Sunteți pe pagina 1din 62

No. 4.

ANALELE A. R.TOM. XXVIII.MEM. SECT. LITERARE.


.

ACADEMIA ROMANA
.........

..._.,

..

..

.
.

CONTRIBUTII

_.

.
.

..,)

,r

LA

..

,,

ISTORIA LITER A TuRil ROMANE


IN VEACUL AL XVIII-lea SI AL XIX-lea

.
_

..

DE

N. IORGA

MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIE' ROMANE.

...

-:

I. SCRIITORI BISERICESTI
.

i.

.
_

..

EXTRAS DIN

ANALELE ACADEMIEI
ROMAN E
Tom. XXVIII.
Seria II.

MEMORIILE SECTIUNII LITERARE.


_

'

'

,4
.

-----,L--4 -',

03

--'45<S-.-q-------

,/

BUCURESTI

.
...

^ .

P
..

INSTIT. DE ARTE GRAFICE CAROL GO131.,) S -sor ION ST. RASIDESCU


_

16, STRADA DOAMNEI, 16

1906.

15.514

41

Pretul 60 bani.
s

www.dacoromanica.ro

sa

ANALELE ACADEMIEI ROMANE.


Seria I :
Analele Societiiiii Aeademice Romaine.
Tom. I-XI. - Sesiunile anilor 1867-1878 :
Seria II:
Analele Academiei Romane.
.

Tom. I.

- Sesiunea extraordinary din 1879.

L. B.
3,50

5-

.
.
II. Sect. I.-Desbaterile Academiei in 1879-80
rg
Notita onomastics topics macedo-romans, de A.
(Sfdr$it.)
II. Sect. II.-Discursuri, memorii notice
5:III Sect. I Desbaterile Academiei. in. 1883 -1. . . (Sfcirsit)
III. Sect. II. - Memorii $i notice
.
3.. . . .
IV. Sect. I.-Desbaterile Academiei in 1881-2 . . . . dela
Homor
Memoriu despre Tetravanghelul lui Stefan eel Mare
-,- si Tetravanghelul Mitropolitului Grigorie dela Voronet, ambele
manuscripte, de Episcopul Melhisedec. ,
(Sfdr$it)
IV. Sect. IL-Menforii $i notite
-,50
.
.
.
Puiu,
legenda
de
Carmen
Sylva
.
Biografia Prea Sfintitului Dionisie Romano, Episcop de Buzau,
de Episcopul Melhisedec.
Cromatica poporului roman. - Discurs de receptiune de S. Fl.
.
,1.. .
Marian --eu Raspuns de B. P. Hasdeu
.
Memoriu despre miscarea literaturii istorice in Romania si in
strainatate, urmata in decursul anilor 1880 si 1881, de V. Mania.
Notite biografice asupra Meth si activitatii decedatului membru

. .......

>

...

,--

. ...... .

,....

al Academiei Romane Andreiu Mocioni (Mocsonyi), de V. Babe$. - ,60 ,


3.Sect. I.-- Desbaterile Academiei in 1832-3
.
(Sfdr$it)
.
.
.
.
-.
.
.
.
Sect.
II.-Memorii
si
notite
V.
Viata si operele lui Petru Major. - Discurs de receptiune de At. 1,20
.
,
M. Marienescu,- cu Raspuns de V. A. Urechici.
Descantece adunate de G. Saulescu. Raport de S. Fl. Marian. - Din manunchiul manuscriptelor lui G. Saulescu. Rapoarte de N.
,
Ionescu, Iacob Negruzzi, T. Maiorescu.
,.
Despre icoanele miraculoase dela Athon de provenienta romans, de
-,20
.
Episcopul Melhisedec.
. Grigorie Ureche. Contribuiri pentru o biografie a lui, de Loan
Sbiera
2.VI. Sect. I. -Desbaterile Academiei in 1883 -4.
. . . (Sfdrsit.) .
.
.
.
.
.
.
.
VI. Sect. IL-Memorii $i notite
Vieata si scrierile lui Grigorie Tamblac, de Ep. Melhisedec . . .. 1,20 . . . . .- . . .
VII. Sect. 1.--Desbaterile Academiei in 1884-5 .
Programa pentru adunarea datelor privitoare la limba romans, de
B. P. Hasdeu.
al Romliniei, de B. P. -,40

..-

V.

3.

Dare de seams asupra Marelui Ethnologic


Hasdeu.
(Sfeir$R)
VII. Sect. II.--Memorii $i notite . . . .
0 vizita la cateva mandstiri si biserici antice din. Bucovina, de

....... .

Episcopul Melhisedec.

3VIII. Sect. I.-Desbaterile Academiei in 188-6 r


. . (Sfdr$it )
.
VIII. Sect. IL -Memorii si notice
Amintiri despre Gr. Alexandrescu. Scrisoare catre V. Alecsandri, -,30
de Ion Ghica
5.IX.-- Desbaterile Academiei in 1886 - 7
Discurs pronuntat in 26 Aprilie 18861a immormantarea profesorului si membrului Academiei G. M. Fontanin, de N. Quintescu.
Dictionare si dictionare. Dare de ,seams despre Etymologicum
Magnum .Romaniae, de B. P. Hasdeu.
Verbul Am i substantivul Ar din Etymologicum Magnum Romaniae.
4.. .
Torn. X- Desbaterile Academiei in 1887 8 . . .
Etymologicum Magnum Romaniae. Dare de seams de B. P. Hasdeu.
Bibliografia publicatiunilor periodice romanesti si a celor publicate in limbi straine in Romania sau de Romani in strainatate,
,
2.1817 - 1887, de Alexandru Pop.
.
...

.......
.

..i--:

J.

www.dacoromanica.ro

,.,

,;
t

t
1S.1

.1

'3

it
tf

.1.

CONTRIBUTII

LA ISTORIA LITERATURII ROMANE


IN VEACUL AL XVIII-lea SI AL XIX-lea
DE

N. IORGA

At

Membru corespondent al Academies Romane.


U1

4.)
1

I. SCRIITORI BISERICESTI

qedinta dela 6 Martie 1906.

`
1

ti

Biserica din Groapa dela Sibiiu, cladita intro anii 1788 si 1789,
din temelie cum zice inscriptia, dar, credem, pe locul altei zidiri
mutt mai vechi, dreasa, apoi cu totul in 1802, infatiseaza pe o panza
care e asezata in umbra balconului cantorilor pe acesti cititori: Stanca
vaduva lui Hagi L u c a , fiat ei Hagi Constantin Pop si sOtia acestuia,

Patina sau Paunica, neam de boieri din Oltenia. Tustrei acesti intemeietori sunt ingropati in cimitirul bisericii, si o inscriptie puss
pe paretele clAdirii mai inseamna si pe altil din aceias semintie, cari
se odihnesc ,acolo, un Petru, insemnat intre batranul Hagi Luca si

Stana lui, un Joan, un Petru, un Luca, un Constantin Pop si un


Alexandru Pop, cari acestia din urma sunt de sigur flu lui Hagi
Constantin, o Maria Manicati, ffica aceluias si ..sotia lui Constantin
(casatorita in 1793) (1). Cel care a redactat aceasta pomenire, flu
si el al Hagiului, se chema Zamfir din botez, iar din scoala Zeno-

bie i traia Inca la 1857, cand era cavaler de Bermteten, c.

c.

sfetnic i director la Banca Nationale Austriaca.

Hagi Luca sau Hagi Petru Luca fusese un companist grec al


Companiei Grecilor Sibiiului, negustor, dar nu asa, de bogat, nici cu
(1) V. Studii fi documente, XII, p. x.
. Analele A. R.--Torn. XXVIII.- Memoriile Sect. Literare.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

184

legaturi intinse, cu faima mare. Fiul i singurul sau mostenitor, Constantin, prin legaturile de familie ale sotiei sale, ca i prin harnicia

si priceperea lui, ajunse a fi cu mult mai sus decal atata. Inainto


si dupa intoarcerea sa dela Locurile Sfinte, unde merse, ca i tatal
sau, pentru a se impodobi apoi cu acest titlu de sfintenie : Hagiu,
el purta toate afacerile de bani ale celor mai insemnati boieri olteni i ingrijia de toate comenzile lor, obisnuite i neobisnuite. Ei
11 priviau ca pe unul de sama lor i-i dadeau cele mai mari titluri
de- cinste; cele mai vadite dovezi de prietenie in scrisorile lor. Aceste

scrisori sunt in buns parte scrise romaneste, caci Hagiul, inraurit


de sotia sa, acum si ea Hagiica, trecuse cu totul la neamul, la limba
noastra.

Singurul din fiii lui Constantin si al Paunei, care trai, Zamfir


acesta sau Zenobie, invata intaiu la dascalii greci i sasi ce se puteau avea la Sibiiu. El merse apoi la Bucuresti ca sa asculte invataturile marelui dascal Lambru, in casa caruia Rata, dupa dorinta
staruitoare a parintilor sai, mai multi ani. Apoi trecil in Apus, la
Pesta, la Viena, unde invata nemteste in perfectie. Se Moil ofiter,
un ofiter cam cheltuitor, i catva, timp scrisorile lui vin din Timisoara i alto locuri unde era in garnizoana pe aceasta vreme a rasboaielor napoleoniene. Moartea fratelui sau mai mic, anume pregatit
pentru negot, 11 chema insa la grija intereselor Casei Hagi Constantin

Pop, pe care ai nostri o preferau tuturor celorlalte.


Yana la aceasta stabilire a lui ca negustor, boierii cunoscuti,
vechii prieteni i rudele de departe, scrisese batranei cocoane Paunica sau administratorului Stan Popovici, un Banatean. Acuma scri-

sorile se purtara cu Zenobie insus, care, pe cat nu era Neamt, se


infatka Roman curat, fara nimic din datinile grecesti ale stramocilor. .
Zenobie n'avea numai legaturi de afaceri insa, cu boieri de acestia sau cu negustorii si bancherii. Stand mai mult la Viena, el
era intrebat deseori in ceeace priveste interesele culturale ale corespondentilor sal. Mitropolitul Veniamin al Moldovei 11 Mai supra-

veghetorul studentilor ce trimise in Viena la 1834: Stamati, Velini, Costinescu, Zefirescu, Leon Filipescu i viitorul dr. Anastasie
Fatu. Cu mult inainte de aceasta, el Mouse platile, in Italia si la
Paris, celor dintai bursieri munteni in apus: Eufrosin Poteca si Ioan
Pandeli. Si la Viena, ai la Paris, el se ingriji de raspunderea stipendiului catre Petrache Poenaru. Multi boieri ii cereau aceea in-

www.dacoromanica.ro

dOgtftiBtiTII LA ISTORIA trf ERAftTRII ROMANE.

186

datorire pentru odraslele for trimise spre, invatatura in Franta. (1)


Hagi Constantin fusese intamplator .i negustor de carti..El states
In legaoturi cu dr. Molnar, cu Vladica de Arges Iosif, pentru tiparirea
si raspandirea cartilor bisericesti. Fusese si corespondentul marelui
episcop de liAmnic Chesarie. Urmand aceasta, traditie, Zenobie Pop
-1u5, asupra-si editarea unor lucrari ash. de insemnate precum sunt
cArtile de cantare dupa, sistemul nou ale lui Macarie Portarul, sau
Istoria, Erotocritul lui Dionisie FotinO.

Am avut norocul sA gases arhiva lui Hagi Constantin si a lui


Zenobie, intr'un loc unde prietenii imi spusesera ca star fi afland
scrisori grecesti. Mii de ravage si acte, sute de registre se pastreaza in cea mai deplina stare buns. Zi cu zi se vede toata. activitatea de negot, toga, viata de familie, toate legAturile de prietenie ale acestor doi oameni de afaceri, mijlocitori ai vietii noastre
economice.

Am copiat sau notat, nu fa,ra, osteneala uneori, dar totdeauna cu


acea bucurie pe care o simti cand vezi inaltandu-se inainte-ti o viata
pe care o credeai inghitita, de vreme, in aceasta uric a corespondents
ceeace are un interes deosebit. Scrisorile boierilor si negustorilor
se tiparesc acum in vol. VIII din Studii si documente. Aici vreau
sa dau, cu Famuririle de nevoie, ceeace priveste viata noastra li-

terara, si culturala, in persoana unora cari au condus-o in acele


,

timpuri.
I

I.

'.

Unul dintre cei mai vechi corespondenti literari ai casei Hagi


Constantin Pop, si de sigur unul dintre cei mai insemnati, a fost
episcopul de Ramnic Chesarie. Se stia si de mai nainte, prin Sulzer,
ca harnicul si inimosul Valmacitor i tipAritor de carp bisericesti,

care a pus temeiul unei nova literaturi religioase razimata pe cunostinta textului grecesc, stapania, si o limba putin faspandita, la not
si, fireste, cu totul necunoscuta clericilor, limba franceza. Din ti-

rile ce aveam papa acum, puteam ghici c acest neobisnuit ierarh


era, in stare s alba', interes i simpatie pentru civilizatia Apusului.

Din scrisorile a chror parte insemnate se da aici, scrisori ce


(1) Pentru coresponderqa 1ui. Zenobie cu Mitropolitul Saguna, v. N. Popea, Memorialul
i urrn.

lui $aguna, p. 278

www.dacoromanica.ro

ie6

ist. I6It A

merg dela 1774 la 1779, af15,m,..potrivit cu aceasta parere, tse, el


isi aducea din Ardeal, prin negustorul nostru, carate nemte0i
canapele de mods foul,. atelegari negri qi atepeniv; ,

..r

Dar,

in afar de aceasta, cerea si, carp straine. Astfel Iqi arata, el dorinta de a capa16, dela Viena, dela Venetia ,sau de unde ar fi, vestita carte ce sa numeqte sfrantozeqte dictionaire encyclopedique,
&lit& lexicon care iaste daspArtitu in . multe tomuri, unde se, toprinde toate Invatatur- ile qi de toate qtiintele cu alfaviton. Cartea
nu se gasi, cu toat5, faima ei cea mare, i Chesarie, care tines sa

o aiba cu on ce pret, adauge altedata titlul ei intreg. Mai lesne


V

a mere cu alt lexicon, al lui Cluverius, caruia, el ii zice Scliverion. Subt un aa, nume, cautarea ajungea se, fie cam grea. Diri
Comps;
fericire traia pe atunci la Sibiiu, ca preot, ca efimeriu
niei grecesti de acolo, un cleric care venise din Bucuresti, .unde
fusese arhimandrit la Sf. Gheorghe, si care 'Astra legaturi literare
cu Chesarie, primind dela el si anumite carti spre tiparire. Neofit

avea, qi ceva carp, pe cari le-a daruit apoi Episcopiei tinete de


Arge$ (1), ,de hatarul prietiniei sale cu noul Vladica Iosif, despre
care va fi vorba pe larg mai incolo. Neofit scotoci deci prin mica
lui biblioteca i gasi pe Scliverion, pe care 11 si trimise la Ramnit.
.

Dar nu stria sa cheltuim cateva randuri cu acest Neofit ale carui

rosturi pe la noi au lost .mai maH de cum s'ar .crede.


Neofit trebue sa fie acel Grec din Morea care rezurna pentru
eoli nemarginita gramatica a lui Gazi, si tot acela caruia ii faces
versuri doctorul Caracasi (2). Va. fi fost vreun ucenic de al Mitropolitului Neofit din Creta, care-i va fi dat numele de calughrie. La
18 Maiu 1766 Compania greceasca sibiana (3) it them& ca paroh,
dela biserica lui din Bucuresti, dupe, recomandarea luminii .qcolilor
grecesti dela ,noi pe acest timp, Manase Eliade. (4) Cu cateva luni

Inainte, i se oferise arhimandritului nostru un be mult mai stra(1) Noul si Vechiul Testament, `II acts& Taro nearly elc viiv

liewr&Teoxov Tot; OeotEreti.

Alte

cacti de talcuiri, Teofilact, 2 tomuri ZuvoSoci, 5 ale lui Teodorit, 3 Iosif Brienie, un Harmenopol, Simion de Salonic.
(2) /st. lit. rom. in sec. al XVIII -lea, II, pp. 39, 45.
(3) Reprezentata prin Toma Vellaras, Dimitrie loan Marcu, Petcu Petru, Paleolog Dimitriu, Manicati Safrano, Iuan Cincu, Hagi Petru Luca,
acesta din urma insus tatal lui
Hagi Constantin Pop al nostru.
(4) Asupra legaturilor caruia cu CoMpania greceasek v. vol. XII din Studii qi document,
unde se aft& si scrisori de ale lui.

www.dacoromanica.ro

187

CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATURII ROMANE.

lucitor, acela do episcop al Hotinului. I-1 capatase, pentru o cheltuiala de nu nu mai putiri decat douazeci si doua de pungi de bani,
episcopul de Braila, Daniil, alt Grec, al treilea titular al acestui Scaun

pentru partite romanesti supuse deadreptul Turcilor si acelas al


carui nume se citeste pans astazi in inscriptia: romaneasca a bisericii din -Causanii Basarabiei; Hotinul se tinea si el, neaparat, de
eparhia lui, dar, pentru o asa de buns despagubire, el era gata
sa-1 lase lui Neofit.

Domnul Moldovei se invol, ca unul ce e in hotar, cu o asemenea desfacere de episcopie deosebita pentru vechiul nostru Hotin. Patriarhul si soborul dadura cartile for sinodice i encomiastice.
Un argihal, adeca ,0 plecata rugaminte, fu indreptat catre Sultanul care, din partea lui, dada beratul de instalare.
Cu acelas pret Daniil gasi Inca un .Mitropolit, nu stim pe care,
pentru sfintirea de episcop a fratelui Neofit. Marele Retor al Bisericii Constantinopolitane, Hagi Spandoni, lua asupras administrarea veniturilor, a caror socoteala se trimise noului Vladica. Acesta
era poftit sa vie la nunta sa Sufleteasca, cu dieceza.
.

de altmintrelea, scrisoarea,, redactata in cea mai proasta


greceasca rau ortografiata, de Preasfintitul Daniil i pecetluita in
ceara neagra cu Buna-Vestire, litera AXirp si data de 1757, data
care-si are insemnatatea, pentruca arata in Daniil pe urmasul direct al lui .Calinic, ajuns patriarh al Constantinopolei.
Tata,

t Tin Ootonaup iv ispop.ovazois iip.etipcp ',Tana xbp Newport!) xc'cpcs iv Kopitp.

aitotani intaxoiri XoTiviou aE rpoaxaXil vur,ciov rric Soot 68oxsicr ivOolLeia0e, iniptas, lacto at inp66aXa Tb XoTivi xat uaoay 6ris. Aoirbv xat 46 rip
Cmp./10m GTC, iav siva, i6SOXEia (Seel, TEYETOU. 5X6861, i76.) doth Tore Siy Unvoca,
'ISo6

1`7

&XXI aiovccro7p ot'A OXEiov BLDG vet Te.'..po) Thy rapormav koesacv etc gx6aliv, mei taoo,
Soot' siiaoxei4, ineipsv T6Aoc sic Ovo[La rtic. ME Thy &astav Tot (471X0SGETOU .ivto
a.6eircou rccicrric Mokao6Xaziac ws arivoptcris,. gipatpa rip navaTuoraup tint au-

tcd 6sotort,i xat oixoup.evixti) nacptipxli ai)v vas 'tepee; Oplitipeon 'Ow dykeploy,. xat tie iStheriaav Ito gx3oaeiq : ia covoaixt xat plot ipto4ttaattxtil excoptoz-11
Too Zatptipxou etc Ovoila coo, xat of Ito Ili cipstxc'cX71 Tot) navayconaTou epic
O &vrg

'thy xpaTatoTatov -111.1.6)v xat zoXoxponlivoy pactlia [Las, p,b i66071 xat 11,7CEpdcC71 Sic
6V0110: coo: 'Ca 67coia ravine etym. sic Tot-) X61tvou, vet gko walk Rita, xat auvo-

Sixty xat padiXixtv iaotniay. Kai, iaoo, crciAvo) Ten 7cpuyconaica vas x5p /rivzCookov

zb irap6v xa.Xbv trtivwx va at Iran, xat va ai Tin etc 'sae

iit.tfrcepoc. YEko xat


&XXov tarcponoXirtiv kOttiOV, V& at xstpoToyrjocovev Scot sUaoxsio,, X va oi zpo6i-

1LE

www.dacoromanica.ro

N. ItIRGA.

188

Gawp', sic say 9p6vov rife Pyrex iVII; grtaxornc Xotnv:ou, 711. note; iivotto, rif0fv.
Kai torn gsups Tl Z-ftoa5vn coo 8xt St' OtXXo) xaviva TiAoc, rapi at iatiXsia a7t6
6Xouc

rakatooc aou arripisotc cletthtspov, stplcinspov -xai asp.minspov, we itov

sou rotOvetv Xaytxbv roktvtov, 6.); int!isAtrilv, durvov xai atoxvov. Kai xi) TiXoc
swat: 'root, a7C061hTOVT2'.; ILOVOY sic

too

cpuxtxt aannpiav, xxi Ozt ata zingliTtov. rdi-

ppov, Timmy p.ou, E SsiSouv int xeipac erzodc Soo ropy-fix gtotti.a, ap.t ETth, xaecbs
avert poi Etna, Say derco6X6rao sic to raptivta, 'Aug viipa ara); toot v64 pieta etc ixexit,' Tip rapoaaav 157r613satv nays:: rouria xai 1.1,naav ieoStiatnxav : arth Exams tb
Zrhos !Lou %at& Tip 67roaxsaiv p.ou, xat ij Oaten% aou stoat votox&pnc sic Tbv crowTov. coo. 1So5 grou pages iriTporov say Cipzov gym,/ ksopa
XarCn Havaovii, xxi
Tcavaxat rill auvoStwip gaScoatv sic ZerpC4q LOU, xai Laic triv, xai xoniartzov xat3apbv
rQs irmaxon-iic ia6Saw xat toScuv, Otto) xai Ta SoOivta int zeipas. Kai, E&v rou Salad,

rata( :too, xipt, tXa xai vupifsbaot): Sty ao5 San zipn gpa aou saki). Kai

va Exa)

sty lroxpnatv. KOptoc, xai TOG Ev efface( OsoOsv 7LXera0a xxi 7CO.VEUTUA. stet', Os6pouapiou cc'.
t

j 0 lirpliXac ilavtnX.

[Adresa :] Tcp &manly!) xal joittosity Ev ispop.ovizotc ni.tnipt!) x5p Neotpiny


s6zeTtxioc.

Etc Bouxoupicy, 6 Onto; s6piaXSTMC sic Tbs./ gym/ fethpicov v.ovotariipc, icp-tittiptoc

oPieacucernicului:intre ieromonahi, al nostru parinte chir Neofit, har in


Domnul.

lath preaslintita episcopie a Hotinului to cheama mire al ei cu voia lui


Dumnezeu: gandeste-te cum te-a propus Hotinul si ai fagaduit. De altmintrelea, si eu ti-am raspuns ca, data este voia lui Dumnezeu, se face. Ci eu
de atunci nu am dormit, ci am lucrat nu putin ca sa due la capat acest
plan, si iata, cu voia lui Dumnezeu, a luat sfirsit intru numele tau. Cu voia
preainaltatului Domn a toata Moldova, ca unul ce este vecin, am scris
preaosfintitului meu stapan si Domn si patriarh ecumenic cu sfantul soborul
nostru al arhiereilor si mi-au dat doua acte: unul sinodic i unul encomiastic,
debsebit al patriarhului, pe numele Sfintiei Tale, si amandouti, cu argihal al
preaosfintitului catre preaputernicul nostru imparat care sa traeasca intru multi

ani ; mi-a dat si beratul pe numele Sfintiei Tale, care sinete sant catre
mine, ca sa am on ce voie, si ingaduirea sinodiceasca, si cea imparateasca. Si

iota iti trimet pe protopopul nostru chir Stanciu cu aceasta bung veste, ca
sit to afle si sa te aduca catre locurile noastre. Am si alt Mitropolit gata, ca
sa to hirotonisim cu voia lui Dumnezeu, si sit te inaintam in Scaunul Sf.
Episcopii a Hotinului ; dart se va face, amin. Si aceasta sit stii Sf. Ta ca pentru alta nimic nu am facut, decat cat te-am socotit mai vrednic decal toti yechii mei ajutatorii, mai cinstit si mai venerabil, find in stare a pastori o

www.dacoromanica.ro

189

CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATURII ROMANE.

turma sufleteasca, ca unul ce esti plin de grija, neadormit

gi

harnic. Si scopul

meu este acesta, catand numai spre mantuirea sufleteasca, si nu la bani.


