1.

Dezvoltarea fizica a copilului de 0-3 ani

- La 2 saptamani flecteaza capul in lateral
- La 3 luni isi tine capul
- La 6-8 luni sta in sezut sprijinit
- La 6 luni se intoarce din decubit dorsal in ventral ( dar nu si invers)
- La 8 luni se ridica in ortostatism
- La aprox. 1 an merge, daca nu merge la 21 de luni exista o intarziere in dezvoltarea
motorie
- La 15 luni se ridica, se deplaseaza singur, merge in lateral
- La 18 luni merge pe varfuri
- 21 luni copilul fuge
- 2 ani se catara pe scaun, loveste mingea cu piciorul
- 36 luni exista coordonare intre miscarea picioarelor si bratelor (pedaleaza pe
bicicleta)
Marea motricitate: in aceasta perioada se caracterizeaza printr-o coordonare deficitara,
imprecizie, aparitia rapida a oboselii
Mica motricitate :
- la nastere reflexul tonic al mainii
- < 3 luni reflexul Morro de apucare si Robinson de imbratisare
- 2-3 luni apuca jucaria cu toata mana
- 5-6 luni intinde mana dupa obiecte
- la aprox. 1 an pensa police indice
Mica motricitate se caracterizeaza prin neindemanare, perturbare gestica, dificultate in
stabilirea lateralitatii, instabilitate motorie
Probe:
- suprapunere de cuburi : 12 la 3 ani
- desen : 1,5 ani deseneaza ghem
o 2-2,5 ani deseneaza cuburi
o 3 ani deseneaza cercul
Pana la varsta de 3 ani dobandeste abilitatea de a efectua actiuni utile trecand de la acte
globale la acte individuale:
- ingrijirea papusii
- poate bea din cana
- se dezvolta caracterul de explorare al obiectelor si al propiului corp
In aceasta perioda copilul exploreaza ducand totul la gura, gustand, mirosind.
2. Dezvoltarea fizica a copilului de 3-6 si 6-10,11 ani
AP.LOCOMOTOR :
- 3 ani Rx apare osul piramidal
- 4-5 ani Rx apare osul semilunar
- 5 ani Rx scafoid, trapez, rotula
- 6-7 ani trapezoid
- 7 ani unirea ischion cu pubis
- influentat de o alimentatie deficitara: intarzieri in aparitie pe Rx
MUSCULATURA:
- 27% din Gc
- contine mai multa apa si mai putine substante proteice
- exista o asimetrie de dezvoltare intre flexori si extensori
- forta de contractie este scazuta
- miscarile sut imprecise, inegale, neritmice si insuficient coordonate
- IMPORTANT : dezvoltarea laterabilitatii si a schemei corporale

AP. CARDIO-VASCULAR:
- greutatea inimii creste de 5 ori fata de a nn
- creste TA, scade frecventa cardiaca
- exista o circulatie rapida, o bun irigare a tesuturilor aflate in crestere, elasticitate vasculara
- sensibilitatea la infectii a organelor hematopoetice scade, inclusiv la factori ambientali
AP. RESPIRATOR:
- caile respiratorii au diametrul redus, mucoasa este usor lezata de factorii de mediu(poluare
etc.)
- creste frecventa hipertrofiilor amigdaliene cu infectii repetate la aceasta varsta
- frecventa respiratorie scade, respiratia se mentine neregulata, modificata de factori externi
- creste capacitatea pulmonara, extensia toracica
AP. DIGESTIV: creste capacitatea stomacului, mucoasa intestinala este permeabila, secretiile
enzimatice sunt inca deficitare, incepe dezvoltarea dentitiei definitive
AP. EXCRETOR:
- rinichii cresc lent, imaturitate morfologica a glomerulilor
- reflexul de control sfincterian imatur
- dezvoltarea organelor genitale interne/externe se face lent
3. Dezvoltarea fizica a copilului la pubertate
AP. RESPIRATOR:
- creste permeabilitatea cailor respiratorii superioare
- dezvoltarea sinusurilor fetei si a masivului facial, se contureaza trasaturile definitive
- laringele se dezvolta mai rapid
- cutia toracica trece de la forma infantila la forma adulta, respiratia de tip toracic
AP. CIRCULATOR:
- crestere mai rapida a masei cardiace prin dezvoltarea VS
- modificari structurale la nivelul fibrei musculare cardiace (creste numarul si volumul
acestora)
- creste volumul cardiac
- scade AV, creste TA
- exista o HTA juvenila sindrom benign, trebuie facut diagnostic diferential cu HTA
secundara
AP. OSTEOARTICULAR:
- se diferentiaza curburile coloanei vertebrale, pot aparea tulburari de statica: cifoze,
lordoze, scolioze
AP. DIGESTIV :
- creste aciditatea gastrica
- dentitia definitiva
AP. URINAR:
- rinichiul creste relativ repede
- creste volumul vezicii urinare, isi modifica raportul, topografia ( mai ales la fete datorita
uterului)
- cresc eliminarile de NaCl, fosfati, azot total urinar
4. Cresterea staturala la pubertate
-

in intervalul 6-10 ani ritmul de crestere este mai diminuat decat in perioada anterioara
> 10 ani ritmul de crestere se intensifica, prima incrucisare a curbelor de dezvoltare ( G,
H fetelor > G, H baietilor); a doua incrucisare al 14 ani (baieti> fete)
pana la 10 ani, copilul creste in G cu 2 Kg/an, in H cu 5 cm/an

