Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
uman
data eliberarii
specie si semnalmente
CSVT pentru animaleel vii
Se refera in principal la ecvine , este eliberat de medicul veterinar de stat sin raza
exploatatiei de origine , insoteste animalele pe tot timpul transportului , cuprinde
numarul de identificare , specia , categoria de animale , date de identificare a
proprietarului , numarul si seria actelor de proprietate (pasaportul pentru ecvine) .
Exista un sistem de identificare incrucisata a actelor : pe CSVT exista inscrisa
numarul si seria actelor de adeverire a proprietatii si actelor de miscare .
Certifica : locul de origine si localitatea din care provin animalele si faptul ca sunt
libere de boli transmisibile la aceste specii , anemalele au fost examinate innainte si
sunt sanatoase ; statusul de sanatate al animalului , faptul ca au fost supuse
actiunilor de depistare , imunizari si tratamentele obligatorii cuprinse in planul
strategic , supunerea la oircare teste efectuate iniainte de inbarcare si transportul la
taiere .
Identificarea mijlocului de transport prin precizare rutei , numarului de
inmatriculare , seriei si tipului de automobil si certifica fapul ca medicul veterinar a
controlat autorizatia sanitar veterinara a mijlocului de transport respectiv , ca a
realizat o inspectie vizulala a mijlocului de transport inainte de imbarcarea
animalelor pentru transport , mijlocul de transport a fost igienizat corespunzator
(curatare mecanica urmata de dezinfectie) .
Igienizare poate fi efectuata cu personalul propriu al unitatii si asigurata de
medicul veterinar ofical sau asigurata de o alta unitate specializata .
Valabilitate CSVT in general este de 72 de ore sau pana la destinatie , se poate
elibera alt CSVT daca nu ajunge in 3 zile la destinatie , proprietarii au obligatia sa
anunte medicul veterinar cu cateva zile innainte (24h) pentru a avea suficient timp
pentru a intocmi documentatia si pentru realizarea controalelor necesare .
CSVT se elibereaza individual pentru bovine si ecvine si colectiv pentru restul
animalelor , pentru fiecare mijloc de transport , iar in cazul transportului feroviar ,
pentru fiecare vagon sau pentru grupul de animale apartinand aceluias proprietar
daca transportul se face pe jos .
Exista cazuri speciale in care CSVT poate fi inlocuit de alte acte sau poate avea
anexe , in cazul aniameleor cu tuberculoza sunt insotite de fisa cu diagnosticul
pentru tuberculoza .
In cazul taierilor de necesitate , se inlocuieste cu CSV pentru taiere de necesitate ,
daca exista restrictii sanitar veterinar pentru transmort , certificatul se bareaza cu o
diagonala de culoare rosie .
CSVT pentru bovine are urmatoarele particulritati : date referitoare la numarul de
animale , identificare , numarul de identificare , apartententa in cadrul exploatatiei
de origine , specie , rasa , sex , data de nastere , date referitoare la originea
animalului , date referitoare la estiantia animalului societatea comerciala sau a
Distrofiile :
amiloidoza , caracterizata prin depunerea extracelulara a amiloidului , cand
este difuz raspandit in pulpa rosie si peretii sinusurilr venoase , splina este
denumita splina lardacee/sunca , forma nodulara in care nodulii sunt anliciosi si
translucizi , este denumita splina Sago
Examinarea masei gatro-intestinale . Se va examina imediat dupa eviscerare ,
iar examenul are in vedere compartimentele gastrice , intestine si limfocentrii
aferenti .
adulte 24 de ore si este prezenta atunci cand membrul face corp comun cu
carcasa .
Examenul propriuzis al carcasei , se efectueaza prin inspectie si palpatie in doi
timpi : debuteaza prin efectuarea inspectiei de ansamblu , apreciind exteriorul
carcasei si referindu-ne la forma maselor musculare , oaselor si articulatiilor , gradul
de dezvoltare a musculatirii si simetria , existenta sau absenta tesutului adipos de
suprafata si a aprecierea cantitativa si calitativa a acesteia , se mai poate aprecia
modul in care s-a facut sangerarea , daca exista o mare cantitate de sange in gasele
superficiale , sangerarea este defectuoasa , la jupuire , sectionarea acestora duce la
imprastierea sangelui pe carcasa . Aspectul tesutului conjunctivsubcutan , prin
deshidratare acesta se transforma intr-o membrana de protectie pentru carcasa , in
aczul carnurilor de la animale slabe , masele musculare fiind reduse , lipsesc si
maniamentele externe si se evidentiaza unghiurile osoase , taierea animaleleor in
agonie sau dupa moarte determina infiltrarea cu sange a tesutului cinjunctiv .