Astazi, fatul meu, mi-au dat in maul, douazeci si doua de pungi gata, insa
eu, cum am zis mai sus, nu ma uit la cele de fats ; pana, acum, pana sa due
la capat acest plan, am cheltuit cinci pungi gi jumatate ; eu mi-am facut
datoria dupa fagaduiala mea, gi Sfintia Ta esti biruitor in scopul Sfintiei
Tale. lata ca fac epitrop pe dumnealui Marele Rotor chir Hagi Spandoni, gi trimit gi actul sinodic in manile Sf. Tale, si iata-1, precum gi catastiful curat al
veniturilor gi cheltuielilor episcopiei, precum i cele ce mi s'au dat in mina.
Si, data poti, fatul meu, alearga gi nunteste ; nu-ti da mana (?) e ceasul
potrivit. Si sa-mi raspunzi. Cu Domnul, gi sit traesti intru multi ani fericiti.
16 Fevruarie 1765.
Al Brailei Dan111.

[Adresa]: Prea cucernicului, prea invatatului intre ieremonahi, al nostru.


domn Neofit, cu rugaciune.
La Bucureti, care se aria la manastirea Sf. Gheorghe efimeriu.

Neofit era vrednic de aceasta inaintare in ierarhie. Domnii i


boierii II pretuiau pentru invatatura i viata lui curata. Intre lucrurile lui aflam i... trei degetare pe cari le capatase dela doua
Doamne: a lui Constantin Mavrocordat i a lui Scarlat Ghica, i dela
Vistiereasa MAgureanului Mihail Cantacuzino (1).

Dar i se 'Aril arhimandritului ca locul acela dela Hotin nu e


fart neplaceri. De aceea el primi cu mai multa bucurie oferta cornpanitilor, care 11 chema in frumosul Sibiiu, capitala de atunci a Ardealului austriac. La 20 Martie 1767, Mitropolitul. Grigore al TeriiRomaneti (06Typw6kotxEct rpYrropto), 11 felicita pentru noua sa situatie.

Peste treizeci de ani, Neofit era foarte batran i se gandia s vie


Inapoi in tart spre a se adaposti in manastirea Argeului, langa
prietenul sau, episcopul Iosif. In aceasta privinta ii stria astfel arhimandritul argeean Partertie, care tines locul Vladicai, dus la
Bucureti (15 Nov. 1796):
intr'adasta vreame ma aflu putin mai sanatos, cad la varsta ce ne aflam
not, cam putinel tine sanatatea. Dupa adasta, foarte m'am bucurat de buna
dorinta a Sfintii Tale ca sa to capatam aid ; mult magi mangaia cand
.

(1) "Eva Saw/Pal drab lily A6p.vcc rob KtuvaTavt:voo BB. locrethc.
"EtepQv attO civ acpx6waaaa rob apx. Becrucin Mapop&v.
Ferepov drab Tiro A6p.va rob ExapUtoo BB.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

190

'

D[O]mnul ar face si mila acesta, ca sa putem trai amandoi, ca sa putem inplini


aceastea ce ne faga",duim. lar, cat pentru slabiciunea Sfintii Tale si natura
odihnii, prea bine still si crez, ca, dupa cum ne aflam noT acum dupa mila lui

Dumnezeil, multi ajutoriti si mangaiare putem capata dela cel ce ne stit tabietul. De a ,putea Linea aid in episcopie parte fameiasca, peste putinta Taste,
macar fie cat de batrana, iar afara, in preajma Episcopii, ar putea sa saza, dar,
cum poftesti Sfintiia Ta ca s[a] fie nelipsit[a] de langa Sfint[ia] Ta, ar trebui
parte barbateasca, si, cand sa potl, gasi de aci, bine ar fi, ca aid nu sa gasttiscii

asa oameni epithideos (1). lar, pentru case, acum deocamdata al sadea in randul
caselor undo Bade Preasfint[ia] Sa parintele episcop, si sa nu to enbolisesti (2)
de adasta, ca far.de zabava sa fac case cum it vor placea, fiindca gatirea sa

afla. Numai, cum am zis, sa ne invredniceasca Domnul acelui dorit Leas. 0


, si o triharbeliste de ceasornic o au capatat nepotu-mien Dorothei
misei la Sfint[ia] Ta ; ce, de s'ar putea gasi, sa-1 schimbi pe unul mai bunt,
cu adaos de ban!, cum vei putea gasi Sfint[ia] Ta,numai. sa fie lucru bun.

Iar, cand impotriva va fi si va ramanea de a se drege tot acesta, ma rog


sa-m scril cu ce pret sa poate dregea, ca sa vedem: de va fi mai mare pretul
dregerii decat pretul ceasornicului, ne vom lasa. Si iarta de suparare, cinif,
stite parinte.
.

/.

Testamentul lui Neofit, care iscale0e Neopto4 cipxctoop.tx6c, e da-

tat insa din Sibiiu, 10 Maiu 1797. El isi imparte averea in bani,
abia o mie de florini, la saracii crostini ortodoesi, la arhiereul locului, la efemeriul Companiei, pentru 'cladirea bisericii Companiei,

la scoala Companiei, la scoala din Josephstadt, la alta ,coa15, de


afara, a rap. Ghedeon, ,la firm! Nicolae al lui Toma Vellera, la
Elisaveta fata aceluias, ,la Alexandru al lui Hagi C. Pop, la Dinca
al aceluias, la dascalul Atanasie Ioannides, Strajamesterului, la copiii orfani, la copiii orfani ai Sasilor, la Franciscani, la Atanasie Dima

foasta-i sluga, la alta, fiul lui Gheorghe Marinovici, la sluga Mariuta copila, la fetele lui chir Chita, la copilul Stefan dela scoala,
la mama lui, Mariuta, la saracele fetite ortodoxe. (3).
.
Neofit va fi murit indata dupes aceasta.
.

(144'

11

1.,1

i
(1) Potriviti.
I. .1
r (2) SA n'aibi grip,.
(3) Marturi sunt GEvghenie arhimandritul si Gherman arhimandritul.
T

r,

www.dacoromanica.ro

tah01

tO1

aONTRilatritIi LA iSTORIA LiTERATURII ROMANS.

II.

..

intorcandu-ne la Chesarie, 11 mai vedem cerand gazeturi, sau


Mercurii, care se fac la Viena si santu si ,pe limba frantozeasca.
Ba se incurca in privinta for cand primeste, pe langa Mercure
litteraire et politique, si un Mercure historique et politique, alt
.

Mercurion mai mic.

Dar partea cea mai insemnata din scrisorile lui Chesarie priveste
activitatea lui de tiparitor. Se stie ca Inca din 1776 se incepuse

lucrul la tipografia sa, tiparindu-se un Octoih in 1777. Din aceste carp el trimitea, in Julie 1778, exemplars si in Ardeal, prin
Constantin tipograful, asigurand pe Hagi Constantin ca tipariturile

ace sant curate pentru credinta noastra au voie a trece si in


launtru. Dar pe atunci el isi pregatia teascurile pentru marea
opera a Mineielor, de care e nedespartit numele lui. In Iunie din
acel an 1778 Vladica cerea plumb si cositor; si uleiul de in si-1
aducea tot dela Sibiiu. La prietenul Hagiul comanda el si figurile ce-i trebuiau pentru coperta publicatiei, si ele ii fury trimise,

din gresala, cu o inscriptiune straina, care trebui apoi dreasa la


tipografie. Volumul I din Mineie, iesi abia in 1779, volumul pe Oc-

et'

tomvrie. Se mai stia ca tot in 1779 au iesit si acele de pe Noemvrie, Decemvrie, Ianuarie si Fevruarie. Trebuie sa adaugim si pe,
acela de Septeinvrie. Sase lucratori sau tovarasii de lucratori vor
fi lucrat staruitor fiecare la rate un volum, Limp de cativa ani de
zile, ca sa se poata arunca in negot la 1779 atatea carti deodata.
In scrisoarea sa dela 28 Noemvrie, Chesarie insus numara vase volume gata, toate talmacite de el insus. Celelalte as erau in lucru, si, zice el, fara sa stie ce-1 astepta, ajutand Dumnezeii, lucru merge inainte, a le aduce pe toate la savarsire. In sara de
9 Ianuarie 1780 insa, marele carturar muria pe neasteptate.
Avem scrisori si dela urmasul lui Chesarie, Filaret, care a fost
vi Mitropolit. Acesta era un Grec, ramas Grec, si care scrie mai
totdeauna greceste. Subt prefetele sale, cari se poate sa fie scrise,
ba chiar e probabil sa fie scrise de protosinghelul episcopiei, Iosif,
Roman, ucenic al lui Chesarie si adanc cunoscator al limbii noastre,
subt prefetele grecescului Filaret deci, aparii; la 1780, intr'un singur
an, in alte vase volume, tot munca lui Chesarie. Hagi Constantin,
care primise rand/a dintaiu dela Chesarie insus, cerii al doilea

www.dacoromanica.ro

10

N. wild).

102

dela Episcopie, si agentul situ din Ramnic, Constandin David, ii


raspundea astfel, la 24 Martie 1781:
Pentru un rand de Minee ce m'al poftit ca sa intrebil pe Camara*, ce
este peste camara carcilor, eu 1-am intrebat: are in stire de la rap[o]satu a
da dum[itale] un rand de minee. Sffintila Sa au zis ca au dat stire ca sa to
scrie, sa nu uite sit i le dia and sa vor ispravi, dar acel parinte zice sit
sera dum[neata] la sf. par. ep. Filaret sa-1 fact aducere aminte, ca si acest
calugar au zis ca-I va aduce aminte parintelul dupes Pasti, cind va veni in
ep[i]scupie, Vii, poftind dum[neata] sa le dia la mine, ail zis ca mi le va da.

Scrisorile lui Filaret, pecetluite cu o impunatoare pecete din


1780, care, pe langa literile OA. PM. are. si o coroana si un cocor si doi lei cu un scut in care stau carja si crucea, si la mijloc o corabie a lui Noe cu porumbul purtand ramura in plisc, privesc comande, intre altele si de Mercurii, sau cate o stire. Ori ce
slova din condeiul Vladicai insus e in greceste.
Moartea lui Chesarie nu zabovi aparitia ramasitei Mineielor, dar
ea aduse alts pierdere literaturii noastre religioase. in scrisoarea
din 7 Martie 1779, episcopul, care multumia pentru trimiterea unei
carp sfrantozesti cu istorii Tarii-Romanesti (e vorba de cartes. lui

Carra), pe care o afla gresita insa, arata dorinta ca sa tipareasca


(eel ce Meuse darul) alts carte, care sit indrepteze gresalile acestiia.

Cu doua luni inainte, el vorbeste de cele 600 de vivlie, biblii grecesti, pentru orase, unde se slujia si in aceasta limbs, sau pentru
daruit prin Crestinatatea Grecilor, pe cari le comandase tocmai la
Venetia, neavand el insu tipar grecesc. Mai insemnata decat aceste
doua destainuiri e cea cuprinsa in ultima lui scrisoare, unde arata

dorinta ce are de a tiparl la Venetia, pe hartie de aceea tare si

frumoasa ce nu se poate admires in destul, o carte care nu se afla


Inca in literatura noastra, Evanghelia cu talcul eel vestit al lui
Teofilact arhiepiscopul Bulgariei. Despre manuscriptul acestei lucrari,

care era gata de mama lui Chesarie, se vorbeste indata cu prilejul

scrisorilor, ce vin acum la rand, ale lui Iosif arhimandritul, eel


mai adevarat si mai vrednic urmas al lui Chesarie.
III.
0

P. S. Para data ale lui Chesarie.


a) Pentruca Dumitru Marco epitropul rapt. Hagi Dinul n'a dat cele
prevazute in diata la biserica Tuturor Sfintilor. SA se judece.

www.dacoromanica.ro

193

CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATURII ROMANE.

11

b) S'a recomandat gheneralului ca esti om al nostru. Si socotim ca


nu va fi cu parere de rail,. Dar pentru ca sal der dumitale pricina de
a-t aduce aminte de patrie, nu lipsim a to instiinta ca pace sail flout intre
Poarta si intre Rosiia cu bun asazamant. Ci adasta te pohtim ca numaT de
dumn[ea]ta sa fie stiuta si, de veT socoti, sa v[a] arata si Marii Sale.
2 Fevruarie 1778. Ches. pisc. Rimn. Pentru carata .., cum si pentru
canapeaoa ce al triimis-o
NoT neintamplandu-ne la episcopie la Raimnec,
Inca pan acum n'am vazut canapeaoa... Ins& pentru carata santem la mare
mirare de atatea marl de banT ce sal datu, fiindca dumn[ea]ta ne-aT aratat
ca cu tl. 400 sa poate cumpara . Aid la BucurestI santu caratele maT
ieftine (1).

Minnie, 15 Iunie 1778. Dupe potriva caratil ce ni eau trimis de aciy


din launtru avem trebuinta si de o pereche telegarT negri marl, fiindca
.

la naltimea scaunuluT ce-1 are de nainte, aid cal dupe aid nu face, hind cal

marunti, si asa scaun maT ca aid nu sa gaseste la nicT-o carata, la care


macar ca am socotit de a-1 strica, dar totu ieste grea carata si trebuie a
Sa nu fie din eel prea bunt, ca poate sa fie foarte greT
fi cai maT tepenT.
la pre% . . . Si sa fie si cal tineri ... [P. S.] 0 carte ce sa numeste sfrantozeste dictionaire encyclopedique, adica lexicon, care ieste despartitu in multe
tomurl, unde sa coprinde toate invataturile si de toate stiintele cu alfaviton,
unde este si tomurl cu.figurT de invatAturile care sa invata intr'aceste tomurl,
adasta carte lexicon intr'atata tomurT nu stir] de sit va fi aflandu aciT la Sidar la Viena trebuie sa s[a] afle. Pohtescu ca sa intrebT dumn[eata] pe cinevas de aid, care veT socoti ca are stiinta de acest lexicon, si, cunosc.a.ndu-1
cinevas, dupe cum ti-1 va paradosi dumitale, sa ne instiintezT aid, si apoT

void scrie dumitali ca sa s[] cumpere. Iar acum deocamdata im trebuie


un lexicon ce sa numeste Scliverion, ce incepe elineste si sa talmaceste latineste. Acestu lexicon pohtescu sa mi-1 cumperT de unde va fi, si sa mi-1
trimip. Cai care sa vor cumpara maT multu, sa fie cu asemanare de cal romanesti deal de cal nemtesti, fiindca aid pe l[a] noT stir dumn[ea]ta ca
arhierei nu sa poarta cu cal nemtestl. [P. S.] Pe plumbul ce am fost scris
dumitali ca ne trebuie pentru tipografie, macar ca intr'acea carte zic
maT Tahiti sit cercetezT pre cat IT ieste pretul, si apol, instiintandu-ne, it vom
scrie dumitali, ca sa ni-1 trimitT, dar, fiindca ne ieste foarte de trebuinta,

dupe cum sa v[a] afla, te pohtim sa ne cumperT si sa ne trimitT.


(1) Chesarie era pe atunci la Bucuresti, precum se vede din scrisoarea dela 1 Fevruarie anterior, a lui Nicolae Log[o]f[altul, care arata ca s'a primit o carata ceruta,
de Vladica.

www.dacoromanica.ro

1'2

N. IORGA

194

12 Iunie 1778. Ches. pisc. Rime. Pentru tipografiia sfiintei episcopiT,

avand trebuinta de dooa sute eel plumbu si treizeci di cositor, socotind


ca acil la cetatea Sibiiulul sail la alto parti pe la MI sa v[a] gasi cu pret mai
jos, pohtim fiiasca dragoste sa ne arvunesti acestu plumbu si cositor
Ne ieste trebuindos in grabu... Viind aid la sfanta episcopie, am vazutu
si carata care aT trimis-o dumn[ea]ta de acil din launtru, dar nu ieste atata
dupe placere precum am fast scris dumitale ... MaT vartos ca carata o vazum ca nu este din not ; la care ne am mirat.
1-iu Julie 1778. Ches. pisc.Rimc. Am priimit si lecsiconul cel trimis in
dar de la-preacuviosul arhim. chir Neofit, si printigasta scrisoare catre Prea
Cuviosiia Sa iT facem multumita... Pentru figuri, dupa cum ne seri! dum.,
mai pe urma.; instiintandu-ne de pret, vom scrie dum[i]tale. Pentru celalalt
lec[s]icon ce ne scrii dum. ca veT scrie la Bed, ca, scull sa afla, pohtesc pe

dum. ca sit nu sit faca vre-o gresala ca in locul aceluia ce am aratat dum[i]tale, nestiindu-i prea b[i]ne numele, sit nu sa trimita altul, ci tot veT mai

astepta a nu scrie pan void afla bine numele si void instiinta dum[i]tale.
[P. S.] Iar, de va fi incredintat pe dum. cinevas pentru acest lecsicon, cum
ca acela iaste ce am aratat dum[i]tale, atuncl sa s[a] trimita.
16 lulie -1778. Ches. pisc. Rime. Socoteala pentru plumbul si cositorul
ce ne-aT trimis aid, de trebuinta tipografii, fiindca socoteala ce ne-al facut
MaT
cand- aT trimis plumbul si cositorul ne aratT cit au fost gresata.

avem trebuinta Inca de o suta eel plumbu si dooazeci si cinci ma cositor, cum si cinci vedre uleiti de samanta de in curat Asajderea ne
mai instiintam ca cartile cele bisericesti ce sant curate pentru credinta
noastra santu nepoprite de a le aduce acil in launtru, ca sa le cumpere ceT ce .vor avea trebuinta ; pentru care trimisem cateva carp cu
,

cucernicul popa Costandin tipograful, de a le trece in launtrul, ci, dupe cum


va fi porunca ca sit s[a] dea, foarte pohtim pe dumn[ea]ta sa iei osteneala sa
vii pan la lazaretu, fiindca ieste trebuinta sit vorbeasca preotul cu dumn[ea]ta,
si. pentru niste pricinT cu chir Dumitrache, si .sa-1 povatuiesti si pentru aceste
carp tiparite, in ce chip este porunca, ca sit nu faca vre o zminteala cand
nu va fi porunca dupe cum am auzitti. Multe santu supararile, care. itT fac;
chir[ie] Costandine, si imi pare rail ca nu vii spre not aid ca sa aratam .si
noT catre dumn[ea]ta oarescare multamire, si pricina neveniriT au[z] ca cocoana dumitali nu te ingadueste, fiindca stie multe limbl cu care SA englendiseste mai bine cleat aid. Dar ce ieste a dumitali vre o treaba si trece prin
mana mea, ma rog sa ne aratT cu indrazneala, precum si noT indraznim da
te suparam la multe trebuinte... De va fi trebuinta pentru carp ca.' sa s[a]
arate treaba si gheneraluluT, mergand dumn. si da spre partea noastra, fa-

www.dacoromanica.ro

195

CONTRI13UTII LA ISTORIA LITERATURII ROMANS.

13

candu-i coplimenturile cele ca[z]ute, pop.' sa-I ara T, pentru ca noT aclasta nu o

facem pe taina, ci de va fi cu slobozire.


[Formulele dela urmit, grecestel
21 Iu lie 1778. Ches. pisc. Rime. Pentru Mercurii ce coprind gazeturile

pe loath luna, care sa Mac la Viena i santu i pe limba frantozeasca, sa

-i se trimeata de la August. Din suparare in suparare te punem, i im


iaste frica sit nu cumva sa te superl de tot de noi.
4 August1.778. Ches. pisc. Rime. Pentru o calugarita de aid din Raim[nic],
anume Elisafta mon[a]h[ia], care in viiata el, and sa afla miriana, au inut-o intru casrAtorie pa nn Mihalache Mold[o]veanu raposatu, care ramane dator la
lovipale. Are cash in Rimnic 4i vie la Vladeti. Pomenit dumnealuT Cos-

tandin Otetelisanu, ce iaste boiarl oranduit judecatori de Manila Sa Vod[a]


la acest judet.
f

14 Septemvrie 1778. Ches. p. Rime. Am inteles pentru gazeturile Mercurie

cum ca sa incepu de l[a] Sfete Vasilie... Vora ramanea pan la inceperea


anulul nat. Asajderea si pentru acele figuri ce ne scriT dumn[ea]ta ca aT
luat instiintare cum ca, nu sa poate tipari la acele tipare care santu gata,
far de a nu fi slovile care santu scrise la fiescare chipu, ci on sa s[a] lipeasca,

pe o hartie dupe cum ail fost a6asta ce ni

s'at't

trimis, sail sa sit faca de

iznoava tiparale far de a nu fi slovele, i intr'acelea sa s[a] tipareasca... Pentru

tipare, am socotit ea, de a sa face de iznoava, va sit le intre cheltuiala,


multi, sail, de a sa lipi pe hartie, iaste far de oranduiula, ci maT bine am
socotitti ca sa s[a] tipareasca dupe cum santu, cu slovele for acolo inlauntru,
aducandu-ne, le vom gasi loc de a sa face talmacirea i rumanete. Numai cat pentru adasta acum deocamdata sa maT fie ingaduialk ca nu santu
de trebuinta in grabu, ci, cand vom avea trebuinta, vom instiinta dumitale
si veT scrie in launtru ca sit s[a] tipareasca dupe cum santu numaT figurile. Pentru acel lexicon ne-am mirat cum de nu sa gaseste la Beet' si, dupe
cum ne scriT ca poate sa v[a] gasi la Liptsca, fiindca acum dovedim i

cum sa numeste acel lexicon, pentru ca sa nu sa faca greala, Wit ca facum insemnare cum sa numeste pe limba sfrantozeasca si pe limba greceasca, i .te pohtim, gasindu-sa, sa ni sa trimita, ca ne iaste de trebuinta.
cDictionaire raisonne des sciences, des arts et metiers ij l'Encyclopedie
des sciences. TiparitA iaste cartea adasta la Paris.
.

La cartea ce am scris dumitali inpreuna cu socoteala ce este intre noT


la acea carte nu am priimit raspunsul dumitali.
Bucuresti, 20 lanuarie 1779. Ches. pisc. Rime. Pentru gazeturile Mercurie

si pentru socoteli. De acele 600 de vivlie pentru care am pohtitu pe dumn.


a mi sa tipari la Venetiia, vazum raspunsul ce-t scrie dumitali de acolo, a be

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

14

196

va tipari cu pret la toate tl. treT sute saizAci, ci cu acest pret sa vor tipari.
Si, cand nu sa, vor fi inceput pan acum a sa tipari, bine ar fi sa scriT dumn[ea]ta ca sa s[a] tipareasca i sapte sute, iar, cand vor fi inceput, sa vor tipAri

numai sal sute, care dintr'aceste card veT sti dumn[ea]ta ca, dupe ce sa vor
tipari o null vivlie, este sit ni le trimiti dumn[ea]ta drept aid la Bucuresti dezlegate, dupe cum ies din stambA, iar celelaltesa s[a] lege cu mucava toate i
sa stea acolo pe loc, si, pan a sa gati, veT avea dumn[ea]ta i raspunsu pe unde
santu sa s[a] trimita. Si, pentru legatu carpor acelora, iaraT deosebit vom
plati. Pentru lexicon, data nu sa gaseste nici la Vinetiia, va ramanea, i vom
cerceta la alai. parte. Si raspunsul ce au venit de acolo pentru vivlie si pentru lexicon, vazandu-1, iata it trimitem marls innapoi la dumneata.
Pecete neagrk cu coroana, ghirlande, carp. i o buhra.

7 Martie 1779. Ches. pisc. Rime. Am priimit Mercuriile i cartea sfranto-

zeasca cu istoriia TariT-Rumaneti, care mi le-aT trimis, i foarte santem


multamiV dragostiT dumitale ce aratI cAtre noT, numaT, aasta carte cetindu-o,

vazum ca are multe greali intrInsa. Pentru care veT arata dumn. la acel
domnu care to -au dat-o i veT zice di, bine ar fi ca sa tipareasca alta carte
care sa indrepteze gresalile acestiia. Iar, pentru MercuriT, dintr'aceste doog,
ce ne-aT trimis, vazuiti ca santu literaire et politique, dar santu i alte MercuriT ce sa numescu numai politique, care de acelea ceream noT, ci, de veT

socoti dumn. ca sa poate sit scriT i sa ni sa trimita de acelea, veT scrie


dumn[ea]ta, iar, de nu, ne veT trimite pe acest an tot de acestea de care ne -au
maT venit
Cartea ce ne-art fost trimis duml. cu socoteala, tocmaT acum

ne spuse Nica Teisanul aid in Bucuresti ca au venit la dumn., dar Inca pan
acum n'am luat-o, ci, mergand la Ritimnec, vom lua-6.; i sa avem raspunsu
cat iaste plata la un an pentru MercuriT.
6 Aprilie 1779. Ches. pisc. Rime. Pentru pricina ceia cu Elisafta calugarita, care avea sit dea bani lui Pop.
.

8 Aprilie 1779. Chesarie pisc. Rime. Pentru diata lui Hagi Dimul, care lasase la biserica Tuturor Sfintilor cea din Ritimnec 700 de tal. si 300, pentru pomenire, episcopului i ca sit ajute casa. Face epitrop pe Hagi C. Pop,

pentru a lua banii.

