INTRODUCERE

Handbalul este un joc sportiv relativ tnr, care a aparut n Europa la sfritul
secolului al 19-lea i nceputul secolului 20. Originile lui sunt ns mult mai
departate i le gsim n unele jocuri cu caracter popular practicate n Evul Mediu i
n jocurile dinamice folosite n colile din centrul i nordul Europei la nceputul
secolului al 19-lea.
Toate acestea ca principale surse de origine, au fost contopite i modernizate
sub influena unor jocuri sportive deja cu statut de competiie: baschetul, rugbyul i
mai ales fotbalul.
n toate variantele lui, jocul de handbal a aprut mai nti n coli ca material
didactic, rod al imaginaiei creatoare a unor emineni profesori de educatie fizica.
Vom lua n considerare ca dat de atestare a fiecarei variante, momentul n care
depete curtea colii iar ca printe pe cel care i-a dat un regulament oficial i
l-a lansat ntr-o form competiional n afara orelor de educatie fizic. Se disting
i sunt atestate trei rdcni multinaionale, fiecare cu o variant nu prea mult
deosebit de handbalul consacrat i practicat astzi pe toate cele cinci continente.
1. DANEMARCA 1904 HAANDBOLD, profesor HOLGER NIELSEN
2. CEHOSLOVACIA 1905 HAZENA, profesor VACLAV KARAS
3. GERMANIA 1919 HANDBALL, profesor KARL SCHELENTZ

APARIIA JOCULUI DE HANDBAL N ROMNIA

n Romnia handbalul a patruns prin filiera germana n anii 1920 1921,

imediat dup lansarea lui oficiala la Berlin n anul 1919 de catre profesorul KARL
SCHELENTZ.
Ne referim la handbalul n 11 jucatori, pe terenul mare de fotbal, care va
domina categoric cele doua surori mai mici handbalul n 7 pe teren mic i Hazena
ceha n toat aceasta perioada interbelica.
Adevarata poveste a handbalului din Romnia ncepe n anul 1920, cand un
mic grup de profesori de educatie fizica din Ardeal, de la Sibiu, Bistria i Braov,
unii cu studii superioare de specialitate n Germania, sunt nvitati de rectorul
facultatii din Berlin i de fostul lor profesor de atletism KARL SCHELENTZ
(parntele handbalului n 11 jucatori) sa aiste la marile serbari sportive traditionale
cu ocazia sfaritului de an colar, abia reluate dup razboi.
Cu aceasta ocazie, profesorii nostri au aistat i la o serie de meciuri din marea
COMPETIIE Cupa Germaniei aflata la prima editie cu o participare
extraordinara: 10 echipe masculine, 4 feminine i 4 de juniori.
ntori n tara i entuziasmati de virtutile acestui sport, l-au introdus imediat n
orele de educatie fizica din colile n care predau.
n anul urmator 1921 ncep deja meciurile inter-clase n coli, la Sibiu, chiar pe
stadionul central, iar din 1922 putem vorbi de primele jocuri inter-orae cu echipe
formate din elevi, dar i civa absolventi i chiar profesorii acestora.
Promotorul acestor actiuni i cel pe care putem sa-l numim parntele
handbalului din Romnia a fost profesorul WILHELM BINDER, titularul catedrei
de educatie fizica de la Liceul BRUKENTHAL din Sibiu, care l-a introdus ca
disciplin obligatorie n coala, imediat dup ce vazuse la Berlin meciurile din
Cupa i demonstraiile studenilor Facultatii de Educatie Fizica.
Tot WILHELM BINDER a organizat i primele meciuri de handbal cu public
pe stadionul central din Sibiu ntre elevii lui, devenind astfel primul antrenor i
primul arbitru din istoria handbalului romnesc. A condus la centru ca unic arbitru
toate jocurile din primii ani, inclusiv cele de fete de la liceul din localitate.

