Sunteți pe pagina 1din 77

CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA AUTOMOBILULUI

REPARARE- INTRETINERE DIAGNOSTICARE

m11-Prezentare functionare motor.AVI

m31-Aprindere.avi

m33-Delcou.avi

m61-Racire.avi

m67-Principiu pompa apa.avi

m65-Termos tat.avi

m22-Ungere.AVI

m24-Pompa ulei angrenare exterioara(detaliu).AVI

m52-Pompa de injectie (functionare).AVI

m54-Reglare debit.AVI

m58-Injector.AVI

m71-Sistem directie cu surub.AVI

m72-Sistem directie cremaliera.AVI

m81-Frinare hidraulica.AVI

CARACTERISTICI MECANIC VEHICULE


Identificare
L90
I - AMPLASARE PLCU DE IDENTIFICARE
VEHICUL
Parte dreapta sau stnga n funcie de ar.
Descriere plcu de identificare
(1) Tip vehicul i numr tip; aceast informaie
este
menionat pe marcajul (B)

(2) MTMA (Mas Total Maxim Admis a


vehiculului)
(3) MTR (Mas Total Rulant - vehicul n sarcin i
remorc)
(4) MTMA pe osia fa
(5) MTMA pe osia spate
(6) Caracteristici tehnice ale vehiculului
(7) Referin vopsea
(8) Nivel de echipare
(9) Tip vehicul
(10) Cod tapierie
(11) Detalii suplimentare echipament
(12) Serie de fabricaie
(13) Cod mbrcminte interioa
108584
19031
Not:
n cazul nlocuirii complete a caroseriei, marcajul
trebuie s fie realizat conform reglementrii n
vigoare.
B
01A-2
CARACTERISTICI MECANIC VEHICULE
Dimensiuni n metri
(E) 1,480
(F) 1,534
(G) 1,470
(H) 1,740
destinate profesionitilor automobilului.
Metodele i diagnosticrile recomandate i
descrise n
acest manual au fost elaborate de profesioniti n
reparaia automobilelor.

I - RECOMANDRI GENERALE
Respectai principiile de baz ale reparaiei de
automobile.
Calitatea unei reparaii depinde mai nti de grija
pe
care reparatorul trebuie s o acorde n momentul
unei
intervenii.
Pentru a garanta o bun reparaie:
- protejai prile sensibile ale vehiculului (scaun,
volan,
aripi etc...),
- debranai bateria pe ct posibil (evitai
scurtcircuitele, pornirea accidental a motorului
tergtorului de geam etc...),
- n timpul sudrii pe vehicul, se cuvine s
demontai
sau s deconectai componentele care se gsesc n
apropierea zonei de reparaie i care ar putea fi
afectate de cldur,
- utilizai produse profesionale recomandate sau
piese
originale,
- respectai cuplurile de strngere,
- nlocuii tifturile elastice, piuliele sau uruburile
autofrnate sau lipite, dup fiecare demontare,
- fii ateni la calculatoarele care nu suport
supratensiunile i erorile de manipulare,
- nu schimbai piesele unele dup altele, ci facei o
diagnosticare precis nainte,

- facei un control final nainte de restituirea


vehiculului
ctre client (reglare ceas, funcionare alarm,
verificare iluminri i semnalizri etc...),
- curai i degresai prile de lipit (filete,
canelura
fuzetei) pentru o bun aderen,
- protejai curelele accesorii i distribuie,
accesoriile
electrice (demaror, obturator, pomp direcie
asistat,
electric) i faa de cuplare pentru a evita orice
scurgere de motorin pe partea de friciune a
ambreiajului.
Calitatea concepiei vehiculelor necesit pentru o
bun
reparaie s nu lsai nimic la ntmplare i este
obligatoriu s remontai piesele sau organele aa
cum
erau la origine (exemplu: ecrane termice, trecere
cablaj, pasaj reea de conducte i aceasta n
principal
n mediul liniei de eapament).
- nu suflai reziduuri de azbest sau de praf (frne,
ambreiaj etc...), ci aspirai-le sau curai piesa cu
ajutorul unui agent de curare (precum agentul de
curare pentru frn),
- utilizai produsele profesionale cu discernmnt,
de
exemplu nu punei past de etanare pe suprafaa
de
mbinare,
- gazele de eapament (benzin sau diesel) sunt

poluante. Nu punei n funciune motoarele dect


cu
discernmnt i mai ales utilizai obligatoriu
aspiratoarele de gaze de eapament,
- asigurai-v c nu se poate produce scurtcircuit n
timpul remontrii conectrilor electrice (exemplu:
demaror, alternator etc...).
Un numr de puncte trebuie gresate, altele nu,
astfel o
atenie particular trebuie acordat n timpul
operaiilor
de remontare pentru a asigura o funcionare
corect n
toate condiiile.

II - SCULE I DISPOZITIVE SPECIALIZATE FACILITATE


Metodele de reparaie au fost studiate cu
dispozitive
specializate, ele trebuie deci s fie realizate cu
aceleai
dispozitive pentru a obine o securitate sporit de
lucru
i o bun calitate a reparaiei.
Materialele omologate de serviciile noastre sunt
produse care au fcut obiectul studiilor i testelor,
care
trebuie utilizate cu grij i ntreinute pentru o
utilizare
corect.

III - FIABILITATE - ACTUALIZARE

n spiritul calitii reparaiei, metodele evolueaz,


fie cu
noi produse (depoluare, injecie, electronic etc...),
fie
prin crearea de noi dispozitive specializate
(tensiometru etc...), fie prin diagnosticare. Este
necesar s consultai manualele de reparaie sau
notele tehnice nainte de orice intervenie sau
memento
diagnosticare.
Definiiile vehiculelor fiind susceptibile s evolueze
n
cursul comercializrii, este indispensabil s
verificai
dac exist note tehnice de actualizare n
momentul
cutrilor de informaii.

IV SECURITATE
Manipularea anumitor dispozitive i a anumitor
piese
(exemplu: ansamblu combinat arc-amortizor, cutie
de
viteze automat, frnare, ABS, airbag, injecie
diesel
common rail etc...) necesit o atenie particular n
termeni de securitate, de curenie i mai ales de
grij.
Sigla (securitate) folosit n acest manual
nseamn c
trebuie acordat o atenie particular metodei sau

cuplurilor de strngere aferente.Demontarea i


remontarea grupului motopropulsor se realizeaz
pe la partea superioar
a compartimentului motor cu ajutorul unui
dispozitiv de ridicare mobil.
Se aeaz automobilul pe o punte elevatoare cu
dou coloane.
Se demonteaz:
- bateria;
- conducta de intrare filtru aer;
- ansamblu filtru de aer;
- capota motor;
- roile fa.
Se debraneaz conectorul sondei (1) de
oxigen sau conectorii celor dou sonde de oxigen
(EURO 00).
Se demonteaz: ecranul de protecie termic
i tubul coborre de pe colectorul de evacuare.
DEMONTARE Se golete:
- circuitul de rcire pe la furtunul inferior
al radiatorului;
- uleiul din cutia de viteze;
- uleiul din motor dac este necesar;
- circuitul de refrigerant la o staie de
ncrcare (automobilele cu AC);
- uleiul din circuitul de direcie asistat
(automobilele cu direcie asistat).
Se demonteaz:
- scutul motor;
- uruburile de fixare a tubului de
coborre pe suport;
CUPLURI DE STRNGERE (daNm)

uruburi fixare suport dreapta pe motor 6,2


Piuli fixare tampon hidroelastic 3,7
Piuli fixare tampon elastic stnga 6,2
uruburiroi 7,5
uruburi fixare suport GMP- baterie 2,1
Piuli fixare bielet pe suport travers direcie 6,2
urub fixare bielet antibasculare pe carter CV
10,5
urub fixare bar comand pe bielet CV 2,7
uruburi fixare conducte pe compresor 2,1
Conduct de nalt presiune pe pomp DA 2,1

10 ANSAMBLU MOTOR
Se decupleaz:
- captul cablului de acceleraie (7)
de pe prghia de comand a clapetei i se
extrage de pe manonul (8) din suport;
Grup motopropulsor
Se demonteaz urubul de legtur dintre bara
de comand a vitezelor i bieleta de comand a
cutiei de viteze.
aaaaaaaaa
- furtunurile de la vasul de degazare;
- conductele de recirculare vapori de
benzin de la canistra carbon i supapa de
purjare canistr;
-conductele de alimentare cu combustibil
(tur i retur) de la rampa de injecie utiliznd
dispozitivul MOT. 1311-06.
- cablul kilometraj de la cutia de viteze

(se apas pe cele dou cleme i se extrage);


- cablul pentru reglaj far dreapta i
se poziioneaz pe lng caroserie.
Se debraneaz conducta servofrnei de
la colectorul de admisie.
Se demonteaz cablul de comand ambreiaj
de la cutia de viteze.
Se debraneaz conectorul presostatului pentru
direcie asistat.
Se demonteaz:
- furtunurile de la rezervorul de ulei
pentru direcie asistat cu ajutorul cletelui
MOT 1202-01;
- conducta de nalt presiune de la
pompa de direcie asistat.
Se demonteaz conductele de agent
refrigerant de la compresor (automobilele cu
instalaie de A.C.).
Se susine G.M.P. prin intermediul celor
doi supori de ridicare cu un dispozitiv de
ridicare mobil (macara mobil).

