Sunteți pe pagina 1din 20
ye | APRILIE 1951 ANUL 1.4 _Nr. COMITETUL DE REDACTIE: GARBA ION, ING. CRAIU GH. LIU MIHAl __REDACTIA ARER — STRADA JAQUES ELIAS, Nr 2- SUMARUL: E oe m PAS. CUVANT INAINTE de Ing. Ernest Gross, Progedinte ARER . . . 1-2 sae. || EDITORIAL TEHNIC, Comitetul de redactic Pees = REVISTA REVISTELOR DE SPECIALITATE . 7 3 4 ; REPORTAJ DELA ADUNAREA GENERALA «2 ss 45 GENERALITATI ASUPRA TRAFICULUI DE AMATOR (RECEPTIA) de Ing. Craiu G. si Ghicadia T. . 6-8 SCARAR S.T. (I) 22... 8 UN GENERATOR DE TON CU LAMPA. cu NEON PENTRU STU- OIUL ALFABETULUI MORSE de Ing. A. Chendler see %10 RECEPTORIOV). 2. ee ee W-12 DATE PRACTICE PENTRU CALCULUL $I DIMENSIONAREA RE- DRESORILOR ANODICI de Ing, Goldstein Car 13-14 CRONICA DX-urilor de Cezar Pavelescu, . . 2. es 1s NOTE $1 COMUNICARI . . . 15-16 LISTA OFICIALA A TARILOR, PREFIXELOR DE NATIONALITATE RECENTE — HARTA R. P. R. CU IMPARTIREA PE DISTRICTE a CUVANT Putine ramuri ale stiinte: aplicate au trecut printr’o dezvoltare atat de vertiginoasa si in- trun rdstimp atdt de scurt, ca radiotehnica, De la primele experiente de transmisie fara fir ale lui Popov si pand azi a treeut abia o juma- tate de veac, $i tata ed-radio a deventt intr'a- devar ,ziar fara hartie“, asa cum I-a denumit Lenin eu geniala sa previziune, a devenit prie- tenuy indispensabil al omului, informatorut si indrumatorut tui. Dar desvoltarea radiotehnicei este departe de @ fi ajuns la capat. Pe zi ce trece utilizarea el devine din ce in ce mai universala si aproape ca nu existd vre'un domeniu al tehnicet in care radiotennica — sau mai general: electronica — Sd nu poata gasi intrebuintare, sub o forma sau alta, Ea q revolutionat telecomunicatiile, a de- venit indispensabila pentru navigatia aeriana i maritima, are 0 larga intrebuintare in industrie $i chiar televiziunea a devenit azi o realitate. Radiotehnica a trecut intr'adevar printr’o desvoltare extraordinara, de care ar ft trebuit sd beneficieze si fara noastrd. Examindnd insd Situafia radiofonica la noi, trebue sa constatam ca in acest domeniu am ramas considerabil in urma, Trecutele regimurt burghezo-mosieresti s'au interesat prea putin de desvoltarea radio- foniei, al acestui exceptional instrument pentru culturalizarea masselor, Au considerat-o prea putin rentabild. Si astfel ne-au Idsat fara nu- ‘mai cu cateva posturi de emisie, mult prea Du- fine si slabe pentru a deservi cu program tot te- ritoriul tarii, Tot ca urmare a acestei politict nefaste, Romdnia a rémas cu un numar mult prea mic de aparate de receptie, fata de numa- rut locuitorilor. Deasemenea, industria de ra~ dio era aproape inexistenta la noi, deoarece im~ INAINTE portut aparatajutui radiotennic asigura specu- lantilor afaceri mai bune. Invatamantui de spe~ cialitate era la fel de negtijat, rapind astjet tt neretutui postbilitatea de a se desvolta i acest domeniu atat de interesant si mai ales atat de ‘important. Partidul Muncitorese Roman si Guvernul RP.R. au apreciat importanta deosebita a ra- diotehnicei in general si a radiofonici in spe- cial, Acest fapt se oglindeste din plin in primul nostru plan cincinal, care prevede pentru ra- diofonia noastra o desvoltare ne mai intalnita pand acum, care ne va permite nu numai sd recuperdm ceeace um pierdut in trecut. dar sa ajungem chiar la un nivel radiofonic conside- rabil. La sfarsitut planulut cincinal vom asi- gura prin nouile posturi regionaie acoperirea teritoriului tarii, ziua si noaptea, cu progra- mele noastre, Puternice posturi de unde scurte vor face cunoscute si in cele mai indepartate tari reatizarile regiémului nostru de democratic populard, Numadrul abonatilor la radio si ra~ dioficare se va ridica ta un milion, dand astfel posibilitatea celor mai largt paturi ale muncitorilor si tardnimti muncitoare sa benefi- cleze de avantagiile radiofoniei. La aceste re- zultate va contribui desigur si electrificarea tris, care va asigura alimentarea cu energie e- lectrica chiar si in regiuni azi lipsite de aceasta posibilitate. Aceasta desvoltare tehnica trebuie sa meargd insa paralel si cu pregatirea corespunzatoare a cadrelor tehnice, $i daca pregdtirea cadrelor profesionale trebue sd intre in preocuparea ime- diata a instituttilor respective, 0 problema a ca- drelor neprofesionale de mare importanta — problem radioamatorismului — ramane de re- 1 zolvat. Sa vedem acum ce este radioamatoris- ‘mul si cine sunt amatorii de radio. Radioamatorismul insemneaza activitatea de studii, cercetari si in special de constructit in do- meniul radiotehnicei, fara nici un interes ma~ terial, numai de dragul reatizarti si perfectio- nérit tennice, Amatorui de radio studiaza, ct- teste, construeste aparate de radio si instru- mente de mdsura si cauta sa realizeze lucrart cat mai perfecte. Exista insd st 0 specializare in domeniul amatorismulut; amatorismul de unde seurte, care se ocupa in mod deosebit de reali- zart tehnice pe unde scurte $i ultra seurte. A- ceasta activitate este ins mai completa — st mi-asi permite sa afirm — si mai interesanta, dar si mai difieila decat amatorismul obésnuit. Intrradevar undele scurte, prin natura lor, prin comportarea lor jizied, sunt mai greu de ,,do- mesticit*, mai greu de manipulat ca undele me- dii $i lungi, domeniul de activitate al radio- amatorismului obisnuit. Frecventele inalte ale undelor scurte dau nastere la pierderi, scapart mult mai greu de stapanit, Apoi — $i aici in- tervine unui din aspectele cele mai captivante —amatorul de unde seurte se ocupa nu numai de receptie, ct ajungand la un nivel de dezvol- tare suficient de ridicat se ocupa si de emisi Un astfel de amator trebuie sa posede deja un bayaj destut de serios de cunostinte teoretice si practice, pe care nu le poseda oricare amator obignuit, El isi proecteazd si construeste singur instalatia de emisie $i 0 manipuleazd. El trebuie sd cunoasca bine alfabetul Morse pentru a pu- tea lucra in radiotelegrafie. In ambele cazuri ale amatorului de receptie, dar tn spectal al ce- lui de emisic, i se deschid perspective largi: el aude posturi de amator din tari indepartate, ba poate chiar intra in legdtura cu ele, schimband experienta tehnica proprie cu a altor amatort din strainatate, Din aceasta schita sumard ne putem da sea- ma cat de complexa este in realitate activita- tea de amator, cat de atractivd si de pasio- nanta — dar in acelas timp si cat de impor- tanta si utild. Intradevar este bine de subliniat faptul, ea amatorié au dat 0 contributie extrem de importanta in domeniul radiotennicei, prin cercetari, realizari de montaje, inovatii in pri- vinta aparatajelor si antenelor si prin obser- vatii importante in ceeace priveste conditiile de propagare. Amatorii au colaborat in mod eficace la stapilirea legaturilor cu ocazia diferitetor ca- tastrofe naturale — cutremure, inundetii, ura- gane — cand celelalte mijloace de telecomu- nicatii au incetat st mai functioneze. $i de cele mai muite ori amatorit dau tarti $1 cadrele teh- nice cele’ mai pretioase, amatorismul sdndtos ftind 9 serioasa vazd de desvoltare profesionala ulterioar. ARER-ul ,Asociatia Radioamatorilor de Emisie si Receptie de unde scurte din R.P.R-“ q luat fiinta din intiativa unor dmatori, tocmai cu scopul de a promova radioamatorismul, de a-l desvolta pe baze sindtoase, pentru « forma, a creste amatori bine pregatiti. Din acest punct de vedere ne porte servi ca modet amatorismul din Uniunea Sovieticd, care a ajuns la un grad de desvoltare intr'adevar exceptional. Ca inceput, Asociatia a organizat cursuri gra- tuite de radiotehnica, pentru amatorii incepa- tori st cet avansati. Un laborator st biblioteca sunt in curs de infiintare, iar buletinul nostru, al cdrui numar apare acum, urmeaza sd de- ving un organ de indrumare, de pregatire, un prieten permanent al amatoritor nostri. Estg insa cert ca Asociatia singurd nu va pu- tea sq indeplineascd sarcinile pe care si le-a fixat, Pentru ca sa poatd reusi ea are nevoie de ajutorul, de colavorarea activa a taturor ama- toritor $i a celor dornici sa devina amatori. Cu cat vom fi mai multi, cu atat vom putea sa rea~ lzam mai mult, Impreuna vom reusi sa facem din amatorism $i la noi o adevarata stiinta de ‘masse si sd ddm farii un numar edt mat mare de amatori bine pregatiti, educati intr'o menta- litate sdndtoasa, amatori de radio — construc- tori ai socialismului, amatori de radio — lupta- tori pentru pace st progres. Ing. Ernest Gross YO3AA EDITORIAL TECHNIC cat se adrezeazé tuturor categoriilor incepand cu tinerii muncitori, elevi si studenti_ dor nici de a-gi insusi bazele radiotehnicei Buletinul A.RER.: 1, Curs elomentar de radiocomunicatii pentru incopatori. 