.Pecetea push cu negru.

31 Maiu 1779. Ches. p. Rimc. Pentru sfesnicile ce to -al fagaduit- d-umn.


et le veT cumpara de aciT din launtru, i veT sa le afieroseti aicil luT Sfete
Nicolaie, la man[a]stirea Granescul[uT]

'SA apropie i sarbAtorT marl, i santu

trebuirnToase. Iar maT vartos ca naajduirn .ca peste cateva zile vom castiga
i pe Prea Sfintiia Sa parintele Mitropolitul aici, la eparhiia noastra.

www.dacoromanica.ro

197

CONrIBTJTII LA ISTORIA LITERATI:TRH ROMANE.

15

17 August 1779. Ches. p. R. Pentru dania lut Hagi Dinul. Si pentru


moara si mosaia de [a] Merman,
20 Octomvrie 1779. Ches. p. R. Cere si pe acest an gazeturi. La Mercuriile acestea ale lul Septv. si cu alte Mercurii mai deunazi mi s'ati triimis
si alt Mercurion mai mic, care sa scrie historique et politique, iar nu si litteraire, precum sant si celelalte; ci, de s'ar putea p[u]r[u]rea tot cu acel pret
a sa trimite si acel mic, si, mai bine, im va da iffstiintart, iar, de nu sa poate
tot cu acel pret, fie numai acelea precum le-am luat in anul trecut.
20 Octomvrie 1779. Ches. .pisc. Rmnic. Am vazut si stim luptle ce ai
cu rudele dumitale pentru pricina mosai Gormanul, cautandu ca sa ti-o is de
1[a] mans, precum si dumn[ea]lui vamesu Vasile ginerile rapt. Pahr. Fotii Vla,doianul in multe randuri salt cercat ... Dor noi, find procatori al dumitale,
1-am poprit. Episcopia-si retrage pretentiile cu privire la moara. Am pohti

ca sa to castigam aici la patrie

Pohthnil fiiasca dragoste ca sa intrebi

dumn[ea]ta pe cuviosul arhimandrit chir Neofit de acil pentru cartea ce 1-am


trimis-o ca sit o tipareasca, ce instiintare am.
2g Noemvrie 1789. Ches. pisc. Rime. Vei stii ca, find not doritori de a
avea patriia Slujbele Sfintilor, toate cate sa praznuesc peste an pe deplinil in
limba sa, ne-am nevoit si ne-am ostenit, atat prin talmacire, cat si prin tiparire,
care pan acum au exit de la tipar 6 luny, si, ajutand D[u]m[ne]zeil, lucru mearge

innainte, a le aduce pe toate la savarsire ; din care pentru trebuinta cash


dumitali sail ca sit daruesti si dum. cuiva, da va fi treacerea sloboda, daruim
dumitali un rand de mineae, de fiestecare luna cate unul. Dar Inca, iubite
fiiule, vedem ca de cel mai mare folos de obste patriia noastra iaste lipsita,
cad sf[a]nta ev[an]gh[e]lie sa afla la limba rumaneasca numai in chimenul sail (1)

am socotit ca de folos ar fi ca sa o dam in tipar dupa, cum iaste asazata cu talcuirea sa de Theofilactil episcopul Vulgarias ; la care ne trebuiaste gatire
mai din vreame, ci, dupa cum dumitali cu adease suparari esti insarcinat de
catra Maica dumitali sf[a]nta episcopie, asijderea si la adasta to poftim ca sa

slujasti maicil dum. si sa trimit la Venetiia sa ne fats 400 de tocuri de


hartie, dupa masura forme'!" ce trimisem dumitali; insa hartie buns, si sa fie mai

groans dupa cum iaste forma, iar marimea atata sa fie. Si to poftim ca, dupa
cum sit aduce de acolo, asa sa o priimim si noi aice; ca cel ce ne -au adus
pan acum, vedem ca ne -au cam ingreoiat. Si, de va fi trebuinta de bani,
vom avea de la dum. instiintare, de sa va trimite acum o parte si, cand sa va
aduce hartiia, sa vor da si ceialalt bani. Si, adasta carte find pentru folosul

cel de obste al crestinatatii, not nu o facem pentru nici-un feal de castig


al nostru, la care to ceaream si pe dum. tovaros : not vom fi cu chieltuiala,
iar dum. cu osteneala. Si to poftim ca, numai cum va veni de acolo, asa sa

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

16

198

ne tie. Iar plata intocma o vom nitditjdui amandoi de la Domnul Is. Hs., a
caruia carte vom sit o tiparim. Si vom avea raspunsil.
13 Decemvrie 1779 Ches. p. R. Pentru un tigan al episcopii, anume
Nicolae lautarul, fedor Nice 1ii Carcei, care sit vie in (ant.
12 Septemvrie 1780. env.vbto0 OLXiperw Multa'miri pentru o carte ce i s'a

dat si lamuriri cu privire .la politele innaintasului situ. Cere gazete. = Greceste. Pecete peste hartie.
29 Ianuarie 1781. 'Pc1,,,,Exou 4:13LXcipsto.c. Pentru gazete noun si Mercure. Despre

carti trimise lui prin Dimitrache Bobescul. Caimacamul cere prin el coiacrcycoc.

2 Martie 1781. `13q,,vizoo OtXcipstog. Pentru o comanda.


16 Maiu 1781. `134vbcou (1):X4peros. Pentru lipsurile din gazetele sale (ga.

zeturile ce ni s'au trimis prin cuv. eclisiarh chir Samuil). Si pentru niste
sfeasnice de argint si de lemn , pentru trebuinta unor obraze.
Pecete neap* cu coroana, o leb6,dit in blason si literele: ilk 16P.
29 Noemvrie 1784. Ezipavo; BX,5czo;. Caruta parintelui episcop viind erT, am

vazut-o, si, macar ca, intaT cand am scris dumitali, veT fi intales a fi mar mare
decat aaasta, dar arat dumitali ca sit nu fie mai mare decal adasta, ci in-

tocmai sit fie la toate, de lunga, de largral si leg[5,]turile asemene, far de


musama de-asupra, roatele sit fie mai nalticele, putinel, si obezile de tier;
cercurile roatelor sit fie mai grosOoare, lemnul sit fie uscat bine, ca, la adasta

vazuT lemnul cam verde; codarla dinnapoi sit lie asemene de lunga si de
larga, numai sit fie inchiiatit cu scanduri inprejur si cu capac de-asupra, a sit
inchide si a sit deschide; asemene si codarla cea dinnainte sit fie ca si cea
dinnapoi, tot o fliptura, incheiata, numai adasta denainte sa fie slobod a o
putea lua din locul eT cand va fi trebuinta
Incheetura codarlelor sit fie
legat[ai cu fier ca sit nu sit desfaca, si fundul cosului denainte, care vine
pan in covaltiri, sit fie in uluc, a sit trage in sus si a sit scoate de tot si
iar a sit pune la loc, ca, de va fi trebuinta a sadea oameni intr'itnsa, sit sit
poata deschide denainte; lucru sit fie de credinta, prietenesc. Cere o pareche de cizme unguresti,. de om de misloc Pentru 2 pungi de ciuculata.

24 lunie 1785. '0 `PcpCxot) (13i),ipe-cos. Pentru doaa sfednice de lemn pentru

besearici, ca ceale de la metohul nostru din Craiova. P. S. grecesc.


6 Ianuarie 1790.'0 Pctoixoo (DtXipeToc. Fiindca din vremile acestii razmirite

orasul Raimnicului au ajunsil la darapanare, si, nefiind alt loc de lacuinta,


(1) Keip.evov, text.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATURII ROMANS.

199

17

obrazele prea-puternicii imparatii au conacit in episcopie, trimete spre pastrare lucruri Ia Sibiiu. Adaus grecesc autograf.
E intovaraita de scrisoarea, din 20, dela fielly6ptoc niy.eAXos i dela KX1Frig
oirAvoltoc, scrisa insa romaneste.

IV.

Cel mai insemnat ucenic al lui Chesarie a fost de sigur Iosif, pen-

tru care s'a intemeiat din nou Episcopia de Arges in anut 1793.
Pe acesta it putem urmari an de an, in lunga sa pastorie, si intru
calva si inainte de &Ansa, dupa scrisorile cele multe, deSavarsit
de bine caligrafiate, ortografiate si alcatuite, pe cari le indreapta,
catre vechiul sau prieten Hagi Constantin Pop, catre cunostinta
noastra, arhimandritul Neofit, catre Paunica, ramasa vaduva, si, in
sfarsit, catre Zenobie Pop.
Vladica Iosif era Oltean, Lovistean. Aceasta obarsie a lui, Varaneasca si romaneasca, se stia. Din scrisorile noastre, printr'un rvas, din 10 Novembre 1801, al egumenului argesean Meletie, descoperim si pe Vistiariu Iuan, nepotu Preasfintii Sale pArintelui
episcop, ce sa ails sazatori in Pitesti.
Intalnim intaiu pe Iosif la 8 April 1781 ca, protosinghel episc[opiel de Ramnic. Din acest an avem dela el numai dota ravase
privitoare la comande. Analiza for urrneaza.
r?

8 Aprilie 1781. Iosif protosinghel episc. Prea Sffilntiia Sa parintele episcopul nostru la Pati au plecat la Bucuresti, i la plecare mi-al zis ca sa

fac de spre partea Prea Sf.: heretismos pentru aceste sfinte zile, i trimit
dumitale molitva i parinteasca bl[a]goslovenie.

i pentru sfenice, ce sant

de trimes la el, la Craiova.


16 Octomvrie 1781.'0 rponocthixeXoc Iwoficp (totviitorul episcop de Arge). Pen-

tru discopotiriul ce am fost dat dum[i] tale izvod a sa face acii, pehtru care
nu sant Ia amfivolie ca nu sa vor fi lucrand, insa, pentru potirti, dupa cum
zi ceaT dum., a i sa face i zarfil, bine ar fi
i, ispravindu-se, ma rog a Ii
sa face i tocurile lor, cad avem umblet mult prin eparhie i sa vor strica
purtandu-le fara tocuri; i, gasind ocazion mi le vet trimite, scriindu-mT i
pretul for ritos. Se inchina Paunitei i coconitii eel mi6, i sa-m trimiti numele, ca am uitat sa intreb cum o chiiama. Salutari catre arhimandritul
Neofit. (P. S. i ultimile formul egreceti]. Si de la Pantelemon igumen Sadoveanul (cere o tulumba).
Analele A. R.--Tom. XXV111.Mentariile Sect. Literare.

www.dacoromanica.ro

/1

18

I fA

r"

(r' N. Macs

200

Stim de aiurea (1) ca peste doi ani, deci in 1783, acest protosinghel ramnicean cu bune cunoctinte ci iubire de carte se indeletnicia cu tiparirea in tipografia invatatorului sau, Chesarie, a unei
Sinopsis, adeca prescurtare a Scripturii. Stiri despre el apatam
apoi numai peste alti capte ani, Gaud, in 1790, el se ingrijete de
facerea unei cruci artistice la Sibiiu, (land indrumari amanuntite
cu privire la dansa:
Trupurile celor rastigniti sa vor albi Cu smalt, ca sa fie intocma cu pelita omulul i diamantul ce iaste de-asupra, sA fie mai mare si frumos, asemene si rubinurile ce sant la cornurile crucil sa fie mai marl"; asemene
cu diamantul, si jos, unde sant doao gauri deschise, sa se pue zmaragdurl,

si din dos sa sa faca loc de a sa pune niscareva sfinte moaste, si mArgaritarele ceale spanzurate, sa fie potrivite, si piiatra de zamfir ce iaste din
jos spanzuratA, sa fie mai mare, dupa potriva crucii. SA se lucreze cu aur,
acolo sau la Viena. Lantul sa va face numai unul, mat grosdor, mai sanatoed) Trimete i, izvodul de hArtie.

De aceeac truce vorbete protosinghelul i in scrisoarea, redactata romaneste ci grecete, din 15 Aprilie.

La 15 Iulie 1791, el merge din porunca episcopului sau, care


era tot Filaret (din porunca Prea Sfintiei Sale parintelui) ca sa
intalneasca pe Hagi Constantin Pop, care trecea de aid pe la
Raimnic, de sigur ca sa -ci vada mocia dela Gioroc si sa faca socoteala cu agentii sal dela noi. Iosif vorbete despre un amanet de
lucruri lasate anul trecut, ca sa le dail i eii ale GUI sant, cad
omul are O. viiata ci moarteD.
In Septembre 1792, Filaret ajungea insa Mitropolit, ci el lua cu
,

dansul la Bucurecti pe credinciosul sau protosinghel, din care face&


un episcop titular de Sivas sail Sevasta. Tata' cea dintai scrisoare

a lui datatil din Bucurecti:


17 Noemvrie 1792. Iosif episc. Sevastfs. MA aflu Si eu sanatos
aicea la sfanta Mitropolie a Bucurestilor, fiindca asa au binevoit D[u]mnezeu
ca, cu schimbarea stApAnirii bisericesti, se schimbil
ea locul. Pentru un
ceasornic $i, ori la Viena (de vor fi lucrand faint!. i temeinic), on la Englez,
prin priiatenii ce vet avea, sa sent sa sa faca fare prelungire. SalutAri dela
Mitropolit. Izvodul ce trimitil deosebit, sa va preface nemteste, ca sa inteleaga mesterul, ce fel cer sa sa fad, dasornicu... Fata oasornicului, unde
i

(1) 1st. lit. rout. in sec. al XVIII-lea, II, p. 377.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATURII ROMANE.

201

19

sant scrise 6asurile, sa, fie de zmalt albu. aasornicul sit


fact de ceale de
situ, inst sa bath 6asurile in clopot, dupa cum ceale de masa... , si numai
cu un cupert, dupt cum at' esit acum, sl fart sticla, ci cu capac tot de argint, carele sa sa radice cand sa va misca de la coadt, argintul cupertului
sa fie fain, sarmt, ca sa nu sit innegreasca; lucrul innauntru sa fie sang.,
a de aceaia sa face mare; clopotul sa sune frumos cand va bate 6asurile;
inst la fieste 6as sa bats singur, mark' nu repetir; si, inpreuna cu trimiterea
lui, s6, sit trimita Inca alte doao chef, cad aicea, deaca sa strict, nu sa po-

trivesc altele. De sa va sill mesterul sa just lucru bun si placut, sa pot


gasi si alti musterii ca sit tiara acest fel de 6asornice.

In lucrArile literare ce trebuiau sa se inceapa la Mitropolie subt


noul arhipastor, lui Iosif ii era pastrat un loc de capetenie. Din

scrisoarea lui dela 9 Maiu 1793, ce urmeaza, vedem ca nu era


vorba de mai putin decal de o noun tiparire a Mineielor lui Chesarie, earl, in asa, de scurta vreme, se raspandisera toate i a ear'or forma se credea ca, trebue prefacuta oarecum, ca oranduire,
nu ca limbs.
19 Maiu 1793. Iosif episcop Sevastis. tart, pentru tiparitu Mineelor lu-

novnice ce sant a sa tipari acii, am aratat 'Preasfin. parinteluT Mitropolitului (carele trimite dum. molitva si parinteasca bl[a]goslov[enie]) i ml -at dat

raspunsul ca si Prea Sft. au facut gatire a tipari aid la Mitropolie, $i, cand
acii sa vor tipari, dupt cum are preveleghiti tipograliia de aici ca sit nu fie
priiinite cartile dintr'alte Ctrl, atuncea putin folos va fi numal din cele ce
sa vor vinde acolea in tart; ce dum. st:na trimiti insemnare de cat[a] cheltuiala poate sa tie un.minei, si atuncea sa va socoti si sa va da dum. eel
desavArsitu raspuns. inst sa, sa stie si aasta, ca, de va fi ca sa sa fact vre o
iconomie de a sa lua din cele ce sa vor tipari acii, intr'alt chip nu sa poate,
fart numai la acea saint, sa sa faca poarta (1) la inceput, ca sant tiparite de
aid de la Mitropolie, si, iaras, and sa vor tipari mai multe intr'acest chip,

cu poarta pe numele Mitropoliei, peste suma ce va fi errata, nu sa, pot


treace aici, cad', cate card sa daft de la Mitropolitu, sant incredintate cu
pecetea Mitropoliei la inceput. (2).

Mitropolia, care isi refacuse tipografia, voia sa tie pas cu episcopia de Ramnic subt noul Vladica Nectarie, despre care Paharnicul Hagi Stan Jianu stria, intr'o scrisoare pentru un potir de our
_

(1) Frontispiciul.

(2) La 31 Maiu, el trimete banii din jud. Argesului., pe cand cealalt5, e din Bucuresti.
La 1-iu Iulie 1793, Iosif scrie pentru un ceasornic.

www.dacoromanica.ro

20

N. IORGA

202

la biserica sa (1 Septemvre 1793), urmAtoarele, gandindu-se a si-1


pone epitrop:
Parintele episcop este om foarte procopsit si cu frica lui Dumnezail, si
1-au incareat cu mare datorie, ca ar fii fostil eparhiia datoare, si au trebuit
sit o priimeasch, etc. .

Dar Mitropolia lui Filaret tinii numai cateva luni. VodA 11 Moil
sa se retragh in folosul Grecului, ramas Grec pang la sfarsitul zilelor sale, Dosoftei Filitis. Iosif nu parasi lash in restriste pe vechiul sau stapan. In Iunie 1794 acesta nu mai era in viata. Indata,
in August, vedem pe Iosif episcop de Arges.
Corespondenta lui cu Hagi Costandinr incepe iaras in Decemvrie
al acestui dintaiu an:
.

13 Decemvrie 1794. Iosif episc. Arges. SA mi sa aduca de la Vienna


un dasornic de mash..., insh sa fie lucru sAnatos (eel... ce mi s'ail trimis... tot nu-s vine in fire).
t:

In 1795, corespondents e foarte bogata:

1)

t,

13 Maiu 1795. Iosif Arges. Pentru hartia comandata la Bart. 6 tocurT,


adech conturi, de hartie de scris, si pe 2 chill, Oaslov de ceale marl i Psaltire
de ceale marl.

3 Iunie 1795. Iosif episc. Arges. Astaz ma aflu aid la Cornet, si, wind
D[u]mnezet, volt' veni si pans la Ciineni. A dat bani de hartie unui fedora
de la tipografiia lui chir Petru Bart, viind pe la Arge cu alt Sas... Hartie
mare pentru o condicA... Ail ramas lucrul condicii jos, in vreamea ernii,
cind era noptile marl, fiindcA iaste lucru mutt, de vreame ce a6astA condicA
iaste sit sa fats pentru toate cartile mosiilor, si de aceaia voiam ca sit fie
niste hArtie mai aleasa, mai sAnatoasA si mai mare decit ceia ce iaste ordinaricon.. . SAmAntA de naps de care sit seamrtnii acum la Iunie 12... Chef
la noT parinti avem multi, si carne nu rritinancii, ci cu radacini de a6astea
si cu alte verdeturi i mangae trebuinta de legumA. Numal to rogn ca sa

fie de la om de omenie, ca, de cote on au cumparat oricine sAmantA de


la SibiT si au samanat, au exit alte bolbotine: lucre, still', urzici si altele,
precum au patit estimpil si dumn[ea]lui Med. Hiotul, ispravnic de Arges...
Boala dumii urmeaza la Bucuresti si la alte locuri, mai ales la cateva sate
ale Craiovel... Untdelemnil bun de mancare intr'un moor smaltuit si vre o
trei pite marl, ca tot nu sa prea usucA lesne pe caldura adasta.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATURII ROMANE.

203

21

Caineni, 4 Iunie 1795. CO 'A ptCsiEou' Dom* Pentru hartie dela Bart. Pen-

tru pesmeti si butelii de yin.


6 lunie 1795. 0 'AptCsainti 'hoolip. A primit raspuns la scrisoarea lui de
la Cornet. La intorsul in episcopie va deschide 9i pe a lui Bart. Pentru
targuieli si ceasornic. Lacustele de sigur au iesit in tarn, si a oranduit Domnul nostru oameni, xxi gfepay Tic (.1.0-erip& xsti tecc gpxyav (I) Am auzit eh

si in Ialomita au iesit, si in partite Craiovei; iar in scris nici unul nu m'a


instiintat. Iar ciuma praph'deste (inner.) la Bucuresti, si mai ales in mahalaua Gorganului si pe Podul Mogosoaei. Numai Dumnezeil sa fie cu indurare! La Fedelesoiu era sa se opreasca inainte de Rusalii, dar alaltaieri
iaras a urmat, cum mi-a spus un negustor din Ramnic. Aici in Loviste,
alta plaga: apoivtCotiv tics novrixia (distrug lacustele) putinul grau ce aveau

nenorocitii crestini, 'spiv va lunacy vino,/ (inainte de a-si da silinta). Ce-

rere de zahar si o pareche flare de plug 00,6m). Acum vremea trandafirilor a trecut si ramane sa facem dulce.ti numai din visine si din smeura.
25 lunie 1795. CO 'ApsCacsEoD
Suntem ins& cu frica despre inspaimantatoarea boala a ciumei care s'a intins aproape in cele mai multe locuri ale
acestei teri; numai Dumnezeu stantut sa se indure, pentruca paza omeneasca
Prea-inaltatul nostru Domn are etpvsitv, rpopiOecoci
e cu mult prea mica
xii impiXelv (preyedere si ingrijire) pentru paza, dar ce sa faca?. Ceasornicul 1-a primit, dar iaras stricat! Pentru o. proba de hartie. Nu-i place.
La Craiova, dupit stiinta ce am luat, s'a aprins (avaips) grozav ciuma : a
murit st starostele loan 6 KcyyrOs de aceastit boala. Erau niste Nemti (xi-a
Ni,i.TCot) la han si, inbolnavindu-se, s'a tinut ascuns, si dupa moarte i-au ingropat in pivnita, si asa s'a umplut (iTiv.riaav) orasul, caci erau mesteri de
flee si de allele si veniau la ei cei ce aveau nevoie.
Greceste.
25 lunie 1795. CO 'Apti:Ecifou locijcp catre egumenul Neofit. Pang acuma suntern sanatosi toti ai casei, dar cu frica, pentru infricosata boala a ciumei,

care, cu cat trece, se tot lateste; si n'a mai Minas nadejde de fugh, ci numai
in mila atotputernicului Dumnezeu. A primit cele douit butelii (puts Tata) de vutca.
P. S. Nu poate sa-i incurce, Mei aici traiesc atatia si atatia ; cu toata nenorcicirea ce a lost de obste, eu Warn lost incercat cat de putin, pentruca
e darnica foarte Maica indurarii... Ca sfantul nostru stapan e bucuros sit to aiba
langa sine, stii prea bine, pentruca mi-a spus adesea. Iar cat despre parerea
Sfintiei Sale cu privire la bunatatea (s6xpaaEocv) aerului, sunt si eu de aceeas,
(1)

u*i

le-au dus cu greu qi le-au ucis (?).D

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

22

201

si, on cum *laws), nu era de nevoie ; nici data, n'am vrut sa merg on sa stau
la Bucuresti, caci mutt ma ingreuie, si Inca mai mutt la Craiova. Salutari
dela Partenie.
I

..

"

Cea mai mare parte din aceasta corespondents priveste ciuma


cea mare din acest an 1795, o urinare a celei din 1789 pa,na la
1793, pentru care avem, in Studii 0 doc., III, p. 135 si urm.
o intreaga corespondents, datata dind3aratia dela BucurWi, a episcopului catolic, de Nicopol, administrator al diecezei muntene. Dar
tot in 1795 avem cea dintaiti afacere literary cu prietinul din Sibiiu.

