Introducere

Rezumat
Cuprins
Zaharidele
Glucoza
Zaharoza
Fructoza
Mierea de albine
Statistici
Puterea caloric
Alimentaia
echilibrat

Cu toii folosim n viaa noastr diferite obicte,

dupa care la un moment dat ni se par o

obinuin i le uitam importana.
n acest referat voi vorbi despre ceea ce ne
ndulcete viaa de cnd ne tim.
Oare aceste lucruri, ndulcindu-ne viaa ne
ndulcesc i sntatea? Oare duneaza sau
mbuntesc funcionarea corpului nostru?
Ei despre asta voi discuta n acest referat,despre
zaharide i efectul lor asupra vieii noastre.

Cteva explcaii ai termenilor

enumerai n cuprins vor fi n slideurile urmtoare.

Cteva detalii despre fiecare termen
n parte mpreun cu imagini.

Zaharidele sunt substane organice naturale care provin

din grsimi vegetale. Zaharidele sunt cunoscute ca produi

naturali nc din cele mai vechi timpuri sub forma sucurilor
de fructe i a mierii de albine.
Zaharidele sunt o clas de compui organici naturali de
origine vegetal cu rol de rezerv de hran, dar i de
susinere mecanic a plantelor.
Denumirea de zaharuri sau zaharide provine de la cuvntul
grecesc
sakkharon iar denumirea
deglucidevine tot de la un cuvnt grecesc glikis" care
nseamn dulce. Zaharurile se mai numesc i hidra i de
carbon, deoarece, pe lng carbon, aceste substan e mai
conin hidrogen i oxigen, care n majoritatea cazurilor se
afl n acelai raport ca i n ap.
Zabarurile sauglucidele formeaz o component
fundamental a alimentaiei umane.

 Deoarece zaharidele pot fi

extrase din diferite organe

ale plantelor cum ar fi:
glucoza, celuloza, zahrul,
amidonul, ele constituie o
baz a materiei vii care are
rol energetic n metabolism.

 Monozaharidele sunt compui hidroxi-

carbonilici, care conin n molecula lor,pe

lng grupa hidroxil OH, o grup
aldehidic (aldoze) sau cetonic (cetoze).
n funcie de numarul atomilor de carbon

care alcatuiesc molecula, monozaharidele

se clasific n dioze (cu 2 atomi de carbon),
trioze (cu 3 atomi de carbon), tetroze (cu
4 atomi), pentoze (cu 5 atomi), i hexoze.
Cea mai simpl monozaharid este

aldehida glicolic,care este o aldodioz.

Tetrozele nu se gsesc n natur. Pentozele
sunt foarte raspndite n natur:
arabinoza,xiloza, riboza; cat si hexozele:
glucoza,galactoza,fructoza,sorboza.

Reprezentani:

Pentoze : se caracterizeaza prin formare de

furfurol, la incalzire cu acizi minerali diluati.

Xiloza: Este mult raspandita in natura, ca o

componenta a gumelor vegetale si sub forma de
xilan , o polizaharida ce insoteste celuloza in lemn si
constituie o parte din asa-numita heiceluloza
(paie,coceni de porumb, coji de semine de bumbac
i floarea-soarelui)
Arabinoza: Este mult raspandita in vegetale,

este ca o componenta a gumelor si mucilagiilor

vegetale si a hemicelulozei (din guma de cires
sau din sfecla, dupa extragerea zaharului.

Riboza: este un compus de cea mai mare importanta

biologica , fiindca este alturi de dezoxi-riboza, o

componenta esentiala aacizilor nucleici si apare in
orice celula vie.
Hexoze: glucoza, manoza, galactoza, fructoza
Manoza: nu se intalneste libera in natura.

fructul unui palmier sud-american este cel mai

bun material pentru obtinerea manozei

Galactoza: nu se gaseste libera decat rar, dar
este adesea intalnita in dizaharide, trizaharide,
polizaharide. De asemenea se gaseste in glicozide
si in fosfatidele din creier.

 Se obin prin eliminarea unei

molecule de apa intre doua

monozaharide. In natura cele mai
adesea dizaharide sunt formate din
hexoze (glucoza, galactoza,
fructoza). Se cunosc doua tipuri de
dizaharide: dizaharide reductoare si
dizaharide nereducatoare.
Sunt compui in stare solida, cu o
buna solubilitate in apa, la nclzire
se descompun, se caramelizeaza.
Au toate proprietatile caracteristice
monozaharidelor.

Reprezentani

Trehaloza- a fost identificata in ciuperci, in drojdii si in unele plante

superioare
Zaharoza- , formeaz zaharul. Se gaseste in fructe in plante in cantitate
mare in sfecla si trestia de zahar. Zaharoza este o substana solida,
cristalina, solubila in apa, insolubila in etanol. Industrial zaharul se botine
din extracia zaharozei din plante, purificarea si concentrarea soluiei
apoase obinute urmata de cristalizare. Fenomenul de invertie a
zaharului descrie schimbarea sensului de rotaie al planului luminii
polarizate in urma hidrolizei zaharozei. Albinele poseda enzime
invertaze, fiind astfel capabile sa hidrolizeze zaharoza, mierea de albine
fiind un amestec de glucoza, fructoza, si zaharoza, mai conine arome ale
diferitelor flori din care provine zaharoza prelucrata enzimatic de ctre
albine.
Zaharoza este mult utilizata in alimentaie D- fructoza este cea mai
dulce dintre zaharidele simple, aproape de doua ori mai dulce ca
zaharoza.
Dintre cele mai cunoscute edulcoloranti amintim: zaharina (descoperita
in 1879), care este aprox. de 300 de ori mai dulce dect zaharoza si
aspartamul de aproximativ 160 de ori mai dulce dacat zaharoza.

