Sunteți pe pagina 1din 80

Resuscitarea

cardiopulmonara la adult

Obiectul cursului
Recunoasterea stopului cardiorespirator si
alertarea precoce a sistemului de urgenta
Aplicarea masurilor de resuscitare

Compresiile toracice (masaj cardiac extern)


Ventilatia (respiratia artificiala)
Defibrilarea (socul electric extern, in caz de ritm socabil))
Medicatia

Primul ajutor in cazul persoanei cazute/ inconstiente

Definirea unor termeni

Pierdere de cunostinta
Stop cardiac; stop cardio-respirator
Infarct miocardic acut (atac de cord)
Accident vascular cerebral (paralizie,
coma; infarct cerebral; apoplexie =
hemoragie cerebrala)

Persoana cazuta,
inconstienta
Pierdere de cunostinta, dar cu respiratie normala
pastrata
De scurta durata (ex: sincopa)
De lunga durata (coma)

SAU
Stop cardiorespirator (moarte clinica) nu respira !!!
Potential reversibil in primele minute (chiar zeci de minute la
hipotermici)
Ireversibil (deces) daca nu se intervine precoce sau masurile de
resuscitare nu au succes

Diagnosticul stopului
cardiorespirator
Inconstient, lipsa completa de reactie la
stimuli
+
Lipsa respiratiei normale
Absenta pulsului carotidian si a zgomotelor cardiace
auscultator pentru personalul antrenat (SMURD, UPU,
ATI, Cardio)

Stopul cardiac poate surveni


Subit (moarte subita, oprire cardiaca subita) = apare pe
neprevazute, fara simptome premonitorii sau la mai putin
de 1 ora de la debutul simptomelor
Ca eveniment final al unei suferinte cronice severe nu
are indicatie de resuscitare (in special daca persoana a
exprimat asemenea optiune)

Relatia infarct miocardic


stop cardiac
Infarctul miocardic acut (IMA, atac de
cord) se manifesta de obicei cu durere in
piept, dar cu stare de constienta pastrata
Infarctul se poate complica, mai ales in
primele minute - ore, cu stop cardiac;
stopul cardiac poate fi prima manifestare
in IMA
Majoritatea stopurilor cardiace subite au la
baza ischemia miocardica

Relatia accident vascular cerebral


stop cardiac
Accidentul vascular cerebral se manifesta
cu deficit motor (ex: paralizie) si uneori
pierdere de cunostinta (coma)
Rar accidentul vascular se manifesta cu
stop cardiac

Relatia stop cardiac


stop respirator
Oprirea cordului este urmata in termen de
secunde de oprirea respiratiei (stop cardiac
primar; exemplu fibrilatia ventriculara in
infarctul miocardic)
Oprirea respiratiei este urmata la cateva minute
de oprirea cordului (stop respirator primar;
exemplu bol alimentar blocat in laringe)

Modificarea starii de constienta


Normal = alert = urmareste
spontan cu privirea persoanele
din jur si raspunde la intrebari
Verbalizeaza = nu deschide
ochii spontan, dar raspunde
daca i se vorbeste

Normal

Constienta modificata

Reactie doar la stimuli durerosi

Absenta oricarei reactii =


inconstient

Inconstient

Resuscitarea cardiopulmonara (RCP)


include:
SUPORTUL VITAL DE BAZA (BASIC LIFE SUPPORT) =
masaj cardiac extern + ventilatia
Tehnici ce reprezinta primele masuri de resuscitare si care pot fi efectuate
deopotriv de publicul neantrenat (laici), ct i de personalul medical fara a
utiliza echipamente specifice
Aplicarea corect a acestor manevre n primele 5 minute de la instalarea
stopului cardiorespirator, dubleaz ansele de succes al unei resuscitri

DEFIBRILAREA PRECOCE
SUPORTUL VITAL AVANSAT (ADVANCED LIFE SUPPORT) =
intubatia oro-traheala, medicatia i.v.
Tehnici de resuscitare complexe care nu pot fi efectuate dect dup o
pregtire special

Etiologia stopului cardiorespirator


Boala cardiaca (80%)
Boli respiratorii
Asfixie
Boli cerebrovasculare
Traume
Intoxicaii medicamentoase,
droguri

Activitatea elctrica a inimii in stopului cardiac


(aspectul de monitor)
Tahiartmii ventriculare maligne (ritmuri socabile)
Fibrilatia ventriculara