Anume Hagi Costandin Pop se gandi WA a da editia cea noua


a Mineielor de care fusese vorba pe vremea lui Filaret. Tata ce
oferta faces el printr'o scrisoare greceasca pe care o traducem:
Prin aceasta smerita scrisoare a mea arat Prea Sfintiei Tale pazite de
Dumnezeu, ca de mutt aveam o Myna calduroasa ca sa innoesc amintirea
rap. episcopi de Ramnic ,chir Chesarie si chir Filaret, cu retipttrirea celor
douasprezece Mineie, pentru folosul sufletesc al neamului nostru. Dar Hind putine bisericile ortodoxilor in acest principat al Ardealului, si cheltuielile tiparu-

lui marl, i mai ales cand s'ar tipari putine, n'a fost chip sa incep inainte de
a chibzui sa taut ajutor si dela locurile cretineti vecine cu noi. De
unde, cu doi ani inainte am avut sa arat scopul meu catre rap. sfintit fost
Mitropolit chir Filaret, cerand voie pentru ca sa fie sloboda vanzarea acelor
carti i la eparhia prea sfintei Mitropolii si a episcopiilor ei, si mi-a ras-

puns prin omul meu in acest chip, ca poate sa se tipareasca un numar


anume pentru Tara-Romaneasca, numaT cat

sa

se vanda dela Sf. Mitropolie.

afara de acea sums, sa n'am voie nici eu, nici tipograful din Sibiiu sa
scoatem nici o carte afara in tart, ca sa nu se impiedece vanzarea celor
trimese la Sf. Mitropolie; pe langa aceasta, sa se puie si marca Terii-RoSi,

manestI la inceputul cartilor, si nu a Sibiiului. Dar nu s'a hotarit (cinscpicstesev)

on sa tiparim on ba, papa nu voiu trimite un tahrnin inscris, cu cati bani


turcesti se poate vinde un trup de Mineie, si cu ce hartie, venetiana ori sibiana; sa trimit si o proba a tiparului cu care e vorba a se tipari. Si, pana
sa urmez eu acestea, raposatul a inceput corespondents cu tipograful de aici, ca

sa vie acolo si sa aseze tipografia lui la Sf. Mitropolie; cum a si venit, dar
nu si-a ajuns scopul, Pentrucia a gasit paretisit din Scaunul Mitropoliei pe
rap. chir Filaret. i eu, avand alte indeletniciri deosebite, n'am avut prilej a scrie
Sfintiei Sale pana acum pentru aceasta. Iar acum, avand prilej, nu lipsesc sa -ti
arat ca avem aceea tinta (sic ,by l'atov cntonbv etSpiaxotLev). i acestea le scriu ca si
catre raposatul, rugandu-ma, si, data este de parere Prea Sfintia Ta precum mi-a

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATURII ROMANE.

205

23

spus raposatul, eu fagaduesc ca nu voiu .trimite in nauntru mai mult cleat


imi vei porunci Prea Sfintia Ta sa se trimeata la Sf. Mitropolie. Iar pretul
poate sa coste un corp, cu bani turcesti, 36 de lei acolo, cu hartie de Sibiiu,
si, cu hartie venetiana, lei 47. Iar poarta nOpta) (1) si marca le vum pune ale
Terii-Romanesti, cum oranduesti Prea Sfintia Ta. Iata si proba tiparului cu
care am de gand a tipari acele carti.

Iosif ar fi volt sa inlocueasca textul lui Chesarie, care avea adaosuri


luate din alte forme ale Mineielor decat cele clasice : slavona i gre-

ceasca, cu talmacirea exacta a acestora. El se arata bucuros sa iea


asupra,-0 aceasta osteneala. In acelas timp, el cugeta sa tipareasca
la Sibiiu o carte de rugaciuni scoase din Psaltire si o Slujba a
Sfantului Nifon, pentru moastele caruia faces tocmai o raclita noun (2).

Planul eel mare cu Mineiele nu ava nici o urmare, neIntelegandu-se Iosif cu Mitropolitul.
Urmeaza celelalte scrisori din 1795.
[1795.] P. S. al lui Iosif de Arge Ca sa nu stea tipograful de geaba (476;),
iata, ca trimit aceasta carte de rugaciune (Tits rpoaEurils) aleasa din toata Psaltirea),
si, data -i place (&peret), poate s'o tipareasca asa, cum e indreptata de mine. Si, pen-

tru munca ce am facut, ramane la alegerea lui sa-mi dea cat va vrea. Si poate
sa ieau sl cateva cu bani, dupa pretul ce va costa. Nadajduesc sa aiba trecere
(nipaatuz), pentru ca n'a mai iesit alts data de subt tipar in romaneste, ci numai
greceste, data, la Mitropolie. Numele talmacitorului si tipografiei am socotit
(aatoxicsOr)za) ca nu trebuie sa se puie. Ci, data nu va vrea sa o tipareasca,

mi-o va trimete inapol cum i-o trimet. Pentru ceasornic. Pentru carticica, s nu iasa vorba dela tipograf sail dela altul cineva ca am trimes-o,
i
pans nu vedem ce hotareste pentru Mineie.
25 Iulie 1795. '0 'ArycCsafou Tocripp. Pentru copilul ce i-a trimes la Loviste. Nu
stia nici greceste, nici psaltichie; 1-a pus la bucoavna (FAX6Stov). Multameste pen.

tru pesmetii trimesi de Paunica. Alaltaieri am luat stire dela Ramnic ca si-a
platit obsteasca datorie dumnealuT Pah. Jianu (3): Dumnezeu sfantul sa-lodihneasca, cu dreptii. Ciuma triumfa in multe parti, in unele insa cu deosebire Prep6okipi);

aici in imprejurimi (TinTOpoesy), slava DomnuluY, avem sanatate. Dumne-

zeil sit se indure, caci acest rail e mai mare decat toate Mtg.& dumnezeesti.
Am o carte de tiparit, nu numai bung (Oxt "opus xa.X),ci) ; deci to rog sa
to intalnesti cu d. Petru Bart, si sa-mi arate cat ar costa coala ()tact) in bani
.

(1) V. p. 1 nota.
(2) lnscriptii dim bisericile Romaniei, I, p. 152, n. 309.
(3) Hagi Stan. V. Asupra lui Studii it doc., VIII (in pregatire).

www.dacoromanica.ro

24

N. IORGA

206

turcesti, caci nemtesti nu se afla. Si cu luna lui August se gateste cartea de trimes.

Hartia, din cea ce mi-ai trimes matt sa fie si in carte, data n'are alta mai
subtire ()`errOnspov).

9 August 1795. '0 'Apt Cestou 'huatp. Suntem inspaimantati de boala ciumii,

care, cu cat trece, cu atata creste si se intinde in alte locuri; aici in jur, slava
Domnului, pana acum e sanatate. Pentru dum. Paharnicul Jianu, astfel mi-au
scris dela RAmnic, ca si-a dat obsteasca datorie: ci poate sa nu fie adevarat,
pentruca acum cateva zile auziram ca a murit si Banul Ghica (11, si nu era
adevarat: Sit dea Dumnezeu sa nu fie adevarat nici pentru dumnealui! Carticica
ce am de tiparit, e Acolutia Sf. Nifon al Constantinopolei. In cronica (sic To xpo-

vOyperpov) are 14 coli, ci la tipar poate sa ajunga si 16, si, ma rog, lungimea
si latimea sa fie la un sfert de coal& Exemplare aveam de gaud sa fie pant

la o suta; ci, de vreme ce si tipograful spune ea, cu cat mai putine se vor
tipari, cu atata mai stump costa, sa fie si 200 si 250, si le impartim pentru
evlavie. Tiparul sa fie cu linii, No. 1, adeca cu litere mai marl. Si numai
tipicul sa fie cu No. 2, ca sit se cunoasca din hump&, caci nu se obisnuieste cu randuri rosii. Sa spuie tipograful cat poate costa exemplarul, insa
cu bani turcesti, caci nemtesti nu se alit, si atunci voiu trimete i cartea.
Tidula cutiei e frumoast, si s4 se fact dupa aceea. Pentru Mineie, ce-mi
scrii, ca ai de gaud a se tipari in 100 de exemplare, eu unul cu toga bucuria as fi vrut sa se tread], (repaleoro) aici in tart, dar stiu ca Mitropolia
a capatat privilegiu domnesc sa nu fie slobode cartile altei tipografii, cu
toate ca tipografia Mitropoliei acuma nu are nici o valoare (Siv axpetCec Tir6zeg);

iar a Ramnicului e bunt, avand mesteri buni. Va scrie deci Mitropolitului,


dar sa stie cat va costa un corp *de 12 Mineie. Pe Tanga aceasta, vei afla
ca in tiparul ce s'a %cut la Ramnic, scriitorul (6 ipacpths) care a asternut
(gsrpoxr) in manuscript acolutiile, a pus ce s'a intamplat (g61Xe art gsoeczas), si
n'a urmat nici stilul (upon). Mineielor romaice, nici al celor slavone, ci a
pus ceva din cele muscalesti (polx66txx), ceva din filadele unor sfinti, can n'au
acolutie, nici in cele romaice, nici in cele slavone, si, pentruca se canta acolo
la cele mai multe biserici din targuti (stip roXrcsuiiv) la strana dreapta greceste si
la stanga romaneste, e destula cacofonie (pCp.oSta.). Si iaras unele aunt tiptrite
de prisos (reptrc4t) in intregime (6X6xXlipoc), ca si obisnuitele tropare ale Sfintilor,
si allele care aduc si zabava tiparului, si grosimea cartii trpoEsvotiv x7.1 4ToTc&pf.av
toti 'emcee zat xavzpoc Tou pcf3X(ou). Deci, tend se vor tipari de acum inainte, au

nevoie de indreptare cele dintai, ca sit urmeze sau pe cele romaice sau
pe cele slavone. Inca trebue sa nu se puie numele tipografiei Sibiiului, nu
-r

(1) Duniilrache.

www.dacoromanica.ro

207

CONTRIBUTII L1 ISTORIA LITERATURII ROMANE.

25

de alta, dar numai pentru banuiala (auatacty.ovEa.v) Romani lor, cari spun ea
sunt carti nemtesti (vip.TCcxx pt6Xi.g.), cum tie aceasta sl tipograful. Daca Mi-

tropolitul va gasi cu tale, eu sunt bucuros sit ma insarcinez cu indreptarea ce


spun, si sunt i musteriu pentru cateva exemplare, dace Pronia dumnezeeasca
ma va pazi neatins de aceasta grozava boala a maniei lui Dumnezeu ... Cutia
de moaste sa fie captuita cu atlaz.
10 Septemvrie 1795. '0 'ApTCscriou 'koala. Am lost oranduit cu o exarhie in
eparhia prea sfintitului nostru domn Mitropolitul... Cat pentru carte ((3c6Xtriplov),

cu toate ca tipograful tine (Pasra,.) stump tiparul sau, si nu, cum vad,
ptetul pe care-1 scrie pe unele &Atli ce tipareste si vinde Om/ Oxt, xotheoc
Aka), Tily Ttp.tv Orcob voila ek p.spocdc pacipta dent conduct xat mast), dar
Deocamdata insa, nu le tiparesc,
ma invoiesc cum te-ai inteles d-ta
pant, nu vedem ce are de gaud Mitropolitul pentru Mineie; catre care iata,
dupa oranduiala dumitale, am facut aceasta idula (aziacoy) . Altfel ma tern
sa nu-mi dea vina ca am facut, impotriva parerii lui un lucru care-1 supara (7rscpiCet): caci acuma este o vreme de suparari, si de uncle nu e nici
o pricina, rasare una @tort 6 zeta; Ttiw =pampa,/ slam

CITY crtiepov, %al Sir' ixer.

duel Siv stoat affix, cpuTrAvat eels). Pentru cutia Sfantului, se pare ca meterul

are de gand s'o fact, foarte grea (zovrpOv), in argint, i pentru aceasta poate sa
ajunga Ora la 100 de nemtesti (vitiTi,tx1.); dar sa-i spui sit lie de mijloc, nici prea
subtire, nici prea gros (Olio); vi 'thy step OTC p.spt%xbv vOC Elvat, wits roXX& ks7tt6v,

ours solid zovrp6v). Nu afla bani nemtesti. Despre niste ceasornice de sin
(Toil xarfo9), cari, sunt ale unor pustnici ce se afla aici, in plaiurile episcopiei (stc Tat r),iroc Vic s xaullc(. Ciuma triumfa 'Inca strasnic. In unele
locuri se opreste, pant, la patruzeci de zile si mai multe, i apoi iara incepe. Aici imprejur, slava Domnului, Ora acum avem sanatate,

dar suntan spaimantati, pentru ca aceasta boala n'are credinta ... Mare
piere a urmat in aceasta tart. [P. S.] Biserica cea mare a episcopiei e

foarte frumoasa (oath siip.apcpot), ca una ce este cunoscuta in Tara-Romaneasca si in alte locuri (iv 4),Xots (raw;) TOrmcs),, dar aa, e de rece. (4 xp-4),
incat ucide (csavexTeliat) pe oameni ;

deci, de nevoie, pe langa alte greutati

ale cheltuielilor i datoriei ce m'au ingreuiat din partea Mitropoliei (Zurb Tb


Ti; mrponasioc), am inceput o noun biserica pentru iarna, cu numele Sian-

tului Nifon i celorlalti sfinti ale caror sfinte moaste le avem. Si nadajduesc .ca pAna la sIaritul acestei luni va lint intregire cladirea. Si in sfarit
aceasta biserica are nevoie i de o soba.. 0 cere patrata, de fier, si sa alba
i garliciu (TcpXYITCov) i sulinariu (carivipcov), fart, podoabe, dreapta.

Pecete neagra, cu crucea in scut si I w c cp ; 1786.


22 Septemvrie 1795. '0 'ApTCsaiou 'hoeriff. Cu intoarcerea intr'acoace a

www.dacoromanica.ro

26

N. IORGA

208

prea invMatuluT flu al d-sale chir Manasi (1), cerceteaza de sanatate. Cere
pentru parinti 12 coti liczcitxx Se. Airpta, negru si o materie de bumbac

pentru giubea. Si dela Bucuresti nu cutez sa cumpar ; de matasa Irish' nu


vreau, pentruca nu se potrivete (apv.00et) cu mine, nici de lank pentruca
roade blana beniului (outs itaXeyov, atOrt rpfirrec rip yotivav roti vartycdou). P. S.

Arhimandritul Partenie, bolnav de &riot), cere a i se face o reteta. Mai


cere acela si un clopotel pentru ca sa theme pe copii (v.iccv xatfaravErCay
Sa-1 poata si
atarna si trage dinauntru, lucru batranesc (rptiTtue Tepovrcx6y). Si el cere
un clopotel de mash cu sunet frumos, caci ma caznesc sa them copiii.
aci ye( cpapc'eCli tia /mail), nu de masa, ci mic (oUpiv, (Lexplp).

28 Septemvrie 1795. Iosif episc. Arge. Avem mare trebuint5, de aceaste

tirguiale pentru zugraveale, ca sa mat dregem ceale stricate dine razmirita,


care, nu s'au dres panes acum ...: 2 feteale aura, 1 oca faioara alba de Venetiia, fain, 5 oc[a] deal, 2 tutunuri (2) hartiioare cu carmil rou, dupa
Oast& proba ce trimeseiti.
[Apoi greceste :1 Pentru cutia Sfantului, cat va costa, cu bucurie dau, caci
cunt- indatorit in multe, pentru marile binefaceri ce capat prin rugaciunile
lui, i mai ales pans acum pentru paza de ciuma, nu numai aici la episcopie, ci de jur imprejur: unde s'au dies cinstitele-i moaste, a pazit DumJI
nezeu si n'a urmat nimic. Sa-i faca o sobs oarbci.
6 Noemvrie 1795. '0 'AprCeofou 'liocniT, a primit vapselile, ceasornicul s.
a. La intoarcerea in episcopie, va plati. Ceasornicul are vechea meteahna.

Pentru comande. Ciuma stapaneste totul (8Xo aouXe6ec) ; s'a intins si in partile Slatinei, in eparhia mea ;
pe langa aceasta, sufere lumea si de rasboiul civil care urmeaza in partile
17 Noemvrie 1795. '0 'AprCeatou

leocrirp.

Vidinului, si Dumnezeu sa fie milostiv ; pentruca si lipsa de bani (civapTupfx)

mare urmeaza pentru saraci.


Greceste.

P. S. Mal mutt ma 6udiiil de asa hamurT, ca s'au facut ca sa mine call


de calare, i, dupa cum Watt facut, vizitiul mien nicT tie sa le pue pe cal,

necum sa tie sa mane de calare. Eu stia ca am scris sa mi sa faca hamurT dupa orinduiala pentru butca, i numaT sleaurile sa nu fie de curea,
caci putrezesc de apa; ci am zis sa sa faca de streanguri. Acum nu Still
ce sa fac cu dinsele, cad mesteriT de aid nicT pot sa le aduca la orinduiala, nici piiale asa lucrata nu au, ci sa ma inveti ce sa fac acum cu ele.
(1) Heliade.
(2) Duzine.

www.dacoromanica.ro

I.

OONTRIfitiTil LA ISTORTA LITgliATURII ROMXNE.

200

21

CA, uncle asteptam sAmi vie mai curind, ca nu aveam harriuri do loc,
Id
acum, dupa ce au venit, ma uit la iale.
Mai pe urma insa socotiiti si trimiseiti hamul rota$ului, ca sit sa fact, -c1.4
perinA, dupA cum iaste sotiia luT, si sa sa filch si haturile amindurora rotasilor dupa orinduiala, cu dalogii frinelora, ca sa mile dupa lada butciT. Tri
si hAtul mijlocasilor, ca sa sa mai lungeascA dupA cit iaste sfoara cea

legato in capatiiii, si sit se mai faca unul asemenea ca acesta, si asa poate
vom cirpi treaba. SA se pue si beldugele de-asupra periniloril, prin care sa
bags hAturile mislocasilorti, i sit se trimita si aid doao, pentru celalalt ham
si le vom coase aid.
[Iar greceste : Socoteala. A fost la Pitesti. A avut sa judece procese de
mosii : Cit nu ma lase crestinii in pace, dupA datina teriT noastre. Are 50
de porci de vandut. La sarbAtori avem obiceiu sa fim la Bucuresti.]
27 Noemvrie 1795. CO 'AprCeatou
Pentru comande.
Si la 6 Dechemvrie. Ciuma Inca urmeaza la Bucuresti, la 2-73 case pe
zi ; iar in pantile Craiovei and ca mai mull: Dumnezeu sit aibA mill de no-,
norocitii crestini, cAci n'au altA nadejde.
it
x
.

Grecesti.

1 Dechemvrie 1795. Iosif Arges. A prima arariulii (?) cu patru peril


ale liamuriloril si cu haturile de patru cal, *i trei zabale de fiord ; insa o

perina tot nu avem la ce o pune, flindcA hamul cel pocit, care l-am trimis
Sit fife sti.utu ca sa va face atita insa se preface, vaz ca nu s'ail trimis
vAluialA, m'as fi lipsit si de aceste hamuri. Trimete prisosul indarat. Sleaurile ceale de cAnepA, sit sa trimita.
:
.
"
-

16 Dechemvrie 1795. '0 'AptCeciot.)

Pentru hamuri (-/j.p.00pcc) .i hiquei

lorcridcp.

(zeaCcmpoc). Tot e ciuma la Bucuresti, uncle nu va. merge (Svist lj rcicvcoXEcc


cixOp.71 i.xoX0003i). De asemenea merg la Slatina,. pentru ca Inca n'am fost
acolo.

P. S. Pentru Mineie, dupa ce va rAspunde Mitropolitului, si el va vorbi.


Dar tipografia si rnesterii pe cari-i stiu eu, nu sunt de laudat cuni se cu -.
vine ... N'are indreptator bun si invAtat si la cele dour], limbi, elineascA si
romaneasca. Si, data -1 stiu, e singhelul raposatului chir Filaret, care traia la
Minnie si acum e arhimandrit al Mitropoliei. Si mai bine ar fi sa vie co,
rectorul d-tale, precum merg si la Venetia si la Lipsca, cand tiparesc asernei.
nea carti bisericesti.
r;
I:
r,
.1r: r199 frr)tm f1
f ;sit
Toate in greceste.
g. a.
7.14,-4 4
e...F.t. fitJ iaq.a
_ . :.
vs
ri ;
.:' 'le
J

4'

La inceputul anului 1796, Iosif era in vizita pastorale prini eparhie, si avem astfel o scrisoare dela Partenie arhimandritul, proegu-

www.dacoromanica.ro

it. tortdA

28

JO

7.1

men de Arges (24 Iannarie), acel Partenie care egumenise patrusprezece ani pang ce Argesul avit egumenul-episcop, si care muri
peste scurt timp, in Septemvrie 1797 (1). .
.

Prea Sfintia Sa pArintele episcopul find dus in eparhie spre Slatink

tocmaI d'inaintea Nasterii Domnului, i-a spus sa ceara niste vapsele i aura
de poleiala. Salutes pe arhimandritul Neofit.
,

La intoarcere ii veni in minte s tipareasa Teofilactul lui Chesarie (2):


2 Fevruarie 1796. CO 'Aprecriou 'Iwairp. A sosit la episcopie. A vazut hamurile (xittoupa). Aproba, raspunsul ce a dat Mitropolitului (solo &Girard. Iar

i-a venit porunca a merge la Bucuresti

care-mi vine foarte greu, gar

ce sa fac ? data am intrat in dank, trebue sa joc. Eopfaxnat gva 13t6Xfoy ,roXXOt
aystixaiov els Tb Tdvoc !Lag, Tb 67t6tov chop SEV ittmr(10371 ?COTE Etc Tip 13Xaxtxtv
Sciewcov, a7ixash 3f ippmveia Tor) Osiou xat taped ekiyeAtoo soy OsorpcXixtou, tb

ono-Coy xat 6 Itaxapirgq Eidaxoroc x6p KEaxpcos size axorbv va toirWa.fi, xai /IOC
cpabrcat, OTC Stet Ili; e6yevefa.q Tits gCpgpel xai tb zaprEov Curb
icb

Tip Beverfav %as&

p.itoc 'eta! irXovto; sic IlaXatec; Acat3ijx1;, 6ro0 gzottev fiXapti, "Opus kcp6Xaes

fl TEXElyril Too xal gt.Ler.ve. A?rb Tb f3t6kfov (iv tunw011, pi6aEa xxt -r6 6TEX* teino
Orin Oast EtYat plia, clods 6E65 ELVIL (casts sic ziateux; Rag, xat icipaatta OtXet
Ey3 irpbc ficrildsca.v TCJV ieoSow, xat tb p.vgiOluvov Tic sic aithva Oaks: yeivi,1 adavaTov.
'ET6, e6p6v TOFITO ,r6 pc6ktov sic gva !too cpRov, rb gzo) )psis Spas eivac atopOWason
p.spcxcliv Plasm, tip &rotas/ 8t6pOwcnv Estorm irop.rip iitticopet va iivy,laich Tb f.-)wita'exav,
xal ipectpcitov 'ciao%) xpeugsrat, booby 67to5 etym. ita0co; crovtOefCouacv &Scp a /soma
.

(1) Inscripfii, p. 153, nr. 313.


(2) Pe acel timp era la Arges un ucenic trimis spre inv545.tur5. de Hagi Constantin,
si iata ce sera el, la 28 Martie 1796: 4E6 Gheorghie fiiulu sufletescu... amu ajunsu la

Walla episcopie dupa cum an fostu si trimiterea dumitale cu mine la Prea Sfintiia Sa

prtrintele episcopul, si India pus la grecie dtipa cum aT fostu scrisu dumneat[a], si am Invatat filandra, si la Octoihu 4 glasuri, si amu Inv Oat seamnele psaltichiei si slovele cu

glasurile lor, heruvicul pe glasul al saptelea, pria'asna de morti pe glasul acelas, randuiala vecernii si a leturghii, axioanele de presto anu i aighioasele, si acumfi, cu ajutoriul lui Dumneze(1,InvAt la anastasimatarin si la octoihu, totodata, si Inca totu nu mi -au
indestulat cu atata inv545.tura... $i ants in besearica, de rasuna man[a]stirea, si in'aCt
flout ipodiiacon, adec6 cetetil.

Sa-mi trimitI raspuns, si

trimeti or alaka on ban!

sa-mi feel un antereil, si sa-mI Crime(" postavu sg-ml laud nadragi, iar nu nAdrat

string!, ci or! salvarT, on poturI, si un bran, ca amu rImasu gol de haine, i sa-mi trimiteti paned de camasa.... $i Prea Sfintiia Sa parintele episcopu este la Bucuresti,
din preuna cu dascalu men... Sa-mi trimiteti si banI de cheltuia15.)
t

www.dacoromanica.ro

2it

oOkTitIlltIITIT LA MC/MA LITERATURII ROMANE.

22

wins, xxi
noaoi icpbc Si OpOioliv. (Este o carte foarte de folos pentru neamul nostru,

azb rayon, (4,3r6cov &v irrov Sovaz6v vac Turidifi, 240-sla xxcriticrec xcd.

care Inca nu s'a tiparit nici data in limba romaneasca, adica talcul dumnezeestii si sfintei Evanghelii, de Teofilact, pe care si rap. episcop Citesarie avea de gand a o tipari, si mi se pare ca prin d-ta s'a adus si hartia
din Venetia, dupa lungimea si latimea Vechiului Testament, ce-I avem romaneste, dar 1-a. preintampinat moartea si lucrul a ramas. Aceasta carte
data se va tipari, si folosul sufletelor va fi mare, caci este temeiul credintei noastre, si va avea trecere pentru ajutorul cheltuielilor, si pomenirea
d-tale va ajunge nemuritoare in veci. Eu, afland aceasta carte la un prieten, o am; dar trebuie indreptarea unor cuvinte, care indreptare cu multa
osteneala se cuvine a se face, din greceste; si trebue i altfel de scrisoare,
caci este asa cum obisnuesc aici, cu aruncaturi sus (?); ci, data e cu putinta'
a se tipari, as lucra si cu osteneala si cu cheltuiala la indreptare). Cere
pentru arhimandrit Ta (1)(0V[GP WTI Ti"; Cwwwfurils (cele de nevoie pentru zugravire).
Raspuns: At& thy Bookiapiac 3c yivszat, 1.1.6vov Scop Oorthv v& gimpy (Pentru

cartea lui Teofilact al Bulgariei, ca se va face, numai sit gasim un indreptator).