Sunt raspandite atat in regnul

vegetal, cat si in cel animal,

avand o mare importanta
biologica.
Polizaharidele se obtin
prin eliminarea a ,,n molecule de apa intre mai
multe molecule de monozaharide :
n C6 H12 O6 n H2 O [C6 H10 O5]
monozaharida polizaharida

Amidonul constituie rezerva de energie a

plantelor si sursa primara de carbohidrati a

animalelor
Celuloza are ca monom celobioza ; intra in

componenta tesuturilor de sustinere la

organismele vegetale
Glicogenul este rezerva temporara de energie a

animalelor, putand fi usor depolimerizat la glucoza

care, apoi, are cai specifice de metabolizare

Amidonulesteosubstanorganiccesegsete

nseminele,fructeleituberculiiplanteloricaresefolose te
nindustriaalimentar,chimicetc.Formulabruta
amidonului,determinatprinanalizaelementar,este
(C6H10O5)n,lafelcaacelulozei.Prinhidrolizacuacizi,
amidonultreceinD-glucoza,curandamentcantitativ.Din
punctdevederealcompoziieichimice,amidonulesteun
amestec,formatdin2polizaharide:amilopectiniamiloz,
carediferntreeleprinstructurireactivitate.
Amidonulareostructuramorf,insolubilnap,deila
contactcuapaacestaseumfl.Larecunoatereaamidonuluise
foloseteiodul:lacontactcuacesta,amidonuldoculoare
violetnchislarece.

Semintele plantelor contin pana la 70-80% amidon;

continutul tuberculelor este, in general mai mic (1619%, la cartofi cu 25% substanta uscata). Ca materie
prima, la fabricarea amidonului servesc de obicei
cartofii sau faina de porumb; procedeul consta in
framantare in apa curgatoare, care antreneaza mai
usor amidonul decat celalalte componente.
Aspectul amidonului este deosebit de al celulozei. In
loc de fibre, amidonul se prezinta sub forma de
granule, a caror forma si marime, caracteristica pentru
fiecare specie vegetala (grau, porumb, orez, cartofi,
tapioca etc.) permite o usoara identificare la
microscop. Diametrul granulelor este de 20-100 m ,
dupa provenienta. Ele sunt construite din straturi,
vizibile la microscop, depuse concentric in jurul unui
nucleu de condensare. Granulele de amidon, privite
prin microscopul de polarizatie, intre nicoli incrucisati,
arata fenomenul birefrigentii (cruce neagra). Cu
ajutorul razelor X se constata semne de cristalizare ce
dispar insa daca se elimina prin uscare apa absorbita
higroscopic.

Formarea la plante
Amidonulseformeaznplante,fiindosursimportant

deglucidepentruanimale.Ecuaiareacieigeneralea
formriiamidonuluiarfiformatdindouetape:
CO2+H2O---->CH2O+O2
6CH2O---->C6H10O5+H2O
ambelereactiinfptuindu-sencloroplaste(cu
participareaclorofilei),lalumin.

Importan
n apa cald (peste 90 grade C) granulele de amidon se

imbiba cu apa se umfla si crapa. Se obtine o masa

amorfa lipicioasa si vscoas numit coca. Aceasta se
coace, prjete sau fierbe i se obin produse de baz
n alimentaia oamenilor i animalelor.
Amidonul hidrolizeaz parial i se transform ntr-un
amestec de componente cu caracter adeziv numite
dextrine.
Prin hidroliza total se obine glucoza, care prin
fermentaie formeaz alcoolul etilic.

Utilizri
Este folosit in productia culinara

ca agent de ingrosare la unele

sosuri si compozitii ( creme,
inghetate, jeleuri ) ;
n industrie la obtinerea rahatului ;
Ca materie prima la fabricarea
glucozei.

Istoric

CelulozaafostprezentpeTerradecndauaprutcopaciii

plantelefiindconstituentulprincipalalpereilorcelulari
vegetali.Datoritacestuifaptnuexistodatanumepentru
descoperireaei;aaprutnaintedenatereaomului.
Recunoatereacelulozeicafiindunconstituentprincipalal
pereteluicelularvegetalafostnglucoz.
Hrtia(ceamaiutilizatceluloz)Supplyedby
[comteche.com]anul1838datoritdescoperirilorbotanistului
francezAnselmePayencareaizolatcelulozapentruprimadat
dinlemn.Atunciafostneleasstructurasa.nprezent
celulozaestepolizaharidaceamairspnditnnatur ise
aflsubobservaiaoamenilordetiinproducndu-se
schimbrinprocesuldeprelucrare,utilizriigenetica
plantelor(mulifermierifiindinteresaidemutaiilegenetice
pentruaproducecantitimaimaridebumbac).

