Abcesul rece

Este urmarea evolutiei unui proces tuberculos

osteoarticular,ganglionar sau pleural.
Simptomatologie
-formatiune tumorala relativ moale,
voluminoasa ,continand 1-2 l puroi sau mai
mult
-nu prezinta semnele tipice ale unei inflamatii
ci doar tumefiere,cu evolutie lenta
-se poate suprainfecta cu germeni banali
Tratament
-abcesele mici se vindeca in momentul in care
procesul tuberculos determinant se vindeca
-repaus ,vitaminoterapie ,antibiotice
-punctie :se goleste puroiul si se introduc in
cavitate Streptomicina si Hidrazida
Septicopioemia
Este o infectie generalizata in care exista
foarte multe focare metastatice purulente
localizate in special in
plamani,rinichi,splina,creier.oase,cavitatea
abdominala .
Simptomatologie
-cea de la septicemie + prezenta focarelor
infectioase multiple descoperite prin diferite
manevre clinice,ex.radiologic sau interventii
chirurgicale
Prognostic-prost,mai ales daca germenii sunt
rezistenti la antibiotice si daca organismul are
o rezistenta scazuta
Tratament
-profilactic-tratarea corecta a plagilor,evitarea
suprainfectiilor ,evacuarea completa a
abceselor si flegmoanelor
,hematoamelor,evitarea infectiilor in timpul si
dupa operatii
-curativ-in cazul aparitiei focarelor
septice,acestea se evacueaza prin punctie sau
chirurgical + antibiotice conform
antibiogramei+ seroterapie specifica ,transfuzii
de sange,plasma,vitamine,cortizon
Septicemia
Este o infectie acuta generalizata in care, din
unul sau mai multe focare septice existente in
organism,se descarca repetat in circulatie
germeni patogeni si toxine microbiene .
Etiologie
-germeni aerobi si anaerobi
-este determinata de patrunderea in sange a
germenilor din abcese ,flegmoane mari si
profunde ,netratate la timp dar apar si in urma
unor infectii limitate dentare,amigdaliene
,otice,renale,apendiculare,etc
Simptomatologie

-stare generala alterata toxica

:frison,greata,varsaturi,cefalee,tahicardie,
dispnee,stare de semiconstienta ,febra
hectica ,oligurie,tegumente si mucoase uscate
-leucocitoza,albuminurie,hemocultura
pozitiva in plin frison
-semnele locale permit uneori depistarea
sursei generatoare de septicemie :flegmon
fesier ,abces apendicular ,plaga infectata,etc.
Tratament
-profilactic-tratarea corecta a plagilor,evitarea
suprainfectiilor ,evacuarea completa a
abceselor si flegmoanelor
,hematoamelor,evitarea infectiilor in timpul si
dupa operatii
-curativ-in cazul aparitiei focarelor
septice,acestea se evacueaza prin punctie sau
chirurgical + antibiotice conform
antibiogramei+ seroterapie specifica ,transfuzii
de sange,plasma,vitamine,cortizon
Tetanosul
Este o boala infectioasa manifestata printr-o
hiperexcitabilitate generala,cu contractii
musculare spasmodice
,tonice,dureroase,paroxistice.
Etiologie
-Bacilul tetanic(anaerob) ce se gaseste in praf
si pe/sub pamant pana la o adancime de 30 cm
-Infectia tetanica apare dupa plagi in care a
patruns si pamant dar si dupa o simpla
intepatura ,in plagi infectate inchise
Patogenie
-bacilul tetanic,odata patruns in organism,se
cantoneaza la locul de intrare ,se inmulteste si
elibereaza o toxina foarte puternica numita
exotoxina tetanica;aceasta se imprastie in tot
organismul ,fie de-a lungul nervilor
periferici,fie pe cale sangvina ,producand o
intoxicatie grava ,urmata de moarte
Simptomatologie
-perioada de incubatie =15 zile
-plaga in care se dezvolta infectia tetanica nu
are tendinta la cicatrizare,are un aspect
uscat,negricios si aton
-cefalee,greata,anorexie,somnolenta
marcata ;b.acuza dureri la cea mai mica
atingere a corpului
-cu atentie se pot observa contractii
mici,repetate,spontane sau declansate de
medic,ale maselor musculare din vecinatatea
plagii
-temperatura creste la 38-39 grade,tahicardie
-dupa 5-6 zile apare semnul tipic:contractura
musculara permanenta !;aceasta incepe intai la
grupele musculare din jurul portii de intrare a

infectiei apoi se generalizeaza prin contractura

maseterilor care da un trismus tipic(b.pare ca
rade fortat sau rautacios = risus sardonicus) si
apare opistotonusul
-fotofobie accentuata ,sfincterele se contracta
si rezulta retentie de urina si materii
fecale;temperatura creste la 41-42 grade
moarte prin asfixie datorata contracturii
muschilor respiratori si spasmului glotei
-uneori,dupa o infectie cu tetanus,bacilii
tetanici se pot inchista la locul de intrare ,plaga
se vindeca si boala poate sa nu apara imediat ci
peste ani de zile,ca urmare a unei operatii in
zona respectiva sau a unui traumatism care a
produs o plaga
Tratament
I.Preventiv,nelegat de existenta plagilor
tetanigene-vaccinare diferentiata:
imunizare in prima copilarie-se face
cu trivaccin DTP:
-la 3 luni:0,5 ml DTP+2 inoculari cu 0,5 ml
DTP la cate 4 saptamani diferenta
-intre 1-2 ani:rapel cu 0,5 ml DTP
-la 3 ani:rapel cu 0,5 ml DTP
-intre 6-7 ani:rapel cu 0,5 ml DT (bivaccin)
-la 13 ani:rapel cu 0,5 ml DT
imunizare activa la cei ce nu au fost
vaccinati in copilarie se face cu ATPA:2
inoculari de 0,5 ml DTP la interval de 4
saptamani
-rapel 1 peste 1 an cu 0,5 ml ATPA
-rapel 2 dupa 5 ani cu 0,5 ml ATPA
profilaxie antitetanica a nounascutului se face prin inocularea mamei in
luna a VI-a de sarcina cu 0,5 ml ATPA
II.Profilaxia la bolnavi cu plagi
tetanigene:plagi intepate cu
aschii,cuie,spini,prin muscatura de animale
,plagi cu tesuturi devitalizate ,infectate ,fracturi
deschise ,avort empiric,arsuri de grd.2 si 3 sau
orice plaga murdarita cu pamant,praf:
-se face curatirea chirurgicala a plagilor
,extragerea si curatirea de corpi straini
,spalarea cu apa oxigenata
,KnMnO4+penicilina G 2-3 milioane/zi-7-10
zile
-masurile de profilaxie specifica se aplica
diferentiat:
persoanele sigur vaccinate
antitetanic-se fac 0,5 ml ATPA i.m.
persoanele nevaccinate sau cu
antecedente vaccinale nesigure ser antitetanic
in doza unica de 3000-15000 cu
desensibilizare prealabila si 0,5 ml ATPA in
alta zona decat serul antitetanic + inca 2
inoculari de 0,5 ml ATPA la cate 14 zile

seroprofilaxia antitetanica la nounascut-se face doar cand nasterea s-a produs in

conditii neigienice se administreaza o doza
unica de 500 unitati ser antitetanic si zilnic
cate 400000 unitati Penicilina G-timp de 7-10
zile ;daca b.este allergic la ser ,se adm.numai
ATPA si Ig antitetanica umana in doza unica de
200 u.la copil i.m.si 400-500 u.la adult
III.Tratament curativ-in serviciile de boli
infectioase
Antraxul (carbunele-pustula maligna)
Este o boala infectioasa produsa de bacilul
carbunos (rezista pana la 120 grade).
Etiologie
-sursa de infectie :cadavrele animalelor
moarte de carbune si aruncate pe camp sau
ingropate superficial;poate apare ca o
imbolnavire profesionala la cei ce manipuleaza
carne sau piei provenite de la animale
bolnave(ciobani,macelari,tabacari,etc.)
Patogenie
-infectarea se poate face pe 3 cai:
-tegumentara-rezulta carbunele cutanat sau
pustula maligna-98 % din cazuri
-digestiva-rezulta carbunele intestinal
-respiratorie-aspect de pneumonie
-indiferent de calea de infectare ,ele se pot
complica cu septicemia carbunoasa si
meningoencefalita purulenta si hemoragica
Simptomatologie
-pentru antraxul cutanat
-locala-pustula maligna(buba neagra)-apare la
locul de inoculare,cel mai des pe
maini,antebrat,brat,fata,gat;in 1-2 zile apare o
macula pruriginoasa;la 24-48 ore apare o
vezicula cu lichid serosangvinolent sau
purulent care prin grataj se sparge si rezulta o
eroziune dermica galbuie sau rosietica ce
devine rapid neagra ,marginita de un inel de
vezicule ;ea este insotita de un edem
perilezional important,nedureros
-generala-initial minore:febra care ajunge la
40-41 grade,frison,cefalee,dureri in
membre,astenie,tahicardie,hTA,varsaturi,diaree
,oligurie
-netratat,bolnavul intra in
septicemia,colaps,coma,moarte
Tratament
-profilactic-masuri de protectie a muncii in
industria carnii,blanariei,tabacariei;animalele
vor fi vaccinate preventive
-curativ:
-local-pansamente sterile
-general-ser anticarbunos 60-100 ml/24 ore in
pustula maligna si 100-200 ml in celelate
forme;antibioticoterapie cu Penicilina G in
doze de la 2 milioane unitati pana la 20 mil.i.m. si i.v.

Gangrena gazoasa (G.G.)

