii Sovietice [i expansiunea NATO spre est. ~n timp
ce so]ii no[tri discutau la nivel `nalt, eu [i Naina am vizitat un spital proasp\t v\ruit `n cinstea vizitei noastre [i am vorbit despre sistemul de s\n\tate din ]\rile noastre. Cel din Rusia se deteriora din
cauza lipsei de sus]inere din partea guvernului care exista alt\dat\.
Doctorii pe care i-am `nt`lnit au fost curio[i s\ afle despre planurile
noastre de reform\ `n domeniul s\n\t\]ii. Ei au recunoscut `nalta
calitate a medicinei americane, dar au criticat e[ecul nostru `n a
asigura s\n\tatea tuturor. {i ei `mp\rt\[eau ]elul nostru de a avea
asigurare medical\ pentru to]i, dar aveau greut\]i `n a-l realiza.
~n cele din urm\, seara m-am `nt`lnit cu Bill. Familia El]`n a
oferit un dineu oficial care a `nceput `ntr-o not\ primitoare `n
Sala Sf`ntul Vladimir, de cur`nd renovat\, [i a continuat cu o cin\
`n Sala Fa]etelor, o camer\ cu multe oglinzi [i una dintre cele mai
frumoase pe care am v\zut-o `n c\l\toriile mele `n lume. Am stat la
mas\ l`ng\ pre[edintele El]`n, al\turi de care nu mai fusesem `ntr-o
vizit\ de amploare. A vorbit cu verv\ despre m`ncare [i vin, spun`ndu-mi cu toat\ seriozitatea c\ vinul ro[u i-a protejat pe marinarii ru[i de pe submarinele nucleare de efectele malefice ale
stron]iului 90. ~ntotdeauna mi-a pl\cut vinul ro[u.
Istorie trqitq
307
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 308
Istorie trqitq
308
flori `n memoria a aproximativ trei sute de mii de oameni care fuseser\ uci[i de poli]ia secret\ stalinist\. Vizita la un spital care trata
copii cu forme de cancer provocate de evenimentele de la Cernob`l
mi-a dezv\luit dureros `ncercarea Uniunii Sovietice de a camufla
accidentul de la centrala nuclear\ [i poten]ialele pericole ale puterii
nucleare, inclusiv ale prolifer\rii armelor nucleare.
Singurul eveniment luminos a fost magnificul spectacol cu
Carmina Burana, o adaptare pentru balet prezentat\ la Marea Oper\
de Stat. Chelsea [i eu am stat pe marginea scaunelor privind cu
nespus\ `nc`ntare. ~n anii care au urmat vizitei noastre, Republica
Belarus nu a avut o via]\ prea bun\, fiind din nou guvernat\ de un
regim autoritar al fo[tilor comuni[ti sovietici care ignor\ libertatea
presei [i drepturile omului.
Pe 20 ianuarie 1994, la aniversarea unui an a administra]iei,
Janet Reno a anun]at numirea lui Robert Fiske `n func]ia de procuror
special. Fiske era republican [i foarte apreciat ca judec\tor competent
[i corect, cu experien]\ `n domeniul procuraturii. Pre[edintele Ford `l
numise procuror al Statelor Unite pentru districtul de sud din New
York [i `[i men]inuse aceast\ func]ie [i `n timpul pre[edin]iei Carter.
Acum lucra pentru o firm\ de avocatur\ din New York. Fiske a
promis s\ realizeze o investiga]ie rapid\ [i impar]ial\ [i [i-a p\r\sit
locul de munc\ pentru a-[i putea dedica tot timpul [i energia termin\rii cercet\rilor. Dac\ ar fi fost l\sat s\-[i fac\ treaba, grijile mele,
ale lui Bernie, David [i Bill s-ar fi dovedit nefondate.
C`teva zile mai t`rziu, pre[edintele a prezentat discursul c\tre
na]iune, plin de elan [i speran]\. La o obiec]ie a lui David Gergen,
Bill a ad\ugat c`teva remarce legate de reforma s\n\t\]ii, `ntr-un
mod oarecum teatral: a ar\tat cu un stilou spre podium, promi]`nd
s\ resping\ prin veto orice lege legat\ de s\n\tate care nu ar propune o asiguare pentru to]i cet\]enii. Gergen, care lucrase [i sub
administra]iile Nixon, Ford [i Reagan, era `ngrijorat c\ gestul fusese prea agresiv. M-am al\turat celor care alc\tuiau discursurile [i
consilierilor politici care credeau c\ va fi un semnal vizual eficient
309
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 310
Istorie trqitq
310
311
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 312
312
~n aceea[i zi, Roger Ailes, atunci pre[edinte al CNBC [i acum director la Fox, a acuzat pre[edin]ia de mu[amalizare `n afacerea Whitewater care include fraud\ cu terenurile, contribu]ii ilegale, abuz
de putere ascunderea unei sinucideri posibil\ crim\.
Apoi, la mijlocul lui martie, Webb Hubbell a demisionat pe
nea[teptate din Departamentul de Justi]ie. Articolele ziarelor scriau
c\ firma Rose pl\nuia s\ depun\ o pl`ngere `mpotriva lui cu Asocia]ia Baroului din Arkansas pentru completarea unor poli]e
dubioase, inclusiv plata exagerat\ impus\ clien]ilor [i supradimensionarea nivelului cheltuielilor sale. Declara]iile erau destul
de serioase pentru a-i compromite pozi]ia. Eu `ns\ m\ obi[nuisem
s\ dau peste acuza]ii nefondate, a[a c\ am socotit c\ [i Webb a
fost acuzat pe nedrept. L-am `nt`lnit la etajul al treilea al Casei
Albe, `n Solarium, pentru a-l `ntreba ce se `nt`mpl\. Webb mi-a
spus c\ a intrat `ntr-o disput\ cu c`]iva dintre fo[tii no[tri
parteneri privind costurile unei nerespect\ri de contract pe care le
preluase, pe baz\ de contingen]\, pentru socrul s\u, Seth Ward.
Webb pierduse procesul, iar Seth a refuzat s\ pl\teasc\ costurile.
Cunosc`ndu-l pe Seth, trebuie s\ admit c\ p\rea plauzibil. Webb
mi-a spus c\ lucra la rezolvarea problemei cu partenerii lui de la
Rose [i m-a asigurat c\ disputa se va rezolva. L-am crezut [i l-am
`ntrebat ce pot s\ fac s\-l ajut. Mi-a spus c\ a pus oameni care s\
cerceteze [i c\ era `ncrez\tor c\ va fi bine p`n\ c`nd se va spulbera aceast\ ne`n]elegere.
Investiga]iile `n leg\tur\ cu Whitewater [i c\ut\rile presei erau
acum conduse de Echipa de r\spuns la Whitewater pe care Mack,
Maggie [i al]i membri ai personalului superior o doriser\ organizat\ pentru a `ncepe s\ centralizeze toat\ discu]ia problemei.
Au existat patru motive pentru care am creat aceast\ echip\
numit\ `n glum\ Mae[tri dezastrului, condus\ de Harold Ickes.
Mai `nt`i, am vrut ca ei s\ se centreze asupra muncii importante a
administra]iei. ~n al doilea r`nd, dac\ o problem\ prive[te pe toat\
lumea, nimeni nu mai e responsabil de ea. ~n al treilea r`nd, echipa
Istorie trqitq
313
lui Fiske trimitea at`t de multe cita]ii, `nc`t trebuia s\ avem un sistem organizat pentru a studia dosarele [i a furniza r\spunsurile. {i,
`n cele din urm\, dac\ membrii personalului vorbeau despre Whitewater cu Bill, sau cu mine, sau `ntre ei, deveneau mai vulnerabili la
depozi]iile lungi, la taxele legale [i la temerile generale.
Am fost `ngrijorat\ mai ales pentru membrii echipei mele
Maggie Williams, Lisa Caputo, Capricia Marshall [i al]ii care au
muncit din greu [i au fost r\spl\ti]i cu cita]ii [i pl\]i legale ustur\toare. O dat\ ce Maggie a fost prins\ `n investiga]ie, n-am putut
s\-i cer sfatul sau s\-i aduc vreo alinare. E doar meritul for]ei sale
personale [i a t\riei suflete[ti a tuturor celor care lucreaz\ pentru
mine c\ nimeni nu s-a pl`ns sau nu a evitat greut\]ile cu care a trebuit s\ se confrunte.
David Kendall a devenit principala mea leg\tur\ cu lumea de
afar\ [i l-am considerat ca pe un dar de la Dumnezeu. ~nc\ de la
`nceput, m-a sf\tuit s\ nu citesc articolele din ziar [i s\ nu m\ uit la
reportajele de la televizor privind investiga]iile sau orice alt scandal legat de asta. Oamenii din echip\ `mi f\ceau o revist\ a presei
cu lucrurile pe care trebuia s\ le cunosc dac\ a[ fi fost interogat\ de
mass-media. David m-a sf\tuit s\ nu `ncerc s\ aflu mai mult.
E slujba mea, a spus el. Unul dintre motivele pentru care `]i
angajezi avoca]i este c\ ei trebuie s\-[i fac\ griji pentru tine.
Bine`n]eles c\ David citea totul [i se `ngrijora obsesiv g`ndindu-se la ce va urma. Eu `ns\mi s`nt o personalitate obsesiv\, iar
aceste instruc]iuni erau greu de urmat. Dar am `nv\]at s\-l las pe
David s\ fac\ selec]ia.
La fiecare c`teva zile, Maggie `[i v`ra capul `n biroul meu [i
spunea: David Kendall vrea s\ vorbeasc\ cu tine. C`nd intra, ea
p\r\sea camera. La fiecare `nt`lnire, David continua s\ depene
povestea lui Jim McDougal [i a afacerilor lui personale [i financiare [i am avut de aflat ceva de fiecare dat\.
Am `ncercat s\-mi explic singur\ noile informa]ii. Vorbeam cu
Bill doar c`nd ap\rea o situa]ie critic\. Am `ncercat s\-l cru] ca s\
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 314
314
Istorie trqitq
315
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 316
Istorie trqitq
316
317
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 318
318
Istorie trqitq
319
conven]ii, iar mai t`rziu `i spusese unui soldat c\ voia s\ fie ,,prietena guvernatorului.
La o conven]ie a Comitetului Conservator de Ac]iune Politic\
]inut\ `n luna februarie, Paula Corbin Jones a ]inut o conferin]\ de
pres\ [i p\rea s\ se identifice cu Paula din articol. Cliff Jackson,
care `ncerca s\ c`[tige bani pentru fondul Troopergate Whistleblower, a prezentat-o presei. Ea a spus c\ vrea s\ i se reabiliteze
numele. Dar, `n loc s\ nege cele spuse `n Spectator, l-a acuzat pe
Bill Clinton de h\r]uire sexual\, spun`nd c\ i-a f\cut avansuri
nedorite. La `nceput, presa de opinie nu a ]inut cont de spusele lui
Jones, deoarece credibilitatea ei era pus\ la `ndoial\ de asocierea cu
Jackson [i cu solda]ii nemul]umi]i. Ne a[teptam ca aceast\ poveste
s\ se sting\, ca [i celelalte scandaluri mincinoase.
Dar la 6 mai 1994, cu dou\ zile `nainte ca termenul de prescrip]ie s\ expire, Paula Jones a depus o pl`ngere civil\ `mpotriva
pre[edintelui Statelor Unite, cer`ndu-i suma de 700 000 de dolari
pentru pagube morale. Cineva ridica miza `n acest joc. Ea s-a mutat
din paginile ziarelor `n tribunal.
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 320
Istorie trqitq
321
ZIUA Z
dintre americanii care aveau deja asigurare medical\ [i erau `ngrijora]i c\ ar putea r\m`ne f\r\ ea.
Pentru Dineul Gridiron, Bill [i cu mine am hot\r`t s\ punem `n
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 322
322
Istorie trqitq
323
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 324
324
Istorie trqitq
325
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 326
326
senatori. Invitat\ s\ r\spund la `ntreb\rile legate de planul administra]iei, distribuisem o bro[ur\ care s\ fac\ un rezumat a ceea ce
propuseser\m. Senatorul Ted Kennedy, unul dintre adev\ra]ii
exper]i din Senat `n domeniul s\n\t\]ii [i `n multe alte probleme, se
l\sa cu scaunul pe spate c`nd asculta `ntreb\rile puse r`nd pe r`nd
de colegii lui. ~n cele din urm\, picioarele din fa]\ ale scaunului s\u
au lovit podeaua, iar el a izbucnit:
Dac\ arunca]i o privire la pagina treizeci [i patru a materialului prezentat `n rezumat, ve]i g\si r\spunsul la `ntrebare.
El cuno[tea din memorie fiecare detaliu inclusiv num\rul
paginii.
Chiar unul dintre sus]in\torii no[tri a creat probleme. Una dintre cele mai importante organiza]ii `n campania pentru reform\ a
fost Asocia]ia American\ a Pensionarilor (AARP). Influentul lobby
al cet\]enilor de v`rst\ `naintat\ a `nceput s\ lanseze reclame `n
martie 1994, cer`nd Congresului s\ voteze o lege a s\n\t\]ii care
avea s\ cear\ asigurare pentru acoperirea re]etelor. AARP era ferm\
`n privin]a prescrierii de medicamente exact `n aceea[i m\sur\ `n
care eram [i eu. Cu toate c\ AARP inten]iona s\ ne ajute, felul lor
de a face publicitate avea un efect distructiv, deoarece `i f\cea pe
oameni s\ cread\ c\ planul nostru nu con]inea un amendament pentru re]ete ceea ce nu era adev\rat.
Am muncit din greu pentru a men]ine `mpreun\ for]ele favorabile reformei. Dar puteam ob]ine doar cincisprezece milioane de
dolari pentru o campanie de informare public\ [i pentru a recruta
oameni care s\ vorbeasc\ despre planul nostru `n toat\ ]ara. Eram
cu des\v`r[ire cople[i]i de num\rul mare al celor care ni se opuneau
[i care, dup\ calcule estimative, au investit cel pu]in trei sute de
milioane de dolari `n campania lor `mpotriva reformei.
Distorsiunile produse de industria asigur\rilor au fost at`t de
eficiente, `nc`t mul]i americani nu au `n]eles c\ elementele-cheie
ale reformei, pe care, de altfel, o sus]ineau, erau, de fapt, `n planul
Clinton. Un articol din The Wall Street Journal din 10 martie 1994
Istorie trqitq
327
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 328
Istorie trqitq
328
329
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 330
330
Pr`nzul a fost servit sub un cort enorm de p`nz\ alb\. Mandela s-a
ridicat pentru a se adresa oaspe]ilor. ~mi place foarte mult s\-l aud
vorbind `n stilul acela lent, demn, care e `n acela[i timp oficial [i viu,
plin de umor de bun\ calitate. A spus formulele conven]ionale de
bun venit. Apoi a spus ceva ce m-a umplut de team\ [i de respect:
de[i era foarte bucuros s\ g\zduiasc\ at`t de mul]i demnitari, era [i
mai bucuros s\ fie al\turi de trei dintre cei care l-au ]inut `n `nchisoarea din Insula Robben [i care l-au tratat cu respect `n timpul
deten]iei. El i-a rugat s\ se ridice ca s\-i poat\ prezenta mul]imii.
Spiritul s\u generos era stimulator [i `n acela[i timp modest.
Luni de zile fusesem preocupat\ de ostilit\]ile de la Washington, de
atacurile r\u inten]ionate legate de Whitewater, Vince Foster [i oficiul de c\l\torii. Dar iat\-l pe Mandela care f\cea onorurile pentru
cei trei b\rba]i care-l ]inuser\ prizonier.
C`nd am ajuns s\-l cunosc mai bine pe Mandela, mi-a explicat c\
`n tinere]e avea un spirit vulcanic. ~n `nchisoare a `nv\]at s\-[i controleze emo]iile pentru a supravie]ui. ~n anii de deten]ie a avut timpul
[i motiva]ia necesare pentru a face o introspec]ie ad`nc\ [i a-[i `nfr`nge frica interioar\. Mi-a reamintit c\ recuno[tin]a [i iertarea, care adesea rezult\ din durere [i suferin]\, cer o disciplin\ extraordinar\. ~n
ziua `n care deten]ia lui a luat sf`r[it, `mi povestea el, ,,c`nd am ie[it pe
u[\ spre poarta care m\ ducea spre libertate, [tiam c\, dac\ nu-mi voi
l\sa `n urm\ am\r\ciunea [i ura, a[ fi ca [i r\mas `n `nchisoare.
Medit`nd `nc\ la exemplul lui Mandela `n noaptea `n care m-am
`ntors din Africa de Sud, m-am al\turat altor cinci foste Prime
Doamne la Gala de la National Garden. Am fost pre[edinta de
onoare a evenimentului la Gr\dina Botanic\ a Statelor Unite pentru
a ajuta la colectarea de fonduri pentru construirea unei noi gr\dini, o
amintire vie pe Mall, dedicat\ Primelor Doamne din epoca modern\
[i onor`ndu-le contribu]ia la binele na]iunii.
Am fost `nc`ntat\ c\ Lady Bird Johnson a putut s\ vin\. Am
corespondat, `n timpul [ederii mele la Casa Alb\, iar ea a fost un
corespondent care m-a lini[tit [i m-a sus]inut. Am admirat t\ria ei
Istorie trqitq
331
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 332
332
Istorie trqitq
333
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 334
334
Istorie trqitq
335
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 336
336
Istorie trqitq
337
Una dintre primele provoc\ri preziden]iale a devenit promisiunea f\cut\ `n timpul campaniei de a-i l\sa pe homosexuali [i pe
lesbiene s\ satisfac\ serviciul militar, at`ta timp c`t orientarea lor
sexual\ nu compromitea `n nici un fel performan]ele [i coeziunea
unit\]ilor. Am fost de acord cu pozi]ia de bun sim] c\ disciplina [i
codul militar ar trebui s\ fie foarte strict [i categoric `mpotriva
comportamentului, nu a orient\rii sexuale. Problema a ap\rut `n
1993 [i a devenit c`mpul de lupt\ `ntre convingeri ferm opuse. Cei
care sus]ineau c\ homosexualii serviser\ cu distinc]ie `n fiecare
r\zboi din istoria noastr\ [i c\ trebuia s\ li se permit\ s\ fac\ acest
lucru se aflau `n net\ minoritate printre membrii for]elor armate [i
ai Congresului. Opinia public\ era mai clar `mp\r]it\, dar, cum se
`nt`mpl\ adesea, cei care se opuneau schimb\rii erau mai fermi [i
se f\ceau mai clar auzi]i dec`t cei care erau pentru. M-a deranjat
ipocrizia. Cu doar trei ani `n urm\, `n timpul R\zboiului din Golf,
solda]ii cunoscu]i ca homosexuali at`t b\rba]i, c`t [i femei au
fost trimi[i la lupt\ pentru c\ se [tia c\ ]ara avea nevoie de ei pentru
a-[i `ndeplini misiunea. Dup\ ce r\zboiul s-a sf`r[it, c`nd presta]ia
lor nu a mai fost de folos, au fost `nl\tura]i din cauza orient\rii lor
sexuale, ceea ce mi se p\rea inadmisibil.
Bill [tia c\ o atare atitudine nu aducea capital politic, dar `l deranja c\ nu putea s\-l coving\ pe [eful de Stat Major s\ accepte
realitatea c\ homosexualii [i lesbienele au servit, servesc [i vor
servi `n armat\ [i s\ determine o schimbare de viziune care ar
m\ri standardele de bun\ comportare pentru to]i. Dup\ ce at`t
Camera, c`t [i Senatul [i-au exprimat opozi]ia prin veto, Bill a convenit un compromis: Nu `ntreba, nu spune. Conform acestei
politici, unui superior i se interzice s\-l `ntrebe pe un soldat dac\
este sau nu homosexual. Dac\ `ntrebarea e pus\, nu exist\ obliga]ia
de a r\spunde. Dar aceast\ politic\ n-a func]ionat. Cei suspecta]i a
fi homosexuali s`nt `nc\ b\tu]i sau h\r]ui]i, iar num\rul celor
respin[i de la `nrolare pentru aceast\ problem\ a crescut, de fapt.
~n anul 2000, cel mai apropiat aliat al nostru, Marea Britanie, [i-a
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 338
338
Istorie trqitq
339
ma[ini [i camioane, era tat\l lui Bill, William Blythe. Bill a fost
emo]ionat s\ aud\ toate acestea despre tat\l lui [i s-a sim]it legat de
acel soldat [i de tat\l pe care nu apucase s\ `l cunoasc\ de
vreme ce `ncerca s\ exprime recuno[tin]a genera]iei noastre pentru
tot ceea ce el [i alte milioane de oameni au f\cut pentru na]iunea
noastr\ [i pentru lume.
C\l\toria aceea a fost emo]ionant\ [i pentru mine. Voiam ca
pre[edin]ia lui Bill s\ fie `ncunuat\ de succes nu doar pentru c\ el
era so]ul meu [i `l iubeam, ci [i pentru c\ `mi iubeam ]ara [i credeam c\ el este omul potrivit s-o conduc\ la sf`r[itul secolului XX.
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 340
Istorie trqitq
PAUZA DE LA MIJLOCUL
MANDATULUI
Aretha Franklin a ]inut un concert `n Rose Garden `ntr-o noapte
de neuitat, `n iunie, ca parte a seriei de spectacole date de Casa
Alb\, ulterior televizate. Ea s-a plimbat ca o regin\ printre mesele
invi]atilor, care o priveau extazia]i c`nd c`nta din repertoriul gospel
[i soul `mpreun\ cu c`nt\re]ul Lou Rowls. Apoi a trecut la melodii
de spectacol [i s-a aplecat spre Bill, care se leg\na `n scaun [i c`nta:
Z`mbe[te, ce rost are s\ pl`ngi...
Zece zile mai t`rziu, Robert Fiske a prezentat rezultatele preliminarii ale investiga]iei rapide f\cute `n cazul Whitewater: mai
`nt`i, nimeni din Casa Alb\ sub administra]ia Clinton sau din
Departamentul de Trezorerie nu a `ncercat s\ influen]eze ancheta
RTC. ~n al doilea r`nd, Fiske a ajuns la aceea[i p\rere cu FBI-ul [i
cu poli]ia, c\ moartea lui Vince Foster a fost o sinucidere. A ajuns
apoi la concluzia c\ nu exista nici o dovad\ c\ sinuciderea lui avea
vreo leg\tur\ cu Whitewater.
Spre disperarea multor republicani de dreapta, care alimentaser\ pe fa]\ specula]iile despre moartea lui Vince, Fiske nu a
f\cut nici o acuza]ie. C`]iva comentatori conservatori [i membri ai
Congresului, cum era senatorul republican de Carolina de Nord,
Lauch Faircloth, au vrut s\-l `ndep\rteze pe Fiske. Ironia sor]ii, `n
ziua `n care rezultatele lui Fiske au fost f\cute publice, so]ul meu i-a
341
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 342
342
Istorie trqitq
343
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 344
344
Istorie trqitq
345
{i, dup\ cum au scris Broder [i Johnson `n cartea lor The System,
generosul sponsor din spatele grupului nu era altul dec`t singuraticul, dar tot mai activul Richard Mellon Scaife, miliardarul cu
orient\ri de dreapta care finan]a [i Proiectul Arkansas.
C`nd ne-am `ntors la Washington dup\ c\l\toria cu autobuzul,
am continuat s\ `ncerc\m s\ ajungem la un compromis cu republicanii din Congres, privitor la anumite aspecte ale reformei. L-am
admirat pe senatorul John Chafee de Rhode Island pentru verticalitatea principiilor sale [i pentru stilul lui decent; fusese sus]in\tor al
reformei `nc\ de la apari]ie [i un pledant pentru acoperire universal\. Senatorul Chafee lucrase cu colegii lui republicani la dezvoltarea propriei propuneri [i spera c\, `mbin`nd planul lui cu al
nostru, va aduna suficien]i partizani din ambele tabere pentru a
putea aproba legea. Chafee a f\cut eforturi eroice de a construi o
punte peste pr\pastia dintre republicani [i democra]i, men]in`ndu-[i
efortul chiar c`nd a devenit singurul republican care lupta `nc\ pentru reform\. ~n cele din urm\, [i el [i-a abandonat cauza. F\r\ singurul suporter republican, reforma pentru s\n\tate era ca un pacient
pe moarte c\ruia i se d\dea ultima `mp\rt\[anie.
Chiar [i a[a, am f\cut un ultim efort de a-i aduce pe republicani
la un compromis. Senatorul Kennedy l-a presat pe Chafee `nc\ o
dat\, `ns\ f\r\ nici un rezultat. La o `nt`lnire fierbinte de la Casa
Alb\, c`]iva dintre consilierii lui Bill sus]ineau c\ trebuia s\ se
adreseze public na]iunii [i s\-i explice cum conducerea republican\
`ncercase s\ discrediteze reforma. Putea vorbi despre `ncerc\rile lui
de a realiza un consens [i putea `ntreba de ce Dole, Gingrich [i al]ii
nu erau dornici s\ vin\ la masa tratativelor. Mesajul lui ar fi fost o
provocare preziden]ial\ la adresa Congresului, care s\ rezolve problema. Alt grup argumenta vehement c\ era mai prudent s\ lase
legea la o parte, f\r\ a se mai face caz. ~nainte de alegeri, credeau c\
nu aveam nevoie de alt\ controvers\ [i `[i f\ceau griji c\ interven]ia
pre[edintelui ar atrage [i mai mult aten]ia asupra e[ecului politic.
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 346
346
Istorie trqitq
347
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 348
348
Istorie trqitq
349
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 350
350
Istorie trqitq
351
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 352
352
Istorie trqitq
353
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 354
354
de lider. Transmitea o combina]ie unic\ de bl`nde]e [i putere. Discursul lui era nuan]at, marcat de folosirea lui sir [i maam. Totu[i,
z`mbetul prezent `ntotdeauna pe buze [i purtarea moderat\ `i accentuau demnitatea [i puterea. Era un supravie]uitor care inten]iona s\
g\seasc\ un loc pentru na]iunea lui `ntr-o conjunctur\ geopolitic\
primejdioas\.
Partenera lui de via]a, regina Noor, fost\ Lisa Najeeb Halaby,
e de origine american\ [i a absolvit la Princetown. Tat\l ei, fostul
pre[edinte al Liniilor Aeriene Pan American, avea descenden]\
siriano-libanez\, iar mama ei era suedez\. Noor era licen]iat\ `n
arhitectur\ [i planificare urbanistic\ [i lucra ca director de planific\ri pentru Liniile Aeriene Regale Iordaniene c`nd l-a `nt`lnit pe
rege, s-a `ndr\gostit de el [i s-au c\s\torit. Str\lucea de m`ndrie [i
de afec]iune c`nd era `n prezen]a lui [i a copiilor, r`z`nd cu u[urin]\
[i adesea `mpreun\ cu ei. A devenit ad`nc implicat\ `n dezvoltarea
educa]ional\ [i economic\ a ]\rii ei de adop]ie [i i-a reprezentat
pozi]ia [i aspira]iile `n America [i `n `ntreaga lume. Cu inteligen]a
[i farmecul ei [i cu sprijinul so]ului, ea `[i `ndrepta ]ara spre modernizarea abord\rii problemelor femeilor [i ale copiilor. Bill [i cu
mine a[teptam cu ner\bdare s\ ne petrecem timpul `n particular,
`mpreun\ cu regele [i regina.
~n acea str\lucitoare [i fierbinte amiaz\ din Marele Rift, Noor,
`mbr\cat\ `n turcoaz, frumoas\ ca un top model, era vizibil
`nc`ntat\ de implicarea ei `n procesul de pace. Din coinciden]\, purtam [i eu ceva turcoaz, ceea ce a provocat o remarc\ din partea
unei femei din mul]ime: Acum [tim c\ turcoazul este culoarea
p\cii. Dup\ ceremonie, Bill [i cu mine am mers cu ma[ina `mpreun\ cu regele [i regina la casa lor de vacan]\ din Aqaba, pe
]\rmul M\rii Ro[ii. Noor m-a surprins celebr`ndu-mi ziua de
na[tere cu un al doilea tort, av`nd `n v`rf lum`n\ri pe care nu am
putut s\ le sting. Regele s-a oferit, `n glum\, s\-mi sar\ `n ajutor.
N-a avut mai mult succes dec`t mine. Cu o str\lucire `n ochi, regele
a spus: Uneori nici chiar ordinele regelui nu s`nt luate `n seam\.
Istorie trqitq
355
M\ g`ndesc adesea la acea dup\-amiaz\ perfect\ c`nd speran]a pentru pace era at`t de mare.
Mai t`rziu `n acea zi, Bill a devenit primul pre[edinte american
care se adresa unei sesiuni reunite a parlamentului iordanian, `n
capitala Amman. Zborul cu avionul `ncepea s\-[i spun\ cuv`ntul,
iar petrecerea de adio a fost extenuant\. Am stat `n sal\ privindu-l
pe Bill cum vorbe[te, `n timp ce to]i cei din jurul meu, lideri ai personalului de la Casa Alb\ [i oficiali ai cabinetului `ncepeau s\ se
lase pe spate deoarece, r`nd pe r`nd, pierdeau b\t\lia cu somnul.
Am continuat s\-mi `nfig unghiile `n palm\ [i s\-mi ciupesc bra]ele
un truc pe care l-am `nv\]at de la agen]ii mei din Serviciul Secret.
Pentru a doua oar\ am luat masa cu regele [i regina, o cin\ privat\
la re[edin]a lor oficial\. Nu era un palat `n adev\ratul sens al
cuv`ntului, ci, mai degrab\, o cas\ mare [i confortabil\, mobilat\
modest, dar cu mult bun-gust. Eram patru [i am m`ncat la o mas\
rotund\ din col]ul unei camere calde [i primitoare. Ne-am petrecut
noaptea `n palatul al-Hashimiya, o cas\ regal\ modern\ pentru
oaspe]i, situat\ pe un deal din nordul ora[ului cu o priveli[te splendid\ spre dealurile inundate de soare [i spre minaretele din de[erticul regat ha[emit.
Din Iordania am mers `n Israel, unde Leah Rabin avea preg\tit
un al treilea tort pentru ziua mea de na[tere, iar Bill a rostit un alt
discurs istoric de data aceasta `n fa]a Knessetului la Ierusalim. ~n
drum spre cas\, am avut sentimentul c\ Israelul era cu un pas mai
aproape de securitate [i pace.
Aceast\ vizit\ a fixat mai clar obiectivele lui Bill `n politica
extern\. Pe l`ng\ rolul s\u esen]ial `n reducerea tensiunilor din
Orientul Mijlociu, el se concentra acum pe lungile decenii de conflicte din Irlanda de Nord. {i, dup\ un an foarte greu de diploma]ie
[i debarcarea trupelor americane `n Haiti, `n cele din urm\ junta
militar\ a fost de acord s\ cedeze [i s\ recunoasc\ puterea
pre[edintelui ales, Jean-Bertrand Aristide. Departe de privirile
publicului [i ale presei, criza nuclear\ din Coreea de Nord fusese
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 356
356
Istorie trqitq
357
Apoi, pe 29 octombrie, eram la o `ntrunire electoral\ cu senatorul Dianne Feinstein la San Francisco, c`nd Serviciul Secret m-a
condus `ntr-o mic\ sal\ al\turat\. George Rogers mi-a spus c\
pre[edintele era la telefon [i c\ voia s\ vorbeasc\ cu mine.
Nu vreau s\-]i faci griji, mi-a spus Bill, dar voiam s\-]i spun
c\ cineva a tras spre Casa Alb\.
Un om cu o hain\ de ploaie se plimba pe l`ng\ gardul din Pennsylvania Avenue, c`nd deodat\ a scos o arm\ semiautomat\ de sub
hain\ [i a deschis focul. C`]iva trec\tori l-au imobilizat `nainte de
a-[i re`nc\rca pu[ca [i, `n mod miraculos, nimeni nu a fost r\nit.
Era o zi de s`mb\t\ [i Chelsea era `n casa unei prietene, `n timp ce
Bill era sus [i se uita la un meci de fotbal. Nu au fost niciodat\ `n
pericol fizic, dar era deconcertant s\ afli c\, `nainte de a `ncepe s\
trag\, omul cu arma v\zuse pe terenurile de l`ng\ Casa Alb\ un om
`nalt, grizonat, care de la distan]\ sem\na cu pre[edintele. Agresorul era un m`nuitor nu foarte priceput al armei, care `l amenin]ase
pe un senator pentru c\ era furios din cauza legii Brady [i a interzicerii armelor. Cu o lun\ mai devreme, noua lege `l `mpiedicase
s\-[i cumpere un pistol. C`nd m-am `ntors la Casa Alb\ am cercetat-o atent [i totul p\rea normal, cu excep]ia c`torva g\uri l\sate
de gloan]e `n fa]ada din Aripa de Vest.
Mai t`rziu `n acea zi, Bill [i cu mine am stat de vorb\ cu Dick
Morris la telefon `n biroul meu de l`ng\ dormitorul din Casa Alb\.
El analizase datele sondajelor pe care le adunase [i ne-a spus c\
vom pierde decisiv at`t `n Camer\, c`t [i `n Senat.
Am primit ve[tile proaste care `mi confirmau intui]iile. {i Bill
credea `n evaluarea lui Morris. El a f\cut singurul lucru pe care-l credea folositor `n condi]iile date [i anume s\ conduc\ [i mai sus]inut
campania. ~n s\pt\m`na aceea a colindat ]ara, ajung`nd `n Detroit,
Duluth [i `n alte locuri din vest [i din est. Nu a contat prea mult.