REMONTARE
Se efectueaz n ordine invers operaiile de la
demontare.
Se strng uruburile i piuliele la cuplu.
Se efectueaz:
- umplerea i purjarea circuitului de rcire (vezi
capitolul 19 .Umplere i purjare.);

- umplerea cu ulei a motorului i cutiei de viteze;


- umplerea circuitului pentru direcie asistat (vezi
capitolul 05 .Golire - Umplere) pentru automobilele echipate cu direcie asistat;
- umplerea circuitului de aer condiionat cu agent
refrigerant HFC 134a (vezi capitolul 62
.Aer condiionat.).
Se regleaz cursa pedalei de ambreiaj (vezi
capitolul 37 .Reglare comand ambreiaj.).
NOT:
La fiecare operaie care necesit debranarea
bateriei, la rebranarea acesteia
introducei codul radio care este nscris pe factura
de cumprare a automobilului

CUPLURI DE STRNGERE (daNm)


Senzor turaie 0,8
uruburi fixare demaror 4,4
Fixare cutie viteze pe motor:
piulie M 10 4,4
uruburi M10 - 90 4,4
uruburi M10 - 35 2,1
DEMONTARE
Se demonteaz uruburile de fixare a senzorului de
turaie 2 pe carterul ambreiaj.
Se desfac legturile electrice ale demarorului.
Se demonteaz demarorul.
Se debraneaz conectorul electric 1 al
contactorului de mers napoi.
Se demonteaz fixarea cablajului motor pe cutia de
viteze.

Se demonteaz uruburile i piuliele de asamblare


motor-cutie de viteze.
Separare - Cutie de viteze
Se execut n ordine invers operaiile de la
separare.
Se strng uruburile i piuliele la cuplu.
REMONTARE
Se execut n ordine invers operaiile de la
separare.
Se strng uruburile i piuliele la cuplu.

ANSAMBLU MOTOR
10 - 12
NR. DENUMIRE COD REPER
CRT. SERVICE DACIA
1 Cheie buon carter ulei MOT 1018 1001101800
2 Dispozitiv montare garnitur etanare arbore cu
came MOT 1127-01 1001112701
3 Dispozitiv montare garnitur etanare arbore
cotit spre volant motor MOT 1129-01 1001112901
4 Dispozitiv pentru ntindere curea distribuie MOT
1135-01 1001113501
5 Clete pentru coliere elastice MOT 1202-01
1001120201
6 Valiz pentru control presiune benzin MOT
1311-01 1001131101
7 Racord .J. MOT 1311-04 1001131104
8 Racord .K. MOT 1311-05 1001131105
9 Dispozitiv pentru demontare racorduri MOT 131106 1001131106

10 Clete pentru demontare simeringuri supape


MOT 1335 1001133500
11 Aparat pentru verificare tensiune curele MOT
1505 1001150500
12 Dispozitiv pentru montat ax piston MOT 574-22
1001057422
13 Sector imobilizare volant MOT 582 1001058200
14 Dispozitiv blocare pinion distribuie MOT 799-01
1001079901
15 Dispozitiv montare garnitur etanare arbore
cotit spre distribuie MOT 550 1001055000
16 Cheie reglaj culbutori MOT 567-01 1001056701
17 Cheie filtru ulei MOT 555 1001055500
18 Dispozitiv susinere GMP MOT 545 1001054500
19 Dispozitiv meninere cmi MOT 484
1001048400
sau
Bride meninere cmi MOT 588 1001058800
20 Suport comparator MOT 251-01 1001025101
21 Plac pentru msurare supranlare cmi
cilindru MOT 252-01 1001025201
Chiulasa nu se restrnge.
Reglajul culbutorilor se face la rece, numai n cazul
interveniilor la motor care influeneaz
jocul acestora. Valorile de reglaj sunt:
- pentru admisie: 0,10 mm;
- pentru evacuare: 0,25 mm.
nlime chiulas 113 0,05 mm
Deformaia maxim admis n planul garniturii 0,05
mm
Nu este permis nici o rectificare a chiulasei

Volum camere de ardere (cu supape i bujii) 26,25


cm3 0,6
Cuplul de strngere al bujiilor 2,5 - 3 da

SCAUNE SUPAPE

Bolul este fix n biel i flotant n piston.


Sensul de montaj: cu sgeata spre volant.
Sunt trei clase de mperechere cu cmaa.

Marcaje pe pistoane:
1 - sgeat spre volant
2 - clasa pistonului (A-B-C)
3 - repere utilizate de furnizor

CMI CILINDRU

2.2 DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE MECANISMULUI


DE DISTRIBUTIE

Cele mai frecvente defectiuni care pot provoca


zgomote anormale, functionarea neregulata a motorului,
pornirea greoaie sau chiar oprirea lui sunt: zgomote la
comanda de distributie, batai ale culbutorilor sau
tachetilor, functionarea neregulata cu zgomot datorita
uzurii camelor de la arborele cu came, functionarea
neregulata cu rateuri in carburatorul sau colectorul de
evacuare,griparea sau blocarea supapei, arderea sau
deformarea talerului supapeim, rupeera supapei,
deformarea sau ruperea arcului supapei.

Zgomotele la comanda distributiei sunt datorate


uzurii danturii rotilor dintate sau a lantului de distributie.
Depistarea se face cu ajutorul stetoscopului (dispozitiv
audiotiv) in zona anterioara a motorului.

Pinioanele uzate se inlocuiesc, iar in cazul cand au


dinti rupti (roata din textolit de pe arborele cu came) se
inlocuieste intreg angrenajul distributiei; la inlocuirea
numai a pinionului defect, zgomotul se mentine.

Uzarea lantului de distributie duce la alungirea lui si


poate sari peste unul sau doi dinti de pe pinioane (deci
modifica fazele de distributie, provocand mersul
neregulat al motorului, sau poate sari de pe rotile dintate
si motorul se opreste).

Remedierea consta
pinioanelor distributiei.

in

inlocuirea

lantului

si

Bataile culburilor sau tachetilor au o intensitate


redusa, ritmica, dar de frecventa inalta (ascutita) si sunt
provocate de jocurile termice prea mari; motorul
functioneaza neregulat, cand jocurile sunt reglate inegal,
sau la uzarea suprafetelor frontale ale culbutorilor si
supapelor.

Depistarea se face cu stetoscopul in partea


superioara a motorului sau prin simpla ascultare cu
urechea.

Remedierea consta in reglarea jocului diontre


culbutori si supape. Cand sunt uzuri ale unora dintre
suprafetele de contact, acestea se rectifica cu piatra
abraziva sau masini de rectificat, mentinand initial (mai
ales la capul culbutorului).

Tachetii uzati si alezajele lor marite provoaca jocuri


anormale si deci batai. Cauzele opt fi: ungere
necorespunzatoare, imobilizarea tachetilior care nu se
mai rostesc.

Depistarea zgomotelor se poate face in zona de


mijloc a motorului prin ascultare cu stetoscopul.

Se remediaza prin inlocuirea tachetilor defecti,


alezandu-se locasurile (eventual bucsandu-le), iar cele
amovibile se inlocuiesc.