20 Iunie 1796. losif episc. Arge. Trimite bani i pentru dresul 6asornicului ViioreanuluT, inset in moneda turceasca, caci nemteasca nu sit
gasete pe la not Fusese la Bucuresti, zabovind. insa va fericesc pentru
linite i pentru ca nu aveti frica boalil acestiia ce o avem noT de vre o
doT anT (1).
r

`.4ti

Ceva mai tArziu, Iosif scrie lui Hagi Costandin Pop pentru ucenicul
trimes de acesta i care fugise:
1

1(1

16 Iulie 1796. Iosif episc. Arges. Ma aflu si eu sanatos, trudindu-ma cu


meremeturile celor stricate din trecuta razmirita. Pentru Gheorghie copilul,
ce mi 1-aT fostiti trimes in anul trecut, cu toate ca s'aiti cunoscut de loc ce
fel de ipochimen iaste, insa ca sa nu mahnescu pe dumn[ea]ta, n'am insemnat
nimic, ci 1-am dat la dascal psalta, ca sit Inv* cantitri cu mestesugul psaltichieT, si dupa citava vreame s'art bolnavit de frigurl cu durere de piept,
si adasta i s'aiti intamplat din ataxiile lui. i, dupa ce s'aii insanatosit, intamplindu-sa a mearge eiti la Bucuresti cu sorociti de 10 zile (macar ca am zabovit 4 lunT), 1-am lasat aici in seamy de om, ca sit pazeasca la bisearica,
(1) La 7 Maiu el stria lui Neofit ca a dat porunca pentrufica acesta sa fie bine
primit la episcopie, acind cu Dumnezeit vei veni nolo,

www.dacoromanica.ro

IC TORO*

g0

1-

212

ca pe cintaret[u]lti it luasemil cu mine. Si, pang am venit ea de la Buellresti, am trimesil un dascalti aid ca sa invete pe citivas din parinti i din
copiT la gramatica, Intro cariT find si el, i-am trimis gramatica, fiindeti, si
singur ail cerut, insa si a6asta, prothimie prea pUtin au tinut, cad nu avea
vreame sloboda ca sit iasa pe afara, si au gasit pricing ca el nu are gind
sa sa facet dascal amok-Cog, si cum ca dUrrineata 1-aT trimes sa invete numaT

cintari, iar nu gramatica. Dupa ce anvil venit de la Bucuresti, am orinduit

pe psaltiu ca sa is in seama de ceale ce aft invatat, de le tine mince si


sa-1 inpileze la invataturrt, si, cercetindu-1, 1-au gasit ca cum n'ar fi invatat
nimic, si au inceputil iarAS d'intaiti, si, fiindca i s'ail strimtorat voile lui a

nu avea voe ca sa mai iasa pe afara fara treaba, au gasit vreame in trecutele zile, cind eu lipseamil la Pitesti, si maT placsind pe un copil, iara
Ardelean, ail fugit intru o noapte si, facind Ilya mincinos, au trecut pe la
CainenT... Dupa cat sa vede atata de mica la stat, atata iaste de mare misal,
find invatat rain... Putea sa maT zmeredniasca si pe alti copiT; dupa cum
au facut celul ce 1-ail luat cu el, ca, pint nu-I trasease catre sine, acela era
bun ascultator si paznic la bisearica, hind prohirisit cetetil. De va zice ca
ail avut lipsa de hrana, va minti, ca la mine nu iaste obienuita a6asta.
De va zice de haine, iata foae de hainele luT ce i-am facut intru acest
an ce s'ari inplinit la luni 9. Dupa altele, au luat si psaltichiia, care nu iaste
a mea, ci o am luaf de la vataful de plaiul Arefulul, ping sa gasescu alta,
saT cumpar ... Tot cind au fugit eT, ail lipsit si nite gigue!' de tl. 8 ale
avut la chelariul... Ce
until croitoriti : gaitan, ibrisim i altele... Banil
sa fac cand branza iaste in foale de caine? Sa cunoaste ca de mic n'ait avut
cretere cu buna pedepsire, ca la CampuLung au fost cam in voia luT, si
de aid nu i-T da mama sa umble pe afara, dupa ce am Inceput a-T lua seama.
[Listal Postav pentru dulama i giubea Gate po tl. 2,60, 3 tl. cheltuelile
cusutulul, 5, doao misazI de oae pentru inblanitul giubealiT, 1,30 o harsie
neagra, profilurT la adasta giubea.
[La Pati], 8, 1 giubea de sal, 6, 1 antereil de manila, 7, 1 pereche 6aesirT
de ilbichir ros, 1,90 1 fes, 1,60 1 brill de ling, 2, 1 camasa, 2, 1 pareche
.

iminil cu 6orapT.

[P. S. Cere Inca] : 1 butca intreaga de postav negru, dupa cum au fost

ceale case coturT ce 4e-el trimis . 1 cutie cu pesmeti de dulce pentru


praznic, 1 iara pesmeti de post, iaras pentru praznic, 1 oc[a] ghiuden, de

vor fi fara carne de ramatoriil, 4 limbi de vacs, 4 limbi de ramatori, 1


oc[a] zaharica albe, roiT, galbene, iar nu piscoturT ... De va fi mend chir
Athanasie la Viena si va fi intrat la invatatura, ma rog sa-T-trirnitT zeace galbenT inparatesti cu aeasta scrisoare.
jRaspuns :I

www.dacoromanica.ro

213

CONTRIBIllII LA ISTORIA LITERATURIT ROMANE.

31

Duroarea pieptulul zice sa-1 li pricinuit din bataia das alului. Frigurile
-nu stie din ce-T pricinuiesc. Nu 1-ati dat in soma nimaruia cind au fost

par. preaosflinititul la Bucuresti, nici la biserica sa pazeasca. Gramatica n'ati


cerut, insit i au dat par. episcopul. La gramatica, greaaset au zis precum
ca nu 1-ail trimis sa invete, ce numai la cintari ruminesti. La cercetarea ce
au facut despre invatatura, cu intoarcerea episcopulul toate lean stint ce
au invatat ; numai la aghiose sa fi gresit in *doo locuri.
Dintii, la cintari a invata nu 1-ail pus, iaras fiindca ail plecat episc[opul] cu
dascalul, indata dupa aceia, la Pitesti. Nu au planisit numitul Gheorghe pa
numitul Ardelean Ion, ce Ion pre Gheorghe, si tot Ion ail facut carte mincinosa. Hainele intru adaogata foae sint adevarate. Psaltichie IT este daruita
de vataful Argisului.
5 August 1796. Iosif Arges. EU, aflandu-ma aid la Pitesti. Si, cu 10 galbeni ce s'ati trimis dasc[alulul] Athanasie, pentru Gheorghie copilul, pentru dra-

gostea dumitale si a domnului doftorului Molnar, gata sant a-1 priimi oricand sa va trimite, trecand cu vederea toate urmarile lui de mai nainte ;

numai bine ar fi sa i sa dea spaima, ca altit data nu sa va mai priimi in


lazaret, ci sa va trimite legat innapoTo. P. S. Domnului doftorului Molnar
trimitu dorita drag[os]te cu bl[a]goslovenie, si foarte i1 doresc, pentru ca am

cunoscut ravna ce are pentru procopsirea si intemeiarea neamului nostru


rumanesc.

26 August 1796. Iosif Arges. SA trimeata pe Gheorghie copilul, panA


ma aflu aici, ca poate arum, cu schimbarea stapaniril, voi fi chemat sa ma aflu

la Bucuresti dupa obiceiu, ce 1-as lua cu mine ca sa nu umble de capul


lui aici si acolo; in cat vol zabovi, iaste dascal la Mitropolie: it vol da pe
Te mai puiii la suparare ca am facut o icoana, rastignirea D[o]mnulul si Mantuitoriului nostru Is[us] H[risto]s, pe musama, dupa un izvod ce
seama-T

am gasit la Mitropolie, care asa izvod numai la Rosiia sa va afla, si, find
lucru zugravelii foarte frumos, va sa sa prafuiasca si sa sa innegreasca. Aici
sticle asa marl nu sa afla, ci rog si dumn. ca sa poruncesti la glajarie e
mi sa face dupa masura ce trimisei latul si lungul, si sa sa trimita cu buna
Numal sa fie sticla curata, fara zgrabunta
chivernisala aici la episcopie
si Para strambaturi.

3 Septemvrie 1796. Iosif Arges. TrimiseT Oasornicul mien ca, dupa dregerea ce i s'ati facut in anul trecut aid la Sibii, putin au tinut, apol iaras s'ati
smintit, si 1-am dat la Bucuresti, de 1-ail dres, si au tinut pana la trecuta luna
Iulie, si i s'ati smintit bataia oasurilor sa-1 mai daft la mesteriT de aid, so:

cotesc ca numai vol cheltui niste bani in zadar, si am socotit casa sa trimita la mesterul care 1-ati fitcut, ca sa-s indrepteaze gresala ce au facut...

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

32

214

sit sa scri nemteate intr'acest chip : ca, dupa ce mi s'at trimis, 1-am
gasit stricat, i, dandu-1 la un meter talian de la Bucuresti, 1-au dechis i
s'ai'l gasit valucul de la un fus stliramat, i 1-au Mout; au maT avut i alta
greala, ca, dupa ce sa curdiseate la vreame, el sa opreaste i nu umbla,
pana nu sa Clateate cu mina, i aasta greala nici Taliianul, nicT meterul
dela Sibil n'au putut sa o tarnaduiasca ... MaT are i aasta, ca glasul clopotuluT iaste cu totul raguit, find de materie cu totul proastit... Pana acum,
cu dreagerile ce i-am Maui, am cheltuit Inca pe jumatate din cat pret am
dat pe el ... Nepornirea singur dupa curdisier, i de multe orT, cand nu bag
seama, ramane aa stand ... Glasul clopotului, prost.
i

4 Octoniwrie 1796. Iosif Arge. Mergand la Bucuresti, am zabovit vre


o doao saptamini, i, zabovindu-sit venirea Mach Sale lui Voda, ce ni 1-ad
harazit D[ujmnezeu(1), ne-am intorsh iaras la eparhie, de am maT vazut de
date un lucru al casil, i maT vartos pentru culesul viilor, i acum iaras ne
intoarcem. Pe Gheorghie copilul socotiam ca-1 voT gasi trimis aid, dar,
pecum sa cunoate, nu-1 mai trage inima sa maT vie. Sticlele de icoana le
cere, precum i 6asornicul ce mi s'ati facut la Viena... Vreamea targului
de la Riureni.
'

.1

Lui Neofit el ii multumeste pentru daruri literare, ii cere carp


noun si-i arata, halul in care aflase Episcopia.
16 Iulie

1796. '0

'AptC.siou 'liocto catre efimeriul Neofit. Multameste pentru

cartile date Episcopiei. *i cum sa nu primesc un astfel de tezaur vrednic


de pomenire i stump, intr'o vreme cand,afara de ale slujbei bisericesti,n'aveam

aici nici o alta carte i nici nu cred ca a avut vreodata asemenea car*
minunate. Sa-i trimeata si numele parintilor pentru pomenire. Dintr'o gazeta m'am instiintat ca, s'a tiparit la Viena o carticica 'Eft-Tx; Taw Tpuiw
ailly to p.sioiXou xayovoc, lucrare a rap. domn loan fost al Miralichiei ; pentru
care to rog sit faci vreun chip sa-mi cei si din aceea doua exemplare, caci
am strabatut ceva in aceasta carte, in manuscript, i mi s'a parut foarte folositoare i morala. Salutari dela arhimandritul Partenie, fiul sufletesc
al lui Neofit.
26

August

1796.'0

'AptCsatoo

Catre Neofit. A scris numele parintilor

lui la pomelnic. Si, cat pentru casa, dupa cum dorete, inca n'a fost chip
sa implinesc, pentruca piedeca cea mai mare a fost zabava mea la Bucuresti, i, cand am venit, mi-au copleit (sign aXotxthacc) oamenii slujbele cam(1) Alexandru Ipsilanti.

www.dacoromanica.ro

'1

215

CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATURII ROMANE.

33

pului la cresterea vitelor, si n'am aflat mesteri, caci erau prinsi in alte WO.
Cu doi-trei ce am si cu un Neamt abia au savarsit biserica de lama, $i a
ramas acum la .zugravie si alte lucruri mai mici ()`caves). La aceasta am fost
adus pentructi, nu e cu putinta sa sufere cineva frigul bisericii celei marl
din care am capatat si boala. Pe langh aceasta, n'am gasit nici cuhne (xolivriv),
ci un ogeac (inCixt) de lemn, care se aprindea de atatea ori, si ne luptitm

sa fie $i cuhne, sa nu cumva (fereasca Dumnezeu) sa arda manastirea. N'a


aflat nici Sopron (kirk $i am flout si acest v6ou6apEytov, daunazi.
Temeiul sfantului amvon C3-111.1,cao6) e stricat de Turci, pentruca, voind sa
iea fierul si plumbul, au sfarmat (aTCOtxtactv) pietrele, si acum ne ingrijim sa
vie la cea d'intai stare si podoaba (groXcalthy). Altele mai multe inauntru
si afara, nu le mai insemn. Poti sa-ti inchipui si d-ta, in doi ani. cat a stat
un asa neam, ce n'a stricat ! Multamita sa alba Maica Domnului, care la unele
lucruri i-a orbit, si s'a intamplat si until cu minte printre ei, $i, ori cum,
i-a tinut in frau intru catva, caci, inainte de a veni acela, si oasele mortilor
erau sa le arunce din morminte, si erau sa inceap6, a stria, si zugraveala
si naosul (r& zi(inXov v!pos), iar icoanele toate. Cat despre aceea, Prea Sfintia

Ta, data, ai bunatatea sa vii, sa nu to indoesti pentru salad, caci, pans sa


se indrepte uncle peril ce privesc spre Rasarit, se afla loc, $i mai ales in
chiar conacul meu; caci eu acum, cu schimbarea starilor (i.eoucsEocv), am sa
merg la Bucuresti, $i Domnul tie cand ma voiu intoarce! Dar abia dupa
serbatorile Domnului si de acolo $i mai inainte, data vom trai si vom avea
pace, asteptam primavara ; in care timp $i dregerea caselor se va face. Las
porund la oamenii mei, child vei veni, sa aibi toata ingrijirea. Pentru cartea Marelui Canon, cand va veni dela Viena, se va trimite prin. Stefani
aici la Episcopie: doua exemplare insa, cum to -am rugat.

Afacerea tiparirii lui Teofilact dupes indreptarea de stil ce ar face-o


doi calugari paisieni din Moldova (Gherontie si Grigore), se iveste,

tot fail folos, in acest an 1796 :


Bucureti, 3 Noemvrie 1796. Iosif opisc. Arges. Dell iaste voia sa facT
o pomenire fires de moarte sufletuluT, in locul Mineelor sa sit tipareasca talcul evanghelieT, carele piing acum n'ail mai esit la lumina in limba noastra
rumaneasca cu tipariul. Acum, viirid aid, am gasit doi parinti calugarT de
la Moldova, cariT au talmacita adasta carte mai bine, si voesc ca sa o tipareasca, dar mana nu le da, ca n'ail de cheltuiala. DecT, fiindca la raspun-

sul ce mi s'air dat de dumneata atuncea, am cunoscut ca ai prothimisis


spre savarsirea acestuT lucru, scriindu-mi-sa cum ca sa puT silinta a sit indrepta izvodul, iata ca acum salt gasit acesta indreptat, $i unul dinteacesti
Amide A. R.Tom. XXVIII.- Memoriile Seq. Literare.

www.dacoromanica.ro

-N. IORGA

34

'11 Jot

216

".'")

ptrinli poate a i veni acil, sit fie pentru diorthosire dela inceput pant la
sfaxit. Cartea toata poate sit ajunga pans la doo coale De sit vor scoate
1.000 de tucuri, 500 iaste gala sa le is un episcopil al RomanuluT de la
Moldova, celelalte 500 socotesc ca sa vor intreace a le cumpara, ca un
lucru ce .n'ait mai exit pima acuma la lumina, cu tipariul. Acest fel de carti
i aici pot avea trecere. Ci dum. sa chemi pe tipograf i sa vorbeti, i sit
am raspunsil, ca sit tiii sa le arat. In tire sa lie dum. gi aCasta ca in talmacirea evanghelieT sa aflit i cuvinte multe inpotriva latinilor, ci sa nu

fie cumva vreo opreala a nu sa tipari acest fel de carp. Cu toate ca vaz
Tip) gxxXyptaciroetiv Eatoptav care s'ail tiparit la Beo grecete, ca cuprinde toate

ale for de cand s'ail dejghinat de nob, i cate rautitti au patimit Beserica
Rasaritului de catra el; care s'ail tiparit acum dupii, ce s'al facut tolerantiia
de rap[o]s[atul] losif inparat. Pentru acasta carte trebue hartie mai mare decat
ceaia ce iase la Ardeal, fiindca are multe insemnari pe margine. Ci, de va Ii a
nu sa tipari cu 'Artie. de la alte Statue, pentru ca sa nu vie tocma scumpa,
socotesc ca sa poate face hartie innadins, dupa, masura Liovului ... Raspunsul sit nu mi sa trimitit slobod, ci sit sa pue in vreo scrisoare catra
vre un om al dumitale de aici din Bucureti. Si mai farit zabav[a], de va fi
tls
cu putinta, cad ateaptit parintii aid.
.

26 Noemvrie 1796.Pop catre Iosif Arge. Vitizil ca im scriT Preaosfintiia Ta ca

saintrebi pe tipograful data va fi cu putinta ca sa tipitreascit... ; dart el lipseate acum de aici... Nu crezil ell ca sa cuteze..., Wilda sintu multe
cuvinte inprotiva latinilor, dupa cum singur Preaosfintiia Ta imi scril. [Cu
toata tolerantad aid in Ardeala sintu oamenii mai minunati, i nu crezil sa
sa dea slobozenie de la gubernum. [Va scrie tipografului. Hartia de Lion e
cea bunt.] Vine i stove roii sail nu ? Si, dupa, socoteala ce am fost facut
ea cu ell pentru Mince, i va avea i stove roii, cu hirtie de Leona, va
Linea unu Rf., 13, 30. [Fara stove roii, Rf. 11/9, pe 300 de coale. Cat s'ar
vinde ?) Dart, de nu sit va putea tipari aid, nu sa va putea in tarn ca sa

sa tipareasca : on la episcopiia Preaosfintii Tale, sail la a Rimnicului,saa la


Bucureti?... Saptamana viitoare iaste ca sa piece dum_ nealuT doftorul Manasi (I)

de aid la Bucureti.
t
20 lanuarie 1797. Iosif episc. Arge. Tot avind nadejde din zi in zi ca sa
mere' la eparhie, am tot intarziiat cu raspunsul, i ma rog de ertare, cad
de aid nu am atita indernitnare ca sa trimita. Acum, priimind i cea dupa
urma scrisoare, raspuns hind pentru Talcul Ev[an[gh[e]liei, i bine vestindumi-sa pentru fericita i mie malt dorita sanatatea dumn., foarte m'am bu1

(1) Eliadc. 0 I

bo^

I !.

www.dacoromanica.ro

,I2

tf

" VD.

217

CONTRIBUTII LA ISTOR1A LITERATURII ROMANE.

35

curat. Iar, pentru Talcul Ev[an]gh[e]liei, liindca acel parinti s'atr intorsti la Cara

Moldovei si iaras vor sit vie, dupa ce vor veni, le voiti arata ceale scrise, sis
iatA, Rada .raspuns si tipografului
Avtept si sticlele ceale pentru icoane.
14 Iulie 1797. Iosif episc. Argev. Dupa adasta aduca aminte dumitale
ca, de canal mi s'ail saris, afitind.u-mit la Bucuresti, am facut raspunsil, atat
dumitale, cat vi tipografului, pentru tiparirea. Talcului Evanghelii, vi ii mai
scrisesem si pentru neste cartulii de aleagerea Psaltirii, ca sa-m trimita, vi
de atunci pans acum nici-un raspuns n'am priimit (1).
,

In 1797, Iosif lucreaea mai departe la bisericuta de iarna a SC.


Nifon:
26 August 1797. Iosif Arges. [Pentru] 4 tefeale de our si trei testeale con-

deae pentru treaba zugraviel, adeca o testea condeae mai suptiri, si alta mai
de mijloc, si alta mai marl.; cad acolo sa gasesc facute gata... Sa mi sa
trimite, ca sa nu ramie lucrul besearicil Sfantului Nifon jos.

Scrisorile din 1798 privesc caratorii de ale episcopului:


18 Iulie 1798. Iosif episc. Argev. Acum de vreo patrucinci zile abiia
am scapat si ett de la Bucuresti, vi am venit la eparhie... Atata diastima
am zabovit la Bucuresti, pentru ca peristatica ale vremi mi-al statut inprotiva... Pentru niste talpiale.
3 Octomvrie 1798. Iosif episc. Arges. Sa-m faca un car bun, legat cu Fier,

ca im trebuiaste pentru calabalticurile ceale trebuin6oase cind umblu prin


eparhie si cind mere' si ma intorc de la Bucuresti... SA nu fie lemnele
yore sau slabanoage, si sa fie legat bine cu fier, in scurt, cum place dumitale,

ca atuncea im place si mie. . . Acum sint iaras calatoritt la Slatink din porunca domneasca, pentru indreptarea unei hotarnicii de movie si aid la culesul viilor nu pociii fi estimp aici la episcopie.
r-

Tot ma ci aceasta din 1799:

"I

tr-

Bucuresti, 14 Fevruarie 1799. Iosif episc. Argev. Acum drumurile sintu


cu ingreoaiare, pentru multi zapada.
Iaste poruncit vatafu Costandin, a
plaiului LovistiT, ca sa mi-1 trimita [carat] la episcopie... ['bate sit am zabava
aid pull dupa Paste, mai virtos acum cu asteptarea DoinnuluT ce ce ne -au
daruit D[u]mnezeil (2). Pentru datoria .la chir Anastasie ltinariul.
,
(1) La 25 Ianuarie, e vorba de primirea unei carti co mi-al trimis o, a Mare luI Canon,
cat si cea data episcopieiD.
(2) Deci data de 18 Fevruarie, Vineri, pe care o da FotinO, pentru uciderea lui Han, ;
gerli, caruia li urmeaza Alexandru Moruzi, ar fi prea tarzie.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

36

218

Stand in Bucuresti, de sila ca totdeauna, Iosif se ocupa s aseze


in gazda la vestitul dascal Lambru Photiade pe Zamfirache Pop,
trimis la invatatufa.
Bucuresti, 23 Aprilie 1799. Iosif episc. Arges. Am vorbit cu dumn[ea]lui
daScalul Lambru pentru prea-iubit fiiul dumitale, lush' cu tropos ce mi aT
scris, nearatind anume, si mi -au dat raspunsul ca, cit pentru a fi la invatatura, ar pune toata silinta, iar, pentru a fi la un conac si la o masa cu
dumn[ea]lui, nu sit poate instircina, aratind ca si strimtoare iaste, nefiind case
de *list la manastirea Doamnisf BalasiT, undo sa afla acum scoala, si nici
indemanare avind pentru purtarea de grija a celor trebuineoase, cu oamenii
ce sa cuvine a fi, zicand ca si dumn[ea]lor cAte trel dasettlii si cu doi-trei ce
sa afla la o masa, sa stenohorisesc...

Bucuresti, 7 Maiu 1799. Iosif episc. Arges. Pentru niste socoteli ce

apasa pe preotul dela Caineni, pentru o mostenire de 1000 de 11., facuta


la sfanta biserica.

3 Tunic 1799. Iosif episc. Arges. Pentru asazarea la scoala a prea-iubitului fiiii al dum[nea]voastra, de care macar ca scrisesem discolia care ail
arutat dumn[ea]lui dascalul, insA acum yj Eybetcc dumn[ea]lui cumnatuluT
dumitale si istetimea copiluluT au inlesnit toate acealea, si earl ispravit dupa
cearerea dumitale... Iar eti, in Gird, vreame ma volt afla aici, nu voi lipsi
cu cercetarea, intocmai dupa cum im suit dumn[ea]ta
precum si dupa
ce ma voi intoarce la eparhie, iaras nu voT inceta si prin scrisori... Prea
bine i -au parut si Prea Slintii Sale parintelui Mitropolit vazind istetimea si
zpoOpp.Ecc copiluluT, si au flout in doao rinduri multi vorba.