Inspectia in amaniunt , se face sistematic , pe regiuni , de sus in jos prin
compararea semicarcaselor la exterior si interior , se incepe cu articulatia jaretlui ,
cele doua gambe si articulatiile grasetului , apreciindu-se aspectul , deformarile ,
inflamatiile si carcaterul lichidului sinovial , se acorda atentie sp;orita carcaselor de
la vaci deoarece artritele infectioase ale articulatiilor grasetului sunt caracteristice
vacilor de lapte .
Se continua cu examinarea exteriorul , prin examinarea regiunii coapselor unde
musculatura este mai bine reprezntata , si eventulalele defromari sunt sesizate mai
greu , fiind localizate profund , in regiune ingvinala , se observa locul excavat al
glandei mamare , iar la taur printr-o sectiune in masa grasoasa se evidentiaza
corfdonul testicular si inelul ingvinal superior , la cei castrati se observa rudimentul
testicular , c ordonul testicular ramas in urma operatiei de bisturnaj , aparand ca o
masa galbuie , sfaramicioasa . Zona flancului si apliului iei , intereseaza pentru
descoperitea unor miozite acute sau cicatrici in urma ruminotomiilor sau
ruminocentezelor pe stanga , tot aiti se apreciaza si aspectul maniamentului din
pliul grasetului , se continua cu aprecierea musculaturii abdominale si toracice
avandu-se in vedere modificarile superficiale .
Aspectul spetelor prin observarea simetriei articulatiilro scapulo-humerale ,
modificari de forma si volum , masele musculare , examenul suprafetei externe se
termina rpin inspectia gatului , jgheabului jugular si plagii de sangerare , aceasta
trebuie sa fie infiltrata cu sange si cu suprafata musculaturii sectionata neregulat .
Partea interna a semicarcaselor se examineaza ulterior de sus in jos , cu suprafata
de sectiune a musculaturii coapsei , loc in care s-ar putea depista modificari de
aspect si cuoare la nivelul musculaturii , in cazul animalelor surmenate sau febrile
sau a chistilor parazitari de cisticercus , se examineaza si simdfiza ischiopubiana ,
unde se pot intalni leziuni de tuberculoza osoasa .
Examenul parenchimului:
-
oblig: 4-5 sectiuni in fiecare pulmon, in plan longitudinal si paralele intre ele
Docimazia hidrostatica pulmonara (dh) este pozitiva sau intre 2 ape, fatza de
congestia activa, unde este negativa sau intre 2 ape ( aspectele difera in functie de
gardul de afectare a spatiului alveolar)
= Hemoragia pumonara
-
= edemul pulmonar:
alveolele si bronhiolele se umplu cu lichid seros ca o consecinta a cresterii
permeabilliatii vaselor
cand vol pulmonar este mare paenchimul isi pierde elasticitatea, culoarea este
roz pal dar la sectionare se evidentiasa spumozitati albicioase sau rosiatice
-
-dh este intre 2 ape fata de edemul cronic cand dh poate fi pozitiva (dh +)
= Edemul agonic
caile respiratorii sunt pline cu spumozitati daca animalele au fost sangerate
necorespunzator sau taiate dupa moarte.
2.
Modificarile de volum
Atelectazia:
se caracterizeaza prin micsorarea volumului alvolelor pulmonare pana la
golirea completa de aer.