>10-11 ani apare o crestere spectaculoasa, se ajunge chiar la 7 cm/an, 6-7 kg/an in unele
perioade
creste perimetrul toracic 1,5 -2 cm pana la 10 ani si 3-4 cm > 10-11 ani
inregistreaza modificari legate de segmentele corporale: cresc membrele inferioare in
lungime, in prima faza, apoi in faza a II-a creste trunchiul

5. Dezvoltarea ap respirator, cv si a sistemului nervos la pubertate

6. Maturatia sexuala la baieti
-

10-11 ani incepe dezvoltarea organelor genitale

12 ani se instaleaza pubarha
12-13 ani apare secretia prostatica
> 13 ani cresterea organelor genitale mai intensa, insotita de fenomene de telarha
14-15 ani apare pilozitatea axilara, modificarea vocii
16 ani spermatogeneza
16-17 ani maturizarea sexuala cu dispozitia pilozitatii de tip masculin; apare pilozitatea
fetei
17-19 ani- inchiderea cartilajului de crestere, osificarea cartilajului de conjugare, scade
ritmul de crestere

7. Maturatia sexuala la fete

-

8-9 ani uterul se dezvolta lent

>8-9 ani cresterea rapida a uterului
10-11 ani apare telarha
12 ani pilozitate pubiana, cresterea in G precede aparitia menstruatiei
12-13 ani menarha, dezvoltarea organelor genitale interne/externe, creste bazinul,
pilozitatea axilara

11. Necesarul de energie: care il determina

-

Furnizorii de energie sunt macronutrientii (substantele nutritive zise calorigene ) :

glucide, lipide si proteine.
In conditii de repaus absolut, organismul consuma energie pentru ca reactiile metabolice
si functiile vitale, continua sa se desfasoare.
Aceasta cheltuiala minima de energie reprezinta metabolismul bazal (MB) sau
REE(resting energy expenditure) si reprezinta energia necesara pentru:
Respiratie
Acivitatea inimii
Activitatea GI
Metabolismele intermediare
Mentinerea gradientilor ionici celulari
Termogeneza
Creierul, inima, ficatul si rinichiul, desi cantaresc 5% din Gc, consuma 60% din REE.
Consumul de energie: se realizeaza de
Metabolismul bazal
Termogeneza
Efortul fizic
Metabolismul bazal asigura: cheltuiala minima de energie necesara desfasurarii functiilor vital
reprezinta 2/3 din consumul zilnic de energie.
O persoana de 70Kg in conditii bazale consuma 1680 calorii in 24 ore. depinde de :

Greutate la adult normoponderal MB este de 1kcal/kg corp si ora

MB=(10xG)+(6,25xI)-(5xV)-161
G=greutatea in kg
I=inaltimea in cm
V=varsta in ani
Termogeneza necesara mentinerii temperaturii constante a organismului si include atat mecanisme
fizice cat si chimice.
Activitatea musculara necesita supliment energetic:
de 20-30% la trecerea din clino in ortostatism
Dublare in deplasare lenta
De 4 ori mai mult in mers vioi
8-10 ori in munci grele sau in sport(ciclism, patinaj, ski)

12. Factori ce determina variatia individuala a trebuintelor energetice

-

Greutatea si inaltimea (10kg diferenta G intre 2 pers cu aceeasi I, det. O crestere a MB

cu 120kcal si a NET cu 200kcal.
Sexul: Femeile au MB cu 5-10% < barbatii.
Varsta subiectilor (REE descreste cu varsta, urmare a pierderii masei musculare); la
copii necesarul energetic este mai mare fiind orientat spre formarea de tesuturi
Alti factori:
Statusul hormonal( h.tiroidieni, catecolamine, glucagonul+adrenalina+cortizolul,
cresc REE)
Bolile sau traumatismele, cresc REE cu 15-100%.
Procesele adaptative (infometarea prelungita descreste REE)
Medicamente:
simpaticomimeticele cresc REE
opiaceele, sedativele, barbituricele, beta blocantele si relaxantele musculare,
descresc REE.
Gradul de antrenament: cresterea masi musculare creste MB cu 5-14%.
Genetic
Influente de mediu: Temp crescuta creste MB, Altitudinea creste MB
Stilul de viata: MB creste ca urmare a activitatilor fizice; scade ca urmare a
sedentarismului, dietelor hipocalorice si dupa renuntarea la fumat.

13. Consecintele dezechilibrelor de aport energetic asupra sanatatii, mijloace profilactice

Balanta energetica negativa:
Cauze
1. Af. ale tubului digestiv : ingestia de soda caustica, ulcer gastro-duodenal, sdr. de
malabsorbtie, B. Crohn, diaree cr., hepatite ac., cr. etc
2. Boli consumptive : febra, tuberculoza, cancer, diabet zaharat etc.
3. post
4. pentru a slabi
Balanta energetica negativa se asociaza cu:
- Oxidarea glicogenului ( epuizare in 24 ore).
- Lipoliza , eliberarea si oxidarea AG.
- Degradarea si oxidarea proteinelor
Efecte :
- organismul este obligat sa elibereze energie din propriile tesuturi (grasimea de rezerva
apoi din tes. muscular etc.)
- capacitate de munca redusa, obosesc repede, sunt frigurosi, prelungesc perioadele de
pauza,rezistenta scazuta la infectii si agresiuni ale mediului ambiant.

daca nu se echilibreaza casexie- marasm

copii devin scheletici, inaltimea fiind cea normala.