Functionarea neregulata, uneori cu zgomot, a


motorului este, indeosebi, urmarea uzurii inegale a
camelor de la arborele cu came. Chiar daca reglajele sunt
corecte,
motorul
functioneaza
neregulat
datorita
uzuriicamelor. Acestea pot fi controlate numai prin
demontarea
culbutorilor
si
asezarea
unui
ceas
comparator cu palpatorul pe fiecare tija impingatoare,
masurand cursa la fiecare in parte timp ce se roteste
arborele cotit cu manivela. Cand diferentele dintre citirile
maxime ce corespund varfurilor camelor de acelasi fel
(admisie sau evacuare) sunt mai mari de 0,8-1 mm, uzura
lor este accentuata si se impune inlocuirea arborelui cu
came, sau rectificarea lui.

Functionarea neregulata cu rateuri in carburator sau


colectorul de evacuare are loc cand jocul termic dintre
supapele a fost reglat la o valoare prea mica; supapele nu
se inchid si apar scapari de gaze si flacari cu rateuri in
carburator (pentru supapele de admisie) sau la
esapament (pentru cele de evacuare). Ca urmare, talerele
supapelor se ard, iar scaunele de supapa se pot fisura.

Cand la ratati motorul functioneaza neregulat,


supapele nu etanseaza chiar daca jocul termic a fost
reglat.

2.3. REPARAREA MECANISMULUI DE DISTRIBUTIE

Comanda distributiei
corespunzator datorita:

nu

se

face

in

mod

uzarii rotilor dintate, cand grosimea dintilor


scade sub 1/3 din cea initiala; se impune
inlocuirea lor;

lantul de distributie, care are joc in role de peste


0,5 mm; se inlocuieste.
Arborele cu came are urmatoarele defecte:

incovoierea arborelui cu came 1; se verifica cu


ceasul comparator, in partea centrala si daca
depaseste 0,02 mm, se indreapta cu o presa
hidraulica;
uzarea fusurilor de reazem 2; fusurile uzate se
reconditioneaza prin rectificare la cote de
reparatie;
uzarea camelor 3; datorita frecarii cu tachetii;
camele uzate se rectifica pe masini speciale de
copiat, la cota de reparatie; cand depareste
limita, arborele cu came se inlocuieste.
Masurarea se poate face prin verificarea cursei
de ridicare a camei rezultate din diferenta dintre
inaltimea a si diametrul partii cilindrice b;
ciupituri si exfolieri ale camelor si fusurilor 4; se
indeparteaza cu piatra abraziva sau pe masini
de rectificat; daca depasesc adancimea de 1
mm, se rebuteaza arborele;
uzarea sau deteriorarea orificiilor filetate de
fixare a pinionuluide distributie; orificiile se

alezeaza si se refileteaza la cota majorata;

uzarea canalului de pana pentru roata dintata de


distributie se constata cu un sablon; pentru
reconditionare se mareste latimea canalului,
montand o pana majorata sau se executa un alt
canal decalat cu 90 grade.
Tachetii pot prezenta defectele:

uzuri, porozitati sau rizuri pe tije si taler care se


indeparteaza prin rectificare la cota de reparatie
sau se inlocuies; uzarea locasului sferic pentru
tija impingatoare; locasul sferic uzat se rectifica
la diametrul prescris, folosind piatra abraziva
adecvata. Ghidurile tachetilor se reconditioneaza
sa corespunda jocului prescris.
Tijele impingatoare pot prezenta defectele:

incovoierea
indepartare;

tijelor;

se

remediaza

prin

uzarea locasurilor sferice de contact cu tachetii


sau cu suruburile de reglaj ale culbutorilor;
locasurile sferice uzate se rectifica dupa sablon.
Culbutorii prezinta defecte:

uzarea capului de comanda a tijei suappei; capul


uzat se rectifica cu piatra abraziva dupa sablon,
respectandu-se raza si unghiul prescrisl;
uzarea bucsei de asamblare pe ax impune
inlocuirea ei;
uzarea filetului pentru surubul de reglaj; filetul
uzat se refileteaza la cota majorata, folosindu-se
surub corespunzator.

Fig. 2.3. Locurile posibile de aparitie a defectelor si


uzurilor la arborele cu came al motorului D 2156
HMN 8:

1-incovoierea arborelui cu came; 2-uzuri ale fusurilor de


reazem; 3-uzura camelor; 4- ciupituri si exfolieri ale
camelor si fusurilor; 5-uzura sau deterioarea orificiilor
filetate pentru fixarea pinionului de distributie.
Supapele se curata de calamina, apoi se
controleaza starea tijelor si talerelor; pot prezenta rizuri,
coroziuni, arsuri, fisuri, uzuri. Bataia radiala a talerului
fata de tija si rectiliniaritatea tijei se controleaza cu
ajutorul unui dispozitiv prevazut cu doua ceasuri
comparatoare.

Defectele posibile ale supapei sunt:

uzarea tijei; se inlatura prin rectificare la treapta


I de reparatie; daca depaseste limita admisa, tija
se rectifica cu 0,05 mm, apoi se cromeaza si se
rectifica la treapta a II-a de reparatie; jocul intre
tija si ghidul supapei este de 0,03 0,08 mm;
uzarea
capuluik
tijei;
capul
uzat
se
reconditioneaza prin rectificare pana la disparitia
urmelor de deteriorare;
uzarea contrascaunului de la talerul supapei; se
inlatura prin rectificare la 45 grade C +/- 5' cu
ajutorul masinii de rectificat supape, astfel incat
grosimea partii cilindrice a talerului sa ramana
de minimum 2 mm. Dupa rectificare, se rodeaza

fiecare supapa pe scaunul ei cu pasta si se trece


la incalzirea etanseitatii.
Rodarea contrascaunelor de la supape pe scaunele
respectivem se poate face si pe masini speciale. Se
aseaza chiuloasa cu supapele (nefixate) pe masina, dupa
ce s-a introdus pasta de rodat intre scaune si
contrascaune si dupa cuplare, se executa operatia
simultana la toate supapele; durata se mixoreaza la circa
cinci minute fata de 2-3 ore la executarea manuala. Proba
de etansare se face individual sau simultan la toate
supapele.

Arcurile de supapa se pot deforma, astfel incat


elasticitatea lor sa nu mai corespunda. Cu un dispozitiv
special se verifica lungimea arcurilor in stare libera si
comprimata la sarcini bine determinate; daca nu
corespund se inlocuiesc.

Ghidurile de supapa pot prezenta uzuri ale alezajelor


lor. Acestea se rectifica la cota de reparatie si se
ansambleaza prin imperechere cu supapele ale caror tije
se incadreaza in jocurile prescrise.

Se rebuteaza toate irganele mecanismului de


distributie care prezinta fisuri, crapaturi, sufluri, rizuri

pronuntate, inclusiv arsuri ale talerelor supapelor sau


arcuri rupte.
1.INJECTORUL
Injectorul este un element component al
echipamentului de injecie, cu rol de introducere a
combustibilului n cilindrul motorului, de pulverizare fin a
acestuia i de distribuire uniform a picturilor de
combustibil n camera de ardere.
Partea principal a injectorului o constituie
pulverizatorul, n care sunt practicate unul sau mai multe
orificii calibrate de pulverizare, cu diametre de ordinul
zecimilor de milimetru. Ca atare, pulverizarea fin a
combustibilului depinde de construcia pulverizatorului,
dar i de micarea organizat a aerului n camera de
ardere.
Dup cum orificiul de pulverizare este controlat
sau nu de ctre o supap (n general, n form de ac),
injectoarele se mpart n:
a) injectoare deschise;
b)injectoare nchise.
cazul injectoarelor nchise,
n funcie de modul n care se
realizeaz deschiderea supapei, se
deosebesc:
a) injectoare
(comanda

se

hidraulice
realizeaz

prin intermediul combustibilului care urmeaz s


fie injectat);
b)injectoare mecanice (comanda se realizeaz cu
ajutorul unor came i a unui sistem de prghii);
c) injectoare
electromagnetice
(comanda
se
realizeaz prin impulsuri electrice).
1.1. Injectorul de tip deschis