Este o infectie acuta cu germeni anaerobi
,foarte grava ,caracterizata printr-o necroza
masiva si extensiva a tesutului ,infiltratie
gazoasa si alterarea rapida a starii generale.
Etiologie
-Orice plaga se poate complica cu o gangrena
gazoasa dar in special cele aparute dupa
traumatisme grave,cu distrugeri mari de tesut
,in care circulatia arteriala e suprimata si in
plaga au patruns resturi de imbracaminte sau
pamant
-Germenii anaerobi implicati:bacilul
perfringes,bacilul edemului malign si
clostridiile ;G.G netratata evolueaza rapid spre
septicemie;microbii nu patrund in sange deci
NU VOM GASI IN HEMOCULTURA O
BACTERIEMIE !!
Simptomatologie
-G.G. se declanseaza dupa cateva ore sau
dupa 4-5 zile de la accident
-Daca leziunea este la unul din membre
,acesta se tumefiaza ,apare edemul,pielea
devine livida,cu flictene;bolnavul declara CAL STRANGE PANSAMENTUL SI CERE
INSISTENT SA-I FIE LARGIT SAU
SCHIMBAT!!
-Plaga ia aspect mortificat,are miros fetid,se
observa sfaceluri si,prin presiune ,se
evidentiaza crepitatii ,degetele sunt palide ,nu
mai pot executa miscari obisnuite ,pielea este
rece
-BOALA ESTE FOARTE
CONTAGIOASA!!astfel incat personalul
sanitar care efectueaza pansamente trebuie sa
ia masuri speciale de dezinfectie :materialul
moale folosit este trimis la crematoriu iar
instrumentarul este sterilizat
-BOLNAVII CU G.G. VOR FI IZOLATI
DE CEILALTI!!
-Odata cu extinderea G.G.,starea generala se
altereaza foarte rapid :fata pamantaie,ochi
excavati,apar transpiratii ,limba uscata ,agitatie
initiala apoi inconstienta ,temperatura creste la
40-42 grade ,puls filiform
,tahipnee,colaps,moarte
Tratament
-Profilactic-CEL MAI IMPORTANT!!RESPECTAREA MASURILOR DE
ASEPSIE;cand in unitatea sanitara vine un
bolnav cu o plaga plina de sfaceluri
,pamant,resturi alimentare primul gest va fi
ca,sub anestezie locala sau rahidiana sa-i
facem o toaleta chirurgicala foarte
riguroasa ,sa-i extragem tesuturile mortificate
si sa ne asiguram ca beneficiaza de o circulatie
arteriala buna ;ori de cate ori vascularizatia
intr-o extremitate este compromisa definitiv ,se
va recurge la amputatie

-Curativ
-chirurgical:debridari largi,excizii ale
tesuturilor necrotice ,incizii plasate in axul
membrului ;plagile vor fi spalate cu multa apa
oxigenata si lasate larg deschise ;in caz de
evolutie extensiva ,se amputeaza membrul ,la
distanta de focar,in plin tesut
sanatos,circular,fara sutura
-general-simultan:echilibrare hidroelectrolitica
,hemodinamica si metabolica prin perfuzii cu
SG 5-10%,sange ,solutii electrolitice ,albumina
umana;sedare cu morfina ,novocaina sau
barbiturice ;oxigenoterapie
hiperbara;Penicilina 20 milioane unitati/zi i.m.
sau i.v.+metronidazol
Erizipelul
Este o inflamatie a pielii care intereseaza
dermul ,produsa de streptococ,foarte
contagioasa.
Etiologie
-este rezultatul inocularii in derm a
streptococului ,fiind urmarea suprainfectarii
unei plagi mai mari,neglijate sau chiar a unor
mici zgaraituri
-are tendinta la recidiva
Simptomatologie
-Temperatura ce creste brusc la 39-41
grade ;puls slab,rapid
-Dupa 1-2 zile ,apar fenomene locale :pielea
din jurul plagii sau a portii de intrare a infectiei
devine rosietica ,calda ,tumefiata ,dureroasa
-Marginile erizipelului sunt proeminente
(inalte),cu aspect de placard
-De la nivelul placardului pleaca trenee de
limfangita +Ap satelita
Tratament
-Profilactic-cel mai eficace
-Cand a aparut se face i.m. sau i.v. in perfuzie
Penicilina 4 mil.u./zi la adult
-Local-badijonari repetate cu tinctura de iod
-In caz de intoxicatie accentuata,se face
reechilibrarea organismului cu SG,SF,vitamine
NU NECESITA INTERVENTIE
CHIRURGICALA(INCIZII)!!!
Flegmonul
Este o inflamatie difuza ,rezultata in urma unei
inoculari microbiene de o virulenta foarte
crescuta si in cantitate mare .Spre deosebire de
abces,infectia nu are tendinta de limitare ,de
aceea starea bolnavului se altereaza foarte
repede.
Etiologie
-Urmarea unei infectii intrate in organism prin
plagi (zdrobiri de tesut)
-Cel mai frecvent germene este streptococul si
foarte des ,germeni anaerobi(asocieri)
Simptomatologie

-Stare generala grava,cu febra > 40 grade ,cu

oscilatii mari seara fata de
dimineata,frisoane,vomismente
-Local-durere vie,palparea evidentiaza la
inceput o impastare difuza ,apoi o zona
fluctuenta ,apare o limgangita intensa si Ap
satelita
-Regiunea cu flegmon nu poate fi miscata din
cauza durerii
-Leucocitoza
Tratament
-Local-incizie
larga,evacuatoare,drenaj,contraincizii+o lunga
perioada de pansamente
-General-antibiotice cat mai precoce pe baza
antibiogramei ,perfuzii cu SG,SF,vitamine(in
special vitamina C)
Abcesul cald
Etiopatogenie
-Infectia ia nastere prin inocularea din afara
inauntru a unor germeni patogeni fie datorita
unei plagi superficiale (inteparea intr-un
cui,sarma,aschie de lemn),fie datorita unei
plagi mici facute prin scarpinare .Acestea se
inchid repede la suprafata ,infectia continuand
sa se dezvolte in profunzime.
-Uneori,abcesele sunt urmarea introducerii
unor microbi in timpul unei injectii facute cu
materiale sau solutii nesterile.Alteori,abcesele
apar si prin raspandirea unor germeni pe cale
hematogena sau limfatica .
-Germenii cei mai frecventi in abcese sunt
stafilococul si streptococul dar si pneumococul
,gonococul .Spre deosebire de furuncul
,abcesul nu are un microb specific .
Simptomatologie
-semne locale cele 5 caracteristici-pielea de
la nivelul abcesului devine cu timpul rosie
,livida si apoi violacee;la inceput prezinta o
induratie apoi el devine fluctuant;este
preferabil sa se faca o punctie exploratorie
atunci cand nu exista certitudine
-semne generale-febra
moderata,frisoane,,stare generala
alterata,agitatie
-ex.de laborator-leucocitoza,VSH-usor
crescuta
Evolutie
-dupa ce abcesul a colectat complet ,pielea se
subtiaza si uneori abcesul se evacueaza
spontan
-de regula,abcesele nu se evacueaza singure
,ci se extind si un flegmon sau se imprastie
pe cale limfatica sau sangvinaabcese in
diverse organe sau septicemie
Tratament

-incizie larga cu drenajul cavitatii cu tuburi de

dren ,asezate decliv
-administrare de sulfamide ,penicilina,,vaccin
polimicrobian
Hidrosadenita
Este inflamatia glandelor sudoripare.Aspectul
sau clinic este foarte apropiat de cel al
furunculului.Se dezvolta in axila si in
reg.perianala acolo unde exista gl.sudoripare in
nr.mare.
Nerespectarea unei igiene riguroase,mai ales
de catre cei ce lucreaza in praf,iritatiile locale
sau micile excoriatii,pot determina aparitia ei.
Tratament
-incizie prin care se elimina un puroi gros sau
seros
-tratament general (antibiotice ,vitamine)
-are mare tendinta spre recidiva
Furunculul
Este o infectie a aparatului pilosebaceu(a
firului de par) si a glandei aferente firului de
par,data de stafilococul auriu.
Etiopatogenie
-apare la persoane care lucreaza mult in
praf,mai ales vara,la personalul sanitar(in
special la cei din chirurgie);de pe piele,unde
este habitatul lui natural,stafilococul patrunde
prin scarpinare sau printr-o escoriatie in teaca
unui fir de par apoi in bulbul parului si in
glanda sebacee aferenta
-Cauze favorizante locale:piele
murdara,infectata ;iritatiile indelungate care
produc
mici rani;frecarea pe care o produce
imbracamintea
-Cauze favorizante generale:surmenajul fizic
si intellectual,alcoolismul,boli grave
epuizante(DZ,febra tifoida,BPOC),transferul
germenilor pe cale sangvina
Simptomatologie si evolutie
-orice inflamatie se caracterizeaza prin 5
semne si
simptome:rubor(roseata),calor(caldura
locala),tumor(tumefiere ),dolor(durere),functio
laesa(impotenta functionala)
-la inceput apar pe piele rubor si calor;dupa 3
zile ,infectia are marimea unei alune si se simte
o induratie,aparand tumor;b.are o senzatie de
prurit care se transforma intr-o durere vie;in
centru acestui proces se observa unul sau mai
multe fire de par,in jurul carora se poate forma
o flictena ce contine o cantitate mica de lichid

-evolueaza inca 4-6 zile ,timp in care creste iar

la 8-10 zile de la debut este copt,firele de par
se elimina si se vede clar o zona alb-galbena
-apare o stare subfebrila;deseori se observa ca
de la furuncul pornesc cateva trenee limfatice
(dare rosietice)care merg de-a lungul vaselor
limfatice catre ggl.care devin mari si
durerosi(Ap satelita)
Tratament-incizia si eliminarea puroiului si a
tesuturilor necrozate
Plagi abdominale
Se definesc prin existenta unei solutii de
continuitate la nivelul tegumentelor.
Clasificare/etiopatogenie
-Penetrante-in care peritoneul comunica cu
exteriorul;pot fi:
-Simple-cand deschid peritoneul dar nu
intereseaza nici un organ
-Cu leziuni viscerale
-Cu leziuni complexe
-Nepenetrante-nu intereseaza peritoneul;pot fi:
-Simple-fara leziuni viscerale
-In seton-plaga are un orificiu de intrare si unul
de iesire(arme de foc)
Examen clinic
-trebuie sa se
faca rapid,impletindu-se cu gesturile de
reanimare
-se evalueaza functiile vitale,se evidentiaza
starea de soc,se face un prim bilant al
leziunilor
-Inspectia-poate constata:
-Leziuni tegumentare:plagi,echimoze,excoriatii
-Bombarea circumscrisa a
tegumentelor(revarsat serohematic,hematom)
-Hernii,eventratii,evisceratii posttraumatice
-Scurgeri de continut patologic prin plaga(suc
gastric,bila,continut fecaloid,,urina)
-Deformari ale toracelui,coloanei,bazinului sau
ale membrelor
-Palparea-evidentiaza durerea,contractura
musculara,apararea musculara
-Percutia-in sdr.de iritatie
peritoneala,evidentiaza durerea la lovirea
usoara cu degetele flectate(semnul
clopotelului)
-Ascultatia-in leziunile unui viscer cavitarlipsesc zgomotele peristaltice in peste 90% din
cazuri
-Tuseul rectal sau/si vaginal-este obligatoriudurerea provocata la palparea fundului de sac
Douglas,bombarea acestuia sau impastarea
dureroasa traduc un revarsat intraperitoneal
Explorari paraclinice