Mi-am `nceput programul `n ziua alegerilor ca `ntr-o zi oarecare.
Am salutat-o pe Eva Ahtisaari, Prima Doamn\ a Finlandei, [i pe Tipper Gore. M-am `nt`lnit cu Marike de Clerk, fosta Prim\ Doamn\ a
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 358
358
Istorie trqitq
359
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 360
Istorie trqitq
361
Nu [tii niciodat\ c`t e de tare p`n\ c`nd n-o pui `n ap\ fierbinte.
Era timpul s\ discut din nou cu Eleanor.
Adesea glumeam `n discursurile mele c\ aveam conversa]ii imaginare cu doamna Roosevelt pentru a-i cere sfatul `n diferite probleme. E, de fapt, un exerci]iu mintal folositor `n analizarea
problemelor, dac\ alegi persoana potrivit\ pe care s-o vizualizezi.
CONVERSA}II CU ELEANOR
dintre cele mai dificile din toat\ perioada c`t am stat la Casa Alb\. ~n
be]e `n roate.
mele actuale? Nu prea multe, cred. Dup\ p\rerea ei, nu avea sens s\
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 362
Istorie trqitq
362
363
Prieteni din ]ar\ [i de peste hotare au sunat s\ vad\ dac\ `mi era
ce tat\l lui fusese trimis pe frontul rusesc. Uwe mi-a ar\tat pe hart\
1 Camera h\r]ilor.
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 364
364
Istorie trqitq
365
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 366
366
p\rin]i buni, c\ sprijinul financiar [i social pentru familiile cu probleme, inclusiv s\r\cia, trebuia s\ fie un prim pas, `nainte ca noi s\
le abandon\m [i s\ le lu\m copiii. Doar c`nd copiii s`nt `n pericol
din cauza abuzurilor ori neglija]i, guvernul ar trebui s\ intervin\,
s\-i apere [i s\-i mute `n locuin]e alternative, departe de cas\.
~ntr-un discurs `n fa]a femeilor din New York, pe 30 noiembrie
1994, i-am criticat pe Gingrich [i echipa lui republican\ pentru promovarea legisla]iei care-i pedepsea pe copii pentru acte pe care nu
le puteau controla. Am spus c\ remarcele lui despre orfani erau
absurde [i incredibile. Ironia sor]ii, am g`ndit: `n campania din
1992, republicanii m\ etichetaser\ ca antifamilie deoarece am
sprijinit luarea copiilor neglija]i [i r\u trata]i de l`ng\ p\rin]ii care
nu puteau sau nu voiau s\ aib\ grij\ de ei. Acum republicanii propuneau `ndep\rtarea copiilor de p\rin]ii lor pur [i simplu pentru c\
erau n\scu]i `n afara c\sniciei sau din mame s\race.
C`teva zile mai t`rziu, Gingrich a ap\rut `n NBC la emisiunea
Meet the Press [i mi-a replicat:
I-a[ cere s\ mearg\ la Blockbuster [i s\ `nchirieze filmul lui
Mickey Rooney despre Boys Town [un orfelinat]... Nu-i `n]eleg pe
liberalii care tr\iesc `n enclave ale siguran]ei [i care spun: O, ar fi
un lucru teribil. Uita]i-v\ la familia lui Norman Rockwell care s-a
destr\mat...
I-am r\spuns lui Gingrich printr-un lung articol din Newsweek.
Concluzia mea era: Acesta e un mare amestec al guvernului `n
via]a cet\]enilor, `n cel mai r\u mod.
Articolul din Newsweek a mai potolit dezbaterea despre orfelinate, dar atmosfera a devenit mai ciudat\ dup\ ce mama lui Gingrich,
crez`nd c\ nu e `n direct, i-a spus lui Connie Chung `ntr-un interviu
televizat c\ fiul ei m\ numea c\]ea c`nd vorbea despre mine.
M-am hot\r`t s\ ignor ultima rund\ de atacuri [i s\ `ncerc s\-l
abordez `n alt mod pe Gingrich: i-am trimis o not\ scris\ de m`n\,
invit`ndu-l pe el [i familia lui s\ fac\ un tur al Casei Albe. C`teva
s\pt\m`ni mai t`rziu, Gingrich, so]ia lui de atunci, Marianne, sora
Istorie trqitq
367
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 368
Istorie trqitq
368
2 Alc\tuind o via]\.
369
1 Alegerea.
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 370
Istorie trqitq
370
371
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 372
372
AICI NU SE VORBE{TE
LIMBAJUL T|CERII
~ntr-o dup\-amiaz\ rece de la sf`r[itul lunii martie 1995, mi-am
`nceput prima vizit\ de durat\ peste hotare, nefiind `nso]it\ de
pre[edinte. Patruzeci [i unu de pasageri au umplut avionul guvernamental [i au zburat de la Baza Andrews a For]elor Aeriene, pentru o vizit\ oficial\ de dou\sprezece zile `n cinci ]\ri din sudul
Asiei. Tovar\[ii mei de drum erau membri ai personalului Casei
Albe sau ai Departamentului de Stat, membri ai presei, agen]i ai
Serviciului Secret, Jan Piercy, prietena mea de la Wellesley [i
director executiv al B\ncii Mondiale a Statelor Unite, [i, mai presus de toate, Chelsea. Vizita noastr\ a coincis `n mod fericit cu
vacan]a [colar\ de prim\var\. Tocmai `mplinise cincisprezece ani [i
`ncepea s\ devin\ o t`n\r\ echilibrat\ [i matur\. Voiam s\ `mp\rt\[esc cu ea c`teva dintre ultimele aventuri ale copil\riei [i eram
curioas\ s\ v\d cum reac]ioneaz\ `n fa]a lumii extraordinare `n care
urma s\ intr\m, s-o v\d prin ochii ei, precum [i printr-ai mei.
Dup\ un zbor de [aptesprezece ore, am aterizat `n Islamabad,
Pakistan, seara t`rziu, pe o furtun\ cumplit\. Departamentul de Stat
`mi ceruse s\ vizitez subcontinentul pentru a eviden]ia implicarea
administra]iei `n regiune, deoarece nici pre[edintele [i nici
vicepre[edintele nu puteau face cur`nd o vizit\ `n zon\. Vizita mea
voia s\ demonstreze c\ aceast\ regiune strategic\ [i `n continu\
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 374
374
Istorie trqitq
375
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 376
376
Istorie trqitq
377
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 378
378
Istorie trqitq
379
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 380
380
Istorie trqitq
381
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 382
382
vorb\ cu o femeie care avea zece copii, cinci b\ie]i [i cinci fete. ~[i
trimisese b\ie]ii la [coala medie, dar fetele nu aveau unde s\
mearg\ deoarece nu puteau c\l\tori p`n\ la cea mai apropiat\
[coal\ medie sau nu o puteau frecventa. Voia o [coal\ medie `n
apropiere pentru fete. Vorbea foarte deschis despre controlul na[terii [i spunea c\, dac\ ar fi [tiut atunci ce [tie acum, n-ar fi avut
at`t de mul]i copii. Am fost `n vizit\ la o familie cu multe genera]ii,
numeroas\, chiar `n spatele [colii, cu copii [i animale alerg`nd prin
curte. Cei mai v`rstnici st\teau `n hamac [i priveau agita]ia creat\
de vizita noastr\, `n timp ce capul familiei m-a salutat cu c\ldur\ [i
mi-a ar\tat c`teva dintre locuin]ele cu o singur\ camer\, care aveau
locuri anume pentru dormit [i pentru mas\, pentru fiecare familie
`n parte. Activit\]ile comune aveau loc afar\, unde femeile se
adunau pentru a preg\ti m`ncarea [i a o g\ti. Dou\ fete i-au ar\tat
lui Chelsea cum se folose[te kohl-ul negru cu care `[i vopseau
ochii. Moda e o preocupare feminin\ universal\.
M-am g`ndit mult cum s\ ne `mbr\c\m pentru aceast\ vizit\.
Am vrut s\ ne sim]im lejer, iar sub ar[i]\ mi-au prins bine p\l\riile
[i hainele de bumbac pe care mi le `mpachetasem. Nu voiam s\-i
jignesc pe oamenii din comunit\]ile pe care le vizitam, dar eram
precaut\ `n a `mbr\]i[a obiceiurile care reflectau o cultur\ ce restric]iona via]a [i drepturile femeilor. ~n istoricul tur al Indiei [i Pakistanului f\cut de Jackie Kennedy `n 1962, ea a fost fotografiat\
purt`nd haine f\r\ m`neci [i fuste p`n\ la genunchi ca s\ nu mai
amintim de sari-ul care-i l\sa abdomenul dezvelit, ceea ce a provocat senza]ie la nivel interna]ional. Opinia public\ p\rea c\ devenise
[i mai conservatoare `n sudul Asiei. Am consultat exper]ii Departamentului de Stat, care ne-au oferit sugestii despre cum s\ ne purt\m `n ]\ri str\ine f\r\ s\ facem pe nimeni s\ se simt\ st`njenit sau
s\ ne jignim gazdele. Instruc]iunile pentru Asia de Sud ne avertizau
`mpotriva `ncruci[\rii picioarelor, a ar\tatului cu degetul, a lu\rii
mesei cu necurata m`n\ st`ng\ sau a contactului fizic cu persoane
de sex opus, inclusiv str`ngerea m`inii.
Istorie trqitq
383
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 384
384
indian\ de nealiniere [i dup\ str`nsele ei leg\turi cu Uniunea Sovietic\ `n timpul R\zboiului Rece. Voiam s\ v\d eu `ns\mi cea mai
mare democra]ie a lumii [i s\ aflu mai multe despre eforturile
f\cute pentru a stimula dezvoltarea [i drepturile femeilor. Am fost
emo]ionat\ g`ndindu-m\ ce voi vedea, cu toate c\ [tiam c\ timpul
va fi limitat.
~n prima zi am avut un program aglomerat care includea o
vizit\ la unul dintre orfelinatele Maicii Tereza, unde fetele
dep\[eau ca num\r b\ie]ii, pentru c\ familiile lor nu apreciau la
fel fiicele ca fii. Maica Tereza era `ntr-o c\l\torie `n str\in\tate,
dar sora Priscilla ne-a prezentat locul. Copila[ii, bine `ngriji]i,
`ntindeau m`nu]ele, iar Chelsea [i cu mine `i ridicam `n bra]e `n
timp ce sora Priscilla ne povestea despre fiecare dintre ei. Unele
feti]e fuseser\ abandonate `n strad\; cel mai adesea, erau l\sate la
orfelinate de mame care nu puteau s\ aib\ grij\ de ele sau spuneau c\ familia nu le dorea. Unii copii aveau picioare diforme
sau buze de iepure sau alte anomalii fizice [i fuseser\ abandona]i
de familiile prea s\race s\ le pl\teasc\ tratamentul medical.
Mul]i copii erau adopta]i de occidentali, cu toate c\ adop]ia `n
India `ncepea s\ devin\ un lucru obi[nuit. Sora Priscilla mi-a
spus c\, datorit\ vizitei mele, administra]ia local\ a pavat str\zile
pr\fuite, lucru pe care, r`z`nd, `l considera un mic miracol.
Am luat pr`nzul cu un grup de indience la Casa Roosevelt,
re[edin]a ambasadorului, iar cina cu pre[edintele Shanker Dayal
Sharma. ~n ziua urm\toare, trebuia s\ m\ `nt`lnesc cu prim-ministrul P.V. Narasimha Rao. Era important s\ fac acelea[i lucruri pe
care le f\cusem `n Pakistan, ca s\ nu jignesc pe nimeni, deoarece
[tiam c\ ambele ]\ri erau atente la aceste am\nunte.
Am fost de acord s\ ]in un discurs despre drepturile femeilor la
Funda]ia Rajiv Gandhi, dar aveam greut\]i `n a-l scrie. C\utam o
imagine clar\, care s\ exprime ce voiam s\ spun. La masa femeilor,
Meenakshi Gopinath, directoare la Lady Sri Ram College, un gimnaziu, mi-a prezentat o poezie scris\ de m`n\ de una dintre elevele
Istorie trqitq
385
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 386
Istorie trqitq
386
387
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 388
388
Cele mai vii amintiri ale mele despre India nu erau legate de Taj
Mahal, oric`t era de impresionant, ci de cele dou\ vizite f\cute `n
ora[ul Ahmadabad, `n statul Gujarat. Prima a fost la ashram-ul simplu al lui Mahatma Gandhi, unde el c\uta o retragere meditativ\
din str\dania zilnic\ de a crea o Indie independent\. Priva]iunile pe
care le v\zusem `n simplitatea vie]ii lui mi-au amintit de excesele
mele. Credin]a lui Gandhi `n rezisten]a non-violent\ la opresiune [i
`n nevoia de a organiza grupuri mari de opozi]ie `mpotriva politicii
guvernamentale a influen]at mi[carea american\ pentru drepturi
civile [i a fost decisiv\ `n campania lui Martin Luther King pentru
`ncetarea segrega]iei rasiale. ~n propria ]ar\, via]a lui Gandhi [i
principiile `ncrederii `n sine [i ale respingerii sistemului de cast\ au
inspirat o femeie remarcabil\, Ela Bhatt. Urm`nd exemplul lui
Gandhi, ea a fondat `n 1971 Self-Employed Womens Association
(SEWA). Liz Moynihan, extraordinara so]ie a senatorului Moynihan, m\ prezentase lui Bhatt [i m-a `ncurajat s\ fac un drum p`n\
la SEWA s\ v\d cu ochii mei ce poate face o femeie hot\r`t\.
At`t sindicat, c`t [i mi[care a femeilor, SEWA afirma c\ are
peste o sut\ cincizeci de mii de membre, inclusiv dintre cele mai
s\race, mai pu]in educate [i mai marginalizate femei din India.
Aceste femei se c\s\toriser\ printr-un aranjament [i tr\iau `n gospod\ria so]ilor, sub ochii aten]i ai soacrelor. Unele tr\iser\ `n purdah p`n\ la moartea so]ilor, aveau un handicap sau erau p\r\site [i
trebuiau s\-[i sprijine familiile; toate se zb\teau s\ supravie]uiasc\
de la o zi la alta. SEWA oferea `mprumuturi mici pentru a le putea
ajuta s\-[i c`[tige propriul venit [i oferea, `n acela[i timp, alfabetizare minim\ [i preg\tire pentru afaceri. Ela Bhatt mi-a ar\tat registrele mari ]inute `n biroul cu o singur\ camer\ de la SEWA, `n
care erau `nscrise `mprumuturile [i pl\]ile. Prin acest sistem de
microfinan]are, SEWA oferea un loc de munc\ pentru mii de
femei [i le schimba radical atitudinea fa]\ de rolul femeii.
Vestea vizitei mele s-a r\sp`ndit `n satele din Gujarat [i aproape
o mie de femei s-au adunat la miting, unele din ele merg`nd pe jos
Istorie trqitq
389
nou\ sau zece ore pe c\r\rile fierbin]i [i pr\fuite ale zonelor rurale.
Mi s-au umplut ochii de lacrimi c`nd le-am v\zut a[tept`ndu-m\
sub un cort mare. P\reau un curcubeu mi[c\tor de fiin]e umane
c`nd `[i f\ceau v`nt `n sari-urile lor de culoarea safirului, a smaraldului [i a rubinului. Erau de religie musulman\ [i hindus\, unele
din ele din cea mai de jos cast\ hindus\. Confec]ionau zmee sau
vindeau legume, iar Chelsea s-a a[ezat l`ng\ ele.
Una c`te una, femeile s-au ridicat `n picioare s\-mi spun\ cum
SEWA le schimbase via]a, nu doar datorit\ micilor `mprumuturi pe
care le primeau [i ajutorului oferit `n afacerile lor, ci [i gra]ie solidarit\]ii pe care o sim]eau cu celelalte femei. O femeie a atins o
coard\ sensibil\ comun\ c`nd a explicat c\ nu se mai teme de
soacra ei. ~n cultura lor, soacra exercit\ `n mod tradi]ional un control rigid asupra so]iei fiului de `ndat\ ce cuplul se c\s\tore[te [i
locuie[te cu familia lui. Av`nd taraba ei `n pia]\, venitul `i d\dea
acestei femei o independen]\ binevenit\. A ad\ugat c\ nu se mai
temea nici de poli]ie, pentru c\ un grup de v`nz\tori sprijini]i material de SEWA o proteja acum de h\r]uiala ofi]erilor prea zelo[i din
pia]\. Alura demn\, fe]ele armonioase [i ochii farda]i cu kohl ale
vorbitoarelor nu te f\ceau s\ le b\nuie[ti via]a grea.
La sf`r[it, am fost rugat\ s\ fac remarcele de `ncheiere. C`nd am
terminat, Ela Bhatt a luat microfonul [i a anun]at c\ femeile voiau
s\-[i exprime recuno[tin]a pentru prima mea vizit\ `n India. Dintr-o
dat\, ele au t`[nit `n picioare ca un fulger colorat [i mi[c\tor [i au
`nceput s\ c`nte We Shall Overcome. Am fost cople[it\ [i bucuroas\
s\ m\ aflu `n mijlocul unor femei care se str\duiau s\-[i dep\[easc\
propriile greut\]i, precum [i oprimarea care dura de secole. Pentru
mine, erau o dovad\ vie a importan]ei drepturilor omului.
~nc\ m\ g`ndeam la fe]ele [i la cuvintele lor `n urm\toarea zi
c`nd am zburat de la nivelul m\rii spre capitala Nepalului, Kathmandu, aflat\ `n mijlocul mun]ilor Himalaya, `ntr-o vale joas\, la o
altitudine de aproximativ 1 300 de metri, la fel ca Salt Lake City.
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 390
390
Istorie trqitq
391
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 392
392
bun-sim], cu o tehnologie neperformant\ pentru `ngrijirea preventiv\, [i au stabilit un program care s\ le ofere femeilor `ns\rcinate [i
moa[elor echipamente de siguran]\ pentru acas\. Echipamentele
constau `n folii de plastic, o bucat\ de s\pun, o bucat\ de sfoar\,
cear\ [i o lam\. ~n Nepal, o folie de plastic pentru o femeie aflat\ `n
durerile na[terii, s\pun pentru ca o moa[\ s\ se spele pe m`ini [i
ustensile sfoar\ pentru a lega cordonul ombilical [i o lam\ curat\
pentru a-l t\ia pot s\ fac\ diferen]a dintre via]\ [i moarte pentru o
mam\ [i nou-n\scutul ei.
La un popas la Parcul Na]ional Regal Chitwan din sudul
Nepalului, am mers cu Chelsea pe un elefant. Ca s\ fiu sincer\,
dac\ n-a[ fi [tiut c\ voi fi fotografiat\ pentru posteritate, mi-a[ fi
pus o pereche de blue jeans. ~n schimb, eram `mbr\cat\ ca `n filmul
Out of Africa, cu fust\, c\ma[\ kaki [i p\l\rie de paie. Imaginea cu
Chelsea [i cu mine, care a f\cut `nconjurul lumii, ar\ta un fericit
cuplu mam\-fiic\ coco]at pe pachidermul nostru [i privind un
rinocer asiatic rar. Mai t`rziu, c`nd ne-am `ntors la Washington,
James Carville a remarcat:
Nu-]i place la nebunie chestia asta? ~]i petreci doi ani `ncerc`nd s\ `mbun\t\]e[ti starea de s\n\tate a oamenilor, iar ei `ncearc\
s\ te ucid\. Tu [i Chelsea c\l\ri]i un elefant, iar ei te-au `ndr\git!
Bangladeshul, cea mai populat\ ]ar\ de pe p\m`nt, prezenta cel
mai vizibil contrast `ntre boga]ie [i s\r\cie din c`te am v\zut `n
sudul Asiei. Uit`ndu-m\ pe fereastra hotelului din Dhaka, vedeam
un gard de lemn care desp\r]ea buruienile [i gr\mezile de gunoi de
piscina [i chio[curile unde vizitatori ca mine se puteau bucura de o
b\utur\ sau de o baie. Era ca [i cum m-a[ fi uitat la un caleidoscop
al economiei globale. Aici autorit\]ile nu f\ceau nici un efort s\
ascund\ s\r\cia `nd\r\tul unor p`nzeturi colorate [i str\lucitoare.
Ora[ul era de la un cap\t la cel\lalt `mp`nzit de oameni, mai mul]i
oameni pe metru p\trat dec`t am v\zut `n oricare alt\ parte a lumii,
to]i mi[c`ndu-se `n ma[ini mici care `n]eseau drumurile sau `n
mul]imi uria[e care furnicau pe acele drumuri. Nu o dat\, am
Istorie trqitq
393
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 394
Istorie trqitq
394
395
idee de unde vin [i ce mesaj voiau s\ transmit\. N-am aflat niciodat\, pentru c\ agen]ii mei ne-au scos afar\ de acolo, tem`ndu-se
de mul]imea pe care era posibil s\ nu o poat\ controla.
Vizita noastr\ la Banca Grameen `n satul Mashihata a meritat
`nfruntarea mul]imilor [i drumul lung cu hurduc\turi. Am fost invitat\ s\ vizitez dou\ sate unul hindus [i unul musulman , dar nu
puteam s\ le v\d pe am`ndou\ din cauza programului `nc\rcat. ~n
mod remarcabil, femeile musulmane au hot\r`t s\ vin\ `n satul hindus s\ ne `nt`lneasc\.
Swagatam, Hillary, swagatam, Chelsea strigau copiii `n bengali, Bun venit, Hillary, bun venit, Chelsea. Vechiul meu prieten
Muhammad Yunus era acolo pentru a m\ saluta, av`nd mostre de
haine pe care unele femei care `mprumutau de la Grameen le
f\cuser\ pentru v`nzare. At`t Chelsea, c`t [i eu purtam `mbr\c\minte
similar\, pe care el ne-o trimisese la hotel. Era `nc`ntat. Ne-a spus
c`teva vorbe, relu`nd ca un ecou tema pe care o dezvoltasem `n discursurile mele.
Femeile au poten]ial, a spus el. {i accesul la credit nu e doar
un mod eficient de a lupta `mpotriva s\r\ciei, e [i un drept fundamental al omului.
M-am a[ezat sub un pavilion de paie, `nconjurat\ de femei hinduse [i musulmane, care mi-au povestit cum veniser\ `mpreun\,
sfid`ndu-i pe fundamentali[ti. Le-am spus c\ eram acolo s\ le
ascult [i s\ `nv\].
O femeie musulman\ s-a ridicat [i a zis:
Ne-am s\turat de preo]ii musulmani care `ntotdeauna `ncearc\
s\ marginalizeze femeile.
Am `ntrebat-o cu ce fel de probleme se confruntau [i mi-a spus:
Ne-au amenin]at c\ ne vor pedepsi dac\ mai lu\m `mprumuturi
de la banc\. Ne-au spus c\ oamenii de la banc\ ne vor fura copiii.
Le-am zis s\ ne lase `n pace. ~ncerc\m s\-i ajut\m pe copiii no[tri s\
aib\ o via]\ mai bun\.
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 396
396
Femeile mi-au pus `ntreb\ri pentru a `ncerca s\ coreleze experien]ele mele cu ale lor.
Ave]i vite acas\? m-a `ntrebat una.
Nu, i-am r\spuns, z`mbind spre corpul de pres\ cu care, `ntre
timp, ajunsesem ca membrii unei mari familii, dac\ nu-i numeri pe
cei din corpul de pres\.
Americanii au `nceput s\ r`d\ `n hohote, `n timp ce femeile din
Bangladesh se g`ndeau la `n]elesul glumei mele.
~]i c`[tigi propriul venit? a `ntrebat o femeie cu un punct ro[u
decorativ sau teep, pe frunte, `ntre ochi, semnific`nd, conform tradi]iei, c\ era c\s\torit\.
Nu-mi c`[tig propriul venit acum c`nd so]ul meu este
pre[edinte, i-am spus, `ntreb`ndu-m\ cum s\ explic cu ce m\ ocupam. Le-am spus c\, la un moment dat, c`[tigam mai mult dec`t
so]ul meu [i c\ m-am hot\r`t s\-mi c`[tig din nou propriul venit.
Copiii din sat au jucat o pies\ de teatru pentru noi [i c`teva
femei s-au apropiat de Chelsea [i de mine pentru a ne ar\ta cum s\
purt\m propriul nostru teep [i cum s\ `nf\[ur\m un sari. Am fost
uimit\ de spiritul pozitiv al oamenilor pe care i-am `nt`lnit `n acest
sat s\rac, izolat, care tr\ia f\r\ electricitate [i ap\ curent\, dar cu
speran]\, mul]umit\, `n parte, func]ion\rii B\ncii Grameen.
Nu am fost singura impresionat\ de femeile din sat. Unul dintre
ziari[tii americani care a stat l`ng\ mine, ascult`nd discu]ia noastr\,
s-a aplecat [i mi-a [optit:
Aici nu se vorbe[te limbajul t\cerii.
OKLAHOMA CITY
Primei Doamne `i pare r\u c\ nu poate fi cu voi `n seara
aceasta, a spus Bill Clinton mul]imii de ziari[ti [i politicieni din
Washington, `n martie 1995. Dac\ crede]i asta, a continuat el, am
ni[te p\m`nt `n Arkansas pe care a[ dori s\ vi-l v`nd.
Era alt\ Cin\ Gridiron, dar de data aceasta nu puteam fi acolo
pentru c\ eram `n drum spre sudul Asiei, a[a c\ am `nregistrat
dinainte o parodie de cinci minute a filmului de succes Forrest
Gump, pentru a fi v\zut\ la sf`r[itul spectacolului.
Se f\cea c\ a c\zut din cer o pan\ alb\ [i a aterizat `n fa]a Casei
Albe l`ng\ o banc\ din parc, unde eu, Hillary Gump, st\team cu o
cutie de bomboane `n poal\.
Mama mi-a spus `ntotdeauna despre Casa Alb\ c\ e ca o cutie
cu bomboane de ciocolat\, spuneam eu, imit`ndu-l c`t puteam pe Tom
Hanks. E dragu]\ pe dinafar\, dar `n\untru s`nt o gr\mad\ de ]icni]i.
Fragmentul, scris [i regizat de autorul [i comicul Al Franken,
celebru prin Saturday Night Live, era o aluzie at`t la film, c`t [i la
via]a mea, prezent`nd scene din copil\rie, zile de la colegiu [i din
cariera politic\. Mandy Grunwald, Paul Begala [i Jay Leno, moderatorul de la Tonight Show, contribuiser\ cu idei. De fiecare dat\
c`nd camera se `ntorcea spre mine pe banc\, purtam o peruc\ diferit\, o aluzie amuzant\ la coafura mea mereu `n schimbare. La
sf`r[itul spectacolului, Bill a ap\rut `n rol secundar. S-a a[ezat l`ng\
mine pe banc\, mi-a luat cutia cu bomboane de ciocolat\, oferindu-mi
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 398
398
Istorie trqitq
399
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 400
400
Istorie trqitq
401
ie[irile teatrale. El era un bun antidot pentru `n]elepciunea conven]ional\ [i un impuls pentru iner]ia birocratic\ de la Casa Alb\.
Influen]a lui asupra administra]iei Clinton a fost adesea exagerat\,
uneori de criticii liberali, cel mai adesea chiar de Morris. Dar el a
ajutat, `ntr-adev\r, la dezvoltarea unei strategii de a trece prin zidul
obstruc]ioni[tilor republicani care blocau agenda legislativ\ a lui
Bill [i [i-o promovau pe a lor.
C`nd taberele adverse s`nt pe pozi]ii opuse [i nici una nu crede
c\-[i poate permite s\ fie v\zut\ f\c`nd un pas c\tre cealalt\, ele se
pot hot\r` s\ se mi[te spre o a treia pozi]ie ca v`rful triunghiului
iar acest lucru se nume[te triangula]ie. Aceasta e `n esen]\ o
reafirmare a filozofiei pe care Bill a dezvoltat-o ca guvernator [i ca
pre[edinte al Consiliului Democrat. ~n campania din 1992, a c`[tigat trec`nd peste politicile moarte ale ambelor partide [i cre`nd un
centru dinamic. Mai mult dec`t demodatul compromis politic
`ntre diferen]e, triangula]ia reflecta modul de lucru pe care Bill
promisese s\-l aduc\ la Washington.
De exemplu, c`nd republicanii au pretins c\ ei au ini]iat reforma
asigur\rilor sociale, o problem\ la care Bill lucra din 1980 [i pe
care se angajase s-o duc\ la bun sf`r[it `naintea expir\rii primului
mandat, Bill a evitat s\ nege. ~n schimb, a sprijinit obiectivele
reformei, dar a insistat asupra schimb\rilor care ar fi `mbun\t\]it
legisla]ia [i ar fi atras suficient sprijin politic de la republicanii mai
modera]i [i democra]i pentru a `nfr`nge extrema republican\.
Desigur, `n politic\, `ntocmai ca `n via]\, r\ul se ascunde `n am\nunte. Pentru detaliile reformei asigur\rilor sociale sau ale negocierii bugetului s-a luptat din greu [i s-au ivit dificult\]i [i totul
sem\na cu un cub Rubik mai degrab\ dec`t cu un triunghi isoscel.
Cu toate c\ Morris a infuzat idei [i energie `n propunerile lui
Bill, el nu s-a implicat `n implementarea lor. Acest lucru i-a revenit
lui Leon Panetta [i celorlal]i membri ai administra]iei. Leon
devenise [ef de personal `n iunie 1994, `nlocuindu-l pe Mack
McLarty, care `[i f\cuse datoria irepro[abil `n toate `mprejur\rile
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 402
402
Istorie trqitq
403
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 404
Istorie trqitq
404
405
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 406
Istorie trqitq
406
407
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 408
408
Istorie trqitq
409
Talk-show-urile radio de extrem\ dreapt\ [i website-urile intensificau atmosfera de ostilitate cu retorica intoleran]ei lor, a furiei [i a
paranoiei antiguvernamentale, dar atentatul cu bomb\ de la Oklahoma City p\rea s\ descurajeze mi[carea militan]ilor [i s\-i marginalizeze pe cei mai `nver[una]i du[mani a c\ror voce se
transmitea prin undele radio.
Bill a vorbit cu hot\r`re `mpotriva celor care cultivau ura [i a
celor r\zvr\ti]i contra guvernului, `ntr-un discurs rostit `n ziua
acord\rii diplomelor la Universitatea de Stat din Michigan, la
`nceputul lui mai. Nu e nimic patriotic `n ura fa]\ de ]ara ta sau `n
preten]ia c\ po]i s\-]i iube[ti ]ara, dar s\-]i ur\[ti guvernul.
~n timp ce aten]ia `ntregii ]\ri era `ndreptat\ spre tragedia din
Oklahoma City, Biroul Procurorului Independent nu a pierdut vremea. S`mb\t\, 22 aprilie, dup\ `nt`lnirea cu copiii `n Biroul Oval,
Kenneth Starr [i oamenii lui au sosit la Casa Alb\ pentru a lua
declara]ii la cald, de la mine [i de la pre[edinte. Fusesem chestionat\ de Robert Fiske `n anul anterior, `nainte ca el s\ fie `nlocuit,
dar aceasta era prima `nt`lnire cu Starr [i echipa lui. Nici eu [i nici
David Kendall nu am fost superficiali `n preg\tirea interviului.
{tiind c\ fiecare cuv`nt rostit ne va fi disecat, David a insistat s\ m\
preg\tesc c`t mai bine `n acest timp scurt, indiferent c`t de ocupat\
eram. Acest lucru `nsemna adesea s\ ne `nt`lnim seara foarte t`rziu
sau s\-mi petrec ore `n [ir disec`nd informa]iile pe care mi le transmitea `n dosare mari, negre. Am `nceput s\ m\ `ngrozesc la vederea
acelor dosare, deoarece erau memento-uri palpabile ale trivialit\]ilor
[i chi]ibu[\riilor pe care le aveam de `nfruntat la proces sub jur\m`nt,
oricare din ele put`nd s\ m\ incrimineze pe baze legale.
Bill a r\spuns `ntreb\rilor `n biroul preziden]ial de la etajul al
doilea al re[edin]ei. Reprezentau Casa Alb\ Abner Mikva, fost
membru al Congresului [i judec\tor federal, acum consilier la Casa
Alb\, [i Jane Sherburne, avocat pledant experimentat care `[i p\r\sise propria firm\ pentru a se ocupa de problemele legale privitoare
la aceast\ investiga]ie. Erau `nsoti]i de avoca]ii no[tri particulari,
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 410
410
David Kendall [i partenera lui, Nicole Seligman, doi dintre cei mai
inteligen]i [i mai grijulii oameni pe care i-am cunoscut vreodat\.
Starr [i al]i trei juri[ti st\teau de o parte a lungii mese de conferin]e,
adus\ acolo pentru interviuri. Noi st\team de cealalt\ parte.
C`nd a ie[it din camer\, dup\ discu]ie, Bill mi-a spus c\ `nt`lnirea cu Starr fusese amiabil\ [i, spre uimirea mea, Bill a rugat-o pe
Jane Sherburne s\ le prezinte lui Starr [i asisten]ilor lui dormitorul
Lincoln, care era al\turi. ~ntr-un mod oarecum caracteristic, nu eram
preg\tit\ s\ fiu la fel de amabil\ cum era so]ul meu, iar aceasta era
doar prima ilustrare a diferen]elor dintre felul lui Bill [i al meu de a-l
trata pe Starr. Am`ndoi eram sub presiunea unei furtuni care putea s\
se declan[eze `mpotriva noastr\, dar eu p\ream s\ fiu scufundat\ de
fiecare adiere de v`nt, `n timp ce Bill continua s\ ]in\ neab\tut linia
de plutire. M\ `nfuriau ideea `nver[una]ilor partizani republicani
care scotoceau prin via]a noastr\, aten]i la fiecare cec pe care `l
scriseser\m timp de dou\zeci de ani, precum [i h\r]uirea prietenilor
no[tri, pe motive dintre cele mai ne`nsemnate.