2. Articole tehy sumere de calculul § ‘emifétorilor, masuri radioclectrice, propagare in- domeniul undelor ultra scurte, precum populara, alae este de’ reuse do misurS cu scheme §i indic 4. Rediotehica practic’. — Sugestii dela amat 5. Posta tehnica. Scopul acesior rubric] este dos umple. un gol ite din pune de vede Materialul va fi astfel selectionat, i drumeze pe radioama menelor ri spre. i le manuesc, ridicandu-le nivelul ‘uitul spre cercetare. Vom combate cosmopo! perienja si realizarile radioamatorilor sovietici- finutul Buletinului 8% corespunds intr'adevér scopu- rilor pentru care a fost creat. COMITETUL DE REDACTIE REVISTA REVISTELOR DE SPECIALITATE Fieeare numir al revistei sovietice 6 bogatii sursit de informatii p le radiotelnicei, a se adresea ate de receplie, eat gi ami celor interesati in teh Articolele ei sunt ecu scheme de Radi vind toate constructo- jorului de de Inalti totdeauna montaj $i ugurand astfel construirea apa este un pretios tn nu euinose Tne’ in unde seurte, si de joasi freeventi. schife de executi ratelor deserise, niitor chiar pentru acet, ea limba rust deajuns de b Radio Ne, 7 si 8 Caleulul transformatoritor de egire*, Articolul trateazi detailat calculul transfor- matorilor pentru elaje de joasi freeventi asimet si simeirice (push-pull), dand si exemple. praetice de cale Nr, 8 Generator R—C, So unui generator de oscilatit 4 intve 50 Hi deserierea si sehem de jo ritate de 3 db 7. Caleutut emigatoritor se ocupi de etajele finale modulate, echipate fie ew tiode fie cu tetrode sau pentode, la eari mo- eu modutatie pe placer dulafia se aplica si pe eran. caleul wu si exemple de Nr. 9 ylodulatorul in doi timpi (push-pull), care Il recomandim ea @ complectare a artic de mai sus, El trate amiinunfit- modulatorul tn clas B si pe eel in clas AB, ‘Tot In Nr. 7 revista Radio-Moscova a publica un, articol seris de Ing. B, ¢ YOBAA despre 1 amatorismul din IPR, Vom reproduce articolul in teunul din numerele viltoare Ridié és Pilmtechnika — Budapesta Nr. 6 Un signal generator combinat, deserierea gi sehema de montaj. Aparatul poate fi utilizal ea heteroding —modulat, la 500 pF, verifieator de undametru, capacitometru electrolitied st Oscilator experimental intre #20 — 460 mejs Revista publica si o serie de articole privind cons truirea motoarelor eoliene (ineiretitori de tori eu motoare de vant). Acest subiect este do actualitate si pentru fara noast si eunoastem experientele si rezultatele obtinute de si ar fi interesant constructorii nostri de motoare de vant. Ti rug deci pe aceasti cale sii ne trimité deseriere tajului lor, care, dach e reusit, va sigurangit pe mulfi din apa interest ou amatorii nostrit din pro- Krétké Viny — Praga In numerete 6 — 1950 se cup de reflecto- metre poate masura con finutul de unde stationare pe liniile de alimentar de Inalti freeven{i, Subject interesant, tratat dest de detailat. eu ajutorul REPORTAJ DELA ADUNAREA GENERALA elie h ea ehuian luate: Trebuia wisit st oblinut Comitet de Initiativa,. in Dazele legale ale Asociaticl AAUSR", til cu aceasti ocazie numele ¢ fiativa si si-au asumat raspunde Ia Adunarea Generali Intelegerea si sprijisiul Partidulut sia Guvernn. ia de 25111948, au pus pana veerutali membrii noi si pregititi, deck tre buian Infiinlate enrsuri si un. laborator,” trebuia 0. biblioteca si un: buletin si in sfarsit trebuisw obti hnie wutorizait de emsiee. Hapoel aratt thc tines eu iuplatpenifa iopiinuson sare feu ur fost tnfoplite uncle din se, et Oot eq Tocalutu, a sabwentitior dela Gomtfetal de. Gio gt-delaMinisterut Comunicaiitor, cum at tale i ereseut mumaral. membrtior- 1a, 20, Inu dincee totodalacomporitin soeiala prin venivea so mmuneitori, elev, stoden(l. Dupicb. raportul ara realist importante ea Inttaarea at er ide radiotehnied 91 iors, subhaiind ulttior. dela Tuceputs trece a Maurie invegitrate de” eomitelprintto care Tipe Detail setae Taleresant a fost momental ends aritat eum ta 23 August 1919, anlversarea Ziel allt de. seompa ameniiog munei‘din IePate au apleut to ler pe tra prim data enqorti aor 1 in continuare lipsurile ae omitetulut eat gi ale meribrlion. qooeae Ge g parte comietul-nu a tteut.suficienta pr sand" si-nu gia aleituit.eolectiver tar pede. ati Frarte sennbrit-asoctgiel at sat tomitetul ss decent den algae bite ten feiintele Asociatel caro find plecat Tau wi-rie ale tuturora, Din. partes. membritor. a Un Hntron de servic (rime salut fh ao‘ cae antes dela nesta un Prezidiu de onoare compus din: tori. : ote A Hae GG al eM In_trunte. cu Tovardgul Gh Aspecte din tinpul sedintet Lovurile din Amfiteatrul Seolii_ Politetinice, care he-a oferit ospitalitatea s'au-ocupat destul de re- pele. Cu neribdare tovarisii asteptau deschider sedinjei. Gonitetul a tuat toe ke tribuna, Tovarasttl Colonel Inginer Cozar Tonesen deschide gedinta ce: ind telegruma tovarisulut Ing. Ernest Gross, Pr intele Asociatied, care flind plecat in straind te sau, Aduni- Deosebit de insiructivs a fost comparatia: fk it-Dej inlve amatorismal din. URS gi amngiorismal soe ov. Henest Kronkol gi Jegorov dela Radio Clubul biler americans Urmirind eouparntiny autora: CeniratMoscova, fruntayi “ai radioamatorismulut mal mitior de oament at munctt din URSS. care savietic pe unde scurte isi construese singuri_nu numai emititorul obis- Tov. Profesor Ing. N. Profiri, Ministrul Comuni- nuit ei si televizorul, gi anatorisinul celor ew mulli eagilor dolari, practieat In America: sub forma comenzii It Tov. Matei Soror, Pregedintele Comitetului de domicillu, al integului aparataj la preturi com. fexar’ Tonescu. expune raportul aparatele lusoase ale_oamenilor de afaceri_ameri~ eani ni sunt deeat- panavanul In dosul edrora se. as- cund armele hidease ale risboiulu, Accasta te face Si alegi mai_virlos calea progresului, a sorialismu- lui sia pie Tnsfarsit, raportul se lucheie ariland sarcinile ce slau in fala noului comitet ce va fi ales,” pentru realizarea eirora va trebui St (in seama de expe {4 si lipsurile vechiului comitet Printre Lite au fost editarea deur gen{i a anu ‘iutarea unui local mai co- respunzitor, organizarea de concursuri, objinerea aprobirii instalarii unui post central,” rezolvarea chestiunti materialelor de radio pentyu athatorl, activarea eursurilor si organizarea — bibliotecii Dupi darea de sean tovariigul Ing. Honae (YO2— BC) di raportul comisiei de cenzori asupra situa fiel Tinanclare a Asociafiel, iar ‘Tov. Ing. Gh, Crt (YO3-RK) aritand ef statuful asociatiel mu mai © respunde noilor condi(it politive si sociale din RPA, cere aprobarea Adunirit Generale 3 modith ‘unor articole din Statut, care si Fact ea ac si oglindeased prefacerile sociale si politice ‘a nostri, si dea un caracter de elast componen {ii asocialiel, sk arate