Epilepsia este o dereglare a sistemului nervos care produce descarcari bruste si intense de activitate electrica in

creier. Aceasta activitate electrica anormala de la acest nivel se manifesta clinic prin convulsii care afecteaza
controlul miscarii, al vorbirii, al vederii sau chiar al starii de constienta. Persoanele cu epilepsie au convulsii repetate
care apar de-a lungul vietii si care, fara tratament corect, devin mai severe si mai frecvente in timp. Cel mai adesea,
tratamentul_implica_administrarea_zilnica_a_unor_medicamente_specifice.
Nu toti cei care au convulsii au si epilepsie. Uneori, accesele sunt rezultatul unui traumatism, al unei agresiuni sau al
altor boli, fara legatura cu epilepsia. In aceste cazuri, persoana nu mai are crize odata ce a disparut cauza care le
provoca. Prin urmare, epilepsia este o dereglare cronica, pe termen lung, care cauzeaza crize convulsive repetate in
absenta_tratamentului,_uneori,_chiar_in_ciuda_tratamentului.
Desi epilepsia este uneori urmarea altor boli, de cele mai multe ori cauza este necunoscuta. Epilepsia incepe cel mai
adesea in copilarie sau dupa varsta de 60 de ani, desi se poate dezvolta la orice varsta.

Factorii_care_cresc_riscul_de_a_face_epilepsie_sunt_urmatorii:
-existenta_unor_cazuri_de_epilepsie_in_familie_(predispozitie_genetica);
- o rana serioasa la cap (o fractura a unui os al craniului sau o leziune in profunzimea creierului) cu pierderea
cunostintei sau amnezie pentru mai mult de 24 de ore cu cat leziunea este mai grava, cu atat mai mare este riscul
de_aparitie_a_epilepsiei_posttraumatice;
-o_lovitura_sau_boli_care_au_afectat_vasele_de_sange_din_creier;
-tumorile_cerebrale;
-infectii_ale_sistemului_nervos_central,_cum_ar_fi_encefalita_sau_meningita;
-intoxicatii_voluntare_sau_involuntare_cu_plumb,_cu_alte_toxice_sau_fum;
-probleme_de_dezvoltare_a_creierului_inainte_de_nastere;
-_consumul_de_alcool_sau_droguri_pe_o_perioada_lunga;
-convulsiile_febrile_in_copilarie;
-_boala_Alzheimer.
Insa epilepsia se poate dezvolta chiar daca o persoana nu prezinta niciunul dintre factorii de risc enumerati mai sus.
Aceasta situatie este intalnita mai ales in formele de epilepsie infantila.

Sunt_2_tipuri_de_baza_ale_convulsiilor_de_natura_epileptica:
- Convulsiile partiale sau localizate sunt determinate de descarcari electrice anormale intr-o anume zona a
creierului. Ele pot afecta starea de constienta sau doar o parte a corpului, iar apoi pot progresa, se pot generaliza si
pot_afecta_tot_corpul.
- Convulsiile generalizate descarcarile electrice anormale se produc pe toata suprafata creierului si pot afecta tot
corpul. La cei care au convulsii generalizate este imposibil de stabilit care este locul de unde au pornit.
Diferentierea convulsiilor este importanta intrucat convulsiile partiale si cele generalizate sunt tratate diferit, tocmai

aceasta

diferenta

fiind

un

factor

cheie

in

stabilirea

unui

tratament

corect.

Sunt mai multe tipuri de epilepsie care pot cauza convulsii partiale sau generalizate. O clasificare este dificil de facut.
Diferitele tipuri pot avea mai mult decat o cauza, pot cauza mai mult decat un anume tip de convulsie si pot afecta
diferite persoane in moduri diferite. Epilepsia care cauzeaza convulsii partiale, de exemplu, poate lua mai multe
forme-depinde_care_parte_a_corpului_a_fost_afectata.

Iata_cateva_tipuri_de_epilepsie_cu_convulsii:
-epilepsia_infantila_cu_focar_benign;
-_absentele_epileptice_infantile_si_juvenile;
-_spasmele_infantile_(sindromul_West);
-epilepsia_mioclonica_juvenila;
-

epilepsia_de_lob

temporal

(cea

mai

comuna

forma

de

epilepsie

la

adulti).

In general vorbind, epilepsia este situatia in care convulsiile se repeta in timp, fara a se putea prevedea anterior
declansarea_crizei._In_acest_sens,_exista_mai_multe_forme_de_manifestare:
-pierderea_temporara_a_anumitor_simturi,_cum_ar_fi_mirosul_sau_gustul;
-pierderea_controlului_musculaturii;
-pierderi_de_scurta_durata_ale_contactului_cu_mediul_inconjurator;
- caderea intr-o stare de inconstienta cu pastrarea functiilor vitale.