Presa din Sibiu din acele vremuri atesta toate acestea, mai ntai prin ziarul de
limba germana IEBEN BURGISCHE DEUTSCHES TAGEBLATT, numarul
14442, din 18 iunie 1921, care semnaleaza primul meci cu public pe stadionul
mare al unor echipe de elevi de la Liceul Brukenthal, iar peste o saptamana i
primul meci de handbal ntre elevele liceului de fete din localitate.
Suntem ndreptatiti, pe baza acestor atestari oficiale, sa spunem ca data
nasterii jocului de handbal n Romnia este 18 iunie 1921, locul Stadionul Central
din Sibiu, parnte profesorul WILHELM BINDER, iar ca participanti, elevii
liceului Brukenthal i elevele liceului de fete.
Handbalul (n 11 jucatori) se rspndete apoi foarte repede n principalele
orae din Ardeal, apoi n Banat (Timioara, Lugoj, Arad 1927 1928) i n Regat
(Bucureti, Ploieti 1930 1933), mai apoi i n Moldova (1934 1935).
ncepand cu anul 1931, Sibiul preia organizarea unei competitii de amploare
Cupa Transilvaniei, care din 1933 va cuprinde i echipe din Banat (Lugoj i
Timioara), iar din anul 1934 se transforma n campionat national pe trei ligi: Nord
Ardealul; Vest Banatul; Sud Bucureti i Ploieti. n tot acest timp echipa din
Sibiu se afla pe primul loc.
Dup ce n anul 1933 handbalul intr alaturi de Volei i Baschet n F.R.V.B.H.
n 1936 se constituie ndependent Federatia Romna de Handbal (F.R.H.).
Seria jocurilor Internaionale este deschisa n 1934 de o echipa a oraului
Sibiu, care ntreprinde un turneu de 11 jocuri n Cehoslovacia i Germania, iar n
1935 primim vizita unei echipe din Munchen, care susine patru jocuri la Sibiu i
Bistria.
n anul 1936 la Berlin, handbalul (masculin n 11 jucatori) este introdus pentru
prima oara n programul Jocurilor Olimpice. Echipa Romniei participa la aceasta
prima editie a handbalului la J.O. i obtine un onorant loc V, avand n vedere
conditiile de constituire i pregatire a echipei nationale, aflata la prima ei actiune.
n anul 1938 Federatia Internaional de Handbal Amator (I.H.F.A.)
organizeaz prima editie a Campionatelor Mondiale de handbal n 11 jucatori.
Echipa Romniei ocupa tot locul V, dar acum din 12 echipe, aproape toate cu mai
vechi state de pregatire i jocuri Internaionale la activ. n ordine cronologica,

urmeaza Hazena care a patruns la noi imediat dup handbalul n 11 jucatori. Chiar
n anul 1924 se semnaleaza n Banat primele jocuri demonstrative ale unor echipe
feminine. n acea zona, respectiv la Timioara, Arad i Lugoj, hazena are o scurta
perioada de avant. n 1926 se organizeaz o COMPETIIE cu sase echipe
feminine, iar formatia INDUSTRIA Lanei Timioara efectueaza un turneu
INTERNAIONAL n Iugoslavia.
n aceeai perioada 1925 1927 au loc i n Bucureti jocuri demonstrative,
tot ale unor echipe feminine. Dar, pana n anul 1939, nu poate fi vorba de un sistem
competitional i de o raspandire care sa depaseasca zona Timisoarei i a
Bucuretiului.
Handbalul n 7, cel nordic, pe teren mic, a patruns foarte timid la noi n tara
dup 1930. La nceput se confunda cu Hazena, dar de regula era socotit un mijloc
de pregatire n timpul iernii pentru echipele de handbal n 11 jucatori.
Abia n anul 1937 se semnaleaza, la Sibiu, un turneu de sala cu participarea a 8
echipe din Sibiu i Media, respectiv cele care evoluau n campionatul de handbal
n 11.
n toat aceasta perioada, pana n 1939, i nca mult timp dup acest an, nu
putem vorbi de un sistem competitional pentru handbal n 7, doar demonstraii i n
cateva locuri doua-trei turnee n sezonul de iarna.

Contraatacul reprezinta trecerea rapida a unei echipe din aparare in atac , ca

urmare a perderii posesiei mingii de catre echipa adversa . Daca este bine pregatit
si realizat , contraatacul duce la inscrierea de puncte cu mai multa usurinta ,
deoarece elimina lupta cu aparatorii . Dupa numarul de jucatori participant ,
contraatacul poate fi direct si cu intermediar , iar acestea pot fi cu un varf sau cu
doua varfuri.
Situatiile favorabile prin care un contraatac poate fi efectuat:
-interceptia mingii de catre un aparator
-respingerea mingii de catre portar si recuperarea ei in cea mai mare viteza
-prinderea mingii de catre portar la aruncarile la poarta ale adversarilor
-scoaterea mingii de la adversar si intrarea in posesia ei
-greseli tehnice sau de regulament
Caracteristicile contraatacului:
-viteza mare de deplasare a jucatorilor si a mingii
-numarul redus de pase(lungi si in adancime)
-superioritatea numerica a atacantilor
Descrierea contraatacului:
-startul rapid al varfurilor de atac si alergarea de viteza
-demarcarea jucatorilor din centru pe spatiile , pentru a putea primii mingea de la
portar sau intermediar
-blocarea adversarilor in vederea evitarii opririi contraatacului
-lansarea contraatacului prin pase rapide si precise
CONTRAATACUL DIRECT
Acest tip de contraatac este de patru feluri:
Contraatacul direct cu un varf:
-intrarea in posesia mingii
-trecerea instantanee din aparare in atac
-alergare de viteza
-rasucirea trunchiului spre portar