Balanta energetica pozitiva

- Cauze ale consumului crescut de calorii fata de nevoile organismului:
sedentarism
comoditati de locuit si transport
cresterea veniturilor
cresterea ofertei de produse alimentare
moda fast-food
Balanta energetica pozitiva este asociata cu:
- Sinteza de glicogen( ficat si muschi).
- Depozitarea grasimii in tesutul adipos si partial in tesuturile non adipoase.
- Depozitarea proteinelor
Balanta energetica pozitiva pe termen lung
Efecte :
- supraponderalitate si obezitatea care suprasolicita inima, articulatiile, plamanul.
- Obezitatea desi reprezinta factor de risc pt alte afectiuni, este ea insasi, o boala
- dislipidemii
- ateroscleroza, AVC
- hipertensiune arteriala
- insuficienta cardiaca
- diabet zaharat
- guta etc.
14. Proteine alimentare:tipuri,indicatori de evaluare a calitatii proteinelor
In functie de caracteristicile biochimice si efectele biologice se impart in 3 categorii: complete,
partial complete si incomplete.
Proteine complete (calitatea I-a) :
- se gasesc in: ou,lapte,branza,carne,peste;
- aduc toti aa esentiali in procent optim pt sinteza proteinelor
- stimuleaza cresterea la copil si mentin echilibrul azotat al adultului in cant mici.
Proteine partial complete (calitatea a II-a)
- se gasesc in: grau,paine,orez,soia,fasole
- contin 1-3 aa esentiali limitanti
- intretin cresterea numai in cantitati mari,la adult mentin echilibrul azotat.
Proteine incomplete (calitatea a III-a):
- se gasesc in : porumb,colagen,elastina,reticulina
- nu contin 1 sau mai multi aa esentiali
- in orice cantitate, nu stimuleaza cresterea,la adult nu mentin echilibrul azotat
Indicatori:
Indicatori chimici si biologici.
o Aprecierea continutului de aa (indicatori chimici);
o Eficienta proteinelor in procesul de crestere (ind.biologici);
o Coeficientii de digestibilitate si valoarea biologica a proteinelor (ind.biologici).
Indicatori chimici

permit aprecierea scorului aminoacidic al proteinelor comparativ cu o proteina de

referinta.Initial proteinele din ou reprezentau cel mai echilibrat aport de aa.In ultimii
ani OMS a propus drept proteina de referinta una ipotetica inexistenta in alimente.
- metoda permite evidentierea procentului aa esentiali prezenti in proteina test
comparativ cu cea de referinta.
- se considera valoroase proteinele cu 50% aa esentiali
- se poate investiga comparativ situatia unui aa, metoda ce a permis identificarea aa
limitanti adica aa in cantitate insuficienta din diferite surse alimentare (ex. carnea are
ca aa limitant metionina, cerealale au ca aa limitant lizina, iar leguminoasele
metionina).Aceasta observatie a permis utilizarea proteinelor complementare.
Indicatori biologici
Coeficientul de eficienta proteica(CEP) se bazeaza pe sporul de greutate exprimat in
grame ce revine pe gramul de proteina consumata dintr-un anumit aliment.La om este
important in perioada de crestere.
- este maxim la proteinele din ou 3,8
- >3 la proteinele din lapte
- 2,5 la proteinele din carne
- 2 la proteinele din soia
- 1,7 la cele din cereale.
Coeficientul de utilizare digestiva(CUD) reprezentat de digestibilitatea proteinelor :
CUD=N absorbit/N ingerat x 100
- aa din proteinele animale se absorb in procent > 90%,
- aa din leguminoase se absorb in procent>80%,
- aa din cerealiere si alte alimente vegetale au CUD> 60%
Valoarea biologica(VB) este un indicator combinat al digestibilitatii si utilizarii
proteinelor, VB=N retinut/N absorbit x 100 ;
- VB>70 la proteine animale si VB <70 la proteine vegetale
Utilizarea proteinelor depinde de:
- starea de sanatate a consumatorului,
- digestibilitatea proteinelor,
- acompanierea cu alti nutrient
Digestibilitatea proteinelor combinata cu scorul aminoacidic este o metoda de
evaluare a calitatii proteinelor bazata pe cerintele de aa ale oamenilor si capacitatea lor de
a digera proteinele (metoda propusa in 1993 de FDA si FAO/OMS).
- Cea mai mare valoare a acestui indicator este 1, iar cea mai mica 0.
- Exemple:cazeina, proteinele din albus de ou, soia, zer - au val.1
- Proteinele din carnea de vita si boabe de soia au val 0,91-0,92 iar cele din
fructe, fasole si legume au val 0,73-0,76.
Calitatea proteinelor in fctie de val biologica:
- Zer-104
- Ou intreg-100
- Lapte de vaca-91
- Carne de vaca-80
- Cazeina-77
- Soia-74
- Gluten (grau)-64
Val. biologica a proteinelor unui aliment depinde de:
- Continutul in aa
- Continutul in vitamine si saruri minerale
- Modul de preparare
15. Rolul proteinelor in organism
1) Compozitia si utilizarea proteinelor

Structura proteinelor: primara,secundara,tertiara.