Acesta se face pe baza unui examen clinic si a inregistrarii grafice a activitatii cerebrale, sub forma de
electroencefalograma. In mod obligatoriu, este necesara excluderea prin examen computer tomografic sau RMN a
unei

cauze

care

sa

induca

manifestarile

epileptice,

cum

ar

fi

tumorile

cerebrale.

Epilepsia nu este o forma de retardare mentala sau o boala mentala. Desi cateva forme de epilepsie infantila sunt
asociate cu inteligenta submedie si probleme de dezvoltare fizica si mentala, epilepsia nu cauzeaza aceste
probleme. Convulsiile pot parea ciudate si pot speria, dar ele nu fac o persoana nebuna, violenta sau periculoasa.
Epilepsia si convulsiile pe care aceasta le cauzeaza pot deranja independenta unei persoane, respectul de sine si
calitatea vietii. Unii oameni cu epilepsie pot avea greutati in obtinerea carnetului de sofer. Pentru femeile cu epilepsie,
sarcina_poate_fi_mai_complicata_sau_mai_dificila.
Copiii cu epilepsie pot avea probleme la scoala. Adultii cu epilepsie pot avea alegeri limitate in ceea ce priveste
cariera, deoarece ei nu pot face anumite lucruri. Copiii si adultii pot fi confruntati cu discriminarea in scoala, la lucru si
in ce priveste viata sociala, din cauza conceptiilor gresite si a fricii vizavi de epilepsie.

Din fericire, tratamentul existent astazi, corect administrat, le permite celor mai multi bolnavi sa isi controleze
convulsiile_si_sa_faca_fata_bolii.
Controlul deplin al convulsiilor presupune consecventa in urmarea tratamentului pe care medicul l-a prescris. Daca

folositi medicamente antiepileptice, acestea trebuie luate exact asa cum au fost prescrise. Daca medicamentele nu
au reusit sa controleze convulsiile, deseori este din cauza faptului ca tratamentul nu a fost respectat. Este extrem de
important sa fie pastrat ritmul administrarii medicatiei, cerinta care poate fi uneori dificila, mai ales pentru unele
personae_mai_putin_organizate.
Uneori, din greseala sau din neglijenta, se poate intampla sa sariti peste o doza sau sa uitati o doza. Insa nu uitati,
medicamentele acestea trebuie sa fie luate regulat! Pe de alta parte, este de inteles ca poate fi neplacut sa iei
medicamente de 2 sau de 3 ori pe zi pe termen lung. In plus, efectele secundare ale medicamentelor antiepileptice
pot_crea_tentatia_de_a_sari_peste_o_doza_pe_ici,_pe_colo.
Medicatia antiepileptica va functiona insa doar daca nivelul eficient al medicamentului este mentinut in corp. Medicul
specialist va face un program al tratamentului si al dozelor pentru a mentine nivelul potrivit de medicament in sange.
Lipsa_unei_doze_poate_da-peste_cap_tot_sistemul.

Aceeasi regula este valabila si daca urmati dieta ketogenica. Aceasta dieta inlocuieste intr-o mare masura alimentele
bogate in glucide cu alimente mai bogate in lipide. Evident ca nu este o dieta fiziologica, alterand proportiile clasice;
uneori

este

dificil

de

urmat,

dar

poate

influenta

in

mod

pozitiv

anumite

tipuri

de

epilepsie.

Pe langa tratament, incercati sa identificati si sa evitati lucrurile care pot determina un episod convulsiv:
-somnul_insuficient;
-consumul_de_alcool;
-stresul_emotional;
-hrana_nesanatoasa.
Daca totusi continuati sa aveti convulsii in ciuda tratamentului, tineti o evidenta a convulsiilor pe care le aveti (data,
ora

si

orice

alte

detalii).

Aceste

informatii

pot

ajuta

medicul

la

modificarea

tratamentului.

In situatii refractare la tratamentul medicamentos, se poate interveni chirurgical in scopul extirparii acelei zone din
creier_care_genereaza_convulsiile.
Chirurgia, o dieta speciala (dieta ketogenica), un dispozitiv de stimulare nervoasa (numit stimulator al nervului vag)
sau o combinare a acestora trebuie incercata cand medicatia simpla nu controleaza accesele convulsive ale unei
persoane bolnave de epilepsie.