7:

20 Iunie 1799. Iosif episc. Arges. Zamfirache se afla intru epimeliia


Invataturii, si dumn[ea]luT dascalul pune toatA silinta, dupa cum s'ail si Aga duit,

si mi-1 lauda zicand ca are bung. nadejde pentru procopsirea luT, a, deosabit de istetime, dar si bunatate din fire zice a are. Am ispitit si eu pe
copil de sa stenohoriseste de ceva aicea sail de-T vine dorire de parinti sail
de Sibii,- si mi-at raspunsil cu fall vesela ca intru toate iaste multamit aicea,
avind innainte scoposul numal al invatAturii. [Pentru biserica din Caineni.]
fntr'aceste zile ale lunii acestiia nadajduesc ca voi castiga si cit voe ca
sa mergti la eparhie, on la episcopie drept, on la Slatina. [P. S. Cere] 40
oc[a] plumbic la episcopie, si, cautand aicea la Bucuresti, sa gasi numal la
un loc, cite 50 parale ocaoa, si iaste foarte prost: jumatate de un fel, jumatate de altul.

La intoarcere, Iosif grabeste lucrul la biserica Sf. Nifon, caruia

www.dacoromanica.ro

219

CONTRIBUTII LA 1STORIA LITERATURII ROMANE.

37

ii mai facia o cutie de moaste, si la curtile de resedinta, slintirea


avand a se face de hramul Sfantului.
16 Julie 1799. Iosif Arges. Pentru plumbu, ca iaste oprit si scumpti.
De care, cat pentru scumpete, cat ar fi, am da, fiindu-ne foarte trebuinaos
la dregerea biserici eel marl ; dar pentru ea iaste oprit, a6asta ne intristeaza ;
si trebuinta ce avem, nu asteapta prelungire; si nu 40 oc[a], cum scrisesem,
trebuiaste, ci mai mult si de trey sute oc[a], dupa socoteala ce am facut
acum, dupa ce am venit la sfanta episcopie. Insa de nevoe vom rabda pang,
va face Dumnezed milt a sit mai potoli tulburarile, ca nici la Bucuresti
n'am gasit mai mult decal 45 oc[a], atuncea cind am instiintat dumitale...
Pentru 60 ochiuri sticle pentru ferestri, sa fie dilate gata dupa adasta, masura ce trimisem: cit de lungi, atita si late sa fie, caci asa sint toate lemnele tot de o potriva, si, asazindu-sa bine, pen[tru] paza drumului, sit vor trimite la popa Costandin de la Cilineni ... Sint trebuin6oase mai naintea prazniculul Sfintei Adormiri a sa asaza la casele ce sa gittesc acum ; de sa vor
atla si fiiarale ce trebuesc la asazatul cerceve[le]lor, adeca la 40 ochiuri sail
cerceveale, dupa cum sa zic aicea, bine ar fi sit sa trimita i acealea, cad aid
cu Tiganii ne iaste mai mare necazul pang, a le face, si apol nu e lucru
placut. [Data nu,] vom trimite la Bucuresti pentru fiiara
Sticlele ma rog
sa poruncesti sit fie curate si drepte, crt sint uncle strimbe
i o cutie
pesmeti de dulce pentru praznicul Sfintei Adormiri.
.

10 August 1799. Iosif Arges. Acum, aflandu-ne asupra gatiril, miine la 11


ale lung, avem praznuirea Sfantului Nifon, patriarhului TarigraduluT, in beserica cea noao. La care si dumn[ea]ta, care to -ai ostenit cu trimiterea celor ce
am avut trebuinta, si cu facerea cutiel intru care i sa pazeaste cinstita mina,
pentru care pomenit esti si dumn[ea]ta impreuna cu altii ce s'ati ostenit si

au ajutorat. Cu ajutorul D[o]mnului si al sfintilor am prefacut i cutiia cinstitului cap al acestui stint si ale sfintilor doi muceni6 Serghe si Vachus, si

li s'au fatal si un chivot sapat si poleit, pentru a incapea toate intr'insul.


[Multamiri Paunicai pentru dulceti, care se vor cheltui la praznic.P. S. grecesc].

In 1800, Vladica are acum de lucru cu zugraveala:


22 Martie 1800. Iosif al Arges. [A fost racit.] Eu stag ahorisit de spre
multe greotati ... Am socotit sit ma apuc de dregerea zugravelii, macar in
besearica, ca foarte prost sta, find stricatit mai nainte, pint a sa dreage plumbul acoperemintului, ci am tocmit zografii ca, de la April innainte, avind
pace si sanatate, sa sit apuce. [Core vapseli. Trimite pentru ele om cu sti-

www.dacoromanica.ro

38

N. IORGA

220

inta de zugravie.] Pentru meargerea si nemeargerea mea la Bucuresti de


sfintele Pasti, Inca piny acum nu mi-aiti venit hotrtrire ; eu Inca voesc cu
toata inima a ramanea, sa flu aid... Am intelesil ca s'ar fi adus neste our
pentru alt[a] besarica de acil, ci, de nu va fi trebuiniios in grab[a], sa va
da acela aicea, si acolo mai pe. lesne sa poate aduce. [Trimete banii postavului, ai pInzii.

Lista de vapseli: lazurti albastru, chinavar nepisatu, lazurti verde, chilermeniii, ohra subtire, culurti piiatra, un butoin cu akin, 20 tefeale aurit.
Toate pentru sfanta beseari-ca cea mare a Episcopiei.

"
Incolo, el face tot cereri pentru gosporlarie:

It

flit

5 Martie 1800. Iosif episc. ArgeF,;. Comma un stuc de postav negru,


sit fie mai sus pretul de tal. doi, un stuc de pinza Until, de cel mai gros,
pentru a captusi dulamile; insa alba sa fie pinza... Diamanturile pentru [a]
taia

I)

sticlele.

1J

f. I*

21 Aprilie 1800. Iosif episc. Arges. Am priimit si un condeiiti pentru taia-

tul sticlelor... t i plicul cu scrisoarea de la Hera Petru 'hart, impreuna cu


doart ladatui... Slova o anvil cunoscut a fi cu mina parintelui derectorului...
Foarte mare trebuinta avem de un bucatariti, ca aid, in pamintul tariff, s'au
obi6nuit a avea tot Tigani; insa aici la Argos nici de acestea nu sa afla,
find prosti, si patimim cand sa intimpla obraze de cinste... De nu va fi
un om cu capul, fie si cu sotie, ca-i voi gasi loc Mara din manastire ; numai sa stie gati bucate si de post, si mai ales peastele. Asemenea patimim
Trimite-m
si cu jimblarii, ci deocamdata acum de s'ar gasi bucrttariti.
doao oubuce card rosie, ca sa. am de pecetluit cind vol scrie dumitale.
17 Novembre 1800. Iosif Arges. Ma aflu sanatos aicea la sf[a]nta episcopie, ca abia am rupt radacina la trecuta luna', a lui Octomv[rie]. [Cere] ceva

risca sail irisca, care sa seaman& pe tara Oltului... Sa ni sa trimita pentru


saminta, ca sa-i prindem ruda, fiindca la aseastrt casa mare iaste foarte trebuin6oasa, ca vre o trei sute sail patru sute oca ne va trebui... Crt aiiasta
bucata sa seamana odata cu meiul, pe la sfarsitul lui April.
,

[P. S. Pentru] arhfilm[andritul] Domentie, ce au fost igum[e]n aicea, carele

au raposat in anul trecut la Iasi, in Moldova, si acesta [ftratele lull au tras


aicea ca sa-s petreaca la metaniia lui ramitisita vietii.
,

Iulie din anul 1801 it incepe Vladica la Craiova, uncle avea sa


primeasea si pe Domn.

www.dacoromanica.ro

221

as

tONTRIBT411 LA ISTORIA LITERATI/1M ROMINg.

Arges.h Cit pentru intoarcerea de aid la


24 Iu lie 1801. Iosif
.sf[a]nta episcopie, prea bucuros as fi fost Inca mai de mull, ca sadearea aicea
iaste de nici-un fobs, ci numal ca mearge chielt[u]iala in zadar ; de care

ma si stenohorisese. insa, fiindca din pricina asezarii Turcilor la conac


aici in Meh[edinti] in iarna trecuta, intimplindu-sa de au arsu o parte de acoperis, adieu pivnita toata si clopodnita si o parte din sopron, nevoia m'ail in-

demnat a zabovi si a intra in chieltuiala cu datorie noaoa, ca sa sa acopere


aeiastti, parte, Inca maT adilogind a face din temelie si niste case la locul
unde era zidul neispravit, ca sa fie pentru priimirea DomnieT la praznic, de
vreame ce s'ati facut conac, si a nu proscalesi (1) pe Domni nu sa poate.
Care case, de le void putea ispravi estiinpu, Domnul stie, pentru ca gatirea
mai din vreame nu o am avut, si toate sint cu totul scumpe, pentru rnultele
zidirI ce sa fac si intr'acest an. NumaT Dumnezeit, cel ce toate le poate,
sa inlesneasca si ale meale discoliT (2).
Aoasta maT mult fiind pricina zaboviriT, socotesc ca abiia pentru praznicul

girder episcopiT voitt scapa de aid. Iar vinul ce am priimit prin prea-iubit
fiiul dumitale, buteliuri 12, foarte multamesc dragostil dumitale, carea niciodata nu ma pune la uitare. Din care bindu, si hind prea bun, am inchinat
pentru sanatatea dumitale ; insa dintr'insul pastrez si pentru praznic, ca sit
s[a] inpartasasca si eel ce sa vor afla acolo adunatt P. S. Me rog sa am
ertaciune cad n'am facut raspuns de odata cu preasf. parintele Mitr[opolit],
cil6 nu din leane, ci asa mi sari intimplat cu inlesnire.

In August, Iosif era InsA la Arge, de unde scrie pentru maruntisuri :


1-

I
r

J. IL .,;1

0.

24 August 1801. Iosif Arges. [A primit scrisoarea la Bucuresta cad n'am


putut rumpe radacina, ni6 la sf[a]ntul praznic a merge ... Pentru popa Radul
of CainenT, adevarat are senet de la noT pe un galben, dar, cind s'att facut
senetul, era oarecum pazite si ale noastre preveleghiurT, iar acum, ajungind
lucrul ca sit fim si not dajnicT, sa dam left .ostasilor yi allele, de nevoe
ramin si seneturile ce dam noT preotilor, nelucratoare, iar ca au aratat ca

nu are nicT-un venit,cind el la asa sat nu are nici-un venit, dar eel ce sa
afla la enorie de 10 colibT, ce venit pot sa aiba? si insa platesc ceale ce vin
din porunca stapinitorilor. Cu toate acestea, eu, pentru dragostea dumitale
voT porunci a nu-1 supara, iar nu pentru pricinuirile luT. Ca nu poate fi ales
el din ceialaltI cu nimica, ca iaste pamintean,"in vreame ce s'ati stricat
.

(1) Pofti.

(2) Greutati

I,

t.

f,'

1.,;

www.dacoromanica.ro

,'

-ri,

.!`"

1'

rrf
r

.
f

40

N. !MICA

222

preveleghiurile ce avea UngureniT pins in razmirita trecuta: India au fost


la SaracinestI, si pentru caStig au fugit la CiinenT, acum zice ca nib acolo
nu are, apoT nu stir' ce loc sa -T maT gasesc, sa aiba venit ! Am vazut si
pentru bani ce mi aT facut bine cu inprumutare; adevarat, sorocul au fost
pus de 10 lunT, socotind ca la secere vor esi haul de la magizioa (sic) de bucate, dar nicT pink acum nu am luat niminea macar un ban. [A imprumutat
de aiurea si-T are gata ; dobinda maT usoara, cite tal. 3 la punga. Mu10meste pentru 6 sticle yin ... Si tot dupa intoarcerea mea la episcopie au
ramas sa le cercitm, cite! aT mieT n'ait cutezat sa le metahiriseasca la praznic.]

Episcopul avea pe atunci inca un plan : neputand da Mineiele


intregi, el Arca sit tipareasch un Antologhion de acelea cari le cuprind pe scurt :
28 Novembre 1801. Iosif Arges. Vaz ca a sit maT tipari intr'aastri, data

Mineele de luna, cu anevoe lucru iaste, inst si de cealelalte Mineae, adeca


AnthologhiT, cu totul iaste lipsa; ci am socotit ca deocamdata ar fi bine ca
sa sit tipareasa, acest fealiti de chili. insa maT bogate decit ceale de maT
nainte, si sit sit cuprinza in treT tomuri, pentru maT lesnirea la purtare. Ci sit
vorbesti cu chir loan Bart, de sa poate apuca de acel lucru, si cite, cit poate
a tipari coale, dupa izvodul acesta ce mi -air fost trimis raposatul taloa-sail
prin dumn[ea]ta, adeca cu banT turcesti, si cite rindurT poate scoate de odata:

500 sail 750 sail 1.000, si in city vreame sa pot gati toate; care socotesc
ca un rind va ajunge ping la 600 coale
De-m va da mina dupa pretul
ce va cere sa dart cuvint ca sa sa apuce de gatire, si eu inch, sit ma apuc
de intocmire, a le face dupa cum im iaste scoposul. i, pentru bani, la
vreamea trebuintii, prin dumn[ea]ta, sa vor da ... [P. S.] Scoposul im iaste
ca sa sa pue slujbele sfintil[o]r celor ce au sarbatoare pe deplin, iar a celor
din toate zilele, numal stihirile vecernieT : stihorile (?) care va avea, si condacele si stetelnile, iar canoanele de obste, cum iaste in ceale vechT anthologhiT. Pot sit sit mai adaoge cate cevas si sit vie numarul coalelor ce arat,
cu hartie maT suptire de Ardeal, pretul cite cit coala.
[Pe Vo., Pop adauge alta socoteala a calor.]

Multamind tipografului Bart pentru un calendar romanesc, Iosif


ii scrie:
Arges, 28 Novembre 1801. Iosif Arges. $i, cit pentru mergerea mea la
Bucuresti, adevarat ca n'am putut scapa, dar m'am intorsit Para zabava, intimplindu-sa pricina cuvioasa; acum nu still, de sfintele sarbatori de volt'
putea scapa. Foarte multamesc dumitale pentru doao mere de Indiia si pentru

www.dacoromanica.ro

223

CONTRIBUTII LA IStORtA artiRATVRII ROM1NE.

41

doao sticle de yin ; ins cea neagra s'an spare pe drum, iar cea alba au venit, si o am Mut, inchinand pentru sanatatea dum., iar merele, de vor sta,
void sa le trimitu si eu cinstit la un obraz la Bucuresti, dupa cuvintul politicesc: cinste la cinste mearge. Multh' mese si dumn[ea]luT Her loan Bart
pentru calendar, si IT vel arata ca pe cel inchinat Prea Sfintii Sale parintelui Mitr[opolit] 1-am trimis cu insusi cel ce mi le-an adus. [A dat scrisoarea
catre chir Hristea Capitanovia, de aicea din oras.]
.1

Episcopal primeste devisul lui Bart pentru Antologliii:

.1

Catagrafi pentru Mineaele, adeca Anthologhil, ca sit, le faca in treT tomurl


t
nelegate.
De sa va Lipari 1.000 de trupurl, 600 coale, cote 1 cretarti coala, Rf. 10 x.

Hirtie, 1 1/2 risurl de Orlat, a f. 4

Rf. 16 x., fac lei 24.


De va tipari numal 500 de trupuri, atunci trebue sit platim Inca de toga
coala cite jumatate de cretari mai multi', care face . . . Rf. 5 . . 7. 60,
Suma Rf. 21 leT 31.60
lark data va fi sa sa tipareasca pe hirtie mai faint, chit va fi hirtia mai
scumpa, anal sit scumpescil si ele.
Al doilea, mi-an spus ca-i trebue diorthositor, care trebue sit sit trimita de
acolo, si Edit nu plateste nimic la diorthosit, macarti ca elu zice ca are ; 5i 115
are, dart este Sag', si nu pune slovele si cuvintele dupil rinduiala. Si eti
as zice ca sit sa trimita omit de acolo. Si mi-art spus si aceasta, precum eh

in doT anT si jumatate le va ispravi: au sa faca 500 sail o 1.000, tot atita
zabava este.
De va fi sit sit pue hirtie de Venetia, de Leon, sit va sui in circa, adeca
scumpi, cu 8 sail 9 lei turcesti, si, de va fi sa sa tipareasca pe Leon, trebue
din vreme ca sa poruncesc hirtie la Venetie; si, data sit va tipari 1.000, cere
innainte, la facerea zapisului, Rf. 5.000. Iar, data sa va tipari 500, cere Rf. 3.500 x.

lata ca insamnezti si 12 Mineae de lung, curt art Linea pe hirtie de Orlatd, dupa, mustra care iara o trimit Preasfintii Sale.

De sa va tipari 1.000 de trUpuri, 1.120 coale, cite 1 cretarti, face Rf.


18 X 40 leT, 21/2 ris hirtie de Hattie a f. 10. Rf. 28,40, lei 43.

De sa va tipari numai 500 trupurT, sa va mai incarca de coalh cite ju14


. . . . Rf. 9.20
matate de cretari
' it i
lei
57.
La
urma
f.
38
.
-4i
4, 21 Decembre 1801. Johann Barth, k. k. priv. dicast: Buchdrucker. Se
indatoreste a tipari 1.00t :de exemplare de Mineie sau si 500(dar atunci

www.dacoromanica.ro

42

224

N. !CIRCA

un Bogen va fi 1/9 kr., si nu 1).Petru Barth noteaza ca opera se va vinde


cu 60 de Rfl.

Din 1802 n'avem scrisori. In acest an Hagi Costandin tipAresie


el un Acaftist al crucii, pentru care avem:
,+
1

/7

,El

Chita* dela preotul ot Hilda, dela un calugar dela Neamt, dela popa
Gheorghie PopovicT, paroh al Cernatului, dela losaf egum. Bogdana, dela Iani, prot[opopul] Hus[u]lui, exemplarele hind date prin Vasilie Lupul,
dascal ot Bogdana.

Scrisorile incep a se imputing. In 1803, avem numai douk cu


plangeri de drumuri rele f;>i de hoti :
..
.1

14 Iulie 1803. Iosif Arges. Discolie am tras la drum, ca s'al fost stri-

cat de ploile ce au urmat, cu mare varsare de spine Pentru biserica din


Caineni, ca nu o mai ajuta ipochimenul acela. Sa-i dea stire despre folosul bailor, la care a mers si Carninarul Manolache. SalutA pe proin Arenas
Grigorie. MiMe Miercuri vom pleca spre Lotru, dar, iaras, pe aid ne cauta

a ne intoarce, pentru trecerea Oltului. Pecete brunt, cu coroana si scut


si Iwc. YIpij., intre un leu cu carja si altul cu crucea.
5 Octomvrie 1803. Iosif Arges. ointr'aceste zile am patimit frica de tilharT
cariT, dupes cum veT fi inteles, au omorit pe Slug. Viisorean[u] si tot inprejur

sa afla, ca au maT &Meat si pe altiT de atuncea pint acum. NoT, pentru pacatele noastre, nici-odata nu sintem slobozT, cind de una, cind de alta. [A
tolosit la bal?] beans SfinteT NasterT acum sa lucreaza, ca au avut zugraful
lucru la bisarica, pe \Tara. Am gasit un izvod deosebit rusesc, care socotesc
ca va Ii placut : ispravindu-sa, o voT trimite Etta zaba,v5,. -P. S. Ma rog
s puT sa cerceteze de sa afla aiciT la SibiT materie de lint, ce sa numeaste
camilot, fain sa fie, fata albastra sail mohorita, si, de sa va afla, sa mi sa

trimita masura, cit iaste de lata, ca sa stitl cite coturi sa scriu sa mi sa


trimita.>)

Jil

,41'0

al

(*ti fiN4JC:411, ei r,

Tot doua scrisori si din 1804, una, pentru un zugrav, interesanta :

I, 4:1.

6 Maui 1804. Iosif episc. Arges. [11 ureaza la multe incungiurrui de


ani. Voia sa-i scrie prin flu, care a plecat insa jute.] Pentru pesmetiT cc mi
s'au trimis... Jar pentru chiria statutuluT odoaralor la vama, cu gresala au
fost scris, din spunerea cu gresala a eclisiarhuluT Dorofteiti, ca iaste cite o'gro-

ita de o map, pe zi. Jar de as fi stiut ca iaste atita de usoarit pe cit am

www.dacoromanica.ro

225

CONTRIBUTII LA ISTQRIA LITERATURII ROMANE.

43

plata, as fi zis ca sa ia numai ce ar fi lost maT de trebuinta dintr'insele,


iar cealelalte le-am fi lasat acolo spre pastrare. [Nu-1 mai trebuie camiloti

Iar acum ma rog ca; ce sit va gasi negru, bun, de pinza, ca acela ce era
mai stump la pretu, cite 3 nenateti, sa mi sa trimita pentru o rasa coturT 12, cu ocazionia ce sa va intimpla sa vie aid la Bucuresti, sari si la Argest]. Masts scrisoare catra sior Molnar ma rog a sa da, si, de nu va fi aciT,
sa i sa trimita de la casa dum[isa]l[e] Para zabava, ca iaste trebuin6oasa .
De nu va fi alt ocazionu, sa poate trimite cu stafeta la sior Molnar...
A avea trebuinta i de o caruta de patru caT, pentru trebuinta drumuluT,
insa incheiata ca o lads, intr'acest chip; la mijloc, din osie pins in osie, o lady
mare, faro despartitoare la mijloc, apoT denapoi o lads pentru ale mincariT
trebuinOoase, i dinnainte alts lada pentru vasele cuhniei; insa dresul tot unul
sa fie, fara numai aceastea doaa sa alba despartituri de cea mare din mijloc, i sa fie incheiata bine, si legata pe la colturT cu fier, i de-asupra sa
aiba capace cu chieT, sa sa inchiza, apol pe de-asupra caviltiriul, carele sa
sa inbrace cu piiale, si el Inca sa sa dechiza la o parte, avind titina, cit
ar fi ?

24 August 1804. losif Ages.. Am inteles i ceale scrise pentru un zograf de trebuinta sfinti besearicii dumitale; pentru care veT sti ca noT am
avut unul dupeste Olt, carele si acum zugraveaste la sfanta besearica, si
poate intr'a6asta vary sa apropie de sa'vitrire lucrul ce iaste, si, de va raminea, putin va raminea; caruia i-am grait, i asa da raspunsul, ca iaste legal
la alte parti. i adevarat iaste ca estimp chic Dima David prea mult s'ati
mihnit cad au venit aicl, avind o besearica neispravita; i mai iaste si la
Dinul Robescu besearica toata Inca neinceputa. Altul aicea la partea loculul
cu acest mestesug de zugraveala pe zid, nu sa afla, ci numai niste carpaci.
La Bucuresti iaste unul Grec, ci, din pricina cutremurulul find stricate besearicile, si dregindu-se, sa intrec care sill apuce maT intiiu. insist vol scrie
acolo, si, de va putea ca sa vie acela, cind va treace pe aicl, vol scrie dumitale cu dinsul. Am trebuinta de un clopot ca de oc[ti] 15; ci, de va fi cu
putinta aciT, poftesc dragostea dumitale ca sa porunceti sa-1 faca; insa sa
fie materie ca sa dea glas bun, si sa-1 si leage, sa fie de tot gata cu limba
luT, si sa va trimite cind va fi ,sti, vie niscareva case, sail pins aid, sail plat
la ClinenT, la popa Costandin, si de acolo sa va trimite la dinsul aici.. .
Iaste un policandru neghiob: a voi sa fac dintr'insul niste sfeanice, cum
sari facut ale arhim[andrituluil Nicodim Greceanul. [Cit va
1-Ep6Outio; [= la porunci gata].

Un singur rAvas banal din 1805:

www.dacoromanica.ro

fi?] Eic robs 'OpnioUg


.

44

N. IORGA

22

Bucurevti, 11 Octomvrie 1805. josif epsc. Argeuldf. Zabavindu-ma [aid]

de la luna lul Dechemvrie... De ale anuluT acestuia in[cercA]ri si "striaciunT de roade, crez ca vel fi pliroforisit, sau poate. si. in partea locului sa
fie urmat asemene. Dumnezeii sa fie milostiv ca sA fie numaT piny la atita,
ca s'ai) luatu oameniT de gind pentru ale vietil trebuinte.

In 1806 e vorba tare." de Acaftistul, tot netiparit, al Sf. Nifon.


Gheorghe Nicolau, pomenit In scrisoarea episcopului, e cunoscutul

Braovean care tradusese pentru Hagi Constandin Pop, in 1802,


Acaftistul Sfintei Cruci (1).
23 Martie 1806. Iosif episc. Argev. Felicitari de Pati. Fiindca am pus
scopos prin toatA neputinta a tipari slujba Sf[A]ntuluT Nifon, ale earth' sfinte
moate le avem la episcopie, iata o trimisAT catra chir Gheorghie Nicolan,

carea ma rog a i sa da.