Republicanii au deschis un nou front c`nd Al DAmato, senatorul republican de New York [i pre[edinte al Comisiei Bancare a
Senatului, a `nceput audierile `n cazul Whitewater. Mai apoi am
f\cut pace cu senatorul DAmato, acum unul dintre cei mai importan]i oameni din circumscrip]ia mea electoral\, dar audierile conduse de el, de colegii lui senatori republicani [i de personalul lor au
adus mari pagube morale [i b\ne[ti unor oameni nevinova]i.
~n ciuda concluziei lui Fiske c\ moartea lui Vince Foster a fost
o sinucidere f\r\ leg\tur\ cu Whitewater, DAmato p\rea s\ aib\ o
fixa]ie asupra mor]ii lui Vince [i `i chema `n fa]a camerelor de luat
vederi pe consilierii din trecut [i din prezent de la Casa Alb\ pentru
a le pune `ntreb\ri legate de tristul eveniment. Maggie Williams, de
obicei echilibrat\ [i puternic\, a izbucnit `n lacrimi dup\ `ntreb\rile
necru]\toare legate de evenimentele din preajma mor]ii lui Vince
Foster. Era insuportabil s-o vezi pe Maggie `ntoars\ pe o parte [i pe
alta la nesf`r[it [i s\ [tii c\ acest lucru nu avea s\ se termine cur`nd.
Istorie trqitq
411
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 412
Istorie trqitq
DREPTURILE FEMEILOR
S~NT DREPTURI ALE OMULUI
Arestarea unui disident nu e un lucru neobi[nuit `n China, iar
`ncarcerarea lui Harry Wu s-ar putea s\ fi atras prea pu]in aten]ia
mass-mediei americane. Dar China fusese aleas\ pentru a g\zdui
apropiata edi]ie cea de-a patra a Conferin]ei Interna]ionale a
Na]iunilor Unite pentru Problemele Femeilor. Eu urma s\ m\ aflu
acolo `n calitate de pre[edinte onorific al delega]iei Statelor Unite.
Wu, un activist pentru drepturile omului care petrecuse nou\sprezece ani ca prizonier politic `n lag\rele de munc\ din China `nainte
de a emigra `n Statele Unite, fusese arestat de autorit\]ile chineze la
19 iunie 1995, pe c`nd `ncerca s\ intre pe teritoriul provinciei
Xinjiang din Kazakhstanul vecin.
Cu toate c\ avea o viz\ pentru a intra `n China, a fost acuzat de
spionaj [i aruncat `n `nchisoare, urm`nd s\ fie judecat. Peste noapte,
Harry Wu a devenit foarte cunoscut [i participarea SUA la conferin]a femeilor era pus\ sub semnul `ndoielii, deoarece grupuri
militante pentru drepturile omului, activi[ti americani de origine
chinez\ [i unii membri ai Congresului `ndemnau poporul american
la boicot. Eu le sus]ineam cauza, dar eram dezam\git\ c\, `nc\ o
dat\, trebuiau sacrificate problemele esen]iale ale femeilor.
~n mod tipic, guvernele (inclusiv cel al Statelor Unite) `[i limitau politica extern\ la probleme diplomatice, militare [i comerciale,
413
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 414
414
Istorie trqitq
415
de la Beijing `n leg\tur\ cu hot\r`rea Statelor Unite de a face presiuni pentru eliberarea lui Harry.
Era o preocupare legitim\ pentru mine [i ceilal]i de la Casa Alb\
[i Departamentul de Stat. {tiam c\ guvernul chinez voia s\ utilizeze
conferin]a ca mijloc de propagand\ pentru a-[i `mbun\t\]i imaginea
`n lume. Dac\ mergeam, contribuiam la aceast\ dorin]\ a guvernului
chinez. Dac\ boicotam `nsemna publicitate negativ\ pentru conducerea chinez\. Noi eram `ntr-o rela]ie diplomatic\ `n care deten]ia
lui Wu [i participarea mea la conferin]\ erau `n str`ns\ leg\tur\.
Guvernul nostru a continuat s\ afirme `n cercuri publice [i private
c\ nu voi participa dac\ domnul Wu r\m`nea sub arest. C`nd dezacordurile au devenit mai vehemente [i rezolvarea lor p\rea improbabil\, m-am hot\r`t s\ plec oricum, `n calitate de cet\]ean privat.
Complicarea deciziei era, `n aceea[i m\sur\, un motiv serios
de `ngrijorare privind rela]iile dintre Statele Unite [i China `n ansamblu. Cre[teau tensiunile legate de ne`n]elegerile privind Taiwanul, de proliferarea nuclear\, de v`nzarea de c\tre China a
rachetelor M-II Pakistanului [i de abuzurile continue `n privin]a
drepturilor omului. Rela]iile s-au deteriorat [i mai mult la mijlocul lui august, c`nd chinezii au f\cut exerci]ii militare ostentative `n Str`mtoarea Taiwan.
Cu mai pu]in de o lun\ `nainte de `nceperea conferin]ei, guvernul chinez a decis c\ nu `[i putea permite s\ genereze mai mult\
publicitate negativ\. ~ntr-un proces m\sluit, la Wuhan, pe 24 august,
un tribunal chinez l-a declarat pe Harry Wu vinovat de spionaj [i
l-a expulzat din ]ar\. Unii comentatori de pres\ [i chiar Wu `nsu[i
au fost convin[i c\ Statele Unite au f\cut un compromis cu
chinezii: Wu va fi eliberat, dar numai dac\ eu eram de acord s\ vin
la conferin]\ [i s\ m\ ab]in de la remarce critice privind guvernul
]\rii gazd\. ~n mod clar, era un moment diplomatic delicat, dar n-a
existat niciodat\ un qui pro quo `ntre guvernul nostru [i China.
Odat\ cazul Wu rezolvat, Casa Alb\ [i Departamentul de Stat au
hot\r`t ca eu s\ fac aceast\ vizit\.
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 416
416
Istorie trqitq
417
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 418
418
exper]ilor no[tri `n politic\ extern\, care ni se al\turaser\ `n Honolulu, `nso]i]i de al]i oficiali ai administra]iei [i ai personalului:
Winston Lord, fostul ambasador `n China, un b\rbat foarte elegant,
pe care Bill l-a numit secretar de Stat adjunct pentru Asia de Est [i
Afaceri `n Pacific, Eric Schwartz, specialist `n drepturile omului la
Consiliul Na]ional de Securitate [i Madeleine Albright, care st\tea
ghemuit\ la o mas\ de lucru slab luminat\ [i corecta textul. Munca
lor consta `n a depista orice lips\ de acurate]e sau mici inadverten]e
diplomatice. Date fiind evenimentele precedente, un singur cuv`nt
gre[it din acest discurs putea duce la o harababur\ diplomatic\.
Revizia lor era critic\, [tiam, dar am fost `ntotdeauna atent\ c`nd
interveneau exper]ii. Adesea ei erau at`t de dornici s\ fie foarte
clari `n nuan]e, s\ scrie un discurs diplomatic impecabil, `nc`t transformau un discurs bun `ntr-unul dezordonat. Nu a fost cazul, de
data aceasta.
Ce vrei s\ ob]ii? m\ `ntrebase Madeleine mai devreme.
Vreau s\ deschid o fereastr\ c`t mai larg\ pentru femei [i fete,
am spus.
Madeleine, Win [i Eric mi-au recomandat s\ insist asupra unei
por]iuni care definea drepturile omului [i s\ m\ refer la o recent\
ratificare a acestora la Conferin]a Interna]ional\ pentru Drepturile
Omului de la Viena. Au sugerat s\ insist\m asupra pasajelor legate
de efectele r\zboiului asupra femeilor, mai ales r\sp`ndirea devastatoare a violului ca tactic\ de r\zboi [i num\rul cresc`nd al
femeilor refugiate din cauza conflictelor violente. Cel mai important lucru a fost c\ au `n]eles c\ puterea discursului st\tea `n simplitatea [i `n emo]ia lui. Au avut grij\ la acurate]ea discursului, dar au
fost `n acela[i timp aten]i s\ nu intervin\ major `n el.
Brady Williamson, un avocat din Wisconsin care plecase `naintea echipei mele, era zilnic `ntrebat de oficialii chinezi despre ceea
ce urma s\ spun `n discursul meu. Ei au transmis clar mesajul c\ `i
bucura prezen]a mea la conferin]\, dar nu voiau s\ fie st`njeni]i de
cuvintele mele [i sperau c\ ,,voi aprecia ospitalitatea Chinei.
Istorie trqitq
419
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 420
Istorie trqitq
420
Voiam ca discursul s\ fie simplu, accesibil [i lipsit de ambiguitate `n mesajul lui c\ drepturile femeilor nu s`nt separate, nici subsidiare drepturilor omului [i s\ transmit faptul c\ este foarte
important ca femeile s\ ia decizii proprii `n via]\. M-am referit la
experien]ele mele [i am descris femeile [i fetele pe care le-am
`nt`lnit `n toat\ lumea, care lucrau pentru promovarea educa]iei, a
sistemului de s\n\tate, a independen]ei economice, a drepturilor
legale [i a particip\rii politice [i pentru `ncetarea inechit\]ilor [i a
nedrept\]ilor pe care le sufer\ `n mod dispropor]ionat femeile din
majoritatea ]\rilor.
S\ scot la iveal\ realitatea `n acest discurs `nsemna s\ fiu explicit\ `n privin]a nedrept\]ii comportamentului guvernului chinez.
421
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 422
Istorie trqitq
422
423
imediat ziarul. Dar nu am nici cea mai mic\ idee cine auzise c\ `l
voiam sau cine mi-l adusese.
~nainte de a pleca spre China, primisem relat\ri pe scurt de la
Departamentul de Stat [i de la Serviciul Secret, care includeau
informa]ii ale serviciilor de spionaj, precum [i probleme diplomatice [i de protocol. Fusesem prevenit\ c\ orice spuneam sau f\ceam
va fi `nregistrat pe band\, mai ales `n camera de hotel.
Fie c\ sosirea ziarului fusese o coinciden]\, fie un exemplu de
func]ionare a securit\]ii guvernului chinez, a st`rnit r`sete serioase
[i ne-am dat seama c\ to]i eram tensiona]i peste m\sur\ fiindc\
puteam fi supraveghea]i sau `nregistra]i. Din acel moment, oamenii
din echipa mea priveau clipind la ecranul televizorului [i vorbeau
`n veioze, cer`nd cu voce tare pizza, friptur\ [i milkshake `n speran]a c\ oamenii din serviciul de securitate vor ap\rea din nou cu
ele. Dar dup\ trei zile, doar ziarul ap\ruse la u[\.
~n ziua de dup\ discursul de la Beijing, am mers la Huairou
pentru a le vorbi reprezentan]ilor organiza]iilor non-guvernamentale al c\ror forum fusese scos din conferin]a principal\. ~ntre cei
care m\ `nso]eau era o alt\ membr\ a delega]iei Statelor Unite,
Donna Shalala, secretar\ pentru S\n\tate [i Servicii Umane, foarte
dedicat\ administra]iei [i care a lucrat `n cabinetul lui Bill timp de
opt ani. Era cunoscut\ pentru implicarea ei neobosit\ `n problemele
`mbun\t\]irii s\n\t\]ii [i bun\st\rii americanilor, iar devotamentul
ei urma s\ fie testat `n Huairou. Era o zi mohor`t\. Ploaia c\dea;
aerul era rece. Am condus spre nord `ntr-o rulot\ mic\, trec`nd pe
l`ng\ c`mpii netede [i pe l`ng\ parcele cu orez spre locul de desf\[urare a forumului ONG. Cu toate c\ fuseser\ precau]i s\ mute forumul la o distan]\ de o or\ cu ma[ina de adunarea Na]iunilor Unite,
oficialii chinezi erau `nc\ `ngrijora]i de miile de activiste din
Huariou. ~n opinia lor, prezen]a mea urm\rea s\ le pun\ be]e `n
roate. Erau neferici]i c\ le criticasem guvernul `n discursul meu ]inut
cu o zi `n urm\ [i trebuie s\ fi fost [i mai preocupa]i de ceea ce le
voi spune femeilor pe care ei nu le acceptaser\ `n Beijing.
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 424
424
Istorie trqitq
425
desf\[urat\ de aceste grupuri, care erau adesea puse `n situa]ii periculoase, pentru a construi [i sus]ine societatea civil\ [i democra]ia.
ONG-urile s`nt for]e care ajut\ la ]inerea sub observa]ie a sectorului
privat [i a guvernului. Am vorbit despre ONG-urile pe care le
v\zusem `n ac]iune `n alte p\r]i ale lumii, iar apoi am citit T\cere,
poezia scris\ pentru mine de eleva din New Delhi. Se pare c\ a fost
antidotul perfect pentru `ncercarea guvernului chinez de a anihila
forumul ONG [i de a reduce la t\cere cuvintele [i ideile at`tor
femei. Am fost `mb\rb\tat\ de curajul [i de pasiunea unor femei
care c\l\toriser\ mii de kilometri, cu mari eforturi, pentru a rupe
t\cerea [i a-[i face auzite vocile `n ap\rarea cauzei lor. Chiar [i
dup\ mul]i ani, scenele la care am fost martor\ la Huairou mi-au
r\mas ad`nc `ntip\rite `n minte. Rareori vede cineva at`t de tangibil,
`ntr-un singur loc, diferen]ele dintre via]a `ntr-o societate liber\ [i
via]a sub control guvernamental.
O dat\ ce a devenit clar c\ voi face controversata vizit\ `n
China, administra]ia a cerut s\ m\ opresc o zi [i `n Mongolia, fost
satelit sovietic, ce a preferat `n 1990 calea democra]iei dec`t s\
urmeze o conducere comunist\, cum era cea a ]\rii vecine, China.
T`n\ra democra]ie `nt`mpina mari greut\]i pentru c\ robinetul ajutorului sovietic fusese `nchis [i ]ara se confrunta cu dificult\]i economice. Era important pentru Statele Unite s\-[i arate sprijinul
pentru poporul mongol [i pentru conducerea nou-aleas\, iar o vizit\
din partea Primei Doamne `n una dintre cele mai `ndep\rtate capitale ale lumii era un mod de a o face.
Ulan Bator este cea mai r\coroas\ capital\ a lumii [i nici chiar
la `nceputul lui septembrie z\pada nu e un lucru neobi[nuit. Dar am
sosit `ntr-o zi deosebit de senin\, pe un soare str\lucitor. Am condus aproximativ patruzeci [i cinci de minute pe [oselele care
br\zdau c`mpiile `nalte, pentru a vizita una dintre miile de familii
nomade din Mongolia. Trei genera]ii ale acestei familii locuiau `n
dou\ corturi mari, cunoscute sub numele de ger, f\cute din postav
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 426
426
gros, `ntins peste un cadru de lemn. Adusesem `n dar o [a confec]ionat\ manual, iar c`nd i-am dat-o bunicului patriarh, i-am explicat
c\ so]ul meu venea dintr-o zon\ cu cai [i vaci. Pun`nd `ntreb\ri
printr-un interpret, am aflat c\ acela era locul unde `[i stabileau
locuin]a de var\ [i c\ se preg\teau s\ plece cur`nd spre casa lor de
iarn\, undeva l`ng\ de[ertul Gobi, unde vremea este mai bl`nd\.
C\l\toreau cu lucrurile de strict\ necesitate, cu calul [i cu c\ru]a, [i
se hr\neau cu carne, lapte de iap\ [i produse lactate f\cute din el,
`ntocmai cum f\cuser\ str\mo[ii lor cu sute de ani `n urm\. Via]a
lor `n step\ era uimitoare prin vastitatea ei, prin senin\tate [i prin
frumuse]ea natural\. Copiii familiei c\l\reau pe cai, iar frumoasa [i
t`n\ra lor mam\ mi-a ar\tat cum s\ mulg o iap\. ~n\untrul ger-ului
familiei, fiecare centimetru p\trat avea o utilizare func]ional\. Singurul semn al tehnologiei moderne era un radio tranzistor vechi [i
ruginit. Conform ospitalit\]ii `n Mongolia, ni s-a oferit un vas cu
lapte de iap\ fermentat. Mi s-a p\rut c\ are un gust ca de iaurt l\sat
de pe o zi pe alta, nu ceva dup\ care s\ m\ dau `n v`nt, dar nu at`t
de `ngrozitor `nc`t s\ nu pot s\-l sorb cu polite]e. Le-am oferit cu
generozitate ni[te mostre din presa american\, dar to]i au refuzat.
~n ziua urm\toare, c`nd unul dintre medicii de la Casa Alb\ care
c\l\torea cu noi `n vizitele peste hotare noi `i spuneam doctorul
Doom a aflat despre aventura mea culinar\, mi-a ordonat s\
urmez un tratament serios cu antibiotice, pentru a `mpiedica s\ m\
contaminez cu o cumplit\ boal\ de la animale. Nu [tii c\ te po]i
`mboln\vi de la laptele nefiert? m-a apostrofat el. Eram fascinat\
de acest loc [i de via]a oamenilor, dar aveam programat s\ iau
pr`nzul cu pre[edintele Ochirbat, urmat de un ceai cu un grup de
femei [i apoi un cuv`nt adresat studen]ilor de la Universitatea
Na]ional\. Trebuia s\ plec\m.
~n Ulan Bator nu erau urme ale culturii mongole indigene, deoarece sovieticii distruseser\ majoritatea cl\dirilor [i a monumentelor
specific mongole [i le `nlocuiser\ cu blocuri searbede, specifice
erei staliniste. Oamenilor li se interzisese chiar [i s\ rosteasc\
Istorie trqitq
427
numele lui Ginghis Han, liderul care a condus vastul imperiu mongol `n secolul al XIII-lea. Pe c`nd mergeam spre Ulan Bator,
oamenii st\teau grupa]i pe marginea [oselei, pentru a privi curio[i
cum treceau ma[inile noastre. Nu ne f\ceau semn cu m`na [i nici
nu strigau, cum fac de obicei mul]imile `n multe ]\ri; respectul era
oferit `n lini[te. Am apreciat extraordinara primire f\cut\ unui demnitar american, cu toate c\ am aflat mai t`rziu c\ [irul de ma[ini a
fost o atrac]ie la fel de mare ca [i propria-mi persoan\.
Dup\ fiecare paragraf al discursului meu de la universitate a trebuit s\ m\ opresc, pentru c\ vorbele mele erau traduse `n mongol\.
Am vorbit despre curajul poporului mongol [i al conducerii lui,
`ndemn`ndu-i s\-[i continue lupta pentru democra]ie. Winston Lord a
venit cu ideea c\ Mongolia ar trebui dat\ ca exemplu pentru oricine se
`ndoie[te de puterea democra]iei de a prinde r\d\cini `n locuri unde
acest lucru nu e de a[teptat. Iar Lissa a c`ntat un refren: L\sa]i-i s\
vin\ `n Mongolia! De atunci `nainte, ori de c`te ori am vizitat o ]ar\
care se str\duia s\ devin\ democratic\, `ncepeam s\ c`nt\m refrenul:
L\sa]i-i s\ vin\ `n Mongolia! {i a[a ar [i trebui s\ fac\.
~n zborul spre cas\, m-am g`ndit c`te dintre femeile pe care le-am
`nt`lnit p\reau s\ se identifice cu problemele care m\ preocupau pe
mine [i pe fiecare dintre ele, d`ndu-mi un profund sentiment al
leg\turii [i al solidarit\]ii cu femeile din `ntreaga lume. Poate c\ eu
mi-am definit ideile `n aceast\ vizit\, dar femeile pe care le-am `nt`lnit
meritau respectul lumii datorit\ vie]ii [i realiz\rilor lor `n pofida
nenum\ratelor piedici. Cu siguran]\ [i-au c`[tigat tot respectul meu.
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 428
Istorie trqitq
~NTRERUPEREA ACTIVIT|}II
M-am `ntors din Asia la timp pentru a o preg\ti pe Chelsea pentru noul an [colar. Cu toate c\ `nc\ se bucura de impulsul meu matern de a o ajuta, avea cincisprezece ani [i era dornic\ s\-[i testeze
independen]a. I-am dat voie s\ plece singur\, c`nd mi-a cerut s-o
las s\ c\l\toreasc\ `mpreun\ cu prietenii ei, `n loc s\ merg mereu `n
urma ei `ntr-o ma[in\ condus\ de agen]i ai Serviciului Secret.
Voiam s-o las s\ tr\iasc\ exact ca o adolescent\ obi[nuit\, cu toate
c\ [tiam am`ndou\ c\ situa]ia ei este oricum, dar nu obi[nuit\. ~n
ciuda diferen]elor evidente pe care le impunea via]a de la Casa
Alb\, `[i petrecea timpul `n mijlocul prietenilor, la [coal\, la biseric\ [i la balet. Cinci zile pe s\pt\m`n\, dup\ [coal\, lua c`teva
lec]ii de balet la {coala de Balet din Washington, apoi se `ntorcea la
Casa Alb\, pentru a rezolva mul]imea de teme pentru acas\ pe care
o primeau cei care voiau s\ se `nscrie la colegiu. Chelsea nu mai
avea nevoie [i nici nu se mai bucura `ntotdeauna de prezen]a mea
protectoare, a[a c\ aveam timp s\ m\ ocup de terminarea c\r]ii
mele It Takes a Village. Am dedicat multe ore scrisului [i m-am
str\duit s\ termin totul p`n\ la Ziua Recuno[tin]ei.
Pl\nuiam s\ merg `n America Latin\ `n octombrie, pentru prima
dat\, pentru a participa la `ntrunirea anual\ a Primelor Doamne din
emisfera vestic\. Bill [i cu mine g\zduiser\m o `nt`lnire la nivel `nalt
a Americilor la Miami, `n decembrie 1994, care ne-a dat prilejul s\
`nt`lnim liderii din toate emisferele [i pe so]iile lor. Bill era hot\r`t ca
429
Statele Unite s\ joace un rol pozitiv `n promovarea valorilor democratice `n zon\, deoarece fiecare ]ar\ cu excep]ia Cubei avea
acum o democra]ie. Aceasta era o veste bun\ pentru oamenii din
zon\ [i pentru Statele Unite, dar guvernul american trebuia s\-i ajute
pe vecinii no[tri s\ fac\ progrese pentru `mbun\t\]irea economiei,
`nl\turarea s\r\ciei, sc\derea analfabetismului [i `mbun\t\]irea sistemului de s\n\tate. Sf`r[itul conflictelor interne [i promisiunea unui
comer] extins [i a posibilit\]ilor de investi]ii puteau ridica standardul
de via]\ [i puteau duce, `ntr-o zi, la o alian]\ a acestor ]\ri, `ncep`nd
de la Canada arctic\ p`n\ la punctul cel mai sudic al Argentinei. Dar
era nevoie de o munc\ enorm\ pentru a crea posibilitatea unei astfel
de prosperit\]i.
Totu[i, `n aceast\ c\l\torie m\ `ndreptam spre sud s\ v\d dezvoltarea programelor implementate de Statele Unite pentru femei [i
copii, al c\ror statut reflecta direct progresul politic [i economic al
unei na]iuni. Eram dornic\ s\ lucrez cu oamenii de acolo pentru a
dezvolta [i a implementa un program comun de eradicare a pojarului [i de reducere a ratei mortalit\]ii materne `n zon\. ~n trecut,
politica american\ `n regiune vizase ob]inerea de ajutor extern pentru grup\rile militare care se opuneau comunismului [i socialismului, dar uneori f\ceau represalii asupra propriilor cet\]eni. Guverne
americane succesive au sprijinit regimuri care comiteau `nc\lc\ri
ale drepturilor omului din El Salvador p`n\ `n Chile. Administra]ia
Clinton a sperat s\ clarifice faptul c\ Statele Unite nu vor mai ignora astfel de abuzuri.
M-am oprit mai `nt`i `n Nicaragua, ]ar\ cu peste patru milioane de
locuitori, marca]i de anii de r\zboi civil [i de un cutremur de propor]ii care aproape a distrus capitala Managua `n 1972. Violeta
Chamorro, prima femeie pre[edinte a statului Nicaragua, conducea
un guvern ambi]ios, dar fragil, `ntr-o ]ar\ care `n ultimele decade
cunoscuse doar dictatura [i r\zboiul. ~n 1990, la una din primele
alegeri democratice legale din istoria acestei ]\ri, pre[edintele
Chamorro s-a bucurat de o victorie surprinz\toare ca lider al mi[c\rii
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 430
Istorie trqitq
430
431
c`nd a spus c\ m-a v\zut la televizor, vizit`nd locul unde s-a pus `n
noi? m-a `ntrebat ea. I-am spus c\ [i femeile pe care le-am `nt`lnit
p\r]i ale ]\rii doar c`teva ore pe zi, limit`nd astfel posibilit\]ile unei
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 432
432
Istorie trqitq
433
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 434
434
Acum `mi amintesc de acea dup\-amiaz\ lini[tit\ din toamna anului 1995, ca de o perioad\ de calm `naintea unei furtuni groaznice.
St`nd de vorb\ despre semnarea tratatului, mai t`rziu `n cursul
zilei, regele Hussein a glumit cu mine pe seama regulii de interzicere a fumatului pe care o introdusesem la Casa Alb\.
Cel pu]in nici prim-ministrul Rabin [i nici eu nu am fumat c`t
am fost aici Mul]umesc foarte mult pentru influen]a bun\ pe care
a]i avut-o `n aceast\ privin]\.
M-am oferit s\ abrog aceast\ regul\ pentru el [i pentru premierul Rabin, dar a refuzat orice privilegiu.
Pe deasupra, va garanta c\ `nt`lnirile s`nt scurte! a ad\ugat el.
Recep]ia din seara aceea de la Galeria Corcoran aflat\ `n
apropiere s-a transformat `ntr-un maraton oratoric. C`nd Yitzhak
Rabin, care a urmat dup\ discursul epopeic al lui Yasser Arafat, s-a
urcat `n cele din urm\ la tribun\, s-a uitat direct la Arafat [i a spus:
{ti]i, `n Israel este o vorb\: ce sport evreiesc cuno[ti?
Scrierea discursurilor.
S-a oprit pentru aplauze.
~ncep s\ cred, domnule pre[edinte Arafat, c\ mai-mai s`nte]i
evreu.
Arafat a gustat gluma, `n timp ce restul publicului r`dea.
~ntors acas\, Rabin a f\cut toate eforturile pentru a asigura un
viitor `n care Israelul s\ fie `n afara pericolului violen]ei [i terorismului. ~n mod tragic, nu a tr\it s\-[i realizeze visul.
S`mb\t\, 4 noiembrie 1995, eram sus, lucr`nd la cartea mea, c`nd
Bill m-a sunat s\-mi spun\ c\ Rabin fusese `mpu[cat c`nd plecase
de la o `ntrunire de pace `n Tel Aviv. Asasinul nu era un palestinian
sau un arab, ci un israelian fanatic de dreapta care `l condamna pe
Rabin pentru negocierile cu palestinienii [i acordul teritorii `n schimbul p\cii. Am alergat jos [i l-am g\sit pe Bill `nconjurat de consilieri. L-am prins `n bra]e [i l-am ]inut a[a. Era o pierdere profund
personal\. L-am admirat pe Rabin ca lider, iar Bill `l considera prieten chiar un model patern. Ne-am retras `n dormitor pentru a fi
Istorie trqitq
435
singuri cu durerea noastr\. Dou\ ore mai t`rziu, Bill a rostit una
dintre cele mai elocvente [i mai mi[c\toare declara]ii ale pre[edin]iei sale, lu`ndu-[i r\mas-bun de la un mare lider [i prieten.
~n seara aceasta, p\m`ntul pentru care [i-a dat via]a este `n
doliu. Dar vreau ca lumea s\-[i aminteasc\ de faptul c\ prim-ministrul Rabin a spus aceste cuvinte la Casa Alb\, cu doar o lun\ `n
urm\: S\ nu l\s\m p\m`ntul pe care curg lapte [i miere s\ devin\ un
p\m`nt pe care curg s`nge [i lacrimi. S\ `mpiedic\m s\ se `nt`mple
acest lucru. Acum depinde de noi, de to]i cei din Israel, din Orientul
Mijlociu [i din `ntreaga lume, care t`njesc dup\ pace [i o iubesc, s\
ne asigur\m c\ nu se va mai `nt`mpla. Yitzhak Rabin a fost partenerul [i prietenul meu. L-am admirat [i l-am iubit foarte mult.
Deoarece cuvintele nu pot exprima adev\ratele mele sentimente,
l\sa]i-m\ doar s\ spun shalom, chaver la revedere, prietene!
Aceste ultime cuvinte rostite `n ebraic\ s-au transformat `ntr-un
hohot de pl`ns care le-a `nt\rit. C`nd am ajuns `n Israel pentru
funeraliile lui Rabin, am v\zut buc\]i mari de carton sau de p`nz\
pe care erau citate cuvintele lui Bill.
Bill a invitat o delega]ie distins\ incluz`ndu-i pe fo[tii pre[edin]i Jimmy Carter [i George H.W. Bush, pe pre[edintele [efilor
de personal [i patruzeci de membri ai Congresului s\ c\l\toreasc\
`mpreun\ cu noi pentru a participa la funeraliile de la Ierusalim
pe 6 noiembrie. C`nd am sosit, Bill [i cu mine am mers imediat s\
o vedem pe Leah la re[edin]a ei. Mi se fr`ngea inima pentru ea. Ca
[i Jackie Kennedy, era cu so]ul ei c`nd fusese `mpu[cat. P\rea tras\
la fa]\ [i mai b\tr`n\ dec`t cu c`teva s\pt\m`ni `n urm\, la Washington. Nu prea avem cuvinte potrivite pentru triste]ea noastr\. La serviciul funerar de la cimitirul Har Herzl, regi arabi, prim-mini[tri [i
pre[edin]i [i-au ar\tat regretul pentru un r\zboinic care murise pentru pace. Dup\ ce Bill [i-a rostit necrologul, Leah l-a `mbr\]i[at
`ndelung. Cel mai puternic tribut era cel mai personal. Nepoata lui
Rabin, Noa Ben Artzi-Pelossof, i-a vorbit iubitului s\u bunic:
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 436
436
Istorie trqitq
437
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 438
438
Istorie trqitq
439
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 440
440
C`nd privesc programul nostru din ultimele trei luni ale anului
1995, e greu de crezut c`te evenimente [i probleme am rezolvat. ~n
cele din urm\, am f\cut retu[urile finale pentru It Takes a Village `n
timpul unei alte Zile a Recuno[tin]ei la Camp David, `nconjurat\ de
familie [i de prieteni apropia]i. Apoi a venit vremea s\ `ncepem
anotimpul s\rb\torilor de iarn\ cu Parada P\cii [i cu ceremonia
na]ional\ de luminare a bradului, cu acel brad care ne-a fost trimis
`n cele din urm\, c`nd guvernul s-a redeschis.
Pe 28 noiembrie, Bill [i cu mine ne-am `mbarcat pentru o vizit\
oficial\ `n Anglia, Irlanda, Germania [i Spania. Prima oar\ am fost
`n Anglia `n 1973 cu Bill, c`nd am pierdut `nceputul anului universitar la Facultatea de Drept de la Yale. Deoarece nu prea aveam
bani, am zburat cu bilet redus pentru studen]i mai pu]in de o sut\
de dolari fiecare , am stat `n locuri ieftine care ofereau [i micul
dejun sau pe la prieteni [i ne-am f\cut programul pe care `l doream.
~n 1995 `ns\ ne `ntorceam `n Anglia cu Air Force One, mergeam pe
str\zi `ntr-o limuzin\ blindat\ [i fiecare minut ne era programat.
Rela]ia lui Bill cu prim-ministrul Major `ncepuse s\-[i piard\
din cordialitate c`nd am aflat c\ guvernul Major a cooperat cu
prima administra]ie Bush, `ncerc`nd s\ g\seasc\ dovezi ale ac]iunilor lui Bill `n Anglia, din timpul protestelor studen]e[ti `mpotriva
R\zboiului din Vietnam. Nu existau astfel de dovezi, dar amestecul
evident al conservatorilor englezi `n politica american\ ne punea pe
g`nduri. Rela]iile au `nceput s\ devin\ [i mai reci `n 1994, c`nd Bill
i-a acordat o viz\ lui Gerry Adams, conduc\torul Sinn Fein, aripa
politic\ a Armatei Republicane Irlandeze (IRA).