Celulozaesteosubstanmacromolecularnaturaldin

clasaglucidelor,fiindconstituentulprincipalalmembranelor
celulelorvegetale.Celulozaestepolizaharidcarempreun
culignina(uncompusmacromoleculararomatic)ialte
substane,formeazpereiicelulelorvegetaleiconferplantei
rezistenmecanicielasticitate.Aceastaareaceea iformul
brutcaiamidonul(C6H10O5)n,undenpoateatingecifra
miilor.
Celulozaesteosubstanamorf,deculoarealb,insolubiln
apsaunsolveniorganici.Deiseumflnusedizolvnap.
Estesolubilnhidroxiddetetraaminocupru[Cu(NH3)4]
(OH)2,numitireactivSchweizer.
Nuaregustuldulcecaracteristiczaharidelor.Prinhidroliz
enzimaticcelulozaformeazcelobioza(dizaharida)care,
hidrolizatenzimatic,conducelaglucoz.Organismuluman
nuareenzimelenecesarehidrolizriicelulozei.Deaceea
celulozanuesteosubstannutritivpentruom.

Producereacelulozei
Polizaharidele,precumcelulozasuntproduseeliminndapa

coninutnmoleculelemonozaharoase.nacestcazglucozaeste
monozaharid.Companiiledebumbacialtefabricidemateriale
textilempreuncualtemetodefolosescacestprocespentruarafina
celuloza.Ceamaipurvarietatedecelulozseob inedinbumbac
prinegrenarea(ndeprtareaseminelor)iapoisplareavateidin
capsuleleplanteidebumbac.Aceastvarietateestefolositaproape
exclusivnscopuritextile.
Ocelulozmaipuinpurseobinedinlemn,stufsaupaie.nacestea
celulozaesteamestecatcudiferiicomponen inecelulozici,numi i
irecruste(lignin,oligozaharide,ceruri,r ini.),caretrebuie
ndeprtai.Separareasepoatefacecuajutorulunorreactiviacizisau
bazicicaredizolvincrustele,eliberndceamaimarepartea
materialuluicelulozicutil.Printrereactiviifolosi i,celmai
ntrebuinatestebisulfituldecalciu,Ca(HSO3)2(nprocedeul
bisulfitic)sauamesteculdesulfatdesodiu ihidroxiddesodiu(n
procedeulsulfat).Celulozarezultatestesupusalbirii iserve tela
fabricareahrtieisaulachimizare.

Importan
Cea mai important utilizare a celulozei este ob inerea

hrtiei.
Butenii sunt tocai mrunt,iar pipitura este
amestecat cu apa i alte materiale, obinnd astfel
pasta de celuloz. La aceasta se adaug clei, colorani,
talc etc. Pasta de celuloz obinut n acest mod este
folosit pentru obinerea hrtiei de ziar de utilizare
nepretenioas.
Nitraii de celuloz (nitroceluloza) se folosesc pentru
obinerea maselor plastice,a lacurilor i vopselelor cu
luciu puternic , a pulberii fr fum.
Acetaii de celuloz sunt folosii ca materii prime la
fabricarea mtsii artificiale.

Sursedeceluloz
Aparenstarepurncomponenabumbacului.Dinacestaseob inecea

maipurcelulozprinndeprtareaseminelor isplareavateidin
capsuleledebumbac,iarcelulozarezultatestefolositnindustriatextil
deoareceareunprocentde91%celuloz.Segse tencombina iecu
ligninnlemn(40-60%).Fibreledecelulozprezentenlemnsuntsub
formaunuipolimercomplex:lignin.Acestatratatcusubstan ealcaline
ducelaformareahrtiei.Altesursesuntinul,cnepa,stuful(50%).
Formareacelulozeinplanteesterezultatulunuiprocesdebiosintez
fotochimic.Peretelecelularvegetalestealctuitdincelulozcuexcep ia
ctorvatipuridealge.Celulozaesteorganizatnmicrofibre.Structura
conferrigiditateplanteiiunmediuporosfavorabilcircula ieiapei,
mineralelorialtorsubstanenutritive.Celulozaformeazpr ilede
susinerealeplantelormpreunculigninaialtesubstan enecelulozice, i
conferacestoraelasticitate.Multedinspeciiledeplantecarecon inun
nivelridicatdecelulozsuntbeneficeomului.
Numeroaselegruprihidroxilexistentede-alungullan ului,nresturile
glucozice,formeazntreeleunnumruriadelegturidehidrogencare
mpacheteazfoartestrnslanurilemacromoleculare iconfercelulozei
structuramacroscopicdefir.Deiesteconsideratcafiindprodusdeplante
iunelebacteriiproducceluloz.