-prinderea mingii
-continuarea deplasarii cu dribling
-aruncare la poarta
In momentul intrarii portarului in posesia mingii , unul dintre aparatorii laterali
sprinteaza spre linia de centru a terenului . La inceput , alergarea se efectueaza
paralel cu linia de margine , apoi se deplaseaza spre linia mediaza a terenului ,
intorcand privirea spre portar . Acesta , apreciind directia si viteza de deplasare a
varfului de contraatac , transmite mingea cu bolta , nu prea accentuata , pe pozitia
viitoare , acolo unde jucatorul va trebui sa se intalneasca cu mingea . Dupa intrarea
in posesia mingii , atacantul continua deplasarea in mare viteza , si arunca la
poarta.

Contraatacul direct cu doua varfuri:

Exista posibilitatea ca ambii aparatori laterali sa poata sprinta concomitant spre
centrul terenului . In astfel de situatii s.a dovedit eficient ca portarul sa trimita
mingea extremei din jumatatea de teren opusa locului sau de actionare . Daca
portarul se afla in partea dreapta a terenului , el va pasa mingea extremei de pe
partea stanga . Aceasta regula tactica prezinta avantajul ca portarul poate pasa
mingea mai usor , iar extrema nu este obligata sa se intoarca foarte mult pentru a
prinde mingea. Dupa prinderea mingii de catre extrema , aceasta o transmite
partenerului printr-o pasa obliga inainte , pasa efectuata din alergare. Extrema care
stie ca nu va primi mingea alearga in viteza maxima pana dincolo de centrul
terenului , nefiind preocupata sa priveasca inapoi. In felul acesta el se afla inaintea
coechipierului , beneficiind de avantajul terenului. Dupa primirea mingii , el se

indreapta pe drumul cel mai scurt pe poarta adversa si arunca la poarta.

Contraatacul direct cu doua varfuri incheiat cu o incrucisare:

Desfasurarea acestuia este la fel ca cea descrisa anterior , cu deosebire ca se
executa o incrucisare intre cele doua varfuri.

Contraatacul direct cu doua varfuri incheiat cu o incrucisare si o reangajare

Situatia tactica este similara cu cea descrisa inainte . Deosebirea consta in
capacitatea de anticipatie si viteza de reactie a aparatorului care reuseste sa atace
jucatorul venit la incrucisare , dar printr-o demarcare atenta in spatiul apropiat ,
reprimeste mingea si nemarcat poate sa finalizeze.
CONTRAATACUL CU INTERMEDIAR
Acesta este de doua feluri:
Contraatacul cu intermediar si un varf:

Exista multe situatii cand portarul nu poate pasa mingea direct varfului de
contraatac. Astfel un jucator se demarca in lateral primeste mingea de la portar
si lanseaza varful de contraatac demarcat.
Jucatorul intermediar se demarca in lateral cu scopul sa-si largeasca
spectrul vizual, sa cuprinda toti jucatorii, dar isi mareste posibilitatea de a pasa in
siguranta jucatorului liber.

Contraatacul cu intermediar si doua varfuri:

In situatia in care doua varfuri de contraatac se desprind de semicercul propriu si in
alergarea lor pe contraatac sunt marcate la interceptie de adversari, portarul recurge
tot la contraatacul cu intermediar.
Interul se demarca lateral intr-un spatiu ramas liber prin retragerea adversarilor spre
propriul teren. Dupa primirea mingi de la portar, paseaza varfului de pe
partea opusa, in asa fel incat sa nu poata fi interceptata de catre aparator.
Observand pozitia mai buna a extremei din partea cealalta, mingea este
trimisa acesteia pentru finalizarea contraatacului. Contraatacul cu intermediar si
doua varfuri poate fi finalizat si prin incrucisare urmata de pasa sau prin incrucisare si
pasa dubla intre cele doua varfuri.

