CUPRINS

CAPITOLUL I
Anatomia si foziologia sistemului
osos.....................................................................pag2-15
CAPITOLUL II
Osteomielita............................................................................................................
...pag16-41
CAPITOLUL III
Prezentarea cazurilor
clinice......................................................................................pag42-85
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................
..pag 86

CAPITOLUL I
ANATOMIA I FIZIOLOGIA SISTEMULUI OSOS
.

ALCATUIREA SCHELETULUI
Oasele, n numr de 223, legate ntre ele prin articulaii, alctuiesc

scheletul (fig. 5). Ele se grupeaz n: scheletul capului, scheletul trunchiului i

scheletul membrelor. Cea mai mare parte sunt perechi, cele neperechi fiind
aezate n planul de simetrie bilateral a corpului.
Scheletul capului
Este alctuit din 22 oase dintre care 8 formeaz craniul cerebral
(neurocraniul) ce conine encefalul, iar 14 formeaz craniul visceral sau feei.
Craniul cerebral, cu capacitate-medie de 1400-1500 cm 3, are forma unui
ovoid cu partea posterioar mai voluminoas i prezint o baz i o bolt.
Dintre oasele care l alctuiesc, 4 sunt mediane si neperechi: frontal, etmoid,
sfenoid, i occipital, iar 4 sunt perechi si asezate lateral: oasele temporale i
parietale (fig . 6).

Osul occipital are o poriune vertical i una orizontal care nconjur orificiul
occipital; prin acesta canalul vertebral se continu cu cutia cranian. Pe
poriunea orizontal se gsesc 2 condili occipitali, prin care se face articulaia cu
prima vertebr cervical atlas.
Scheletul trunchiului

Scheletul trunchiului este format din coloana vertebral , sternul,

coastele, pelvisul (bazinul) i articulaiile dintre ele. Din cauza legturilor
funcionale pe care le are cu membrele inferioare, pelvisul va fi studiat
mpreun cu acestea.
Coloana vertebral
Este scheletul axial situat n planul median posterior al corpului iar n
alctuirea ei intr 3334 vertebre.
Vertebra tip are dou componente:
-una anterioar- corpul, avnd forma aproape cilindric
-i una posterioar arcul vertebral, delimitndu-se ntre acestea orificiul
vertebral.
Arcul este legat de corpul vertebrei prin doi pediculi vertebrali, iar ntre
corpurile vertebrale s gsesc discurile intervertebrale, formaiuni fibrocartilaginoase, care articuleaz corpurile vertebrale i permit ndoirea coloanei
vertebrale.Prin suprapunerea orificiilor vertebrale se formeaz canalul vertebral
ce adpostete mduva spinrii.
Arcul vertebral i pediculii prezint proeminene numite apofize; Exist
dou feluri de apofize:
- unele servesc pentru inseria muchilor; astfel sunt: o apofiz spinoas,
situat dorsal i dou apofize transverse, situate lateral ;
- altele servesc articulaia corpurilor vertebrelor ntre ele apofize articulare
i sunt situate pe prile laterale

ale

arcului, dou superioare i dou

inferioare.
Marginea superioar i cea inferioar a fiecrui pedicul prezint cte o
adncitur. Prin suprapunerea celor dou adncituri de la arcurile a dou
vertebre succesive se formeaz de fiecare parte cte un orificiu intervertebral,
prin care ies nervii spinali.
ntre vertebrele ce alctuiesc regiunile coloanei vertebrale exist unele
deosebiri (fig. 8).
3

Astfel, primele dou vertebre ale regiunii cervicale (7) prezint modificri
determinate de articulaia craniului la coloana vertebral.
Prima vertebr numit atlas nu are corp; este de form inelar. Pe ea se
fixeaz, n dou caviti articulare, cei doi condili occipitali.
A doua vertebr numit axis prezint pe faa superioar a corpului su o
proeminen numit dinte, care ptrunde n partea anterioar a inelului atlasului.
n micarea de rotire a capului, craniul mpreun cu atlasul se rotete n jurul
dintelui axisului.

Vertebrele toracale (12) prezint pe prile laterale ale corpului faete de

articulare pentru coaste, dou superioare i dou inferioare.
Vertebrele lombare (5) sunt cele mai voluminoase, iar apofizele transverse
lipsesc. Se gsesc n schimb nite apofize care reprezint resturi de coaste.
Regiunea sacral are cele 5 vertebre sudate, formnd osul sacrum. Faa
pos-terioar, convex, a osului sacrum este prevzut cu creste rezultate din
fuzionarea apofizelor vertebrelor sacrale. Pe faa anterioar i posterioar se vd
4 perechi de orificii prin care ies ramurile nervilor sacrali. Pe laturi, osul sacrum
se articuleaz cu oasele coxale.
Coccisul este un os mic rezultat din fuzionarea a 45 vertebre coccigiene;
el reprezint un vestigiu al cozii.
Coloana vertebral prezint, n plan sagital, 4 curburi: curburile fiziologice: cervical, toracal, lombar, sacral, iar n plan frontal o uoar
curbur lateral la nivelul membrului superior care, pentru dreptaci este
orientat cu convexitatea spre dreapta, iar pentru stngaci cu convexitatea spre
stnga.
Aceste curburi corespund unor necesiti mecanice, de susinere a capului,
toracelui i abdomenului, precum i necesitii de a amortiza loviturile primite
n talp n timpul mersului, care astfel se reduc i nu se pot propaga pn la
masa nervoas din craniu. De asemenea, curburile uureaz meninerea poziiei
4