-
Dh pozitiva
Emfizemul
-
dh ngativa
Aspiratia
-
Modificari inflamatorii:
prezinta 4 faze:
1. congestie: - in congestie se obs parenchim dilatat , culoare rosie visinie
- pe sectiune se scurge o serozitate abundenta spumoasa , roz
- dh negativ
b) Bronhopneumonie fibrinoasa
-
apar focare multiple de mici dimensiuni izolate inre ele de parenchim normal
complicatie a celorlalte 2
la inspectie apar focare circumscrise sau difuze, zonele fiind initial uscate si
palide datorita inflam fibrino -purulente dupa care sufera necroza de lichefiere si se
transf intr-o masa fluida cu miros ihoros, brun galbuie
-
e) Bronhopneumonia necrotica
-
I n forma acinoasa,
Hidatidoza pulmonara
-aspect boselat cu supraf deformata la nivelul lobilor pulm
- acest chist este cauzat de infestatia cu Echinococus granulosus larvae
- evoueaza morfo pat, unoeri prin supra infectare, cand continutul nu mai este clar,
cu aspect caracteristic de apa de fantana ci foarte similar cu leziunile din
tuberculoza (aspect cazeos) numindu-se chist hidatic inveterat
- diagn dif urmareste astepctele:
1. enucleerea chistului hidatic se face foarte usor, rezultand o cavitate neteda dupa
indepartarea cazeumului.
2. In tuberculoza continutul nu se enucleaza usor, chisul fibrozat si bine legat de tes
inconj
3. nu sunt afectati si linfocentri
Examinarea cordului
-
Pericardul:
- se examineaza prin inspectie urmarind aspectul genereal , integritate, netezime,
transparente, culoare, aderente
palpatia este facultativa se face cand se constata modif, dupa care se face
sectionare , obligaoriu se realizeaza butoniera la baza cordului, pentru a aprecia
corect cantitatea de lichid periacrdic,transparenta si culoarea.
In mod normal trebuie sa fie transparent de culoare galben citrin, cantitate
redusa.
Efectuam sectionare de la baza catre varf, se rasfrange pericardul,se
exaenineaza eventualele aderente
Miocardul propriu-zis:
-examinare prin inspectie: urmarindu-se originea marilor vase, epicardul si supraf
miocardului, pentru a depista eventualele modif din febra aftuoasa = avand aspect
de corp tigrat
-
Pericarditele pot fi urmarea unor cauze traumatice sau a unor boli infectioase.
miros ihoros
-in tuberculoza
- noduli de dif dimens, culoare galben cenusie
- Continut cazeos sau calcificat
Miocarditele:
1. M. alterativ- distrofica
-
La suine scizurile ventrale sunt foarte adanci delimitand net cei 4 lobi ( drept,
intermediar drept, intermediar stang si stang ); lobul patrat este foarte redus si
triunghiular; lobulatia este foare evidenta datorita dezvoltarii tesutului conjunctiv.
La cabaline ficatul are 3 lobi principali ( stang , intermediar si drept ), nu are
vezica biliara, lobulatia este stearsa si culoarea mai deschisa.
In general culoarea difera in functie de timpul scurs de la eviscerare, imediat
dupa eviscerare ficatul este de culoare cenusiu-verzuie cu reflexe metalice, iar dupa
racire este rosu-cafeniu pana la brun-ciocolatiu.
Palpatia parenchimului
se face pe ambele fete cu ambele maini, de la o simpla atingere cu pulpele
degetelor pana la o palpatie profunda astfel incat sa percepem eventuale zone
modificate de la interiorul parenchimului.
Cand este cald, imediat dupa eviscerare, ficatul este moale si friabil,
consistenta lui fiind similara albusului de ou fiert. Pe masura ce se raceste devine
mai dur si elastic, aspecte constatate la palpatie.
Sectionarea ficatului:
este obligatorie la rumegatoare si se efectueaza prin practicarea pe fata
viscerala a 2 sectuni astfel incat sa se descopere cat mai mult parenchim si cat mai
multe canale biliare, in acest scop se practica o prima incizie pornind de la baza
lobului caudat care se termina la nivelul scizurii interlobulare intre cei 2 lobi
principali ( stang si drept), si o a doua incizie in lobul stang , perpendiculara pe
prima.
In scopul elucidarii unor situatii neclare se pote practica un nr nelimitat de
sectiuni in orice zona a ficatului. In timpul sectionarii apreciand rezistenta opusa la
sectionare, arhitectura organului, consistenta, culoarea, aspectul si continutul
canalelor biliare.
La suine sectionarea se impune numai daca sunt constatate modificari la
inspectie si palpatie.