-Ex.de laboratorHt,Hb,leucocite,gr.sangvina,Rh,transaminaze,t
este de coagulare,ex.urinii
-Ecografia,CT
-Punctia abdominala+frotiu si insamantari
pentru decelarea germenilor si a sensibilitatii
lor la antibiotice
Tratament-in functie de organul afectat
Evisceratiile
Def.Iesirea din cavitatea abdominala a unor
organe,de obicei ansele intestinalae si marele
epiplon,care nu sunt acoperite nici macar de
piele.
Etiopatogenie
-apare fie dupa traumatisme accidentale,fie
dupa o operatie la care peretele abdominal s-a
desfacut
Diagnostic
-este precedata de evacuarea unei
serozitati,relativ abundente printre marginile
inciziei cutanate care imbiba pansamentul
-poate fi urmata de peritonita sau de necroza
organelor abdominale
Tratament
-chirurgical
Eventratiile
Def.Desfacerea postoperatorie(sau
posttraumatica) a aponevrozelor si a muschilor
peretului abdominal si iesirea sub piele a unor
organe ale cavitatii abdominale.Organele
raman intotdeauna acoperite de piele.
Diagnostic
-se pune datorita prezentei cicatricii de pe piele
care arata ca acolo s-a efectuat o operatie sau
ca a fost un traumatism deschis in trecut
-la ex.b.se observa o tumora
elastica,neregulata,determinata de sacul de
eventratie;in acest sac se gasesc marele
epiplon,anse intestinale subtiri si colon
-ele se pot strangula si necroza
Tratament-chirurgical
-evolutia postoperatorie este dominata de
calitatea ingrijirii acordate de cadrele medii
-bolnavii trebuie sa ramana imobilizati la pat
mai multe zile
Hernia crurala (femurala)
-iese din abdomen pe sub arcada crurala,prin
partea interna a inelului femural,deci inauntrul
vaselor femurale,in exteriorul spinei pubisului.
-este mai frecventa la femei si are o mare
tendinta la strangulare

-se deosebeste de hernia inghinala prin faptul

ca tumora herniara se gaseste dedesubtul
arcadei crurale
-tratament-chirurgical
Hernia inghinala
Este mult mai frecventa la barbati;ea se
produce prin canalul inghinal (canalul pe unde
testiculul impreuna cu anexele sale coboara in
perioada fetala din abdomen in scrot).
Etiopatogenie
-de-a lungul canalului inghinal exista o zona
slaba aponevrotico-musculara,pe unde
peritoneul,impins de un organ abdominal(o
ansa intestinala ,de obicei)patrunde in timpul
executarii unor eforturi mari in canalul
inghinal
-la batranete,hernia poate sa apara la eforturi
mai reduse:mictiune dificila in caz de adenom
de prostata ,eforturi de defecatie la
constipati,eforturi de tuse
-pot fi unilaterale sau bilaterale
Simptomatologie
-durere-in regiunea inghinala sau
inghinoscrotala;cedeaza imediat in decubit
dorsal;cand durerea este permanenta si
puternica inseamna ca hernia s-a strangulat
-prezenta unei tumori in canalul inghinal
sau/si in scrot,elastica la palpare , reductibila in
ortostatism si care dispare in decubit
dorsal;cand tumora este ireductibila inseamna
ca este strangulate
-prezenta orificiilor herniare dilatate-la
palpare se simte ansa care iese din abdomen in
canalul inghinal si care poate cobori in scrot;la
efortul de tuse se percepe impulsul la tuse
Tratament
-chirurgical-incizie,gasirea sacului
herniar,introducerea organelor herniate in
abdomen,rezecarea sacului herniar,sutura
acestui sac la baza
Peritonita
Inflamarea peritoneului urmata de dezvoltarea
unui sdr.patologic ce impune un tratament de
urgenta,adecvat cauzei care a produs
peritonita.
Etiopatogenie
-Peritonita acuta difuza secundara-este
determinate de patrunderea germenilor pe mai
multe cai:
-Prin perforarea unui organ cavitar datorita
unui process patologic al acestuia
-Prin perforarea unui
organ cavitar datorita unui traumatism
abdominal

-Prin infectarea peritoneului datorita unui

agent vulnerant(arma alba,glonte)
-Prin insamantarea peritoneului pe cale
hematogena
-Pe cale genitala la femei
-Peritonita acuta primitiva-in special la sugar si
la copii;insamantarea se face pe cale
hemtogena sau limfatica,de la focare situate la
distanta de abdomen;germenii cei mai intalniti
sunt:pneumococul,gonococul,streptococul,stafi
lococul
Simptomatologie
-Semne locale-Durerea extrem de vie ;se localizeaza in
functie de organul perforat
-strigatul Douglas-ului-durere vie declansata
de palparea peritoneului prin intermediul
peretului vaginal si rectal
-semnul Blumberg pozitiv-durere vie la
retragerea brusca a mainii de pe peretele
abdominal
-Contractura peretului abdominal-degetele nu
pot invinge tonicitatea muschilor abdominali
contractati reflex (abdomen de lemn)
-Apararea musculara
-Greata,varsaturi,retentie de urina,meteorism
-Pneumoperitoneu-aer in peritoneu-se
evidentiaza pe radiografie sub forma unei
semilune intre cupola diafragmatica si ficat
Semne generale
-Alterarea starii generale
-TA scade,tahicardie,febra
-Facies tipic-agitat,palid,transpirat
Investigatii
-Leucocitoza
-Scaderea masei circulante,dereglarea
ionogramei sangvine
Tratament
-principii generale:
-Evacuarea puroiului din cavitatea peritonela
in cazurile grave,sosite tarziu care nu suporta o
interventie completa
-Incizii in una sau in ambele regiuni iliace
-Spalarea peritoneului cu ser fiziologic
cald,aspirarea lichidului peritoneal si
introducerea tuburilor de dren
-Reechilibrare hidroelectrolitica cu aspiratie
gastrica,antibiotice,vitamine
-Cand starea b.este buna-se trateaza radical
leziunea cauzala
Neoplasmul de pancreas
Are frecventa maxima intre 50-60 ani,la
barbati.
Etiologie

-Pancreatita cronica
-Substante chimice,fumat
-Exces de grasimi si proteine animale
Simptomatologie
-debut insidios cu:
astenie,anorexie,tulburari dispeptice,scadere
ponderala progresiva
Sdr.pancreatico-biliar-semn clinic
dominant este icterul-apare in N.capului de
pancreas-icter nedureros ,progresiv,cu tenta
brun-verzuie,insotit de un prurit
tenace,bradicardie,urini hipercrome si scaune
acolice
Sdr.pancreatico-solar-predomina
durerea in N.corpului de pancreas-durerea
este exacerbata de mese,b.adopta pozitia
genupectorala,nu cedeaza la antalgice
obisnuite insa cedeaza la aspirina in 60% din
cazuri(test diagnostic)
Investigatii
De laborator-anemie,leucocitoza,VSH
accelerata,bilirubina,fosfataza
alcalina,cholesterol crescute;amilazele,lipazele
crescute
Tranzit baritat,ecografie,CT,ERCP
Prognostic
-evolutia este rapida si
progresiva,supravietuirea din momentului
diagnosticului fiind in medie de cateva luni
Tratament
-chirurgical-duodeno-pancreatectomia
cefalica,in cazul N.de cap de pancreas
-splenopancreatectomia stanga-in N.cozii
si/sau corpului de pancreas
Pancreatitele cronice (PC)
Sunt procese de scleroza foarte variabile ca
intindere,localizare si posibilitati evolutive.
Etiologie/clasificare
-PC satelita-datorita ulcerelor penetrante in
pancreas,a colecistitelor
-PC prin obstacol al canalului
Wirsung(calculoza pancreatica,stenoze ale
canalului pancreatic principal,tumori ale
canalului Wirsung)
-PC scleroase evolutive
-Sechele scleroase ale PA
Tablou clinic
-Forma dureroasa-durere de
intensitate variabila,localizata in
epigastru,iradiaza in coloana,omoplat,uneori
este continua;diaree cu scaune
steatoreice;anorexie selectiva pentru carne si
grasimi;scadere ponderala
-Forma enterocolitica-anorexie
globala,meteorism,diaree(cu steatoree)

alternand cu constipatie,colici
abdominale,scadere ponderala
-Forma icterica-icter in pancreatitele cronice
cefalice
-Forma pseudotumorala-tumora palpabila
epigastrica insotita de dureri
epigastrice,meteorism postprandial,digestie
dificila,diaree cu steatoree,scadere ponderala
Investigatii
-ex.radiologic,tranzit baritat,Colangiografie si
wirsungografie pe masa de operatie
Tratament
-chirurgical-procedeul se stabileste
intraoperatror
Pancreatita acuta (PA)
Competente vizate:
1.Precizarea diferentelor chirurgicale intre
pancreatita acuta si cea cronica
2.Analizarea unei afectiuni din abdomenul
acut(pancreatita acuta)
3.Realizarea clasificarii tipurilor de hernia
Este expresia anatomo-clinica a sdr.acut de
autodigestie pancreatica si peripancreatica.
Clasificare
A.histopatologica:
-Edematoasa
-Necrotico-hemoragica
-Supurata
B.clinica:
-Usoara
-Severa
Etiopatogenie
-Consumul de alcool-frecvent la tineri barbati
din mediul urban
-Litiaza biliara-predominanta la femei
varstnice din mediul rural
-Traumatisme
-Boli metabolice(hiperlipemia familiala)
-Endocrine(hiperparatiroidismul)
-Infectiile virale(cu virusul urlian si Coxackie)
-Obstacole pe canalele excretorii ale
pancreasului
-PA este declansata de activarea enzimatica
intraparenchimatoasa, cu distructie tisulara si
necroza ischemica
Tablou clinic
-Durere abdominala superioara,cu debut brusc
care atinge o intensitate maxima cateva ore
mai tarziu si persista cel putin 1-2 zile;la cei cu
litiaza biliara,durerea poate fi similara cu
colica biliara;persistenta durerii dupa tratarea
colicii biliare sugereaza existenta unei PA;are
sediul epigastric si iradiaza in hipocondrul
stg.si drept si in reg.dorsolombara;oblige b.sa
adopte o pozitie antalgica