Structura primara:
- C,H,O,N, si facultativ S,Fe,Zn,Cu,etc.
- N diferentiaza proteinele de glucide si lipide,si ajuta la calcularea ingestiei si
eliminarii lor din organism(1g N=6,25 g proteine )
Structura secundara: un complex de molecule formate din aa;
- 20 aa intra n compozitia proteinelor umane;
- 8 aa sunt esentiali (prof.Gontea) fenilalanina,izoleucina,leucina,lizina, metionina,
triptofanul,treonina,valina si 2 aa semiesentiali (histidina n perioada de crestere si
arginina la adultul tanar);
-10 aa sunt neesentiali.
Structura tertiara: este data de dispunerea tridimensionala a lanturilor de aa.
Metabolizarea proteinelor :
-hidroliza
-Conversia (absorbtia intestinala si transportul prin vena porta la celule si ficat)
-intrarea in ciclul Krebs
2) Utilizarea in celule:
Sinteza proteinelor noi: zilnic sinteza de proteine este de 250-300g, cantitate de 4-6 ori
mai mare decat aportul exogen..
Transformarea aa in compusi mai mici:
-epinefrina si norepinefrina din tirozina
-serotonina din triptofan
-niacina sau vitamina PP din triptofan
Transformarea in alti aa: in carenta aa esentiali sinteza proteinelor nu poate decurge.
Utilizarea dupa eliberarea de azot :
-transformarea in glucoza
-sursa de energie
-stocare sub forma de grasimi
3) Rolul proteinelor in organism
Rol plastic: suportul cresterii
Rol structural: 15 % din greutatea corpului la normoponderali, locul 2 dupa apa (piele,
oase, dinti, tendoane, ligamente, muschi, organe).
Sunt prezente in compozitia unor formatiuni biologice f.active:enzime, hormoni,
proteine carausi(Hb).
Roluri legate de structura lor chimica (la un capat au o grupare amino-acida si la un
capat una hidroxil-bazica)
-echilibrul acido-bazic
-presiunea osmotica
-mentin neutralitatea sangelui
-leaga cationii
-reprezinta sursa de azot pt organism
Rol in apararea organismului prin formarea de anticorpi ca raspuns la agresiunea
agentilor infectiosi.

 Cresc rezistenta organismului la noxe: poluanti, aditivi alimentari,produse

farmaceutice prin sporirea troficitatii locale si reducerea sau neutralizarea toxicitatii.
Furnizoare de energie (in dieta saraca in glucide si lipide).

16. Surse alimentare de proteine

In functie de caracteristicile biochimice si efectele biologice se impart in 3 categorii: complete,
partial complete si incomplete.
1)Proteine complete (calitatea I-a) :
-se gasesc in: ou,lapte,branza,carne,peste;
-aduc toti aa esentiali in procent optim pt sinteza proteinelor
-stimuleaza cresterea la copil si mentin echilibrul azotat al adultului in cant mici.
2)Proteine partial complete (calitatea a II-a)
-se gasesc in: grau,paine,orez,soia,fasole
-contin 1-3 aa esentiali limitanti
-intretin cresterea numai in cantitati mari,la adult mentin echilibrul azotat.
3)Proteine incomplete (calitatea a III-a):
-se gasesc in : porumb,colagen,elastina,reticulina
-nu contin 1 sau mai multi aa esentiali
-in orice cantitate, nu stimuleaza cresterea,la adult nu mentin echilibrul azotat
O alta clasificare
Alimente de origine animala:
-gr.1-laptele 3,5%
-branzeturi 15-30%
-gr.2-carne si preparate, peste -12-22% in carnea cruda, 30% in produsele finite
-gr.a 3a-oua -14% ( 7g proteine /ou)
Alimente de origine vegetala
-gr.a 4a legume si fructe(mazare 8% usturoi 7%, nuci 20%).
-gr a 5a cerealiere si leguminoase uscate( 8-12% cerealiere, 20-24% leguminoase uscate,
34% soia).
17. Necesarul de proteine si consecintele aportului neadecvat
- exista o pierdere zilnica de azot numita cheltuiala endogena de azot sau coeficientul de
uzura;
- Cantitatea de N eliminata prin urina este de 2mg/kcal bazala, adica 2 mg
Nx1700(MB)=3400 mg N=3,4g
- 3,4 g Nx6,25=21 g proteine
- Recomandarile de siguranta depasesc acest minim proteic necesar, se considera ca 0,8 g
proteine/Kgc ar fi un aport optim pt adultul sanatos.
- Se recomanda 1-1,2 g proteine/kgc/zi, din care min.35% proteine animale.
-

Recomandari OMS pt aportul de nutrienti( Raportul de la Geneva 2003)

15-20% pt proteine
20-30% pt.grasimi(AGS<7% si AGPNS7-8%, AGMNS diferenta, AGT<2%)

<300mg colesterol/zi
55- 60%%glucide totale (max.10% glucide simple-zahar adaugat sau liber)
14 g/1000kcal/zi (25-38 g/zi ) fibre alimentare
<5 g sare