Limfocentrii portali se afla situati pe fata viscerala la nivelul hilului hepatic si sunt
acoperiti de tesut conjunctivo-adipos.
Se examineaza prin inspectie, palpatie si sectionare. Tot in zona hilului la bovine se
pot intalnii fragmente din pancreas, care se examineaza dupa aceleasi metode.
Hipertrofia totala este mai rar intalnita si se caracterizeaza prin mariea in volum,
marimile acestuia fiind rotunjite si usor bombate.
Distrofiile: Distr granulara apare in boli infectioase , forme acute si intoxicatii;
ficatul fiind marit , decolorat cu nuante galbui-cenusii (ca lutul ) ; consistenta este
redusa, iar suprafata de sectiune proeminenta. Hepatosteatoza
macroscopic este
asemanatoare cu infiltratia grasa, marirea in volum a ficatului si creste friabilitatea
acestuia si apare culoarea galben-lutoasa difuza cu accentuarea lobulatiei; prin
cresterea friabilitatii ficatul este predispus la rupturi , fenomen frecvent intalnit la
pasari. Distr grasa apara in intoxicatii acute si hipoxiemii cronice in focare sau
generalizata; ficatul poate fi micsorat sau marit in volum; in ultimul caz marginile
sunt rotunjite, capsula transparenta si intinsa de culoare galbena, consistenta moale
pastrand amprenta digitala prin apasare; esteireversibila. Distr toxica se
caracterizeaza prin reducerea la jumatat a volumului ficatului, marginile sunt
ascutite, capsula e incretita, culoare galben-deschis; la suprafata si pe sectiune
apar pete rosii care dau un aspect de mozaic; este vorba in esenta de o necrobioza
a hepatocitelor intalnita in intoxicatiile cu fosfor, tetraclorura de carbon,
micotoxicoze si viroze. Distr pigmentare cum ar fi: melanoza , poate aparea sub
forma maculata sau difuza la vitel, miel si cal, pe suprafata si pe sectiune apar pete
variabile ca dimensiune si nr de culoare neagra sau neagra-albastruie bine
delimitate.
Icterul apare prin impregnarea cu pigmentii biliari ai parenchimului; ficatul capata
culoarea galben-verzuie sau galben-bruna, este marit in volum , pe sectiune are
aspect omogen, lobulatia fiind exagerata sau dimpotriva nedefinita.
contrast intre culoarea brun-inchisa a venei si galbuie din jurul acesteia, aspect ce a
determinat denumirea ficat-muscat ( asemanator cu mushcata); se produce in
continuare cresterea consistentei ficatului prin proliferarea tesutului conjunctiv
interstitial si perivascular, ceea ce imprima un aspect patat cu pete brun violacee
pe suprafata, dar si in profunzime; pe sectiune zonele apar de culoare rosie
deschisa cu aspect buretos ; toate aceste modificari au fost de numite generic
teleangiectazie maculata.
Tulburari inflamatorii: hepatita supurativa, hemoragica, hemoragico-necrotica,
necrotica, proliferativa. Hepatita supurativa: produsa prin interventia unor agenti
piogeni poate avea caracter limitat sub forma abceselor hepatice ( hepatita
aposteomatoasa) sau caracter difuz sub foma de flegmon al ficatului ( hepatita
flegmonoasa); la inspectie constatam abcese separate sau grupate aflate in faze
evolutive diferite inconjurate de zone cu aspect normal; zonele modificate recent nu
au capsula, iar abcesele vechi se incapsuleaza si isi modifica continutul care devine
grunjos si consistent prin deshidratare.Hepatitele hemoragice sau hemoragiconecrotice sunt provocate de migratia larvelor de trematode prin capsula si
parenchimul hepatic, la suprafata ficatul apare brazdat de linii sinuase rosii-brune
prelungite si in profunzimea parenchimului, in stadiile mai vechi, in jurul zonelor
respective ca si in jurul parazitilor se produce o reactie de incapsulare cu formare de
esut cicatriceal. Hep necrotica: produsa de germeni specifici caracterizata prin
focare rotunde de diferite marimi , culoare galbena, iar conturul focarelor este
rosiatic; in faza cronica , in urma procesului de fibrinogeneze se produce
incapsularea. Hepatitele proliferative date de proliferarea difuza a elementelor de
tip mezenchimal, aceste hepatite sunt cunoscute sub denumirea de ciroze hepatice
si se pot manifesta ca ciroze hipertrofice sau ciroze atrofice; la inspectie remarcam
suprafata neregulata a ficatului, ingrosarea capsulei, iar consistenta este marita; la
sectionare se percepe un scartait caracteristic sub lama cutitului. Hepatitele
infectioase: cu imporanta insanatatea publica sunt cele aparute
in tuberculoza , morva si actinobaciloza; IN tuberculoza miliara pe ficat apar
focare proliferative , nr mai mare sau mai mic , de dimensiunea unui bob de mei sau
canepa ; focarele pot avea dimensiuni asemanatoare sau diferite atat la suprafata
ficatului cat si in profunzime si au culoare cenusiu-galbuie. IN tuberculoaza cronica
apar focare izolate de marimi variabile de la o aluna pana la o portocala sau chiar
mai mari, nodulii fiind inconjurati de o capsula conjunctiva si sunt de culoare
albicioasa-cenusie continutul fiind de forma unei mase cazeoase, alte ori calcificata.