-Greata,varsaturi,constipatie sau diaree

-Febra,tahicardie
La ex.clinic:
-Sensibilitate sau aparare musculara
epigastrica
-Rareori-echimoza in jurul ombilicului(semnul
Cullen);echimoza sub ligamentul
inghinal(semnul Fox) sau pe flancuri(semnul
Gray-Turner)
Diagnostic
A.Biologic-amilaze serice si urinare
crescute,lipaze pancreatice serice
crescute,raportul dintre clearance-ul amilazei
sicel al creatininei crescut(6-8,9)
B.Imagistic:
-Ecografia,CT
-Colangio-pancreatografia retrograde
endoscopica(ERCP)
-Laparoscopia
Complicatii
-sechestru pancreatic-prin delimitarea zonelor
de necroza pancreatica si peripancreatica in a
2-a saptamana de boala
-pseudochist pancreatic
-abcese pancreatice
Tratament
-este preferabil de a nu se opera PA,nici cele
necrozante,decat in cazul infectiei tesuturilor
necrozate
A.medical-cei cu PA severa trebuie internati la
terapie intensiva pentru monitorizarea fc.vitale
si pentru a evita insuficienta organica multiplase administreaza rapid lichide i.v.si se face
ventilatie mecanica;se asigura o nutritie
adecvata cu aminoacizi in doze de 1,5g/Kgc
-analgezice,profilaxia ulcerului de stress(cu
blocante H 2 sau Sucralfat)
-infectia se tratazeaza cu antibiotice conform
antibiogramei
-inhibitori de enzyme pancreatice
-Somatostatina si Octreotid=inhibitori ai
secretiei exocrine pancreatice
B.chirurgical-in PA prin litiaza biliara,in
necrozele pancreatice si peripancreatice
infectate
-ca etape:detectia precoce a infectiei
zonelor necrozate prin aspiratia ecoghidata cu
ac fin;ablatia intregului material necrotic
-pseudochisturile < 6 cm regreseaza
spontan ,de obicei si nu necesita chirurgie
Patologia chirurgicala a splinei
Competente vizate:Stabilirea etiopatogeniei
,simptomatologiei si tratamentului

corespunzator ,la bolnavul cu afectiuni

chirurgicale ale splinei
LEZIUNI VASCULARE
A.INFARCTUL SPLENIC
Poate fi de natura arteriala sau venoasa.
Etiopatogenie
-Afectiuni cardiace-endocardite
,valvulopatii(stenoza mitrala)
-Tromboza venei splenice
-Hemopatii benigne si maligne
Simptomatologie
-debut brutal,cu durere foarte intensa in
hipocondru stg.,febra 39-40 grade,crestere
rapida de volum a splinei
Evolutie-poate fi:
-Favorabila-cu remisiune clinica in 10-14 zile
-Nefavorabila-spre complicatii(abces
splenic,abces subfrenic,ruptura)
Tratament
-evolutia nefavorabila impune splenectomia
B.ANEVRISMUL ARTEREI SPLENICE
Este situat pe trunchiul arterial.El poate
fi:fuziform,sacciform,disecant.
Etiopatogenie
-Embolii septice in cordul stg.
-Malformatii congenitale
-Sifilis,ATS
-Traumatisme abdominale
Diagnosticul
-Pe aortografie
-La palpare tumora pulsatila in hipocondru
stg.
Complicatii
-Fisura cu formarea unui hematom care
fuzeaza in capsula pancreatica
-Ruptura in cavitatea peritoneala,organe
cavitare,vena splenica((realizarea unui
anevrism arterio-venos)
Tratament
-chirurgical-splenopancreatectomie
stg,decoland splina si pancreasul pana
deasupra anevrismului,unde se ligatureaza
artera splenica
TUMORI SPLENICE
A.Benigne:hemangiom,limfangiom,hamartom,
lipoame,fibroame,etc.
B.Maligne:primitive(sarcoame ) si metastatice
Hemangiomul-cea mai frecventa forma;in caz
de rupture,da un procent ridicat de mortalitate

Limfangiomul-dilatatii chistice sau cavernoase

ale limfaticelor splinei;evolutie lenta si fara
complicatii
Sarcomul-se manifesta clinic prin
splenomegalie importanta,dureroasa,stare
generala alterata;prognosticul este
rezervat,evolutia spre exitus este
rapida;tratament chirurgical in caz de sarcom
primar

-Eozinofilia,RFC
Evolutie
-asimptomatic mult timp sau se complica
prin:compresiune pe organelle din
jur,deschidere in organelle cavitare,supuratie
Tratament-chirurgical=splenectomie
PATOLOGIA CHIRURGICALA A
FICATULUI SI A CAILOR BILIARE

CHISTURILE SPLENICE
Clasificare
-Neparazitare
-Pseudochisturi
-Chisturi hidatice
A.Chisturile neparazitare-cuprind formele
dermoide,epidermoide,cu continut seros,cu
continut sangvinolent
-Chisturile epidermoide-apar mai ales la femei
tinere care au suferit un traumatism in
hipocondrul stg.;se constituie lent,are peretii
albiciosi-sidefii,nu adera la organelle din
jur,contine lichid sero-hematic
-Chisturile cu continut seros-sunt
degenerescente chistice ale splinei;pot fi unice
sau multiple si contin o serozitate pura
-Chisturile cu cotinut sangvinolent-apar dupa
hematoame posttraumatice,adera la organelle
din jur,se pot infecta
Tratament=chirurgical-splenectomie
B.Pseudochisturile-pot fi
seroase,hemoragice,inflamatorii;nu au perete
propriu;cel mai des sunt hematoame inchistate
aparute dupa un infarct sau ruptura splenica
C.Chistul hidatic splenic=o localizare rara a
echinococozei
Calea de infestare este cea arteriala.
Continutul lichidului poate fi clar sau net
purulent ;calcificarea peretelui apare mai
rar;punga chistica este bine delimitate,aderenta
si realizeaza compresiuni pe organelle vecine
Forme anatomo-clinice
-Abdominala-cea mai frecventa;tumora se
palpeaza in hipocondru stg.si urmeaza
miscarile respiratorii;la ex.radiologic se
constata ascensionarea cupolei
diafragmatice,deplasarea spre dreapta a
stomacului si in jos a unghiului splenic
-Toracica(mai rara)-dispnee la effort,dureri la
baza hemitoracelui stg.
-Abdomino-toracica-cea mai rara
Investigatii
-IDR Cassoni

CHISTUL HIDATIC HEPATIC

Este o afectiune tumorala hepatica ,data de un
parazit numit Taenia echinococcus care in stare
adulta se gaseste in intestinul unor carnivore
(caine,pisica,lup,vulpe) iar in stare larvara, sub
forma de chist, in viscerele unor
mamifere(gazde
intermediare):om,oaie,porc,vaca,maimuta.
Infectarea omului se poate realiza pe 2
cai:
Contaminarea directa-prin contact direct al
omului cu animalul
Contaminarea indirecta-mai rara-prin apa
infestata sau legume crude nespalate
Simptomatologie
In stadiul pretumoral:
v Manifestari alergice intermitente
v Sindrom dyspeptic biliar
-aceasta perioada poate dura ani de zile
In stadiul tumoral-imbraca diverse
aspecte,in functie de localizarea tumorii si
dimensiunile acesteia
v Chisturile anterioare ale fetei convexe
hepatice-se manifesta prin evidentierea clinica
a tumorii in hipocondrul drept
v Chisturile postero-superioare cu evolutie
toracica:dureri intercostale,tuse uscata,dispnee
intermitenta
v Chisturile centrale-hepatomegalie,fara icter
sau ascita
v Chisturile lobului stg.-splenomegalia
-ceea ce impresioneaza sunt: mentinerea
nealterata a starii generale vreme
indelungata ,absenta ascitei si a tulburarilor
digestive
Diagnostic
Teste serologice si biologice:
v Eozinofilia sangvina crescuta >10%-in 50 %
din cazuri
v Reactia Cassoni-este o reactie intradermica
produsa la injectarea de 0,10-0,20 ml antigen
hepatic
v Reactia de fixare a complementului Parvu
este pozitiva la peste 50% din cazuri;este
pozitiva si 2 ani de la vindecare
v Imunoelectroforeza
Scintigrama hepatica,ecografia,CT

Evolutie
-cresterea tumorii se face lent ,in 6 luni,ea
atingand 2 cm;dupa 15-20 ani,diametrul
tumorii ajunge la 10-20 cm
-evolutia spontana a chistului hidatic prezinta
mai multe posibilitati:
Cresterea in volum
Rupturi in organelle vecine-cai biliare ,tub
digestiv,bronhii sau in cavitati
seroase(peritoneala,pleurala,pericardica)
Supuratia continutului chistului
Dupa 20-30 ani,de multe ori se produce o
involutie spontana a chistului ,cu moartea
parazitului si calcificarea chistului
Tratament
-este exclusiv chirurgical;trebuie sa rezolve 2
obiective:
Inactivarea si evacuarea parazitului-se face
prin introducerea prin punctie a unei solutii de
formol 2%,lasata sa actioneze 10 min.dupa
care incepe golirea chistului prin aspiratie
Desfiintarea cavitatii restante-procedee:
v Chistectomia totala-in chisturile
superficiale,care nu au relatii cu elemente
vasculo-biliare importante
v Chistectomia partiala-presupune excizia mai
mult sau mai putin intinsa din membrana
perichistica metoda cea mai des folosita
v Hepatectomia-in leziunile multiple ale unuia
din lobi sau in cavitatile restante cu pereti duri
calcificati,ce ocupa in totalitate un lob hepatic
-indiferent de procedeul ales,este obligatoriu
drenajul extern al cavitatii restante iar cand
intraoperator se constata cointeresarea caii
biliare principale,asigurarea permeabilitatii
acesteia ca si drenajul extern de tip Kehr se
impugn
TUMORI BENIGNE HEPATICE
Clasificare
De origine parenchimatoasa
:adenoma,hamartom,colangiom
De origine
conjunctiva:angiom,limfangiom,leiomiom,fibr
om,lipom
Angioamele hepatice
Sunt tumori aparute ca urmere a proliferarii
tesutului reticuloendotelial al ficatului.
Simptomatologie
-saraca si nespecifica;cand tumorile ating
dimensiuni mari ,se pot intalni:
Hepatomegalie uniforma sau partiala
Tulburari digestive prin compresiune
extrinseca a stomacului si duodenului
,ajungand pana la a mima stenoza pilorica
Rareori icter mechanic
Diagnostic

Rdf.abdominala pe gol-modificari
asimetrice ale umbrei hepatice
Tranzit baritat gastro-duodenal-relatiile
tumorii cu organelle vecine
Colangiografia-evidentiaza cointeresarea
cailor biliare extrahepatice
Scintigrama si ecografia
Arteriografia selectiva-permite vizualizarea
tumorii si orientarea punctiei biopsice
CT
Tratament
-chirurgical-se adreseaza tumorilor unice si
bine delimitate
TUMORI HEPATICE MALIGNE
Cancerul hepatic primitiv
Etiopatogenie
-se intalneste frecvent la adultii
tineri,characteristic tarilor din Africa si Asia
-factori favorizanti:
Malnutritia
Parazitoze ce produc fibroze hepatice si
regenerare secundara(schistosomiaza,etc.)
Ciroza hepatica in 2/3 -3/4 din cazuri
Unele ciuperci din cereale mucegaite
Simptomatologie
-debut insidios cu
meteorism,inapetenta,greata,astenie,dureri in
hipocondru drept si epigastru,stari febrile
inexplicabile
-la ex.obiectiv se constata:
Hepatomegalie cu ficat dur si sensibil
Icter mechanic in 50% din cazuri
Ascita apare in fazele avansate
Febra intermitenta
Investigatii
Ex.de laborator:
Anemie de diferite grade
Leucocitoza cu neutrofilie
Cresterea fosfatazelor alkaline
Scaderea glicemiei
Ex.radiologic:
Arteriografia selectiva hepatica-arata
cresterea vascularizatiei tumorii
Splenoportografia-arata amputari ale unor
ramuri vasculare
CT
Ecografia
Testul cu alfafetoproteina
Tratament
In primul rand chirurgical
Se mai incearca:
Ligatura arterei hepatice ce duce la ischemia
si necroza tumorii
Chimioterapie selective prin cateterizarea
arterei hepatice
Radioterapie cu cobalt radioactive
Prognostic