Nici un pre[edinte american nu se implicase vreodat\ `n medierea problemelor irlandezilor, dar Bill era hot\r`t s\ ajute la g\sirea
unei solu]ii. Nu era nici un dubiu c\ Adams fusese implicat cumva
`n activit\]ile IRA, iar Departamentul de Stat a fost de acord cu
argumentele guvernului britanic `mpotriva acord\rii vizei. Dar guvernul irlandez hot\r`se c\ avea rost s\ negocieze cu Adams [i Sinn
Fein [i a considerat c\ Bill putea juca un rol `n crearea mediului
Istorie trqitq
441
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 442
442
Istorie trqitq
443
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 444
444
Istorie trqitq
445
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 446
Istorie trqitq
VREMEA DECLARA}IILOR
Cuvintele rostite de Bill la plecarea din Belfast Fie ca spiritul
Cr\ciunului, dominat de pace [i bun\ `n]elegere, s\ creasc\ [i s\
`nfloreasc\ `n voi nu ajunseser\ p`n\ `n Washington, unde
b\t\liile partizane au continuat [i `n perioada s\rb\torilor. La balul
anual al Congresului, g\zduit la Casa Alb\ pe 5 decembrie, au participat aceia[i oameni care se luptau cu Bill `n privin]a bugetului [i
ne `mpodobeau casa cu cita]ii. Cu toate acestea, erau ner\bd\tori s\
se afle `n linia de primire din salonul de recep]ii diplomatice [i s\
fie fotografia]i cu noi. Desigur c\ Bill i-a `nt`mpinat c\lduros pe
to]i. Abia a doua zi [i-a scos sabia `n fa]a liderilor republicani, c`nd
s-a opus prin veto la proiectul de reconciliere a bugetului pe [apte
ani, pentru anul fiscal 1996.
Republicanii reduseser\ drastic bugetul pentru protec]ia mediului, fondurile pentru educa]ie [i pentru programele sociale pentru
femei, copii [i b\tr`ni, inclusiv pentru programele Medicare [i
Medicaid. Bill a semnat vetoul s\u cu acela[i stilou cu care Lyndon
Johnson semnase, cu treizeci de ani `n urm\, constituirea legal\ a
Medicare. Bill a ar\tat c\ erau `n joc dou\ c\i de viitor foarte diferite pentru America. {tia c\ republicanii nu dispuneau de num\rul
necesar de voturi pentru a dep\[i vetoul pre[edintelui, a[a c\ i-a
`ndemnat s\-[i domoleasc\ pozi]iile [i s\ negocieze cu Casa Alb\
dep\[irea impasului. Dar revolu]ionarii proaspe]i ai lui Gingrich nu
447
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 448
448
popularit\]ii lor a dus la apari]ia fisurilor `n frontul unit al partidului. P`n\ `n ianuarie, senatorul Bob Dole, probabil av`nd `n vedere
campania sa preziden]ial\ `n New Hampshire, a `nceput s\ fac\ ni[te
compromisuri. Strategia lui Gingrich de a-l v`na pe Bill e[uase; am
sim]it astfel o mare u[urare c\ puteam re`ncepe activitatea de guvernare [i puteam pl\ti iar angaja]ii, acum c\ Bill triumfase.
C`nd s-a deschis a doua sesiune a celui de-al 104-lea Congres,
pe 3 ianuarie 1996, doar trei puncte minore ale Contractului lui
Gingrich fuseser\ aprobate. Bill se opusese de unsprezece ori. Reu[ise s\ previn\ reduceri dezastruoase de buget pentru Medicare [i
Medicaid [i s\ salveze programe precum AmeriCorps [i Legal Aid,
care fuseser\ pe lista de desfiin]are. P`n\ la sf`r[itul lunii, cele dou\
p\r]i au ajuns la un acord de finan]are de compromis [i au
re`nceput activit\]ile de guvernare.
Una dintre institu]iile neafectate de `ntreruperea activit\]ii a fost
Comisia Bancar\ a Senatului, a c\rei activitate a fost considerat\
esen]ial\. F\r\ pauz\, ea a continuat s\ ne t`rasc\ prietenii,
avoca]ii [i asocia]ii pe Capitoliu, `ncerc`nd s\ ob]in\ dovezi ale
vinei noastre, `n timp ce spitalele nu aveau bani s\-[i trateze pacien]ii, [i al]i angaja]i ai guvernului erau `n concediu f\r\ plat\.
Pe 29 noiembrie, `n timp ce noi eram `n Europa, martorul-cheie al
republicanilor, L. Jean Lewis, a fost examinat de senatorul Paul Sarbanes de Maryland [i de consilierul democrat al comisiei lui DAmato,
Richard Ben-Veniste. Lewis era angajata RTC care prezentase un document incriminator `n august 1992, cu FBI-ul [i cu procurorul din
Little Rock, `n care `i numea ca suspec]i de fraud\ nu numai pe so]ii
McDougal, dar [i pe to]i cei care, sus]inu]i de McDougal, contribuiser\ la adunarea de fonduri pentru Bill la Madison Guaranty, `n 1985.
Ne-a numit, pe Bill [i pe mine, ca posibili martori. Ben-Veniste a
acuzat-o pe Lewis c\ urm\rea cu obstina]ie s\ ne fac\ r\u [i c\
prezentase acel document chiar `naintea alegerilor din 1992 pentru a
influen]a rezultatele lor. Conform raportului final Whitewater, publicat `n 2002, acest efort preelectoral de a ne implica `ntr-o anchet\
Istorie trqitq
449
penal\ a fost `ncurajat de oameni de la Casa Alb\ din vremea mandatului lui Bush, precum [i de cei de la Departamentul de Justi]ie.
Pentru a respinge m\rturia ei `n fa]a Comisiei Bancare,
Ben-Veniste a examinat-o mai mult\ vreme pe Lewis, suger`nd c\
aceasta a min]it c`nd a afirmat c\ `nregistrase din gre[eal\ o convorbire cu un angajat al RTC, care o vizitase la biroul ei din Kansas
City. Ben-Veniste a f\cut-o pe Lewis s\ afirme c\, pe c`nd era republican conservator, nu a avut nici o dorin]\ de a-i face r\u lui Bill [i
nu-l f\cuse niciodat\ mincinos. Apoi Ben-Veniste a prezentat o
scrisoare pe care ea o scrisese `n 1992 care dovedea exact contrariul.
Democra]ii au adus [i ei dovezi c\ Lewis `ncercase s\ produc\ o
linie de tricouri imprimate cu mesaje `n care eram critica]i, Bill [i cu
mine. ~nainte de finalul interogatoriului, Lewis a le[inat [i a trebuit
s\ fie ajutat\ s\ ias\ din sala de audieri.
Publicul a aflat pu]ine din desf\[urarea dramei Whitewater.
Dintre canalele de televiziune, doar C-SPAN a furnizat detalii
despre audierea lui Lewis. La c`teva zile dup\ aceast\ m\rturie
memorabil\ [i autodistructiv\, The New York Times a continuat s\
acorde credit acuza]iilor nefondate ale lui Lewis [i s\ o numeasc\
martorul principal. Neintimidat\ de aceste fapte, comisia lui
DAmato a continuat s\ `mi cerceteze leg\turile cu economiile [i cu
`mprumuturile lui McDougal. Investiga]ia lui Ken Starr trebuia s\
fie confiden]ial\, dar echipa lui era maestr\ `n a l\sa informa]iile s\
se scurg\ spre pres\.
Spre sf`r[itul anului 1995, Dick Morris a venit s\ m\ vad\ pentru
a-mi transmite un mesaj bizar: urma s\ fiu acuzat\ de ceva `nc\
neclar, iar apropia]ii lui Starr `mi sugerau s\ accept acuza]ia [i s\-i
cer lui Bill gra]ierea `nainte de proces. Am crezut c\ Morris f\cea un
serviciu clien]ilor s\i republicani, a[a c\ mi-am ales cu grij\ cuvintele:
Spune-le informatorilor t\i s\ le raporteze oamenilor lui
Starr c\, de[i nu am f\cut nimic r\u, s`nt con[tient\ c\, a[a cum
spunea Edward Bennett Williams, un procuror poate acuza [i un
sandvi[ cu [unc\, dac\ vrea. Iar dac\ Starr m\ acuz\, nu voi cere
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 450
Istorie trqitq
450
451
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 452
Istorie trqitq
452
453
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 454
454
Istorie trqitq
455
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 456
Istorie trqitq
456
457
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 458
Istorie trqitq
458
459
fost dificil\ pentru mine mai ales fiindc\ nu-i puteam spune lui
Starr a insistat pentru citarea mea `n fa]a cur]ii. Unul dintre sco-
de toate acestea.
cu tot ceea ce era `n sufletul meu, dar apoi mi-am dat seama c\, pe
Bill `i manevrase cu iscusin]\ pe republicani `n privin]a `ntreruperilor de activitate ale administra]iei, dar succesul s\u politic nu
ne putea proteja pe nici unul din noi de abuzurile proceselor
nu pot intra `n sal\ cu avocatul lor. A[a c\ eram singur\. To]i cei
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 460
460
Istorie trqitq
461
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 462
Istorie trqitq
ZONE DE R|ZBOI
Cunosc`nd importan]a rela]iei lungi [i complexe pe care America o avea cu Fran]a, Bill [i cu mine a[teptam cu ner\bdare prima
cin\ de stat pentru pre[edintele francez Jacques Chirac [i so]ia sa,
Bernadette, `n februarie 1996. Politician conservator din partidul
lui de Gaulle, Chirac fusese primarul Parisului timp de optsprezece
ani. De[i vorbe[te fluent engleza [i a c\l\torit mult `n America `n
tinere]e, afec]iunea sa pentru Statele Unite nu s-a tradus `ntotdeauna printr-o ac]iune `n sprijinul politicii noastre. Bill s-a str\duit din
greu s\ c`[tige sprijinul Fran]ei, mai ales `n 1999, c`nd a convins
Fran]a s\ fie de partea NATO `n loviturile aeriene de condamnare a
epur\rii etnice din Kosovo, `n ciuda lipsei unei rezolu]ii specifice a
Na]iunilor Unite.
Diploma]ia este un domeniu delicat, chiar [i c`nd este vorba
despre rela]iile cu propriii alia]i. Colaborarea str`ns\ [i respectul
reciproc dintre ]\rile noastre `[i au r\d\cinile `n ajutorul pe care
Fran]a ni l-a acordat `n timpul Revolu]iei, dar au fost [i momente `n
istorie c`nd politica francez\ [i cea american\ au fost divergente,
iar rela]iile `ncordate; un exemplu `l constituie r\zboiul condus de
Statele Unite `n Irak [i c\ruia guvernul francez i s-a opus deschis [i
cu vehemen]\.
Primul obstacol `n organizarea cinei a fost meniul. Francezii
s`nt renumi]i pentru buc\t\ria lor, a[a c\ m-am str\duit s\ li se
serveasc\ o mas\ perfect\ la Casa Alb\. Buc\tarul nostru, Walter
463
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 464
464
Istorie trqitq
465
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 466
466
Istorie trqitq
467
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 468
468
Istorie trqitq
469
Sinai, dup\ acordul de pace dintre Israel [i Egipt, [i zona demilitarizat\, dup\ R\zboiul din Coreea. Al]ii sus]ineau c\ trupele europene,
nu cele americane ar trebui s\ poarte responsabilitatea pentru men]inerea siguran]ei grani]elor `n Bosnia. Din cauza acestor p\reri, am
stat de vorb\ cu solda]ii [i cu ofi]erii lor, le-am cerut opinia `n leg\tur\ cu starea de fapt [i le-am ascultat g`ndurile despre misiunea la
care participau. Unul dintre locotenen]i mi-a spus c\ nu `n]elesese ce
rol ar putea juca Statele Unite p`n\ nu a v\zut el `nsu[i Bosnia.
~nainte s\ venim, a spus, era greu s\ ne imagin\m ce se petrecea aici.
Mi-a descris grupurile etnice care locuiser\ `mpreun\ `n condi]ii
de pace [i care dintr-o dat\ au `nceput luptele din motive religioase.
Dac\ merge]i prin sate, pute]i vedea toate pagubele, mi-a
spus. Ve]i vedea case cu acoperi[urile smulse. Ve]i vedea zone `ntregi complet bombardate. Ve]i vedea oameni care au fost nevoi]i
s\ supravie]uiasc\ ani buni cu foarte pu]in\ m`ncare [i ap\. Dar
acum, oriunde am merge, copiii ne fac cu m`na [i ne z`mbesc, mi-a
spus. Pentru mine acesta este un motiv suficient pentru a fi aici.
Am privit la aspectul dezolant al r\zboiului de la fereastra elicopterului. De departe, totul p\rea frumos [i verde, specific unei
Europe pastorale. Dar dac\ zburam la o `n\l]ime mai mic\, se vedeau multe case f\r\ acoperi[ [i pu]ine cl\diri neatinse de gloan]e.
P\m`ntul nu era arat, ci sf`[iat de obuze. Era prim\var\, dar nimeni
nu se ocupa de cultivat, din cauza pericolului pe care-l reprezentau
minele [i tr\g\torii de elit\. Nici p\durile [i drumurile nu erau sigure. Era groaznic s\ vezi c`t\ suferin]\ era `n jur [i c`t de multe
erau de f\cut `nainte ca oamenii s\ re`nceap\ o via]\ normal\.
Pl\nuisem o oprire la Sarajevo pentru o `nt`lnire cu o delega]ie
multietnic\ [i pentru a asculta p\rerile lor despre ce ar putea face
guvernul Statelor Unite [i organiza]iile non-guvernamentale pentru a
ajuta o societate sf`[iat\ de r\zboi. Probleme de securitate m-au obligat s\ anulez c\l\toria la Sarajevo, dar oamenii cu care urma s\ m\
`nt`lnesc au fost at`t de dezam\gi]i, `nc`t au insistat s\ se aventureze
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 470
470
Istorie trqitq
471
f\r\ pic de trac, s-a urcat pe scen\ [i am`ndoi au improvizat o scenet\ comic\.
Numele t\u este Chelsea? a `ntrebat-o `n glum\ sergentul
major.
Cam a[a, a r\spuns ea r`z`nd.
Apoi a `ndemnat-o s\ imite uralele militare pe care le auzise din
mul]ime.
Uraaa!
A fost bine, a spus el. Mai `ncearc\ o dat\.
URAAA! a urlat ea.
Publicul a `nceput s\ aplaude [i s\ scoat\ urale r\gu[ite, la
r`ndul s\u.
De[i regulile de pres\ obi[nuite s-au aplicat [i de data aceasta
nici un interviu cu Chelsea, nici o fotografie neautorizat\ ea a
fost mai `ncrez\toare `n sine ca niciodat\ `n aceast\ excursie. Ca [i
tat\l ei, era din fire prietenoas\ [i curioas\ [i se sim]ea `n largul ei
`n mijlocul oamenilor. C`nd am vizitat trupele americane sta]ionate
`n Aviano, Italia, ceva mai t`rziu `n aceea[i zi, a dat dovad\ de [i
mai mult entuziasm. Mi s-a al\turat pentru o fotografie de grup cu
pilo]ii [i mecanicii for]elor aeriene. C`nd ne `ndep\rtam, o voce a
strigat `n urma noastr\:
Salut, Chelsea! Cum merg lec]iile de [ofat?
Chelsea s-a `ntors s\ r\spund\ t`n\rului `n uniform\ de lupt\,
care, evident, urm\rise ultimele articole din pres\ despre ea.
Bine, a spus ea z`mbind.
A mai mers pu]in, apoi s-a `ntors iar [i a strigat:
Fii atent dac\ vii `n Washington!
Aceast\ c\l\torie a l\sat impresii de durat\ asupra mea [i a lui
Chelsea. Eram foarte m`ndre de b\rba]ii [i de femeile noastre `n
uniform\, care ar\taser\ lumii `ntregi cele mai de pre] valori americane. Dac\ locuitorii din Balcani mai doreau [i alte dovezi ale beneficiilor aduse de pluralism, tot ce aveau de f\cut era s\ stea la o
mas\ `n popota din Tuzla sau Camp Bedrock sau Camp Alicia,
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 472
472
Istorie trqitq
473
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 474
Istorie trqitq
474
Am fost `nsp\im`ntat\ de ipocrizia unor norme care `i absolveau pe Starr [i pe protectorii s\i de responsabilitate, `n timp ce
fac]iunea conservatoare juca pe fa]\ cartea conflictului de interese pentru a-i elimina pe avoca]ii [i pe anchetatorii non-partizani. Robert Fiske, procurorul special ini]ial, fusese `nlocuit `n
august 1994 pentru a-i face loc lui Starr. Fiske a fost destituit pe
motiv de conflict de interese, mult mai pu]in `nsemnat dec`t
numeroasele conflicte politice [i financiare care ar fi trebuit s\ previn\ numirea lui Starr, `n primul r`nd, [i apoi ar fi trebuit s\ impun\
demisia lui `n mai multe momente ale mandatului s\u.
Starr s-a folosit de o reclama]ie privind un pretins conflict de
interese pentru a destitui dintr-un caz pe unul dintre cei mai prestigio[i juri[ti de pe banca federal\ din Arkansas, deoarece judec\torul luase o decizie `mpotriva sa. Acest caz nu avea nici o
leg\tur\ cu Bill [i cu mine; nici m\car cu Madison Guaranty, cu
McDougal sau cu altcineva implicat `n investiga]ia Whitewater.
Starr se folosise de puterea sa `n calitate de procuror independent
pentru a-l acuza pe Jim Guy Tucker, guvernatorul democrat din
Arkansas care i-a urmat lui Bill, de fraud\ [i de conspira]ie `n achizi]ionarea sta]iilor de televiziune prin cablu din Texas [i Florida. ~n
iunie 1995, Starr s-a folosit de amenin]\ri [i de incrimin\ri pentru a
intimida, amenin]`nd pe oricine putea [i aranj`nd afaceri cu oricine
ar fi spus ceva orice! pentru a ne incrimina pe Bill [i pe mine.
Judec\torul districtual Henry Woods a fost numit `n cazul Tucker [i,
dup\ examinarea faptelor, a respins acuza]ia lui Starr pe motiv c\ nu
avea nimic de-a face cu cazul Whitewater. Conform interpret\rii
date de Woods legii, Starr `[i dep\[ise autoritatea. Starr a f\cut apel
[i a cerut ca judec\torul Woods s\ fie `nlocuit din acest caz.
Judec\torul Woods, fost agent FBI [i un distins avocat, fusese
`nvestit de c\tre pre[edintele Jimmy Carter. La [aptezeci [i [apte de
ani, punea cap\t unei cariere str\lucite de jurist [i de campion al
ap\r\rii drepturilor omului `n Sud. ~n mai mult de cincisprezece ani
475
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 476
476
Istorie trqitq
477
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 478
478
Istorie trqitq
479
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 480
Istorie trqitq
481
VARA LA PRAGA
elibera]i de sub tirania din spatele Cortinei de Fier, dar, dup\ cum
pe str\zi.
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:17 AM
Page 482
482
Istorie trqitq
483
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:17 AM
Page 484
484
atrac]iile unuia dintre cele mai bine p\strate ora[e medievale ale
Europei. Am`ndou\ eram mame de fete, [i acest lucru a animat
discu]iile noastre despre responsabilit\]ile [i pl\cerile inerente
cre[terii lor. I-am vizitat `mpreun\ pe cei doi intelectuali pe care
comuni[tii `i numiser\ disiden]i Jerzy Turowicz [i Czeslaw
Miosz. Turowicz publicase un s\pt\m`nal catolic timp de cincizeci
de ani, `n ciuda presiunilor constante venite din partea autorit\]ilor
Partidului Comunist de a `ntrerupe tip\rirea lui. Miosz, care
c`[tigase Premiul Nobel pentru literatur\ `n 1980, pentru un volum
ce cuprindea Confiscarea puterii [i G`ndirea captiv\, pledase `n
favoarea g`ndirii libere [i a libert\]ii de exprimare pe parcursul
`ntregii epoci comuniste. Ace[ti doi oameni extraordinari, al c\ror
curaj [i ale c\ror convingeri `i sus]inuser\ mult timp pe cei din
`ntreaga lume care g`ndeau ca ei, p\reau aproape nostalgici dup\
claritatea moral\ a luptei lor `mpotriva comunismului.
Am `nt`lnit sentimente similare [i printre al]ii care supravie]uiser\
anilor de nazism [i de comunism, c`nd binele [i r\ul se defineau at`t
de u[or. Nu exist\ o m\rturie mai `nfrico[\toare despre puterea r\ului
dec`t lag\rele de concentrare de la Auschwitz [i Birkenau. Documentarele [i filmele de lung metraj despre insalubrele cl\diri de
c\r\mid\ de la Auschwitz [i despre lungile [i t\cutele [ine de tren de
la Birkenau nu pot transmite oroarea acestor locuri `n care evrei,
disiden]i polonezi, ]igani [i al]ii erau trimi[i la moarte. Am vizitat
`nc\peri pline cu haine de copii, cu ochelari, pantofi, proteze dentare
[i p\r uman dovezi t\cute, dar incriminatorii ale atrocit\]ilor
naziste. Eram `mpietrit\ c`nd m\ g`ndeam la milioanele de oameni
ale c\ror vie]i au fost curmate `n chip brutal. Ne-am oprit pe [inele
care duceau spre camerele de gazare [i ghidul mi-a spus c\, atunci
c`nd trupele aliate au eliberat Polonia, nazi[tii au dinamitat crematoriile pentru a distruge dovezile faptelor lor.
~mi aduc aminte c\ pe la vreo zece ani am mers cu tata la un bar
de pe r`ul Susquehanna, l`ng\ cabana noastr\ de pe lacul Winola.
~n timp ce barmanul vorbea cu tata, am observat numerele tatuate
Istorie trqitq
485
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:17 AM
Page 486
486
Istorie trqitq
487
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:17 AM
Page 488
Istorie trqitq
488
489
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:19 AM
Page 490
490
legii organiza]iile non-guvernamentale, pe care le considera amenin]\ri la adresa guvern\rii sale. ~naintea c\l\toriei noastre, reprezentan]ii ONG-urilor m\ `ntrebaser\ dac\ a[ dori s\ iau parte la o
`ntrunire programat\ `n timpul vizitei mele pentru a atrage mai
mult aten]ia asupra tratamentului represiv al lui Meiar referitor la
aceste organiza]ii [i a scoate `n eviden]\ lipsa sa de interes pentru
democra]ie. Prezen]a mea la `nt`lnirea ]inut\ la Oper\, sediul
Orchestrei Filarmonice Slovace, i-a `ndemnat pe participan]i s\ vorbeasc\ deschis despre probleme precum drepturile minorit\]ilor,
protec]ia mediului [i defectele procedurilor de vot [i s\ critice `ncerc\rile guvernului de a pune cap\t ac]iunilor lor [i de a le incrimina.
Dintre to]i liderii mondiali cu care m-am `nt`lnit `n particular,
doar doi s-au comportat de o manier\ pe care am considerat-o deranjant\ pentru mine: Robert Mugabe `n Zimbabwe, care chicotea
ne`ncetat [i nepotrivit, `n vreme ce t`n\ra sa so]ie `ntre]inea conversa]ia, [i Meiar, cu care m-am `nt`lnit mai t`rziu `n aceea[i zi la
birourile guvernului. Fost boxer, s-a a[ezat pe un cap\t al unei
canapele mici; eu m-am a[ezat la cel\lalt cap\t. I-am spus c\ am fost
impresionat\ de ONG-uri [i de ceea ce `ntreprindeau ele. S-a aplecat
spre mine [i, pe un ton amenin]\tor, `ncle[t`ndu-[i [i descle[t`ndu-[i
mereu pumnii, a vorbit cu `ng`mfare despre duplicitatea lor [i despre
amenin]\rile tr\d\toare ale acestora la adresa statului. P`n\ la sf`r[itul
`nt`lnirii noastre, m-am str`ns `n col]ul canapelei, `ngrozit\ de atitudinea lui de intimidare [i de furia abia controlat\. Poporul slovac
nu l-a mai ales `n septembrie 1998, gra]ie ONG-urilor care au mobilizat electoratul s\ voteze pentru schimbare.
Toate ]\rile pe care le-am vizitat voiau s\ discute despre posibilitatea de a fi membre NATO, iar `n Ungaria am discutat despre
aceste lucruri `ntr-o `nt`lnire privat\ cu prim-ministrul Gyula Horn.
Eram `n favoarea expansiunii NATO, a[a c\ am `ncercat s\ fiu
`ncurajatoare. M-am `nt`lnit [i cu pre[edintele ungar rpd Gncz,
un personaj eroic care avea ca tr\s\tur\ distinctiv\ faptul c\ fusese
de partea proast\ at`t `n vremea nazi[tilor, c`t [i `n cea a
Istorie trqitq
491
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 492
492
Bun\, Hillary!
Nu mai eram incognito, oamenii au `nceput s\ se uite la mine,
`mi f\ceau cu m`na [i m\ salutau. Am dat m`na cu ei [i i-am salutat,
apoi mi-am reluat plimbarea pentru alte c`teva ore.
Mai t`rziu am fost saluta]i de un cuplu de americani tineri, care
au `ntrebat dac\ puteau face fotografii cu mine. B\rbatul servea `n
armat\ [i era sta]ionat `n Bosnia. {tia c\ `i vizitasem cu c`teva luni
`n urm\ [i era ner\bd\tor s\-mi `mp\rt\[easc\ experien]a lui:
P`n\ acum totul este bine, a spus el `ntr-o clasic\ american\
laconic\.
~nt`lnirea cu acest t`n\r sincer [i cu so]ia sa mi-a amintit de
temerile pre[edintelui Gncz pentru viitorul amenin]at de conflicte
[i m-am `ntrebat ce ne a[teapt\ pe noi to]i.
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 494
494
Istorie trqitq
495
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 496
496
Istorie trqitq
497
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 498
Istorie trqitq
498
499
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 500
500
Istorie trqitq
501
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 502
502
Istorie trqitq
503
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 504
Istorie trqitq
504
505
din Comisia Juridic\ a Senatului c\, din verificarea f\cut\ lui Craig
[i-a a[teptat rivalul care s\ transforme cursa din 1996 `ntr-o ade-
v\rat\ b\t\lie. Se pare c\, `n sf`r[it, l-a g\sit [i nu este Bob Dole.
Craig sau pe mama sa, dar, dac\ m-a[ fi `nt`lnit cu ea, a[ fi spus:
securitate din Casa Alb\ pentru a-i `nregistra pe to]i cei de aici care
mi-am dat seama ce altceva f\cea, dar [tiu c\ ]inea eviden]a anga-
sunat seara pe Bill, i-am spus c\ Stanford p\rea s\ fie alegerea lui
copil independent.
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 506
506
Istorie trqitq
507
bani pentru parcurile noastre [i am vizitat multe dintre ele. Am ajutat planurile lui Bill [i ale lui Al de a proteja terenurile, de cur\]are a
aerului [i a apei, de abordare `ntr-o nou\ perpectiv\ a schimb\rilor
climaterice [i de conservare a surselor de energie. Dar principala
mea preocupare au devenit efectele factorilor de mediu asupra
s\n\t\]ii. Studiul pe care l-am f\cut asupra bolilor veteranilor din
R\zboiul din Golf [i cercetarea privind cre[terea num\rului de astmatici printre copii [i a cancerului la s`n printre femei, m-au convins c\ efectele mediului asupra s\n\t\]ii necesit\ o abordare pe
termen lung.
Conven]ia Republican\ s-a deschis la San Diego, pe 12 august.
Conform tradi]iei, partidul care ]ine conven]ia beneficiaz\ de publicitate nelimitat\ la nominalizarea candida]ilor s\i [i la transmiterea
mesajului de campanie. Candidatul celuilalt partid st\ lini[tit deoparte, ceea ce `mi convenea, de vreme ce consideram c\ aveam cu
to]ii nevoie de o pauz\. Nu am urm\rit discursurile la televizor, dar
am aflat imediat de la prieteni despre observa]iile f\cute de Elizabeth Dole, `n a doua sear\ a conven]iei. Fostul secretar de cabinet
al lui Reagan [i Bush a p\truns `n mul]ime cu microfonul `n m`n\
[i a vorbit cu dragoste despre so]ul ei, despre cariera [i convingerile
lui. Echilibrat\ [i inteligent\, ea era avocat de forma]ie [i un
sus]in\tor politic care, prin prezen]a [i elocven]a ei, a consolidat
campania so]ului s\u. {i, de[i Bob Dole era un contracandidat puternic pentru noi, m-am bucurat s\ v\d o femeie care nu scap\
ocazia [i culege aprecierea pe care o merit\. Este o `ntors\tur\ ciudat\ a sor]ii c\ acum am`ndou\ s`ntem `n Senat.
Discursul doamnei Dole a dus la compara]ii `ntre noi. Nici nu a
p\r\sit bine scena, c\ echipa mea a fost imediat bombardat\ cu
`ntreb\ri despre cum inten]ionam s\-mi construiesc discursul de la
Conven]ia Democrat\. Reporterii se `ntrebau dac\ voi sta la tribun\
sau voi merge printre oameni, ca ea. De[i era tentant s\ `ncerc ceva
nou, am considerat c\ voi r\m`ne la propriile teme [i la stilul meu.
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 508
Istorie trqitq
508
509
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 510
Istorie trqitq
510
Aproape dou\zeci de mii de oameni se aflau `n holul conven]iei, iar atmosfera era de `nalt\ ]inut\. Doi dintre cei mai buni oratori ai partidului nostru fostul guvernator de New York, Mario
Cuomo, [i liderul drepturilor civile, Jesse Jackson au vorbit
`naintea mea, rede[tept`nd credin]a democrat\ cu discursuri de
mod\ veche care tr`mbi]au valorile partidului.
C`nd m\ `ndreptam spre scen\, mul]imea a izbucnit `n aplauze
frenetice, scand`nd, b\t`nd din picioare, lucru care m-a impresionat
[i m-a ajutat s\-mi domolesc emo]ia. Mi[c\rile cu care `i `ndemnam
s\ se a[eze erau `n zadar, a[a c\ i-am salutat [i am l\sat bucuria lor
s\ se reverse asupra mea.
~n cele din urm\, uralele s-au domolit [i am `nceput s\ vorbesc.
Remarcele mele erau simple [i directe. Le-am cerut oamenilor s\-[i
imagineze cum va fi lumea c`nd Chelsea va avea v`rsta mea de
acum, adic\ `n 2028.
Un lucru de care s`ntem siguri este c\ va fi diferit\. Nu
neap\rat mai bun\. Progresul depinde de alegerile pe care le facem
noi ast\zi pentru m`ine [i de felul `n care ne ap\r\m valorile.
Dup\ ce am atins probleme precum `mbun\t\]irea legisla]iei
familiei, simplificarea legilor de adop]ie [i promovarea unei legi
care s\ garanteze c\ mamele [i nou-n\scu]ii nu s`nt trimi[i acas\
mai devreme de patruzeci [i opt de ore dup\ na[tere, am trecut la
r\spunsul pentru Bob Dole:
Pentru Bill [i pentru mine nici o experien]\ nu a fost mai fascinant\, mai recompensant\ [i mai umil\ dec`t cre[terea fiicei noastre.
Am `nv\]at c\, pentru a cre[te un copil fericit, s\n\tos [i `ncrez\tor `n
viitor, este nevoie de o familie. Este nevoie de profesori. De preot.
De oameni de afaceri. De lideri ai comunit\]ii. De cei care au grij\
de s\n\tatea [i de siguran]a noastr\. Este nevoie de noi to]i.
Da, este nevoie de un sat.
{i este nevoie de un pre[edinte.
Este nevoie de un pre[edinte care crede nu doar `n poten]ialul
copilului s\u, ci `n al tuturor copiilor, care crede nu doar `n puterea
familei sale, ci [i `n cea a familiei americane.
Este nevoie de Bill Clinton.
511
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 512
Istorie trqitq
AL DOILEA MANDAT
Bill [i cu mine am petrecut ultima zi a celei de-a doua campanii
zbur`nd `n diverse locuri din ]ar\, `ntr-o goan\ nebuneasc\ dup\
voturi. Eram la limita puterilor; nu am dat crezare rezultatelor
par]iale, ci am a[teptat `nchiderea urnelor. Cu fiecare or\ care trecea,
starea de spirit din Air Force One se intensifica pe m\sur\ ce c\p\tam mai mult\ `ncredere c\ Bill va fi primul pre[edinte democrat,
dup\ Franklin Roosevelt, ales `n dou\ mandate succesive. ~n ajunul
alegerilor, Bill, Chelsea [i cu mine eram foarte ner\bd\tori [i nu am
`nchis ochii toat\ noaptea. America era cuprins\ de febra nebun\ a
unui dans al acelei perioade [i, undeva `n Missouri, `n toiul nop]ii,
Chelsea mergea `n fruntea sus]in\torilor no[tri [i improviza Macarena (to]i ar\tam ca ni[te turi[ti `ntr-un camping care alungau ]`n]ari).
C`nd Mike McCurry, secretarul de pres\ al pre[edintelui, a prezentat
pe scurt presei activit\]ile, st`nd pe scara avionului, nu a uitat s\ men]ioneze: comandatul suprem a dansat `n manier\ preziden]ial\.
Dup\ ora dou\ noaptea, ne preg\team s\ ateriz\m la Little Rock.
Nu era nici o `ndoial\ c\ vom vota [i apoi vom a[tepta rezultatele `n Arkansas, locul `n care `ncepuse c\l\toria lui Bill spre
Casa Alb\. Ne-am instalat la un hotel din centrul ora[ului, ne-am
odihnit [i am fost vizita]i de prieteni [i de familie. Zeci de mii de
oameni se adunau deja `n Little Rock, `n a[teptarea s\rb\toririi victoriei la `nchiderea urnelor. Am ap\rut `n public doar c`nd ne-am
513
dus s\ vot\m [i am participat la un pr`nz oficial g\zduit de senatorul David Pryor, care se pensiona `n acel an.
Eram recunosc\toare s\ fiu `nconjurat\ de fe]e familiare; sim]eam sprijinul oferit de mul]imea de acas\, dar nostalgia plutea `n
aer: toat\ lumea [tia c\ era ultima curs\ a lui Bill pentru pre[edin]ie.