rolul asociagiei In lupta pen= tru pace si sii duced la strangerea relatiilor de prie tenie eu USS. si Ja Insusirea experientet gt teh- nigel marei {iri & Socialismulut vietorios. Lund cuyantul mai multi tovarisi, printre care ‘Tov. Honae C., Boboe 8, Lor. Toni ‘A. Filipiany Gh. Popa.C.” ga. sina! manifestal bueuria de a parlicipa la aceast adunare. Apoi au critieat atat comitelul eat si pe membrii asociafiel, subliniind realizirile si lipsurile. Tovarisii au mai facut asement si 0 serie de propuneri pentrt. Imbunitati- ea muneli asociatel, heand apel Ta tolt_ membri ea coneursil, pundind uniirul pentru desvol- tarea radioamatorisinului in R.P.R wr Tonesett, rispunzind ara tH eh comiletul isi tnsuseste critien adusii $i mulfu- meste pentru sugestiile ficule. La cererea tov. So- Garhi Ton, de a so aproba modifiestrile Ia Stalut si jdeseireare"a eomitetutui, Adunarea Ge nerali aprobi cu majoritate, alt modifiedrile Ia statut edt si deseirearea comitetului, Cu aceasta ineetear’: manda ui comitel. Adunarea Ge- porala Ig alege care si conduek mai Biroul ales a fost compus Bucuregti, CozarPaveleseu din’ Bucure Stere Roman din Bucuresti ea membri Tov. Honae, dit eilire unei liste de candidaturi 1 now! comitet si pentru comisia de eenzor nil e& aceast Hist a fost depusi de un grup, numeros de membrii ai asoeiatiet din Bueurest $i Adunarea Gi nerali aprobii In unanimitate Si, exprimindn-si increderea in noul Cot Tn noua Comisie de Cenzor rreyedinte: Ing. Ernest. Gross Meinbris Tolumbovied Vintili Garhi Ton Craiu Gheorghe, Tng. Dragu Silvin, Te idslein Carmi, Tus. ‘olese Vinieiu, Ing. Chendler Avram, ‘Ing. Feeder Migu Gilinescu Eleonora Liu Mihail Comisia de eenz0 Dinconescu Gabriel Pavelesou Cezar Negoianu Pavel Diaconu Constantin Gropseant Zen, Ing. i mat aprobi mentinerea. veehi- ‘ere si a colizaitlor. La punetul Di verse-o serie de tovarisi Tuind cuvintul, ridied probleme in legitura cu taxele antorizatiel ‘de sie, eu activitatea receptorilor gi al emititorile tiparirea QS.L-urilor, eu lipsa materialelor de'ra~ dip si a lileraturet Lelinice, ew Infiinjarea responsi Dililor de districte, ete Reprezentantul APT-ului, ‘Tov. Inind cuvantul, arate problema reducerii taxetor ae {ii a constituit. de mull o preocupare a Direcliei Generale a A.DT.-ului, $i e& aceasta igh va isi solutionarea oda eu aparilia unei novi legi tie exploatare, rox, Monae, Pregedintele Biroulul ie, rispunde tuluror si supun Tista Fesponsabiior disteieal Ki aproba lista si eu aceasta misiunea. bit Adunaren Gene lor taxe de tn: Ing. Stan Iie, vould Adunarit Generale termindndu-se, la tribuna ia toe noul Comitet: ales, ‘Toy. Litt Mihai, luand cuvantul in numele noulut f duet la inde Comitet, arata cuim Infelege acesta , colaborar plinire sarcintte ce slat hn fala sf te Feahnied din partes. tuluror membritor Toy. Golumboviet V4. mullumeste Adunarii Ge~ nerale de increderea afatati noului Comitet, subli- alind extol Hiudabil al amalorlon din, Peo fare at) Ticul_ fort oa fl dat i aulsytatilo ace pentru a pul sti adunare Sublintaai P apo} pm ma mulfi- Inirea Adnntcit- generate. pentru erearea.condiliitor finerit nei aduniri libere, eonsecinks a euceririlor Hbertitilor democratice de’ ealre clasa mune vondasii de Partidulei, in urma eliberieii Gi oastre de cflre Glorioasa Armati Sovietic#, condust. de Genialul el Conductor 1. V. Stalin si a spriji- nului dat de Marea ‘Tari a Soctalismului pentru construirea socialismutui in Republica Popular ni, Adunared aprobi cu furlunoase —aplauze Tholiuniior advesate de Adunaren C6, al Partidalai Mancitorese Roman Comitetutut Permanent pentraApirarea iio, Clabulut Central tin Moseoy ‘Tutunae Asoctatition de AmaAlort din han a Aduni a entiiasr Asch Tupla uni a camenttor 1 tréaga inme ponte pace st un. train “triiased Uniunea Republiclor. 8 liste, patria. social wniased genial jlo muncit de. prelatiaden erly) Paci \de Scurte Generale se incheie strigandu- Tosif Visurionoviel ascii LPR, factor activ In lup pentru pave “Triiased Partidul Muneitorese Roman, enganiza~ tocul st inifiatorul vielorittor noastre”. GENERALITATI ASUPRA TRAFICULU] DE AMATOR (RECEPTIA) Traficut into rejea de radio comunicafi, aga cum ae gi refea I aalbeatordieys comporta dows nti aistincte!‘receptia at emisia. Pein crticolul dé fafa ne vom adresa in primul rand, amatorttr receplori, tar in ele ce vor’ arma, ne tom ocupa de probiema emisiunitor de amator Hostal umatonsmutut este in primal rind. popu tarizaven ‘in masscte large. Radiofontet in. genaral fia amotorismutut po unde seurte tn special. In privinia“recepftei, “seopurile amutorisiului sunt; pregitivea. elemientelor tinere tn tehnien. Fe Ceptiet de nmator (trafic st conatructie) $i forma relt de noi eadre din wanulut edrora se vor tecrute viltorit matortemifatort Din oslo de’ mal aus reese ed prima 4i ced mai importanta sarcing wamatorului receptor este dea iia pentra: popularizaren,radio-anatoriontutuis tor fe forma pevel insusl penten. a putea trece mai ee paren. entegoria. mtorr. emitator Tn tof timput.activitafi ante, amatorad mu trebus dui aneate Iucrart, precim $i faptel "ck prin portut sau. contribue ta progresit.tehnicet $ la forint generat de promovare. al stinfet st eulturt inna Ameioret tretue st fie constiont de importanta misiuntl sales 60 cudte 500 aduct ta indeplenine ‘at mat perfect, Pentru avcasta el trebue a fie progresish chudind atest ridice metodie nivclut sie Tntifie al cwnostintetor sate. Pentru a putea incepe activitatea, amatorut re ceptor trebue tt dispund in primut ‘rand de una pura” de receptie, constrait special pentru "unde Incepdnd dela cet mai simplu aparat, o tampa de tcvtoake cu reacfie urmatd deo tampa, tmplificas toare de joasd frecventt, pant ta receptonrete (per- ferfimate™ew mtimeroase lamps, daw postonitared Tereptionarit tor mat tndepartate stajtunt di ie mea! intreags in condijiuntperfecte. Fie'e este cumptrat sau ataptat, fie ed este construit te cttre amator, procuraret dpirafutut de receplic. este primut pax tw incepereaacestet fra imoaye activitfs tar receptorut tom wlevent fn = ind wn prieten fidel, Outatt bre aceasta, amatorul va incope tnvdjarea traamitertt “qt receptions, semnatelor tn otal Morse. Acensta se poate face individual sau colette entra invifaretetntdoiduat, amatorM tye a procura un aparat simplus numitnbuscer” seu gee herator de ton. ew care. oate prodce snotd masa Cali tnererupt im rita. semnatetor: Morse. B bine fe dot mater si invefe.impreund wnat na tres mite si celilalt va recepfiona, (Montajul unui ge- herautr de ton i tef ga desea tm euprinnal Fe= Invttarea in colectie sr face ta Sediut Central at Asociaiet nonstre, saw a ‘nedile vegiondle, Oe maton constiineios st dovnie sl plftandal eft, mai Tepeds ‘Im probiemete amatorismatuts th era 3 inhi de Infare: metodich poate atinge eu sspuen(t o. bites de neceptionare st transmilere ve, 30) titere pe minut. (atm 6-8 rupee 5 titere pe minut). Cu aecaxtd nites nmatorut se poate per. Teetiona repede avcuttini si eu nou reveptor pe hen zile de amator si astfel ponte at atingd 0 vitezd de Za—100 litere pe mind In lini gonorale, activitaten amatorutui receptor consta din: receptionarea benzilor de amator, fine rea la curent a anni cact de lucru, cu rezuttatele receptor fdeute trimitersa tunar a copilor dug cartul de tuern ARER-ulni, trimiterca dovesitor de receptic OSL" statiunilor receptionale, precum $i aeumularca si desavarsirea cunostinelor practice prin diverse constructii; acumularea i desivarsirea cunostinfolor teoretice, prin lecturi de. specialitate $i participarea Ia cursurile oare se fin la sediut AMER. Bucuresti, sau la sediile regionate, Dupi ce amatorul si-a procurat receptorul de