Tahicardia ventriculara fara puls

Bradiasistola
Disociatia electro-mecanica

Atentie
Pulsul se verifica la carotida, nu pe
monitor
Activitatea electrica a inimii poate apare
normala pe monitor, desi pacientul este in
stop cardiac (disociatie electro-mecanica)

Stopul cardiac:
lantul supravietuirii

SUPORTUL VITAL DE BAZ


(BASIC LIFE SUPPORT)

SUPORTUL VITAL DE BAZ


1. Recunoaterea rapid a unei urgene i
alarmarea precoce a unui sistem medical de
urgen
2. Resuscitarea cardio-respiratorie
3. Defibrilarea precoce : aducerea la timp (< 10
minute) a unui defibrilator crete de 5-6 ori rata
supravieuirii n SCR

SUPORTUL VITAL DE BAZ


In timpul de la chemarea pana la sosirea
ambulantei
supravietuirea victimei este dependenta de
resuscitarea cardiorespiratorie si utilizarea
defibrilatoarelor externe automate
(automated external defibrillators : AED)

SUPORTUL VITAL DE BAZ


1. Recunoaterea rapid a unei urgene i
alarmarea precoce a sistemului medical de
urgen
2. Resuscitarea cardio-respiratorie
3. Defibrilarea precoce : aducerea la timp (< 10
minute) a unui defibrilator crete de 5-6 ori rata
supravieuirii n SCR

SUPORTUL VITAL DE BAZ


Verificai starea starea de contien a victimei
cazute:
micai cu blndee umerii victimei i ntrebai cu
voce tare: Suntei bine?

Inutile
Zdruncinarea violenta (periculoasa daca sunt leziuni
ale coloanei cervicale)
Strigatele repetate
Palmuirea, stropirea cu apa

Scuturai i intrebati

SUPORTUL VITAL DE BAZ


Dac se misca / rspunde:
lasai victima n poziia n care ai gsit-o, dac ai
stabilit c nu exist nici un alt pericol
ncercai s aflai ce i s-a ntmpat i chemai ajutor
dac este nevoie (112)
reevaluai-l cu regularitate
ABC-ul resuscitarii : A- airway (cale aeriana), B breathing
(respiratie), C- circulation (circulatie).

SUPORTUL VITAL DE BAZ


Dac victima nu rspunde :
Se strig dup ajutor
Eliberarea cailor aeriene si verificarea rapida
a respiratiei : max. 10 secunde

Eliberarea cilor aeriene

Hiperextensia capului

Ridicarea mandibulei (se va

Daca se suspicioneaza o leziune


cervicala se foloseste manevra de

(daca nu
exista suspiciune de leziuni ale
coloanei vertebrale cervicale) : se
plaseaz o mn pe frunte si se
mpinge cu blndete capul pe spate;

ridica brbia victimei cu vrful


degetelor plasate sub menton).

subluxare a mandibulei si nu
se face hiperextensia capului

Verificati respiratia

Verificarea respiraiei

Mentinnd cile aeriene deschise


salvatorul ncearc s stabileasc
dac victima respir utiliznd
algoritmul

priveste ascult- simte :

Privii expansiunile toracelui


Ascultai sunetul respiraiei
Simii pe obraz aerul expirat
Toate acestea nu trebuie s dureze mai
mult de 10 secunde dup care hotri
dac pacientul respir sau nu

SUPORTUL VITAL DE BAZA


Dac victima respir normal :
se aseaz victima n pozitie de sigurant
salvatorul va trimite sau va pleca dupa ajutor va apela 112
sau numrul local de urgent,pentru chemarea ambulantei;
va continua s evalueze respiratia victimei urmrind dac
aceasta ramne normal.

Poziia lateral de siguran


Faza I

Poziia lateral de siguran


Faza II

Poziia lateral de siguran


Faza III

Poziia lateral de siguran


Faza IV

SUPORTUL VITAL DE BAZ


Lipsa constienei +
Absena respiraiilor spontane
(sau inspiratii agonice, rare, zgomotoase)

Necesita RCP imediat !!!