In 1807, Patina capita dela prietenul Vladica un antimis de ale lui:


13 Dechemvrie 1807. Iosif Arge. Am priimit i antimisul i, dupa cererea
i dorirea dum[ita]li, s'ati sfintit cu darul D[u]huluT Sfint prin noT, nevredniciT, i
s'ail pus vi sfinte moaste, dupa orinduiala beseareciT, si

era a sa sluji pe

dinsul pins in vapte zile; dar fiindca ni sa scrie ca sa-1 trimitem mai in
grab[a], numaT astazi s'ati slujitu pe dinsulti, iar cealelalte vase zile sa vor
savIrvi acol6 aceaste sapte zile sA inteleg a nu sa face da acopi, dart" sfintele slujbe ail a sit savIrvi neincetat piny cit va fi in starea luT san[A]tos.
[Pentru o datorie. P. S.] Antimisul, neaflindu-sA alt ocazion, sa trimise la
vechilul de proinul (2) of PitetY, in. Lovivte, scriindu-1[e] ca, cu bunA cuviintA,

sa-1 trimita la dumn[ea]ta. Sfintiilor Sale d. vicarius i d. director trimitem


parinteasca bl[a]goslovenie, dorindu-4.

Din 1811, o comanda:


8 Martie 1811. Iosif episc[o]pti Arge. SA taut acest fealiil de materie de

care trimitu a6asta, mostra, atit de a6asta de matase, cit i de link

lu-

crata aseamenea cu adasta, s.puindu-i-se si pretul. Si, de nu va fi placut,


atuncea voT scrie cit sa mi sit trimita. 1i salutA fiul.

Dar avem qi un ra,vaq literar in care e vorba de proiectul unei


tipariri a Liturghiei intregi (ca acea care ieql la Minnie in 1813).
(1). Ist. lit. roma. in sec. al XV11I-lea, IT, pp. 324-5.
(2) Festal protopop.

www.dacoromanica.ro

227

CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATURII ROMANS.

45

23 Iunie 1811. Iosif episc Arges. Cat pentru iconite, am mai vazut si
la alte parti acute de la Vienna, si ne -aft placut. Nadajduim si pentru pietri,
cum ca si mai bine sit vor gasi, si mai potrivite, incredintindu-ne din ceale
puse la paftaoa briului bisericesc ce ni s'ai'l harazit de dumn[ea]ta. Cum si
pentru asazarea for in casute, iarasi maT bine socotim ca sa vor lucra acolo
decit aid. Si noT cu multamita vom inplini toata cheltuiala ce sa va face.
Iar, pentru margaritar, de va fi maT cu lesnire aid, de aci vom lua, si nu
insarcinam pe dumn[ea]ta pentru adasta. Pentru liturghie arhiereasca, ne -au
lost scris si cucernicul prot[o]p[op] Gheorghie directorul, dar, si aid neaflandu-sa

tiparite acest fealiii de card, i-am trimis ceale maT trebuindoase pentru slujba
arhiereasca, scrise cu mina, si i-am scris, ca, de sit gaseaste cineva a cheltui
ca sa sit tipareasca liturghie intreaga arhiereasca, stim la Moldova una scrisa

cu mina in chipul tiparulul, pentru care am face cearere la preaosfintitul


ep[i]scop al RomanuluT, la carele sa arta, ca sit binevoiasca a o da, si apol
sit priimeasca citeva in locul acelul izvod, din ceale ce sa vor tipari
Adasta scrisoare ma rog sit sa dea la Satr[arul] Tomita Delean[u], ce sit afla
acolea la SibiT, pentru a sa cauta la doftori.

Pe atunci se lucra la Buda in intelegere cu dr. Molnar vestitul


Octoih, dupa ce iesise, nu fart sfatul si conlucrarea lui Iosif, de
mult doritele Mineie de Buda (1).
28 Julie 1811. losif episc. Arges. Trimete plicul acesta al dum[nea]lui
doftor Molnar cu coalele ceale tiparite, pe care cercetindu-le, le trimit iaras
la dumn[ea]ta pe cum ni-at scris.
-

in alte patru scrisori, Iosif se ocupa de lucrul de arta al unor


iconite.
14 August 1811. Iosif episc. Arges. Pentru iconitele ceale ce am cerut

a sa face la Viena cu zmalt, ca a sa face fain sit ceare pentru una noaozeci si optic fiurinl in bancurb, iar de mijloc lucrul saptezeci si opt, iar maT
doi ..., la lucrul ce sint a sit pune aceaste iconite,
trebuinta iaste ca sa fie bine. Snell bine ar fi fost ca sa mi sa fi aratat pretul
ordinarT patruzecT si

in bani turcesti, ca eiz n'am avut a face de multa vreame vre o socoteala
dupa cursul banilor nemtesti, cum umbla acum, si indemnat am fost de a
afla de la altai ca ar fi umblind leul turcesc cinci nemtesti, iar shit ca patru
si jumatate. Deci, de nu sint greite aceaste aratitri, sa scris dumneata ca
sa sa fact fain. [Amanuntele le va hotari el.]
(1) Studii fi doc., XII, pp. 162-3.

www.dacoromanica.ro

46

N. IORGA

228

Pecete cu coroanil, leu cu carja, vultur cu crucea si in scut, apoi : Itvs.


hpu., iar, jos : 1793.

14 August 1811. losif episc. Arges. Pentru iconitale ce am cerut a


sa face la Viena cu zmalt. MaT cere (tot el ?) postavuri faire, postavurl de mijloc, undelemna frantozescil, siropurT de migdale si de lama,' e,
siropil de rum, tacamuri de portolane felurite, si de cele bune, sampaniT,
pantoll dupa moda frantozasca, strinfl de matasa, strinfi de burnbac.
:

Bu3uresti, 15 Decemvrie 1811. Iosif episc. Arges. [Pentru] cutiia cu iconitele ceale cu smalt zugravite, 6 la numar, si cu pietrile ceale trebuiaoase,

pentru mitra, pe deplin, &cute dupa izvoadele ce am dat.


21 Decemvrie 1811. Iosif episc. Arge. Pentru iconitele ceale cu zmalt,
facute la Bed prin silinta dumitale ... Nu m'am priceput, ce sa mi sit dezleage
aporiia (1), ca alte pietre n'att fost, afara de ceale legate cu argint, si intru o

hirtiuta 6 pietre nelegate, trel albastre si trel albe, care in socoteala nu


sint trecute.
.

Ultimele serisori, din 1813 si 1816, ale lui Iosif, care teal de alt-

mintrelea pang in 1820, privesc a treia din marile edipi pe earl


le-a facut in colaborare cu Molnar, Evangheliile din Buda :
17 Ianuarie 1813. Iosif episc. Arges. Am inteles si ceale scrise pentru savirsirea tiparirii evangheliilor; de care foarte m'am bucurat rugind pe mil[os]t[ivul] Dumnezeil ca sa bl[a]gosloveasca acest d[u]mnezeesc lucru si sa priimeasca
osteneala dumn[eavoastra], invrednicindu-va si la alte facerT de bine ca acestea,
care sint spre slava. sf[A]ntuluT soft nume si spre folosul crestinatatil. Iar evanglieliia ce s'art trimis mie in dar, AstazI o am priimit; pentru care foarte
multamesc, ramiind indatorat fiestiT dragostel dumitale. [P. S. grecescd Pentru
o gresala in evanghelie, care neaparat (ac,ceOrms) cere indreptare, am dat
Instiintare catre dumnealuT Molnar.

dollar Molnar,
20 Noemvrie 1816. Iosif episc. Arges.); Inca traind
fost scris ea are scopos a trimite 30 ev[an]gh[e]liT de ceale tiparite
la Buda, ca sa sit inparta in dar pe la besearicile care voT socoti eit; insa, pins
in cit au maT trait, dupa ce mi aft scris, nu le-ail primit. Eti inch n'am stiut
tine iaste clironomul rap[osatului] ca sa-I serif, ; si aft ramas la taceare. Acum,
iaras aducindu-mi aminte, fac dumitale suparare ca, de va fi avind rap[osat]u
lasat clironom sail epitrop, ma rog ca sa-i facT aducerea aminte de Oast.
mi -au

Si maT mult pentru alta sA-I facT intrebare, ca, la tiparirea Octoicelor la Buda. am
(1) Nedumirirea.

www.dacoromanica.ro

229

CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATURII ROMANE.

47

trimis raposatului tilcuirea antifonelor glasurilor, avind scopos ca sa le tipareasca la sfirsit[u] cartii, si nu le -alit tiparit, si au ramas netrimise innapoi. Deci, neramiind la mine altil izvod, foarte ma rog a le trimite prin
mijlocirea dumitale, si foarte ma vei indatora. Cinstitei dumnei coconii HagiicaT, trimitu parinteasca bl[a]goslovenie.

Pe langa scrisorile de mai sus, gasesc i pe aceasta, la care


mi-a scapat data de an :
20 Aprilie

Iosif episc[o]p Arges. Binevoind D[u]innezeil de am scapat

mai curand dela Bucuresti, innaintea Sfintelor Pasti, cu toate c mina nu-m
prea da, dar am socotit ca in zilele episcopiei meale sa is sfirsit si tinda
Minter besarici de zugravit, ca sa nu ramie lucru baltat si neispravit la eel
ce vor fi in urma mea, si, pentru neputinta neajungerii meale, am aruncat
nadejdea la cel bogat intru indurari, ca sa trimita ajutoriul, cum ail trimis
si la cite s'au savirsit pang acum. Deci, trebuinta fiind pentru vapseli, iata
ca trimisam pe Ilie zugraf[u]l nostru ca sa tirguiasca dupa foaia ce au &cut.
[Sa-1 ajute la cumparati
IV.
.

Dela Molnar, oculistul, profesorul de Universitate din Cluj, no-

bilul de Mullersheim, i, pe langa, sau cu toate acestea, un bun


Roman, planuitor de ziare pe limba neamului sau, prelucrator de
carp pentru gospodarie si editor de groase tomuri bisericeti, n'ayearn pang acum scrisori. lath insa ca intre ravasele Casei Pop se
alit si. trei, venite dela acest vechiu i bun prietin.. Scrise urit,
intr'o grafie nervoasa i cu sarituri distrase de litere, ele au insa
o limba deosebit de bung si merit& astfel sa fie date in intregime.
[181 .] loan de Molnar, doctor. Prea-cinstita coana nasa, cu multa dragoste ma inchin dumitale. Din inceputul cinstitei scrisori cia in 12 zile ale
acestii lunT trimisa, in care ail fost alaturat cererea dumitale prin instantie
latineasca, vazut-am prea-trista si mihnita inima cea ranita prin esirea din
lume a prea-iubitului fill dulce (1) ; insa tainele lui D[u]mnezeil innaintea ochi-

lor nostri nu putem patru[nde] cu puterea judecatii noastre, pentru ce asa


si nu altmintinea hotariaste Dumnezeil, dupa [cum] voim cu liage omeneasca. Ci, de vreme ce alma cu care sa putem apara viata noastra sau
(1) Constantin sau Dina.

www.dacoromanica.ro

t 1,

48

N. IORGA

230

a celor ce din tot cugetul si sufletul nostru-1 iubim, [nu este], ce putem alt
ceva a face, fart cit sa ne supunem cu tot dinadinsul d[u]mnezeesti hotariri,
mangaindu ne cu acea adevarata fagaduinta a D[u]mnezeiril sale ca, once face,

iaste binele i mantuirea noastra, i (la negreit vremii putere sa stanga, si

sa domoleasca mihnirea i jelea cea ascunsa in inima noastra, ca sa pu


tern uita intamplarile ceale triste, care ne-au venit asupra. Deci, rugandu-ma,
send dumitale, prea-cinstita cocoana nasa, in cat va fi inimii ceT prea-simtitoare ce staptneti, prin putinta, sa o opresti de cart, prea-trista intamplare ce to -au gasit, ca sa nu cazi insu dumneata (de care sa ne fereasca
Dumnezeil) la vre o boala.
Tart in cite ce pentru judecata care avet cu Zanfirita, intru nimic sit nu
va suparat, fiindca aoasta judecata dais fagaduinta ca o voT lua asupra mea,
sit o scot spre cinstea familiei i a dumitale, incit, sa flu cunoscut eil mai
de mult acea judecata, socotesc ca papa acum ar fi luat laritul sail. Acum

dart va mai trece ceva vreame la mijloc pant vom scoate direptul la lumina; pentru care ia[rals to rog sa nu fii suparatt de spre a6asta judecata,
fiindca insus Exelentia Sa si d[o]mnul Costa da crezamant cereri dumitale
prin intantie. insa, pricina pentru ce voesti dumneata sit sit descopere
Zamfira i sass dea raspunsul, asa zice domnul Costa sa sa fie adaugat si
acest temeiil al dumitale, ca mai ales voesti dumneata sa is a6asta judecatit sfarit acum, pant esti in viata, ca nu sit sit scoale is mai tarziil iara,
dupes cum sit doveldelste cit ail facet la atata vreame dupa ce insu is ail
iscalit ca i s'ao multamit i nu are sit mai caute mai mult. Acest puntum,
din usebit sfat al d[o]mnului Costa scriindu-sa instantie de a doa oath, s'au
adaugat intrInsa.
Iar hottrirea va fi cit i sa va porunci aceT neodihnite Samfirita sa arate
ce are asupra clironomilor raposatului in Domnul Costandin Hagi Pop prin
judecata.
Eil cram bucuros, dupa cum m'am fost prea rugat si de Exelentia Sa gubernatorul, sit sa porunceasca aceT neodihnite Samfiritei ca de aid innainte
sa nu indrasneascri, a vatama insu voia i iscalitura ei cu care ail aratat
is indestulare si multamire facutei socoteli prin cinstiti eel ce au fost de
fait din Cunpanie. Dart gasta numal politiceste s'ar putea porunci, loran

opri pe cineva sa nu caute ce socoteste, sa indoeste gubernia, fiindca is


s'ar lua recurs, adeca alergare ar face la Curte, i de acolo ar veni intrebare ; dart last, -o ca sit va pa6ui ia, coed sa va cal ca ati marit viclesug
asupra tine casa si familie pre care o au cunoscut toti de la gubernie de
cinste vrednica.
Tart noorul acela care

i -au venit in anul 1808, in luna Iunie, traind inct


domnialui pururea-pomenitul arhon nasul, sa sa jure toti i sit dea inven-

www.dacoromanica.ro

231

CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATURII ROMANE.

49

tarium comisii, au fost refe[re]nt domnul Tart ler, iara acum va fi domnul
Costa, cu care ceva putin am %cut. Pentru aceia ma rog sa, nu to super!,
ca in randul acestil judecati eu voi fi cel ce it va ispravi dupa pofta noastra,
si cele ce vor urma, find eu aid la Cluj la randul acesta, voi scrie. Si pang.
atunci sant si rama[n] cu foam dragostea sarutand mana prea- cinstitel cocoaneT doamnei naseT,
gata spre slujba.
loan de Molnar, doctor.
Domnului hodno6 inbratisare i sarutare cu inchinacune, , i dum. chir
Stan (1).

rr

Cu multa dragoste ma inchin dumitale, Stan Popovi6.


Dupa prietineasca trimise scrisoare a parintelui de Arges, fac raspuns,
poftind pe Domnia [Ta] sa aibi bunatate a trimite adasta aid inchiiata scrisoare catra Prea Sf[i]ntia Sa, orlunde va fi, fiindca nu ail insemnat de unde
au scris, inchinandu-ma cu toata cuviintata cinste si cocona d-le, [si coco]nas,
i tuturor, cu dragoste, in grabs.
Eii: Joan de Molnar.
P. S. Parintele arata ca inert' nu-m poate trimite bani, 1.000 talerl, ce aT
vazut si domniata din scrisoarea sa ca iaste sa dea ; pratind[e] ca Octoicele
Inca staff in lent in Caneni. Doara, fiindca la sfaritul luni trecute, Mai al
nostru, au fost sa ridic 2.800 tal. din Roman, va fi ridicat numal in saptamana trecuta acesti: vremea terminulul dupa vreme; doara veT avea dragoste
sa ma instiintez. Cluj, Iunie 17/5 1812. Cheltuiala portului. voi intoarce. Vere,
neguIatoriul Watt aratat ceva pentru casa mea ping acum ?.
Dorite domnule, mie usebit prieten. Neputand eix, din pricina unul catar
a curteni mtai prea-cinstitel cocoane time, sa-m arat in persoana Myna ce
are cugetul inimil meale catra blagoslovita de D[u]ninezeu casa a Domnii
Voastre sa descopere, aritt prin aasta prietineasca, scrisoare randul stint al
praznicului de astazi, al Nasterii lul Hr., poftindu-va de spre partea inimii
meale ca acesta cel ce sail smerit pre sine culcandu-sa in eslea dobitoacelor, acesta poftesc eti sa sa sitlaluiascii, in toate luarile voastre innainte,
in trebile voastre, i purtarea negutatorii, adaugandu-va ani vie ii in intreaga
sanatate. Lana care poftesc dragostea Domnii Tale sa binevoesti (flinch'
cu o patima de" catar cuprins) a lua osteneala pana la mine, ca sa aritt Domnii
Tale ca, onT maine, dupa ameazi, sail Dumineca ce vine, cit voi ridica bani
de la domnul birch (2) Manicatie, ma indatorezil a ma mai curati de datorie
.

(1) La 1811, Molnar a fost prin tars, cum se vede dintr'o scrisoare, dela 20 Octomvrie,
a unei Zinca Deleanca: aPrin dum[nea]lui dohtor Molnar am trimis palm rochi ale mele
ca sa le dea la croitor, sit le dreaga: doo de malteh si una de stamba si alta de batist6.0.
(2) Al Companiei Grecilor Sibiiului.
Analele A. R.Tom. XXV117.Memoriile Sect Literare.

4
5.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

50

232

ce sant maiciT meale si facatoarei de bine. Si sa yeti Domnia Ta insus vigurile ceale ce prin mahine in Sad s'ail tors si prin tehil de aid s'ati hoWit de prea bune, pant, cand im vet mangaia dorula cu venirea la mine.
Si, sarutand mina prea- dulceT meale cocoane nasei, sant al Domnii Tale adevarat cinstitori :
De Molnar m[anu] p[ropri]a, doctor.
Sibiit, in 25 Dechemvrie 1814.

Cu privire la Molnar, mai avem de alminterea aceste

tiri in

alto scrisori:
5 Iunie 1803. Cluaenil] Ionita Argitoianu. Pentru bani. Se inchina si dumnealui dotharului Molnar.
Arad, 27 Iunie st. n. 1807. Zamfirache Pop. " Domnu Molnar an venit aid
deunezT, de la Peste, si au trecut la Varodioa-Mare, si mi-an Spilsa sa serif]
dumn[e]voastra ca sa inchina cu sanatate. In Maiu Scrisese de venirea aproplata a im_paratului, cu adausul: En sintit numit ordinant-ofiter la Imparatu.
V.

Din generatia de clerici ai episcopului Iosif face& parte si un fecior de boier calugarit, Nicodim Greceanu, care dada la Sibiiu in
1811, chiar dupa, sfatul Vladicului nostru, o traducere din grecete,
dupa Polizoi Contu: Invataturi de multe tiinte folositoare. Avem
cinci scrisori dela el : dintr'insele se vede ca in 1803 el se intalnise in tar cu Molnar si ca face& daruri manastirii CaldAruOni,
de dragul obOefitiei paisiene ce infloria acolo ; i se mai vede ca
in 1811 bietul parinte Nicodim era la Ramnicul-Valcii, pe Tanga
fratele sau Dumitrache, ca avea datorii la Grecii din Sibiiu i ca
suferia de durearile capului i de un polip in nas.
.

Bucuresti, 1 Noemvrie 1803. Nicodim arh[i]m[andritul] Mitr[opoliei].


CumnatA-mieil dumn[ea]lui Stolnic Costandin Socoteanul de la Ramnic...
Auzind Inca de cand traia raposatul intru tericire parintele Filaret, de liubovul

ce-1 al dike top at nostril eel de aid... La manastirea Caldarosani, unde


astazi infloreste obstejitiia parintilor calugari, find trebuinta de doa sfesnice
marl innaintea sfintelor icoane, am pohtit pe dumnealuT chir loan Molnar
dohtoru ca sa cerceteze acolea intr'acea vestita politie vre un mester... De atama
frumoase, nalte, de palme opt, si jos asazate in treT piiiiiare, pa lei in surupurI.
Bucuresti, 30 Noemvrie 1803. uNicodim arhim. Mitr. Cu venirea dumnealui dohtorulul loan Molnar, de aici acolea la Sibiiu, scrisesem [pentru]

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATURII ROMANE.

233

51

deal sfe6nice marl pentru o sPanta manastire. Pomenit fratele Dimitrache.


Alama turZiasca, iar nu batuta si date in strug, cu lustru frumos.
Ramnic, 28 Maiu 1811. Nicodim arhm. [Greceanu]. Acum sant mai usurat de durearile capului; metahirisim o alifie dela un prieten, carea prin fitil,
o bag pe nari, unde lucra fierul, i cunoscu o usurinta; cad si polipul s'ait
pierdut, nu sa mai simple; ci, Mai ,trecand vreame, si vol cunoaste folos,
bine, iar, de nu, viii iaras acii. [Pentru bani.]
Ramnic, 19 Iunie 1811. Nicod[i]m arhm. [Greceanu]. Pentru bani ce are
de dat la Manicati.
[Ramnic], 12 Julie 1811. Nicod[i]m arhm. [Greceanu]. *i ea sant acum
mai oaresce san[a]tos. Pentru scrisorile catre (rate -sail Dimitrachi, la MT.
.

VI.

Si un egumen de Bistrita, CoMandie, scrie ()data pentru tiparirea


la Sibiiu a Acaftistului sfantului patron al manastirii, Grigorie Decapolitul:

15 Maiu 1804. Kawarcivttoc Bistri[6anul]. S'a facut un acaftist al lui Gri-

genie Decapolitul. El, care a tiparit pe al Sf. Cruel, n'ar tipari 'i pe acesta,
vorbind cu cel mai mare al tipograliel Sibiiului de plata pe 300 de exemplare? Pecete infatisind manastirea cu doua turnuri, cu feresti lungi, coperis
umflat si pridvor pe stilpi ; litere K. e. Hr. S. 1800.
VII.
In

1821, Mitropolitul muntean Grigorie, alt frunta at marii

scolii bisericesti din acest Limp, trimetea la Viena pe dascAlul Macarie, calugAr si maestru de cantari, pentru a tipari acolo trei

Carp de muzica dupa sistemul nou: Teoriticonul, Anastasimatariul si Ermologhiul (1).


Ieromonahul Macarie se intelese cu Zamfir Pop, cu negustorul
din Orsova Ghita Oprian, mult laudat do ferlegherul Carcalechi,
pentru iubirea sa de cetire romaneasea, si cu boierinasul Voieu
Perietanu, cari i se facura editori. Lucrul fu facut la Mechitaritii
din Viena, cari aveau privilegiu pentru tipar in toate limbile rasaritene, si Macarie, aprins de frumusetea cantarilor celor noua,
merse acolo ca sa -1 supravegheze.
(1) V. Ist. lit. romdne in secolul al XVIII-lea, II, pp. 380-1.