La unele motoare de puteri mici se utilizeaz


injectoare de tip deschis. Din punct de vedere constructiv
i funcional, injectorul deschis este cel mai simplu (fig.
2.94). Acesta este format din corpul injectorului 1,
pulverizatorul 2 i piulia 3, prin care pulverizatorul se
asambleaz cu corpul injectorului.
Corpul injectorului este prevzut cu un racord 4 de
legtur cu conducta de nalt presiune i o canalizaie
interioar 5 prin care combustibilul ajunge la orificiul
(orificiile) 6 de pulverizare. La trecerea combustibilului
prin orificiul

SISTEMUL DE FRANARE AL AUTOMOBILELOR

1.Destinatia, conditii impuse si planul de abordare

2.Demontarea si montarea placutelor de frana anterioare

3. Demontarea si montarea placutelor de frana posterioare

4. Fabricarea sablonului pentru pistoanele de frana

5. Verificarea grosimii discului de frana

6. Demontarea si montarea discului de frana anterior

7. Demontarea si montarea discului de frana posterior

8. Demontarea si montarea etrierului de frana

9. Demontarea si montarea tamburilui de frana posterior

10. Demontarea si montarea sabotilor de frana

11. Sistemul ABS

SISTEMUL DE FRANARE

Memoriu explicativ

Sistemul de franare este compus din pompa centrala de


frana,servofrana si franele cu disc, pentru rotile anterioare,
respectiv franele cu tambur, pentru rotile posteroare.In functie de
puterea motorui, automobilul poate fi echipat cu frane cu disc si
la rotile posterioare .Sistemul hidraulic de franare este compus
din doua circuite,care functioneaza in diagonala.Adica un circuit
actioneaza franele fata dreapta/spate stanga si celalalt
actioneaza franele fata stanga/spate dreapta.Prin aceasta, in
cazul
defectari
unui
circuit
de
exemplu
din
cauza
neetanseitatii,automobilul poate fi franat prin intermediul celui
de-al doilea circuit de franare,nefiind afectata stabilitatea
acestuia pe traiectoria de deplasare.Presiunea pentru ambele
circuite de franare este creata in pompa centrala de frana
tandem, prin intermediul pedalei de frana.
Rezervorul de lichid de frana, care este dispus in compartimentul
motorului,deasupra pompei centrale de frana, alimenteaza
intregul sistem de franare cu lichid de frana. Un nivel de lichid de
frana prea scazut In rezervor este ridicat la toale automobilele
Opel ASTRA prin aprinderea unui bec de control in tabloul de
bord.In orice caz, nivelul de umplere al rezervorului de lichid de
frana ar trebui verificat in mod regulat.
Servefrana la modelele cu motoare pe benzina utilizeaza o parte
din vacuumul creat de motor in colectorul de aspiratie. La
actinarea pedalei de frana,forta de apasare este amplificata,prin
intermediul unor supape. Deoarece Ia modelele cu motoare Diesel
nu exista depresiune in colectorul de aspiratie, o pompa de
vacuum montata in partea posterioara a chiuloasei creeaza
depresiunea necesara functionarii servofranei. Pompa de vacuum
este antrenata de catre arborele cu came.
Franele anterioare cu disc sunt dotate cu etrieri mobili. In acest
caz, pentru apasarea placutelor de frana pe disc este necesar un

singur piston.La frana posterioara cu disc exista doi etrieri ficsi.


Pentru apasarea placutelor de frana. in cazul etrierului fix, este
nevoie de doua pistoane
Frana de mana este actionata prin intermediul unor cabluri si
actioneaza asupra rotilor posterioare.La modelele cu frane cu disc
la puntea posterioara,sunt montate tambururi de frana
suplimentare in discurile de frana pentru frana de mana. Acest
lucru este necesar deoarece frana cu disc nu se dovedeste a fi o
frana de stationare eficienta.
Placutele de la franele cu disc cat si sabotii de la franele
pusterioare cu tambur se regleaza automat,astfel incat reglarea
franei rotilor posterioare devine necesara doar in cazul in care la
reparatie s-a demontat sistemul de franare.
In functie de model si de echipare,modelele Opel ASTRA pot fi
echipate si cu sistemul de antiblocaj a rotilor la franare (ABS).
Operatiunile descrise in continuare sunt valabile pentru toate
modelele,indiferent daca sunt echipate cu sistem ABS sau nu.
La curatarea sistemului de franare sunt antrenate particule de
praf de material de frictiune.Acest praf poate fi daunator
sanatatii.De aceea, a se avea gija ca la curatirea sistemului dn
franare sa nu se inspire acest praf.
Placutele de frana sunt descrise in cartea tehnica a automobiluiui
(ABE), tipul ocestora fiind,in plus recomandat de catre uzina
pentru fiecare model de automobil.De aceea se recomanda
utilizarea de placute de frana aprobate de OPEL.Acestea au un
numar de aprobare KBA.
Lucrarile la sistemul de franare necesita o curatenie excesiva si
un mod de lucru precis. In cazul in care lipseste experienta de
lucru necesara,se recomanda efectuarea lucrarilor de catre un
atelier service specializat.

Indicatie: in timpul rularii pe carosabil foarte umed se recomanda


actionarea franei din cand in cand, pentru a elibera discurile de
frana de impuritati.Prin forta centrifugala este aruncata apa de pe
discurile de frana insa ramane un strat subtire de silicon,de
resturi de cauciuc,de unsoare si de impuritati,care diminueaza
efectul de franare al acestora.
Daca se opreste automobilul dupa deplasarea pe timp de ploaie,in
special in tirnpul iernii cand exista sare antiderapanta de
carosabil,se recomanda actionarea franei cu o forta mica pana la
oprire. Prin aceasta se determina uscarea discurilor de frana si se
evita coordonarea rapida a acestora.
Dupa montarea unor placute noi de frana acestea trebuiesc
rodate.Se efectueaza o deplasare de aproximativ 200 de km,in
tirnpul careia trebuie sa se evite franarile puternice.
Discurile da frana corodate produc,la franare. un zgomot
putenic,care nu poale fi indepartat prin franare mai lunga.In acest
caz,trebuie inlocuite discurile de frana.
Impuritatile depuse prin ardere pe placutele de frana determine
formarea de caneluri pe discurile de frana.Prin aceasta se
diminueaza efectul de franare.
Atentie: daca dupa abordarea unui viraj se constata o cursa
diferita a pedalei,trebuie verificata bataia laterala a clametrului
exterior al discului de frana sau,daca este cazul trebuie inlocuit
discul de frana.
2.Demontarea si montarea placutelor de frana anterioare
2.1.Demontarea:
- Se marcheaza,cu creta,pozitia jantei pe butucul rotii. Prin
aceasta se inlesneste montarea rotii echilibrate in aceiasi pozitie
- Se slabesc suruburile rotilor anterioare.Pentru aceasta

trebuie ca automobilul sa se afle pe sol.


- Se suspenda partea anterioara a automobilului,se demonteaza
rotile
Atentie: daca se intentioneaza refolosirea placutelor de
frana,acestea trebuie marcate la demontare.Nu se permite
amestecarea placutelor din partea exterioara cu cele din partea
interioara si viceversa, sau amestecarea celor la roata din stanga
cu cele de la roata din dreapta. Amestecarea acestora poate
determina un efect inegal de franare.Trebuiesc folosite doar
placute de frana originale OPEL respectiv placute de frana
aprobate de OPEL.Se inlocuiesc simultan toate placutele de frana
anterioare,chiar daca doar o singura placuta a atins limita de
uzura.

La automobilele cu Check-Control,se deconecteaza

cablul senzorului de la placuta de frana.


Atentie:senzorul de cablu trenuie inlocuit la fiecare
inlocuire a placutelor de frana.

-Se demonteaza clema de fixare de pe etrierul de frana,cu


ajutorul unei surubelnite
-Se demonteaza cele 2 capace de protectie ale boltului de
ghidare,cu ajutorul unei surubelnite

Se desurubeaza boltul de ghidare de la suportul franei,cu ajutorul


cheii imbus pentru suruburi hexagonale.
Atentie: furtunul de frana ramane montat,altfel este
necesara ventilarea sistemului de franare.
Se scoate carcasa etrierului de frana impreuna cu
placuta interioara de frana si se suspenda cu un carlig
de sarma de ansamblul amortizor-arc.Furtunul de frana
nu trebuie sa fie torsionat sau supus la intindere.
Se scoate placu la exterioara de frana,prin exterior,din
suport.
Se demonteaza placuta interioara de frana de la pistonul
de frana.Placuta este fixata in piston cu o clema.

