Stadiile dezvoltrii inteligenei :

stadiul inteligenei senzorio-motorii (0

18 luni/2 ani);

stadiul preoperaional (2 7/8 ani);

stadiul operaiilor concrete (7/8 11/12 ani);

stadiul operaiilor formale (11/12 - 15/16
ani).

1. Stadiul inteligenei
senzorio-motorii

Este caracterizat prin:

Stimulare senzorial i motorie

Relaie subiect-obiect
Principale achiziie:
Permanena obiectului

2. Stadiul inteligenei
preoperatorii:

Substadiul gndirii simbolice i

preconceptuale (24 ani)

Substadiul gndirii intuitive (47 ani).

1. substadiul gndirii simbolice si preconceptuale

( 2-4 ani )

limbajul

imitatia amanata

desenul

imaginea mentala
jocul simbolic

2. substadiul gandirii intuitive ( 4-7 ani )

conceptualizare in crestere
inteligenta ramane in mod constant
prelogica

 Substadiul gndirii simbolice i

preconceptuale:

funcie simbolic:

- limbaj

- imagine mental
- joc simbolic

preconcepte i transducie (raionament

preconceptual)


Exemplu de joc simbolic sub
form de joc de de rol

In ce consta substadiul gndirii intuitive ?

Controlul judecatilor se realizeaza prin intermediul reglarilor intuitive.

Piaget identific urmtoarele caracteristici ale gndirii in perioada

preoperatorie. Aceste caracteristici reprezint limitri ale gndirii intuitive.
Egocentrismul-copilul percepe lumea doar prin propria perspectiva,el neputand
confrunta punctul sau de vedere cu al altuia.
Ireversibilitatea - incapacitatea copilului de a face operaii mentale intr-un sens
i apoi in sens contrar.
Centrarea - orientarea ctre o singur trstur i ignorarea celorlalte
Animismul lucrurilor le este atribuita via si intenii
Artificialismul credina copilului ca totul a fost creat de om si pentru om
Amestecul realului cu imaginarul

Limite ale gndirii

preoperaionale
egocentrismul
egocentrismul

centrarea
centrarea

amestecul
amesteculrealului
realului
cu
cuimaginarul
imaginarul

ireversibilitatea
ireversibilitatea

Exemplu pentru egocentrism

3. Stadiul operaiilor
concrete

Cele mai importante achiziii concrete sunt:

Reversibilitatea - copilul poate concepe ca fiecrei ac iuni ii corespunde o ac iune
inversa, care permite revenirea la starea anterioara.
Conservarea nelegerea ca anumite caracteristici de baza ale unui obiect, precum
greutatea,volumul, rmn constante indiferent de formele pe care le ia un obiect.
Operaii de seriere abilitatea de a aranja entiti n iruri diferite, pe baza anumitor
criterii. Ca urmare a acestei operaii apare conceptul de numr.
Clasificare - abilitatea copiilor de a sorta obiecte pe seama unor caracteristici
comune.

 Reversibilitatea n jurul vrstei de 8 ani

Conservarea substanei (8 ani)

- greutii (9-10 ani)
- volumului (11-12 ani)

Conservarea
substantei:
8 ani

Reversibilitat
ea gandirii

Conservarea
greutatii: 910 ani

Conservarea
volumului:
11-12 ani

 Operaiile sunt aciuni interiorizate,

reversibile i coordonate n structuri totale.

Gruparea realizeaz echilibrul dintre

asimilarea lucrurilor la aciunea subiectului i

acomodarea schemelor subiective la
modificrile lucrurilor.

4. Stadiul operaiilor
formale

Caracteristici ale gndirii:

Reversibil
Logic
Abstract

Principalele achiziii
Dubla reversibilitate (coordonarea reversibilitii prin inversiune cu
cea prin reciprocitate)
Raionamentul ipotetico-deductiv (analiza consecinelor care decurg
n mod necesar din premise logica propoziiilor)

Se caracterizeaz prin:

eliberarea relaiilor de ordine i a clasificrilor

de legturile lor concrete, intuitive
structurile operatorii se dezvolt
substituirea manipulrii reale sau imaginare a
obiectelor cu enunuri verbale

Structurile operatorii ale inteligenei nu sunt nnscute,

pun n eviden o construcie real, realizat n trepte.

Teoria piagetian este, din acest punct de vedere, o

teorie constructivist.


I. Stadiile pe care le-a propus Piaget
pentru dezvoltarea inteligentei au
constituit nucleul unui numr
important de cercetri care erau
destinate sa aprecieze validitatea si
existenta stadiilor de dezvoltare si
caracteristicile acestora.


O parte din aceste cercetri au artat
limitele de vrsta preconizate de
Piaget ca fiind stadiile de nvare pot
sa varieze in funcie de: mediul social
si cultural, dotarea intelectuala,
experiena elementara sau de
educaia grupului cercetat.


Sunt numeroase studii transculturale care susin teoria
lui Piaget conform creia stadiile dezvoltrii cognitive
sunt aceleai pentru copii din diverse tari si culturi.
ex: au fost elaborate probleme de conservare pentru
copiii intre 7 si 11 ani in Tanzania, Sierra Leone si Kenya
si s-a constatat ca in toate aceste culturi vrsta medie la
care copiii sunt capabili sa rezolve probleme de
conservare este foarte apropiata de cea a copiilor din
Europa si America de Nord. (cf. A. Birch, 2000, p. 107).

 Poate ca cea mai consistenta a fost opinia lui Piaget conform

creia copiii aflai in stadiul de dezvoltare preoperational
sunt incapabili de conservare.

Obiectul unor cercetri a fost acela de a vedea daca un copil

in mod evident incapabil de conservare poate fi determinat
cu ajutorul unei instruiri speciale sa realizeze aceasta
operaie la o vrst mai mica dect cea ilustrata in
conservarea spontan.
Rezultatele cercetrilor au permis formularea unei concepii
mai optimiste dect cea a lui Piaget, cu privire la
posibilitatea accelerrii dobndirii capacitaii de conservare.
Chiar si o serie de reprezentani ai scolii piagetiene (B.
Inhelder, M. Sinclair, M. Bovet) au admis ca nvarea dirijata
poate accelera, cel puin intr-o msura limitat dezvoltarea.

 Stadiul operaiilor formale a fost mai puin verificat

spre deosebire de stadiile preoperationale si
operaiilor concrete, deoarece nu au existat dect
puine cercetri pentru verificare.

Putinele cercetri au constatat capacitatea copiilor

de a rezolva probleme ce implica atribute ale
stadiului operaiilor formale (gndirea ipoteticodeductiva) la vrste mult mai mici dect cele
preconizate de Piaget. Succesele precoce ale
copiilor in rezolvarea acestor probleme reflecta
capacitatea de a face astfel de raionamente cu
condiia utilizrii judicioase a suportului empiric.
Lewis si Keating au artat ca tipul de gndire
abstract ce apare in stadiul operaiilor formale nu
este dobndit de toi indivizii.

O critic frecvent care se face la adresa teoriei

piagetiene este aceea ca, acordnd un rol important
activitii subiectului, este neglijat un factor esenial
al dezvoltrii si anume influentele sociale

Cercetrile psihologului rus L.S Vigotski si ale

psihologului american J. Bruner aduc in discuie rolul
contextului social, cultural si familial, al educaiei in
stimularea dezvoltrii cognitive a copilului. In ciudat
criticilor fcute teoriei lui Piaget, trebuie sa reinem
nsa ca marea majoritate a studiilor l omagiaz
pentru contribuia sa la nelegerea dezvoltrii
cognitive a copilului.