Utilizri

Celulozaesteutilizatlaobinereasubstan elorexplozibiledetip

pulberefrfum;amtsiiartificialedetipvscoz(milanez) ia
mtsiiacetat;anitrolacurilorinitroemailurilor(lacurideacoperire
cuuscarerapidiluciuputernic);acelofanului.Esteomaterie
primdemarevaloareeconomiciconstituiepunctuldeplecaren
fabricareaunorproduseimportante,dintrecareceadehrtieocup
unlocprincipal(afostfolositpentruob inereahrtieincdin
secolul2).
Sentlnetencantitimarinaproapetoateplantele iesteo
principalsursdehran.Arepropriet idereducereavalorii
caloriceaunoralimentedacnacesteaseadaugceluloz
cristalizat.Mtaseavscozestentrebuin atlafabricarea
diferiteloresturiprecumiacorduluipentruanvelope.Dacsolu ia
devscozestefilat,printr-ofontfinnbaiedeacidsulfuric
diluatiglicerin,seobinfoliidintr-unproduslargfolosit-celofanul.
Produsecareconinceluloza:burei,sprayuripentrualergiesau
pudre,benzimedicale.Celulozaestefoarteieftinpentruceste
foarteabundent.

Glicogenul, polizaharid constituie

principala forma de rezerva utilizata de

regnul animal
Zaharidele sunt sintetizate de ctre
plante, din dioxidul de carbon si apa, sub
aciunea razelor solare. Majoritatea
reprezentaiilor corespund unei formule
moleculare Cn(H2O)n, in care raportul
dintre hidrogen si oxigen este de 2:1, la
fel ca si apa, glucoza are formula
moleculara C6(H2O)6, iar zaharoza
C12(H2O)11.

Zaharidele se gsesc att n corpul

animalelor ct i al omului, iar n fructe

este cunoscut sub numele de glucoz.
Glucoza este o substan solid, de
culoare alb, cristalizat, de dou ori i
jumtate mai puin dulce dect zahrul,
si este solubil in ap.Prin fermentaie
alcoolic, glucoza, n prezena drojdiei
de bere, se transform in alcool etilic i
dioxid de carbon, n acest mod se poate
obin vinul bun de struguri.

Glucozaestecompusulorganic,aparinnd

claseizaharidelor,careareformulachimicC6H12O6.
Deiareaceeaiformulchimic,fructozaeste
diferitfadeglucozprinmoduldelegarea
atomilor.Astfel,glucozaareosingurgrupare
dealcoolprimar,pecndfructozaaredougrupride
alcoolprimar.
Atunci cnd n organism are loc oxidarea
glucozei se elibereaz o cantitate mare de
energie, necesar activitii organismelor.
De obicei medicii pentru a ntrii
organismele slbite ale oamenilor bolnavi
administreaz injecii cu glucoz.

Zaharoza este un compus

ternal, alctuit numai din

urmtoarele trei elemente:
carbon, hidrogen i oxigen.
Oxidarea zahrului se poate
scrie prescurtat astfel:
Zahr + oxigen = bioxid de
carbon + ap + cldur

Pentru aflarea coninutului n substana uscat a unei

zemi se folosete zaharometrul sau refractometrul.

Zaharometrul este un aparat simplu de sticl, care are
forma unui termometru mult mai umflat n partea de
jos. n unfltura de jos a aparatului se afl mercur sau
cteva alice, care l ngreuneaz i l face s stea
vertical n zeam. Introducnd zaharometrul n zeam,
el se va afunda mai mult sau mai puin n ea, dup cum
zema conine mai puin sau mai mult substan
uscat. Citim atunci cifra care corespunde linioarei ce
se gsee la locul de ieire al evii de sticl din zeam
i avem dintr-o dat gradele Brix ale zemei, adic
tocmai coninutul ei n substane uscate.

 Cu ajutorul

zaharimetrului i
prin metode
simple, se poate
determina rapid
ct substan
uscat, ct zahr
i ce puritate au
zemurile din
fabric sau sfecla;
putem de ci
controla mersul
fabricaiei sau
aprecia calitatea
sfeclei, att la
intrarea ei n
fabric ct i la
selecionarea
sfeclelor pentru
seminceri.

Purificarea zemii, adic ndeprtarea nezahrului din

zahr, nu se obine dintr-o dat, ci n urma a dou

aperaii: defecaie i saturaie. Aceste operaiuni
mbinate au fost introduse pentru prima dat la
fabricarea zahrului de savantul rus G. G. Hess.
Defecaia const n tratarea zemei cu lapte de var, iar
saturaia, n trataea zemei defecate cu gaze coninnd
dioxid de carbon. Ca purificarea s fie ct mai
perfect, se fac mai multe defecri i saturaii.
Rafinarea zahrului const n dou operaii principale:
decolorarea clersei i n recristalizarea zahrului din
ea.
Fabricarea zahrului din clersa decolorat cu crbune
activ poate fi realizat ndou feluri: pentru obinerea
zahrului cubic presat, sau pentru obinerea zahrului
cubic turnat.

Tipuri de zahar
Zahar granulat

E cel mai popular tip de zahar si

probabil tipul pe care il ai si tu, acum,
in bucatarie. Poate fi folosit pentru
coacere sau preparare pe aragaz,
pentru bauturi sau prajituri. Se gaseste
in orice supermarket si e bine sa fie
pastrat in pungi inchise bine.

Zahar
pudr sau
superfin
E folosit cel
mai des
pentru
glazuri de
prajituri sau
fursecuri. Se
dizolv foarte
uor.