-sever,rar s-au inregistrat supravietuiri de 2-3

ani dupa rezectii hepatice sau chimioterapie
ABCESELE HEPATICE
Sunt afectiuni supurative unice sau
multiple,localizate in parenchimul hepatic.
Etiologie
Abcese amoebiene-date de Entamoeba
histolytica,caracteristice tarilor tropicale
Abcese piogene-date de agenti microbieni
diversi:Escherichia
coli,streptococul,stafilococul auriu,etc.
Patogenie
Caile de patrundere a agentilor microbieni in
parenchimul hepatic sunt:
Calea directa-ca urmare a traumatismelor
hepatice
Calea hematogena-arteriala sau venoasa
Simptomatologie
v aparitia abceselor secundar unei supuratii la
distanta se manifesta prin agravarea starii
septice initiale
v cand apar posttraumatic,debuteaza insidios
prin:astenie,febra,dureri epigastrice sau in
hipocondru drept apoi se contureaza net starea
septica:febra de tip septic,frison,transpiratii
reci,limba prajita,varsaturi
v la ex.obiectiv:
icter tegumentar
hepatomegalie dureroasa
submatitate si raluri subcrepitante la
ascultatie la baza hemitoracelui drept
Investigatii
ex.de laborator:
hiperleucocitoza=20000-30000 cu
polinucleoza
anemie
fosfataza alcalina crescuta
ex.radiologic-ridicarea hemidiafragmului
drept,cu diminuarea mobilitatii acestuia
-imagine hidro-aerica in aria hepatica(in cele
cu anaerobi)
scintigrama hepatica
ecografia si punctia hepatica
Evolutie
-abcesele multiple sunt foarte grave,evoluind
rapid spre casexie,alterarea starii
generale,moarte
Tratament
medical-antibiotice in doze mari ,in functie
de antibiograma
chirurgical-are ca obiectiv,evacuarea
puroiului prin drenaj efficient
LITIAZA BILIARA
Este aparitia de calculi in vezica biliara si
apare cu precadere la femei,dupa 40 ani.
Etiopatogenie

tulburari metabolice ce modifica raportul

componentelor biliare,facand posibila
precipitarea unora din aceste componente:
excesul de cholesterol in bila
scaderea concentratiei de acizi biliari si
lecitina
staza si infectia biliara
sarcina,cosumul de contraceptive(minim 2
ani)-favorizeaza staza biliara
imposibilitatea colecistului de a-si evacua
convenabil continutul cauze
mecanice:stenoze inflamatorii,modificari
distrofice cervicocistice(adenomiomatoza,colesteroloza),anomal
ii congenitale biliare,etc.
Simptomatologie
faza tulburarilor dispeptice:
meteorism,flatulenta
greata,migrena
astenie,tulburari de tranzit
faza durerilor paroxistice=colica
biliara=durere violenta in hipocondru drept,cu
iradiere epigastrica,umar drept;b.este agitat,are
greata ,varsaturi
Investigatii
-ecografia-ecouri puternice,uneori mobile cu
pozitia bolnavilor;prelungirea ecoului(con de
umbra)
Complicatii
infectioase-colecistita acuta,colecistita
cronica
migratorii-hidrops vezicular(bila
neinfectata)
fistulare si perforative-fistula bilioduodenala,fistula bilio-colica,ileus
biliar(caculul ajunge in duoden sau in colon)
degenerativ-neoplazice-85% din
N.colecistului survin la un purtator de calculi
biliari
Tratament
disolutia chimica-putin folosita in practicase administreaza acizi biliari:chenodezoxicolic
si ursodezoxicolic,minim 1 an.la purtatorii
asimptomatici de calculi care refuza
operatia;raspund caculii bogati in cholesterol si
saraci in calciu;nu se utilizeaza in litiazele
complicate
litotritia extracorporeala-principiul consta
in sfaramarea calculilor prin unde de soc
acustic ce vor crea microfisuri in structura
calculului si-l vor fragmenta
-criterii ce trebuie indeplinite de pacienti:
calcul unic<3 cm
bila neinfectata,canal cystic liber
perete vezicular nealterat,cu motricitate
pastrata
-contraindicatii:
UGD,sarcina
Anevrisme regionale

-este necesara asocierea cu tratament peroral

de disolutie chimica maxim 2 ani
-sunt necesare mai multe sedinte de cate 30
minute ,in fiecare sedinta administrandu-se cca
1500 unde de soc
litotritia percutana-metoda de radiologie
interventionala practicata doar la pacientii cu
risc chirurgical crescut;presupune distrugerea
calculilor si extractia fragmentelor,urmate de
instalarea unui drenaj extern temporar al
colecistului
colecistectomia:
pe cale laparoscopica-contraindicata la cei
cu antecedente de interventie chirurgicala
supramezocolica si la cei cu plastron vesicular
pe cale deschisa(clasica)-doar pentru
contraindicatiile laparoscopiei
COLECISTITA ACUTA
Este inflamatia acuta a peretului
vezicular,coexistand cu un obstacol litiazic
infundibulo-cistic.Reprezinta complicatia cea
mai frecventa a litiazei veziculare.
Tablou clinic
durere intensa in hipocondru drept sau in
regiunea epigastrica,devine din ce in ce mai
intensa,nu cedeaza (sau cedeaza incomplet) la
antialgice si spasmolitice
uzuale;treptat,durerea devine
permanenta,ocupa o suprafata mai
mare,limiteaza miscarile respiratorii si
imobilizeaza antalgic b.
greata,varsaturi
frison-repetat,characteristic formelor
flegmonoase si gangrenoase
febra icter-modest,pasager,apare la mai multe ore
dupa durere si cedeaza spontan
Investigatii
de laborator:
leucocitoza-intre 8000-20000/mm3
amilaze serice-moderat crescute
bilirubina conjugata-crescuta
VSH,fibrinogen-crescute
Ecografia-cel mai valoros ex.
Tratament-medical-se aplica 48-72 ore:
Repaus digestiv,eventual aspiratie gastrica
in caz de varsaturi repetate
Reechilibrare hidroelectrolotica
Antibiotice cu spectru larg
Combaterea durerii prin antialgice
uzuale;se vor evita opiaceele care produc
hipertonie oddiana
Perfuzii litice,inclusiv cu Procaina1% ,lent
-chirurgical:intervalul optim al interventiei este
situat in primele 4-7 zile de la debutul bolii;se
practica colecistectomia-interventie de electie
care extirpa sediul inflamatiei

PATOLOGIA INTESTINULUI GROS

PATOLOGIA ANORECTALA
DIVERTICULOZA COLONULUI
Def.Reprezinta o herniere a mucoasei produsa
prin disocierea peretului muscular al
intestinului.Hernia diverticulara se formeaza in
special in zonele slabe ale peretului colic.
Diverticulii apar in nr.mare pe toata
suprafata colonului,dar frecventa
maxima(70%)se constata la nivelul
sigmoidului.
Etiopatogenie
Apar ,de regula ,peste 40 ani,mai ales la
femei,datorita incarcarii grase a subseroasei si
a ciucurilor epiploici si datorira slabirii
tonicitatii musculaturii intestinale.
Mec.producerii diverticulului nu este pe
deplin elucidat;se pare ca act.neconcordanta a
musculaturii circulare si longitudinale
det.formarea unor presiuni inalte in lumenul
colic care duce la hernierea
mucoasei.Cresterea pres.colice este mai
frecventa la b.cu colon spastic,colon iritabil,
si la cei cu tendinta de constipatie.
Simptomatologie
-poate evolua mult timp asymptomatic
dureri abd.difuze,mai accentuate in fosa
iliaca stg.
Constipatie,meteorism
Greata,astenie fizica
Scaunul are aspect normal,uneori cu mucus
in exces sau striuri de sange
Diagnostic
Ex.radiologic-irigografia:caracteristice sunt
imaginile de bile sau balonase suspendate de
per.intestinal
Colonoscopia

Tratament
A.Medical-regim alimentar fara alimente
dure(nuci,struguri,seminte de fructe,etc.),cu un
aport celulozic corespunzator,pentru a evita
constipatia
-inaintea trat.este obligatoriu sa
facem un ex.coproparazitologic si sa efctuam o
cura cu Metronidazol daca este necesar
B.Chirurgical-colectomie segmentara-decizia
se ia intraoperator
-forma pseudotumorala,fistulele
colovezicale,colovaginale necesita int.chir.

RECTOCOLITA
ULCEROHEMORAGICA
Este o forma particulara de diaree,localizarea
bolii fiind initial la rect apoi si la colon.
Etiopatogenie
Se intalneste mai des in SUA si in tarile
nordice,intre 18-30 ani,predominant la barbati.
-cauzele bolii raman neprecizate
Tb.clinic
I.Per.de debut-ap.brutal,dupa un soc afectiv
-tenesme ,rectoragii,scaune cu
mucus(glera)
-febra ,astenie
II.Per.de stare
a)simptome digestive
DIAREEA SEMN MAJOR-4-15 scaune
/zi,sangvinolente,gleroase,purulente uneori
Dureri abd.sub forma de colici intense
,localizate periombilical ,in flancul si fosa
iliaca stg.
Tenesme urmate de scaune mucosangvinolente
b)semne generale
Febra 39-40-in formele acute
Astenie
Scadere ponderala mare pana la 15-20 kg
Investigatii
Rdf.abd.simpla-la b.cu stare generala
alterata
Irigografia si irigoscopia-in forma acutalumen colonic mult ingustat,cu dintaturi fine
pe interior datorita ulceratiilor,lizereu mucos
marginal disparut
-in formele cr.-colonul apare ca un tub de
sticla-relieful muc.sters,fara haustratii,cu
unghiurile rotunjite

Rectosigmoidoscopia,fibrocolonoscopia+biops
ie
-in faza ac.-mucoasa de aspect
pseudopolipoid,friabila ,cu ulceratii multiple
-in faza cr.muc.atrofica,pseudopolipoida,lumen
ingustat ,haustratii disparate
Complicatii
Dilatatia ac.toxica a colonului,perforatia
colonului
Abcese peritoneale,hemoragii massive
Pseudopolipoze
Stenoze rectale si colonice
Malignizarea lez.
Tratament
ATrat.formei ac
Spitalizare si repaus la pat
Alimentatie saraca in reziduuri care sa nu
irite mucoasa colica;sunt interzise
laptele,varza,fasolea ,telina,afumaturile
,tocaturile si conservele