Consecintele consumului neadecvat de proteine

Deficitul de proteine: kwashiorkorul la copii de 1-3 ani;
Excesul de proteine: cancer renal si de colon,pierderea urinara a calciului rezultand
osteoporoza, litiaza urica si guta.
Vegetarismul poate fi un risc datorita cantitatii si calitatii proteinelor
18. Glucide alimentare:tipuri de glucide ( clasificare dpdv al importantei pt sanatate), aport ,
utilizare.
Clasificare biochimica
Monozaharide : sunt alcooli-aldehide (aldoze) sau alcooli-cetone (cetoze)
CHO-(CHOH)n-CH2OH = aldoza
CH2OH-CO-(CHOH)n-CH2OH = cetoza
Monozaharidele din alimente contin intre 3 si 7 atomi de carbon :
- trioze : aldehida glicerica, dihidroxiacetona (metab. glucidic)
- tetroze : eritroza nu exista n satre libera n natura
- pentoze : riboza, xiloza, arabinoza, ribuloza si xiluloza; intra n compozitia unor
polizaharide si glicozide din legume si fructe, precum si n compozitia acizilor ribonucleici.
Riboza intra n compozitia ARN si AND precum si a riboflavinei fiind sintetizata usor de
organism.
Hexoze : cele mai raspandite monozaharide alimentare.
Glucoza (dextroza) se gaseste n stare libera n miere, struguri, capsuni, portocale, morcovi;
industrial se obtine prin hidroliza amidonului si se gaseste sub forma de sirop sau n stare
cristalizata.
Fructoza mai dulce decat glucoza, se gaseste n stare libera n miere, fructe, unele legume si
zahar invertit
Galactoza : intra n structura lactozei, galactolipidelor si a unor glicozide
Alte hexoze (manoza, ramnoza) precum si heptozele (manoheptuloza, sedoheptuloza) au
importanta redusa n alimentatie deoarece se gasesc n cantitati mici n produse vegetale si se
absorb intr-un procent redus din tubul digestiv.
Din monozaharide se pot forma :
- polialcooli (glicerol, sorbitol, manitol)
- acizi (glucuronic, galacturonic, gluconic)
- esteri (glucozofosfati, ribozofosfati, acid fitic)

 Oligozaharide cele mai raspandite sunt dizaharidele :

Zaharoza 100% n zahar, n cantitati mici n fructe si legume
Lactoza n lapte 2-8%
- prin hidroliza = glucoza+galactoza
Maltoza (2 molec. Glucoza), rezulta din hidroliza amidonului si dextrinelor
- se gaseste n cereale germinate, n bere, fainuri tratate termic
trizaharide : solatrioza (tomate) si rafinoza (struguri, prune)
tetrazaharide : stachinoza (leguminoase).
Polizaharide digerabile (amidon, dextrina, glicogen) si nedigerabile (celuloza,
hemiceluloza, pectinele)
amidonul n molecule glucoza (amiloza 10-20%- lanturi lungi de glucoza si
amilopectina 80-90% - lanturi scurte de glucoza), cel mai important polizaharid al
plantelor; se gaseste n seminte, radacini, tuberculi.
! Amidonul prin fierbere absoarbe apa permitand o mai buna actiune a enzimelor.

Dextrine se formeaza prin hidroliza enzimatica sau termica a amidonului

- au lanturi mai scurte de glucoza decat amidonul

- coaja paine si faina toastata sunt bogate n dextrine
Glicogenul este compus din lanturi scurte si ramificate de glucoza
- se sintetizeaza rapid din glucoza n ficat si muschi
- este principalul glucid din alimentele de origine animala

Celuloza intra n structura membranelor celulare vegetale; sucul digestiv al

omului nu contine celulaza
Hemiceluloze amestec heterogen de pectine si alte polizaharide nedigerabile
(araban, xilani)
Pectinele formate din resturi ale acidului galacturonic, impreuna cu apa
formeaza geluri, proprietate utilizata n industria legumelor si fructelor; bogate n
pectine sunt merele, gutuile, coacazele, murele, caisele, piersicile, zmeura,
prunele, bananele, morcovii, fasolea verde.
Mucopolizaharidele se gasesc numai n organisme animale; contribuie la formarea
substantei fundamentale extracelulare a tesutului conjunctiv (acid hialuronic, condroitin si
mucoitinsulfuric
Utilizare
Digestia
- se absorb numai sub forma de monozaharide
- digestia amidonului sub actiunea amilazei salivare incepe n cavitatea bucala si se
continua n stomac pana la dextrine si apoi maltoza;
- maltoza sub actiunea maltazei din intest. subtire se transforma n glucoza
Absorbtia monozaharidelor se face activ (cand glicemia >conc. intestinala) si pasiv
(glicemia<conc. intestinala);
- glucoza si galactoza se absorb mai mult decat fructoza si alte monozaharide;
- fructoza, galactoza si alte monozaharide n ficat sunt convertite n glocoza,
singura forma metabolizabila.
Glucidele nedigerabile dau volum si consistenta bolului fecal stimuland
peristaltismul intestinal