La porc in tuberculoza produciva produsa de bacilul de tip aviar apar focare
neregulate, nedelimitate; nodulii au dimensiuni diferite de la un bob de mazare sau
mai mari si sunt raspanditi in tot ficatul avand culoare cenusiu-albicioasa, aspect
slaninos sau sarcomatos si fara cazeificare. La cal leziunile sunt tot de tip productivsarcomatos. In toate cazurile de tuberculoza limfocentrii portali prezinta
leziuni. In morva la cal si magar apar in lfc noduli cu aspect translucid de culoare
cenusie, iar cu timpul acesi noduli se cazeifica, consistenta devenind moale si sunt
inconjurati de o capsula conjunctiva. Leziunile din actinobaciloza imbraca aspectul
Distrofiile :
amiloidoza , caracterizata prin depunerea extracelulara a amiloidului , cand
este difuz raspandit in pulpa rosie si peretii sinusurilr venoase , splina este
denumita splina lardacee/sunca , forma nodulara in care nodulii sunt anliciosi si
translucizi , este denumita splina Sago
Examinarea masei gatro-intestinale
-. Se va examina imediat dupa eviscerare , iar examenul are in vedere
compartimentele gastrice , intestine si limfocentrii aferenti .
Compartimentele gastrige inspectie avand in vedere , volumul , culoarea ,
aspectul grasimii si aspectul seroasei peritoneale , daca se constata modificari se
continua cu palpatie si sectionare , daca se impune sectionarea acesta se practica
in sala special destinata acestui scop , dupa sectonare compartimentele se goelsc di
se spala in jet , aspectul , culoarea , prezenta hemoragiilor , ulcerelor , cicatricilor la
nivelul mucoasei , indica eventuale leziuni preexistente .
Masa intestinala inspectie , evaluaeaza volumul , integritatea , plenitudinea ,
culoarea , formatiuni de suprafta , prin palpatie , elasticitate si
constitenta , sectionarea poate fi aplicata daca se constata modificari
Limfocentrii mezenterici inspectie , palpare , sectionare la bovine si la
suina fara sectionare .
Morfopatologic . La acest nivel :Tulburari circulatorii : si Inflamatii : gastrita
sero-mucoasa , hoperplastica , difteroida ; enterite hiperplastice , nodulare .
Examinarea carcasei .
- Pentru examinare , carnea se prezinta sub forma de carcase intregi l avitei , oi si
capre , semicarcase la bovine si suine , caz in care se face sectionarea coloanei
vertebrale in planul median , uneori la porci sectiunea sagitala intereseaza si capul
sau carnea se prezinta sub forma de sferturi de carcasa , la bovine , in care caz
jumatatile se sectioneaza transversal pe coloana vertebrala in spatiul 10-11
intercostal , rezultand , doua sferturi anterioare si doua posterioare , apoi acestea
sufera procesul de fasonare , curatand de cheaguri , franjuri , impuritati la interior si
exteerior , se face toaletarea , plagii cu jet de apa si prin indepartarea tesuturilor
infiltrate cu sange , franjurilor sau fragmentelor de oase .