2.2.MONTAREA:
Atentie: a nu se actiona pedala de frana cand placutele de frana
sunt demontate,deoarece pistonul va fi scos din carcasa.
Se curata suprafata de ghidare respectiv scaunul placutei in
carcasa cu ajutorul unei perii de metal moale adecvate sau se
sterge cu alcool,cu ajutorul unei carpe. A nu se utiliza solventi pe
baza de uleiuri minerale sau obiecte cu muchii ascutite
inaintea montarii placutelor, trebuie verificat discul de frana
daca prezinta canale,prin palparea cu degetele. Discurile de frana
cu canale pot fi rectificate(operatiune de atelier service),atata
timp cat au inca o grosime necesara.
Se masoara grosimea discurilor de frana
Se verifica capacul antipraf de fisuri.Capacele antipraf
deteriorate trebuiesc inlocuite,deoarece impuritatile infiltrate
determina neetansarea etrierului de frana

Se apasa pistonul de frana cu ajutorul dispozitivului de


comprimare.Se poate utiliza si bagheta de Iemn tare (o coada do
ciocan),avand grija sa nu se blocheze pistonul si sa nu se avarieze
pistonul sau capacul antipraf.
Atentie: Ia comprimarea pistonului se refuleaza lichid de frana din
pompa de frana in rezervorul de compensare.A se monitoriza
nivelul lichidului in rezervor,eventual se aspira lichidul de frana cu
ajutorul unui sifon.
Pentru aspirare se utilizeaza un recipient de ventilare sau o sticla
de plastic,care sa intre in contact doar cu lichidul de frana.A nu se
utiliza sticle destinate ulterior depozitarii lichidelor destinate
consumului uman!Lichidul de frana este toxic si nu se
permite aspirarea acestuia cu gura prin intermediul unui
furtun.A se utiliza un sifon.Chiar si dupa inlocuirea
placutelor,nivelul MAX. de pe rezervorul de lichid de frana
nu trebuie sa fie depasit,deoarece lichidul se dilata la
incalzire.Lichidul de frana scurs ajunge la pompa centrala

de frana,deterioreaza vopseaua si determina formarea


ruginei.
Atentie:in caz de uzura avansata a placutelor de frana se verifica
daca pistonul functioneaza usor.Pentru aceasta, se introduce o
bucata de lemn in etrierul de frana si se apasa usor pedala de
frana de catre un asistent Pistonul de frana trebuie sa poata fi
comprimat si decomprimat usor.Pentru verificare trebuie ca
celalalt etrier de frana sa* fie montat.A se avea grija ca pistonul
de frana sa nu fie scos complet.In cazul in care pistonul
functioneaza greu,se repara etrierul de frana(operatiune la atelier
service).

-Se verifica daca pozitia pistonului este corecta.Muchiile trebuie


sa fie orientate in pozitie verticala,in caz contrar se corecteaza. cu

atentie,cu clestele de rotit pistoane sau cu surubelnita.In mod


normal nu este necesara o reglare.

-Se introduce placuta interioara


pistonul de frana.

de frana cu arcul de fixare in

-Se introduce placuta exterioara de frana in suportul franei.


-Se introduce carcasa etrierului de frana ,deasupra discului de
frana,sus in orificiul de ghidare al suportu;ui franei.
-Apoi se misca carcasa etrierului in jos si se apasa.
-Se ung bolturile de ghidare,curatate si uscate in prealabil,cu
pasta de siguranta,de exemplu:Loctite

-Se monteaza capacele de protectie ale boltului de ghidare.


-La automobilele Check-Control,se introduce senzori cu cablu noi
in orificiul placutei de frana.A se avea grija ca pozitia senzorului
sa fie corecta.
-Se introduce clema de fixare in etrierul de frana.
-Se monteaza rotile anterioare,respectand marcajele aplicatepe
buctucii rotilor,se coboara automobilul pe sol si se strang
suruburile rotilor,in cruce,cu110 Nm.
Atentie:se apasa pedala de frana de mai multe ori,in
stationare,pana cand se simte o rezistenta puternica.Prin
aceasta,se aseaza placutele de frana pe discurile de frana si
preiau o pozitie adecvata functionarii..
-Se verifica nivelul lichidului de frana din rezervorul de
compensare,daca este cazul,se completeaza pana la marcajul
MAX.
-Se rodeaza,cu atentie,noile placute de frana prin franarea
repetata de la cca.80 km/h la 40 km/h,utilizand o forta de franare
redusa.Se lasa pauza de racier intre franari.
Atentie:pe o distanta de cca.200 de km trebuie sa se evite
franarile puternice.
3.Demontarea si montarea placutelor de frana posterioare
3.1.Demontarea:
-Se marcheaza,cu creta,pozitia jantei pe butucul rotii.Prin aceasta
se inlesneste montarea rotii echilibrate in aceeasi pozitie.
-Se marcheaza pozitia rotii pe butuc,se slabesc suruburile rotilor
posterioare.Pentru aceasta trebuie ca automobilul sa se afle pe
sol.

-Se suspenda partea posterioara a automobilului,se demonteaza


rotile.
Atentie:daca se intentioneaza refolosirea placutelor de
frana,acestea trebuie marcate la demontare.Nu se permite
amestecarea placutelor din partea exterioara cu cele din partea
interioara si viceversa,sau amestecarea celor de la roata stranga
cu cele de la roata din dreapta.Amestecarea acestora poate
determina un efect inegal de franare.A se utilize doar placutele de
frana originale ,respectiv placute de frana aprobate de firma de
producere a acestora.Se inlocuiesc simultan toate placutele
de frana posterioare,chiar daca doar o singura placuta a
atins limita de uzura.

-Se demonteaza stifturile de fixare dinspre exterior spre interior


din etrierul de frana,cu ajutorul unui dorn sau a unui cui(diametru
de cca. 3 mm).A se avea grija ca arcurile de fixare ale placutei
san u sara.
Se Scot arcurile de fixare -1- ale placutei.

-Se scot placutele de frana si placa intermediara cu ajutorul unui


cleste,a unei subelnite sa a unui extractor.In caz de placute de
frana blocate datorita ruginei,este necesar un dispozitiv special
de extragere(de ex.de la HAZET).
3.2.Montarea:
Atentie:a nu se actiona pedala de frana cand placutele de
frana sunt demontate,deoarece pistonul va fi scos din
carcasa.
-Se curate suprafata de ghidare respective scaunul placutei in
carcasa cu ajutorul unei perii de metal adecvate sau se sterge cu
alcool,cu ajutorul unei carpe.A nu se utilize solventi pe baza de
uleiuri minerale sau obiecte cu muchii ascutite.

-Inaitea montarii placutelor,trebuie verificat discul de frana daca


prezinta canale,prin palpare cu degetele.
-Discurile de frana pot fi rectificate(operatiune
service),atata timp cat au inca grosime necesara.

de

atelier

-Se masoara grosimea discului de frana.


Se verifica capacul antipraf de fisuri.Capacele antipraf deteriorate
trebuiesc inlocuite,deoarece impuritatile infiltrate detrmina
neetanseitatea etrierului de frana.
Din aceasta cauza,etrierul de frana trebuie demintat(operatiune
de atelier service).
-Se apasa pistonul de frana cu ajutorul dispozitivului de
comprimare.Se poate utilize si bagheta de lemn tare(o coada de
ciocan),avand grija san u se blocheze pistonul si sa nu avarieze
pistonul sau capacul antipraf.
Atentie:la comprimarea pistonului se refuleaza lichid de frana din
pompa de frana in rezervorul de compensare.A se monotoriza
nivelul lichidului in rezervor,eventual se aspira lichidul de frana cu
ajutorul unui sifon.
Pentru aspirare se utilizeaza un recipient de ventilare sau o sticla
de plastic,care sa intre in contact doar cu lichidul de frana.A nu se
utilize sticle destinate ulterior depozitarii lichidelor destinate
consumului uman!Lichidul de frana este toxic sin u se
permite aspirarea acestuia cu gura prin intermediul unui
furtun.A se utiliza un sifon. Chiar si dupa inlocuirea
placutelor ,nivelul MAX.de pe rezervorul de lichid de frana
nu trebuie sa fie deposit,deoarece lichidul se dilata la
incalzire.Lichidul de frana scurs ajunge la pompa centrala
de frana,deterioreaza vopseaua si determina formarea
ruginei.