19. Indicele glicemic

In 1981, Jenkins arata ca glicemia variaza in functie de natura alimentelor introducand
notiunea de indice glicemic.
Principiul consta in cuantificarea puterii hiperglicemiante a unui aliment dat, in raport cu
un glucid de referinta(glucoza sau paine alba)
I.G.=suprafata curbei glicemice la 2 ore dupa ingestia a 50 g glucid test/suprafata curbei
glicemice la 2 ore dupa ingestia a 50 g glucozax100
Glucoza are IG=100
Maltoza are IG=105
Lactoza are IG=46
Zaharoza are IG=61
Pt.alimente cel mai mare IG au painea si fulgii de cartofi:
100-glucoza,painea alba
90-painea integrala,cereale macinate
80-orez,fulgi de ovaz, cartofi
70-banane,paine graham
60-suc portocale,fasole gatita,paste,biscuiti
50-iaurt,mere
40-lapte degresat,pere,portocale
35-lapte cu ciocolata
25-lapte integral
Raspunsul glicemic variaza in functie de:
-natura glucidelor
-sursele lor alimentare
-modul de preparare
-forma fizica sub care sunt consumati
-prezenta altor nutrienti:cartofi+proteine-cresc IG
cartofi+lipide-scad IG
-prezenta fibrelor alimentare scade IG
Glicemia este reglata de :insulina-hormon hipoglicemiant si de glucagon-hormonul
hiperglicemiant.
20. Rolul glucidelor in organism
1) Principalele furnizoare de energie -50-80% din necesarul de energie/24h
1 g glucide = 4,1 kcalorii; urmeaza urmatoarele cai metabolice :
- sunt oxidate imediat pentru a elibera energia n tesuturi;
- sunt convertite n glicogen rezerva de energie rapid mobilizabila (n ficat 100 g
glicogen, n muschi 200-250 g)
- sunt folosite la sinteza de grasimi
Creierul, SNP, hematiile folosesc glucoza ca unica sursa de energie.
Sinteza pentozelor, a glicerolului, functionarea ciclului Krebs solicita de
asemenea prezenta glucozei.
n ficat glucoza poate fi sintetizata din precursori neglucidici (acid lactic, glicerol si
aminoacizi)=gluconeogeneza; cu exceptia leucinei toti aa sunt glucoformatori.
Gluconeogeneza explica de ce este posibila viata chiar n absenta indelungata a glucidelor
din hrana. Daca continutul dietei n proteine este redus, gluconeogeneza devine o cauza de
carentare a organismului n aa, cu alte cuvinte o ratie optima de glucide are ca rezultat

economisirea de proteine ( glucidele cruta proteinele-efect important in boli de

ficat,rinichi,interv.chirurgicale
Cand insuficienta aportului de glucide este compensata prin lipide, apar defectiuni
n metabolism :
- acidoza cand o parte din acizii grasi se oxideaza numai pana la corpi cetonici (pranzuri
grase, sarace n proteine si glucide); acidoza determina suferinta SNC, cresterea
catabolismului aa si utilizarea cationilor alcalinizanti (Ca, K) pentru a neutraliza corpii acizi
si ducand la carentarea org. n Ca, K.
Pentru a se asigura un metabolism normal pentru lipide si proteine este necesar un
aport alimentar de minimum 50-100 g glucide/zi
Glucoza este un adevarat tonic pentru celula hepatica; cand rezervele de glicogen sunt
epuizate tes. hepatic devine vulnerabil la efectele unor subst. toxice.
n starile de hipoxie, ca si atunci cand fibrele musculare se contracta cu viteze mari, tesuturile
consuma preferential glucoza fata de acizii grasi deoarece glucoza contine mai mult oxigen
2) Roluri plastice sau functionale sub forma de :
- acid glucuronic, acid hialuronic, condroitin si mucoitinsulfati, heparina;
- acizi nucleici
- galactolipide
- imunopolizaharide
- factor intrinsec antipernicios (Castle).
Cresc rezistenta orgs.fata de agentii toxici -conjugarea cu acid glucuronic si acetilarea cu
radicali acetil, proveniti din metabolismul glucidic, a unor subst. (sulfamide, acid PAB) sunt
importante pentru neutralizarea substantelor straine ajunse n orgs. sau pentru metabolizarea
unor compusi endogeni (hormoni, bilirubina).
3) Rolul glucidelor nedigerabile (fibre alimentare):
- modifica timpul de tranzit :celuloza si hemiceluloza accelereaza tranzitul, pectinele si
gumele, care sunt solubile n apa, intarzie golirea gastrica si intestinala;
- absorb sau inglobeaza subst. organice (saruri biliare, colesterol).
- scad coeficientul de absorbtie al subst. nutritive prin accelerarea tranzitului si prin
formarea unor pereti greu de patruns de catre enzimele digestive.
- n colon, glucidele nedigerabile constituie un substrat favorabil pentru dezvoltarea florei
de fermentatie. Unele din aceste microorganisme sintetizeaza vitamine din complexul B,
completand astfel aportul exogen.21. Surse alimentare de glucide
Alimente de orig.animala:
-laptele 4,8g/100ml
-iaurtul 4g/100g
-branza de vaca 4g/100 g
Alimente de origine vegetala:
-legumele si fructele 2-20g/100g
-cerealele 42-80g/100g
Produsele zaharoase includ alimente ce contin glucide aproape 100%(bomboane,zahar).
22. Necesarul de glucide si consecintele aportului neadecvat
Cantitatea minima de glucide pt.utilizarea optima a proteinelor,evitarea cetozei si
satisfacerea aportului de glucoza pt SNC este de aprox.100g/zi.
Specialistii romani recomanda 50-60 % din aportul de energie/24h, adica 4-5g/kgc/zi.

 Se recomanda ca aportul de zaharoase sa nu depaseasca10% din ratia calorica zilnica.