bandit, va incepe ascultaren metodic a Bensilor de amator, pentrwa se familiarize cu semnatele Morse, ‘eu diferitele preseurtiri si coduri sia distinge si recunoaste indicativele amatoritor din diferitole faris (Publicim la sfarsit lista complectt oficiala a tuturor prefizelor de nafionalitnte a indicativetor de amatori). Cine aseuitie mai atent in gama undetor seurte, poate aust ta orice ord amatori care sunt in legitu Pa intro ci, tn telefonie sau telegrafic, " folosind ‘mici posturi de emisie. Conferinte internationale, infetendnd si apreciind activitatea amatoritor, an stabitit-nnumite.portiunt din gama undétor seurte, care au fost atribuite ex- perientelor fiieute de amatori in domeniul reveplici ‘Si emisie’ si sunt reservate acestora Acestea sunt ,bensile™ de amator si amatorii din toati lumen experimenteasd numai in Timitele a~ eestor densi pentru a nu incurca activitatra altor servicii de radio-comunieatit: aviatie, marind, agen~ Tit de presd, ete. Unele bensi sunt subimpérfite, avdind portiuni ti- ritate numat ta tegdturi de Helegrafe st altele mu- ‘mai de telefonic. Tati acum, care sunt bensile” de unde seurte si mrtes reservate” amatoritor it_mai_mulebensile de amatori; nu H* dacit ta inceput nu vefi reusi sit re sdt_foarte putin din mesagiile cares ruc rin eters este totugi mult dacd re | Sift sit yprindett itore-ristale saat munat indi ‘eultayt re i | te. Nu coutayi_si recepitonati dela inceput tof. ck natal aunt ce-pueli, lsdnd foc Liber pentru tie Pgs He et meas aap eee te_ginilesti Ta Titerd_pe care nu ai prins-o din pri- mill moment, pentru ca intre tinp ai plerdit, cust guranti, dowd sau-chiar-trei litere-urmatoare. Refinehi bine acest spat: notali tot ce —pulfeti prinde, fitrd sit vi preocupafi_de—ce afi pierdut, Din coin ce vefi sciipa tot mai_pufine semne, velit [reusi sit legati cuvinte, st ingelegepi frazile ‘jl -a- eeasta ta vileze de transmitere edt mai mari. Mai departe, dupa ce am inviifat cums Feeep- fiondm si timitele intre care se pot auzi emisiunile amatoritor, sit vedem cand putem aust amatort tu crdnd pe aceste benzi, dei trebue si stifi ed nw oviednd putefi asculta’ ew folos pe o anumita banda. Astfel. in mod normal, nu vefi auzi mai nimic pe banda de 80m in timpul silei,dupa cum nu se au- de nimic pe 10 m noapten. Propagarea undelor hertziene variazi in timpul a 24 ore, cu anotimpul si cu direcfiile; aresten sunt lucruri pe care un amator trebue si le cunoased bine pentru a-si organiza rational timpul disponi- vil dedicat receptiei de amator. »BENZILE DE UNDE SCURTE $1 FOARTE SCURTE, REZERVATE AMATORILOR 1, Banda de 10 m = 2000 Ke/s san 150 — 175 2.» 80m = 3500 — 300 ,, 79 = 86 om es 40 m— 7000 — 7150 2 = 430m ff 1, 20m— 14090 — 14350. 1% 209 — 21,0 m 5 ism — Mt 2145 Mes 4 — 1413 m Go. Wm B—w7 fol — Om safe, bonzile de de 460.m, 80 m si 40 m omery" in genera ine megenet tute doetrict dimosferi CaP at cial de devchrednt electrce stn eI Tn_timpul oes pe oo ve se aud see 1d Eee din forte Buropene apropis “os'tn timp’ ce moapled ¢t in general, tn tinile de Be ata paiinind stofenile sansoees Bo ee Coane Es ar ene Wik th benaile colo_taal posted gt fot compl tabu in gencral a Pea dni de roventeinn Sooopte on i Te neeenpune ie ore aire eord rae eins de 9 ore, mastontes ve abenars bonds ae destined can te tel aonb? cree cee ate Meme net fe aust 1 al da teet te Nond ah Genbeald, Austrata, en a dees (aaa, aerial we Sud Dimincofa, pind oltre orele prdsulus, sésone sta- tiunite Bafopone asia peste ta ts precum cele ee tes Pee at ices Tha tiniete tereptsd pe aud staan tndeplr- Pg rg eg te er Be ee EM, Penicnt a Goth pronase” ee eee ee Catan ie Wisk a anette te Mer teed Clive scene, spire afrisa Central con Be ee Teast anal ae eeu Se He sod a Saad Plelficalet Concor), preci Fee sh iota cotta de" tas ta ella tore unl ae kok sates Te cman tat Gaga ot survte (ale ae, civ ae aul fnepitni curdpene Staftogle 4 x6 bd Tend de. 48. dale wba, ail, abet we cent tea! tore etn tn pt Pistiel ea te, teteciattle enema] renee potinng inves pernes bares ded pe era ties tent oats wat tae sella Wows! deosrvse tu stndipont te" propapar? ies cia aonsateter auger Dur mat pete colok de tots cools an wie pos Recaaté Soca prenicd iead wantne te chon: See er i ac "on tole. pe ys gerne ee eer en neve sa ps orton Bi fe on niin tenes we ayers core! soleil dole omtoed regebior im Gente, bonds ente glosohiod” eases tin set chet aig actin cu Wentoargive inca bead mama state YO tox ice Uhleita wi. in ean onalloitp “stipiy- eee ee ee Sout eciod Gevteis se gorgarbiet soaodTertat "ss Feed wetice tamale brome Gee rae By cafe a tele posal "anol apovtons ls Toverlorea datelon sungplionate'gi-a,dvvetcfint- inn aie cenatue angel eobattonse es soclige ts fee We ase taste fo latine Cie 4 eres sepia fe ta fer ie Gs nee oe idee, Tid ante ae din cet dae’ Tscoat Snel so'ga thors data f banda ts Mefs, ont GU. (8 ore bn urd [ald ae ona local), dec Gesties ihesd “cheese bel goverel 0 eon share iibay se sess metsoeee i ctaaae. "dak ce Sites da ply, comets law ae emteigtl fee ee og aaa try: ages toemrontee SURAT phen A Gand inet oot tity norte Gk te Tweens oNbeeadal, OR lwerului in fonie. Control RST (F) al emisiunii represinth csenfa sie wee Seago teoustee pom aoe sistem de raportare a felutui cum s" aféicut recep fia, partenerul poate sit-si fart 0 ideie a modului sistem de raportare a felul cum a fost receptio~ nat. Acest sistem, adoplat de tofi amatorii, redi in Seifre felul cum'Sa facut receptia si anume: H (readibitity = inteligibilitatea) se coteasit (5 S (strength ‘trina semnaletor) se coteazd 1 T (tone = tonal emisiunei de telegrafic) se com tenza 1 F (Fone = calitatea modulatici emisiunei de te~ lefonie) se coteasat tot 1-9 Scara RST (P) o veti gsi in cuprinsul rovistet Dupt acest cact se vor extrage intrun alt cact (cactul deiner) taro vn aca liniatura trasatt po- frivit| modelulut aldturat st care’ vn confine urd In ondine, dela stdnga ta dreapta, se va nota tn rubrieile ‘respective urmétoarele.. 4. Nunirud ide ordine al recepfict 2 Bala sf ora GALT, aaicd ce? ore in urma oret noastre total 3. Banta (frecventa) po care se face recepfia\tn Megactel (Heys). A ee 4 Indicativud siafiunii reeeptionate 5. Co flicea. statiunea receplionati? Dack chema pet gencral, se va trece CQ, dari chem statiuned se va trece indicattoul statiet chemates dat turra cu stafiunea X se va trece OSOX (indicativul stafiu~ nei cu care tuerd. 6. Fetul tucrulut statiunit receptionates alticdt tu era in telegrafie, se aa trece prescurtat «ly, iar pentru telefonie Pl” 7. Aceastd rubricit are trei subivisiuni si in ete se noteasd HS.Tout (vest Codut RST. isifel: In prima subdiviziune se trece inkeligibilitaten nul, in eifre dela 1-9. Ina dona subiivisiune so wa trece tiria "ul in cifre ‘dela 19. In trea ebdivisiune ae toe, fon, pentru telegrafic, in cifre dela 192, iar peniru Tefonie, calitated modulatict yB”=ul tn. Veifre. dem ta t9, 8. Dail statiunea receptionatit avea Rating, se va nota OSB Daedstasinnea era interferatt se va nota QRM sau, dacd in momentul receplie’ era je= rata de parasifi atmosferict saw industriali, se. ‘va trece ON. (asupra avestora vest Codul nf"), 9. Aici se por troce ddatele expedierii si primirié dovesit de receptic 10. Ultima evte reservaté observatiilor de_orice naturit fiente asupra si tn timput reception sta fiunit respective ‘Acest cnet de lucru va aven fieoare foaie (cu copie), va fi seris sh pistrat cat mat ingrijit, iar ta inceputul fieedret lini, se va expedia AME. Reului eopiile dupa enctut de tueru cu cele lnerate in Tuna ce a (recut La copiile ce se trimit lunar, se va aneza 0 fouie pe ‘are’ se vor serie’ urmittoarele date 1, Local une ao face receplia (repiunen, raion 2 "Felul’ receptorului: ew reactie, eu super reacfie, superhetodini, cu simpld st dub seOim= °F Numbeud Tamptlor 4% flad Numdrud Uampitor si felul alimentirit (la pris sou ta baterie). me "h. Natura constructici fie’ proprie. 