La bovine si cabaline putem intalni 2 demicarcase sau 4 sferturi , impreuna cu
coada si seul aderent , fara cap , picioare si organe , la vitei daoua semicarcase sau
corpul intreg , cu coada , seu aderent , si fara cap , picioare si organe , la suine 1.
Tehnologizare prin jupuire , 2 semicarcase cu tot cu cap si picioare fara organe ,
examinarea se face cu osanza , slanina aferenta , coada si grasimea curatata de
pepeiei , capul si picioarele , 2. Prin oparire la care mai apare si soriciul . La
inspectie la cele tehnologizate prin oparire se observa leziuni veziculoase in bolile
veziculoase ale porcului , la rumegatoarele mici , coprul intreg cu coada , seul
aderent fara cap , organe si picioare .
Operatiunile de fasonare se executa sub suprevegherea directa a personalului
sanitar veterinar .
Verificarea rigiditatii musculare , consta in prinderea metacarpului sau
radiudului cu mana , apoi se imprima membrumlui miscari de basculare de sus in
jos , sau de lateralitate , instalarea rigiditatii musculare se face la cateva ore de la
taierea animalului (dupa 1-2 ore vara si dupa 5-6 ore iarna) , dureaza in medie la
adulte 24 de ore si este prezenta atunci cand membrul face corp comun cu
carcasa .
Examenul propriuzis al carcasei , se efectueaza prin inspectie si palpatie in doi
timpi : debuteaza prin efectuarea inspectiei de ansamblu , apreciind exteriorul
carcasei si referindu-ne la forma maselor musculare , oaselor si articulatiilor , gradul
de dezvoltare a musculatirii si simetria , existenta sau absenta tesutului adipos de
suprafata si a aprecierea cantitativa si calitativa a acesteia , se mai poate aprecia
modul in care s-a facut sangerarea , daca exista o mare cantitate de sange in gasele
superficiale , sangerarea este defectuoasa , la jupuire , sectionarea acestora duce la
imprastierea sangelui pe carcasa . Aspectul tesutului conjunctivsubcutan , prin
deshidratare acesta se transforma intr-o membrana de protectie pentru carcasa , in
aczul carnurilor de la animale slabe , masele musculare fiind reduse , lipsesc si
maniamentele externe si se evidentiaza unghiurile osoase , taierea animaleleor in
agonie sau dupa moarte determina infiltrarea cu sange a tesutului cinjunctiv .
Inspectia in amaniunt , se face sistematic , pe regiuni , de sus in jos prin
compararea semicarcaselor la exterior si interior , se incepe cu articulatia jaretlui ,
cele doua gambe si articulatiile grasetului , apreciindu-se aspectul , deformarile ,
inflamatiile si carcaterul lichidului sinovial , se acorda atentie sp;orita carcaselor de
```` prin oparire : aspectul tesutului cutanat si mai ales al soriciului putandu-se
observa lez ale dermatirei, contuzii , cicatrici , pustule
Particulati ale ex s-v la cabaline:
se acorda atentie sporita gradului de igiena al anim inainte de taiere dar si al
carcasei si inainte de toaletare si dupa toaletare
-
la acest nivel la exteriorul acestei formatiuni mai pot aparea vezicule specifice
Cisticercosei seroase data de Cysticercus tenuicolis forma larvara a teniei
Hydatigena produce vezicule mari peste 10 cm
EXAMENUL SPECIAL IN CISTICERCOZELE MUSCULARE LA BOVINE SI SUINE
Agent etiologic
Bovine
Suine
Dimensiuni
Zone de electie
-in situatia in care in zonele de
electie nu au fost depistate
sisticerci se poate pune diag de
Cisticercii majoritatea
degenereaza dupa 7-8 L pri
cazeificare sau calcificare ;
toate acestea exista cazuri
care ei au ramas in viata pa