Zahrul brun
Zaharul brun este una dintre obsesiile dieteticienilor si o

vaca de muls pentru firmele producatoare de zahar.

Pentru ca, printr-o campanie inteligenta de PR, ni s-a bagat
in cap ca e mai sanatos zaharul brun decat zaharul alb.
Fiind mai sanatos, trebuie sa fie mai scump
Din pacate, zaharul brun este la fel de nociv ca zaharul alb.
Vorbesc de zaharul rafinat, care se gaseste prin magazine.
Fiind rafinat, zaharul nu este decat un carbohidrat pur. Atat
cel alb cat si cel brun. (cel alb mai este albit cu un E).
Daca vorbim de zaharul brun nerafinat, acesta ar mai avea,
teoretic, niste vitamine si niste nutrienti. Dar, cel putin
teoretic, este la fel de nociv pentru organism ca si cel alb.

Zahrul alb=OTRAVA
Zaharul alb numit si "otrava alb"este obtinut prin procedee
ALB
complexe de rafinare, din doua surse importante: sfecla de

zahar si trestia de zahar. Sfecla de zahar si trestia de zahar

contin peste 50 de nutrienti activi in compozitia lor, printre
care numeroase vitamine , oligoelemente, minerale si
enzIme, toate acestea fiind necesare unei bune functionari a
organismului. Insa dupa procesele de rafinare la care este
supus zaharul natural, acesta ajunge sa contina sub forma
de zahar alb, o singura cmponenta: zaharoza pura.
Multi medici si nutritionisti considera ca zaharoza pura din
zaharul alb este o veritabila "otrava" pentru un organism
care s-a adaptat in cursul evolutiei, sa consume zaharuri
complexe din fructe si legume, prelucrarea si metabolizarea
zahararozei facandu-se cu incredibile eforturi de catre
organism.

Fructozaesteuncompusorganiccuformulabrut

C6H12O6,aparinndclaseizaharidelor,omonozaharidde
tipulcetohexozelor,epimeralglucozei.Dupglucozeste
ceamairspnditmonozaharid.Aparenstarelibern
fructeledulciinmieresaucombinatndi-,tri-
ipolizaharide.
nstareliberfructozaareformpiranozic(formciclic
de6atomi),ntimpcenoligo-ipolizaharideadopt
formafuranozic(formciclicde5atomi).
Esteosubstanasolid,cristalizatnformdeace,cu
gustdulce(esteceamaidulcemonozaharid),solubiln
apimetanol

Mierea de albine
Mierea(dinlatinmelem;ngreacnseamn

"albin")esteunprodusapicolobinutprintransformarea
iprelucrareanectaruluisau maneidectrealbinei
depozitatncelulelefagurilorpentruaconstituihrana
populaieidinstup.Obinereamieriiestescopulprincipal
alapiculturiidinprezentidintrecut.Conform
statisticilor,produciaanualmondialdemieren2005a
fostdede1,4milioanedetone.

Miereadealbineafostprimasubstandulcefolositdeom,fiind

preuitnspecialdepreoincadruldiverselorritualuri.Exist
suficientemrturiicncivilizaiileanticemiereaerafolosit,printre
altele,lapreparareauneibuturialcoolicelacareseadugapoleni
levuridinfaguri,ns,celemaivechidocumentereferitoarelamiere
suntdoufragmentescrisenlimbasumerian.Delaegipteniau
rmasmrturiiprivindmodulderecoltareifolosireamierii.
BabiloneniiidiferitelecivilizaiistrvechidinIndiaiChina,
utilizaumiereaattcamedicamentctilaritualuriiceremonii.
nVechiulTestamentgsimscris"miere"depeste60ori.nGrecia
antics-ascrismultdespreproducereade
miere.Hipocraterecomandamiereapentruvindecareaunorafeciuni
(gastro-intestinale,renale,respiratorii)ipentrutratamentul
plgilor.Dioscoride,autoruluneicrincincivolume,De Materia
Medica,trataplgilefistulizatefolosindmiereanaplicaii
locale.Pliniuindicamiereanasocierecuunturdepetelatratarea
rnilorinfectate.Musulmaniifoloseaumiereacaunleacbunpentru
oriceboal.Folosireamieriinalimentaie(cahran,butur,
conservant),nmedicin,nritualurilereligioaseafostncontinu
creterepnladescoperireazahruluidintrestieisfecl.n
anul1871afostdescoperitinvertaza,(oenzimcaregrbete
conversiazahruluinglucozifructoz.

Miereaesteunalimentcugustdulceiparfumat,cuaspect

semifluid,vscossaucristalizaticuloarespecific,avndun
coninutmaredezaharurii
substaneminerale,vitamine,enzime,acizi organici.
Culoarea.nraportcusubstanelecoloratecaresegsescnnectari
caresuntpigmenivegetali-caroten,clorofil,xantofil-culoarea
mieriidiferdelaincolorpnlaneagr.Lamiereadenectar
predominculoareagalben.Miereastrnslanceputulprimverii
areoculoaredeungalbenviu,pnlaportocaliu.Cutimpul,mierea
ipierdeculoareainiial,deobiceisenchidelaculoare,iarn
timpulcristalizriisedeschide.
Producereamieriidectrealbineesteunprocescomplexde
transformareamaterieiprimenmiere,ncepndcurecoltareai
terminndu-secucpcireacelulelordinfaguri.Albinelelucrtoare
recolteaznectarulsaumanacuajutorulaparatuluibucal(trompa)i
lenmagazineazuntimpngu,undesuntamestecatecusaliv,iar
lasosiretransferconinutulzaharatalbinelordinstup,carel
prelucreazncontinuare,pnseobineprodusulfinit.