Reechilibrare hidroelectrolitica si
proteica+sange
Trat.medicamentos
v Salazopyrina-per os,in doze crescande de la
3-12 g/zi,pana la ameliorarea
simptomelor,cand se reduce treptat doza;se
adm.si sub forma de microclisme,in
localizarile rectosigmoidiene concomitent cu
adm.orala
APENDICITA
Este una din cele mai frecvente
affect.chir.ac.,avand un apogeu in
tinerete.Intereseaza in special sexul
masculin,la pubertate.
Etiopatogenie
Obstructia lumenului datorita:
Fecalitilor
Hipertrofiei tes.limfoid
Bariului neeliminat in urma explorarilor
rad.ale tractului digestiv
Samburilor de fructe si legume
Viermilor intestinali(ascarizi)
Manifestari clinice
Durere abd.initial difuza apoi localizata in
hipogastru sau periombilical,moderat severa si
constanta,uneori cu crampe intermitente:dupa
4-6 ore se localizeaza in fosa iliaca dr.
Anorexia-la 95% din cazuri este primul
symptom
Voma
Constipatie anterioara durerii,multi
resimtind defecatia ca o usurare a durerii
Diaree,in special la copii
B.prefera pozitia in supinatie,cu piciorul
dr.flectat pt.a ameliora durerea
Semne fizice:
v Sensibilitate maxima abd.in punctul
McBarney(situat la intersectia 1/3 ext.cu cele
2/3 int.ale liniei ce uneste spina iliaca anterosup.cu ombilicul)
v Aparare musculara la durere in fosa iliaca
dr.indicand iritatie peritoneala
v Semnul Rowsing-durere in fosa iliaca
dr.cand se exercita o presiune palpatorie in
fosa iliaca stg.(semn de iritatie peritoneala)
v Hiperestezia cutanata in fosa iliaca dr.
v Rezistenta musculara la palparea peretului
abd.
Analize de lab.
Leucocitoza-10000-18000/mm3,cu
cresterea moderata a PMN
Rdf.abd.pe rol-putin utila,posibil fecaliti
Compresie gradata ecografica-printr-o
compresiune maximala,se masoara DAP al
apendicelui testul este considerat pozitiv daca
DAP al apendicelui necomprimat este >/ 6
mm
CT-pt.un abces apendicular
Laparoscopia

Tratament
-antibioticoterapie preoperatorie pt.a evita
complicatiile infectioase
A.Apendicectomia clasica-incizia oblica Mc
Burney sau transversala Rocky-Davis,in
punctul de maxima sensibilitate abdominala
sau unde se palpeaza o formatiune tumorala
-in caz de perforatie sau gangrena,pielea
si tesutul subcutanat se lasa nesuturate cateva
zile si se monteaza un tub de dren
BLaparoscopia-este utila la femeile tinere de
varsta fertila si la b.obezi
-avantaje:
Scaderea inf.postoperatorii
Diminuarea durerii
Reducerea duratei de spitalizare
Reintegrare mai rapida in munca
Tehnica: -operatorul sta pe partea stg.a b.cu
monitorul video la picioarele b.sau in partea dr.
-se stabileste pneumoperitoneul cu o canula
prin care patrunde un trocar de 10 mm inserat
in ombilic
-camera laparoscopica se plaseaza in canula
respectiva,inspectandu-se cavitatea peritoneala
-un alt trocar de 10 mm se introduce in
reg.suprapubiana,pe linia mediana si altul
additional de 5 mm este plasat in flancul dr.sau
fosa iliaca dr.
-apendicele se sectioneaza cu foarfeca sau
electrocauterul si se elimina prin canula
suprapubiana
OCLUZIA INTESTINALA
Def.Oprirea completa si persistentaa tranzitului
int.cu imposibilitatea evacuarii de materii
fecale si gaze.
Clasificare
1.mecanice-date de obstruarea lumenului
intestinal
2.functionale-au ca substrat stimuli nervosi
determinati de cauze variate
Etiologie
1.Ocluzii mecaniceObstacole intrinseci-tumori
intestinale,corpi straini,procese tuberculoase
intestinale,fecaloame
Obstacole extrinseci-o brida de
neoformatie care poate inconjura o ansa
intestinala ca intr-un lat ,stranguland-o
-un inel de eventratie sau herniar
-procese inflamatorii
-tumori din afara intestinului
-volvulus intestinal=rasucirea anselor
intestinale
2.Ocluzii functionale
-stimulii nervosa care determina ocluzia pot fi:
Excitatii ce pornesc direct de la intestine
Excitatii pornite de la nivelul vaselor
mezenterice

Excitatii ce se transmit de la distanta pe

cale nervoasa ,ca urmare a unei colici
renale,biliare,apendiculare,a unui chist de ovar
torsionat,a unei crize gastrice
Excitatii date de intoxicatii profesionale
sau voluntare
Excitatii pornite de la nivelul sistemului
nervos medular sau cerebral,determinate de
leziuni neurologice sau tulburari psihice
Simptomatologie
Ocluzia mecanica
Durere cu character
colicativ,spasmodic,intermittent,foarte vie
Oprirea evacuarii de materii fecale si gazesimptomul care eticheteaza o ocluzie
Meteorism abdominal
Clapotaj intestinal-prin percutarea mai
puternica a peretului abdominal,se pune in
evidenta un zgomot characteristic celui pe care
il face lichidul amestecat cu aer
Varsaturi fecaloide
Alte semne-scaune sanguinolente ce preced
ocluzia
-ondulatii peristaltice ale peretului abdominal
-prezenta unei tumori la palparea abdomenului
Explorari paraclinice
a)semne de laborator-G.R. si Ht-crescute
datorita hemoconcentratiei,prin pierderea de
plasma
-K si N-crescute
-Cl-scazut
b)rdf.abdominala pe gol
c)irigografia-da informatii asupra aspectului si
locului obstacolului-este si o metoda
terapeutica
d)ED-exploreaza polul superior si inferior al
tubului digestiv
e)CT-in caz de suspiciune a unei tumori
abdominale
f)angiografia mezenterica-aduce informatii
privind obstructiile ramurilor arterelor
mezenterice sau ale arterelor colonice
generatoare de ocluzii
Tratament
Obiective
v Reechilibrarea hidroelectrolitica a b.pre-si
postoperator
v Decompresiunea b.
v Rezolvarea cauzei de ocluzie
v Profilaxia recidivelor
Decompresiunea abdominala-are in vedere
scaderea presiunii intraluminale,ridicarea
obstacolului si reluarea tranzitului;ea se
realizeaza:
Preoperator-prin instalarea unei sonde de
aspiratie nazogastrica sau prin intubare
rectosigmoidiana cu un tub Faucher,in caz de
volvulus sigmoidian
Intraoperator-prin golirea anselor de
continutul serolichidian

 Postoperator-prin mentinerea sondei de

aspiratie gastrica
Rezolvarea cauzei care a produs ocluzia
Tratarea fistulei anastomotice,abcesului
peritoneal,pancreatitei,etc.
Rezectii de intestine cu anastomoze diverse
in caz de tumori,stenoze,traumatisme,etc.
Extragerea obstacolelor
intraluminale(calculi biliari,ascarizi)
Sectionari de bride sau aderente,associate
sau nu cu rezectii de anse
Devolvulari de anse
Rezolvarea cauzelor de strangulare
Profilaxia recidivelor
Spalarea peritoneului cu aranjarea anselor
in pozitie anatomica si acoperirea lor cu
epiploon
Enteroplicaturi de diverse tipuri care previn
o noua volvulare si asigura peristaltica normala
Sutura breselor si a spatiilor decolate ce
reduc posibilitatea de telescopare si strangulare

o Ecografia-pt.eventuale MTS
o Markeri tumorali serici-Ag
carcinoembrionar
Tratament
A.Chirurgical-principala metoda de tratament
-obiective-ablatia rectului
tumoral,a mezorectului
-ablatia
limfonodulilor regionali
-operatiile pt.cancer rectal au pretentia de
radicalitate,se aplica numai in cazul depistarii
precoce in primele 2 stadii de evolutie
B.Local-electrocoagularea
tumorii,crioterapia,iradierea de contact,excizia
locala,,laserterapia-poate fi aplicat b.care
refuza interventia radicala si prezinta tumori
joase ,usor abordabile transanal,pana la 3
cm,fara invazia peretului rectal
C.Chimioterapia-raspuns dezamagitor
CANCERUL COLONULUI

CANCERUL RECTAL
Etiopatogenie
-inca nu exista afirmatii certe
-factori ce maresc riscul :
Regim bogat in proteine(carne rosie)
Grasimi saturate,alcool(in special bere)
Tutun(mai ales la barbati,la 35 ani)
Hormonii-femeile fac mai rar
-factori care diminua riscul:
Fibrele alimentare
Legumele-brocoli,varza,napii,conopida
Calciul si vitamina D
Vitaminele A,C,E si carotenul
Colecistectomia efectuata anterior
Existenta adenoamelor colorectale
RCUH cu evolutie indelungata
Iradierea ,factorii genetici
Tb.clinic
-evolueaza multa vreme asymptomatic
Modificari ale ritmului defecatiei
Alternanta de diaree cu constipatie
Tenesme,dureri
Sange proaspat ce se aseaza pe suprafata
bolului fecal
Mucus amestecat cu un scaun fluid si sange
Anorexie,scadere ponderala
La tuseul rectal-formatiune
ferma,friabila,ulcerata central,care lasa sange
pe manusa examinatorului
Investigatii
o Rdf.abd.simpla-in urgente,pt.ocluzie sau
perforatie intestinala
o Clisma baritata
o CT
o Rectosigmoidoscopia cu biopsie
o Colonoscopie

Etiologie-necunoscuta
-factori de risc si care diminua riscul-la
fel ca la cancerul rectal
Tablou clinic
o Manifestari generaleinapetenta,astenie,scadere
ponderala,subfebrilitate,febra
o Tulburari de tranzit intestinal:
v Initial apare tendinta la constipatie,ce se
agraveaza progresiv si nu cedeaza la laxative si
purgative
v In localizarile sigmoidiene si ale valvulei
ileocecale intalnim scaune diareice cu caracter
dizenteriform
v Alternanta constipatie-diaree
o Durerea-in fazele incipiente este
vaga,devine intermitenta si sub forma de
crampe in starile subocluzive;cand este
constanta este semn de MTS
o Hemoragia-poate fi evidenta sau oculta,cu
sange de culoare inchisa (in leziuni proximale)
sau rosu proaspat(in tumori ale colonului
descendent sau sigmoid)
o La palpare-este accesibila tumora primara
localizata pe cec,colon
ascendent,descendent,transvers si sigmoid
Investigatii
Irigografia-metoda cea mai eficienta de dg.
-3 imagini sunt
tipice:lacuna,stenoza(colonul are aspect de
cotor de mar )si stopul(cand tumora
obstrueaza complet lumenul)
Colonoscopia+biopsia
Ecografia abdominala-evidentiaza prezenta
MTS
CT, RMN