un an
- musculature limbii ,
musculature esofagiana ,
diafragmul ,se profita de
sectionarea deja efectuata prin
parcelare , muschiul
triunghiularul sternului , se fac
sectiuni in musculature dorsala
sectiuni multiple II cu coloana
vertebrala si sectiuni in
musculature tricepsului brachial
de la olecran la humerus
- in conditiile in care sunt
depistati cisticerci numai in
zonele de electie infestaie
slaba
- se considera infestatie masiva
daca sunt depistati cisticerci in
cel putin 2 sectiuni practicate la
musc dorsala si tricepsul brachial
Continuarea examinarii
infestare
- stabilirea gradului se
efectueaza in musculature
trenului posterior si anume
coapsei si se considera o
suprafata de tesut de forma
patrat de aprox 40 cm patra
cm latura si se fac sectiuni
paralele inte ele si fibrele
musculare cat mai multe
- grasimea se incalzeste la 1
grade si se poate da in con
SANCTIUNI SI MASURI
Diagnostic diferential :
Trenului
Posterior
localizare
sectionare
- intrarea in
cavitatea pelvina ,
in plan medial ,
inaintea bifurcatiei
aortei posterioare ,
in t conj dintre
ramurile aortice
Linfocentrii
carcasei suine
- mediali 1-2
formatiuni chiar
pe linia mediana
- externi/ laterali
- interni in
afara medialilor
- pe gatul iliumului
la a acestuia , in
dreptul bifurcatiei
a+v circumflexe
iliace prof
- circumflecsi iliaci
Fata laterala a
ligamentului
sacrosciatic (intre
lig sacrotuberos si
m. biceps femural )
Lc subiliac
precursor al
pliului iei (L= 1
cm , l =2cm)
Deasupra patelei in
fata m tensor al
fasciei lata , itr-o
masa conjunctivoadipoasa
Lc popliteu
Pe suprafata m
gambei intre
semitendinos si
vast
- iliaci 2-3
formatiuni
limfoide , dintre
care una mai
dezvoltata ,
situata la fata
interna a
unghiului extern
iliac
-sect . lig de la
ultima vertebra
sacrala la vf
ischiumului la
jumatatea
distantei
Situati mai
anterior decat la
taurine ,
proximal crestei
ischiatice
- mai profund
decat la bovine
anterior de m
tensor al fasciei
lata
- la a
distantei dintre
pct fesei si
coarda jaretului ,
in fosa poplitee
2 pachete ,
superficiali si
profunzi , cei
superficiali sunt
mici , dispusi
subcutanat
- se evidentiaza
prima sectiune
deasupra coarde
jaretului
Lc ingvinal
superficial
- la femele
retromamar in
Cel mai
dezvoltat pechet
Ingvinal extern
numerosi in
zona inferioara a
perineului , pe fata
posterioara a
glandei mamare
(L=10cm , l=4cm )
linfocentric al
muschiului
pelvin
dreptul fiecarei
mamele la niv
liniei albe , in t
conj si sc
- la mascul la baza
scrotului , in
tesutul
conjunctiv adipos
din dreptul S
ului penian
Lc lomboaortici
Sir ce incepe de la
intrarea in
cavitatea pelvina ,
pana la diafragma ,
alaturi de aorta
descendenta si
vena cava
posterioara
trenului
Anterior
La bovine
localizare
sectionare
Lc toracali
superiori
(subdorsali)
- continuarea lantul
ui lomboaortic , in t
adipos periaortic ,
in vecinatatea art.
Vertebrocostale
Redusi ca dim s
nr
-Ln presusternali
- intro excapatie pe
fata super a primei
sternebre
- ln diafragmati
lipseste
- ln lantului
toracal inferior
int
- sub muschiul
triungiularul
sternului in dreptul
art sternebrocostale
in jurul arterei si
venei toracale int
Lc toracali
La suine
- ln diafragmatic
sau xifoidian
Lc pectorali
(prepectorali )/ ai
intrarii
pieptului/ai
primei coaste
- deasupra
apendicelui
xifoiodian , in ungiul
format de m.
triungiularul
sternului si diafrag
- 2-3 formatiuni
linfoide in
apropierea primei
coaste
- sectionarea t.