de echilibru i determin rezistena la presiune mai mult dect dac coloana

vertebral s-ar prezenta ca o tij dreapt.
Sternul (fig. 10) este un os lat, median i impar, situat n partea anterioar a
toracelui. De partea superioar mai lit se articuleaz claviculele, iar pe
marginile laterale prezint 7 fee articulare n care se prind primele 7 perechi de
coaste; segmentul su inferior, numit apendice xifoidian, rmne mult vreme
cartilaginos.
Primele 7 perechi snt coaste adevrate, urmtoarele 3 perechi sunt coaste false.
Ultimele 2 perechi nu ajung la stern, neavnd cartilaje costale; ele se numesc
flotante (libere). Fiecare coast se articuleaz dorsal cu 2 corpuri vertebrale
alturate i cu apofiza transvers a vertebrei corespunztoare ca numr.
Poriunea toracal a coloanei vertebrale mpreun cu sternul i coastele
alctuiesc cutia toracic ce este separat de abdomen prin diafragm. Ea
prezint 3 diametre; longitudinal, transversal i anteroposterior, care se modific
n timpul micrii respiratorii.
SCHELETUL MEMBRELOR
Scheletul membrelor superioare
Scheletul membrelor superioare (fig. 10) este format din 2 pri:
a) Centura scapular. este partea care leag membrul superior de torace i
este format din cte dou oase de fiecare parte: clavicula, situat anterior i
scapula , (omoplatul), situat posterior.
Spre deosebire de alte vertebrate, la om osul coracoid este sudat cu corpul
scapulei.
b) Partea liber sau membrul superior propriu-zis are 3 segmente: braul,
antebraul i mna.
Scheletul braului este alctuit din humerus;
5

Scheletul antebraului este format din 2 oase: radius i ulna (cubitus). Aceste
dou oase sunt solidarizate ntre ele printr-o membran conjunctiv puternic
membrana interosoas.
Scheletul minii este constituit din oasele carpiene, metacarpiene i falange.
Oasele carpiene n numr de 8 sunt oase scurte, aezate pe dou rnduri. Ele
formeaz un jgheab deschis spre palm, prin care trec tendoanele, vasele de
snge i nervii, dinspre antebra spre mn.
Scheletul membrelor inferioare

Scheletul membrelor inferioare (fig. 34) este format, de asemenea din 2

pri:
a) Centura

pelvian

format dintr-un singur os osul coxal , de

fiecare parte care provine din sudarea a trei oase primitive ilion, ischion i
pubis.

Cele dou

oase coxale

se

articuleaz posterior cu sacrum i

anterior, ntre ele, la nivelul simfizei pubiene. mpreun formeaz

(bazinul), care la femeie este

pelvisul

mai larg i mai scund.

b) Scheletul membrului inferior liber (fig. 11)

format din scheletul

coapsei, al gambei i al piciorului.

-Scheletul coapsei este alctuit din femur, cel mai lung os din corp.
In partea anterioar a genunchiului se gsete rotula. Este de forma unei
lentile plan-convexe i cuprins n grosimea tendonului unui muchi numit
cvadriceps.
-Scheletul gambei este format din 2 oase fibula (peroneul) i tibia, legate
ntre ele, ca i la antebra, printr-o membrana interosoas.
-Scheletul piciorului este format din oasele tarsiene, n numr de 7 (dintre
acestea : astragalul ce formeaz glezna i calcaneul osul clciului), oasele
metatarsiene i falangele.
6

Piciorul, adaptat pentru staiunea biped, are o construcie n bolt att n

sens longitudinal ct i n sens transversal. n acest mod greutatea corpului este
distribuit prin aceste boli ctre punctele de sprijin ale piciorului pe sol.
Aceasta, mpreun cu existena pieselor osoase mici articulate, asigur elasticitatea necesar pentru diferitele faze ale micrii.

Fig. 11 Oasele centurii pelviene i ale membrului inferior.