Atentie:in caz de uzura avansata a placutelor de frana ,a se


verifica daca pistonul functioneaza usor.Pentru aceasta,se
introduce o bucata de lemn in entrierul de frana si se apasa usor
pedala de frana de catre un asistent.Pistonul de frana trebuie sa
poata fii comprimat si decomprimat usor.Pentru verificare trebuie
ca placutele de frana sa fie montate la celalalt etrier de frana san
u fie scos complet.In cazul in care pistonul functioneaza greu,se
repara etrierul de frana(operatiune de atelier service).

-Se verifica pozitia de 20 de grade a pistoanelor.Atelierele service


utilizeaza pentru aceasta un sablon de 20 de grade.In
principiu,insa,la demontarea placutelor de frana nu se
rotesc pistoanele!
Se dispune sablonul pentru pistonul de frana la suprafata
inferioara de ghidare a etrierului.Pozitia pistonului este corecta
daca sablonul(pozitia de 20 de grade)coincide cu muchiile
pistonului.

-Daca este cazul,se roteste pistonul,cu atentie,cu ajutorul unui


cleste de rotit pistoanele sau cu ajutorul unei surubelnite.
-Se verifica aca placutele se misca usor in ghidaj.

Pentru a evita scartairea franelor cu disc,se unge suportul lateral


al partii posterioare a placutelor de frana cu un strat subtire de
unsoare,de ex.OPEL, Plastilube sau Liqui-Moly se unge doar
partea posterioara de metal,unsoarea nu trebuie sa ajunga pe
placuta de frana in sine.Daca este nevoie,se sterge imediat si se
curate cu alcool.

-Se introduc placutele de frana B- cu placile intermediare A- in


entrierul de frana.

-Se introduce arcul de fixare -1- si stifturile de fixare -2- dinspre


interior spre exterior.Pentru aceasta,se apasa arcul de fixare cu o
surubelnita,in modul car este descris in figura.
Se monteaza rotile posterioare,respectand marcajele aplicate pe
butuci,se coboara automobilul pe sol si se strang suruburile
rotilor,in cruce,cu 110 Nm.
Atentie:se apasa pedala de frana,in stationare,de mai multe
ori,pana cand se simte o rezistenta puternica.Prin aceasta,se
aseaja placutele de frana pe discurile de frana si preiau o pozitie
adecvata functionarii.
-Se verifica nivelul lichidului de frana din rezervorul de
compesare,daca este cazul,se completeaza pana la marcajul MAX.
-Se rodeaza.cu atentie,noile placute de frana prin franarea
repetata de la cca.80 Km/h la 40 Km/h,utilizand o forta de franare
redusa.Se lasa pauze de racire intre franari.

Atentie:pe o distanta de cca.200 de km trebuie sa se evite


franarile puternice.
4.Fabricarea sablonului pentru pistoanele de frana
-Se fabrica sablonul din carton sau din tabla,conform figurii.

-Partea lunga a sablonului trebuie sa stea in etrierul de


frana.Pistonul de franare are o muchie.Aceasta muchie trebuie sa
stea pe o suprafata inclinata a sablonului,in caz contrar trebuie
rotit pistonul.
5.Verificarea grosimii discului de frana
Indicatie:automobilele cu motoare Diesel,motoare pe benzina de
1,8 l si de 2.0 l sunt echpate cu dicuri anterioare de frana
ventilate,in timp ce modelele cu moatoare pe bezina de 1,4 l si de
1,6 l sunt prevazute cu discuri de frana masive.
-Se marcheaza,cu creta,pozitia jantei pe butucul rotii.
Prin aceasta se inlesneste montarea rotii echilibrate in aceeasi
pozitie.
-Se slabesc suruburile rotilor anterioare.Pentru aceasta trebuie ca
automobilul sa se afle pe sol.

-Se suspenda partea anterioara a automobilului,se demonteaza


rotile.

Se masoara grosimea discurilor de frana.Atelierele service


utilizeaza
pentru
aceasta
un
cablu
special
sau
un
micrometru,deoarece prin uzarea discului de frana se formeaza
un canal.Se poate masura grosimea si cu un subler obisnuit,insa
pentru aceasta trebuie utilizate doua suprafete intermediare
tari(de ex.doua monezi).Pentru a obtine dimesiunea exacta a
discurilor de frana,trebuie scazute grosimile celor doua monezi
respective a suprafetelor intermediare din valoarea obtinuta
Atentie:masurarea se efectueaza in mai multe puncte ale
discului de frana.In caz de fisuri mari sau in caz de canale mai
adanci de 0,5 mm,se inlocuieste discul de frana.

Se monteaza rotile,se coboara automobilul pe sol si se strang


suruburile rotilor,in cruce,cu 110 Nm.
6.Demontarea si montarea discului de frana anterior
6.1.Demontarea:
-Se marcheaza,cu creta,pozitia jantei pe butucul rotii.Prin aceasta
se inlesneste montarea rotii echilibrate in aceeasi pozitie.
-Se slabesc suruburile rotilor anterioare.Pentru aceasta trebuie ca
automobilul sa se afle pe sol.
-Se suspenda partea anterioara a automobilului,se demonteaza
rotile
-Se demonteaza placutele de frana.

-Se suspenda estrierul de frana cu sarma si se demonteaza rama


e support de la carcasa,demontand cele 2 suruburi.
-Se demonteaza surubul de fixare din butucul rotii.

-Se demonteaza discul de frana.


6.2.Montarea
Pentru a obtine o franare egala,trebuie ca ambele discuri de frana
sa dispuna de aceeasi suprafata in privinta formei si asperitatii.De
aceea,a se inlocui,respective a se rectifica mereu ambele discuri
de frana.
-Atelierele service pot verifica bataia discului de frana.Bataia
laterala maxima,masurata la suprafata de franare: 0,03 mm cu
discul de frana demontat si 0,1 mm cu discul de frana
montat.Aancimea maxim permisa a canalelor: 0,4 mm.Toleranta
permisa a grosimii: 0,1 mm.
-Se masoara grosimea discurilor de frana.
-Daca exista,se indeparteaza rugina de pe flansa discului de frana
si a butucului rotii anterioare.
-Se curate noile discuri de frana de lacul de protectie cu diluant.
-Se curate orificiul filetat al surubului de fixare,daca este cazul,se
rectifica,cu atentie,cu ajutorul unui tarod.Se unge surubul de
oprire cu pasta de siguranta,de exemplu OPEL 1510177.
-Se monteaza discul de frana pe butucul rotii si se strange,foarte
usor,cu 8 Nm.

-Se monteaza rama de support la carcasa cu 95 Nm.


-Se monteaza placutele de frana.
-Se monteaza rotile anterioare,respectand marcajele aplicate pe
butucii rotilor,secoboara automobilul pe sol si se strang suruburile
rotilor,in cruce,cu 110 Nm
Atentie: a se actiona pedala de frana puternic,de mai multe ori in
timpul stationarii,pana cand se simte o rezistenta puternica.
-Se verifica nivelul lichidului de frana in revervorul de
compensare,daca este cazul,se completeaza pana la marcajul
MAX.
7.Demontarea si montarea discului de frana posterior
7.1.Demontarea:

-Se slabesc suruburile rotilor posterioare,dar nu se desurubeaza


complet.Pentru aceasta,trebuie ca automobilul sa se afle pe sol.
-Se marcheaza,cu creta,pozitia jantei pe butucul rotii.Prin aceasta
se inlesneste montarea rotii echilibrate in aceeiasi pozitie.
-Se suspenda partea posterioara a automobiluluisi se demonteaza
rotile.
-Se deblocheaza frana de mana.
-Se demonteaza placutele de frana.

Se demonteaza etrierul de frana din ghidajul longitudinal

-Se suspenda etrierul de frana pe caroserie,cu un carlig


confectionat din sarma,astfel incat furtunul de frana san u fie
tensionat sau supus la intindere.
-Atentie: a nu se demonta furtunul de frana,in caz contrar fiind
necesara ventilarea sistemului de franare.