Utilizri

Princalitilesalenutritiveesteconsideratunalimentdemarevaloarenhranaoamenilorde
toatevrstele,avndutilizrilargindieteticiterapeutic.
Miereaestefoartedesfolositnalimentaie,nbuctriesaucamedicament,fiind
demedicinapopularfoarteapreciat.Deasemeneaareimportanteaplica iinalimenta ia
artificial,nalimentaiapre-ipost-operatorie,npediatrie iginecologie.
Valoarea alimentar i dietetic
Valoareaalimentaramieriiconstnprimulrndnbog iaeinzaharuri(70-80%),dinacest
punctdevedere,fiindunalimentenergeticprinexcelen.Majoritateazaharurilordinmiere
suntzaharurisimple,(glucozifructoz),carenumainecesitoprelucrarespecialprin
digestie,fiinddirectasimilateiarsecomplet,pnlastadiuldebioxiddecarbon iap,
eliberndenergientoateetapelededescompunereprincaretrec.Ungramdezaharuridin
miereelibereazcaizahruldesfecl:4,1calorii,dar(spredeosebiredezahr),aceast
energieestepusntotalitateladispoziiaorganismului,astfelcmiereaesteunalimentu or
asimilatidigerabil.Deosebireaesenialamieriidealbinedezahrulcomercialconstn
coninutulsuridicatnunelesubstanenezaharoase(microelemente,enzime,aciziorganici i
vitamine),careiexercitefectulpozitivattprinaciuneadereglareaunorfunc iiimportante
aleorganismului,daricontribuindlaconferireacalitilorgustativespecifice("gustde
miere").Attaspectul,culoarea,consistena igustulfacdinmiereunalimentmultapreciat,
darmaialesaromasaspecific,datoritconinutuluinuleiurieterice(volatile),parfumul
mieriifiindidenticcuparfumulflorilordincareprovine..

Valoarea terapeutic a mierii

Miereadealbinenuaredoarcalit inutritiveci,nurmastudiilor,s-a

demonstratcareioaciuneterapeuticeficient,ceseexercitatt
asupraafeciunilordigestive,ctinafec iunilehepato-biliare,
cardio-vasculare,respiratorii,afec iunialesistemuluinervos,ale
aparatuluiurinar,nboliledenutriieiceleinfec ioase,nafec iunile
sanguineincelecutanate.
Cutoatecalitilesalepreioase,miereaare icontraindica iipentru
pacieniicaresuferdeobezitate,diabetzaharat,tulburri
glicoregulatorii,insuficienpancreaticexocrin ipentrupacien ii
gastrectomizai,ctinanumitetulburrialergice.
Indicaiileapiterapicevorfifcutenumaidectremediculspecialist,
calaoricemedicament,iartratamentelevorfiaplicatesubdirectasa
supraveghere,avndu-senvedereaciunilefarmaco-fiziologice
generaleispecificealeprodusuluiapiterapic,stareapacientului i
evoluiabolii.

Statistici
Zaharul european se comercializeaza cam la dublul cotatiei

din restul lumii, de aproape douazeci de ani. Preturile la

zahar din Europa sunt cele mai mari pe cap de locuitor
dintre toate regiunile lumii. Sub aceste statistici se
ascunde si o mare cantitate de frauda cu fonduri
comunitare, din ce in ce mai contagioasa.
Misterul a inceput cand vamesii belgieni au examinat actele
de transport a catorva zeci de tiruri-cisterna care
parcursesera un traseu ciudat, triunghiular prin Europa.
Camioanele, fiecare avand o incarcatura de 20 de tone de
zahar lichid, s-au plimbat prin opt tari, parcurgand 4.025
km de la o fabrica de zahar belgiana pana in Croatia si
inapoi, inlocsa o ia pe drumul cel mai scurt, de 1.450 de
kilometri.

Puterea caloric
nbalanaenergeticafiecreipersoanenormoponderale

existunnumrlimitatdecaloriipecareleputemacopericu
glucideconcentrate,frariscasnengrm.ntractul
intestinal,moleculadezahr(zaharoza)sedescompunen
fructoziglucozcaresevorabsorbinsnge.
Zaharulesteutilpentruasusineglicemiancazulcelorcare
efectueazunefortfizicintensidescurtdurat,netapa
ulterioararzndu-secombustibilicuoputerecaloricmai
mare-lipideledincareseproduccorpiicetonici.Esteaadar
binevenitunprodusceconinezahrncazulcelorcarefac
ascensiunimontaneivors-irecuperezerapidfora
muscularsaucaalimentderezervnsituaiideurgen.

