Sunteți pe pagina 1din 9

Dreptul la viata

Student: Dobre Andra Catalina


Master G.A.P.E - anul I

Dreptul la viata

Introducere

Prin formarea ONU in anul 1945 s-a conturat si viziunea modern asupra drepturilor
omului. Principalele scopuri ale ONU sunt promovarea i incurajarea respectului pentru
drepturile omului i libertile fundamentale, fr deosebire de ras, sex, limb sau religie.
Mai tarziu, o serie de convenii i nelegeri au completat lista drepturilor pe care un individ
trebuie sa le aib (prin convenii privind: statutul refugiailor, discriminarea rasial,
abolirea muncii
forate).
Fundamentul drepturilor omului il constituie respectarea dreptului la viata al fiecarei
persoane si a demnittii umane si acesta se regaseste la majoritatea marilor religii si
filozofii ale lumii.
Drepturile omului nu se cumpara, nu se vand si nu se transmit ereditar: ele sunt
denumite "inalienabile" pentru ca nimeni nu are dreptul sa le ia vreunei persoane pentru nici
un motiv. Altfel spus, acestea sunt aceleasi pentru fiecare persoana, indiferent de rasa,
culoarea, sexul, limba, religia, opiniile politice sau altele, originea nationala sau sociala,
averea,
nasterea
sa,
etc.
Expresia drepturile omului face referire la drepturile fiintei umane, cereia ii sunt
recunoscute drepturile sale naturale, cum este si dreptul la viata , care reprezinta unul dintre
drepturile fundamentale ale omului.
Un rol important l-au avut declaratiile de drepturi ale omului din secolul XVIII,
respectiv Declaratia de independenta a SUA din 1776, Declaratia de drepturi a statului

Virginia din 1776, Declaratia franceza a drepturilor omului din 1789, precum si cea din 1793.
Inainte de acestea, semnificatie in domeniul analizat au prezentata o serie de documente
engleze printre care Magna Charta Libertatumdin anul 1215, Petitia drepturilor din anul
1628, Habeas corpus din anul 1679, Declaratia de drepturi din 1689, elaborata in
perioada
lui
Guillaume
dOrange.
Drepturile fundamentale sunt acele drepturi subiective si esentiale ale cetatenilor,
esentiale pentru viata, libertatea si demnitatea acestora, indispensabile pentru libera
dezvoltatre a personalitatii umane, drepturi stabilite prin constitutie. Ele, impreuna cu
celelalte drepturi si obligatii corelativr formeaza statutul juridic al cetateanului.
Drepturile omului joaca un rol foarte important in relatiile dintre cetateni si stat,
deoarece ele controleaza si regleaza exercitarea puterii statului asupra persoanelor, acorda
libertati persoanelor in relatia cu statul si solicita statelor sa satisfaca necesitatile umane de
baza ale populatiilor care se afla in jurisdictia lor. Aceste drepturi sunt descrise cel mai bine
in textele (sau instrumentele) internationale care au fost acceptate de state si care definesc
normele ce trebuie respectate. Cel mai cunoscut dintre aceste texte este Declaratia
universala a drepturilor omului, adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite in 1948.

Despre dreptul la viata

Dreptul la viata se regaseste in art. 2, articol cuprins in Declaratia universal a


drepturilor omului adoptata in anul 1948, pe data de 10 decembrie de catre Adunarea
Generala a O. N.U si este enuntat astfel:
Orice fiinta umana are dreptul la viata, la libertate si la securitatea persoanei sale.
Dreptul la via reprezint un drept fundamental al omului, care, prin importana sa
depete
sfera interesului personal, avnd relevan pentru ntreaga societate. De aceea, aceste
drept
fundamental capt o dimensiune social, garantarea sa fiind necesar prin tratatele i
conveniile