5. Dactt receptorul este comercial obisnuit, sau special pentru receptia bensilor de amator. 6, Dacit reeeplorul poseda wn indicator de tdrie motru si daed controatete sunt date dup el. 7. Daca receptia se face in casti sau tn difusor. 8. Pe seurt, felul antonet utilizate, $1 orice parti~ eularitate a sialic’ do receplie Z Accastt fonic se va anera ori de edte“ori se va trimite ARERoului copii dup cactul de tweru, de" oareceschimbairi pot interveni dela o 3 la alta Tn afar de eactul de ler, amatorul, receptor trebue sa aida dovesi de ‘receptie QSL", cu. in dicativul sdw tiptirit, dup modetul aprobat in prea abit de Asoviati dubia de fabriedt sau construc toate timput prompt, Aceste QSL-uri_vor datcle necesare si observatiile facute in receplionirit si vor fi expediate et mai numai prin Biroul QSL al. Asociatict P.O. Box 45 Bue, 1, stafiunitor de amatori receptionate. Dela facestia vor primi QSL-urite lor, drept mulfumire complectate cu in ole, vor fi trimise Sectiunei de Trafic Asoeta fick spre a fi vizate, dupa care Asociatia te va tni poia anatorului respectin, stiind ei inserierea do ‘mesayii pe eaete nevizate, nu sunt permise. ii acum, dragi_amatori-receptort, vii uriim spor la mune gi progatiti-ra temeinie pentru clipa vi- pentru contronete date satit de orice mmator: obfincrea "wutorizattot de ‘Aceste OSL-uride_mulfumire, impreund cu eae emisio tat ite tucew, sunt dovezite de actiotiate. ale amas 78 es best DX forulni receptor st sunt o mandrte a acestuia Ting. CRAIN YOSRE, Ambete carte, inainte de inserierea primetor date GHICADIA TEODOM Yo-1159 CAET De STATIE Model Operator Tipul aparatului receptor Indicativ Antena Ora | Freeventa | _Indicativul de apel Textul mesajulut Data Observa CFR | in Ke/s | al statiel receptionate receptionat i ARE Modet yo CAET DE LUCRU DATA [eno ca. | Te |_RSt_|qsoe|_@SE _| ora amr |Z S| statiunes | chema | x ORM? Observatit | oan" [ESS chet | 2 fas fa] S80? [rm Poi 15.X1,1950 ee 2] 528 OK 1oBC | KZ5CG Sl 3{am_fw | verox | canx Ge ail. | sods oe a 15.05 . | Kxopa | voarF | 5 5{ asat |, | UAIKAI| 118M 15.X1| Leningrad 6] zest | 35 | DLTAM | RBoEU QRN Berlin fF 22.50 | yosca | cq QRN Tulghes SCARA R.S.T. (F) INTELIGIBILITATE 4 Not mai putin aspri, de curent alternatiy, pu- £ Neinteligibil. 2Gand si cind inteligibil, se cuvinte, 3 Inteligibil cu mare greutate. i Inteligibil fit greutate. 5 Perfect inteligibil, TARE () 1 Semnate pierdute, perceptibile fe Toarte siabe. pol desiustunele female potrivite, Semnale aproapo bune, 9 Semnale foarte tari TON 4 Notii shirnaiti, extrem de aspra, 2 Not foarte aspri. de curent allernativ fra urma do muztealilate. ‘3 Nott aspri, de curent alternativ, eu oarecare re~ zonanje de joasi frecven{4 si ugor’ muzicald. 8 tin muzieals, 5 Noli modulats musical G Nola modulati ‘eu usoare ueme de (iuil. 7 Noli de curent aproape continuu, eu usor zum~ zol. 8 Nota de curent pereeptibil. 9 Nota celui mai curat curent cotinuy. Dac& emisiunea' receptionaté pare a fi eontrolata cu eristal, se va adiuga un X dupa eifra de apre- siere a tonului. continuu bun zumzet deabia MODULATE 4 Unda purtitoare nemodulatt 2 Foarte. neclar. 3 Se deshisese cateva cuvinte cand gi rand. 4 Greu de Tafeles. 5 Palin clar, modulali 6 Modulatie ‘potrivits. 2 Modulalie. bund. 8 Modulaie foarte. bunt. 9 Modulatie perfects. proasti, UN GENERATOR DE TON CU LAMPA CU NEON PENTRU STUDIUL ALFABETULU] MORSE Alfabetul Morse se poate inva{a usor cu ajutorul unui generator de freevenle s0- nore, Din puline piese curente care suat Ja indemana oricirui amator, se poate re liza generatorul de freevenje sonore des- cris mai jos. Schema lui e simpla. REDRESOR uscar Re Img Lamed cu Piesele necesare sunt: +— 0 lampa cu neon de 90-120 V; — 6m. A cu fassungul respectiy. . — Un redresor uscat (cuproxid, rezisten{a R=1 Meg. 6). — Sase borne, 7). —_Una placa respunzatoare. hares de mirime co- Freevenja tonului_produs de generator cu datele din schema este de 800—1000 Hz Prin sehimbarea condensatorului C, sau entei R, se poate alege tonul care conyine, Deasemenea se poate inlocui re- zistenfa R cu un_ potentiometru sau con- densatorul C, printr’un condensator fix de 500-600 em in paralel cu unul variabil cu mica de 500 em, Se obfine astfel posi- Dilitatea reglarii tonulu Desi curentul de joas: nu este pur sinusoidal, freeven{a obfinut si are forma de dinte de ferestriu, totusi este destul de plicut auzului, iar frecven{a semnalelor rimane foarte constanta, — tonul punctului nu diferi de cel al liniei — deoarece in- treruperea se face pe condensator gi nu pe rezisten\i. Pentru amatorii care nu posedi un re- dresor uscat, se pot folosi solufiile: 1) — Se ali generatorul dintr’o baterie anodic’. alimenteazi generatorul din mea redresati a receptorului de radio. In acest din urmi caz se intrebuinjeazi montajul din fig, 2 Rezistentele R, si R, se aleg astfel incat si avem la bornele R, 0 tensiune de cca. 120 V sau 220 V, dupa felul limpii cu neon. Daca tensiunea dela redresorul recepto- rului este de 240V 51 lampa cu neon este de 120 V, atunei raportul ten i 240/124 considerand apoi un de 10 mA care “va trece prin reziste| oblinem Ry + Ry = 240/001 = 24.000 Ohmi, Ry va fi 24,0002 = 12.000 Ohmi Tensiunea necesari se poate obline usor, fara_a demonta receptorul, fie dela sformatorul de iegire al difuzorului, fie de 1a bornele pentru difuzorul suplimentar al reeeptorului Tata pe scurt pri al _acestui generator Se stie ca, aplicand o ten: fenfa R, unt ipiul de funcfiona une continu condensator G printr’o re: w) 12.000 2 (2 Fig. 2 (fig. 3.), acesta din urma se incared dupi legea a t —CR) VY. = Vit-e in care V = cu tensiunea aplicata; V, tensiunea total; t = timpul e = 2,71;R rezistenta in Ohmi; C = condensatorul in zi. vede ca tensiunea aplicati condensato- rului, printr’o rezisten{a, atinge un maxi- mum’ dupa timpul t,. Produsul C. R. ne da timpul in care tensiunea ajunge sau se re duce cu 2/3 din tensiunea maxima. Astfel, ¢ find in farazi iar Rin Ohmi, rezulta dupii valorile din schema (fig. 1) 1.000.000 Fig. 3 Obmi eunde. In montajul descris, in paralel cu co! desatorul C, este lampa cu neon (in serie cu casca). Prin lampa cu neon poate trece un curent numai cind ea primeste tensiu- nea de aprindere. Aceasta tensiune o primeste dela borncle condesatorului C,, cind manipulatorul este apisat. Condesatorul se incarea prin re- zisten{a in timpul determinat de valorile lui Ci R In momentul efnd condesatorul C, a ¢ pitat tensiunea corespunzitoare celei de aprindere a Kimpii cu neon, aceasta din 0,001 0,000000001. Fara: se- 10 Fig. 4 Variatia tensiunii Vt tn funcfie de tis p urma descarci_ imediat_ condesatorul C,, care se descare’ pina cand tensiunca co- board sub valoarea tensiunii de stingere a limpii cu neon. Atunei incepe o noua in- cireare gi descareare care se repeti pani se intrerupe contactul manipulatorului. Numarul de in i si descaredri pe se- cundi di freven{a sunetului produs. Grafic tensiunea objinula arati astfel: “ a gil et yt ea ei 4 " Fie 5 In exemplul de mai sus freevenfa 1 Fo T fiind perioada de descireare ; 1 care este egal eu Fag 000 cicli/see. Folosind un tub cu neon mic, tot gene~ atorul se reduce la dimensiunile 12/4/4 em A. CHENDLER RECEPTOR OVI (Detector cu reactie urmat de un etaj de joasi frecventa) Aparatul a e&rul schema o prezentim este destinat in primul rand spre a fi construit de tinerit rédioamatori incepatori. Desi simplu, a cest moritaj clasic permite ascultarea semnale- lor venite din toata Europa in condifil satisfa- eatoare. .