Glucozaesteutilizatpreferenialdectrecreier,deaceea

organismulsestrduietesmeninoglicemieadecvat.S-a
observatcproceselementale(gndirea,memorizarea)suntmult
maibunencazulunuiaportdeglucideadecvat,aacnuncercai
sreduceiaportuldeglucidensesiune!Vaveisimiepuizaii
fizicipsihic.
itotui...creterearapidaglicemieivadeterminastimularea
secreieideinsulin,iarulteriorreducereaglicemieivaducela
apariiasenzaieidefoameintenscucreterengreutate.Deaceea,
lapacieniisupraponderalisauobezizahrulsauglucidelerafinate
nusuntrecomandate,fiindpreferateglucidelecuabsorbielent.
Deasemenea,zahrulfavorizeazapariiacariilordentare,maiales
ncazulunuicontactprelungitidacnuexistoigienoral
riguroas.Dinacestmotivafostexclusdinformuleledelapte
pentrucopii,fiindnlocuitcuglucoz,amidon,maltodextrine.

Alimentaie echilibrat

Vechea zical conform careia: Suntem ceea ce mancam este

in mare parte adevarata. Corpul omenesc este alcatuit din

celule aranjate ca si caramizile intr-o construstie. Celulele au
nevoie de substante nutritive pentru a creste si a se inmulti,
iar aceste substante sunt preluate din mancare.
Alimentele pe care le consumam contin diverse substante
nutritive, fiecare indeplinind anumita functie in organism.
Unele construiesc si repara tesuturi care sunt componentele
organismelor noastre, cum ar fi oasele, muschii, piele, parul,
dintii si unghiile. Altele furnizeaza energie sau elimina toxinele
care, daca nu ar fi eliminate, ar fi un pericol pentru organism.
Deci e important sa consumam o varietate de alimente care
impreuna sa contina cantitatea potrivita din fiecare substanta
nutritiva. Daca un aliment este consumat in exces, iar altul nu
este consumat indeajuns, unele functii ale corpului vor fi
afectate, reflectandu-se in starea generala a sanatatii.

Pirami
da
alimen
telor

Periculozitate

Att zaharidele n exces ct i lipsa lor este foarte

periculoas pentru fiina uman dar i pentru cea animal.

Acestea pot duce la boli extrem de grave care pot duce chiar
la moarte,de cele mai multe ori.
Un numar foarte mare de oameni care urmeaza un regim bogat
in hidrati de carbon, sufera adesea de foame la doar cateva
ore dupa ce au mancat; acestor persoane le lipseste energia si
reusesc cu greu sa slabeasca si sa isi mentina greutatea.
Ultimele cercetari ne-au permis sa identificam un surplus de
insulina ineficienta in sange: aceasta ar fi marele responsabil
pentru supragreutate. Un studiu american confirma aceasta
observatie. Consumul de hidrati de carbon la subiecti sanatosi
din parinti diabetici stimuleaza in mod acut producerea de
insulina, care, la randul ei, deschide apetitul (mecanism inca
necunoscut, nelegat necesar de hipoglicemie) si ingrasa.

Importan

In contextul in care numarul persoanelor obeze este in

continua crestere, rolul zaharului in alimentatia

noastra e un subiect serios de dezbatereNutritionistii
recomanda un consum cat mai scazut de zahar
deoarece acest aliment este responsabil pentru o
mare parte din cazurile de diabet, afectiuni
cardiovasculare si obezitate, afectiuni ale
pancreasului, cresterea colesterolului, a tensiunii
arteriale, precum si formarea cariilor dentare. Dar
cercetatorii par sa vrea sa darame aceste mituri. Cel
putin partial. Este insa incontestabil faptul ca a
devenit ingrijorator ca, in ultimele decenii, consumul
de zahar a crescut considerabil, si aceasta in conditiile
in care organismul omului poate functiona si fara
zahar.

Cele doua principale forme de glucide (sau hidrati de

carbon) sunt zaharul si amidonul - amandoua au aceeasi

valoare energetica pe gram - 4 kcal. Glucidele sunt, in
schimb, mai putin energetice decat materiile grase (9 kcal/g)
sau decat alcoolul (7 kcal/g). Fibrele alimentare fac parte din
aceeasi familie cu glucidele dar, contrar acestora, nu sunt
absorbite in intestin pentru ca o parte din metabolismul lor
are loc in colon. Amidonul se gaseste in cereale, orez, grau,
porumb si in derivatele lor (paine, produse de panificatie), in
cartofi si leguminoase. Prin zahar intelegem zaharoza,
glucoza, fructoza, lactoza si maltoza, pe care le gasim in
stare naturala in alimente cum ar fi fructele, legumele si
produsele lactate. In procesul de fabricare a alimentelor insa
se adauga cantitati suplimentare de zahar pentru a conferi
gust, textura, structura si consistenta speciala. Numai ca, de
cate ori omul intervine in modificarea a ceea ce natura
ofera, dispare, de regula, o mare parte din "sanatateai
alimentelor naturale.