SUPORTUL VITAL DE BAZ


1. Recunoaterea rapid a unei urgene i
alarmarea precoce a unui sistem medical de
urgen
2. Resuscitarea cardio-respiratorie
3. Defibrilarea precoce : aducerea la timp (< 10
minute) a unui defibrilator crete de 5-6 ori rata
supravieuirii n SCR

SUPORTUL VITAL DE BAZ


Minimizarea riscului pentru salvator, victima si
martori:
Evitarea pericolelor exterioare fizice : trafic,
electricitate, gaz, ap
Evitarea pericolelor exterioare chimice :
Acidul cianhidric sau hidrogenul sulfurat : se folosete
masca i se prsete urgent zona contaminat
Substanele corozive : se absorb prin piele i tractul
respirator; se folosesc haine protectoare

Infectiile

Riscul infectios pentru salvator

Tuberculoza
SARS
Nu se transmite hepatita B sau C, sau CMV
Nu au fost raportate cazuri de infectare cu HIV
dup aplicarea manevrelor de resuscitare

SUPORTUL VITAL DE BAZ


Dac victima nu respir sau respir anormal
Se trimite pe cineva dup ajutor
sau,
dac este singur va folosi telefonul mobil pentru alertarea
serviciilor de urgent (112)
salvatorul va prasi victima numai dac nu are alt alternativ

Se incepe imediat resuscitarea

SUPORTUL VITAL DE BAZ


Compresiile toracice (masaj cardiac extern):
se ngenuncheaz lng victim;
salvatorul plaseaz podul unei palme pe centrul
toracelui victime
podul palmei celeilalte mini se plaseaz peste cea
aflat pe torace
se ntreptrund degetele minilor evitndu-se
compresia pe coastele victimei

Apsai pe stern:
Astfel nct acesta s
coboare 4-5 cm
Ritm: 100 /minut

COMPRESIUNILE
TORACICE
Nu se ndoaie coatele
Nu se vor face compresii
la nivelul abdomenului
superior sau la nivelui
apendicelui xifoid

Respiraia artificial

Pensai nasul victimei


inei-i brbia ridicat
Inspirai adnc
ncercai s aplicai
ct mai etan buzele
pe cele ale victimei

Respiraia artificial
Expirai continuu (1
sec) n gura victimei
Verificai dac i se
ridic pieptul
Pstrai-i brbia ridicat

Verificarea revenirii toracelui

SUPORTUL VITAL DE BAZ


Dac primele ventilatii nu produc ridicarea peretelui
toracic, atunci, naintea urmtoarei ncercri:
se priveste n gura victimei si se ndeprteaz orice obstructie;
se reverific extensia capului si ridicarea mandibulei;

Nu sunt recomandate mai mult de dou ncercri de a


ventila naintea relurii compresiilor.

Curarea digital a
cavitii bucale

Se va efectua numai
pentru ndeprtarea
corpilor strini solizi,
vizibili

Ventilaia gur-la-nas

Dac ventilaia gur-la-gur este dificil


Dac gura este serios lezat
Victima este salvat de la nec
Motive estetice

SUPORTUL VITAL DE BAZ


Combinarea compresiilor toracice cu ventilatiile :
Dup 30 de compresii se deschide calea aerian
folosind hiperextensia capului si ridicarea mandibulei
si se face respiratia gura gura/ gura nas
Se fac 2 ventilatii consecutive in mai putin de 5
secunde
Se reia masajul cardiac extern
Se continu efectuarea compresiilor toracice si a
ventilatiilor ntr-un raport de 30:2.

SUPORTUL VITAL DE BAZ


Resuscitarea doar cu compresii toracice se poate
efectua:
dac salvatorul nu este instruit sau nu doreste s administreze
ventilatii

Resuscitare cardiopulmonar
efectuat de o singur persoan

Raport
Compresiuni toracice: Frecven ventilaii
30 compresiuni : 2 ventilaii

SUPORTUL VITAL DE BAZ


Resuscitarea se continua pn cnd:
soseste ajutor calificat si preia resuscitarea;
sau

victima d semne de viat: se misc, deschide ochii


sau respir normal;
sau

savatorul este epuizat fizic

Este lezat coloana vertebral cervical?