Promoveaza si mentin obezitatea

Cauzeaza si agraveaza diabetul
Cresc riscul bolilor cardiovasculare
Pot perturba comportamentul la copii si adulti(dezechilibrul tiamino-glucidic)
Produc cariile dentare

Utilizarea anormala a glucidelor:

-intoleranta la lactoza
-diabetul
-hipoglicemia
23. Fibrele alimentare si rolul lor in organism
Def.nutritionala: fibrele alim.sunt parte a oligo si polizaharidelor +lignina pe care enz.digestive
umane nu pot sa le descompuna.
- Valoarea energetica a fibrelor alim=0 kcal/g
- Pricipalele fibre alimentare sunt:
celuloza, hemiceluloza
pectinele, propectinele
mucilagiile,gumele,agarul
lignina.
- Nu se digera in tubul digestiv, se elimina prin fecale.
- Hemiceluloza,pectinele si o parte a celulozei sufera o fermentare bacteriana in colon
rezultand acizi grasi volatili care se absorb si gaze care se excreta.
- Aditioneaza apa si promoveaza senzatia de plenitudine-100g fibre pot retine 450g apa.
- Realizeaza schimburi de cationi
- Au proprietati de adsorbtie
Actiuni fiziologice
-influenteaza: greutatea fecalelor, timpul de tranzit intestinal, fermentarea in intestinul
gros,ciclul entero-hepatic al colesterolului.
-modifica digestia si absorbtia glucidelor rafinate
Tipuri de fibre
Fibre solubile (pectine, propectine,mucilagii, gume, agar, hemiceluloza)
-Surse:ovaz,orz,leguminoase uscate si verzi,fructe
Functii:-intarzie timpul de golire gastric
-scade niv glicemiei
-prelungeste timpul de tranzit intestinal
-reduce colesterolul seric
Fibre insolubile(celuloza, lignina)
-Surse:bobul integral de grau, vegetale, fructe, tarate,nuci
Functii:grabesc timpul de golire al stomacului,grabesc tranzitul intestinal, nu au efect
asupra glicemiei postprandiale si nici asupra colesterolului. .
26. Vitamine: clasificare, caracteristici.
Vitaminele sunt substante organice cu GM mica, active in doze reduse, fara valoare energetica
intrinseca,care ajung in organism prin aport exogen, biosinteza endogena a unor vitamine fiind
insuficienta pt a asigura promovarea cresterii, mentinerea vietii si a capacitatii de reproducere.

Rolul global al vitaminelor este acela de biocatalizatori ai proceselor de digestie, absorbtie,

metabolizare si inglobare a celorlalti nutrienti in structurile organismului. Cand aportul alimentar
este insuficient se instaleaza carenta vitaminica.
Clasificare:
1 Vit. Liposolubile (A,D,E,K)
2 Vit. Hidrosolubile (C, grupul B)
1 Vitaminele liposolubile
-solubile in grasimi, sursa alimentara de baza sunt alimentele grase
-absorbite in tubul digestive in prezenta bilei in limfa si circula in torentul sanguine legate de
carrier proteici
-depozitate in lipidele tisulare (ficat in special); surplusul de apor ridica riscul aparitiei de
hipervitaminoza -> tezaurizare excesiva; deficitul duce la folosirea initiala a rezervelor
depozitate, semnele avitaminozei apar tardiv
-actiuni asemanatoare hormonilor (participa la procese anabolice)
2 Vitaminele hidrosolubile
-solubile in apa
-abosrbite usor in tubul digestive, in prezenta HCl direct in sange
-nu se depoziteaza in organism, excesul preluat de lichidele extracelulare si eliminate prin urina;
semnele avitaminozei apar rapid
-catalizeaza metabolismul glucidic si lipidic (cofermenti enzimatici)
27. Vitamina A:roluri in organism, surse alimentare, consecintele aportului neadecvat (hipo
si hipervitaminoza A)
-activa sub 3 forme : retinol (A1), dehidroretinol (A2), -carotenul
-roluri:
a) functionarea analizatorului vizual: integritatea structurala si functionala a corneei si
membranei conjunctivale, transformarea energiei luminoase in impuls nervos
b) diferentierea celulara: controleaza sinteza proteica si diferentierea celulara, prevenind
cancerul (integritatea tesutului epitelial)
c) cresterea oaselor si tesuturilor moi
d) reproducere: functia si maturarea sexuala, rol in dezvoltarea fetala
e) antioxidant (beta-carotenul): protejeaza ADN-ul de radicalii liberi
f) imunitate: creste rezistenta la infectii
- surse alimentare: (retinolul exclusiv orig. Animala, carotenii exclusiv orig. Vegetala): ficat,
lapte, branzeturi, peste/spanac, pepene galben, morcovi
-hipervitaminoza: apare peste la >1300 g RAE /zi -> cefalee, varsaturi, durere articulara, icter,
afectare hepatica pana la ciroza.
-hipovitaminoza: scade acuitatea vizuala, inlocuirea celulelor epiteliale cu celule care secreta
cheratina, scaderea rezistentei la infectii.
28. Vitamina D:roluri in organism, surse alimentare, consecintele aportului neadecvat (hipo si
hipervitaminoza D)
-cuprinde o serie de derivati sterolici cu rol in metabolismul fosfo-calcic, cle mai importante sunt
vit. D2(ergocalciferol) si vit. D3(colecalciferol).
-roluri: -previne rahitismul si osteomalacia prin:
a)facilitarea absorbtiei Ca din intestinul subtire

b)mentinerea calcemiei si asigurarea unei cantitati suficiente de Ca si P pentru fixare la