internaionale, dar i prin normele dreptului intern. Interesant de stabilit este momentul din
care
ncepe protecia dreptului la via, aspect care atrage n diferitele legislaii incriminarea sau
nu a
faptei de avort. De asemenea, prezint importan determinarea coninutului acestui drept,
n sensul de
a stabili dac el include i dreptul de a muri al unei persoane.
O alt problem care decurge din necesitatea proteciei dreptului la via o constituie
controversa legat de eutanasie, avnd n vedere faptul c exist ri n care eutanasia nu
este
sancionat penal aici putem enunta Olanda - sau este nu numai permis, dar chiar
reglementat n mod amnunit, beneficiind de asisten medical - Australia.
Curtea European a Drepturilor Omului a considerat ns c dreptul la via nu poate
fi privit
prin prisma a dou faete:dreptul de a tri i dreptul de a muri.Dispoziiile articolului 2 din
Convenia
European a Drepturilor Omului nu pot fi interpretate, fr a risca o distorsiune de limbaj, n
sensul c
ar conferi un drept diametral opus dreptului la via, i anume, dreptul de a muri; ele nu pot
crea un
drept la autodeterminare potrivit cruia un individ ar putea s aleag moartea, mai degrab
dect
viaa. In concluzie, nu este permis producerea morii, cu acordul victimei, nici de ctre o
alt persoan,
nici beneficiind de sprijinul unei autoriti publice.

Pentru ca articolele din Declaratia Drepturilor omului sa fie respecte, in tara noastra
a fost nevoie de un cadru legal. Astfel suprimarea vietii unei persoane prin intermediul
eutanasierii este pedepsita de legea penala, fiind considerata o fapta penala.
Eutanasierea se poate clasifica in doua categrii, dupa actiunea sau inactiunea
persoanei care o produce:
- eutanasie activ se refer la situaia n care o persoan este ajutat s moar de o ter
persoan
sau de o autoritate;
- eutanasie pasiv se refer la mprejurarea n care o persoan refuz s mai primeasc
hran sau
medicamentaia necesar pentru prelungirea vieii.
In legislaia romn, eutanasia activ se ncadreaz i se pliaz pe prevederile
care incrimineaz fapta de determinare sau nlesnire a sinuciderii, atrgnd astfel
sanciunea penal, pe
cnd eutanasia pasiv reprezint o modalitate de sinucidere. Totui, n situaia n care
sprijinul acordat
victimei n vederea suprimrii vieii este absolut necesar i indispensabil pentru obinerea
acestui
rezultat i depesc ajutorul dat vicitmei de a-i pune n executare hotrrea de suprimare a
vieii, fapta
subiectului activ se ncadreaz chiar ca omor.
Legea penal apr dreptul la via ca valoare social i nu dreptul la calitatea vieii,
de aceea
eutanasia nu-i gsete o justificare legal, indiferent de condiiile n care i duce viaa o
anumit
persoan. Dei ajutorul dat unei persoane pentru a-i suprima viaa se ncadreaz ca o
fapt penal,

considerm c n aceast situaie ar trebui avute n vedere ca circumstane atenuante


acordul victimei,
dar i motivele umanitare care au stat la baza aciunii fptuitorului.
Curtea European a Drepturilor Omului lrgete sfera protejrii dreptului la via,
incluznd aici
nu numai actele de natur a suprima viaa unei persoane, dar, n situaii excepionale, i
actele de natur
a aduce atingere integritii fizice a unei persoane, svrite n condiii care pericliteaz
viaa persoanei,
chiar dac nu a survenit decesul acesteia.

n concluzie, statul este cel care deine instrumentele prin care poate asigura protecie
efectiv
dreptului la via, iar obligaiile sale includ nu numai adoptarea unei legislaii n materie, dar
i luarea
msurilor necesare pentru protejarea vieii.
Am ales sa exeplific din jurisprundenta nerespectarea drepturilor omului folosind speta Baldovin c. Romaniei Dreptul la viata. Informatiile sunt prezente pe site-ul
JurisprudentaCedo.com la adresa:
http://jurisprudentacedo.com/Baldovin-c.-Romaniei-Dreptul-la-viata.html;
Reclamanta, Ana-Elisabeta Baldovin sesizeaza Curtea, invocand faptul ca nu a beneficiat
de o ancheta efectiva asupra mortii fiicei sale, asa cum prevede art. 2 din Conventie.
Reclamanta in luna iulie 2002, a dat natere ntr-un spital public unei fetie pe care a numit-o
Maria. n momentul naterii, reclamanta a prezentat medicului de gard, G.I., indicaiile
medicului ginecolog care a ngrijit-o pe durata sarcinii, precum i rezultatele mai multor
ecografii efectuate, din care reieea c ftul se prezenta n poziie transversal n pntecul
mamei i c cezariana era indispensabil. n pofida acestor recomandri, medicul de gard