Dac este posibil, s se pstreze capul, gtul i


pieptul n acelai ax
Extensie minim a capului
Preferabil subluxaia mandibulei
Adesea este necesar asistena specializat

Sigurana salvatorului i a victimei

Reacioneaz la
stimuli externi

Da

Nu

Evaluare leziuni
Diagnostic
Prim ajutor

* STRIG DUP AJUTOR


* ELIBEREAZ CILE AERIENE
* VERIFIC RESPIRAIA

Respir
Poziie de siguran
Sun la 112
Reevalueaz victima

NU RESPIR
- SOLICIT AJUTOR CALIFICAT
- NCEPE RCP DE BAZ:
-compresiuni toracice
+
- ventilaie artificial
- raport CT:V = 30:2
REEVALUAREA VICTIMEI

Stopul cardiac:
lantul supravietuirii

DEFIBRILAREA PRECOCE
Aducerea la timp (< 10 minute) a unui defibrilator
crete de 5-6 ori rata supravieuirii n SCR
Fiecare minut de intarziere a defibrilarii reduce
probabilitatea de supravietuire cu 1012%
Apariia defibrilatoarelor automate (DEA) face posibil
utilizarea acestora i de ctre persoane nemedicale
(laice), cu o instrucie minim anterioar.

Pacient incontient?
Solicitai ajutor

Algoritmul
DAE

Eliberarea cilor aeriene


Nu respir normal

Trimitei dup defibrilator semiautomat


Solicitai ajutor prin 112

RCP 30 : 2
Pana la sosirea defibrilatorului

Evaluarea
Ritmului

Se indic
oc

Nu se
indic
oc

Defibrilai o singur
dat
150 200 J bifazic
360 J monofazic

RCP 2 min
30 : 2

RCP 2 min
30 : 2
Pn la reluarea
respiraiilor normale

Defibrilarea
Defibrilatoarele externe automate
Defibrilatoarele externe automate (DEA) sunt dispozitive sigure
si eficiente atunci cnd sunt folosite de persoanele laice sau de
salvatori profesionisti (n spital sau n afara lui).
Folosirea DEA de ctre o persoan laic permite defibrilarea cu
multe minute nainte de sosirea ajutorului calificat.
Se palseaza n locuri publice: aeroporturi, sli de sport,
birouri,cazinouri aeronave, unde stopul cardiac este deseori
observabil si salvatorii instruiti pot interveni rapid.

Defibrilarea
Imediat dup sosirea DEA:
se va porni DEA si se vor atasa padelele pe toracele dezgolit al
victimei;
dac exist mai mult de un salvator, RCP trebuie continuat atta
timp ct se ataseaz padelele;
vor fi urmate imediat comenzile vocale sau cele afisate;
salvatorul se va asigura c nimeni nu atinge victima n timp ce
DEA analizeaz ritmul.

Defibrilarea
Dac exist indicatie de soc:

salvatorul se va asigura c nimeni nu atinge victima;


va apas butonul de soc urmnd instructiunile;
va rencepe imediat RCP utiliznd un raport de 30:2;
va continua conform comenzilor vocale sau afisate.

Defibrilarea
Dac nu exist indicatie de soc:
salvatorul va ncepe imediat RCP cu un raport
de 30 compresii toracice la 2 ventilatii;
va continua conform comenzilor vocale sau
afisate.

ALGORITMUL DEFIBRILARII
EXTERNE AUTOMATE
I. Plasarea electrozilor
autoadezivi
1 in linia
medioclaviculara
stanga, submamelonar
2- sub clavicula dreapta

ALGORITMUL DEFIBRILARII
EXTERNE AUTOMATE
II. se asteapta analiza
automata a ritmului,
lasand cateva sec
victima neatinsa

ALGORITMUL DEFIBRILARII
EXTERNE AUTOMATE
Daca aparatul
recomanda socul
electric, se aplica prin
apasarea butonului
special; in momentul
declansarii acestuia
nimeni nu atinge
victima

ALGORITMUL DEFIBRILARII
EXTERNE AUTOMATE
III. Dupa declansarea
socului electric,
aparatul va indica
reluarea manevrelor
de resuscitare

Stopul cardiac:
lantul supravietuirii

MEDICATIA RESUSCITARII
Accesul venos periferic
trebuie obtinut imediat dupa primul oc
electric extern, in vederea administrarii
medicatiei resuscitarii
in situatii de exceptie, cand accesul venos nu
poate fi obtinut, unele medicamente se pot
administra intraosos

MEDICATIA RESUSCITARII
Adrenalina
Medicatia antiaritmica :amiodarona
Bicarbonatul de sodiu