Cele mai multe echipe folosesc ca va vrfuri de contraatac extremele care

trebuie s aib o foarte bun vitez i sunt folosite ca aprtori laterali sau ca

aprtori avansai cu diferite sarcini speciale, printre care i aceea de pleca foarte
rapid pe contraatac. Traseul pe care l urmeaz vrful de contraatac trebuie s fie
ct mai aproape de linia de margine pn la primirea mingii, urmnd ca dup aceea
s ptrund ct mai mult spre axa longitudinal a terenului.
Intermediarii de obicei sunt juctorii interi care ocup posturi de aprtori
centrali sau intermediari. Odat cu pierderea mingii de ctre adversari, acetia se
deplaseaz lateral pentru a primi mingea sau pentru a recupera, acoperind i zona
aprtorului lateral dac acesta a plecat anticipat ca vrf de contraatac
La aceast vrst, se recomand cu precdere contraatacul cu intermediar,
datorit dificultilor legate de pasa la distan mare.
Avantajele aplicrii contraatacului:
-Este cea mai rapida actiune de atac
-Reusita lui confera incredere echipei si ridica moralul , dezorganizand jocul
adversarilor
-Este o faza spectaculoasa
Dezavantajele aplicarii contraatacului:
-Se slabeste apararea prin plecarea anticipata a varfurilor
-Solicita un tempo intens de joc
-Solicita un efort mai mare depus de jucatori
-Retragerea in aparare se efectueaza mai dificil decat dupa atacul pozitional , in
special de catre varfurile de atac
CONTRAATACUL SUSTINUT
Are loc numai dac vrfurile de contraatac nu au putut primi mingea sau nu au
putut arunca la poart .n astfel de situaii, juctorii din valul doi (intermediarii)
trec i ei n jumtatea advers de teren prin pase n mare vitez, ncercnd s
surprind aprtorii adveri nerepliai i s fructifice situaia temporar de
superioritate numeric ntr-o anumit zon a aprrii, prin aruncri de la distan
(beneficiind de elan i lipsa de marcaj), prin ptrunderi n culoarele mari dintre
aprtori, prin angajri ale juctorilor de la semicerc.
n timp ce trec n terenul advers, atacanii pot face diferite schimburi de locuri
ntre ei, pentru a-i deruta pe aprtori.
Se disting doua situatii de realizare a conraatacului sustinut:
-Cand varfurile de atac nu pot finaliza si paseaza mingea inapoi jucatorilor din linia
de 9m

-Cand portarul nu a putut lansa niciun jucator plecat pe contraatac si transmite

mingea celui mai demarcat jucator din linia de 9m
CONTINUTUL TEHNICO-TACTIC AL CONTRAATACULUI SUSTINUT:
-startul rapid
-alergarea de viteza
-pasarea rapida a mingii a unui jucator demarcat
-pasele intre jucatorii de 9m in terenul advers
-aruncarile la poarta de la distanta
-pasele speciale de angajare a jucatorilor de semicerc
-aruncarile la poarta din apropierea semicercului
-paravanul necesar aruncarilor la poarta de la distanta
-blocajele pentru patrunderile jucatorilor de 9m
GRESELI DE APLICARE A CONTRAATACULUI SUSTINUT
-lipsa sincronizarii intre intrarea in posesia mingii si plecarea jucatorilor din primul
val
-intarzieri in jucarea mingii , la declansarea sau pe parcursul desfasurarii
contraatacului sustinut
-deplasarile neadecvate ale jucatorilor
-nesiguranta si imprecizie in transmiterea paselor
-dribling excesiv si inoportun
-eficacitate scazuta in aruncarile la poarta

CUPRINS
INTRODUCERE................................................................................................2
CONTRAATACUL DIRECT............................................................................5
CONTRAATACUL CU INTERMEDIAR........................................................7
CONTRAATACUL SUSTINUT.......................................................................9
BIBLIOGRAFIE................................................................................................12

Bibliografie
http://ro.scribd.com/doc/199862171/Curs-de-handbal4#scribd
http://www.qreferat.com/referate/medicina/TACTICA-INJOCUL-DE-ATAC748.php
https://www.google.ro/search?
hl=ro&site=imghp&tbm=isch&source=hp&biw=1366&bih=5
99&q=contraatacul+sustinut&oq=contraatacul+sustinut&gs_l
=img.3...1338.7469.0.7963.21.11.0.10.10.0.147.586.9j2.11.0.
msedr...0...1ac.1.64.img..8.13.592.S_EufJkfhas#hl=ro&tbm=i
sch&q=contraatacul+cu+un+varf