-Se roteste discul de frana astef incat orificiul de reglare sa se afle


deasupra unitatii de raglare,vezi figura.
-Se roteste in sus piulita de reglare a unitatii de reglare,prin
orificiul de reglare,cu ajutorul unei surubelnite,pana cand se simte
rezistenta din partea acesteia.

-Se demonteaza surubul de fixare - A din butucul rotii.


-Se demonteaza discul de frana.
7.2.Montarea:
Pentru a obtine o franare egala,trebuie ca ambele discuri de frana
sa dispuna de aceeiasi suprafata in privinta formei si a
asperitatii.De aceea,a se inlocuii,respective a se rectifica mereu
ambele discuri de frana.
Atelierele service pot verifica bataia discului de frana.
Bataia laterala maxima,masurata la suprafata de franare: 0,03
mm cu discul de frana demontat si 0,1 mm cu discul de frana
montat.Adancimea
maxim
permisa
a
canelurilor:
0,4
mm.Toleranta permisa a grosimii: 0,1 mm.
-Se masoara
respective.

grosimea

discurilor

de

frana,vezi

capitolul

-Se curata,pe cat posibil,sabotii de frana si etrierul de frana.


-Se verifica de uzura garniturile de frana- A ale franei de
mana,daca este cazul,se inlocuiesc.
-Daca exista,se indeparteaza rugina de pe flansa discului de frana
si a butucului rotii - B - .
-Se curata noile discuri de frana de lacul de protectie cu diluant.
-Se curata orificiul filetat al surubului de oprire,daca este cazul,se
rectifica,cu atentie,cu ajutorul unui tarod.Se unge surubul de
fixare cu pasta de siguranta,de exemplu OPEL 1510177.
-Se monteaza discul de frana pe butucul rotii si se strange,foarte
usor,cu 8 Nm.
-Se monteaza etrierul de frana in ghidajul inclinat cu 80 Nm.
-Se monteaza placutele de frana.
-Se monteaza rotile posterioare,respectantmarcajele aplicate pe
butucii rotilor,se coboara automobilul pe sol si se strang
suruburile rotilor,in cruce,cu 110 Nm.
Atentie: a se actiona pedala de frana puternic,de mai multe ori,in
stationare,pana cand se simte o rezistenta puternica.

-Se verifica nivelul lichidului de frana in rezervorul de


compensare,daca este cazul,se completeaza pana la marcajul
MAX.
8.Demontarea si montarea etrierului de frana
8.1.Demontarea:
-Se demonteaza placutele de frana.
-Se demonteaza capacul de la rezervorul de compensare a
lichidului de frana.
-Se umple rezervorul de compensare pana la muchia superioara
cu lichid de frana nou
-Se monteaza capacul si se obtureaza orificiul de ventilare cu
banda adeziva.Acest lucru este necesar pentru a evita scurgerea
lichidului de frana in timpul lucrarilor ulterioare.
Franele de la rotile anterioare
-Se roteste volanul pana cand etrieul de frana este rotit inspre
interior.
-Se demonteaza furtunul de frana presurizat.A se avea grija san u
se piarda garniturile inelare ale holsurubului.

Atentie: a se pastra o curatenie desavarsita in zona furtunului de


frana/etrierului de frana.Nu se permite infiltrarea de impuritati in
sistemul de franare.

-Se demonteaza cele 2 suruburi de fixare ale suportului franei si


se scoate suportul franei si se scoate suportul franei de pe discul
de frana
Franele de la rotile posterioare

-Se demonteaza conducta de frana de la etrierul de frana si se


obtureaza cu un dop.
Atentie: a se pastra o curatenie desavarsita in zona furtunului de
frana.etrierului de frana.Nu se permite infiltrarea de impuritati in
sistemul de franare.
-Se demonteaza etrierului de frana prin demontarea celor 2
suruburi ale sale.
8.2.Montarea:
-Se monteaza etrierul de frana respectiv suportul de frana pe
fuzeta.Etrierul de frana anterior cu 95 Nm etrierul de frana
posterior cu 80 Nm.
-Se monteaza furtunul de frana presuriza cu holsurubul sau
strangandu-l cu 40 Nm.A se utiliza 2 garnituri inelare noi pentru

holsurub.Se monteaza conducta de frana a etrierului de frana


posterior cu 16 Nm.
-Se verifica libertatea de miscare a etrierului de frana.
-Se monteaza placutele de frana.
Se ventileaza sistemult de franare.
9.Demontarea si montarea tamburilui de frana posterior
9.1.Demontarea:
-Se marcheaza,cu creta,pozitia jantei pe butucul rotii.Prin aceasta
se inlesneste montarea rotii echilibrate in aceeasi pozitie.
-Se slabesc suruburile rotilor posterioare.Pentru aceasta trebuie
ca automobilul sa se afle pe sol.
-Se suspenda rotile.
-Se deblocheaza frana de mana

-Se demonteaza Surubul de fixare al tamburilui de frana

-Daca tamburul de frana nu se poate demointa,se poate ca acesta


sa fie uzat.In acest caz,se procedeaza dupa cum urmeaza:se
scoate dopul de pe partea posterioara a suportului de frana si se
apasa cu surubelnita pe parghia sabotului franei de mana ,pana
cand acesta ajunge pe cantul sabotului de frana.Prin
aceasta,arcul de rapel poate trage sabotul de frana inapoi si
tamburul de frana se poate demonta.
-Daca este nevoie,se demonteaza cablul franei de mana de la
compensatirul cablului de frana.
-Daca tamburul de frana sta fix pe mansonul de centrare al
butucului rotii,acesta se poate elibera prin lovituri usoare cu un
ciocan de plastic.
9.2.Montarea:

Pentru a obtine o franare egala,trebuie ca ambele tambure de


frana sa dispuna de aceeiasi suprafata in privinta formei si a
asperitatii.De aceea,a se inlocui,respectiv a se rectifica mereu
ambele tambure de frana.
-Se verifica,manual,tamburul de frana,inaintea montarii.Se
permite existenta doar a unor canale de maximum 0,4 mm,in caz
contrar tamburul de frana trebuie rectificat.Se monteaza garnituri
de frana supradimensionate,adica de 5,6 mm in grosime.
-Daca exista,se indeparteaza rugina de pe flansa tamburului de
frana
-Se curata orificiul filetat de fixare,daca este cazul,se rectifica,cu
atentie,cu ajutorul unui tarod.Se unge surubul de fixare cu pasta
de siguranta,de exemplu OPEL 1510177.
-Se monteaza tamburul de frana pe butucul rotii astfel incat
orificiul pentru surubul de fixare sa fie aliniat cu orificiul din butuc.
-Se monteaza surubul de fixare,strangandu-l foarte usor cu 4 Nm.
Se unge mansonul burucului rotii posterioare cu un strat subtire
de unsoare pentru rulmenti.
-Se monteaza rotile posterioare,respectand marcajul aplicat pe
butucii rotilor,se coboara automobilul pe sol si se strang
suruburile rotilor,in cruce,cu 110 Nm.
Atentie: se apasa,puternic,pedala de frana de mai multe ori,in
stationare ,si se regleaza astfel jocul de baza al franei puntii
posterioare.Pentru aceasta, frana de minim 15 ori,pana cand nu
se mai aude sarirea parghiei de reglare(clicket)
-Se verifica nivelul lichidului de frana in rezervorul de
compensare,daca este cazul,se completeaza pana la marcajul
MAX.
10.Demontarea si montarea sabotilor de frana

10.1.Demontarea:
Atentie: a se inlocui mereu toate placutele de frana de la o
punte,chiar daca doar una dintre ele este uzata sau murdara de
ulei.
-Se demonteaza tamburele de frana.
Atentie: se recomanda demontarea pe o singura parte,pentru a
putea folosii cealalta parte drept mpdel pentru montare.

-Se decupleaza arcul de retractare,cu ajutorul unui cleste de


arcuri de frana,de exemplu HAZET 797.Demontarea este posibila
si cu un cleste normal,insa este mai dificila.

-Se demonteaza suportul arcului de retractare din orificiul


sabotului de frana,cu ajutorul unei surubelnite.
-Se demonteaza parghia de reglare de la sabotul de frana si se
decupleaza arcul de retractare al parghiei de reglare.
-Se apasa sabotul de frana inspre exterior si se scoate unitatea de
reglare de la parghia franei de mana si de la sabotul de frana,cu
ajutorul tijei de actionare.