(Vezi pagina 12). Deserierea schemei, Oscilatiile captate de an- tena sunt detectate de lampa T,, care este mon- tata in sistemul ECO, (reactie' ‘cu cuplaj elec- tronic). Reactia se regleazi prin variatia ten- siunti de ecran cu ajutorul potentiometralut PI. Acordul pe lungimea de unda dorité se face cu ajutorul condensatorilor Cl si C2. C1 serveste Ja reglajul brut si C2 la cel fin, Oscilafiile de- M B —;Parvulescu x tectate trec pe grila ampli T2 prin condensa- torul de separare C8. Lampa T2 aonstitue etajul de amplificare de joasa frecventa. Ascultarea se face In case. Indicajiuni constructive: Aparatul se compu- ne din dou parti, receptorul propriu zis si re- Aresorul, care se monteazi pe sasiuri separate Pentru a obtine o buna stabilitate, este necesar €a toate plesele receptorului sa tie montate cit mai rigid posibil. Acesta va fi Inchis intr’o eu- tie metalica spre a evita influentele mainii asu- Pra acordului. Condensatorul C2 va fi prevazut cu un demultiplicator micrometsic. ‘Trebue ti- nut seama ¢& conexiunile ce due la grila si ca- toda detectoarei si fie cat se poate de scurte. Punetele de mas de pe schema se vor lega intre ele cu un fir de 1,5—2 mm. care va face con- tact cu sasiul numai intr’un singur punct. Sel- furile se bobineazé respectiind indicatiile sche- mel. Se caut ca sirma sa fie cat se poate de bine Intinsi. In toe de carcas’ se intrebuinteazd suporti vechi dela limpile cu patru picioare. In aparat se prevede un socli cu 4 picioare, unde £e introduc acesti suporti. Numai seiful de 10 m, Se executa pe 0 carcasi de pertinax de 20 mm: Dupa punerea 1a punct a aparatului, bobinele se impregneaza cu Duco incolor sau tfolitul di- zolvat in acetona. Redresorul se va monta pe un suport aparte el putand fi intrebuintat eventual si in alte scopuri. El va trebui sa dea 250 Volti tensiune anodic& 4; 63 sau 125 volti pentru incdlziri (In functie de Limpile alese). Punerea la punct: dupa ce aparatul este mon- tat, se verified conexiunile spre anu se fi stre- curat greseli, Se di drumul redresorului si se branseazi cdstile. Invartind de potentiometrul Pl, trebuie si auzim intr'un punct: fasaitul ca- racteristic intrarli In osellatie. Daca aceasta nu apare sau este prea violent, se schimba prin incereari priza de catoda si eventual se modi- fic& valoarea lui Ri (0,73 MOhmi). Se intro- duce antena in una din'bornele Al sau A2. Emi siunile se aud sub forma unei flueraturi; pen- tru a asculta fonia se scoate aparatul din osel- latie cu ajutorul lui Pl. Daca la manuirea ace- stuia se aud pocnituri se mireste valoarea lul CT pana Ia dol Mf. Cautarea benzii se face cu ajutorul conden satorului varlabll C1. Condensatorul C2 serveste la regiajul fin in benzile de amatori. Etalonarea aparatulu se face fie cu un generator de sem- nale de radiofreevent, fle reperdnd prin ascul- tare stafiuni de amatori sau posturi in radiodi- fuzlune eu freevente cunoseute. LISTA DE MATERIALE T, T, 2xAE7 sau EF6, EF12, RV12P2000. T, AZ, sau506 C, Condensator variabil cu aer de 100 pF (izolament’ ceramic) C, condensator variabil cu acr de 25 pF Cy ajustabil de 25'pF (trimer) x i‘ fix 100 pF (mica sau cera- > mica) G, ° 1 200 yy » GC, s + Ont ME (hartie) c 5 > 05 ME, CG : 5 O01ME C, a = 25 MEF, (electroli- tic 10 Volfi) Cro - +» 05 ME, Cy ‘i s I6ME la’ 320 Volti (clectrolitic) CylCs » 1 Mfhartie 1500 Vol{i HG, “2 + _ 0,05 Mf hartie 2500 Voli P,“Potenfiometru 50 KOhmi. Rezistenta R, — 2 MOhmi, 025 W, R, 10 KOhmi,'t W, R, 10 KOhmi RB, — 0.2 MOhmi, 2W, Ry 100 KOhmi 1W, RB, 1 MOh i 05W R, — 2000 Ohmi, 1W, penteu AF7, EF, EF12 sau500 Ohmi 1 W pentru RV 12 P2000, R, — 20 KOhmi_ 1 W, R, — R, 10 KObmi 2 W. TR Transformator de rejea; primar cate tensiunea orasului secundar 2X300 V 20 mA 4AV12A AV (63) (125) V dupa Limpite alese. ‘Te Transformator 1/3 (infasurarea eu numa- rul mai mare de spire se va lega in cireuitul anodic), ‘Tov. sunt ruga{i sa ne comunice rezultatele obtinute cu acest aparat si conditille In care a fost realizat. Deasemeni pentru orice nelamuriri radioama- torii sunt rugati si se adreseze Asociafiel. i SCHEMA RECEPTORULUI O.V.I. oa DATE PRACTICE PENTRU CALCULUL SI DIMENSIONAREA REDRESORILR ANODICI pem seria de articole ¢ fsamatori In tehniea provelarit diverselor elt prin mente iin aparatele de reeplie si emisie, et pro- Gin allernanlarn ce blema_redeesoritor devine pozitiva $i Ine Pentruca cititorul sisi tnsugenscd si si Inte fin nga st leagit functic avestora, vorn da sho suman i vor Indruma pe placa a dona ir placa Inldia ‘emisi' de eatoda explicatie teoretic 7 ee Elemental de bagi intrebuinfat 4 4 tru transformarea eurentului_alte i continu este lampa diol, intrue permite trecerea eurentului’ deri — Fig. 4 — Din acest sistem reese o redvesare a ternan(e (Tig 4a), iar tn eazul prezentel densator de fillraj It bornele vezistentei desi lensiunea are forina din fig. 4 b. Se observa ci va loarea componentei aliernative ‘a miegorat” mull, freeventa et -dublindu-se, Hi inte’un cireuit compus —_ Neglijind rezistenta intern’ a diedei gi a trans vent allernativ care di formatorulul de release vede ce tensiunea conti- de sarei Ta), ten- nui care apare Ia bornele primal, condensator Hoarea de vaet a tensit- ile transformatorulti de vaavea'n do fillraj este dat dinteuna din infisur ‘are Va apare In bornele ae mili. suprimal,_prezentandd-s continua pulsitiva (fig. 1 b). Ua = tensiune allernativa a unei jumatiti de intasurare. Wa in volt Ger SEMAN tity G, me Tensiunes:gantinel Ta. tort nele’ primulul condensator de filtraj, U cy In voit Allernative co depinde de eu ilaton primului i ano condense ne peste ticea dic ‘consumat § lor de filteaj Pentru 0 redresare valoarea acestei Montand in paralel cu registenja R si un con- componente all densator C de mare capacitale (fig, 2), tensianen la borne va b: Condensate U pr = componenta alternativa. fa rul sof in timpul cand dioda conduce curent primul condensator de si debiteazi in intervalul efind aeesta nt conduce tiltraj. n_volti. ccurentul consumat illamper, atea primulul conden nplind golul dintre alternante, Se objine tn. cus peste care Si sprapus.o component —. Fig, 3 — cotnpontnte alternative, ‘se uinbele a= je 3 hin. acest pu diode eare de obiceit se i tran formator eu dou Inf fiecare din ele ddind Ua volt ie, pre nea una din plici este poziliva cealalla d venind in consecingi negativa.' Reeulti cil 13, — Fig, 6 — Deoarece pentru uznl curent In radiotetiniet, fil- trajul condensator este insufielent, se Intrebui e formate din doi condensatori sia rezistenti, fie din doi condensatori si 0 indue- tant. ( si 9). Componenta ‘alternativ’ Upt la bornele tui Gl, i’e tun curent ce stribate eircuilul R C2 sau Tnirucat se presupune e& reaetanta eapael ‘a condensatorului €2 este mull-mai mick de el reactanta inductiva Xt sau rezistenia Ry se ob ‘cea mal mare ‘parle a componentel alter native cade pe rigesitenta R sau X1, deci la bornele condensatorului de filtraj C2 componenta va avea devaloare Toarte miei, eeiace tocmai se ce Li procetarea tinel velule de Tillraj se nloge ra portul Tntre’eomponente Ta intrare in fit si cea Ia egire, = comp. altere, la intrare _ Upy = comp. altern. Ia esire Ups Ace: 2 este do LR st Ge prin re- lajiile ce urmeaza. K = 04 LCs la redresare biplac’ Lin Hy K = 01 LG » MonoplacaC In wk condigie LE>10 iar pentru fill jul 1 rexistent K = 0.6 RC, la redres, biplaed Rtn Kohmi K = 03 BC, monoplacaC in pF conditie RC > 10 Ga valori_ pentru componenta alternativa, se ad- mito i primul-condensator, 10 voli, tar Ia, bor hele cemut de al doilea eondensator 100. 4V-—. 