Un pre[edinte are dreptul doar la dou\ mandate. Cel care a ajuns s\
participe la o campanie atinge punctul final `n ultima sa curs\. Mai
era un curent subteran care str\b\tea mul]imea vesel\. La discursul
]inut la pr`nzul oficial, senatorul Pryor ne-a amintit de procurorul
independent, care `nc\ nu-[i terminase investiga]ia.
Cred c\ cele mai multe aplauze `n Arkansas se ob]in spun`nd:
S\ c`[tig\m aceste alegeri [i s\-l l\s\m pe Ken Starr s\ mearg\
acas\, a spus el.
A subliniat c\ investiga]ia a distrus multe vie]i, a afectat financiar
mul]i oameni Credem c\ a sosit vremea ca ei s\ ne lase `n pace.
C`nd am aflat c\ Bill c`[tigase deta[at alegerile, am sim]it c\
era mai mult dec`t o victorie pentru pre[edinte: era o r\zbunare a
poporului american care s-a asigurat c\ alegerile vizaser\ lucruri
importante pentru ei locuri de munc\, familie, c\min, economie ,
nu ranchiune politice vechi [i scandaluri false. Mesajul nostru r\zb\tuse prin atmosfera `nc\rcat\ de la Washington [i ajunsese la
electorat. Sloganul campaniei din 1992 Miza noastr\: economia era `nc\ operativ, dar cu un nou accent pe efectele refacerii
economiei asupra vie]ii tuturor americanilor. {tiam c\ preocup\rile
personale ale oamenilor ar putea deveni politice dac\ se vor face
auzi]i prin intermediul vocilor [i al voturilor lor.
Zilele alegerilor s`nt o tortur\: nu po]i face altceva dec`t s\
a[tep]i. Pentru a m\ destinde, am luat pr`nzul cu c`]iva prieteni la
Does Eat Place, un restaurant care era o copie redus\ a legendarului Does din Greenville, Mississippi. Apoi am mers cu ma[ina la
mama, `n zona Hillcrest din Little Rock, conving`ndu-l pe agentul
meu, Don Flynn, s\ stea `n dreapta mea. Tot drumul c`t am condus,
Don a fost alb ca varul. De atunci nu am mai pus m`na pe volan.
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 514
514
Istorie trqitq
515
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 516
516
Istorie trqitq
517
C`nd eram avocat, to]i colegii aveau so]ii casnice. Nu `[i f\ceau
griji pentru ridicarea hainelor de la cur\]\torie sau pentru a-i lua pe
copii de la cre[\ sau de la [coal\.
Suna asem\n\tor cu ceea ce-mi spusese Albert Jenner `n 1974,
c`nd am sugerat c\ mi-ar pl\cea s\ fiu avocat, iar el mi-a zis c\ n-a[
putea pentru c\ nu aveam o so]ie.
~n 1994, doctorul David Hamburg, pre[edintele Corpora]iei
Carnegie, m-a `ncurajat s\ m\ folosesc de postura mea de Prim\
Doamn\ pentru a pune `n eviden]\ deficien]ele `n `ngrijirea copiilor
`n America [i pentru a `ncuraja un sprijin federal sporit pentru
p\rin]ii angaja]i. ~n timpul dezbaterilor pentru reforma asisten]ei
sociale din 1996, insistasem ca administra]ia s\ considere accesul
la `ngrijirea copiilor drept ingredient de baz\ pentru a le sprijini pe
mamele nevoia[e s\ intre din programul de asisten]\ social\ `n
activitatea productiv\. Ulterior mi-am extins mesajul, dup\ ce am
studiat rezultatele unei noi cercet\ri care indicau importan]a stimul\rii min]ilor copiilor `n primii ani de via]\. Ideea era s\ afl\m
cum anume `ngrijirea copiilor poate reflecta aceast\ cercetare [i
stimula dezvoltarea `n prima parte a copil\riei. Am sprijinit programul care `i `ncuraja pe medici s\ prescrie adul]ilor s\ le citeasc\
bebelu[ilor. M-am `nt`lnit cu mul]i exper]i `n `ngrijirea copiilor [i
am c\l\torit prin ]ar\ pentru a vedea diverse metode de `mbun\t\]ire
a calit\]ii `ngrijirii copiilor [i de remediere a num\rului mic de
op]iuni de `ngrijire aflate la dispozi]ia p\rin]ilor cu un loc de munc\.
La Miami, m-am `nt`lnit cu liderii oamenilor de afaceri pentru a discuta despre responsabilitatea companiilor pentru `ngrijirea copiilor;
a urmat o `ntrunire la Casa Alb\ care a pus `n lumin\ programele
`ncununate de succes ale unor firme diferite. La baza Marinei din
Quantico, Virginia, am vizitat unul dintre cele mai bune centre de
`ngrijire a copiilor pentru familiile angaja]ilor `n cadrul armatei;
speram ca acesta s\ fie un exemplu pentru restul societ\]ii.
Am convocat dou\ conferin]e la Casa Alb\, una av`nd ca
tem\ primele faze ale dezvolt\rii copilului [i `nv\]area, iar a
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 518
518
Istorie trqitq
519
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 520
520
Istorie trqitq
521
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 522
Istorie trqitq
522
523
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 524
524
Istorie trqitq
525
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 526
526
Istorie trqitq
527
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 528
Istorie trqitq
528
529
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 530
530
Istorie trqitq
531
mai ad\ugat c\ numirea ei ar face multe fete [i femei s\ se m`ndreasc\. N-am [tiut sigur pe cine va alege Bill p`n\ pe 5 decembrie 1996, c`nd a chemat-o `n cele din urm\ pe Madeleine [i i-a
cerut s\ fie secretar de Stat. Am fost `nc`ntat\. Dup\ ce numirea a
fost f\cut\ public\, am primit o not\ de la Pamela Harriman, `n care
`mi scria: Nu voi paria niciodat\ `mpotriva ta sau a lui Madeleine.
Madeleine a devenit prima femeie secretar de Stat din istorie [i,
cel pu]in `n timpul mandatului ei, drepturile [i nevoile femeilor au
fost incluse pe agenda de lucru a politicii externe din America.
A f\cut clar acest lucru `n 1997, c`nd a fost gazda s\rb\toririi Zilei
Interna]ionale a Femeii `n cadrul Departamentului de Stat. M-am
sim]it onorat\ s\ `mp\r]im acela[i podium atunci c`nd am discutat
despre importan]a drepturilor femeii pentru progresul global. Am
protestat `mpotriva regimului barbar al talibanilor din Afghanistan.
Consideram c\ Statele Unite n-ar trebui s\ recunoasc\ guvernul lor,
pentru c\ oprima femeile, iar companiile n-ar trebui s\ `ncheie contracte pentru construirea de conducte sau s\ fac\ orice alte investi]ii
de ordin comercial.
~n timpul celei de-a doua ceremonii de `nvestire am fost mai
relaxat\ [i m-am bucurat de evenimente, f\r\ s\ m\ `ngrijorez c\
eram pe punctul de a adormi `n picioare. De data aceasta, nu am
mai tr\it acelea[i sentimente de emo]ie [i team\ ca `n 1993. Desigur,
lumea noastr\ era cu totul alta acum. Am sim]it c\ intru `ntr-un nou
capitol din via]a mea, precum o]elul trecut prin foc: un pic mai
aspru la margini, dar mai rezistent, mai flexibil. Cei patru ani de
pre[edin]ie `l transformaser\ pe Bill, d`ndu-i o anumit\ gravitate
care era evident\ pe fa]\ [i `n priviri. Avea doar cincizeci de ani,
dar p\rul `i era aproape alb [i, pentru prima oar\ `n via]\, `[i ar\ta
v`rsta. Dar `[i mai p\stra z`mbetul copil\resc, spiritul ascu]it [i optimismul contagios de care m\ `ndr\gostisem cu dou\zeci [i cinci de
ani `n urm\. ~nc\ mai sim]eam cum m\ aprind c`nd intra `n camer\
[i `nc\ m\ mai trezeam admir`ndu-i fa]a frumoas\. Credeam
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 532
532
Istorie trqitq
533
defilat f\r\ hain\, dar ea a f\cut semn din m`n\, a z`mbit [i s-a descurcat, sigur\ pe sine [i cu aplomb. Mai devreme `n aceea[i zi, la
pr`nzul de pe Capitoliu, avusese nevoie de toat\ st\p`nirea de sine [i
de tot sim]ul umorului.
Republicanii de]ineau puterea `n Congres, prin urmare ei au
hot\r`t aranjarea scaunelor pentru pr`nzul tradi]ional. Poate cineva
a vrut s\ fac\ o glum\ c`nd m-a a[ezat l`ng\ Newt Gingrich, iar pe
Chelsea au pus-o `ntre Tom DeLay, organizatorul republicanilor `n
Camer\, [i nonagenarul Strom Thurmond, senator din partea Carolinei de Sud. DeLay, care spusese tot felul de lucruri oribile la
adresa tat\lui lui Chelsea, se purta prietenos, iar ea r\spundea la fel.
A vorbit despre fiica lui care lucra `n biroul s\u [i despre c`t de
important este s\-]i implici familia `n via]a public\. S-a oferit s\
fac\ `mpreun\ cu Chelsea un tur al Capitoliului.
{i Strom Thurmond a conversat un pic:
{tii cum am reu[it s\ tr\iesc at`t de mult? a `ntrebat-o pe
Chelsea.
Thurmond avea nou\zeci [i cinci de ani. Era cel mai b\tr`n soldat care s-a para[utat `n spatele frontului din Normandia chiar
`nainte de ziua Z, [i fusese c\s\torit cu dou\ foste regine ale frumuse]ii. ~n decursul a zece ani, de la [aizeci la [aptezeci de ani,
concepuse patru copii.
Flot\ri! Flot\ri `ntr-o m`n\! a sf\tuit-o pe Chelsea. {i niciodat\ s\ nu m\n`nci ceva mai mare dec`t un ou. Am m`ncat [ase
mese pe zi, de m\rimea unui ou.
Chelsea a dat din cap politicoas\ [i [i-a ales salata. Se servea un
alt fel de m`ncare.
Cred c\ e[ti aproape la fel de dr\gu]\ ca mama ta, i-a zis senatorul cu [armul lui sudic, care `l f\cuse faimos.
Pe la mijlocul mesei a spus, dus pe g`nduri:
E[ti la fel de dr\gu]\ ca mama ta. Este cu adev\rat dr\gu]\ [i
tu e[ti dr\gu]\. Da. E[ti. E[ti la fel de dr\gu]\ ca mama ta.
C`nd s-a servit desertul, Thurmond a spus:
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 534
534
Istorie trqitq
535
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 536
Istorie trqitq
~N AFRICA
Dup\ ce so]ul meu a jucat a doua oar\ golf cu Greg Norman, a
trebuit s\ stea dou\ luni `n c`rje. Nu a c\zut `ntr-un denisipator [i
nici nu a f\cut vreo mi[care cu amplitudine mare pur [i simplu a
c\lcat gre[it pe scara `ntunecat\ din fa]a casei lui Norman, din
Florida. A c\zut pe spate [i [i-a rupt mu[chii coapsei drepte `ntr-o
propor]ie de 90%. Era chiar dup\ ora unu noaptea, vinerea, pe
14 martie 1997. ~n drum spre spital, m-a sunat s\-mi spun\ ce
p\]ise. ~l durea cumplit, dar `ncerca, a[a cum spunea el, s\ pun `n
fa]\ piciorul zdrav\n. M-am bucurat c\ `[i p\strase sim]ul umorului, dar eram `ngrijorat\. Singura lui preocupare era s\ se `ntoarc\
la Casa Alb\, apoi s\ zboare la Helsinki, `n Finlanda, pentru o
`nt`lnire planificat\ de mult\ vreme cu Boris El]`n pentru miercurea
care urma indiferent de ce spuneau medicii. Am sunat-o pe doctori]a Connie Mariano, directorul clinicii Casei Albe [i medicul
pre[edintelui, pentru a-i cere p\rerea. Mi-a spus c\ Bill va avea
nevoie de opera]ie, dar c\ nu era nici o problem\ s\ se `ntoarc\ din
Florida [i s\ fie operat la Washington.
M-am `nt`lnit cu Air Force One la Baza Andrews, vineri diminea]a, [i am privit de pe pist\ cum un grup de agen]i din Serviciul
Secret `mi c\rau so]ul din avion. L-au pus pe un scaun cu rotile
`ntr-un lift hidraulic portabil [i l-au cobor`t pe p\m`nt. Am venit cu
Bill cu ma[ina p`n\ la Spitalul Naval Bethesda, unde a fost operat
la picior. Bill era vesel, `n ciuda durerii cr`ncene, [i `nc\ dornic s\
537
plece la Helsinki. I-am cerut s\ a[tepte p`n\ c`nd vom [ti cum a
decurs opera]ia, dar el decisese deja c\ va fi `n regul\. Bill `mi
aminte[te adesea de b\iatul care sap\ `ntr-un grajd plin de b\legar.
Dac\ `l `ntreab\ cineva de ce face asta, el r\spunde:
Cu tot b\legarul de aici, trebuie s\ fie [i un ponei pe undeva.
A refuzat s\ i se fac\ anestezie general\ [i s\ ia calmante
deoarece, ca pre[edinte, trebuia s\ fie de veghe zi [i noapte. Asta
era o problem\. Opera]ia de care avea nevoie pentru a-i prinde
mu[chii pe tendoane p`n\ la rotul\ era dureroas\ [i necesita migal\.
Dac\ ar fi fost anesteziat complet, conform amendamentului 25 al
Constitu]iei, ar fi trebuit s\ cedeze temporar puterea vicepre[edintelui. Acest lucru se `nt`mplase ultima oar\ `n 1985, c`nd pre[edintele Reagan a fost operat de cancer la colon. Bill era hot\r`t s\
nu cear\ predarea temporar\ a puterii. ~nt`lnirea cu El]`n avea ca
tem\ expansiunea NATO, c\reia ru[ii i se opuneau cu vehemen]\.
Bill nu voia s\ alimenteze presa cu articole `n care s\ se vorbeasc\
despre sl\biciunea sau vulnerabilitatea sa. A optat pentru o anestezie local\ [i a vorbit cu doctorii despre muzica lui Lyle Lovett,
care constituia muzica de fond `n sala de opera]ii, `n timp ce chirurgul ortoped [i echipa sa f\ceau g\uri `n rotula lui, prindeau
mu[chii, apoi coseau capetele de p\r]ile neafectate.
~n timpul opera]iei, am a[teptat cu ner\bdare `ntr-o rezerv\
special\ pentru pre[edinte [i familia lui. Dup\ orele de [coal\ a
venit [i Chelsea. Familia noastr\ a fost binecuv`ntat\ cu o s\n\tate
bun\. O singur\ dat\ am fost internat\ `n spital: c`nd am n\scut. ~n
afar\ de problemele lui Bill cu sinusurile, dar pe care oricum le
rezolvase prin tratament ambulatoriu, la `nceputul anilor 80, [i de
opera]ia de amigdalit\ a lui Chelsea de mai t`rziu, nici unul dintre
noi nu fusese operat.
~n cele din urm\, dup\ trei ore de opera]ie, Bill a fost transportat `n rezerv\ la 4.43 dup\-amiaza. Era palid [i epuizat, dar cu
moralul ridicat, deoarece doctori]a Mariano [i chirurgul ne-au spus
c\ opera]ia reu[ise [i existau [anse mari pentru o refacere complet\.
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 538
538
Istorie trqitq
539
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 540
540
`n lumin\ eforturile africanilor `n[i[i sprijini]i de administra]ia american\ [i de institu]iile private de caritate, s\ vorbesc despre drepturile femeii, s\ sus]in democra]ia [i s\ `i `ncurajez pe americani s\
afle mai multe despre Africa. Importan]a acestui ultim obiectiv a
fost pus\ `n lumin\ c`nd un ziarist m-a `ntrebat `nainte de c\l\torie:
Care este capitala Africii?
M\ bucuram c\ [i Chelsea m\ `nso]ea. Prezen]a ei trimitea un
mesaj `n acele regiuni `n care nevoile [i abilit\]ile tinerelor fete
erau adesea trecute cu vederea: pre[edintele Statelor Unite are o
fiic\ despre care consider\ c\ merit\ educa]ia [i `ngrijirea medical\
necesare pentru a-[i atinge poten]ialul cu care a fost `nzestrat\.
Ne-am oprit mai `nt`i `n Senegal, teritoriu ancestral a milioane de
americani v`ndu]i ca sclavi prin Insula Goree, dincolo de coasta
Dakarului, capitala senegalez\. ~n micul fort `n care erau ]inu]i
sclavii, `nc\ mai erau lan]uri pe pere]ii muceg\i]i ai celulelor, dovezi
clare ale r\ut\]ii umane. Pe aici erau du[i cei nevinova]i, lua]i din
s`nul familiilor, redu[i la statutul de sclavi [i trecu]i prin Poarta F\r\
~ntoarcere, depu[i pe plaj\ [i `mbarca]i `n [alupe pentru a fi transporta]i p`n\ la cor\biile ancorate `n larg. Am `nchis ochii [i am respirat aerul umed cu miros de vechi, imagin`ndu-mi disperarea ce m-ar
cuprinde dac\ eu sau fiica mea am fi r\pite [i transformate `n sclave.
Mai t`rziu am aflat despre eforturile de eliminare a unei practici
rituale pe care o consider o alt\ form\ de sclavie mutilarea genital\ a femeii. ~n satul Saam Njaay, la o or\ [i jum\tate de Dakar, se
preg\tea o revolu]ie `n via]a [i s\n\tatea femeilor. Molly Melching,
fost\ voluntar\ `n Peace Corps, st\tuse `n Senegal pentru cofinan]area Tostan, o organiza]ie non-guvernamental\ inovatoare, care
ini]ia afaceri mici [i proiecte educa]ionale la sate. ~n urma activit\]ilor Tostan, femeile au `nceput s\ vorbeasc\ despre durerile [i
efectele grave asupra s\n\t\]ii inclusiv moartea provocate de
practica veche de t\iere a organelor genitale ale fetelor `nainte de
pubertate. Dup\ ce Totsan a organizat o discu]ie cu `ntregul sat, to]i
locuitorii au votat pentru stoparea acestei practici. Liderii b\rba]i
Istorie trqitq
541
din sat au mers [i `n alte sate [i au explicat care erau efectele negative produse de aceast\ practic\; [i locuitorii din acele sate au votat
pentru interzicerea ei. Mi[carea s-a extins, iar liderii ei i-au cerut
pre[edintelui Abdou Diouf s\ scoat\ aceast\ practic\ `n afara legii `n
toat\ ]ara. La `nt`lnirea cu pre[edintele Diouf, am l\udat aceast\
mi[care [i am `ncurajat cererea oamenilor de a aproba legisla]ia
necesar\ pentru interzicerea practicii. Am trimis [i o scrisoare de
sprijin organiza]iei Tostan [i au folosit-o `n campania lor. Legea a
fost votat\ un an mai t`rziu, dar a fost greu de pus `n practic\. Practicile rituale ad`nc `mp\m`ntenite s`nt greu de schimbat.
Acest exemplu de ac]iune popular\ pentru `mbun\t\]irea vie]ii
oamenilor mi-a dat speran]\ `n timpul c\l\toriei noastre `n Africa
de Sud, simbolul schimb\rilor de pe continent. Nelson Mandela a
fost unul dintre liderii schimb\rii. Altul a fost arhiepiscopul
Desmond Tutu, cel care a vorbit `n numele mi[c\rii antiapartheid
[i l-a inspirat pe Mandela `n `nfiin]area Comisiei pentru adev\r [i
reconciliere. M-am `nt`lnit cu episcopul Tutu [i cu membri ai Comisiei la Cape Town, `ntr-o sal\ de conferin]e obi[nuit\, `n care se
luau m\rturii ale victimelor [i ale autorilor violen]elor, ca modalitate de prezentare a adev\rului [i de `ncurajare a reconcilierii `ntre
rase, dup\ genera]ii de nedreptate [i brutalitate. Mandela [i Tutu au
`n]eles importan]a institu]ionaliz\rii iert\rii. Prin procesul ini]iat de
ei, cei care comiseser\ crime puteau p\[i `n fa]\ [i m\rturisi, primind `n schimb amnistierea. ~n felul acesta victimele puteau primi
r\spunsuri la `ntreb\rile lor. A[a cum a spus una dintre victime:
Vreau s\ iert, dar am nevoie s\ [tiu pe cine [i de ce s\ iert.
Mandela a dat un exemplu de iertare. C`nd ne-a condus, pe
Chelsea [i pe mine, s\ vizit\m `nchisoarea de pe Insula Robben, `n
care st\tuse timp de optsprezece ani, ne-a explicat c\ a avut la dispozi]ie ani `ntregi s\ se g`ndeasc\ ce va face c`nd va ie[i de acolo.
A trecut prin propriul proces de adev\r [i de reconciliere, care l-a
condus la afirma]ia pe care a f\cut-o la intrarea sa `n func]ie, c`nd
i-a prezentat pe trei dintre fo[tii s\i temniceri. Iertarea nu e u[oar\,
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 542
542
Istorie trqitq
543
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 544
544
Istorie trqitq
545
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 546
546
Istorie trqitq
547
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 548
548
Istorie trqitq
549
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 550
Istorie trqitq
VOCI IMPORTANTE
~n pragul verii, administra]ia se preg\tea pentru trei proiecte
importante: negocierea bugetului cu Congresul, organizarea unui
summit economic la Denver, Colorado, [i organizarea unei `nt`lniri
la nivel `nalt la Madrid, pe tema expansiunii NATO.
Una dintre cele mai importante lec]ii pe care le-am `nv\]at ca
Prim\ Doamn\ a fost c\ afacerile de stat [i politica ]\rii depind de
rela]iile personale dintre lideri. Chiar [i ]\ri cu ideologii diferite pot
ajunge la `n]elegeri [i pot forma alian]e dac\ liderii lor se cunosc [i
au `ncredere unul `n cel\lalt. Dar acest tip de diploma]ie necesit\
rela]ii continue [i dialog neprotocolar `ntre lideri; acesta este unul
dintre motivele pentru care pre[edintele, vicepre[edintele [i cu
mine am f\cut excursii frecvente peste ocean.
Summit-ul G-7, `nt`lnirea anual\ a ]\rilor cel mai puternic industrializate SUA, Marea Britanie, Fran]a, Germania, Japonia, Italia [i
Canada a devenit din ce `n ce mai mult at`t un forum politic, c`t [i
unul economic. Rusia fusese invitat\ la summit-urile G-7 anterioare,
dar, `ncep`nd cu 1997, c`nd Statele Unite au g\zduit `nt`lnirea din
Denver, Boris El]`n pleda pentru includerea ]\rii sale ca membru cu
drepturi depline. Ministerele de Finan]e din c`teva state membre s-au
opus acestei schimb\ri, pe motivul c\ Rusia avea o economie `nc\
slab\, dependent\ de Grupul celor 7 [i de institu]iile financiare interna]ionale de ajutor [i, cel mai adesea, se opunea reformelor necesare
pentru o prosperitate de durat\. Dar Bill [i colegii s\i au considerat
551
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 552
Istorie trqitq
552
553
salvat de dou\ ori democra]ia din Rusia: mai `nt`i, c`nd s-a urcat pe
senin, s-au aplecat, [i-au dat jos pantalonii [i ne-au l\sat perplexe.
`ncercat preluarea Casei Albe ruse[ti, iar El]`n a sus]inut cu t\rie de-
mocra]ia, av`nd un sprijin puternic din partea lui Bill [i a altor lideri
cu grij\ de mine.
`ntotdeauna m\ poate face s\ r`d. Desigur, are reputa]ia de a fi imprevizibil [i se pare c\ `i place s\ bea un pahar, ba chiar dou\.
parte a lui, iar Naina l`ng\ Bill. Nu vorbea engleza, dar un tra-
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 554
554
Istorie trqitq
555
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 556
556
care era `nscris la Universitatea Georgetown din Washington. Admiram `n mod special curajul regelui c`nd se opusese fascismului `n
]ara sa. A devenit [ef al statului la treizeci [i [apte de ani, dup\
moartea lui Franco, `n 1975. Imediat [i-a f\cut cunoscut\ inten]ia de
a restabili democra]ia `n Spania. ~n 1981, a z\d\rnicit singur `ncercarea de preluare armat\ a Parlamentului; a ap\rut la televizor, l-a
denun]at pe liderul loviturii [i a ordonat trupelor sale s\ se retrag\ `n
cazarm\. Sofia, prin]es\ a Greciei la c\s\toria cu Juan Carlos, este
asistent medical pediatru [i la fel de `nc`nt\toare ca so]ul ei. Are
spirit filantropic [i a organizat multe programe de microcreditare cu
mult timp `nainte ca al]ii s\ [tie ce `nseamn\ acest lucru.
Am mers apoi la Madrid la summit-ul membrilor NATO.
Prim-ministrul spaniol Jos Mara Aznar [i so]ia sa, Ana Botella,
au dat o cin\ privat\ `n gr\dina Palatului Moncloa, re[edin]a lor
oficial\, pentru liderii NATO [i so]iile lor. Angajamentul lui Bill
de a extinde NATO s-a realizat c`nd Polonia, Ungaria [i Republica
Ceh\ au fost invitate s\ adere. ~n seara urm\toare, regele [i regina
au g\zduit o cin\ cu mul]i invita]i `n palatul `n stil neoclasic din
centrul Madridului, pentru a s\rb\tori momentul istoric. Vizitasem
prima dat\ palatul `n 1995, c`nd cei doi au oferit o cin\ restr`ns\.
Adev\rata distrac]ie a `nceput dup\ ce am m`ncat, c`nd regele ne-a
condus `ntr-un tur al palatului. Ne-a m\rturisit c\ habar nu avea ce
se afla `n multe dintre camere, a[a c\ va inventa pove[ti pentru
fiecare u[\ pe care o va deschide. Foarte repede fiecare dintre noi a
ajuns s\ spun\ pove[ti despre evenimente imaginare care s-ar fi
petrecut acolo. At`t regele, c`t [i regina aveau un extraordinar sim] al
umorului; momentul care mi-a pl\cut cel mai mult a fost c`nd Bill [i
regele se uitau la cea mai lung\ mas\ pe care am v\zut-o vreodat\
(ar\ta de parc\ o sut\ de oameni ar fi putut sta la ea) [i discutau
despre alergarea `n jurul ei. Doi ani mai t`rziu, la aceast\ mas\ au
stat, la un dineu oficial, [efi de state [i de guverne din toat\ Europa.
Dup\ ce ne-am `ndeplinit sarcinile oficiale, Sofia [i Juan Carlos
ne-au luat, pe Bill, pe Chelsea [i pe mine, la Palatul Alhambra din
Istorie trqitq
557
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 558
Istorie trqitq
558
559
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 560
560
Istorie trqitq
561
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 562
562
Istorie trqitq
563
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 564
564
A TREIA CALE
Spre sf`r[itul anului 1997, am vizitat Chequers, re[edin]a oficial\ de la ]ar\ a prim-ministrului englez; familia Blair m\ invitase
la o `nt`lnire restr`ns\ a anali[tilor politici americani [i britanici.
Gazdele noastre m-au c\l\uzit `ntr-o vizit\ minunat\. Inelul reginei
Elizabeta I. Masa lui Napoleon de pe Insula Sf`nta Elena. Pasajul
secret al lui Cromwell. Camera `nchisorii, numit\ astfel deoarece
Lady Mary Grey fusese `nchis\ acolo timp de doi ani, pe la
jum\tatea secolului al XVI-lea, pentru c\ se c\s\torise f\r\ acordul
familiei regale. Acestea erau doar c`teva dintre r\m\[i]ele istoriei
printre care tr\ia premierul britanic, `n mijlocul unor coridoare
`nguste, al unor sc\ri `n form\ de spiral\, unghere [i ruine ale
m\re]iei de secol XVI.
Tony Blair fusese ales cu [ase luni `n urm\ pe baza unei platforme de idei progresiste care au re`nnoit g`ndirea tradi]ional\ a
Partidului Laburist `n leg\tur\ cu temele sociale [i economice. ~n
urma alegerii sale, a recunoscut c\ Bill `i inspirase pe el [i pe
colegii s\i de partid `n trasarea unei direc]ii diferite, `n condi]iile `n
care Regatul Unit [i Europa se confruntau cu problemele globaliz\rii [i ale securit\]ii economice [i politice.
Tony [i Cherie Blair se concentraser\ asupra multora dintre
temele la care Bill [i cu mine ne g`ndeam de mul]i ani. Am descoperit aceast\ simbioz\ politic\ pe vremea c`nd Tony mai era pre[edintele Partidului Laburist. Prietenul nostru comun, Sid
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 566
566
Istorie trqitq
567
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 568
568
Istorie trqitq
569
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 570
570
Istorie trqitq
571
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 572
572
Istorie trqitq
573
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 574
574
Istorie trqitq
575
Ucraina [i Rusia Siberia, mai exact unele dintre cele mai `ndep\rtate locuri pe care le-am vizitat. Dar mai `nt`i trebuia s\ ajungem
acolo, ceea ce s-a dovedit mai sup\r\tor dec`t m\ a[teptam.
C\l\toream tot cu Kelly, cu Melanne [i cu Karen Finney, secretarul meu adjunct de pres\, o femeie t`n\r\, `nalt\ [i cu umor.
Am decolat de la Baza Aerian\ Andrews `n noaptea de duminic\,
9 noiembrie, la bordul unui Boeing 707, folosit `n trecut drept Air
Force One. Am zburat vreo zece minute [i m\ uitam pe cartea
despre Kazakhstan, prima noastr\ oprire, c`nd un membru al echipajului mi-a spus calm c\ trebuia s\ ne `ntoarcem la Andrews din
cauza unor probleme la motor. Nu m-a `ngrijorat acest lucru. {tiam
c\ un avion mare poate zbura cu trei din cele patru motoare cu care
este dotat. {i aveam `ncredere deplin\ `n pilo]ii Air Force, cei mai
buni din lume. M-am `ntors la lectura mea.
Am aterizat u[or la Andrews cu doar trei motoare `n func]iune
[i am fost `nt`mpina]i imediat de ma[ini de pompieri cu sirenele `n
func]iune. ~n timp ce mecanicii investigau problemele, l-am sunat
pe Bill s\-i spun despre `nt`rziere, optimist\ c\ voi putea decola din
nou dup\ ce motoarele vor fi reparate.
Dup\ c`teva ore ni s-a spus c\ nu puteam decola p`n\ a doua zi
dup\-amiaza, a[a c\ la miezul nop]ii am plecat cu to]ii acas\. C`nd
am ajuns la Casa Alb\, l-am g\sit pe Bill vorbind la telefon cu
Chelsea, care era `n camera ei [i v\zuse un buletin de [tiri pe CNN:
Avionul Primei Doamne se `ntoarce... scurgeri de combustibil...
to]i de la bord s`nt `n siguran]\. Am primit un telefon de la mama,
care voia doar s\-mi aud\ vocea. Au sunat [i al]i prieteni dup\ ce
au v\zut titlul din Washington Post: AVIONUL PRIMEI
DOAMNE CEDEAZ|; C|L|TORIA ~N ASIA CENTRAL|
ESTE AM~NAT|. Cu tot cancanul pe care l-au f\cut, p\rea c\ fusesem para[utat\ din avion.
Am plecat a doua zi, c`nd repara]iile s-au terminat. C\l\toria nu
era pentru cei slabi de `nger. Am aterizat pe piste de p\m`nt, f\r\
lumini; santinele cu lope]i `ncercau s\ desz\pezeasc\ avionul [i
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 576
576
beau mult\ vodc\ la fiecare oprire, la orice or\ din zi [i din noapte.
A fost una dintre cele mai exotice [i mai interesante c\l\torii pe
care am f\cut-o `n timpul [ederii mele la Casa Alb\. A[a-numitele
Stans, muntoase, sterpe [i foarte frumoase, erau punctul de plecare al vechiului Drum al M\t\sii, parcurs de Marco Polo. Mul]i
dintre locuitorii din Kazahstan, Kirghizstan [i Uzbekistan, unii dintre ei purt`nd `nc\ costumele tradi]ionale indigene, erau descenden]ii Hoardei de Aur, ai solda]ilor lui Gingis [i ai lui Kublai Han.
~n era postsovietic\, `ncercau s\ creeze un echivalent modern al
Drumului M\t\sii, pentru ca economia [i ]\rile lor s\ `nfloreasc\ `n
secolul al XXI-lea. De[i rusificat\ `n timpul erei sovietice, fiecare
]ar\ [i-a p\strat particularit\]ile etnice distincte [i o popula]ie surprinz\tor de divers\.
Kazahstan este o ]ar\ bogat\ `n petrol [i gaze naturale, cu
poten]ial de cre[tere a nivelului de trai al cet\]enilor s\i, presupun`nd, desigur, c\ veniturile nu se pierd din cauza corup]iei. Am
vizitat un centru mic de bun\stare a femeilor, finan]at cu ajutor
str\in, din partea Statelor Unite. Din cauza lipsei contraceptivelor,
pe vremea comunismului avortul devenise o metod\ obi[nuit\ de
planificare familial\. Politica administra]iei Clinton era s\ fac\
avortul sigur, legal [i rar. Am lucrat pentru descurajarea avortului
[i diminuarea r\sp`ndirii bolilor cu transmitere sexual\, prin acordarea de ajutor pentru planificarea familial\ [i pentru `mbun\t\]irea
s\n\t\]ii mamelor. Aceast\ politic\ era `n contradic]ie cu regula
impus\ de pre[edintele Reagan, continuat\ de Bush [i abrogat\ de
Clinton `n a doua zi a mandatului s\u ([i reintrodus\, mai t`rziu, de
George W. Bush). Reluarea ajutorului american `ncepea s\-[i arate
roadele. Medicii din clinica Almaty mi-au spus c\ rata avortului [i
a mortalit\]ii mamelor era `n sc\dere, o dovad\ `n plus a faptului c\
politica noastr\ era mai eficient\ `n `mpu]inarea avorturilor dec`t
programul anticontraceptiv al republicanilor.