Boli
Diabet: este pe primul loc nu numai pentru ca este foarte

raspandit(in Romania sunt peste 500.000 de diabetici) ci si

pentru ca este cel mai periculos. Consumul de zahar si produse
zaharoase este cel mai mare inamic al pancreasului care cu
timpul, epuizat de efortul de a metaboliza cantitati mari de
zaharoza, incepe sa nu mai functioneze la parametrii normali.
Asa apare diabetul care genereaza complicatii grave in
organism. Prognozele specialistilor nu sunt prea optimiste: in
urmatorii cincizeci de ani daca nu apar modificari majore in stilul
de alimentatie al omului modern, proportia diabeticilor se va
dubla, poluarea si stresul favorizand aparitia aceastei boli.
Obezitate: se instaleaza frecvent la marii consumatori de
dulciuri. Acest lucru se produce desi zaharul nu este atat de
bogat in calorii pe cat se crede dar are capacitatea de a afecta
echilibrul hormonal, ceea ce duce la cresterea apetitului si la
dezvoltarea tesutului adipos si a celulitei.

 Caria dentar:Daca la inceputul secolului al XX-lea doar 5-

10% din populatia sub treizeci de ani era afectata de aceste

probleme, pe masura ce zaharul a fost adoptat in
alimentatie s-a ajuns ca in tarile dezvoltate aprox. 95%
din populatie sa sufere de afectiuni ale danturii. Popoarele
care din motive de traditie sau dezvoltare economica slaba
nu consuma acest produs, prezinta o incidenta a cariei de
10-20 de ori mai mica, in schimb se confrunta cu o explozie
a problemelor dentare atunci cand ajung sa consume zahar.
Steatoza hepatic: sau ficatul gras, cum se mai spune n popor este una dintre cele
mai rspndite boli de ficat i const dintr-un exces de grsime ce se depune n celulele hepatice
i le face s nu mai funcioneze normal

Osteoporoza si probleme legate de asimilarea calciului.Una

din problemele majore generate de consumul de zahar este

dereglarea metabolismului calciului. S-a constatat in
schimb, la persoanele care renunta complet la zahar si trec
la o dieta cu multe fructe si legume crude, ca treptat calciul
este din nou bine asimilat.

Scaderea imunitatiiconcretizata in cresterea

receptivitatatii organismului la diverse boli: viroze,

candidoze, cistite, dermatoze infectioase etc. Se pare ca
zaharoza afecteaza sinteza unor hormoni direct implicati
in coordonarea activitatii sistemului imunitar.
Sindrom metabolic: se defineste prin toleranta scazuta
laglucoza,dislipidemie,hipertensiune
arteriala,obezitatesi hiperinsulinemie. Prin toti acesti
factori sindromul metabolic favorizeaza cresterea
riscului cardiovascular, motiv pentru care trebuie
depistat precoce. Desi acesti factori din cadrul
sindromului metabolic sunt cunoscuti de ceva vreme, cel
mai important este reprezentat de rezistenta la insulina.
Datorita rezistentei la insulina persoanele care au
sindrom metabolic au un risc crescut de mortalitate
datoritabolii coronariene. Sindromul metabolic este
denumit si sindromul X, sindromul rezistentei la insulina,
sindromul hipertensiunii sau sindromul excesului
decatecolamine.

Cancerul, in special cel de colon. Studii recente au

evidentiat faptul ca cei care consuma multe dulciuri si

alte produse cu zahar sunt mult mai predispusi la
cancer localizat mai ales in tubul digestiv. Incidenta
cancerului de colon(intestin gros) este de pana la cinci
ori mai mare la consumatorii de dulciuri decat la
persoanele care consuma foarte rar sau deloc zahar.
Alte bolicauzate de consumul mare de zahar sunt:
alergiile, scleroza, cardiopatiile, gastrita, colita de
fermentatie, tulburarile de ciclu menstrual la femei,
reumatismul, anemia, astenia, sinuzita, rinita.
La copiiconsumul frecvent de dulciuri
influenteazaprocesele de crestere,duce la
aparitiarahitismuluisi afragilitatii osoase, declanseaza
pubertatea prematura, genereazaprobleme de
comportament(scaderea vointei, predispune la
violenta, scade capacitatea de concentrare

Concluzii
Dup cum ai observat n prezentarea mea zaharidele sunt

foarte folosite n viaa noastr sub mai multe forme i

efectele benefice i respectiv nocive ale lor.
Deci am ajuns la concluzia c nu toate zaharidele sunt
sntoase pentru corpul nostru. Cantitile n care le folosim
agraveaz sau amelioreaz diferite boli.
Trebuie s fim foarte ateni la produsele consumate deoarece
fr s tim ele n e vor distruge viaa n viitor, i nu numai
viaa noastr ci i pe cea a copiilor notrii i a copiilor copiilor
notri.

n concluzie dulce nu nseamn ntotdeauna sntosi

de aceea trebuie s fim ateni la ce mncm.

Bibliografie
www.google.ro/zaharidele
www.google.ro/zaharul
www.google.ro/glucoza
www.google.ro/celuloza
www.google.ro/amidonul
www.google.ro/ciocolata
www.google.ro/miereadealbine
www.referate.ro/zaharidele
www.clopotel/zaharidelesizaharul
www.google.ro/imaginizahar/ciocolata/miereadeal

bine