G.I. a provocat reclamantei naterea natural. Maria a decedat prin asfixie a doua zi dup
natere. S-a efectuat o autopsie.
Reclamanta a solicitat o contraexpertiz, care a fost efectuat la 25 iulie 2002 de
medicul-ef B. de la Serviciul de medicin legal Gorj. Conform raportului ntocmit n
aceast situaie, decesul Mariei a fost cauzat de o asfixie provocat n momentul naterii de
cordonul ombilical. Raportul preciza c exista o legtur de cauzalitate direct ntre decesul
nou-nscutei i modul n care a avut loc naterea, ca urmare a nerespectrii recomandrii
pentru natere prin cezarian.
Reclamanta face o reclamatie impotriva mediculu G. I pentru modul in care a avut loc
nasterea, insa comisia de disciplina a Colegiului Medicilor din Gorj respinge acuzatia. In cele
din urma, medicului G.I i se intenteaza o plangere penala, fiind acuzat de omor insa toate
demersurile effectuate de reclamanta sunt potrivnice, Tribunalul Gorj a respins plngerea
reclamantei mpotriva Rezoluiei parchetului din 4 iunie 2003 de nencepere a urmririi
penale. Instana a hotrt c, potrivit legii, avizul Comisiei superioare medico-legale a
Institutului Naional de Medicin Legal Mina Minovici era ultimul aviz care putea fi solicitat
de organele de anchet i c, ntruct comisia s-a exprimat deja n spe, nu se mai putea
solicita niciun alt aviz sau act medical pentru a servi ca mijloc de prob n cauza n care a
fost sesizat.
In acest caz se incalca curtea sesizeaza incalcarea art. 2 din Conventie:
1. Dreptul la via al oricrei persoane este protejat prin lege. Moartea nu poate fi cauzat
cuiva [].
In opinia mea, medicul G. I ca si cadru medical a incalcat art. 2, nerespectand
indicatiile anterioare ale medicului ginecolog care a recomandat nasterea fetitei Maria prin
cezariana, moartea intervenind prin sufocarea cu cordonul ombilical. Putem afirma ca
medicul G. I a cauzat moartea fatului prin nerespectarea procedurilor medicale enuntate
anterior.
Decizia Curtii se enunta astfel: Curtea consider c nimic din spe nu permite s se
ajung la o concluzie diferit. Curtea observ, n special, c Guvernul nu a prezentat nicio
hotrre a unei instane naionale care s demonstreze c, la momentul faptelor, un
membru al personalului medical ar fi putut fi obligat, n mprejurri asemntoare, la plata de
daune-interese
ori
s
i
se
aplice
o
sanciune
disciplinar.

28. Aceste elemente i sunt suficiente Curii pentru a stabili c n spe a fost nclcat art. 2
si 3 din Convenie sub aspect procedural.

Curtea declara declar cererea admisibil;. hotrte c a fost nclcat art. 2 din Convenie
sub aspect procedural;
Curtea hotrte:
a) c statul prt trebuie s plteasc reclamantei, n termen de 3 luni de la data rmnerii
definitive a hotrrii, n conformitate cu art. 44 si 2 din Convenie, suma de 16.000 EUR
(aisprezece mii euro) pentru prejudiciul moral, care trebuie convertit n moneda statului
prt la rata de schimb aplicabil la data plii, plus orice sum ce poate fi datorat cu titlu
de impozit;
b) c, de la data expirrii termenului menionat i pn la momentul efecturii plii, aceast
sum va fi majorat cu o dobnd simpl, la o rat egal cu rata dobnzii practicat de
Banca Central European, aplicabil pe parcursul acestei perioade, majorat cu 3 puncte
procentuale;
4. respinge cererea de acordare a unei reparaii echitabile pentru celelalte capete de cerere.
Redactat n limba francez, apoi comunicat n scris, la 7 iunie 2011, n temeiul art. 77 si 2
i 3 din Regulament.

Bibliografie
www.wikipedia.org
http://www.uab.ro/reviste_recunoscute/reviste_drept/annales_10_2007/raducanu_ro.
pdf
http://jurisprudentacedo.com/dreptul-la-viata.html
http://jurisprudentacedo.com/Baldovin-c.-Romaniei-Dreptul-la-viata.html

S-ar putea să vă placă și