-Se demonteaza stftul de fixare al suportului frontal al sabotului


de frana.Pentru aceasta,se apasa talerul arcului in directia de
comprimare a arcului,cu ajutorul unui cleste,si se roteste cu 90 de
grade.Simultan,se tine contra la stift prin spatre.Se scoate talerul
arcului si arcul,se scoate stiftul de fixare.
-Se demonteaza,in acelasi mod,stiftul de fixare al suportului
posterior al sabotului de frana.
-Se declupeaza arcul inferior de retractare.
-Se demonteaza sabotii de frana.Pentru aceasta,se decupleaza
cablul franei de mana din parghia franei de mana.
10.2.Montarea:
A se inlocui mereu toti cei 4 saboti de frana si a se utiliza aceeiasi
marca.Se pot inlocui(cu exceptia modelului Caravan fabricat dupa
2/96)doar cu sabotii de frana este descrisa in capitolulInlocuirea
garniturilor de frana.Se
recomanda doar utilizarea de

saboti/garnituri de frana originale OPEL,sau aprobate de OPEL.Se


curata tamburele de frana si suporturile de frana
cu aer
comprimat si se sterg cu alcool.A nu se actiona pedala de
frana cat timp sabotii de frana nu sunt montati,astfel pistoanele
de frana ies din cilindrii de frana.Daca cilindrul de frana este
umed de lichid de frana,se inlocuieste cilindrul de frana.
-Se curata si se unge filetul tijei de actionare.
-Se unge placa portsaboti,in zona de contact cu sabotii de
frana,cu un strat subtire de plastilube.
-Se verifica daca pinioanele si parghia de reglare functioneaza
usor.Daca este cazul,se demonteaza unitatea de reglare si se
curata.
-Se unge filetul de reglare cu un strat subtire de unsoare
siliconica,de exemplu Opel 1970206.Se rotesc pnioanele de
reglare pana la opritor.In cazul inlocuirii sabotilor de frana,Se
inlocuieste deasemenea si Thermoclip-ul.
Atentie: tija filetata din stanga respectiv cea din dreapta sunt
prevazute cu filet pe stanga respectiv cu filet pe dreapta si sunt
marcate cu L respectiv cu R,pentru a evita amestecarea acestora
la montare.In plus,pinioanele de reglare,parghia de reglare si
suportul arcului de retractare sunt marcate cu culoare,pentru a
evita orice amestecare a acestor componente.Componentele
enumerate pentru partea stanga sunt marcate cu negru,iar cele
pentru partea dreapta cu argintiu.

-Se cupleaza parghia sabotilor de frana in cablul franei de mana.A


se avea grija ca pozitia cablului de frana sa fie corecta.
-Se cupleaza arcul inferior de retractare.
-Se monteaza sabotii de frana in placa portsaboti.
-Pentru aceasta,se introduce stiftul de fixare prin spate si se
monteaza arcul.Se tensioneaza arcul cu talerul sau,cu ajutorul
unui cleste,apoi se roteste talerul arcului cu 90 de grade si,prin
aceasta,se asigura.Simultab,se tine contra la stiftul de fixare prin
spate.

-Se monteaza unitatea de reglare,sus intre sabotii de frana.A se


avea grija la pozitia de montare-vezi sageata.
Atentie: la utilizarea de saboti de frana noi,a se avea grija ca
arcul cu taler al parghiei sa fie montat.
-Se monteaza parghia de reglare,impreuna cu arcul,pe stiftul de
intindere.
-Se cupleaza arcul de retractare al parghiei de reglare la sabotul
de frana,cu ajutorul unui cleste.
-Se introduce suportul arcului superior de retractare in stiftul de
intindere si se apasa in orificiul sabotului de frana.

-Se cupleaza arcul superior de retractare al sabotilor de frana in


suport,cu ajutorul unui cleste de arcuri de frana.
-Se monteaza tamburul de frana.
11.Sistemul ABS
In functie de model si echipare,automobilele OPEL ASTRA pot fi
echipate
cu
un
sistem
antiblocare
a
rotilor
la
franare(ABS)BOSCH.Montarea ulterioara a sistemului antiblocare
nu este posibila.
Sistemul ABS este compus din 4 senzori de turatie dispusi la roti si
dintr-un modul de comanda,care transmite semnalele senzorilor
de
turatie
la
modulatorul
hidraulic.Acesta,la
randul
sau,controleaza presiunea de hidraulica din circuitele de franare
pentru fiecare roata in parte.La automobilele care sunt dotate cu
ETC(control tehnic al tractiunii),senzorii de turatie de la roti
ajuta ,simultan,si la controlul demarajului.

Sistemul ABS impiedica blocarea rotilor in caz de franare


puternica.Prin
aceasta,se
poate,inca,controla
directia
automobilului la o franare completa.
Prin intermediul senzorilor de turatie dispusi la roti se masoara
viteza unghiulara a rotii.Cu ajutorul semnalelor de la fiecare
senzor de turatie,modulul de comanda calculeaza o viteza
medie,care
corespunde,intr-o
anumita
masura,vitezei
automobilului.Prin compararea vitezei fiecarui roti cu viteza
medie,modulul de comanda recunoaste starea de functionare a
fiecarei roti si poate determina daca una dintre roti urmeaza sa se
blocheze.
Imediat ce o roata tinde sa se blocheze,presiunea lichidului de
frana din etrierul de frana fiind foarte mare in comparatie cu
propietatile aderente hidraulic mentine constanta presiunea
lichidului,pe baza semnalelor de la modulul de comanda.Asta
inseamna ca presiunea din etrierul de frana nu creste,chiar daca
se actioneaza pedala de frana mai puternic.Daca tendinta de
blocare este mentinuta,presiunea lichidului este scazuta prin
deschiderea unei supape de evacuare.Insa numai intratat cat
roata sa inceapa sa fie accelerata,presiunea fiind,apoi din
nou,mentinuta constanta.
Daca roata este accelerata peste o anumita limita,presiunea este
din nou crescuta,cu ajutorul sistemului hidraulic,insa nu mai mult
decat presiunea de franare,care este ceata de catre sofer prin
intermediul pedalei de frana.
Acest proces se repeta la fiecare roata in parte,in caz de franare
puternica,pana cand pedala de frana este eliberata,respectiv cu
putin inaintea opririi complete a automobilului(4 km/h).
Un comutator de siguranta in modulul electronic de comanda are
rolul de a intrerupe automat functionarea sistemului ABS in cazul
unei defectiuni(de ex.o fisura de cablu)sau in caz de tensiune
redusa a bateriei de acumulatoare(sub 10,5 volti),acest lucru fiind

indicat prin aprinderea becului de control al sistemului ABS,din


bord.
Sistemul de franare normal ramane in functiune.Insa automobilul
se comporta la franare ca si cand nu ar exista sistemul ABS.
Daca se aprinde becul de control din bord al sistemuluiAbs,a se
respecta urmatoarele recomandari:
-Se opreste putin automobilul,se opreste motorul si se porneste
din nou.
-Se verifica tensiunea bateriei de acumulatoare.Daca tensiunea
este mai mica de 10,5 volti,se incarca bateria de acumulatoare.
Atentie: daca becul de control al sistemului abs se aprinde la
inceputul unei deplasari si dupa un anumit timp se stinge,asta
inseamna ca tensiunea bateriei de acumulatoare a fost prea
mica,pana cand s-a marit,din nou,in timpul deplasarii cu ajutorul
alternatorului.
-Se verifica daca sunt stranse corect clemele bateriei de
acumulatoare si daca fac bine contact.
-Se suspenda automobilul,se demonteaza rotile,se
cablurile electrice ale senzorilor de turatie,de
exterioare(fisuri).

verifica
avarii

-Verificarile suplimentare ale sistemului ABS ar trebui efectuate la


un atelier service.
Atentie: inaintea lucrarilor de sudura cu un aparat de sudura cu
arc
electric,trebuie
deconectata
mufa
modulului
de
comanda.Mufa se deconecteaza doar cu contactul de pornire
intrerupt.In caz de lucrari e vopsire,modulul de comanda poate sa
fie supus la temperaturi de max.+95 grade C,pentru un timp
scurt,si de max.+85 de grade C,pentru o perioada mai
lunga(cca.2 ore).