{tiam c\ `n Kirghizstan, vecina din sud-est a Kazahstanului,
era nevoie de medicamente. ~mpreun\ cu Richard Morningstar,
Istorie trqitq
577
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 578
Istorie trqitq
578
579
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 580
580
Istorie trqitq
581
o absolvent\ blond\ frumoas\, [i-a petrecut mare parte din adolescen]\ `n centre temporare de `ngrijire, dar a reu[it s\ se concentreze asupra studiilor [i a fost admis\ la Berkeley [i apoi la Yale.
Joy avea dou\ surori mai mici, iar una din ele `nc\ mai era `ntr-un
centru de `ngrijire; acest lucru cre[tea presiunea ce ap\sa asupra ei
privind asumarea responsabilit\]ilor de adult la o v`rst\ timpurie.
A fost angajat\ `n biroul meu de la Casa Alb\; `mi ajuta echipa `n
realizarea de noi proiecte de lege pentru cei care dep\[eau v`rsta
p`n\ la care erau admi[i `n centre. Am lucrat `mpreun\ cu senatorul
republican John Chafee de Rhode Island [i cu senatorul democrat
Jay Rockefeller de Virginia de Vest la o lege din 1999 care furniza
tinerilor tocmai ie[i]i din centre acces la asisten]a medical\, posibilit\]i de educa]ie, preg\tire pentru locul de munc\, o locuin]\,
consiliere [i alte servicii necesare.
Am `mplinit cincizeci de ani `n octombrie; de[i se spune c\ este
un moment dificil, mi se p\rea un lucru nesemnificativ pe l`ng\
faptul c\ Chelsea nu mai locuia cu noi. Zilele [i nop]ile mele erau
pline de `nt`lniri [i de evenimente care se prelungeau p`n\ la
s\rb\tori, dar eram surprins\ c`t de s\rac\ p\rea Casa Alb\ f\r\
sunetul muzicii care venea din camera ei [i f\r\ r`setul ei [i al prietenelor ei c`nd st\teau de vorb\ [i m`ncau pizza `n solar. ~mi era dor
de piruetele ei. Uneori `l g\seam pe Bill st`nd `n dormitorul ei [i
privind `n jur cu nostalgie. A trebuit s\ recunosc faptul c\ am`ndoi
eram `ncremeni]i `ntr-un cli[eu de genera]ie, un jalon important `n
via]\ pe care numai membrii cu con[tiin]\ de sine ai genera]iei
noastre l-ar defini ca pe un sindrom. Puiul ne zburase din cuib.
De[i aveam mai mult\ libertate s\ ie[im seara `n ora[, `ntoarcerea
`ntr-o cas\ lini[tit\ era trist\. Cuibul nostru trebuia reumplut: era
vremea s\ ne lu\m un c`ine.
Nu mai avuseser\m unul de c`nd ne murise cocherul Zeke, `n
1990. Iubisem acel c`ine [i era greu s\ g\sim altul care s\-l `nlocuiasc\.
La scurt\ vreme dup\ ce l-a `ngropat pe Zeke, Chelsea a venit acas\ cu
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 582
Istorie trqitq
582
un pisoi alb cu negru pe care l-a numit Socks; l-am luat cu noi la Casa
Alb\, unde era clar c\ nu voia s\ aib\ alt\ companie animal\.
Dar dup\ ce Bill a fost ales pentru al doilea mandat [i [tiam c\
Chelsea va pleca la colegiu, am `nceput s\ ne g`ndim s\ ne lu\m un
alt c`ine. Am luat o carte despre c`ini [i to]i trei am petrecut mult\
vreme uit`ndu-ne la poze [i citind despre diversele rase. Chelsea
voia un c`ine mic, pe care s\-l ia dup\ ea, `n vreme ce Bill voia
unul mare, cu care s\ alerge. ~n cele din urm\, a decis c\ un
labrador era ceea ce ne trebuia, av`nd dimensiunile [i temperamentul potrivite pentru familia noastr\ [i Casa Alb\.
Am vrut s\-i dau lui Bill c`inele drept cadou de Cr\ciun, a[a c\
am mers s\ g\sesc c\]elu[ul ideal. La `nceputul lui decembrie, un
labrador de trei luni a s\rit `n bra]ele pre[edintelui [i s-au pl\cut
imediat. Tot ce mai trebuia s\ facem era s\-i g\sim un nume. Am
tot ezitat [i am f\cut liste `ntregi. Oamenii ne trimiteau scrisori cu
sugestii. Dou\ nume erau candidatele mele preferate: Arkanpaws [i
Clin Tin Tin.
Procesul ne sc\pa din m`n\ [i am considerat c\ era vremea s\-i
d\m micu]ului un nume. ~n cele din urm\, ne-am oprit la un nume
simplu [i, dup\ noi, nobil: Buddy.
Buddy era porecla unchiului preferat al so]ului meu, Oren
Grisham, st\p`n [i antrenor devotat de c`ini, care murise `n
prim\vara ce trecuse. C`nd Bill cre[tea la Hope, unchiul Buddy `l
l\sa s\ se joace cu c`inii s\i de v`n\toare. Cu c`t vorbea mai mult
despre noul c`ine, cu at`t Bill `[i amintea mai mult de unchiul
Buddy [i devenea mai clar c\ trebuia s\-i d\m c`inelui numele s\u.
Singura problem\, `n opinia mea, era c\ unul dintre majordomii de
la Casa Alb\ se numea Buddy Carter. Nu voiam s\ se supere c\ ne
583
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 584
584
Istorie trqitq
585
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 586
Istorie trqitq
587
Reagan, p`n\ la prima administra]ie Bush. Dar nu a fost nici conspira]ie, nici delict. Cu un an `nainte, Starr recunoscuse, `n cele
din urm\, c\ Vince Foster se sinucisese, `ntr-adev\r. (~n urm\ cu
trei ani, Robert Fiske ajunsese la aceea[i concluzie, dar a mai fost
nevoie de `nc\ patru anchete oficiale, inclusiv cea lui Starr, pentru
a o confirma.) De asemenea, Starr intrase `ntr-o zon\ moart\ `n
LA LUPT|
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 588
588
Istorie trqitq
589
trebuie s\ ne-o spun\ `n felul lui. ~ntr-o lume mai bun\, acest gen
de conversa]ie `ntre so]i i-ar fi privit doar pe ei. De[i `ncercasem
mult timp s\ ap\r ce mai r\m\sese din intimitatea noastr\, nu
puteam face nimic acum.
Pentru mine, `ncurc\tura cu Lewinsky era un alt scandal murdar, pus la cale de oponen]ii politici. De fapt, de c`nd `[i `ncepuse
via]a public\, Bill fusese acuzat de tot soiul de lucruri, de la
droguri la conceperea unui copil cu o prostituat\ din Little Rock,
iar eu am fost f\cut\ hoa]\ [i criminal\. M-am a[teptat ca, p`n\ la
urm\, povestea cu angajata s\ devin\ o poveste lipsit\ de importan]\ `ntr-un ziar de scandal.
Mi-am crezut so]ul c`nd mi-a spus c\ acuza]iile nu s`nt adev\rate,
dar am realizat c\ ne aflam `n fa]a unei alte anchete oribile, exact `n
momentul `n care credeam c\ problemele noastre cu justi]ia se terminaser\. Am [tiut, totodat\, c\ pericolul politic era real. Starr transformase o ac]iune civil\ s`c`ietoare `ntr-o investiga]ie penal\, pe care,
f\r\ `ndoial\, ar fi prelungit-o c`t mai mult cu putin]\. Din informa]iile adversarilor (tab\ra Jones [i Biroul procurorului independent)
ajunse `n pres\, reie[ea c\ depozi]ia pre[edintelui se b\tea cap `n cap
cu alte descrieri ale rela]iei sale cu Lewinsky. Se pare c\ `ntreb\rile
din depozi]ia lui Jones au fost formulate `n a[a fel `nc`t s\ reias\
acuza]ia de sperjur care ar fi justificat cererea de demitere a pre[edintelui sau aducerea sa `n fa]a tribunalului.
Erau prea multe ve[ti proaste pentru o singur\ diminea]\. Dar
[tiam c\ am`ndoi trebuia s\ ne `ndeplinim sarcinile cotidiene. ~n
Aripa de Vest consilierii umblau de colo p`n\ colo murmur`nd `n
telefoane [i [u[otind `n spatele u[ilor `nchise. Trebuia s\ asigur\m
personalul Casei Albe c\ vom `nfrunta criza [i c\ s`ntem preg\ti]i
s\ lupt\m din nou, a[a cum f\cuser\m [i `n trecut. {tiam c\ to]i m\
vor c\uta pentru detalii [i c\ cel mai bun lucru pe care `l puteam
face pentru mine [i cei din jurul meu era s\ m\ prefac `n continuare.
A[ fi avut nevoie de mai mult timp s\ m\ preg\tesc pentru prima
mea apari]ie `n public, dar n-a fost a[a. ~n aceea dup\-amiaz\,
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 590
590
Istorie trqitq
591
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 592
592
Istorie trqitq
593
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 594
Istorie trqitq
594
595
activit\]ii unor ziari[ti cu ini]iativ\. C`]iva din mass-media au `nceput s\ fac\ cercet\ri.
~ntre timp, se f\ceau specula]ii pe baza discursului despre starea
na]iunii din acea noapte: va face pre[edintele vreo referire la scandal?
(Nu a f\cut.) Vor boicota membrii Congresului discursul? (Doar c`]iva
au f\cut-o, de[i unii republicani [i-au stors creierii toat\ noaptea.) Va
ap\rea Prima Doamn\ s\-[i sus]in\ so]ul? Normal c\ am ap\rut.
Desigur c\ eram `ngrijora]i cu to]ii de modul `n care va fi
`nt`mpinat Bill. Dar, din momentul `n care mi-am luat locul pe
scaun `n Camer\, am [tiut c\ totul va merge bine. Am fost `nt`mpinat\ cu o cascad\ de aplauze pline de `n]elegere [i de strig\tele
c`torva femei din public. C`nd Bill a p\[it `n sal\ relaxat [i sigur pe
sine, a primit ova]ii [i mai puternice. Discursul ]inut a fost electrizant, cu adev\rat unul dintre cele mai bune din cariera lui. A recapitulat progresele pe care ]ara le f\cuse `n ultimii cinci ani [i a
schi]at m\surile pe care le va lua pentru a `nt\ri succesele din timpul
guvern\rii lui. Spre surprinderea unora din partidul nostru [i spre
consternarea opozi]iei, el a promis c\ va propune un buget federal
echilibrat, cu trei ani `nainte de termen, [i c\ va salva mai `nt`i
Securitatea na]ional\, pentru a face fa]\ la iminentul val de pension\ri. Economia prospera [i Bill a propus o cre[tere a salariului
minim. A pledat [i `n favoarea unor m\riri substan]iale de fonduri
pentru programele de educa]ie, de s\n\tate [i de `ngrijire a copilului.
Am dep\[it faza discu]iilor sterile dintre cei care sus]ineau c\
guvernul este de vin\ [i cei care sus]ineau exact contrariul, a spus.
Am g\sit o a treia cale. Avem cel mai mic guvern din ultimii treizeci [i cinci de ani, dar este unul mai eficient [i mai progresist.
Avem un guvern mai mic, dar o na]iune mai puternic\.
~n urm\ cu c`teva luni, acceptasem s\ vorbesc la Forumul
anual pe probleme de economie mondial\, care se desf\[ura, de obicei, la Davos, un s\tuc frumos din zona Alpilor elve]ieni. ~n luna
februarie, cam dou\ mii de oameni de afaceri importan]i, politicieni, lideri ai mi[c\rilor civice [i intelectuali din toat\ lumea se
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 596
596
Istorie trqitq
597
perfect dec`t `n visele oamenilor politici. {i nu exist\ societate perfect\. Trebuie s\ accept\m oamenii a[a cum s`nt.
O lec]ie pe care o `nv\]am zi de zi.
~n diminea]a de dup\ discurs, am cobor`t pe pantele din
apropiere. Nu am fost niciodat\ un schior bun, dar `mi place
sportul. Era minunat s\ m\ pierd total `n senza]ia fizic\ aerul
rece, proasp\t a c\rui atingere o sim]eam u[or, `n timp ce alunecam
pe p`rtie, dorindu-mi s\ schiez ore `n [ir. Chiar [i cu Serviciul
Secret pe urmele mele, am sim]it pentru c`teva secunde c\ m-am
desprins de p\m`nt.
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 598
Istorie trqitq
IMAGIN~ND VIITORUL
Uneori, inamicii politici apar `n locuri nea[teptate. ~n calitate de
proprietari temporari ai Casei Albe, Bill [i cu mine le-am deschis
u[ile pentru `nt`lniri de vacan]\ [i festivit\]i importante [i n-am
trecut pe lista neagr\ pe cei care nu agreau politica noastr\. Aceast\
atitudine a dus la un moment de st`njeneal\ la primirea oaspe]ilor.
Pe 21 ianuarie 1998, dup\ ce a izbucnit afacerea Lewinsky, eram
gazda unei cine simandicoase care s\rb\torea completarea str`ngerii
de capital pentru Fondul de dotare a Casei Albe, o organiza]ie
non-profit care str`nge bani din sectorul privat pentru proiecte
de restaurare la Casa Alb\. Ini]iat de Rosalynn Carter [i continuat
de Barbara Bush, fondul avea ca scop str`ngerea a dou\zeci [i cinci
de milioane de dolari. Cam jum\tate din aceast\ sum\ fusese str`ns\ `nainte ca eu s\ devin Prim\ Doamn\ [i am fost `nc`ntat\ s\ pot
contribui [i apoi chiar s\ dep\[esc scopul ini]ial. Am f\cut aceast\
activitate cu mare dragoste fa]\ de Casa Alb\, iar cina reprezenta
posibilitatea de a mul]umi tuturor celor care contribuiser\.
Bill [i cu mine ne primeam invita]ii `n Camera Albastr\, c`nd
un b\rbat palid ne `ntinse m`na. ~n timp ce aghiotantul militar `i
anun]a numele, iar un fotograf al Casei Albe se preg\tea s\-i fac\ o
poz\, mi-am dat seama c\ era Richard Mellon Scaife, miliardarul
care finan]ase campania pe termen lung de distrugere a pre[edintelui Bill Clinton. Nu `l `nt`lnisem niciodat\ pe Scaife [i totu[i l-am
`nt`mpinat ca pe oricare alt oaspete. Momentul a trecut neobservat,
599
dar mai t`rziu, c`nd a fost transmis\ lista de invita]i, unii ziari[ti au
fost [oca]i s\ afle c\ am `ncuviin]at prezen]a sa. La `ntrebarea de ce
fusese invitat, am r\spuns c\ Scaife avea tot dreptul s\ participe la
eveniment, datorit\ contribu]iei sale financiare pentru conservarea
Casei Albe din timpul administra]iei Bush, dar eram uimit\ c\ el a
venit s\ `[i `nt`lneasc\ inamicul.
Urm\torul nostru eveniment de gal\ a fost cina oficial\ din 5 februarie 1998, dat\ `n onoarea lui Tony Blair. Dat\ fiind prietenia
dintre noi [i so]ii Blair, precum [i leg\turile istorice [i rela]ia special\ dintre na]iunile noastre, am vrut s\ `ndep\rtez obstacolele din
calea familiei Blair. {i am reu[it, cu cea mai mare cin\ pe care a
g\zduit-o vreodat\ Casa Alb\, care s-a desf\[urat `n Camera de Est,
pentru c\ Sala de recep]ie era prea mic\. Dup\ cin\, le-am cerut lui
Sir Elton John [i lui Stevie Wonder s\ c`nte `mpreun\, un adev\rat
duet muzical anglo-american.
C`nd pre[edintele Camerei, Newt Gingrich, a acceptat invita]ia
noastr\ la cin\, am hot\r`t s\ `l a[ez `n st`nga mea, `n timp ce Blair,
conform etichetei, st\tea la dreapta. Gingrich `l admira pe Blair ca
lider politic al transform\rilor, cum se autodefinise c`ndva. Eram
curioas\ s\ aflu ce [i-ar putea spune unul altuia [i speram s\ aflu ce
g`ndea Gingrich despre ultimele acuza]ii ale lui Starr. O serie de
comentatori l\saser\ s\ se strecoare ideea acuz\rii [i, de[i nu exista
nici o baz\ constitu]ional\ pentru o asemenea procedur\, [tiam c\
asta nu `i va `mpiedica pe republicani s\ `ncerce. Gingrich era
cheia: dac\ `[i d\dea acordul, urmau momente grele pentru ]ar\.
Dup\ o lung\ discu]ie `n timpul cinei despre expansiunea
NATO [i despre Bosnia [i Irak, Gingrich s-a aplecat spre mine:
Acuza]iile `mpotriva so]ului dumneavoastr\ s`nt ru[inoase,
a spus el. {i cred c\ este incorect modul `n care anumite persoane
`ncearc\ s\ profite de acest lucru. Chiar dac\ ar fi adev\rat, nu
`nseamn\ nimic. Asta nu duce la nimic.
Asta [i speram s\ aud, dar am fost surprins\. Mai t`rziu, le-am
spus lui Bill [i lui David Kendall c\ Gingrich nu credea c\ acuza]iile
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 600
Istorie trqitq
600
`mpotriva lui Bill s`nt serioase. ~ns\ c`nd a condus atacul republicanilor `mpotriva lui Bill, a avut o atitudine complet diferit\. Totu[i,
pentru moment, am luat conversa]ia ca o dovad\ a firii imprevizibile [i complicate a lui Gingrich. (Peste c`teva luni, c`nd infidelit\]ile lui Gingrich au fost dezv\luite, am `n]eles de ce Gingrich
ar fi vrut s\ resping\ subiectul.) ~n februarie, Starr a decis s\ citeze
membri ai Serviciului Secret pentru a-i for]a s\ depun\ m\rturie `n
fa]a marelui juriu. Starr c\uta ceva care s\ contrazic\ declara]ia lui
Bill `n cazul Jones [i voia ca agen]ii s\ relateze conversa]ii sau
activit\]i pe care ar fi putut s\ le aud\ sau s\ le vad\ `n timpul serviciului. For]area agen]ilor Serviciului Secret s\ depun\ m\rturie
era un act f\r\ precedent [i cita]iile lui Starr `i puneau `ntr-o
situa]ie imposibil\. Agen]ii s`nt profesioni[ti care nu se implic\ `n
politic\ [i ale c\ror slujbe presupun multe ore de munc\, condi]ii
dificile [i o presiune uria[\. ~n mod inevitabil, ei s`nt martori la confiden]ele celor pe care `i supravegheaz\, confiden]e despre care ei
[tiu c\ nu trebuie divulgate. Dac\ pre[edintele nu ar avea `ncredere
`n agen]i, nu li s-ar permite s\ stea suficient de aproape pentru a
p\stra siguran]a pre[edintelui [i a familiei lui s\ nu trag\ cu urechea pentru procurorul independent sau alte corpuri de anchet\.
~i respect [i `i admir pe agen]ii pe care i-am `nt`lnit `n cursul
anilor. Protectorul [i protejatul fac un efort extraordinar s\ men]in\
o distan]\ profesional\, dar c`nd petrec fiecare or\ unul `n compania celuilalt se dezvolt\ rela]ii de `ncredere [i de grij\ reciproc\. Eu
[i familia mea am ajuns s\ `i cunoa[tem pe agen]i `n calitatea lor de
fiin]e umane, calde, amuzante [i grijulii. George Rogers, Don
Flynn, A.T. Smith [i Steven Ricciardi, care au fost succesiv agen]ii
mei principali, au g\sit invariabil balan]a exact\ dintre profesionalism [i familiaritate. Nu voi uita niciodat\ calmul lui Steve Ricciardi de dup\ atacul de la 11 septembrie, c`nd a sunat-o pe Chelsea
care era cu prietenul ei, Nickie Davidson, `n Manhattan, ca s\ se
asigure c\ era `n siguran]\.
601
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 602
602
istoria Troopergate, care fusese publicat\ `n American Spectator, `n 1994, [i `n care se vorbea despre procesul Paula Jones.
Era `nceputul crizei de con[tiin]\ a lui Brock. Cartea acestuia,
Blinded by the Right, oferea informa]ii ample despre propria-i
complicitate `n campania de distrugere a lui Bill [i a administra]iei sale, precum [i hot\r`rea, tacticile [i obiectivele dreptei
`n America.
Am luat ini]iativa unor m\suri legale. Biroului procurorului
independent i s-a interzis, prin lege federal\, s\ dezv\luie informa]ii secrete ale marelui juriu. {i totu[i, informa]iile plecau `n mod
obi[nuit din biroul lui Starr c\tre un grup select de reporteri, ale
c\ror articole erau `n favoarea procurorului independent. David
Kendall a ]inut o conferin]\ de pres\ pentru a anun]a c\ cere
judec\toarei Norma Holloway Johnson, care supraveghea marele
juriu Whitewater, s\ interzic\ divulgarea unor astfel de informa]ii.
Aceast\ ac]iune a avut efectul scontat. Nu au mai existat scurgeri
de informa]ie, pentru o vreme.
Pe `nt`i aprilie, c`nd Bill [i cu mine ne aflam `n str\in\tate, `n
ultima parte a vizitei preziden]iale `n Africa, Bob Bennett l-a sunat
pe pre[edinte ca s\-i transmit\ c\ judec\toarea Susan Webber
Wright hot\r`se s\ renun]e la cazul Paula Jones, descoperind c\ nu
exist\ nici o baz\ legal\ sau faptic\.
~n timpul prim\verii, Starr l-a angajat pe Charles Bakaly, un
maestru `n materie de rela]ii publice, pentru a-[i `mbun\t\]i imaginea. ~n iunie, poate cu ajutorul acestuia, Starr a ]inut un discurs `n
fa]a baroului din Carolina de Nord `n care se compara cu Atticus
Finch, curajosul avocat alb din romanul S\ ucizi o pas\re c`nt\toare
al lui Harper Lee. ~n roman, Finch preia cazul unui negru acuzat de
violarea unei femei albe din micul lui ora[ din Alabama. ~ntr-un act
de mare curaj, Finch s-a opus puterii dezl\n]uite a unui procuror
care deformase dovezile pentru a-i servi propriilor interese.
V\zusem mul]i Atticus Finch `n Vince Foster, dar [i compara]ia f\cut\ de Starr, un om pentru care sensul superiorit\]ii morale justifica
Istorie trqitq
603
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 604
604
Istorie trqitq
605
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 606
606
ce pot s\-[i fac\ oamenii unul altuia. Timp de dou\ ore, victim\
dup\ victim\ a povestit calm `mprejur\rile `n care el sau ea se
`nt`lnise cu diavolul. Nici o ]ar\ sau organiza]ie interna]ional\, inclusiv Statele Unite, nu a intervenit s\ stopeze crimele. Ar fi fost dificil
ca Statele Unite s\ trimit\ trupe la un timp at`t de scurt dup\
pierderea solda]ilor americani `n Somalia [i `ntr-o perioad\ `n care
administra]ia `ncerca s\ pun\ cap\t epur\rii etnice din Bosnia. Dar
Bill [i-a exprimat `n public regretul c\ ]ara noastr\ [i comunitatea
interna]ional\ nu f\cuser\ mai mult pentru oprirea acestei groz\vii.
~n Cape Town, am fost `nt`mpina]i de pre[edintele Mandela,
care i-a cerut lui Bill s\ ]in\ un discurs `n fa]a Parlamentului sud-african. Dup\ aceea, am luat pr`nzul cu un grup de parlamentari de
rase diferite care, `nainte de declararea independen]ei, nu s-ar fi
`nt`lnit unul cu cel\lalt `n societate. Bill a vizitat [i Victoria
Mxenge pentru a vedea cele mai mult de o sut\ de case construite
de la vizita mea cu Chelsea `n urm\ cu un an. Femeile d\duser\
unei str\zi numele meu [i mi-au oferit, ca suvenir, o t\bli]\ cu
numele meu pe ea.
Vara era pe sf`r[ite `n Africa de Sud [i aerul se r\cise, c`nd Bill
`mpreun\ cu Mandela s-au `ndreptat spre blocurile de celule din
Insula Robben. Prizonierilor negri li se ceruse s\ poarte pantaloni
scur]i, c`nd lucrau `n minele de piatr\ de pe insul\, chiar [i pe
vreme rea. Restul prizonierilor purtau pantaloni lungi. ~n timpul
orelor monotone de spargere a pietrei, Mandela desena litere `n
praful de calcar, `ncerc`nd s\ `i `nve]e pe prizonieri s\ citeasc\,
atunci c`nd g\rzile nu `i supravegheau. Ani de expunere la praful
caustic au afectat canalele lacrimale ale lui Mandela provoc`ndu-i
l\crim\ri [i m`nc\rimi. Dar ochii `i str\luceau de fiecare dat\ c`nd
era `n prezen]a noii lui iubiri, Graa Machel, v\duva lui Samora
Machel, pre[edintele Mozambicului, care murise `ntr-un accident
de avion, `n 1986. Ea era o lumin\ c\l\uzitoare `n ]ara fr\m`ntat\
de r\zboi [i sus]inuse cauza femeilor [i a copiilor din Africa. C\s\toria lui Mandela cu Winnie, care inclusese perioade de separare,
Istorie trqitq
607
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 608
608
Istorie trqitq
609
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 610
610
Istorie trqitq
611
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 612
612
Istorie trqitq
613
Intrarea `n noul mileniu oferea posibilitatea etal\rii istoriei, culturii [i ideilor care au f\cut din America na]iunea cu cea mai lung\
democra]ie din istoria umanit\]ii [i care s`nt cruciale preg\tirii
cet\]enilor no[tri pentru viitor. Am vrut s\ atrag aten]ia asupra istoriei culturale [i artistice a Americii. Am implicat-o [i pe Ellen
McCulloch-Lovell, [ef-adjunct al departamentului de personal, `n
ac]iunea de `nt`mpinare a mileniului. ~mpreun\ am ales o tem\ care
s\ schi]eze ce a[teptam de la str\daniile noastre: Cinste[te trecutul,
imagineaz\-]i viitorul.
Am organizat o serie de prelegeri la Casa Alb\, `n care profesori, istorici, arti[ti, oameni de [tiin]\ au explorat domenii vaste, de
la r\d\cinile culturale ale jazz-ului american p`n\ la geneza istoriei
femeilor. Str\lucitul om de [tiin]\ Stephen Hawking a dezb\tut cele
mai noi chestiuni de cosmologie. Dr. Vinton Cerf [i Dr. Eric Lander au discutat Proiectul Genomului Uman, legat de dezv\luirea
secretelor `nzestr\rii noastre genetice. {tim c\ 99,9% dintre fiin]ele umane s`nt asem\n\toare din punct de vedere genetic, lucru
care are importante implica]ii pentru o coexisten]\ lini[tit\ `ntr-o
lume at`t de violent\. Marele trompetist Wynton Marsalis a
demonstrat de ce muzica jazz este muzica democra]iei. Poe]i
importan]i [i-au citit operele `n prezen]a adolescen]ilor. Aceste
forumuri au devenit primele cybercasts la Casa Alb\, permi]`nd
oamenilor de pretutindeni s\ participe la aceste forumuri [i apoi la
sesiuni de `ntreb\ri [i r\spunsuri.
Am ini]iat Salva]i comorile Americii, un program de restaurare [i de recunoa[tere a locurilor [i a operelor artistice de importan]\ istoric\ [i cultural\ din `ntreaga ]ar\. ~n fiecare comunitate
exist\ ceva un monument, o cl\dire, o oper\ de art\ care vorbe[te despre cine s`ntem noi, americanii. Totu[i, noi prea des neglij\m istoria [i nu `nv\]\m nimic din faptele ei. Drapelul Statelor
Unite, care a inspirat compunerea imnului na]ional, at`rn\, zdren]uit,
`n Muzeul Na]ional de Istorie. Restaurarea lui serioas\ ar costa milioane; pierderea lui ar fi inestimabil\.
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 614
Istorie trqitq
614
615
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 616
616
dreptul la vot, am ajuns s\ `l privesc ca pe un sacrament laic. Participarea la alegeri e un tribut adus celor care s-au sacrificat pentru
dreptul nostru de a ne vota liderii.
M-am `ntors acas\ cu o viziune re`nnoit\ asupra sistemului nostru de guvern\m`nt, imperfect, dar puternic, [i cu noi idei despre
cum s\ `l fac s\ func]ioneze `n favoarea tuturor cet\]enilor. {i, c`nd
m\ g`ndeam la obstacolele pe care `nc\ le mai `nfruntam, eu [i cu
Bill, la Washington, mi-a trecut prin minte c\ Harriet Tubman ne
d\duse [tafeta [i ne obliga s\ continu\m.
AUGUST 1998
August 1998 a fost o lun\ s`ngeroas\, iar evenimentele p\reau
s\ arate c\ timpurile se schimbau la sf`r[itul unui deceniu. ~n cea
mai mare parte a lumii, mijlocul anilor 90 a fost o perioad\ de stabilitate [i de progres. Imperiul sovietic s-a destr\mat f\r\ un nou
r\zboi mondial, iar Rusia colabora cu Statele Unite [i cu Europa
pentru construirea unui viitor mai sigur. Africa de Sud a avut
alegeri libere. Teoretic, toat\ America Latin\ se bucura de
democra]ie. Epurarea etnic\ din Bosnia `ncetase [i `ncepuse reconstruc]ia. Convorbirile de pace [i acordul de `ncetare a focului din
Irlanda de Nord erau pe drumul cel bun. ~n ciuda unor `nt`mpl\ri
teribile, liderii din Orientul Mijlociu se `ndreptau spre pace. Ca de
obicei, existau zone de conflict [i suferin]\ peste tot `n lume, dar `n
multe cazuri ostilit\]ile `ncetaser\.
Aceast\ perioad\ de calm relativ a fost spulberat\ pe 7 august,
c`nd la ambasadele SUA din Kenya [i Tanzania terori[ti islamici au
pus la cale dou\ atentate cu bomb\ simultane, r\nind peste cinci
mii de oameni [i omor`nd dou\ sute [aizeci [i patru, dintre care
doisprezece americani. Cele mai multe victime au fost angaja]i
africani [i trec\tori. Au fost cele mai grave atacuri dintr-o serie
asupra ]intelor americane de peste ocean [i un `nceput a ceea ce
avea s\ urmeze. Bill era mai concentrat ca oric`nd ca s\ g\seasc\
motivele acestei campanii a terorii [i s\-i izoleze pe liderii ei. Era
din ce `n ce mai evident pentru serviciile de informa]ii c\ un exilat
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 618
Istorie trqitq
618
619
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 620
620
Istorie trqitq
621
acea zi. C`nd s-a `ncheiat, la 18.25, Bill a ie[it din camer\ lini[tit,
dar foarte sup\rat. Nu am fost acolo c`nd a depus m\rturie [i nu
eram preg\tit\ s\ vorbesc cu el, dar mi-am dat seama, dup\ cum
ar\ta, c\ trecuse printr-un adev\rat calvar.
David Kendall a informat re]elele de televiziune c\ Bill se va
adresa na]iunii la ora zece. C`]iva dintre cei mai de `ncredere consilieri ai lui Bill Chuck Ruff, Paul Begala, Mickey Kantor, James
Carville, Rahm Emanuel, Harry [i Linda Thomason s-au `nt`lnit
ca s\ `l ajute cu discursul. Erau acolo David Kendall, dar [i Chelsea,
care `ncerca s\ `n]eleag\ ce se `nt`mpl\. Ini]ial, nu m-am dus. Nu
eram dispus\ s\ `l ajut pe Bill s\ scrie o declara]ie despre un subiect
care lovise `n decen]a [i `n intimitatea mea. P`n\ la urm\, poate din
obi[nuin]\, din curiozitate sau din dragoste, am urcat. C`nd am intrat
`n camer\ la ora zece, cineva a oprit repede sonorul televizorului.
{tiau c\ nu puteam s\ aud ceea ce se transmitea. C`nd am `ntrebat
cum merge, era clar c\ Bill `nc\ nu se hot\r`se ce s\ spun\.
Dorea ca oamenii s\ afle c`t de mult regret\ c\ [i-a min]it familia, prietenii [i ]ara, dar c\ nu min]ise `n m\rturia din cazul Jones,
pentru c\ `ntreb\rile au fost st`ngace, dar sunau ca un labirint legal.