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

52

234

El 10 Meek marl sperante, crezand ca publicatii ca acestea se


vor cumpara pe intrecutele, nu numai -in Ardeal, unde fusese, si in
partite ungureti, pentru cari capatase i invoire dela patriarhul
sarb de Carlovat, dar la el, in Tara-Romaneasca, in Moldova, unde
merse
fu bine primit, in Basarabia, de unde i se scrise calduros.
Dar la urma se alese o mare incurcatura si desiluzie. Frumoasele volume ale Mechitaritilor nu erau luate nici de curiozitate.
Abia se cumpara, mai mult de milk exemplare de Eforia scoBier; de Mitropolie. Cateva par s5, fi patruns, cu ajutorul Mitropolitului Veniamin, i in Moldova. Bietul Macarie, pe urma caruia a
mers in cantari i alt dascal, vestit prin alte alcatuiri, Anton Pan,
cazii in uitare.
Dam aici sate scrisori ale lui sau despre dansul i lucrul lui se
all& in arhiva casei Pop.
i

Sibiiu, 2/14 Noemvrie 1821. Stan Popovici. Pe parintele Macarie [Portariel 1-am recomandarisit dumitale; to pofteseti a-15 priimi i a-T da mina de
ajutoria la tiparirea cartilor, cu care am facut simfonie la aceale cartI.
Recomandatia: Macarie, dascalul de muzica bisericeasca, vine la Viena

spre tiparirea de doao -cart! de cintari bisericeti: Anastasimatariti si Irmologbiont; carele slovele de note le aduce cu sine.
[Lugoj], 5 Noemvrie 1821. Macarie ieromonah, Portarie. Acolea la Sibiiu

am cunoscut un tarafil din eel ce pizmuesc sporirea ti desteptarea neamuldi


nostru, foarte inprotivnic asupra lucrului mien: unul care in toate zilile ma
colachefsea, i-T dam inima, tocmai la plecare-mi viind, s'air varsat otrava
i patima, i cu un chip suptire rni-an spusil ca este push de altiT. Pentru

care titi ca nu vor inceta in tot chipul de a sa sill ca sa minjasch bunaosirdiia domniitale, de vor fi intelesu ca Domniia Ta esti pricinuisi folositor lucru. ET mie cu. adasta nu mi -au facut
alta, ca, adevarat, turburarea pina acum Inca nu mi-au trecut, dar rivna mai
vointa

toriul acestul ghat

mult mi-au aprinsa. Rog si pe domniiata ca intru nimic sa nu va plecati


auzul, ci fii patriot" rivnitoriii, nimic inputinindu-va, ca acum au inceput
ritzboiti, i cel
zuti, si cei nevazuti, iar, dupa ce sa va incepe, sa vor rusina i unit i altii. Eti fara bunavointa i ajutoriul domniitale nimic nu
poc,' face, si, de sa va face, nu numai cinstit numele domniitale va ramine
nemuritoria, ci sa fie prea bine incredintat ca si in ceruri sa va scrie.
[Merge la Pesta.]
Viena, 10 Fevruarie 1822. Macarie ieromonah, Portarie. [S'a invoit] cu po-

pit armenT, ca unit ce au priveleghiuri ca, ori" pre ce limbs sa poata a tipari,

www.dacoromanica.ro

235

CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATURE ROMANE.

53

si slovele cuvintelor le fac ei cu cheltuiala lor, iar notele mele de iznoava


sh dreg si sa varsa aici. .: Voia noastra era ca s5, tiparim trel mil de anastasimatare, trel miT irmologhil si trel miT gramatici, cite o mie de fiestecare carte pentru Tara-Romineasca, pentru Moldova, si cite o mie pentru
aceste locurT, care din toate partile mi sa ceriti. [A %cut contract pentru cite 1000 numaT, pane la raspuns de la] tovarasie: frate mien si a lui
chir Ghita Opran... Et1 am oamenT de a le trece in pile noastre, precum
. Anatasimatariul si irmologhion cu rosu mai in josii de
si intr'aceste
cite cincisprezece lei nu le vom da, si gramatica cite cinci lei. [Are 1/4
din cistig.] Eti, cind as avea bani, toata lumea ar cunoaste rivna care am
spre folosul neamulul, ca mi-as jartfi si osteneala si cheltuiala, si toate
cartile le-a inparti de pomana neamulul, dar, neavind, nu pod a nu zice
ca d[u]mnezeiasca Pronie m'ati povatuitti de a castiga puternic ajutoriul domniilorvoastre spre a sitvirsi infocarea rivnil meale. [Va mul].timi in prefetel

Ca tine altul intr'aceste vremi ar fi putut arata atita vitejasca facere de


bine neamului, intocmal cu a lui Ptolomeiti, precum Domniia Voastra? [Vor
fi nemuritori pe pamant si pomeniti in cer. Si-a plata cheltuielile si datoriile
de la Pesta.] Aici, cu toata iconomiia ce as putea face, cheltuiala este mare:
pentru cash la Peste plateam cite 20 fiorini pe luna, aid cite 42; acole petieceam cu trel fiorini pe zi, aici indoit; acolo loam stinjinul de lemne cite
20, aid cite 40; s'i't ma desfrinezti sa mAninc prin birturT pentru mai lesni-

rea, nici nu [m]i sa cade, nici pot sa o fac, ci am slug& cu simbrie, care
im iaste si tilmaciu, im face si_bucate, cum si slujaste; canna sint indatorit,
ca, orice marline eft, aceia sit manince si el, nedeosebit de mine intru nimic.
[Fagaras], 12 Martie 1822. Voicu [Perieteanu], Stolnic. Pentru tiparul Psaltichiilor.

27 Martie 1822. Pentru bani.

lU

Si la 20 Decemvrie 1821: Trimit duinitale si adasta psaltichie, care cuprinde toate stihurile praznicilor de piste an, care iaste foarte de trebuinta,
si o cere parintele Macarie, ca sit o imbrace in haina romaneasca. IT trebuiaste si o preadoslovie romaneasca, ca sa publicariseasca adasta lucrare
la neamul roma' nese pentru aceia sa i sa trimita cartea ce-I serif], prin care
it insemnez chipul in care are a o alcatui, inpreunind cu cartea si psalti:

chiia.

15 Iunie 1823. [Din Moldova carve Macarie ieromonahul. Scriitorul a vorbit pentru vinzarea cartilor cu Cantimir, secretariul Agentiei austriace.] Am
avut vorba si cu preosfintitul Mitropolit ca de mai innainte sa alcatuiasca

scoala de a sa paradosi, cad fart adasta nu sa va pute lumina neaamul.

www.dacoromanica.ro

236

N. IORGA

54

Aid sant la Mitropolie vre o trel, care au esit deplin in sistime noai pe
limba greceaasca; aicea im pa're ca vor puts sa paradosasca si moldoveneste.
Mai am eti un psalt muntean, anume Enache, de catva ani, la biserica SIantului Nicolai, care au invatat sistime noai : are putere si la sistima veche.
Acesta im zice, pe cat s'ati pliroforisit din gramatica, ca poate a canta-si a
paradosi, in[sa], de va fi ceva aporie (1), dupa ce voi veni in patrie, vor veni

la Bucuresti de sa vor mai lumina. La Chisinau am scris unuia din rudeniile mete, si acolo sant catva psalti bunT a sistimel noai, greci, care mi sa
pare ca vor puts paradosi, cad sant vre o d.oi care stir' moldoveneste. A stept
sa vie cartile ca sa triimit o gramatica si Anastasimatarion acolo, ca sa sa
faca cercare, si, data psalti aceia vor putea paradosi, apoi acolo mai multi

dragoste vor avea. Adaog a zice ca eti nu voiti cruta osteniala ca sa pot
a spori intru aceasta
Grigore psalt.
Karlowitz, 8 Iulie 1822. Stephan v. Stratimirovics [patriarchul sarbesc]
titre Gheorghe de Sina. N'a primit Inca cartea de cintari, tiparita de Mitropolitul muntean. Obwohl mein Wunsch nicht ist dass diese Art des Gesanges, die von der hierlandes iiblichen verschieden ist, such in den kaiserlich- koniglichen Landern eingeftihrt werde, permite numai finder', exemplarele cele mai multe sunt pentru Tara-Romaneasca.
Iasi (Esii), 15 lunie 1823. Grigoras Spat. Trimete raspuns titre Macarie.

A vorbit cu Cantimir, cu Mitropolitul. Cere o butca de Viena, insa Rout


de tocmala
ca sa poata sluji si pentru oral, si pentru drum ...; vapsaoa
sa fie visinie, si nu cu aur, ci cu argint.

2 Julie 1823. Macarie iermonahulti. In aceasta saptamana scoate colile 18-19

din Irmologhion. Ii scrie bucuros Spat. Grigoras Grosul. Propune a face


exemplare si cu titlu Basarabiei, cu numele monarhului si al arhiereului
locului.

10 Iulie. Acelas. Anastasimatariul e gata: it poate arata mergand la Bucu-

resti. Eti acum tiparesc cu patru teascuri, si va mantui repede. Pentru


Basarabia, a menit 500 de exemplare.
5 Septemvrie 1823. Eforia Scoalelor (Mitropolitul Grigorie, C. Balaceanu,
Iordache Golescu, Mih[ail] Ghica, Nestor) face contract cu C. Pop, pentru una
miie trupurl psaltichii rumanesti, ce sant in trei mii bucati, adica Gramatica
Psaltichii, Anastasimatari bisericesc si Ermologhion ce s'ati tiparit in Viiena,

cu toata cheltueala dumitale, si s'ati si legal dup[a] forma ce li s'ati aratat;


(1) Neputintil.

www.dacoromanica.ro

237

CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATURII ROMANE.

55

care Psaltichii cart facut chipzuire si cu s.tirea prea-innaltatuluT nostru Domn

a -sa, lua pe seama Casa Scoalelor, in pre de tl. dOoa zeci si sapte de mu
[din cari se dail 10.000; restul intr'un an, cu dobinda de tl. trel la punga
pa luna.]

Copie legalizata de Agentie.

Rusava, 9 Octomvrie 1823. Stolnicul Voicu Perietanul. Pentru partea ce


are la tiparirea cantarilor lui Macarie. Aghentul vinde in Moldova. Copie.
Rusava, 16 Octomvrie 1823. Voicu [Perieteanu]. Stol[ni]c. A scris lui Macarie
in Moldova ca Pop a vandut la Bucuresti 1000 de PsaltichiT pe 27 saint?, leT.
Bucuresti, 21/3 Noemvrie-Dechemvrie 1823. Dimitrachi Med[elni]c[e]r, [Casierul Casei Scoalelor]. N'ati sosit Orologhiile, cleat numai doua, pentru

Voda si Mitropolit. Petrachi Poienaru sa staruie necontenit, clot

si el

lucreaza. Dar si dum[nea]lui sa nu inceteaza a maT scrie Mitropolitulul, Bala-

ceanului si Bibescului. Trimete 100 de galbeni la studentii cei doi cari au


trecut, zice el, dela Pisa la Paris. Va mai trimete 5.000 leT pentru Psaltichii.
18 Fevruarie 1824.Grigorie al Ungro-Vlahiei.[S'aa primit] cartale de musichi. IT scrie pentru aceasta si dum[nea]lui Med6r. Dimitrache, sames[u]l scoalelor Pentru dascalu ce, si prin scrisori innainte, si prin grain, dupa buna venire a dumitali aiel, v'am rugat
Ci, fiindca aT aflat ca la Viena sa afla un

11

ipochimenit asemenea dupa cererea noastra, mergand acolo, veT cerceta si


ne veT instiinta, si in a doa scrisoare de la Viena nu faced nicT-o pomenire
pentru dascal. De aceia iaras Oahu fiiasca dumitali dragoste si Myna patriotismosulul ce In fapta aT aratat catre patriia noastra, ca sit ne instiintezi
Insa dascalu sa fie Ruman, iar nu de alt neam, precum si prin scrisorl si

grain am poftit pe dum., ca sa stim ce urmare sa facem pentru asazarea


scoalelor rumanesti. Pentru Petrache, noT am fost ingrijit ca, la asazarea
scoalelor, ce sad facut prin anafora, i sad aratat Stapaniri, sa mijlocim si
acest ajutora al sail, insa nevoile patrii Inca pana acum nu pot inlesni intarirea aceT anaforali, iar, inlesnindu-sa si intarindu-sa, atunci vom inlesni
si ajutorul acelul tanara iubitoru de invatatura.
4 Martie 1824. Veniamin Mitropolit Moldaviei. Chitanta de marfuri aduse
prin Gh. Oprian.
29 lunie 1825. Grigorie al Ungro-VlahieT. Ati adus toata ramasata cartilor de musichi, si s'ati inplinit lipsa sumeT ceT cumparata, dar in coletul
cel trimis cu aceasta ramasita de &MIL s'aii gasit si tablele halcograficesti
ale musichii, al:Murata intre dinsele, si o tabla deosebita, ce iaste pe numele
sf. biserici of Sibiiu, pentru care nicl -o pomenire cindva nu s'ati facut. Si,
de sad facut aceasta adaogare a insotiri tablelor ce s'ati zis maT sus, dupa

www.dacoromanica.ro

56

N. IORGA

238

iconomie a[u]mnezaiasca, a fi aid la Sfinta Mitropoliie, a sa intrebuinta dupa


vreml, de sa va intampla sa alba trebuinta, vor ramanea intru pastrare spre
pomenirea, atat a dum[ital]i, cat si a tot cinstit[uluT] neam al dum[ital]i, afara
din table, ce iaste pe numele zisel Biserici care urmeaza a sa afla la locul
el, iar, de nu va fi intr'acest chip, ye!. scrie dum., si sa vor trimite innapa
VIII.

Din Ardeal, avem o singura scrisoare de scriitor bisericesc: dela


Moise Fulea, ginerele Vladicai Moga.
Sibiiu, 15/3 Noemvrie 1815. Moisi Fulea, nati[onal]- director. Nu poate
Inca plati banii imprumutati la intorsul din Viena.

www.dacoromanica.ro

OONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATURII ROMANE.

2 39

aif/ ,

0:4
,t
A-LA al ,i1v;;IzatkInc

3 5 ilbrirrig'f44 At a r,o`;
'i`tt

kT,c-fre

57

r;;,/,v.,

26();1.4

'`

IL:k Al

..,:'

a tiPil --ri61/1

4. VI/ ,ca17th,

aZA en a/.

'

)!,

4/

Qv
!

,j1a4 MORA
tn.;

&

a t4

V otd,C1

-,,/f ar/S

' if

c4,ervb . Aba3
z

clap

/
`7

trio'.

AA/ ?No Gil

ii

) gut

Aa

44 k

teafit

,12

.1

/OA

?, (90GL

f)

A/otia/b

e-1,

4) Stgoi,

it; p k CAA,
/

f
1
1 .1
cAa C-112- air
I

?.

I a ..X/1.4041

r0

.0

.1-

_az.

.7

Serisoare din 13 Dechemvrie, a lui Chesarie, episcopul de Minnie.

Isertlitura din 5 Noeinvrieri1821 a lui Macarie.ieromonah Portarie.

ovir-;?ifir,(4 g/rt

Iserditura din 29 Iunie 1825 a Mitropolitului muntean Grigorie.

:74o

www.dacoromanica.ro

(117

a --A-11
N-,
/
0,4k .4,/ 3 ca.. ,
el

AZ*1 al?cv ity

et.

Ut

-7

pi cy

tl

,1

aCc,&Vinati. /r/OriAkt.to

Al
7

..= tvi/LA'

it49 eVe

.1Z2 /14

,(;`t/-+.'

7/

Avrartoa
/

M' 32

zit.

'

k. Aft a .,x, . ,
ura a 1..72kc,<-01/4 , aMxtos, )14/4-0,-

rilibffraervao,
k,

16

34

'Al

..-gC da drly 4. it (It ,--cAla;

t,.

f.,1

tia

4 ' eAf >2 4 _X-4,


'
'
i 4-":_i t, p4
kto //.4 t,"44 VI r.t.
AA,

,..41/01ra

/11
.1

62.0

41,, fQ

'11

240

N. IORGA

58

M;

.2

Av. 1. (Are

t.
zt.,

.(--Z .li

(veumf,

A--,..../6 (----'7 l' C (7'a -82 11C.'"


t
(.7.
P2 "I
c,/ '
,o CA,oce-etA 4 %'

p$

14A 11

;1--

't4sqf (At rf;

a 't
/'

_9s$

4tf..)

7,(4; 7,7,/
Pm,

. f

ziAA,

.5
t 614.,

a../47_,gd: C:cty 1 i6 ti --E/I ark

ej

(%

....

.04.>

e ote--1,01Nvioj4""--.

;),,5

Py'l

s 44
A

/L4-0

.20

5,

10k 094. w5t4

9_4;4,4E--

-"C

(1-4 e'21.r.L

'Cf a '* LI,


;1410-) (447

,O 7423.'111
ce.,/

f!"

e-.1ctA, C

'

t ,Y, ,

4-1,c4',93_

.41,3-1"

41/4a.

Din scrisoarea dela 3 Octomyrie 17C13 a lui Iosif, episcopului de Arges.

,1,

..1

.- 1 I-0 ii Tri-4-- IL. frii-M-r&G

Od al 0 ,t4 H411, VILIMA-Z. C4 OW 4c -144,1 1.1; 7-nniturvo ..,

;Tit ph. )4. 0 /IX iia.,AZ.a..;/ 1 01 Tri fri C-) it,A.Aite 4,-C-7/24-fritt./ 7r/1 Hi/ 44,7w7ifs
41 L

(/) V,11:a-

el

frO,rtfrsi:A4,744.4.4-, 1 te:pi, in. I n frit. ir4I7Z1 a n.46--n. cow.k-v)

/4 C114 74-171H e- 41/,17-1C-,74.05-hirnlite.--07-0114,iir.,4-4.2SOMIIVA-

ti i. gh-C-1 '7%/V.I.r.a.Aur 4; 3 4i,

.e.V Adi J.,,,,

4.40.1,1.40,- 1 vtr- it< Arar.r-,01:A..74. a fin,.

-m4;0 14. mnt- t:Y. ni 11 h} at


/.... is

;1.- tit /01,A, Ty A-71. 14i-011-2227i leis fri,


t

A,

7-441w>, in ty1-44- 74-4477;1p fri, Pt A-7-n itiri-eli-ir CAV77(-41j 4- 2te-1:


gym, /6;4*
r1-147.4-7 410 OCM'X'yr-A;r41-14L. 9 iiIIVIK . Z .- 0/
114 "PI 1.i ?..c,X,ri 4 trC

" Ts? "5 h .,)714Seicfrily A.t.001kPo 5/17,0,,ww4kPos"4/4",447.. 71d.2c: /6 Wats e.. Astor-et 0,4 z. a , 4 #7;;;),477091-4-AirdA
-A 71' 7)1.

'4.4

fly

le

'LW P I ' ezti' I 467,Y

77 os, tiroo

I:- .irt.- 911 0 11. At t 61,1.- 6

I. AP/IP441

Din scrisoarea dela 25 Decemvrie 1814 a lui Molnar.

www.dacoromanica.ro

ti

Analele Academiei Romi

2.
3._
3,

XI.Desbaterile Academiei in 1888-9


X/11Desbaterile Academiei in 1889-90.

XIIMemoriile Sectiunii Literare .


. . . . . .
2,50
Medicina babelor. Adunare de descantece, retete de doftorii si .
vrajitorii babesti, de Dimitrie M. Lupascu. Cu un raport de

Prof. I. Bianu.
Dona manuscri'pte romanesti din secolul XVII-lea, descrise de P.
S. Sa Episcopul Ghenadie al Ramnicului-Noul-Severin . . . .
XIII. - Desbaterile Academiei in 1890 91 . .
.
.
.
Raport asupra activitatii Academiei Romane cu ocaziunea serbarii
de 25 ani a existentei sale, 1866-1891, de D. A. Sturdza.
.

1.

4.

Sola, de Carmen Sylva.

L. B.

Indice :diabetic al Analelor pentru 1878-1888

DesrobireaTiganilor.Oborirea pronomiilor si privilegiilor de nas-

tere si de casts.Emanciparea taranilor.De M. Kogalniceanu.

Pranzul regal dat in onoarea Academiei Romane la 1 Aprilie 1891.


Scrisori adreSate Academiei Romane la serbarea aniversarii a 25
ani dela fundarea ei.
Oda la jubileul de 25 ani al Academiei Romane, 1 (13) Aprilie
1891, de Zaharia Boiu.
La jubileul Academiei Romane, 1 (13) Aprilie 1891, de Iosif Vulcan.

. ......

'1

XIV.Desbaterile Academiei in 1891-2. . . .


. .
.
2,50
Versuri adresate Academiei Romane pentru aniversarea de 25 ani,
de Daniil Almcisanu.
XIV.-,Memortile Sectiunii Literare .
. .
.
.
Fabula in genere si fabulistii romani in specie, de Ph. D. Sperantia.
Strat si substrat.Genealogia popoarelor balcanice, de B. P. Hasdeu 1.
Dimitrie Cichindeal. Date noua despre viata si activitatea lui. -DiScurs de receptiune. de Iosif Vulcan,cu Rtispuns de V. A.
.

4.

Urechid

. .......

1,50
4,50

XV.Desbaterile Academiei in 1892-3 . .


. .
,Altetelor for Regale Principelui Ferdinand si Principesei Maria ai
.

Romaniei, de D. C. 011dnescu.

Omagiul artelor, o scene lirica dupe Fr. Schiller, adaptata Principesei de coroand Maria a Romaniei, cu ocaziunea casatoriei si
venirii in tara a Altetei Sale Regale, de N. Ch. Quintescu.
Romanii din Asia-mica. Relatiune de calatorie, de T. T. Burada.
XV. Memnoriile Sectiunii Literare . . . . .
. . .
.
Jocuri copilaresti culese dela Romanii din Macedonia, de P N.
Papahagi-Vurdund
Vraji, farmece si desfaceri, adunate de S. Fl. Marian .
.
.

Desbaterile Academiei in 1893-4 ..... .

..

1,50

,75

Satira I contra a,ctualei directiuni a poeziei romane, de Dumitru


C. 011dnescu.

.-

'

1.
4 50

Oda cu prilejul nasterii Principelui Carol al Romaniei, de Du-

mitru C. 011dnescu.

.1.

XVIIDesbaterile Academiei in 1894-5

Satira IV, 'de D. C. 011dnescu.


Ospatul lui Nasidienus. Satira VIII (Cartea II), de D. C. 011dnescu.
Satira V (Carmen Amoebeum), de D. C. 011dnescu.
O formatiune adverbiala introdusa afuiorul poplin in limba romans, de N. ,Ch. Quintescu.

.
XVIII.Desbaterile Academiei in 1895-6
.
.
.
.
Nota despre invitarea congreselor stiintifice internationale la Bucuresti, de D. A. Sturdza.
.
Tom. XVIILMemoriile Sectiunii Literare
.
Romanii Banateni din punctul de vedere al conservatismului di'
alectal si teritorial, de B. P. Hasdeu
Teatrul la Romani. Partea I. Datine, naravuri, jocuri, petreceri,

. ....... .

spectacole publice, si altele, de D. C. 011dnescu


.
XIX. Desbaterile Academiei in 1896-7
XX.--Desbaterile Academiei in 1897-8
. . . . .
XX.Memoriile Sectiunii Literare . . .
Un poet Moldovean din veacul XVIII. Mateiu Millo, de I. Tanovi-

......... .
.

ceanu

www.dacoromanica.ro

5.
/
1,50

,70
,85
4,50
4,50
3,50

,30

Analele Academiei Romane.

L. B.

Teatrul la Romani. Partea II. Teatrul in Tara-Romaneasca, 17981898. Intaiul memoriu, de D. C. 011einescu . . .
.
.
. .
Teatrul la Romani. Partea II. Teatrul in Tara-Romaneasca, 1798
,.

1898. Al doilea 'memoriu. de D. C. 011cinescu

1,60

Indite alfabetic al Analelor pentru 1889-1898

Tom. XXL -- Desbaterile Academiei in 1893-9


., ) XX/./. Desbaterile Academiei in 1899-1900

XXIII. Desbaterile Academiei in 1900-1901

XXIIIMemoriile Sectiunii Literare .


.
. .
Manuscrisele grecesci din Biblioteca Academiei Romane, de Constantin Litzica
.

Cine sunt Albanezii ? de B. P. Hasdeu


.
.
XX/ V.Desbaterile Academiei in 1901-2 . .
. .
XXV.Desbaterile Academiei in 1902-3
.
. .
. .
. .
XXV.Memoriile Sectiunii Literare
Megleno-Romanii. Studiu etnografico-filologic. Partea I, de Pericle
N. Papahagi
.
.
.
.
. .

....

1,60

..... .
. .....
N. Papahagi.
. .....
Despre articul $i declinatiune, de Dr. At. M. Marienescu..
.

5.
6.
b.
1,20 ,
1.
,20
6

___

5,50
3,50
1,40

Megleno-Romanii. Studiu etnografico-filologic. Partea II, de Pericle


.

Dimitrie Cosacovici si Aromanismul, de C. 1. Cosmescu


XXVI. Desbaterile Academiei Romane in 1903-4 . .
.

de Iuliu Valaori

,60

.
.

........ . .........
.

Graie aromane, de Per. Papahagi . .


,
XXVIII. Desbaterile Academiei Romane 1905-6 . . . . (sub presd)
.
.
. . (sub press)
XXVI1LMemoriile secfiunii literare . .
Ritmica cantecelor de copii, de Dr. Alexandru Bogdan . . .. .
.

Cateva documente de cea mai veche limba romaneasca, de N. Iorga .

Studii istroromane, de Sextil Pwcariu, in colaborare cu d-nii M.


Bartoli, A. Belulovici si A. Byhan

e
V

www.dacoromanica.ro

--,20

Desbaterile Academiei, Romane in 1904-5. . . . .


.
.
XXVII. -- Memoriile Sectiunii Literare . .
.
.
.
.
Din istoria amutirii lui ells final in limba romans, de Ovid Densufianu
Asezarea vorbelor in romaneste, de loan Slavici . . . . . .
if
Alfabetul Secuilor si slovele cirilice, de loan Pucariu. .
Cateva observatiuni referitoare la scriitorii clasici greci si latini,
XXV//.

..

1,40

5,
8,

, ,-

3,

,50
,30
,20
,30

1,60

1,
1,
,70

..