100 mV. In general, se alege o tensiune alternativa de tsire de 80m V = 008 volt, urmand ca in punctele din aparal unde. se cere.” tensiune ‘mal purl, si se ultoge 0 nowt veluld de filteaj. De altfel, ar ft putin ‘economic -ea Inteegul eurent ce o ‘i corespunda. necesita(ilor eelut mal sensibil ota). do ‘amplifieare. Z Pentru a. apliea cele arttate. mai sus, vom ¢ un esti “prartic de dimensionareaelenrentet ge caloulese tn redrosor monofazst caro 5% debiteze 200° voiti, 20 mA ew.o componentialter= falivi de Ot voli, Se vor sludia In paralel solu- {iile: filtray prin inductan{a si filra} prin rexis= tent Theepem prin a determina nponenta “alternativa for de filtrals raportul K alexa ja bornele primului con Up: = 10 volt iar la bornele.celui de al doitea condensator Ups = 0,1 volt (din datele pro- blemei), 10 K= Up. | Ups =a 100 Ne alegem valoarea celui de_al doilea conden- sator de fillraj Cp = 32 uF Filtraj ew induetanta Filtraj cu rezistenta K=O1L Cy K 0,3 R Cy 14 ‘De unde dedueem pe t. gi ft 100 1 Hy,In K@ Rr=pazas = WA K@ RC> 0 re 992 > 10 RC = 104 X 32 = 923 >10 4a 0 G= th fr = 8 uF Staales Up, = 10volt. Determinarea tensiunii confinue la bornele Iui Cy (Uey) Considerim rezistenta ohmi- Rezistenfa de_filtraj cia socuiul 10c) 2 == Rs calculata mal sus este Caderea de tensiune prin soe R = 10,4 Ko Us —Rs la RinK@ — Caderea de tensiune prin Ia in mA rezistenta Us =1%20=20volt Ur=Rla Rin Ke Ia InmaA Ur = 10,4 X 20 = 208 volt. Je primului condensator de filtray adauge eiderea de tensiune prin soe sa rezistenta, Ucg + Us Ucr = Uee Ur 200 + 20'= 220 volt Ucy = 200 + 208 = 408 Ta aceasta tebue sk mai adiugim gi ciderite dresoare a cirei ni este de cirea 500 2 si cole jul secundar al transformatorului de rejea. rental efectiy co stehbate lampa redresoare gi ‘ul transformatorului este: lef 2,2 Ia la redresare monoplacd Tel = 11 Ia Ia redresare biplact In cazul nostru 1a = 20 m A lel = 22 x 20 = 44m A, iderea’ de tensiune prin redresoare Ured = Rred X lef = 0,5 X 47 = 22 volt’ Rred In K2 ef inm A Majoram tenstunea Uc, cu Ured Vey + Ured = p20 22 = 242 volt Uey ++ Ured = 408 +2 = 80 volt Din aceste valori_deduvem tensiunea alternative Ja hornele transformatorului de refea, eare este data dle expresia Uer + Ured aang 430 Ua 171 volt, Ua jar = 304 volt Aceasti tensiune va fi majorat eu 5% pentru a ina pierderite. dator zistengei obi hajului ransfermatoruly Utr = 1,05 Ua Vir = 171 X 1,05 = 178 Utr= 1.05 X 304 = 309 Sectiunea firuini Infigurarii seeundare a_trans- formatorului de refea va fi dimensional spre a su porta inlensilates efectivi Jel = 22 la = 22 x 20= ibm A, Se observa ci in cazul filtrajului pi este necesari o tonsiune allernaliv’ ieath spre a ob{ine la esire o component identica feu cea dati Tn cazul filtrajului eu induetangi, ‘Totusi, solulia rezisten(el este In unele eazuri mal putin costisito: La © redresare bifazatit mer cului este shii- Jar numaicoeficientii formulelor diferi. Trebue cli Lensiunea alternativa ce va fi livratl nsformnator si care rezulti din eaten! este ten~ siunea unei jumati(i de Infigurare secundard, ‘Ing. Carmi Goldstein n reaistenta CRONICA D Xurilor Inainte de a trece la expunerea materialului e@ constitue obiectul avestei ereden Tacem uncle i, Pru DX’ ‘sfagiine. de amator Situata pentru sor poate fi oriee st din elelalte einei Cont ‘ul Wwantulu nu orice statiune ,DX* este i I de vederesal amatorilor vi natori_de DX” si de accia ne vom ocupa mai ‘ales de DX-urile deosebite, fie rare, fie auzite sau Tu e In condilit aparte Cronica de fal’, lolusl, se adreseazit tuluror a torilor nostri, atAt celor Incepitort eat gi experimentati, eu scopul de a le anita ce este ma inleresant —'gi, adesea, mai greu — de tuerat pe benaile rezorvate amatoril Vom putea vedea asifel ei se pot Iuera DX-uri pe toale cele patra benzi principale ale amatorilor (80, 40, 20 atunel end eonditiile de propa- gare stn it de favorabile. Cronica aceasta este in primul rand rezultatul aetivilitii unui mie dea i, contribujia lor fiind cu totul yoluntaré si bine venita, Membrii Asociafiel noastre, cari apreciazi just DX-urile, pot contribui la redactarea eronieii, “Wi- nidu-ne materialul respectiv, Hste de dorit va Ih afara de indicativul postului si se mentioneze banda de amatori folositi si frecuen{a, eventual si Acum si trecem la exan pritt al ¢ Credem ins ek leresanti din. put area materialulul, tn limita spaiuiuidisponibil Banda de $0 metri. Folosita de amatorli_ din eate~ goria .,A°, oferd surprize In materie de DX-uri, inal gi seara spre miezul noplil. Mengio~ PYTWS (foarte activ pe toate henzile cu VK5KO si VK2CP, auzili cite odatii foarte bine, Dealtfel, amatorul roman YOSRL a si luerat cu PYIWS. Banda de 40 metri. S'a prezental foarte bine in ul- timul timp, mai ales seara si dimineata devreme, De aceast’ band’ au devenit, anda de 20 mel ‘ seara. Cet activi pe iW metri au in feunte ie VPBAJ (7010 kes), KYANA (705 Kes), TI2PZ (7015 ZDiAB (7020 Kes), PY7WS. (7010 kes), VMBAD ¢ es). VSTER (7010 kes), WKIDP (725. ke PYSMG (7630 kes) preeum gi KPAHU si KD, urmati de diversi W. In prezent, banda de 40 metri se mentine in cou dilit Dune pentru Dx, Banda de 20 metri. Ksle firk Indoiaki d DX-urilor color ‘mai interesante, atat dimineata. noaptea, edt si dup amiazit, In ultimul timp, totus. ropagarea a ‘fost nefavorabilii seara, desi se’ au lucruri frumoase; deasemeni st -diminedia, pi iu eauza lipsei de spatiu, ne vom limita DX-urile cele mat interesante, in nl ore: 08.00 banda nu este prea popllata. Din i menfionzim Printre cole mai rare sunt: VRIC (14100 kes) gi VREBW (11005 kes), apoi VKLYG (14060 kes) care se giseste peo insuli Ia sud de Australia, spre A\ turetiea, TAO FR (1010 kes) pe insula Suetalin, in zona 19, FYTYB (14030. kes), VKQIG (11080 kes). SULUU ‘(14040 kes), VPSBL (14070 kes), VPATH (140 kes}, FQ8AG si AB (14050° kes) st VO2CR (14050 kes) fate san auzite pre inserale si Toate aceste DX-uri au fost I dimineafa devreme, dupa ami seara, Inainte de miezil nop La ele se pol adioga numeraase DX-uri nai ¢ mune’, ea LU. PY, CX, VO4, CE, ZL, V7, V8b, MD2, KG6, KRG, KHG, ete Desigur ed, DX-urlle sunt mai ,acce in tele grafie; lotusi si in fonie se pot”Iuera In inte- esanle ca: OX2CO (1180 Kes), EASAY (11220 kes), VPATH (L300 kes), KGGUSA." (11300 kes) PK TH (UGHTO Kes) gi VOUT (14390 kes). In general, se poate spune ei banda de 20 metri continua a fi ,domeniul DX-urilor*, chiar daeit pro- pagarea nu esie prea buna, Randa de 10 metri, Esto ined intr’ perioadi de tramilie, din punetui de vedere al propagivii, De obiceiu, ‘banda merge” primvara stl excepliile ‘ioe rare. Recent jerinis Si se luereze DX-uri-frutnoase, pez FM. X72EM, HOGI, 7 Vooad, V ST2AM, GO7GM, MIXX, PSIG, SD, UAQGR, GXiCS, plus eateva’ ,naritim Tn apele Orientului Apro- iat. Tanda de 10 metri este In © Dandi de fonie, telegrafiile fiind vestr&nse ln primit ftK-150 kes ai benzii, Ra este jurul. prinaalui si_dupi amiazd, uneort si seara, Posibilitalile DX sunt, in general, cele inaimari edmd propagarea este favorabili si mai ales atunei edad nase aud Ca ineheiere, evedem nimerit si pomenim sini statiuni eurepeno destul de rare, antume: VIA (14080 kes) si 3A2AB (14005 kes tn gratie gi 1200 kes In fonie), acesta din urmi find temporar. in Monaco sic Repetisn ape Jind ea (ard separy nl_nostr eilre Loli amatorii, membri 1 ARER. si contribue Ia redactarea acestet ere nici, trimijandu-ne material eit mai interesant si variat Le mul(umim eu antieipatio gi le dorim succes ta DX-uri, CEZAR PAVELESCU ~“Coperta nonstrit_ vepreninti 0 confirmare a legiturilor fieute pedlierea lor im mirea lor, 0 mindrie a radio~ ‘onstitue 0 dat matorul NOTE $1 COMUNICARI — Colaborarea ta Buletinul ARELR, este deschisit tuturor radio-amatorilor, tehnicienilor, aamenilor de stiinfa, studentilor si clovitor, care prin. traduceri sau articolele lor, resultat al’ experientel sin sti dinkii, pot aduce’un preios aport la desvoltarca radio-amatorismului — Incepind cu acest numir, Buletinul AER. va fi distribuit si expediat in inod gratuit tuturor radio-amatorilor “de emisie si reeeplic pe unde scurte, membri ai A.RE.R.