F\cuse o gre[eal\ teribil\, `ncercase s\ o treac\ sub t\cere [i acum
voia s\ cear\ iertare. Totodat\, credea c\ nu-[i putea permite s\
par\ vulnerabil `n fa]a inamicilor politici sau ai na]iunii. ~n zilele
premerg\toare confesiunii `n fa]a mea, discutaser\m despre punctul
mort, foarte periculos, la care ajunseser\m `n Irak, [i despre
anun]ul lui Saddam Hussein din 5 august, prin care interzicea
inspec]iile ONU, pun`nd astfel paie pe foc `ntr-o situa]ie deja tensionat\. {i doar noi doi [i echipa lui Bill de politic\ extern\ [tiam
c\, la c`teva ore dup\ m\rturisirea gre[elilor personale, SUA va
lansa un atac cu rachete asupra unei tabere de antrenament a lui
Osama bin Laden din Afghanistan. La ora atacului, bin Laden [i
locotenen]ii lui ar fi trebuit s\ fie acolo. Atacul `nsemna r\zbunarea
pentru atentatele de la ambasadele din Kenya [i din Tanzania. Pentru c\ o lume `ntreag\ ne urm\rea mul]i `ntreb`ndu-se de ce at`ta
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 622
Istorie trqitq
622
623
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 624
624
Istorie trqitq
625
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 626
Istorie trqitq
627
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 628
628
Istorie trqitq
629
Patrick Moynihan [i senatorul de Nebraska Bob Kerrey, au condamnat faptele pre[edintelui [i au considerat c\ el ar trebui, `ntr-un
fel, tras la r\spundere. Dar nici unul nu a recomandat aducerea lui
`n fa]a juriului.
C`nd ne-am `ntors la Casa Alb\, `n mintea mea erau tot felul de
probleme personale [i politice. Eu [i Bill acceptaser\m s\ particip\m la un program de consiliere marital\ pentru a hot\r` dac\ ne
salv\m c\snicia sau nu. Pe de o parte, eram [ocat\ emo]ional [i
`ncercam s\ fac fa]\ loviturii pe care tocmai o primisem. Pe de alt\
parte, `l consideram pe Bill un om bun [i un mare pre[edinte. Am
socotit atacul procurorului independent drept un r\zboi politic [i
am r\mas de partea lui Bill.
C`nd s`nt `ntrebat\ cum am putut s\ merg mai departe `ntr-o
perioad\ at`t de dificil\, r\spund c\ nu e un lucru ie[it din comun s\
te treze[ti diminea]a [i s\ te duci la munc\ chiar [i c`nd familia ta
trece printr-o criz\. Fiecare dintre noi a trebuit s\ fac\ asta c`ndva
[i at`t Prima Doamn\, c`t [i o femeie obi[nuit\ trebuie s\ procedeze
la fel `n asemenea cazuri. A trebuit s\-mi joc rolul p`n\ la cap\t, `n
fa]a publicului.
Chiar dac\ nu [tiam ce se va `nt`mpla cu via]a mea personal\,
eram convins\ c\ gre[eala lui Bill [i efortul lui gre[it direc]ionat
de a o ascunde nu constituiau o baz\ legal\ sau istoric\ pentru a-l
acuza. Trebuia s\ ne dea socoteal\ mie [i fetei noastre, dar nu
`ntr-un proces public.
~ns\ [tiam [i c\ opozi]ia ar putea folosi presa pentru a crea o
atmosfer\ `n care tensiunea politic\ s\ creasc\ at`t de mult, `nc`t s\
cear\ punerea sub acuzare sau demisia, indiferent de ce spune
legea. Eram nelini[tit\ c\ democra]ii ar putea cere demisia lui Bill
[i am `ncercat s\ m\ concentrez s\ `i ajut s\ fie reale[i `n noiembrie. De[i majoritatea s-a declarat contra punerii sub acuzare, mul]i
democra]i credeau c\, dac\ nu `l sanc]ioneaz\ pe Bill pentru fapta
lui, `[i vor pierde func]ia. ~n unele districte, `ngrijorarea era fondat\. Oricum, `n mai toat\ ]ara, punerea sub acuzare [i investiga]ia
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 630
630
Istorie trqitq
631
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 632
632
Istorie trqitq
633
c\ Dumnezeu este singurul care ne poate schimba [i care ne d\ putere s\ mergem mai departe.
Destinul politic al lui Bill era legat de poporul american. Le-a
cerut `n]elegere [i, apoi, s-a `ntors s\ munceasc\ pentru ei cu
aceea[i abnega]ie din prima zi la Casa Alb\. Am continuat [edin]ele de consiliere marital\, care ne for]au s\ avem discu]ii pe care
anii de campanii ne`ntrerupte nu ni le permiseser\. Voiam s\ ne
salv\m c\snicia dac\ puteam.
Modul `n care publicul a r\spuns regretului sincer al lui Bill
mi-a ridicat moralul. Sus]inerea acordat\ pre[edintelui a r\mas constant\ de-a lungul crizei. Dintre americani, 60% considerau c\
Congresul nu ar trebui s\ `nceap\ procedura de acuzare, c\ Bill nu
ar trebui s\ demisioneze [i c\ detaliile din raportul Starr s`nt
nepotrivite, iar acest procentaj era `ntr-o continu\ cre[tere,
ating`nd, `n final, cifra de 70%. Fapt ce demonstra c\ poporul
american este cinstit [i solidar.
De[i punerea sub acuzare nu era nici popular\, nici justificat\
constitu]ional, m-am g`ndit c\ republicanii din Camer\ vor `ncerca
materializarea ei dac\ socoteau c\ e posibil. Singurul mod de a
evita punerea sub acuzare era s\ ie[im bine la alegerile din noiembrie. Dar de regul\ partidul de guvern\m`nt la Casa Alb\ pierde
locuri `n Congres la alegerile de la mijlocul mandatului, a[a cum
s-a `nt`mplat `n 1994 [i, mai ales, c`nd este vorba despre un al
doilea mandat al pre[edintelui. Situa]ia politic\ a pre[edintelui `i
nelini[tea, `n mod justificat, pe candida]ii democra]i.
Pe 15 septembrie, m-am `nt`lnit la Casa Alb\ cu un grup de
dou\zeci [i patru de femei-deputat democrate. Reprezentantele
democrate au luat loc pe scaune [i pe canapele, `n timp ce majordomii serveau cafea [i pateuri. Veniser\ s\ m\ `ndemne s\ m\
implic public `n campania electoral\, dar [i pentru a vedea `n ce
stare m\ aflu [i ce planuri de viitor am. De `ndat\ ce [i-au dat
seama c\ aveam de g`nd s\ sus]in Constitu]ia, pre[edintele [i Partidul Democrat, mi-au cerut s\ m\ al\tur lor.
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 634
634
Istorie trqitq
635
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 636
Istorie trqitq
636
neobi[nuite [i entuziaste, pe toate posturile de televiziune importante se transmitea simultan o caset\ care con]inea anchetarea sa
din august, realizat\ de subordona]ii lui Starr. ~n timp ce orele chinuitoare de anchet\ se difuzau peste tot, Bill a ]inut un discurs
despre amenin]area cresc`nd\ a terorismului interna]ional [i despre
nevoia stringent\ ca ]\rile civilizate s\ adopte m\suri. S`nt sigur\
c\ pu]ini americani care l-au auzit au luat atitudine. C`nd a terminat
de vorbit, pre[edin]i, premieri [i delega]i l-au aplaudat `ndelung [i
cu c\ldur\. Primirea f\cut\ de egalii s\i a confirmat bogata activitate pe care Bill a desf\[urat-o ca pre[edinte.
Bill s-a `nt`lnit [i cu Nawaz Sharif, prim-ministrul Pakistanului,
pentru a discuta stoparea prolifer\rii nucleare `n Pakistan [i `n ]\rile
din subcontinent. S-a `nt`lnit, de asemenea, [i cu secretarul general
Kofi Annan, cu care a abordat sfidarea hot\r`rilor Na]iunilor Unite
de c\tre Irak. Mai t`rziu, am luat `mpreun\ parte la un forum pe
probleme de economie global\ la Universitatea New York. ~n cadrul
acestui forum, au mai fost prezen]i premierul italian Romano Prodi,
prim-ministrul suedez Goran Persson, pre[edintele bulgar Petar
Stoianov [i prietenul nostru, prim-ministrul britanic Tony Blair.
A doua zi, c`nd m-am `ntors la Casa Alb\, trucul republicanilor
cu difuzarea anchetei p\rea c\ d\duse gre[. Difuzarea spectacolului
`n care pre[edintele era calm, `n timp ce era bombardat cu `ntreb\ri
libidinoase la care nimeni nu ar vrea s\ r\spund\, nu a f\cut dec`t
s\ creasc\ p\rerea de r\u a poporului american fa]\ de situa]ia
nepl\cut\ a lui Bill.
~n seara urm\toare, Nelson Mandela, care luase [i el parte la
sesiunea Na]iunilor Unite, ne-a vizitat `mpreun\ cu so]ia lui, Graa
Machel. La o recep]ie la Casa Alb\ `n onoarea liderilor religio[i
afro-americani, Mandela [i-a exprimat dragostea autentic\ [i respectul fa]\ de pre[edinte. Dup\ ce a l\udat leg\turile str`nse pe care
Bill le realizase cu Africa de Sud [i cu restul continentului, Mandela a men]ionat cu delicate]e:
637
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 638
Istorie trqitq
638
639
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 640
Istorie trqitq
640
641
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 642
Istorie trqitq
~N A{TEPTAREA HARULUI
Alegerile de la jum\tatea mandatului din 1998 au adus o nou\
surpriz\: Newt Gingrich s-a retras din func]ia de pre[edinte al
Camerei Reprezentan]ilor [i [i-a anun]at demisia. Ini]ial, p\rea o
victorie pentru noi [i, probabil, renun]area la punerea lui Bill sub
acuzare. Bob Livingstone, congresman de Louisiana, era succesorul lui Gingrich, dar Tom Delay, reprezentantul majorit\]ii [i
adev\rata putere a grupului republican, i-a for]at pe republicani s\
se opun\ oric\rui compromis, cum ar fi fost o mo]iune de cenzur\.
C`nd Erskine Bowles l-a `ntrebat pe Gingrich de ce republicanii
doresc s\ urmeze o cale care nu era nici corect\, nici constitu]ional\, acesta a replicat:
Pentru c\ putem.
Investiga]ia Whitewater [i procesul intentat de Paula Jones, care
declan[aser\ aceast\ controvers\ constitu]ional\, erau departe de a
fi uitate. Avoca]ii Paulei Jones f\cuser\ apel la decizia judec\torului Wright de a `nchide dosarul [i, `n ultima lun\, trimiseser\ semnale c\ ea ar fi fost dispus\ s\ renun]e pentru un milion de dolari.
Legea era clar `n favoarea lui Bill, dar completul de trei judec\tori
al Cur]ii de Apel era dominat de aceia[i doi republicani conservatori care emiseser\ o hot\r`re inatacabil\ prin care `l eliminaser\,
dintr-un caz legat de Whitewater, pe judec\torul Henry Woods, pe
baza unor articole ap\rute `n pres\. Av`nd `n vedere ce se `nt`mplase p`n\ atunci, Bill se temea c\ politicienii vor `nc\lca legea, iar
643
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 644
644
Istorie trqitq
645
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 646
646
Istorie trqitq
647
c\ al]i trei preo]i l-au c\l\uzit pe Bill reverendul Phil Wogaman, reverendul Tony Campolo [i reverendul Gordon MacDonald s-au `nt`lnit [i s-au rugat deseori cu el atunci c`nd c\uta
iertare [i `n]elegere.
~n acel tur, vizitaser\m [i Bethlehemul; acum ne-am `ntors cu
Yasser Arafat s\ vizit\m Biserica Na[terii Domnului, unde am c`ntat
colinde de Cr\ciun cu palestinienii cre[tini, sper`nd la ob]inerea p\cii.
Bill avea programate un discurs important `n Consiliul Na]ional
Palestinian [i `nt`lniri cu palestinieni. Aterizarea la noul Aeroport
Interna]ional Gaza a fost un eveniment deosebit, construirea acestuia
fiind unul dintre punctele Acordului de Pace Wye, mediat de Bill `ntre
Arafat [i Netanyahu, pentru stimularea economiei palestinienilor.
De[i Orientul Mijlociu p\rea sigur [i calm, Bill `l monitoriza cu
aten]ie pe Saddam Hussein, care refuza s\ permit\ reluarea
inspec]iilor ONU `n Irak. Din punct de vedere politic, era un moment foarte prost pentru o ac]iune militar\ `n Irak. Cu votul privind
punerea sub acuzare at`t de aproape, orice ac]iune a pre[edintelui
putea fi interpretat\ ca o `ncercare de distragere sau de `nt`rziere a
Congresului. Pe de alt\ parte, dac\ Bill ar fi am`nat atacurile
aeriene asupra Irakului, putea fi acuzat c\ sacrific\ siguran]a na]ional\ pentru a evita problemele politice. Luna sf`nt\ a Ramadanului
se apropia, iar posibilitatea de declan[are a atacului se pierdea. Pe
16 decembrie, consilierii pe probleme de ap\rare l-au anun]at pe
Bill c\ era momentul potrivit. Bill a ordonat declan[area loviturilor
aeriene pentru a nimici armele de distrugere `n mas\ cunoscute sau
b\nuite [i alte obiective militare.
Conducerea republican\, evident sceptic\, a am`nat procesul de
punere sub acuzare c`nd a `nceput bombardamentul.
Decizia lui Clinton de a bombarda Irakul este strig\toare la
cer `ntruc`t folose[te for]a militar\ `n scop personal, a spus congresmanul republican Joel Hefley.
Trent Lott, liderul majorit\]ii republicane din Senat, a comentat
`n public decizia pre[edintelui:
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 648
Istorie trqitq
648
649
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 650
Istorie trqitq
650
Bill le-a mul]umit tuturor celor care l-au sprijinit [i le-a promis
c\ nu va renun]a. ~[i va servi ]ara p`n\ `n ultima or\ din ultima zi
a mandatului. A fost o `nt`lnire curios de vesel\, lu`nd `n considera]ie teribilul eveniment care se `nt`mplase, [i eram recunosc\toare pentru sprijinul public acordat lui Bill. Dar m\ str\duiam
s\-mi ascund durerea pe care o sim]eam `n suflet. C`nd `nt`lnirea
s-a terminat [i m-am `ntors la re[edin]\, cu greu m\ mai puteam
]ine pe picioare.
Momentul era foarte prost pentru c\ era Cr\ciun [i, cu sau f\r\
acuzare, Casa Alb\ organiza recep]ii zi [i noapte, iar asta presupunea s\ primesc invita]ii ore `n [ir. Un timp am supravie]uit,
dar, cur`nd, n-am mai rezistat, m-am pr\bu[it [i nu m\ mai puteam
mi[ca, victim\ a tensiunii acumulate [i a pantofilor. Doctorul care
m-a consultat a chemat un terapeut de la Marin\. Dup\ ce acesta
m-a examinat, m-a `ntrebat:
Doamn\, a]i purtat tocuri `n ultima vreme?
Da.
Nu ar trebui s\ mai purta]i tocuri.
Niciodat\?
Ei bine, da, niciodat\.
S-a uitat curios la mine [i m-a `ntrebat:
Cu tot respectul, de ce a]i vrea s\ o face]i?
Era reconfortant [i ciudat s\-mi petrec s\rb\torile f\c`nd
acela[i lucruri ca `ntotdeauna, `n ciuda unui proces care plutea
`n atmosfer\ ca un musafir nepoftit [i nedorit. Am primit sute
de scrisori de sus]inere. Una dintre cele mai frumoase a fost
de la Lady Bird Johnson, care urm\rise evenimentele de acas\,
din Texas:
Drag\ Hillary,
M-ai f\cut un om fericit! C`nd te-am v\zut la televizor la bra]
cu pre[edintele (era peluza sudic\?), amintindu-ne de progresele pe
care ]ara le-a f\cut `n multe domenii, printre care se num\ra educa]ia [i s\n\tatea, [i c`te mai s`nt de f\cut, m-am rugat pentru tine.
651
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 652
Istorie trqitq
652
s-a bazat pe m\rturia marelui juriu [i pe depozi]iile lui Sid Blumenthal, Vernon Jordan [i ale Monic\i Lewinsky. Sid Blumenthal
653
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 654
654
~NDR|ZNE{TE S| CONCUREZI
Discu]iile politice de pe Dealul Capitoliului au dat o `ntors\tur\
curioas\ specula]iilor tot mai insistente despre intrarea mea `n cursa
pentru Senat, ca reprezentant al New York-ului. ~nc\ nu m\ interesa s\ candidez pentru scaunul senatorului Moynihan, dar, la
`nceputul anului 1999, conducerea democrat\ a derulat o adev\rat\
campanie pentru a m\ convinge. Tom Daschle, liderul minorit\]ii
din Senat, pe care `l respectam foarte mult, a sunat s\ m\ `ncurajeze. La fel au f\cut [i al]i democra]i din New York [i din ]ar\.
Oric`t de flatant\ era aten]ia care mi se acorda, consideram c\ erau
al]i democra]i mai `n m\sur\ s\ intre `n cursa electoral\: deputata
Nita Lowey, revizorul de stat din New York, H. Carl McCall, [i
Andrew Cuomo, secretarul Departamentului de Dezvoltare Urban\
[i Edilitar\ din cadrul administra]iei Clinton.
Posibilul nominalizat republican, primarul ora[ului New York,
Rudolph Giuliani, era un contracandidat de temut pentru orice
democrat. Liderii partidului, `ngrijora]i de pierderea unui scaun
democrat, `ncercau s\ g\seasc\ un candidat la fel de puternic care
s\ poat\ str`nge sumele imense de bani necesare unei astfel de
curse. ~ntr-un fel, eram o alegere disperat\ o persoan\ public\
foarte cunoscut\, care putea contrabalansa profilul na]ional al lui
Giuliani [i buzunarele doldora din partidul lui. ~n acest context, n-a
fost surprinz\tor faptul c\, `n timpul emisiunii Meet the Press de la
NBC, s-a discutat despre posibila mea candidatur\.
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 656
Istorie trqitq
656
657
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 658
658
Istorie trqitq
659
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 660
660
Istorie trqitq
661
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 662
662
jum\tate. Este `ntotdeauna dificil s\-]i `nchipui rolul potrivit pentru so]ia sau so]ul unui candidat politic. Dilema mea era unic\.
Unii considerau c\ nu voi putea niciodat\ s\ devin o voce politic\
independent\ [i asta pentru c\ Bill era, `nc\, at`t de cunoscut la
New York [i o figur\ politic\ at`t de dominant\ `n America. Al]ii
considerau c\ opiniile controversate despre Bill ar denatura
mesajul meu. Considera]iile legate de problema so]ului meu erau
am\gitoare. Dac\ mi-a[ anun]a candidatura `n cadrul unui eveniment de deschidere, va sta pre[edintele SUA lini[tit `n spatele
meu pe scen\ sau va lua [i el cuv`ntul? De-a lungul cursei electorale va face campanie pentru mine, a[a cum ar face-o pentru al]i
candida]i democra]i din ]ar\, sau m\ va delega s\-i fiu din nou
`nlocuitor? Trebuia trasat\ o linie bine definit\ `ntre afirmarea
mea `n calitate de candidat pe cont propriu [i avantajul poten]ial
oferit de sprijinul [i sfatul pre[edintelui.
Acest proces de luare a unei decizii a avut [i o parte bun\: faptul c\ eu [i so]ul meu vorbeam din nou, dar nu despre viitorul rela]iei noastre. Cu trecerea timpului, am `nceput s\ ne destindem
am`ndoi. Era dornic s\ fie de folos, iar eu primeam cu bun\voin]\
implicarea lui. Bill a discutat cu calm [i `n profunzime fiecare
temere a mea [i a evaluat cu grij\ [ansele de izb`nd\. Acum se
schimbaser\ rolurile, pentru c\ el juca pentru mine rolul pe care eu
`l interpretasem `ntotdeauna pentru el. Dup\ ce [i-a spus p\rerea, eu
trebuia s\ iau hot\r`rea. Am`ndoi [tiam c\, dac\ voi candida, voi fi
pe cont propriu, a[a cum nu mai fusesem nicic`nd `nainte. Uneori
mi se p\rea o idee minunat\, pentru ca `n secunda urm\toare s\ mi
se par\ o nebunie. A[a c\ am tot c`nt\rit situa]ia, a[tept`nd s\ se
`nt`mple o minune.
Aveam nevoie de un impuls. ~n cele din urm\ el a venit, dar nu
din partea unui consilier politic sau lider democrat. ~n martie m-am
dus `n New York City ca s\ iau parte, al\turi de legenda tenisului
Billie Jean King, la un eveniment HBO de promovare a femeilor `n
sport. Ne-am adunat la o [coal\ de cartier din Manhattan, unde ni
Istorie trqitq
663
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 664
664
Istorie trqitq
665
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 666
666
Istorie trqitq
667
pe Mandy Grunwald, consilier mass-media, [i pe Mark Penn, sociolog iscusit care lucrase cu Bill. {i am `nceput s\ am `ntrevederi
cu poten]iala mea echip\.
~n decursul anilor petrecu]i la Casa Alb\, adeseori mergeam cu
mama sau cu Chelsea la New York s\ vedem spectacole pe Broadway, s\ vizit\m muzee sau prieteni. {i `nainte de a cocheta cu ideea
candidaturii mele pentru Senat, statul New York era unul dintre
locurile unde am fi vrut s\ locuim dup\ terminarea mandatului lui
Bill. Dorin]a s-a amplificat de-a lungul anilor [i devenise o hot\r`re
ferm\. De[i Bill inten]iona s\ construiasc\ o bibliotec\ preziden]ial\ `n Arkansas, unde s\-[i petreac\ timpul, iubea [i New York-ul.
Era un loc foarte practic pentru desf\[urarea activit\]ilor lui, av`nd
`n vedere timpul pe care trebuia s\ [i-l dedice c\l\toriilor [i discursurilor at`t acas\, c`t [i `n str\in\tate, precum [i continu\rii `ndatoririlor sale publice prin intermediul funda]iei.
Deja discutaser\m aspectul cump\r\rii unei case [i porniser\m
`n c\utarea unei re[edin]e. Dar aceast\ ac]iune de rutin\ a fost
`ngreunat\ de Serviciul Secret. Nu puteam locui pe anumite str\zi,
iar casa pe care o cump\ram trebuia s\ aib\ spa]iu pentru personalul de securitate. Oricum, aceast\ c\utare m\ distra. De aproape
dou\zeci de ani nu avusesem o cas\ a noastr\, tr\ind fie `n re[edin]a guvernatorului `n Arkansas, fie la Casa Alb\. ~n cele din
urm\, am g\sit locul ideal o ferm\ veche [i neaspectuoas\ `n
Chappaqua, Westchester, la nord de New York.
Am `nceput s\ caut poten]iali sus]in\tori financiari pentru la
campania mea. ~n cadrul unei colect\ri majore de fonduri pentru
Partidul Democrat la Washington, pe 7 iunie 1999, Bill [i cu mine
am fost `nt`mpina]i pe scen\ de fosta guvernatoare a Texasului, Ann
Richards, cunoscut\ `n lumea politic\ pentru iste]imea [i umorul ei.
Hillary Clinton, viitoarea senatoare de New York [i, desigur,
`nc`nt\torul ei so], Bill. Pun pariu c\ va tulbura clubul so]ilor din
Senat, a spus ea t\r\g\nat.
Bill a acceptat tachinarea bine inten]ionat\ [i sprijinul public pe
care `l primeam. A `n]eles sacrificiile pe care le f\cusem `n timp ca
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 668
Istorie trqitq
668
Cele mai grele decizii din via]a mea au fost `ncercarea de salvare a c\sniciei cu Bill [i depunerea candidaturii pentru postul de
senator de New York. ~mi d\dusem seama c\ voiam ca mariajul
nostru s\ dureze pentru c\ `l iubeam pe Bill [i pre]uiam anii
petrecu]i `mpreun\. {tiam c\ n-a[ fi putut s-o cresc pe Chelsea la
fel de bine. Puteam, desigur, s\-mi refac via]a [i s\ tr\iesc bine,
dar speram ca noi doi s\ `mb\tr`nim al\turi. Am`ndoi ne luaser\m angajamentul s\ ne refacem c\s\toria cu ajutorul `ncrederii,
al iubirii [i al amintirilor pe care le aveam. {tiind mai bine `n ce
669
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 670
Istorie trqitq
NEW YORK
Fiind la `nceput de drum `n politic\, m\ a[teptam s\ `nt`mpin
diverse obstacole, dar niciodat\ nu mi-am `nchipuit c\ `mi va
pl\cea at`t de mult campania electoral\. Din clipa `n care am p\r\sit
ferma senatorului Moynihan pentru a `ncepe turneul din iulie 1999,
am fost cucerit\ de oamenii din New York pe care i-am cunoscut [i
de locurile pe care le-am vizitat.
Locuitorii din New York, cu vioiciunea lor, cu diversitatea [i
cu interesul lor pentru viitor, reprezentau ceea ce adoram la America. Am cunoscut or\[ele [i ferme din zona rural\ a statului, dar
[i ora[e ca Buffalo, Rochester, Syracuse, Binghamton [i Albany,
c`ndva centre ale revolu]iei industriale americane [i care se preg\teau acum pentru epoca informaticii. Am explorat Adirondacks [i
Catskills [i mi-am petrecut vacan]a pe malurile lacurilor Skaneateles
[i Placid. Am vizitat campusuri importante, colegii particulare [i universit\]i. Din Long Island p`n\ la grani]a cu Canada, m-am `nt`lnit cu
oameni de afaceri [i cu fermieri care mi-au vorbit despre problemele
lor. M-am stabilit `ntr-o locuin]\ dintr-un cartier m\rgina[ ale c\rui
[coli [i parcuri `mi aminteau de cele `n care crescusem.
Iubeam energia ora[ului New York, combina]ia sa de cartiere
multina]ionale [i oamenii inimo[i [i deschi[i. Mi-am f\cut prieteni
`n fiecare col] al ora[ului, vizit`nd restaurante, [coli, biserici, sinagogi [i aziluri. Comunit\]ile diverse din New York tr\iesc cu ideea c\
ora[ul reprezint\ singura speran]\ a Americii `n fa]a lumii. Aceast\
idee le-a fost `nt\rit\ de atacul din 11 septembrie 2001, c`nd
671
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 672
672
Istorie trqitq
673
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 674
674
politic. ~n sf`r[it, dep\[eam statutul de `nlocuitor politic [i `ncepeam s\ m\ descurc pe cont propriu. Este un proces lent de
`nv\]are, cu numeroase curbe bru[te. ~nconjurat\ de at`]ia oameni
dornici s\ ofere sfaturi adesea `n contradic]ie unele cu altele
`nv\]am s\ ascult cu aten]ie, s\ c`nt\resc opiniile [i apoi s\
ac]ionez cum `mi dictau instinctele.
~n sf`r[it, sim]eam c\ `ncep s\ stabilesc o rela]ie cu aleg\torii.
Treptat, `mi cl\deam drumul electoral. La `nceputul campaniei,
oamenii veneau `n num\r mare s\ m\ vad\, indiferent ce parte a
statului vizitam. Asta nu `nsemna neap\rat sprijin din partea lor,
ci era mai degrab\ curiozitate. Dup\ ce am vizitat de mai multe
ori unele zone, oamenii s-au obi[nuit cu prezen]a mea [i chiar
`mi `mp\rt\[eau, lini[ti]i, problemele [i temerile lor. Purtam
adev\rate discu]ii pe subiectele care `i interesau [i nu le mai p\sa
prea mult de unde veneam, ci de ceea ce voiam s\ fac. Aleg\torii
din zonele rurale, chiar [i unii republicani, ascultau cu grij\
propunerile mele de redresare a economiei regionale. Puneau
`ntreb\ri dificile, r`deau la glumele mele stupide [i, uneori, `mi
admirau coafura. M\ sim]eam din ce `n ce mai bine primit\ oriunde m\ opream.
Era important s\ cunosc diversitatea [i complexitatea terenului
politic. De asemenea, era important s\ ajung la inima femeilor,
unele dintre ele dezam\gite [i ofensate de faptul c\ r\m\sesem
c\s\torit\ cu Bill. Am r\spuns cu respect `ntreb\rilor lor [i am sperat c\ vor `n]elege alegerea mea f\cusem ce era mai bine pentru
mine [i pentru familia mea.
N-am vrut s\ ]in discursuri despre o problem\ at`t de intim\. ~n
diverse zone ale statului, am luat parte la mici `ntruniri organizate
de sus]in\toare de-ale mele. Gazda invita vreo dou\zeci de prieteni
[i vecini, ca s\ bem `mpreun\ o cafea. Aveam discu]ii lipsite de formalit\]i, departe de camerele de luat vederi [i de reporteri. Am
r\spuns la toate `ntreb\rile lor despre c\s\toria mea, despre scopul
mut\rii mele la New York, despre `ngrijirea s\n\t\]ii [i a copiilor.
Treptat, multe dintre sus]in\toarele mele p\reau c\ accept\ decizia
mea de a r\m`ne cu Bill, chiar dac\ ele ar fi f\cut o alt\ alegere.
Istorie trqitq
675
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 676
676
Istorie trqitq
677
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 678
678
Istorie trqitq
679
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 680
680
Istorie trqitq
681
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 682
682
Istorie trqitq
683
Prima noastr\ `ntrevedere a avut loc pe 13 septembrie, la Buffalo, [i l-a avut ca moderator pe Tim Russert de la NBC, `n emisiunea Meet the Press. Dup\ o serie de `ntreb\ri despre asisten]a
medical\, despre economia zonelor nordice ale statului [i despre
educa]ie, Russert a difuzat un material cu mine la emisiunea Today,
c`nd `l ap\ram pe Bill dup\ izbucnirea scandalului Lewinsky. Apoi
Russert m-a `ntrebat dac\ regret c\ am indus `n eroare poporul
american [i dac\ voiam s\ cer iertare pentru c\ `i etichetasem pe
oameni drept complici `ntr-o mare conspira]ie de dreapta.
De[i am fost surprins\ de `ntrebare, a trebuit s\ r\spund, a[a c\
am f\cut-o:
Tim, tu [tii c\ a fost o perioad\ dureroas\ pentru mine [i pentru
familia mea. Regret c\ toat\ lumea a trebuit s\ treac\ prin ea. {i a[
vrea s\ o privim cu to]ii ca pe ceva ce apar]ine trecutului, dar nu se
poate `nc\. Va trebui s\ a[tept\m p`n\ se vor scrie c\r]i despre aceast\ perioad\. Am `ncercat s\ prezint situa]ia a[a cum o [tiam. N-am
`n[elat pe nimeni. Nu [tiam adev\rul [i asta mi-a provocat mare
durere. Iar so]ul meu a recunoscut c\ [i-a `n[elat ]ara [i familia.
S-a mai discutat despre educa]ie, mediu [i alte probleme locale,
iar aici Lazio a f\cut o gre[eal\ major\ spun`nd c\ economia
zonelor din nordul statului a dep\[it obstacolele. Pentru cei care
locuiau acolo comentariul lui a sunat nejustificat. Vizitasem partea
de nord a statului [i discutasem pe larg despre lipsa locurilor de
munc\ [i despre tinerii care p\r\seau zona. ~ntocmisem chiar un
plan economic, care era luat `n serios de aleg\tori.
C`nd s-a discutat problema spoturilor electorale [i a a[a-numi]ilor bani-soft fonduri utilizate de grupuri din afara campaniei
pentru sus]inerea unui candidat , Russert a difuzat secven]e
dintr-o reclam\ care `l prezenta pe Lazio fotografiat al\turi de
senatorul Moynihan, lucru care nu se `nt`mplase niciodat\. Reclama distorsiona adev\rul [i exploata popularitatea unui demnitar
de vaz\. Fusese pl\tit\ din bani-soft, contribu]ii prin care partidele
politice pl\teau sume mari de bani pentru sus]inerea unui candidat
sau pentru atacarea unui oponent. ~n prim\var\, cerusem [i eu o
condamnare [i o interzicere a banilor-soft, dar nu inten]ionam s\
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 684
684
m\ rezum la asta. Republicanii refuzaser\ s\ renun]e la aceste fonduri de sus]inere treizeci [i dou\ de milioane de dolari destinate lui Lazio.
C\tre sf`r[itul dezbaterii, Lazio s-a n\pustit asupra mea cu `ntreb\ri despre banii-soft [i mi-a cerut s\ condamn public contribu]iile Partidului Democrat `n campania mea. Abia dac\ puteam s\
spun ceva `n timp ce el `mi flutura o h`rtie numit\ Eliberarea New
York-ului de sub pactul finan]\rilor cu bani-soft, cer`ndu-mi s-o
semnez. Am refuzat, iar el a insistat url`nd:
Semneaz\ imediat aici!
Am vrut s\ dau m`na cu el, iar el nu m\ l\sa deloc `n pace. N-am
reu[it s\ rostesc dec`t c`teva cuvinte `nainte ca emisiunea s\ ia
sf`r[it. Probabil c\ Lazio [i consilierii lui s-au g`ndit c\ `n felul \sta
m\ vor enerva sau intimida.
Pe parcursul campaniei, m-am preg\tit pentru a face fa]\ unor
astfel de atacuri, dar hot\r`sem s\ m\ concentrez asupra problemelor reale, nu asupra lui Lazio ca persoan\. ~mi repetam mereu
problemele, problemele. ~n afara faptului c\ puteam fi mai de
folos aleg\torilor adopt`nd aceast\ atitudine, mi se p\rea un mod
civilizat de a conduce o campanie.
Dezbaterea a fost un alt moment decisiv `n campanie, pentru c\
i-a `ndreptat pe aleg\tori de partea mea, de[i nu mi-am dat seama
de asta imediat. C`nd am ie[it de pe scen\, habar nu aveam cum m\
descurcasem [i cum va fi primit atacul lui Lazio la adresa mea.