nivel osos.
-surse alimentare: ca atare in alimente de origine animala, sub forma de provitamina in
alimentele de origine animaa si vegetala, preformata in (frisca, unt, galbenus de ou, somon, ulei
de peste)
-hipervitaminoza: mobilizare Ca din oase -> hipercalcemie -> creste calciuria si fosfaturia, Ca se
depune in tesuturi (nefrolitiaza, stenoza aortica); clinic apar cefalee, greata, voma, poliurie,
polidipsie
-hipovitaminoza:
a)la copil (rahitism): modificari osoase caracteristice: oase lungi si incurbate,
extremitatile distale se ingroasa, deformari toracice, deformari craniene; intarzieri in crestere,
contracturi musculare, convulsii, eruptie dentara intarziata
b)la adult (osteomalacie): scaderea mineralizarii osoase, intensificarea fibrozei, cresterea
nr de osteoblaste si reducerea nr de osteoclaste, scade forta musculara, pseudofracturi, deformari
coloana vertebrala.
29. Vitamina E: roluri in organism, surse alimentare, consecintele aportului neadecvat
-tocoferolul se absoarbe sub influenta lipazei pancreative si este dependenta de digestia
lipidelor, transportati in limfa sub forma de chilomicroni si depozitati in ficat, rinichi,tes adipos...
-roluri:
a)mentinerea integritatii structurale si functionale a aparatului reproducator si prevenire
sterilitate
b)antioxidant (important la nivel pulmonar si eritrocitar)
c) trofic neuronal si a peretilor vaselor sanguine
d) cresterea imunitati prin protejarea leucocitelor
-surse: alimente de origine vegetala: arahide, nuci, faina, painea vegetala; alimente de origine
animala (continut redus): ou, unt, branza grasa; alimente fortificate (pastele fainoase, margarina)
-hipovitaminoza (apare mai des la prematuri si bolnavi cronici)
a)la sugari: ischemie retiniana -> orbire, anemie hemolitica, leziuni pulmonare, creste
riscul hemoragiilor
b)la adulti (apare in reducerea aportului de tocoferoli sau in bolile care evolueaza cu
steatoree si malabsorbtie ciroza, pancreatita, atrezie biliara) : anemie secundara, distrofii
neuronale si distrofii musculare.
30. Vitaminele din grupul B:roluri in organism, surse alimentare, consecintele aportului
neadecvat
B1 (tiamina):
-surse: carnea de porc, cereale, drojdia de bere
-roluri: cofactor enzimatic in metabolismul glucidic (acetilCoA din acid piruvic), sinteza
acetilcolinei, sinteza lipidelor din structurile nervoase
-hipovitaminoza: reducerea tonusului nervos periferic, oboseala, nevralgii, avansat boala BERIBERI cu simptomatologie neuropatica periferica si cardio vasculara
B2(riboflavina)
-surse: carne, drojdia de bere, lapte, branzeturi
-roluri: cofactor al enzimelor FMN,FAD in sinteza ATP, mentinerea integritatii SNC si SNP,
asigurarea acuitatii vizuale
-hipovitaminoza: buze uscate, crapate, cu ulceratii, dermatita seboreica, simptome oculare
(fotofobie, oboseala vizuala, hiperlacrimatie), manifestari neuropsihice
B6(piridoxina, piridoxamina, piridoxal fosfatul)

-surse: carnea, pestele, drojdia de bere, lapte, branzeturi

-roluri: metabolismul proteic, glucidic si lipidic, favorizeaza absorbtia B12, rol in echilibrul
hidromineral, sinteza acizilor nucleici, integritatea SN
-hipovitaminoza: fisuri la colturile gurii, dermatita seboreica, parestezii ale mb inf., hipotonie
musculare, nervozitate, anemie hipocroma, limfocitopenie
B12(cobalamina)
-surse: viscere, carne, lapte, peste
-roluri: sinteza Hb, transferul radicalilor CH3
-hipovitaminoza: anemie megaloblastica, leucopenie, trombocitopenie, atrofii si distrofii ale
mucoasei tubului digestiv, infertilitate, tulburari psihiatrice, hemoragii
31. Vitamina C:roluri in organism, surse alimentare, consecintele aportului neadecvat
-acidul ascorbic foarte solubil in apa, sensibil la oxidare, absorbit rapid digestiv
-surse: legume si fructe, ficat rinichi si inima; nu se gaseste in oua, grasimi sau zahar; procesele
industriale si culinare reduc semnificativ continutul
-roluri: actiune antioxidanta, important in apararea antiinfectioasa, rol antitoxic, formare colagen,
creste sinteza tiroxinei, noradrenalinei si carnitinei
-hipovitaminoza:
a) astenie, depresie, pierderea apetitului, scaderea rezistentei la bacterii
b) scorbutul: alterata sinteza colagenului, cresterea fragilitatii vasculare, pielea uscata,
gingiile tumefiate sangerande, anemie si hipotensiune arteriala, manifestari neuropsihice // la
copii, manifestari gingivale si osoase, febra, hematurie, diaree sangvinolenta
32. Vitamina PP:roluri in organism, necesarul de vitamina PP, surse alimentare, consecintele
aportului neadecvat
-niacina (acidul nicotinic) si niacinamida (nicotinamida)
-surse: atat exogene (drojdia de bere, ficatul, peste, fasolea verde, soia) cat si endogene prin
sinteza din Triptofan in prezenta vitaminelor din grupul B
-roluri in organsim:
a)participa in procesele de oxidoreducere
b)cofactor enzimatic al NAD si NADP (lant respirator, metabolismul glucidic, lipidic si
proteic)
-hipovitaminoza: manifestari cutanate (eritem pelagros, hiperkeratinizare a pielii), digestive
(arsuri gastrice, gastrite, diaree cronica, disfagie), neurologice (hiperreflexie, diminuarea fortei
musculare), psihice (anxietate, iritabilitate, depresie, astenie)