Tratament-chirurgical
A.Operatii radicale:
Hemicolectomia dreapta-cand tumora este
pe cec,colonul ascendent,1/3 proximala a
transversului-presupune indepartarea ultimilor
10 cm din ileonul terminal,cecul,ascendentul si
1/3 proximala a transversului ,la bolnavii
varstnici,tarati,obezi;refacerea continuitatii
tubului digestiv se face printr-o anastomoza
ileo-colica
Rezectia de colon transvers
Rezectia rectosigmoidiana pe cale
anterioara cu anastomoza colorectala
intrapelvina
Rezectii multiviscerale-cand sunt invadate
structurile invecinate
B.Operatii paliative-sunt acelea in care
tumora ,MTS sau tesutul tumoral raman pe loc
-obiective:imbunatatirea
confortului pacientilor,prevenirea unor
complicatii acute,ameliorarea prognosticului
BOALA HEMOROIDALA
Hemoroizii=dilatatia anormala,varicoasa a
venelor hemoroidale.
Etiopatogenie
Constipatie,diaree,colita
Obstacol tumoral sau tromboflebitic pe
calea evacuarii normale a fluxului venos
Se intalnesc frecvent la cei cu viata
sedentara,la soferi,obezi
Tulburari hormonale
Clasificare
v Hemoroizi externi-se gasesc dedesubtul
sfincterului anal-sunt vizibili direct
v Hemoroizi interni-deasupra sfincterului
anal,pot fi vazuti doar cu ajutorul rectoscopului
Simptomatologie
prurit anorectal;scurgere seropurulenta,mucoasa
prezenta bureletelor hemoroidale interne si
externe
rectoragia,durere moderata
prolaps de mucoasa cu burelete
hemoroidale
Investigatii
tuseu rectal
rectisigmoidoscopie
Tratament
-in stadii incipiente:
regim igienodietetic-evitarea excesului de
alimente,condimentelor,cafelei,alcoolului
toaleta locala riguroasa ,dupa fiecare
defecatie,tamponarea regiunii cu un prosop
moale
evitarea constipatiei,sedentarismului
folosirea unor supozitoare de
glicerina,hemorzon

-in caz de hemoroizi mari,interni:scleroterapie

cu Fenol 5% in ulei vegetal
-in caz de prolaps hemoroidal-acesta trebuie
reintrodus cu blandete deasupra sfincterului
anorectal
-in cazuri de tromboza-trombectomia
-in caz de recidiva,de hemoroizi procidenti,de
tendinta la tromboza hemoroidala,cand
hemoroizii sangereaza permanent-cura
chirurgicala=ligatura hemoroizilor sau
extirparea acestora
FISURA ANALA
Este o ulceratie triunghiulara sau ovalara
localizata in 90% din cazuri la nivelul
comisurii posterioare anale.
Etiopatogenie
-se intalneste mai des intre 40-60 ani,la femei
-factori implicati:
terenul,preexistenta hemoroizilor
traumatismele,infectiile locale cronice
Simptomatologie
v durerea-incepe in timpul defecatiei cu o
senzatie de sfasiere-arsura
-urmeaza o perioada de acalmie de cateva
minute
-reapare cu o intensitate sporita 15-30 minute
-uneori durerea paroxistica persista si intre
scaune ,modificand comportamentul b.-acesta
devine iritabil,are insomnii,inapetenta,scadere
ponderala
v contractura sfincteriana
v ulceratia
v rectoragii mici
v la inspectia anusului-se evidentiaza prezenta
hemoroidului santinela
Diagnostic
v pe baza anamnezei
v tuseu rectal sub anestezie
v rectoscopie
Tratament
v in fisurile simple trat.medical-combaterea durerii si a
spasmului sfincterian
-injectii subfisurare cu Novocaina 2% sau
Xilina 1%
-injectii slerozante
-dilatatie anala cu sau fara cauterizarea
ulceratiei
v in fisurile vechi ,complicate:
-excizia ulceratiei si a leziunilor associate
-sfincterotomie interna paramediana mai
ales cand exista o scleroza a sfincterului anal
v in fisurile asociate cu hemoroizi voluminosi:
-trat.chirurgical al fisurii
-trat.radical al hemoroizilor

PATOLOGIA STOMACULUI SI A
INTESTINULUI SUBTIRE
ULCERUL DUODENAL
Termenul de ulcer=existenta unei ulceratii,
adica a unei pierderi de substanta care
intereseaza mucoasa stomacului si
duodenului ;este similar cu termenul de ulcer
peptic folosit in literatura anglo-saxona.
Este o af. cr. si recurenta ,profunda si bine
delimitata a bulbului duodenal si a canalului
pyloric.Afecteaza la fel de frecvent ambele
sexe, ap . foarte rar inainte de 15 ani.In
Romania,predomina UD fata de UG in raport
de 3:1.
Etiopatogenie
-un dezechilibru intre fact. agresivi(HCl si
pepsina) si fact. de protectie(mucusul
gastric,bicarbonatul si prostaglandinele)
-infectia cu Helicobacter pylori
-crestarea nivelului gastrinei bazale si a celei
stimulate de mese
-fact. genetici-UD ap. de 3 ori mai frecvent la
rudele de gr. 1 ale pacientilor cu UD
-gr. sangv. O 1
-la barbatii albi-incidenta crescuta a
antigenului HLA-B 25
-fumatul
-anxietatea cr. si stresul psihic-exacerbeaza
activit. UD
Simptomatologie
-durerea epigastrica cu character de
eroziune,taietura sau arsura-ap. la 90 min.
pana la 3 ore dupa masa si trezeste deseori b.
noaptea;se amelioreaza la cateva min. dupa
masa sau dupa adm. de antiacide; poate dura
zile ,sapt. sau luni cu perioade de
acalmie(periodicitate-imbraca un character
sezonier, primavara si toamna-marea
periodicitate)
-rar-scadere ponderala
-multi pacienti nu prezinta simptome de ulcer

-Biopsie+histology+cultura
-Serologie
Tratament
Obiective:1.Eradicarea H.pylori
2.Vindecarea bolii
A.Tratament medicamentos-tripla asociereBISMUT 2 TB/ZI DE 4
ORI/ZI+METRONIDAZOL -1CP. DE 3
ORI /ZI(SAU CLARITROMICINA -250 MG.
DE 4 ORI /ZI)+AMOXICILINA 500 MG DE
4 ORI/ZI(SAU TETRACICLINA)-2
SAPTAMANI ASOCIATE CU UN
ANTAGONIST DE RECEPTORI H
2( OMEPRAZOL)-TIMP DE 6 SAPTAMANIasigura o rata de eradicare de 90%
B.Tratament chirurgical-Vagotomie cu antrectomie-2 procedee:
-Anastomoza Billroth 1-se sectioneaza
trunchiul vagal, se extirpa antrul iar
continuitatea tractului gastrointestinal se reface
aducand stomacul restant la duodenul proximal
-Anastomoza Billroth 2-continuitatea se reface
cu o ansa jejunala
-Vagotomie cu piloroplastie
-Vagotomie gastrica proximala( supraselectiva)
ULCERUL GASTRIC
Este mai frecvent la barbati, intre 50-60 ani.
Etiopatogenie
-Dezechilibru intre factorii agresivi si cei
protectori gastrici
-Infectia cu H.pylori
-Secretia gastrica acida este normala sau
redusa fata de UD
-Medicamente(salicilati si alte AINS)
Simptomatologie
-Durerea epigastrica-poate fi precipitata sau
accentuata de ingestia alimentelor iar
ameliorarea durerii dupa alimentatie sau dupa
antiacide este mai putin frecventa
-Greata, varsaturi
-Scadere ponderala ca rezultat al anorexiei
-Semne de HDS ( hematemeza , melena) in caz
de perforatie (in 25 % din cazuri)

Diagnostic
Diagnostic
-prin anamneza corecta
-ex. baritat al tractului gastroint. sup. :crater
discret al portiunii initiale a bulbului duodenal
-EDS cu biopsie
-Teste diagnostice pt.H.pylori
-Test respirator cu uree (cu C 13 sau 14)

-Anamneza
-Ex. radiologic baritat-este frecvent localizat la
nivelul micii curburi

-EDS cu biopsie-se iau cel putin 6 biopsii din

marginea interna a ulcerului
-Teste de diagnostic a H. pylori
Tratament

-Ecografie endoscopica-ofera date despre

profunzimea penetratiei tumorale prin
per.gastric
-Laparoscopia-ca o tehnica de stadializare pt.a
determina MTS mici intraperitoneale si
hepatice nevizualizate la CT

A.Tratament igieno-dietetic si medicamentos

Tratament
-Intreruperea utilizarii medicamentelor cu
potential ulcerogen
-Evitarea cofeinei, alcoolului
-Tripla asociere din UD+inhibitor de receptori
H2
B.Tratament chirurgical-rar este indicat-se
foloseste antrectomia cu anastomoza Billroth
1
CANCERUL GASTRIC
Adenocarcinomul gastric(uzual denumit
Ca.gastric ) este responsabil pentru 95% din nr.
total de tumori gastrice maligne.Este mai
frecvent la barbati,intre 60-70 ani.
Etiologie
-Consumul de alimente conservate,afumate si
condimentate
-Ulcerul gastric,gastrita atrofica produsa de
H.pylori
-Fumatul,gastrectomia partiala in antecedente
-Expunerea la radiatii,istoric familial,etc.
Stadializarea CT a Ca.gastric
Std.1 Formatiune intraluminala,fara
ingrosarea peretului
Std. 2-Ingrosarea peretului >1 cm
Std. 3-Invazia directa a structurilor adiacente
Std. 4-MTS
Manifestari clinice
-Anorexia cu scadere ponderala-in 95% din
cazuri
-Hematemeza masiva-la 5% din pacienti
-Greata si varsaturi-cand leziunile distale
obstrueaza pilorul
-Durerea este tardiva si rareori intalnita
-La palpare se poate simti frecvent o masa
tumorala abdominala(in 50% din cazuri)
-Ggl. Virchov-Troisier in fosa supraclaviculara
stg.-semn de MTS
Dg.
-EDS cu biopsie
-Rdf. cu bariu
-CT abdominala-pt.stadializarea preoperatorie

-in primul rand chirurgical-gastrectomia

radicala subtotala-este excizat 50-85% din
stomac+2 cm din duodenul proximal iar
continuitatea este restabilita prin
gastrojejunostomie
-splenectomia si gastrectomia totala-cand
lez.este extinsa
-radio-si chimioterapia-sunt putin utile,doar in
scop paliativ-se folosesc 5fluorouracil,adriamicina,mitomicina C,citozinarabinozida,etc.
BOALA CROHN(ENTERITA
REGIONALA)
Este un sdr.anatomo-clinic caract. printr-o
infl.granulomatoasa,nespecifica,necrozanta si
cicatrizanta,cu evolutie subacuta sau cronica.
Etiopatogenie
-necunoscuta
Simptomatologie
-variata si inselatoare
-Forma acuta-ap.mai ales in copilarie,cu debut
brusc si semne de apendicita ac.
(durere,greata,varsaturi,febra,aparare sau
contractura musculara in fosa iliaca
dr.);frecvent apare diareea apoi Ap mezenterica
satelita ,lipsind modif.vasculare
-Formele cr.
-Forma colitica-dureri in fosa iliaca dr..la 5-6
ore dupa mese
-diareea cu scaune sangvinolente
-Forma ocluziva-este expresia stenozei foarte
stranse a lumenului intestinal
-Forma pseudotumorala(supurata)-prezenta
plastronului in fosa iliaca dr.sau in pelvis ,cu
tendinta la fistulizare-se manifesta prin
dureri,fen.subocluzive si diaree
Diagnostic
-In forma colitica-ex.baritat per osevid.stenoza filiforma a unei anse ileale,lipsa
de omogenitate a lumenului,cu aspect
polilacunar
-laparotomie exploratory
-In forma ocluziva-ex. rad.-niveluri de lichid si
gaze in intestine,stenoza filiforma
aileonului,dilatatia anselor supraiacente

-In forma supurata-ex. baritat si fistulografie

Polipii adenomatosi

Tratament
-se stabileste in fc.de forma clinica

Se prezinta fie ca o tumora unica(polip

solitary),fie ca formatiuni multiple(polipoza
difuza).