MEDICATIA RESUSCITARII
Adrenalina (Epinefrina)
Prezentare : fiole a 1 ml 1%0 ( 1 mg)
Administrare : 1 mg i.v., la fiecare 3 minute, indiferent de
mecanismul ce a produs oprirea cardiaca;
Actiuni: adrenalina este un stimulator al sistemului
simpatic, induce deci
vasoconstrictie arteriala cu cresterea perfuziei
cerebrale si coronariene
crestere a frecventei ventriculare si a fortei contractile

MEDICATIA RESUSCITARII
Medicatia antiaritmica :
se utilizeaza in FiV / TV refractare la primele
socuri electrice externe
dupa adrenalina 1 mg i.v., se va administra
unul din urmatoarele antiaritmice:
amiodarona, (in lipsa: lidocaina)

MEDICATIA RESUSCITARII
Amiodarona Prezentare: fiole a 5 ml cu 150 mg/fiola.
Administrare:
300 mg amiodarona i.v. lent

MEDICATIA RESUSCITARII

Bicarbonat de sodiu : corecteaza acidoza, efect inotrop pozitiv


pe miocardul ischemic, favorizeaza eliberareaO2 spre tesuturi
in prezenta acidozei (pH< 7,1) si a hiperpotasemiei
resuscitarea dureaza peste 20-25 min a fost inceputa tardiv si
suboptimal
in intoxicatia cu antidepresive triciclice

Prezentare: solutie 84%0 = solutie molara, flacon de 100 ml

Administrare :
Doza : 50 mEq = 50 ml intravenos

RCP in spital

Recunoasterea si prevenirea stopului


cardio-respirator n spital

RCP in spital
Recunoasterea precoce a pacientului critic si
prevenirea stopului cardiorespirator este prima verig
a lantului supravietuirii.
Odat ce stopul cardiac a fost instalat, mai putin de 20% dintre pacientii care au
instalat stop cardiac n spital supravietuiesc si sunt externati

Prevenirea stopul cardiac n spital presupune o bun


pregtire a personalului medical, monitorizarea
pacientului, recunoasterea pacientului critic si un
sistem medical de urgent eficient.

Stopul cardiorespirator intraspitalicesc


la pacientii din zone nemonitorizate

nu este de obicei un eveniment imprevizibil si nici nu are ca si cauz


primar boala cardiac.

Acesti pacienti se deterioreaz progresiv dezvoltnd

Hipoxie
Hipotensiune
Deshidratare
Dezechilibre electrolitice

care nu sunt recunoscute de personal, sau sunt tratate necorespunztor.

Ritmul opririi cardiace este unul nesocabil (asistola si disociatia


electromecanica), rata supravietuirii fiind mic

RCP in spital
Natura deficientelor n recunoasterea si rspunsul la
deteriorarea pacientului
Evaluari deficitare : trzii, incomplete sau mai putin
frecvente ale semnelor vitale;
Lipsa de cunostinte n ce priveste valorile normale
ale semnelor vitale;

RCP in spital
Parametrii de urmarit

Frecventa cardiac
Frecventa respiratorie
Presiunea arterial sistolic (tensiunea arteriala)
Starea de constienta - mnemonicul AVPU

A : alert;
V : rspuns vocal ;
rspuns la durere P pain;
inconstient U unresponsive

Temperatura,
Saturatia n oxigen

Valori de alarmare

Frecventa cardiaca < 35 si > de 140 / min


Respiratii <6 si >32/min
TA < 80 mm Hg

Suportul vital avansat la adult


Numrul personalului are tendinta s fie mai mic pe
timpul noptii sau la sfrsit de sptmn ceea ce poate
influenta monitorizarea, tratamentul si prognosticul
pacientului.
ratele de supravietuire dup stop cardiac intraspialticesc
sunt mai mici
pe timpul noptii si
la sfrsit de sptmn
Internarea pe o sectie general dup ora 17:00 sau n spital pe
timpul week end-ului
Pacientii transferati noaptea din terapie intensiv pe sectii
generale

Abordarea ABCDE a pacientului critic

Verificati rata cardiaca si timpul


de reumplere capilara

Verificati
starea de
constienta

Verificati prezenta
respiratiei

Eliberati calea respiratorie prin extensia capului si


ridicarea barbiei

Eliberati de haine
pentru examinare