-ului — Autorizafin de instalare si folosire a statici de emisie si receptie de radio-amator eliberatii de APT nu di dreptul la folosiven sia altor aparate de re eeplic sau la efectuarea de constructii, reparafit sau vdnzare de aparnte de radio, Nevespectarea aeostora ba fi sanefionatic de orguncte do tontrot al Minis tertlui de Pinante sau ale Comitetutut de Radio. — Atragem atenfia amatorilor receptori ei au obligatia si trimeaté hunar un raport de activitate, insofit de copii depe ,Cactul de statie. Pani Ik procurarea de eiilre Asocialie a eaetelor-tipy, invitim pe cei interesali si-si procure un cael tip. ,vola~ 15 jor*, avind cdte t ture si-l oloseascd tie Despre felul eum trebue finul acest eaet se gi sese date precise in cuprinsul acestui Buletin. In Siitor, mu se_vor ehibern. anforizatit pentru insta Trea ie: posturi aera decal. acclor solt= fltantl earl vor face doy eipat activ fa Viala. radin-amatoricease ind th mod “t etisiunite din henzife de amaton in vederen organizirii nel yrelele de urgenti pe eritoriul Rebs subteet ee. wa fk tratat pe larg in= {runul din numerele viitoare ale Tuletinultii, este hecostr ea tolt dio-amatorit receptor si emia ac depe eum dovada e& sunt factor’ activi esvoltared radio-anatorismulut pus tn slojba pi $ta-soctalismulu Reanintinn din now si ruggim insistent, ea tor~ menul de 23 af fiecaret Kink fixat ponte trimiterea tine wesponsabitul distretual a epitor depo to- ruri= gi weacte de stalie®, privind artivitaten de emi- Cilor Sait ree nul dela 26 ale. Tuned precedente pantt i fie res peetat cu tet oxtrase” stn entralizate sh ‘de luni, forurilor noastre tutelare. fix si una delagabila si pe (i rept yewot desta Tn anul 1950, Asocialia noast 2 cursuri in telegrafie si fonie zilei de ShAgust sia Congresului Comiletetor de Tupta. pentru Pace din RPR., din 9-12 Seplembrie. Aceste sith Ia cari aul inal parte mumerosiamatori Sau buctirat de sprijinul amatorilor sovie~ tici sia celor din Republicile de democralie popu- Tari. Rezultatele vor fi publicate in viltorul numir rugim pe membrii Aso cu statiunile — YO euprinse th ast list indicativ — ¥ 0 — folosit, trebue con~ nsuisit. egal a toli membrii As ani xr a vegle ¢ xis tolusi bi Speratorul nueste persoana legal ‘autorizata, Adues neintirzial acest lucru ta cunostinia respon tual, pe calea cea mai seurti, dand “ora elind a fost — ce indieatiy a folosit, durala emnisiel, —Telul emisie’ (Tele textul transmis — plionatii emisiunea, sau_Fonie), i complet, tt a slafiunilor eu care preci ee aparat = earacteristion sau earacter 1 seara R-S—T, Peceplic all folosit Dv manipulatie’ pentru” tolegratie tiea de lueru in fonie, precum si orice alte pareri sa i personalé sau propuneri, cari fir putea Inlesni identifiearea stafimnet clan destine, a. Lista amatorilor emifiitori autorizati Yoone YosGE ‘YOaRV YOURE YOuGH YORRZ YORU YO3GK YO3VI youcd YOsGL Yoswh, YORAA ¥O3GO, yo3zC YO3AB YOsGT YO3zR YO3AD YOIGY YOICR YOSAG, YORRA ¥O5_C YOSAL YOIRC YOSLC YORAN YORRD YO6CA YORAR YORRE YOBAX YOSRF YORGA YOSRI YO3GB YORRM 16 — Atragem alenfia radio-amatorilor ef urmilorii emifitori nu Iucreazi in momentul de fat’ si daci vor fi auzite indieativele de mai jos, aveasta poate constitu; o insusire nepermixt si deci tre- buegte semnalat imediat, YO3AA YOsGB ‘YOIRM YO3AB ‘YO3GE YORRV YO3AD YO3GO YOIDC YO3GA YOURE YOIFX SECRETARIA’ Rugam pe aceasti cale pe toti membrii ARER., so pune cat mai curand la curent eu cotizatiile staluare Tov. Pataky Gheorghe YO-R-U16 si tov, Pop Virgil cereri‘e do auiorizajie sunt inaintate spre rezotvare. Tov. Ghicadia YO-R-159, Craiova, dupa cum afi putut constata, o bund parte a articolului Dv. a fost folosit 1n acest numér. Va multumim pentru colaborare si asteptiin i alte luerari Sediul setiv al asociatiei se afl tm str. Jaques Ellas Ne. 2 (prin piafa Sit. Gheorghe). Secretariatul este deschis aisnte intro orele 19,30—22, Luni si Joi se {in consfatuirt intre radioamatori, Corespondente'e se vor adresa prin cisuja postal Nr. 95, Offeiul Bucuresti {, sau prin. nes ponsabilii do district, Inserierile in asociatio se fac pe baza completarit un formular tip care se obline gratuit dela secretariatul aso- ciajfei sau dela responsabilul districtului, insofit de auto- Diogralie intocmit dupa instructiunile depe verso forme: laruui si 2 fotografi tip buletin, Dupa confirmarea ad miterli ca membru al asociatiei so platese urmatoarete taxe si cotizatil: 150 lei taxa de Inserlere, 30 Tei cartes de membra. Cotizatia lunar este urmstoarea, Categ. Illa 25 Tet Tunar pentru ‘muncitori, elevi, stu enti, militari, salaria\t pand la clasa Vea eg. H-a 50 lei lunar, pentru salaria Vea gi a X-a de salarizare inelusty. L-a 75 jet lunar, pentru salarialii peste clasa X-a $i libeF profesionist Cotizatitle se platese trimestrial responsabitului prin postchos 95 of Bucuresti I. Responsabilii distrietefor sunt Districts 111 eu sediul in Bucuresti, Nr.-2, tov. Ing. Liviu Macoveanu; Categ. str, Jacques Elias Districtul IV et sediul in Constanta: tov. Mag Vasi str, Bucovinel Nr, 24 Districtul 1 ew sediul in Timisoara: tov, Ing. Honae C-tin, ste. Plugarilor Nr. 26; Districtul V cu sediul in Sighet: Carl Mars Nr. 2 Districtul VI cu. sediul in Tulghes: tov. Pavel Colonia de copii Tulghes Raionul Ceahlau; Districtul VII cw sediul in Filiay! Dot) :tov, Taniseseu Jean, Fabrica LP.E,LL. Filiag Dolj sau Craiova, str. 23 August Nr. 1s Districtul VILE cu sediul in Baciu: tov. Tam Acroportul TAR.S. Bact toy, Pavel Vasile str. Vasile, Dorel SECRETARIAT * sikim Tibet Trlestu Liban Paliton P rere Chile Cuba Marocul Frances Bolivia Insulele Capulut Verde Guinees Portugheers Angola Goa nels Partugheaza) oa (India Pértughesza Macau . Timor, Portugher Portugalla Inaulele Azore Henle Mara rugusy Germasla Ieee Pape ania Inalele Balesre Insulele Canare aroctl Spanil oe Ore her Irlandes fey Gan Hilee te veat Pratt iene frdochia Insula. Man Irland de nord Wales Republica Popular Jogara EWetla Ecuador Tiechtenstein Hit Republica Dominicana Columbia Republica Populara Coreeana Republica Panama Hondaras Siam Getatea Vatican Baker, Howland epee i cae “Tinian Tastee He J" "I Insulele Johnston u Alaska Insulele Midway Puerto’ Rico Palmyra insula Jarvis Insula Ryukyu (Okinawa) Samos “American lesa) Swen Insula Wake Insulele Marshal Zona. Canali Panama Libia ee ® Argentina Luxemburg Republica Populara Bulgaria seal on Eke — Peru iE Groenlanda. Andora Bie pana, 5. Acerballard . Georgiana 5. Kirghiza - Karelo: 5 Moldoveneasca 5S. Lithuanian 5S: Letona R'SS, Estond Canada af Australia incl. Tasmania Insulele Heard gi Macqu- tie Noua Guine folk 3 a ee Tanganica Kenya Usanda Somalia Britanict ingulele Chagos ‘gi Ma Seychelles. “ Ing. Gilbert _& Ellice si Phoenix Britanice * Insulele Fiji Insulele Fanning Insufele Solomon Tonga Insula Pitcairn Me Borneo Brita Brune st Sarawak Hong Kong Ceylon ‘Aden $1 ins. Socotra Oman India Ins. Andaman & Nica Insulele: Ledeadive Ingulele Babrein USA, Mexico Burma Afghanistan Trak Nolle Hebride Siria Nicaragua Republica. Popul mand Salvador Yugostvia Venezuela Republies Populares Al Malta Gibraitar Transl rdania Insulele. Cocos Inaala Christmas is Palestina Sierra Leone Nigeria Gambia A Togoland, Coasta de aur Nyaland ms Rhodesla de aud Invalele Cook sams Piro it