conj- adipos situat
in fata primei
coaste , in zona
art
sternebrocostale
- axilari ai
primei coaste
consideratii
singuei lc ai
membrului ant
- incizie de 10-15
cm II cu marginea
ant a spetei
deasupra art
umarului
- lipseste
- situati lateral
de marginea an
a primei coaste
Lc prescapular
(L=9cm , l=2cm)
In fata spetei
inferior de art
scapulo-humerala
Lc axilar
(brahial)L=3cm ,
l = 2cm
- lipsesc
- fata externa a
extremitatii
posterioare a
glandei submaxilare
, sub marginea
libera a atlasului
- un grup de
noduli mici
situati pe
traiectul
carotidelor si un
grup de
formatiuni
voluminoase la
extremitatea
Lc cervicali
profunzi
- Lc
preatloidiene
Nodulii
hemolimfatici
-lc cervicali
profunzi
anteriori
- in jurul tiroidei
- lc mediali
- in regiunea
cervicala mijlocie in
jurul traheei si
esofagului
- ln posteriori
- ln prepectorali
posterioara a
glandei parotide
cuprinse in anexa a 2
a)
rezultatul unei analize de risc ce identifica toti potentiali factori pt aparita ESB
si evolutia lor in timp
b)
un program educational pt medicii veterinari, crescatorii de anim si operatori
comerciali care realiz : transportul , taierea si comercializarea bovinelor , prin acest
program se incearca incurajarea raportati tuturor cazurilor de manifetari clinice la
bovinele adulte
c)
raportarea si examinarea obligatorie a tuturor bovinelor cu semne clinice de
ESB
d)
un sistem de supravegere si monitorizare continua a ESB , cu accent asupra
riscurilor si luand in considerare anumite rapoarte si standarde internationale .
Aceste rapoarte privind nr de examinari realizate si rezultatele acestora trebuie
pastrate minim 7 ani .
e)
examinarea in laboratoarea aprobate a monstrelor de encefali sau a altor
tesuturi prelevate in cadrul sistemului de supravegere
Factorii urmariti in cadrul analizei de risc pt ESB :
-
a)
consumul de catre bovine de consum de faina de carne- oase , jumari de seu
provenite de la rumegatoare , produsele de risc( prescurtare PR)
b)
importul de faina de carne oase sau jumari de seu ce pot fi condaminate cu
EST sau hrana pt animale ce contine produse de risc PR
c)
importul de animale sau ovule sau embrioni ce pot fi infectate cu o forma de
EST
d)
statutul epidemiologic al tarii sau regiunii in cea ce priveste formele de EST la
anim
e)
nivelul cunostintelor acumulate de expert , structura pop de bovine , ovine si
caprine in tara sau regiune
f)
sursa de deseuri de origine anim parametrii de prelucrae pt tratarea acestor
deseuri si metodele de producere a hranei pt anim
Definitia categoriilor de tari privind satatutul ESB :
-
A) tara sau regiune indemna de ESB , tara sau regiunea in care s-a efectuat o
analiza de risc care sa demonstreze ca au fost luate masuri necesare pt perioada de
timp relevanta si pt gestionarea oricarui risc identificat si :
I) in care nu s-a inregistrat nici un caz de ESB
- criteriile stabilite anterior au fost respectate timp de cel putin 7 ani
- criteriile au fost respectate timp de cel putin 7 ani si s-a dem ca cel putin 8 ani
anim nu au fost hranite cu PR provenite de la rumeg sau mamifere
B ) tara sau regiune temporar indemna de ESB ,unde nu s-au semnalat cazuri
indigene , tara sau regiunea in care s-a efectuat o analiza de risc si care dem faptul
ca au fost luate masuri necesare pe o perioada de timp relevanta pt gestionarea
oricarui risc gestionat si in care :
1 in care nu s-a inregistrat nici un caz de ESB criterile au fost respectate pe o
perioada mai mica de 7 ani sau s-a dem ca tim de cel putin 8 ani rumeg nu au fost
hranite cu prod de risc insa criteriile stabilite au fost respectate pe o perioada mai
mica de 7 ani
2 in care s-a stabilit ca toate cazurile de ESB provin direct din importul de bovine vii
sau ovule sau embrioni debovine , iar bovinele AFECTATE AU FOST SACRIFICATE SI
DISTRUSE COMPLET , INCLUSIV IN CAZUL femelelor ultimul descendent nascut in
intervalul de 2 ani anterior si posterior depistarii primelor semne clinice de boala ,
daca anim respectiv era inca in viata in tara sau regiunea in cauza si :