Campania lui [i-a declarat imediat victoria [i presa a speculat
momentul. Multe articole au subliniat presta]ia extraordinar\ a lui
Lazio din cadrul dezbaterii [i to]i l-au considerat c`[tig\tor.
Totu[i, echipa mea nu s-a dat b\tut\. Ann Lewis [i Mandy
Grunwald au sim]it c\ Lazio ap\ruse mai mult ca un fanfaron dec`t
ca b\rbatul de treab\ care `ncerca s\ fie. Cur`nd, sondajele de
opinie au ar\tat c\ foarte mul]i aleg\tori, mai ales femei, erau
jigni]i de tacticile lui Lazio. Acesta `mi invadase teritoriul, a[a cum
a scris Gail Collins `n The New York Times. Lucru care n-a pl\cut
multor aleg\tori.
Istorie trqitq
685
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 686
686
Istorie trqitq
687
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 688
688
Istorie trqitq
689
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
12:05 AM
Page 690
690
Istorie trqitq
691
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
3:16 AM
Page 692
692
POSTFA}|
Scrierea unei c\r]i este ca un salt `n gol: nu [tii niciodat\ dac\ vei ateriza pe teren
solid. Dup\ luni `ntregi de rememor\ri [i retr\iri ale trecutului, de `ncerc\ri [i redact\ri,
de rescrieri [i stiliz\ri f\cute miilor de idei [i anecdote, am ajuns la finalul acestei c\r]i,
f\r\ s\ [tiu cu siguran]\ cine o va citi [i cu ce impresii va r\m`ne dup\ aceea.
C`nd Istorie tr\it\ a ajuns `n libr\rii, `n iunie 2003, reac]ia a fost prompt\ [i mi-a
adus satisfac]ii incredibile. Dup\ apari]ia c\r]ii, am str\b\tut Statele Unite [i patru ]\ri
str\ine, am participat la zeci de lans\ri [i sute de interviuri. Uneori m\ durea m`na de
la at`tea semn\turi date pe c\r]i, descoperind cu aceast\ ocazie c`t de folositoare s`nt
pungile cu ghea]\ [i bandajele elastice pentru `ncheietur\. La sf`r[itul turneului de promovare a c\r]ii, nici nu-mi mai recuno[team scrisul. Participasem la lans\ri `n cele mai
diverse loca]ii, `n libr\rioare [i hypermarket-uri, la col]uri de strad\, `n trenuri [i
avioane, `n corturi [i chiar `n c`teva... toalete. Uneori aceste manifest\ri sem\nau cu
ni[te festivaluri, c\ci oamenii c`ntau, recitau poezii sau strigau diverse lozinci.
O dat\ chiar, o copil\ [i-a adus vioara [i a c`ntat mul]imii care a[tepta, p`n\ c`nd i-a
venit r`ndul s\-i dau un autograf.
~ntr-o sear\ t`rzie de var\, sute de copii emo]iona]i au n\v\lit `n magazinul `n
care se desf\[ura lansarea mea de carte dar nu ca s\ m\ vad\ pe mine, ci s\ a[tepte
miezul nop]ii c`nd puteau s\ pun\ m`na pe primul exemplar din noul volum al seriei
Harry Potter. Doi b\rba]i foarte b\rbo[i, cu p\rul deosebit de lung, sem\n`nd izbitor
cu personajele din St\p`nul Inelelor, m-au `ndemnat s\ m\ al\tur campaniei lor cvasireligioase desf\[urate sub sloganul s\ l\s\m oamenii s\ arate cum i-a l\sat Dumnezeu. Un b\rbat `ntre dou\ v`rste mi-a l\sat cartea sa de vizit\, cu mesajul: Dac\
divor]ezi vreodat\, d\-mi un telefon. O b\tr`n\ mi-a m\rturisit c\ Istorie tr\it\ este
prima carte pe care a cump\rat-o vreodat\. Nenum\ra]i cititori m-au `ndemnat,
cit`ndu-m\, s\ merg mai departe sau s\ `ndr\znesc s\ concurez. Alt\ dat\ m-am
trezit `n fa]a fiicei mele, Chelsea, care st\tuse la r`nd s\-mi cear\ un autograf [i r`dea
cu gura p`n\ la urechi de farsa f\cut\.
Deseori sunt `ntrebat\ de ce aceast\ carte a declan[at un asemenea interes, de
care am fost chiar [i eu surprins\. ~mi dau seama c\ unii cititori au dorit doar s\ vad\
cum o s\ explic `nt`mpl\rile din via]a personal\ cu care m-am confruntat. Se pare c\
vreo c`]iva au fost interesa]i s\ ob]in\ un volum cu autograf pe care s\-l v`nd\
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
3:16 AM
Page 694
694
ulterior on-line pe eBay. Al]ii erau ner\bd\tori s\ m\ vad\ `n carne [i oase [i s\ se
conving\ dac\ s`nt sau nu o persoan\ normal\.
La `nceput, eram fericit\ doar pentru c\ at`t de mul]i oameni doreau s\ m\ vad\
[i s\-mi cumpere cartea. Eram `nc`ntat\ c\ erau chiar interesa]i s\ o citeasc\. Acum
`ns\ m\ bucur c`nd cititorii `mi spun c\ `[i reg\sesc `n povestea mea propriile experien]e de via]\. Mii de mame, ta]i, bunici, studen]i, simpli lucr\tori [i pre[edin]i de
companii americani de toate v`rstele, rasele [i condi]iile sociale care t`njeau
s\-[i `mp\rt\[easc\ visurile [i preocup\rile legate de na]iunea noastr\ au venit
preg\ti]i cu `ntreb\ri, discursuri [i chiar cereri de ajutor. Se pare c\ via]a mea, de[i
tr\it\ `n centrul aten]iei opiniei publice [i binecuv`ntat\ cu ocazii uria[e, reflecta experien]ele a milioane de americani. Chiar [i `n st\in\tate, povestea unei femei americane, care se maturizase `n a doua jum\tate a secolului dou\zeci, a avut ecouri. Unii
cititori mi-au spus c\ [i ei au avut ta]i iubitori, dar duri [i lipsi]i de sentimentalisme,
ca al meu. Al]ii au reu[it s\ `n]eleag\, citind despre copil\ria grea a mamei mele, de
ce am devenit o sus]in\toare at`t de fervent\ a cauzei copiilor. O mam\ din sudul
Californiei m-a prezentat celor doi copii adoptivi ai ei, spun`ndu-le despre activitatea
pe care am depus-o la Casa Alb\ `n scopul reform\rii [i redirec]ion\rii sistemului
na]ional de adop]ii. Cititori din `ntreaga lume mi-au mul]umit pentru c\ am scris
despre c\l\toriile mele peste hotare, oprindu-m\ asupra condi]iilor lor de via]\ [i
asupra problemelor cu care se confrunt\ na]iunile lor. La multe `ntruniri, participan]i
`n scaune cu rotile sau nev\z\tori mi-au vorbit despre importan]a legilor de protejare
a persoanelor cu handicap. La `nceputul toamnei, o student\ oarb\ mi-a d\ruit cu
m`ndrie un exemplar al c\r]ii pe care o scrisese. Multe persoane [i-au reg\sit `n carte
propria copil\rie din anii 50 sau felul `n care anii 60 cu mi[c\rile pentru drepturi
civile, pentru emanciparea femeii [i cu dezbaterea aprins\ iscat\ la nivel na]ional cu
privire la R\zboiul din Vietnam au determinat, [i `n cazul lor, trezirea con[tiin]ei
politice. Am discutat [i cu c`]iva dintre cei care trecuser\ `n tab\ra democrat\, care
mi-au spus c\, `nainte s\ citeasc\ volumul, habar nu avuseser\ c\, la un moment dat,
`n timpul colegiului, f\cusem parte din echipa lui Goldwater [i fusesem pre[edinta
Clubului Republican. Doctori [i asistente mi-au prezentat propriile re]ete pentru asigurarea unui sistem sanitar de `nalt\ calitate [i accesibil tuturor americanilor. Femei
de toate v`rstele au venit cu idei [i `ntreb\ri referitoare la lupta de zi cu zi pentru
p\strarea echilibrului `ntre familie [i carier\.
~nt`lnirea cu zeci de mii de oameni cu g`ndire pozitiv\ mi-a ridicat moralul [i
mi-a re`nnoit `ncrederea `n viitor. Am v\zut c\ le pas\ de familie, de prieteni [i de
credin]\; de calitatea [colilor, a locului de munc\ [i a cartierului `n care locuiesc;
de direc]ia `n care se `ndreapt\ na]iunea noastr\ [i de cei care o conduc; [i, mai
ales, de lumea `n care vor tr\i copii lor.
Not`nd aceste g`nduri `n locuin]a mea din Chappaqua, New York, acum, la
`nceputul noului an 2004 privesc cu `ncredere spre viitor. Dar, `ntr-un anumit fel,
sentimentele mele s`nt `mp\r]ite. S`nt recunosc\toare pentru realiz\rile personale cu
care am fost binecuv`ntat\, dar m\ `ngrijoreaz\ soarta ]\rii. Cred `n viitorul Americii,
c\ci eu `ns\mi s`nt un rezultat al drumului constant al acestei ]\ri c\tre `mplinirea
idealurilor de egalitate [i dreptate, libertate [i oportunitate. M-am n\scut `ntr-un
moment din istoria ]\rii c`nd visele p\rin]ilor se realizau prin intermediul copiilor.
Am beneficiat de o educa]ie minunat\ `n sistemul public de `nv\]\m`nt [i de alte
resurse publice, precum biblioteci [i parcuri. Majoritatea celor din genera]ia mea au
POSTFA}|
695
avut p\rin]i ca ai mei, care au muncit din greu [i s-au sacrificat pentru ca urma[ii lor
s\ aib\ o via]\ mai bun\. Acest contract dintre genera]ii, care a func]ionat mai bine
de 200 de ani, este acum `n pericol.
C`nd am intrat prima dat\ `n Senat, am fost `ngrozit\ s\ descop\r c\ administra]ia
Bush [i alia]ii lor din Congres se folosesc de toate p`rghiile de putere disponibile pentru a distruge toate realiz\rile economice, sociale [i interna]ionale din perioada c`nd
so]ul meu s-a aflat la Casa Alb\. Recunosc c\ aceast\ perspectiv\ mi se p\rea `ndep\rtat\, `ntruc`t `l consider pe so]ul meu un pre[edinte foarte bun, care a l\sat na]iunea
bine preg\tit\ pentru viitor. Cur`nd `ns\ mi-am dat seama c\ nu se urm\rea numai subminarea activit\]ii depuse de Bill timp de opt ani, ci [i distrugerea unor decenii de
orientare politic\ unitar\ care, prin sisteme de protec]ie [i oportunit\]i, pusese bazele
unei solide clase de mijloc `n America [i unor alian]e trainice pe plan interna]ional.
~n Senat am `ncercat s\ `nl\tur opiniile partizane prin g\sirea unor puncte comune
republicanilor [i democra]ilor `n chestiuni legate de siguran]a intern\, ap\rare [i educa]ie.
Am `ntins o m`n\ adversarilor politici, inclusiv celor care au cerut aducerea `n justi]ie a
so]ului meu.
~ns\ de prea multe ori, nu dovezile concrete [i valorile, ci ideologiile [i partizanatele
dicteaz\ op]iunile politice care las\ prea pu]in loc cooper\rii `ntre partide. Multe dintre
obiectivele aflate pe agenda administra]iei actuale se dovedesc a fi lipsite de compasiune [i de spirit conservator. Eu [tiu ce p\rere are mama, o persoan\ plin\ de compasiune,
despre un buget care le ofer\ reduceri de impozite fiicei [i ginerelui ei, `n vreme ce trei
sute de mii de copii am\r`]i s`nt priva]i de programele extra[colare. {tiu ce crede tat\l
meu conservator despre uria[ele deficite bugetare [i despre datoriile acumulate `n ultimii
trei ani. Un adev\rat conservator, care cunoa[te importan]a principiului str`ngerii banilor albi pentru zile negre, ar fi [ocat de iresponsabilitatea `n domeniul fiscal a acestui
guvern care tr\ie[te numai pentru prezent, f\r\ s\ par\ preocupat de ce se va `nt`mpla `n
viitor. Dup\ cum a spus tat\l meu despre deficitul bugetar mo[tenit de Bill `n momentul c`nd a devenit pre[edinte `n 1993, a[a nu se poate conduce o mare na]iune.
Am avut norocul s\ fac parte din acest extraordinar experiment uman care este
America. A[a cum am ar\tat pe parcursul `ntregii c\r]i, m-am str\duit, `n felul
meu, s\-mi `ndeplinesc datoria de cet\]ean `ncerc`nd s\ le ofer celorlal]i oportunit\]ile
unice [i libert\]ile de care ar trebui s\ beneficieze fiecare american. Acestea ar trebui s\ fie valorile prin care na]iunea noastr\ este cunoscut\ `n lume.
S`nt reprezentanta celui mai variat, captivant [i dinamic stat din cea mai variat\,
captivant\ [i dinamic\ na]iune din lume. De fiecare dat\ c`nd p\[esc `n incinta Senatului Statelor Unite, s`nt extrem de emo]ionat\ de acest privilegiu [i cople[it\ de
responsabilitatea care mi-a fost `ncredin]at\ de popula]ia New York-ului. Doresc ca
guvernul [i conduc\torii no[tri s\ extind\, nu s\ submineze, speran]a [i oportunit\]ile
care au f\cut posibil\ o via]\ ca a mea. ~n calitate de senator, voi face tot ce-mi st\
`n putin]\ ca s\ le asigur tuturor copiilor din America acelea[i op]iuni, oportunit\]i
[i vise, acum [i `n viitor.
S`nt recunosc\toare pentru nenum\ratele dovezi de bun\tate pe care le-am primit
din partea cititorilor Istoriei tr\ite. Una dintre caracteristicile cele mai tulbur\toare
ale c\r]ilor este longevitatea lor [i sper c\ [i cea scris\ de mine va continua s\ fie o
surs\ de informa]ie [i inspira]ie pentru viitorii ei cititori.
Ianuarie 2004
Chappaqua, N.Y.
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
3:16 AM
Page 696
MUL}UMIRI
Poate nu a fost nevoie de un sat pentru a scrie aceast\ carte, dar, cu siguran]\, a fost necesar\ o echip\ extraordinar\, [i s`nt recunosc\toare tuturor celor
care m-au ajutat.
~nainte s\ mul]umesc celor care m-au ajutat, vreau s\-mi exprim regretul pentru pierderea unui mare american, senatorul Daniel Patrick Moynihan, din New
York. Pe c`nd eu terminam aceast\ carte, senatorul Moynihan murea la 26 martie
2003. Iar eu ocup acum locul din Senat care a fost al lui timp de dou\zeci [i patru
de ani, precum [i fostul lui birou din cl\direa Senatului. L-am v\zut `n toamna
anului 2002, c`nd am discutat despre noile probleme de securitate a ]\rii noastre.
{i a[teptam cu ner\bdare s\ continu\m aceast\ discu]ie. Conversa]iile noastre erau
`ntotdeauna antrenante, iar el era calm chiar [i atunci c`nd nu c\deam de acord.
C`nd a aflat c\ teza mea la Wellesley era despre Saul Alinsky, a vrut s\ o citeasc\.
I-am trimis-o cu emo]ie. Fiind mai `nt`i de toate profesor, mi-a `napoiat-o cu
comentarii [i cu nota zece. Chiar dac\ atunci eram Prima Doamn\, iar teza fusese
sus]inut\ cu dou\zeci [i cinci de ani `n urm\, am fost `nc`ntat\ [i u[urat\. O dat\
cu moartea lui Daniel Patrick Moynihan, publicul [i via]a intelectual\ din America au pierdut una dintre cele mai luminate min]i. Sim]im lipsa `n]elepciunii lui,
`ntotdeauna pun`ndu-ne la `ncercare, `ntotdeauna fix`nd un standard mai `nalt.
Cea mai `n]eleapt\ decizie pe care am lut-o vreodat\ a fost s\ le rog pe Lissa
Muscatine, Maryanne Vollers [i pe Ruby Shamir s\ lucreze `mpreun\ cu mine doi
ani. Ele au reu[it s\ g\seasc\ un sens `n noianul de informa]ii despre via]a mea [i
m-au ghidat `n `ncercarea de a explica [i exprima impresiile mele despre timpul
petrecut la Casa Alb\. M-am bazat pe inteligen]a, puterea [i integritatea Lissei timp
de zece ani. Autoare a multora dintre cuvintele discursurilor mele ca Prim\ Doamn\
[i a multor cuvinte din aceast\ carte, ea [i-a oferit toate cuno[tin]ele despre codul [i
politica de la Washington; nu a[ fi reu[it f\r\ ea. Maryanne m-a ajutat s\ concep
aceast\ carte, a avut grij\ de ea [i de mine at`t `n momentele bune, c`t [i `n cele dificile; a fost o pl\cere s\ lucrez cu ea; are darul rar de a [ti cum s\ ajute pe cineva s\
se exprime. Nimic nu o poate descrie pe Ruby [i rolul ei. A ]inut fr`iele c\r]ii de la
`nceput [i p`n\ la sf`r[it, comas`nd, revizuind [i sintetiz`nd milioanele de cuvinte
scrise despre mine, analiz`nd fiecare cuv`nt scris de mine. Grija ei pentru detalii [i
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
3:16 AM
Page 698
698
firea deosebit\ se g\sesc rar `ntr-un singur suflet. Liz Bowyer a venit din nou `n ajutor cu pricepere [i cu profunzime, sprijinindu-m\ la `ncheierea c\r]ii [i la salvarea
s\n\t\]ii mele mentale. Spre sf`r[itul acestui proces Courtney Weiner, Huma Abedin
[i Carolyn Huber au fost al\turi de mine pentru a termina cartea la timp.
Mul]umiri lui Simon & Schuster [i Scribner, `n special lui Carolyn Reidy,
Simon & Shuster Publisher, Nan Graham, vicepre[edinte [i editor-[ef la Scribner.
Aceasta este a patra carte realizat\ sub ochii lui Carolyn [i a fost o pl\cere s\ colaborez din nou cu ea. Nan este o persoan\ grijulie [i o profesionist\ des\v`r[it\,
care `[i m`nuie[te perfect creionul Paper Made Sharpwriter, `ntotdeauna la obiect
[i cu un sim] al umorului deosebit. Le mul]umesc [i lui David Rosenthal, Jackie
Seow, Gypsy da Silva, Victoria Meyer, Aileen Boyle, Alexis Gargagliano [i lui
Irene Kheradi, care au f\cut imposibilul. Pentru fotografii, ochii lui Vincent Virga
au fost indispensabili. Ca de obicei, avoca]ii mei Bob Barnett [i David Kendall de
la Williams & Connolly au fost prezen]i, oric`nd a fost nevoie de ei, cu sfaturi
practice [i `n]elepte. David Alsobrook, Emily Robison, Deborah Bush [i John
Keller din echipa preziden]ial\ Clinton au c\utat [i au g\sit multe dintre documentele [i fotografiile incluse `n aceast\ carte.
Mul]i prieteni [i colegi [i-au oferit voluntar timpul liber pentru a fi intervieva]i, pentru verificarea faptelor [i pentru a `mp\rt\[i amintirile proprii. ~i apreciez
foarte mult pe fiecare: Madeline Albright, Beryl Anthony, Loretta Avent, Bill Barrett, W.W. Bill Bassett, Sandy Berger, Jim Blair, Tony Blinken, Linda Bloodworth-Thomson, Sid Blumenthal, Susie Buell, Katy Button, Lisa Caputo, Patty
Criner, Patti Solis Doyle, Winslow Drummond, Karen Dunn, Betsy Ebeling, Sara
Ehrman, Rahm Emanuel, Tom Freedman, Mandy Grunwald, Ann Henry, Kaki
Hockersmith, Eric Hothem, Harold Ickes, Chris Jennings, reverendul Don Jones,
Andrea Kane, Jim Kennedy, Jennifer Klein, Ann Lewis, Bruce Lindsey, Joe Lockhart, Tamera Luzzatto, Ira Magaziner, Capricia Penavic Marshall, Garry Mauro,
Mack McLarty, Ellen McCulloch-Lovell, Cheryl Mills, Kelly Craighead Mullen,
Kevin OKeefe, Ann OLeary, Mark Penn, Jan Piercy, John Podesta, Nicole Rabner, Carol Rasco, Bruce Reed, Cynthia Rice, Ernest Ricky Ricketts, Steve Ricchetti, Robert Rubin, Evan Ryan, Shirley Sagawa, Donna Shalala, June Shih,
Craig Smith, Doug Sosnik, Roy Spence, Gene Sperling, Ann Stock, Susan
Thomases, Harry Thomason, Melanne Verveer, Bill Wilson, Maggie Williams.
Marea familie Hillaryland m-a ajutat s\ fac ceea ce am descris `n paginile acestei c\r]i. ~n afara celor deja men]iona]i `n cuprinsul c\r]ii, vreau s\-i mai adaug pe:
Milli Alston, Ralph Alswang, Wendy Arends, Jennifer Ballen, Anne Bartley, Katie
Barry, Erika Batcheller, Melinda Bates, Carol Beach, Marsha Berry, Joyce Bonnett,
Ron Books, Debby Both, Sarah Brau, Joan Brierton, Stacey Roth Brumbaugh,
Molly Buford, Kelly Carnes, Kathy Casey, Ginger Cearley, Sara Grote Cerrell,
Pam Cicetti, Steve Scoop Cohen, Sabrina Corlette, Brenda Costello, Michelle
Crisci, Caroline Croft, Gayleen Dalsimer, Sherri Daniels, Tracy LaBrecque Davis,
Leela DeSouza, Diane Dewhirst, Helen Dickey, Robyn Dickey, Anne Donovan,
Tom Driggers, Karen Fahle, Tutty Fairbanks, Sharon Farmer, Sarah Farnsworth,
Emily Feingold, Karen Finney, Bronson Frick, John Funderburk, Key German,
MUL}UMIRI
699
Isabelle Goetz, Toby Graff, Bradley Graham, Bobbie Greene, Jessica Greene,
Melodie Greene, Carrie Greenstein, Sanjay Gupta, Ken Haskins, Jennifer Heater,
Kim Henry, Amy Hickox, Julie Hopper, Michelle Houston, Heather Howard,
Sarah Howes, Julie Huffman, Tom Hufford, Jody Kaplan, Sharon Kennedy, Missy
Kincaid, Barbara Kinney, Ben Kirby, Neel Lattimore, Jack Lew, Peggy Lewis,
Evelyn Lieberman, Diane Limo, Hillary Lucas, Bari Lurie, Christy Macy,
Stephanie Madden, Mickie Mailey, doctorul Connie Mariano, Julie Mason, Eric
Massey, Lisa McCann, Ann McCoy, Debby McGinn, Mary Ellen McGuire, Bob
McNeely, Noa Meyer, Dino Milanese, Beth Mohsinger, Eric Morse, Daniela
Nanau, Matthew Nelson, Holly Nichols, Michael OMary, Janna Paschal, Ron
Petersen, Glenn Powell, Jaycee Pribulsky, Alice Pushkar, Jearmine Ragland, Malcolm Richardson, Becky Saletan, Laura Schiller, Jamie Schwartz, Laura Schwartz,
David Scull, Mary Schuneman, Nicole Sheig, Janet Shimberg, David Shipley, Jake
Simmons, Jennifer Smith, Shereen Soghier, Aprill Springfield, Jane Swensen,
Neera Tanden, Isabelle Tapia, Marge Tarmey, Theresa Thibadeau, Sandra Tijerina,
Kim Tilley, Wendy Towber, doctorul Richard Tubb, Tibbie Turner, William Vasta,
Jamie Vavonese, Josephine Velasco, Lisa Villareal, Joseph Voeller, Sue Vogelsinger, Esther Watkins, Margaret Whillock, Kim Widdess, Pam Williams, Whitney
Williams, Laura Wills, Eric Woodard, Cindy Wright.
Preg\tirea [i dotarea pentru excursiile pe care le-am f\cut `n timpul campaniilor
din 1992, 1996 [i 2000 ca Prim\ Doamn\ a fost responsabilitatea unei echipe, care a
avut grij\ de mine [i m-a ferit de `ncurc\turi, mul]umit\ lui: Ian Alberg, Brian
Alcorn, Jeannie Arens, Ben Austin, Stephanie Baker, Douglas Band, David Beaubaire, Ashley Bell, Anthony Bernal, Bonnie Berry, Terry Bish, Katie Broeren,
Regan Burke, Karen Burchard, Cathy Calhoun, Joe Carey, Jay Carson, George
Caudill, Joe Cerrell, Nancy Chestnut, Jim Clancy, Resi Cooper, Connie Coopersmith, Catherine Cornelius, Jim Cullinan, Donna Daniels, Heather Davis, Amanda
Deaver, Alexandra Dell, Kristina Dell, Tyler Denton, Michael Duga, Pat Edington,
Jeff Eller, Ed Emerson, Mort Engelberg, Steve Feder, David Fried, Andrew Friendly, Nicola Frost, Grace Gracia, Todd Glass, Steve Graham, Barb Grochala, Catherine Grunden, Shanan Guinn, Greg Hale, Pat Halley (care a scris o povestire comic\
despre via]\, `n On the Road with Hillary), Natalie Hartman, Alan Hoffman, Kim
Hopper, Melissa Howard, Rob Houseman, Stefanie Hurst, Rick Jasculca, Lynn
Johnson, Kathy Jurado, Mike King, Michele Kreiss, Ron Keohane, Carolyn Kramer,
Justin Kronholm, Stephen Lamb, Reta Lewis, Jamie Lindsay, Bill Livermore, Jim
Loftus, Mike Lufrano, Marisa Luzzatto, Tamar Magarik, Bridger McGaw, Kara
McGuire Minar, Rebecca McKenzie, Brian McPartlin, Sue Merrell, Craig Minassian, Megan Moloney, David Morehouse, Patrick Morris, Lisa Mortman, Jack Murray, Sam Myers Jr., Sam Myers Sr., Lucie Naphin, Kathy Nealy, David Neslen, Jack
ODonnell, Ray Ocasio, Nancy Ozeas, Lisa Panasiti, Kevin Parker, Roshann Parris,
Lawry Payne, Denver Peacock, Mike Perrin, Ed Prewitt, Kim Putens, Mary Raguso, Paige Reefe, Julie Renehan, Matt Ruesch, Paul Rivera, Erica Rose, Rob Rosen,
Aviva Rosenthal, Dan Rosenthal, John Schnur, Pete Selfridge, Geri Shapiro, Kim
Simon, Basil Smikle, Douglas Smith, Tom Smith, Max Stiles, Cheri Stockham,
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
3:16 AM
Page 700
700
Mary Streett, Michael Sussman, Paula Thomason, Dan Toolan, Dave Van Note,
Setti Warren, Chris Wayne, Todd Weiler, Brady Williamson.
Aceste memorii de la Casa Alb\ nu pot mul]umi `ndeajuns personalului de
2 000 de oameni din campania pentru Senat, precum [i miilor de oficiali ale[i,
activi[ti democra]i, membri ai sindicatelor, sus]in\torii financiari [i cet\]eni care
m-au sprijinit. Nu a[ fi reu[it f\r\ talentul [i devotamentul unui grup de profesioni[ti [i de lideri voluntari care s-au dedicat cu pasiune muncii [i c\rora nu le-am
mul]umit `nc\: Karen Adler, Carl Andrews, Josh Albert, Katie Allison, Jessica
Ashenberg, David Axelrod, Nina Blackwell, Bill de Blasio, Amy Block, Dan
Burstein, Raysa Castillo, Tony Chang, Ellen Chesler, Elizabeth Condon, Bill Cunningham, Ed Draves, Senta Driver, Janice Enright, Christine Falvo, Gabrielle
Fialkoff, Kevin Finnegan, Chris Fickes, Deirdre Frawley, Scott Freda, Geoff Garin,
Gigi Georges, Toya Gordan, Richard Graham, Katrina Hagagos, Beth Harkavy,
Matthew Hiltzik, Ben Holzer, Kara Hughes, Gene Ingoglia, Tiffany JeanBaptiste,
Russ Joseph, Wendy Katz, Peter Kauffmann, Heather King, Sarah Kovner, Victor
Kovner, Justin Krebs, Jennifer Kritz, Jim Lamb, Mark Lapidus, Marsha Laufer,
Cathie Levine, Jano Lieber, Bill Lynch, Chris Monte, Ramon Martinez, Christopher McGinness, Sally Minard, Luis Miranda, Libby Moroff, Shelly Moskwa,
Frank Nemeth, Nick Noe, Ademola Oyefaso, Tom Perron, Jonathan Prince, Jeff
Ratner, Samara Rifkin, Liz Robbins, Melissa Rochester Charles Roos, David
Rosen, Barry Sample, Vivian Santora, Eric Schultz, Chung Seto, Bridget Siegel,
Emily Slater, Socrates Solano, Alison Stein, Susie Stern, Sean Sweeney, Jane
Thompson, Megan Thompson, Melissa Thornton, Lynn Utrecht, Susana Valdez,
Kevin Wardally, Glen Weiner, Amy Wills, Howard Wolfson; John Catsimatidis,
Margo Catsimatidis, Alan Cohm, Betsy Cohn, Jill Iscol, Ken Iscol Alan Patricof,
Susan Patricof [i to]i membrii comitetului meu de finan]e [i voluntarilor.
Orice biografie reflect\ rela]iile familiale [i personale care definesc via]a unui
om. Prietena mea Diane Blair m-a ajutat s\ concep aceast\ carte cu mult `nainte
de a o `ncepe, iar sufletul ei i-a modelat mesajul. Nu a[ fi putut tr\i f\r\ dragostea
[i sprijinul mamei mele, Dorothy Rodham, al tat\lui meu (decedat) Hugh E. Rodham al fra]ilor mei Hugh E. Rodham Jr. [i Tony Rodham [i f\r\ al rudelor [i prietenilor mei care m-au sprijinit s\ merg mai departe, prin `ncerc\ri mai grele [i
mai u[oare, publice [i private.
O prieten\ drag\, Estelle Ramey, [i-a rezumat `ntreaga via]\ de medic [i de
cercet\tor, spun`nd: Am iubit [i am fost iubit\; restul este muzic\ de fundal. Bill
[i Chelsea, a c\ror dragoste mi-a dat curaj [i lini[te [i m-a for]at s\-mi dep\[esc
micile comodit\]i au fost criticii [i suporterii mei cei mai importan]i `n aceast\
prim\ `ncercare de explicare a timpului petrecut de noi la Casa Alb\. Au tr\it
aceast\ poveste cu mine [i le s`nt profund recunosc\toare.
La sf`r[it, `mi asum responsabilitatea pentru opiniile [i pentru interpret\rile
din aceast\ biografie. Aceste pagini arat\ cum am tr\it evenimentele descrise. S`nt
sigur\ c\ exist\ multe alte puncte de vedere probabil contrare legate de evenimentele [i oamenii pe care i-am descris. Dar asta este povestea altcuiva.
LEGENDELE FOTOGRAFIILOR
7: (stg. la dr.) Rawls Williams, Hillary Rodham Clinton, Kris Dernehl,
United Way representative, Gordon Williams, Suzy OCallaghan Lorenz,
Hugh Rodham.
11: (stg. la dr.) Hillary Rodham Clinton, Matt Bunyan, Ellen Press.
12: (stg. la dr.) Joseph Madonia, Hillary Rodham Clinton, Larry Cass,
Lois Brooks, Hardy Simonds, John Kirchoff, Darlain Stiles.
17: (stg. la dr.) primul r`nd: D. Golub, Mike Conway, Bob Alsdorf, Hillary
Rodham Clinton, Jack Fuller; al doilea r`nd: Tony Rood, Rufus Cormier, Jeff
Rogers, Paul Helmke, Dan Johnson, Bill Clinton.
46: (stg. la dr.) Capricia Penavic Marshall, Kelly Craighead Mullen, Marsha Berry, Patti Solis Doyle, Melanne Verveer, Missy Kinkaid, Shirley
Sagawa, Anne Donovan, Ellen McCulloch-Lovell.
50: (stg. la dr.) Linda Lader (cea cu p\l\rie), Holly Leachman, Susan
Baker, Hillary Rodham Clinton, Janet Hall, Eileen Bakke, Linda Slattery.
51: (stg. la dr.) primul r`nd, a[eza]i pe jos: Ann Stock, Liz Bowyer, Sara
Farnsworth, Julie Hopper; al doilea r`nd: Loretta Avent, Evelyn Lieberman, Melanne Verveer, Lissa Muscatine, Alice Pushkar; al treilea r`nd:
Marge Tarmey (pe fotoliu), Evan Ryan, Katy Button, Carolyn Huber (pe
canapea), Helen Dickey (`n fa]a lui Hillary Rodham Clinton), Hillary
Rodham Clinton, Ann McCoy, Diane Limo (`n fa]a lui Ann), Sara Grote
Cerell, Jen Klein, Robin Dickey, Maggie Williams, Lisa Caputo, Nicole
Rabner, Tracy LaBrecque Davis; al patrulea r`nd (`n picioare): Karen
Finney, Pam Cicetti, Patti Solis Doyle, Capricia Penavic Marshall, Neel
Lattimore, Sharon Kennedy, Eric Hothem.
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
3:16 AM
Page 702
CREDITE FOTOGRAFICE
CUPRINS
O poveste traita_revizuita.qxd
8/28/04
3:16 AM
Page 704