A.In formele ac.-trat.medic.

-in peritonita ac.prin perforatie sau necroza
ileala-rezectie int.de urgenta
B.In formele cr.-initial trat.medic.
-trat.chir.in al 2-lea sau al 3-lea an de evolutierezectie int.sau derivatie int.
-Indicatia int.chirurgicale este data de:
- Formele colitice
-Repetarea hemoragiilor
-Agravarea starii de denutritie
-Persistenta fenom.subocluzive
-Instalarea ocluziei sau a altor
complicatii(abcese,fistulizari)

Aspecte clinice
-o parte din ei sunt complet
asimptomatici,fiind descoperiti cu ocazia unei
interv.chir.sau la necropsie
-frecvent tb.clinic este complicat de sangerari
int.,ocluzii sau subocluzii si degenerare
maligna
Tratament
-polipectomie
-se recomanda sa fie examinate si celelalte
segmente digestive

SARCOMUL INTESTINAL
Este o tumora maligna a intestinului subtire ce
apare mai des la varstele tinere.
Simptomatologie
-Tulburari dispeptice-dureri
abd.difuze,intermitente,alternanta de diaree cu
constipatie,greata
-Subocluzii intermitente-colici intestinale cu
sediul mezogastric urmate de borborism,emisie
de gaze si materii fecale(sdr. Konig)
-Hemoragii digestive cu anemie secundara
hipocroma
-Rar-tumora palpabila pe intestine
Diagnostic
-Rdf.abd.pe gol(in ortostatism si in dec.lateral)
-Ex.baritat-stenoza tumorala a int.
-dilatatie cu staza in ansa supraiacenta
obstacolului
-stenoza in unghi mai mult sau mai putin
ascutit
Tratament
-chirurgical-extirparea tumorii si a int.adiacent
patologic,ablatia larga a teritoriului mezenteric
afferent
TUMORILE BENIGNE DE INTESTIN
SUBTIRE
Sunt mai frecvente decat cele maligne,aparand
mai ales la femei.Sunt:
-Polipii adenomatosi
-Sdr.Peutz-Jeghers
-Leiomioamele
-Fibromul

PATOLOGIA ESOFAGULUI
Competenta specifica:Analizeaza semnele si
simptomele specifice afectiunilor chirurgicale
Competente vizate:1.Definirea si recunoasterea
semnelor si simptomelor generale in chirurgie
2.Cunoasterea si analizarea principalelor
afectiuni esofagiene
Eructatie=emisia unei cantitati de gaze care
provine din stomac,prin cavitatea
bucala,insotita de un zgomot (ragaiala)
Regurgitatie=returul alimentelor din stomac
sau esofag in gura,la putin timp de la deglutitie
Pirozis=senzatie de arsura pe esofag urmata de
regurgitatii acide
Contractura=contractie prelungita,reversibila si
involuntara a musculaturii striate
Hiperemie=congestie locala
Frison=contractie involuntara a
musculaturii,ducand la tremuraturi si senzatie
de frig cateva secunde,minute,ore
Anorexia,greata,varsatura,meteorismul,diareea,
constipatia,hematemeza,melena,rectoragia,dur
erea,febra,tumefierea,cefaleea,tahicardia,dispn
eea,adeno-patia-vezi semiologia
PATOLOGIA ESOFAGULUI
STENOZELE SAU STRICTURILE
ESOFAGULUI
Stenoza esofagiana=ingustarea lumenului
esofagian datorita oricarui mecanism cu
exceptia cicatrizarii vicioase

Strictura=cicatrizare vicioasa
Etiopatogenie
-leziuni mecanice-corpi straini
-esofagite in cursul bolilor infectioase(angina
difterica,febra tifoida,etc.)
-ingestie voluntara sau accidentala de substante
caustice(cauza cea mai frecventa)
-ulcerul peptic esofagian
-sifilisul,etc.
Simptomatologie
-disfagia-progresiva,la inceput pt. solide,apoi
semisolide si lichide-este semnul cel mai
frecvent
-regurgitatia si varsaturile insotite sau nu de
dureri retrosternale-sunt caracteristice:
-in stricturile superioare-regurgitatia este
imediata cu alimente nedigerate
-in stricturile joase-regurgitatia este tarzie si
fetida
-scadere ponderala pana la casexie
Diagnostic-se stabileste prin:
anamneza corecta
ex. radiologic-apare un traiect esofagian
filiform,neregulat
esofagoscopie cu biopsie
Tratament-se face in functie de faza evolutiva
a leziunilor esofagiene
1.In faza de esofagita cr.-trat. conservator prin
dilatatia stenozelor ,de 2 ori /saptamana,cu
dilatatoare de calibru 20-22 la adulti si 15-17
pt. copii,insotite de controlul periodic al
rezultatelor
2.In faza de stenoza organica-trat. chirurgical
care urmareste:
-crearea unei posibilitati de alimentare a b., ca
urmare a suprimarii tranzitului esofagiangastrostomia,jejunostomia(cai temporare)
-restabilirea tranzitului oro-gastric-prin
esofagoplastii (inlocuirea esofagului patologic
cu un segment al tubului digestiv;materialul
folosit poate fi:stomac,jejun,colon )
a.Esofagoplastiile cu stomac-cel mai practic si
mai folosit procedeu este procedeul DAN
GARILIU-consta in confectionarea unui tub
gastric din marea curbura,folosind
vascularizatia splenica
b.Esofagoplastia cu ansa jejunala-procedeul
HERZEN-utiliz. ansa jejunala izolata
c.Esofagoplastia cu colonse utiliz. cand
stomacul are lez. ce-l fac inapt pt.
esofagoplastie;se pot folosi:

colonul transvers-proc.KELLING
colonul ascendent-proc. ROITH
colonul descendent +transvers-proc.ORSONI
CANCERUL ESOFAGIAN
Este o afect. frecventa si grava,reprezentand
80-86% din bolile esof.Este de 4 ori mai des
intalnit la barbati,intre 50-60 ani.
Etiopatogenie
lez.iritative cr.esof.
leucoplazii luetice
cicatricile dupa arsuri prin substante caustice
ulcerele peptice,tumorile benigne esof.
diverticulii esof.
Simptomatologie
disfagia-primul semn-initial minora,pt.
alimente solide, apoi pt. lichide
durerea-cu 2 forme:
1.la deglutitie-in Ca.segm. sup.-este provocata
de trecerea alim.
2.permanenta-retrosternala sau mediastinala-in
Ca. jos situate
sialoreea-sec. afectarii nervilor vagi-in Ca. sup.
regurgitatiile si halena fetida-mai putin
importante
alte semne de vecinatate:
-raguseala(prin paralizia n. recurent)
-crize de dispnee
-aritmii cardiace
casexia
Investigatii
ex.radiologic baritat al esofag.-rigiditatea per.
esof.;incontinenta cardiei;imagine lacunara in
lumen;imagine de ulceratie maligna;dilatatia
esof. supraiacent obstacolului;imagine de
stenoza filiforma
esofagoscopie cu biopsie
Tratament-este prin excelenta chirurgical
a.Metode paliativegastrostomia-indic. la Ca.avansate,la tarati si
batrani
anastomozele esogastrice paliative-in Ca. jos
situate, inoperabile
b.Metode de exereza-la b. cu stare gen. buna
cand tum. nu este extinsa la organele
vecine;exereza trebuie sa fie larga,sa treaca
mult deasupra tum.(min. 5 cm) si sa ridice tes.
periesof.
esogastrectomie polara sup.-in Ca.
esof.abdominal si toracic inf.
esofagectomie largita-in Ca. 1/3 medii a
esof.;continuitatea tranzitului se face fie cu o
ansa jejunala izolata,fie cu stomacul
ascensionat in torace,fie cu colonul
esofagectomia totala-in Ca. 1/3 medii esof.
VARICELE ESOFAGIENE
Sunt dilatatii permanente si deformante ale
venelor din reteaua esofagului.

Etiopatogenie
-hipertensiunea portala-se reflecta in in reg.
esof. inf. si a cardiei,unde exista una din
comunic. anatomice ale sist. port si cav,prin
dilatatiile varicoase ale venelor esofag.
-tumori mediastinale pe sgm cav sup.
Simptomatologie
-tb. clinic al cirozei decompensate
-aparitia varicelor preceda ascita
-singurul semn este hemoragia produsa de
ruptura acestora
Investigatii
ex. radiologic baritat in strat subtire
endoscopia
Tratament
-scleroza endoscopica a varicelor cu diferite
subst.(de ex. alcool absolut)
-chirurgical-in varicele rupte cu hem.hemostaza prin ligaturi ale acestora
HERNIILE HIATALE
Def.Acele hernii care se produc prin hiatusul
esofagian largit anormal.
Etiopatogenie
factorul congenital
hipoplazia orificiului esofagian si a
struct.conjunctive periesofagiene
sarcina,obezitatea,efortul
Clasificare
1.Hernii paraesofagiene-rare-cardia este in
pozitie normala si hernia se produce lateral de
esofag prin migrarea marii tuberozitati
gastrice,de obicei inaintea si in stanga
esofagului
2.Hernii cardio-esofagiene prin alunecare-cele
mai frecvente-in care cardia insotita de o
portiune de stomac aluneca in mediastinul
posterior
3.Hernii mixte
Simptomatologie
durere egigastrica si retrosternala,cu iraddiere
in spate si spre reg. mamare;ap. frecvent dupa
mese copioase sau in dec. lat. dr.,noaptea
pirozisul si regurgitatiile postprandiale cu
caracter acid
refluxul esofagian accentuat in poz. aplecat
inainte sau semnul siretului
in herniile voluminoase:palpitatii,dispnee,crize
anginoide
anemia de tip feripriv
Investigatii
ex. radiologic-prin pasaj baritat in ortostatism
si in poz.Trendelenburg(semnulsiretului)
endoscopia
Complicatii
esofagita peptica
hemoragia digestiva
complicatii mecanice-compresiuni ale
plamanului,inimii,strangularea sau
incarcerarea herniei cu sau fara perforatia
pungii herniare

Tratament
-unele hernii mici,fara semne functionale,nu
necesita trat.
-trat. medical-priveste esofagita de
reflux:regim igieno-dietetic,postural(evitand
dec. postural),alcaline,antispastice
-trat. chirurgical-reducerea herniei si
ingustarea hiatasului largit prin sutura pilierilor
cu fibre neresorbabile