Articulaiile
Oasele sunt legate ntre ele prin articulaii. Dup gradul de mobilitate posibil ntre oasele care alctuiesc o articulaie, acestea se mpart n:
Sinartrozele sunt articulaii n care nu este posibil mobilitatea. ntre
oasele ce se articuleaz se interpune un strat de esut conjunctiv cartilaginos sau
osos;
deci nu au cavitate articular. Exist suturi, n care oasele se fixeaz prin dinaturi ce se ntreptrund (suturi dinate) ca la oasele parietale ale cutiei craniene.
7

La natere, la locul de ntlnire dintre oasele parietale cu frontalul i respectiv

cu occipitalul, se gsesc spaii membranoase numite fontanele (anterioar i
posterioar). n primele 6 luni de via se nchide fontanela posterioar, iar cea
anterioar, n jur de 2 ani. Ele servesc pentru sporirea dimensiunilor bolii
craniene.
n alte locuri, marginile oaselor sunt lipsite de dini, subiate i trecute unele
peste altele ca nite solzi (suturi solzoase) aa cum este sutura dintre solzul
osului temporal i osul parietal.
Diartrozele sunt articulaii mobile. Cele cu mobilitate redus se numesc
amfiartroze. La nivelul lor, ntre oasele ce se articuleaz se interpune o formaiune fibrocartilaginoas (exemplu: articulaiile dintre corpurile vertebrale, ntre
care se intercaleaz discurile intervertebrale). Dei mobilitatea dintre dou
vertebre este redus, totui, prin nsumarea micrilor tuturor vertebrelor,
coloana, n ansamblu, poate executa micri complexe i de amplitudine variat.
Vertebrele dorsale sunt foarte puin mobile, iar cele sacrale snt complet imobile
fiind sudate; ele formeaz un os unic.

Sinovial
Ligament
Menisc

Capsul articular

Cavitate articular

Cartilaj articular

Fig. 12 Schema unei articulaii mobile.

Articulaiile cu mobilitate mare se numesc artrodii (fig. 12).
n componena unei artrodii intr: feele articulare ale oaselor, care snt
acoperite cu un cartilaj articular. De asemenea, oasele snt legate ntre ele prin
capsula articular, de constituie fibroas, cptuit pe faa intern cu o ptur
subire de celule care formeaz membrana sinovial. Aceasta secret un lichid
8

numit sinovie ce nlesnete alunecarea suprafeelor osoase. ntre oase i capsul

se gsete cavitatea articular. Capsula este ntrit de fascicule de esut
conjunctiv fibros, foarte puternice, numite ligamente.
Cnd ntre capetele osoase ce se articuleaz exist nepotriviri de form (de
ex. la genunchi, articulaia temporo-mandibular i cea sterno-clavicular) se
interpun formaiuni fibrocartilaginoase numite meniscuri i discuri, care
corijeaz aceste nepotriviri.
Micrile de la nivelul articulaiilor mobile sunt, n principiu, micri de alunecare i rotaie.
Prin efectuarea unor micri forate, n articulaii se pot produce ntinderi i,
uneori, smulgeri de ligamente, care caracterizeaz entorsele. Tratamentul lor
const n aplicarea de bandaje compresive.
n cazuri mai grave oasele care particip pot prsi raporturile lor normale,
rup capsula i ies din articulaie. n acest caz avem de-a face cu o luxaie. Ele se
pot reduce prin manevre manuale sau chirurgicale, care aduc oasele n poziia
normal.

NOTIUNI DE FIZIOLOGIA OASELOR.

Compoziia chimic a esutului osos este reprezentat schematic astfel:
- ap 2025% i reziduu uscat 7580%.
- din reziduul uscat numai 40% este substan organic, 60% fiind substane
anorganice.
- substana organic este reprezentat, n cea mai mare parte dintr-o protein
cu molecula complex numit osein.

- substanele anorganice snt reprezentate, alturi de ap, de ctre srurile

minerale, dintre care poziia central o ocup fosfaii de calciu ce se afl
ntr-un permanent schimb cu ionii de Ca i P din snge.
Metabolismul oaselor
Este reprezentat de totalitatea proceselor chimice care stau la baza formrii
i distrugerii esutului osos. Procesele metabolice se desfoar sub aciunea
catalitic a enzimelor elaborate de celulele osoase.
Procesul de formare a srurilor minerale complexe, din elementele chimice
aduse de snge i depunerea lor n oase se numete mineralizare. Desfacerea
srurilor minerale complexe insolubile, n forme simple, solubile i trecerea lor
n snge poart numele de demineralizare.
ntre procesele de mineralizare i demineralizare este, n cazuri normale, un
echilibru dinamic, asigurndu-se astfel integritatea structurii i funciei esutului
osos.
Metabolismul oaselor este foarte complex i strns legat de procesele metabolice din ntregul organism i n special de echilibrul fosfocalcic. Acest
echilibru nu poate fi neles dect dac tim c fosforul i calciul se gsesc n
organism, n cea mai mare parte sub form de sruri insolubile (n oase i dini)
i n foarte mici cantiti n form solubil (n lichidele din corp). Concentraia
lor n snge poart numele de calcemie i respectiv fosfotemie; ea reprezint o
valoare relativ constant.

Echilibrul fosfocalcic se stabilete ntre cantitatea

de fosfor i calciu absorbit la nivelul intestinului subire i o mic parte

provenit din substana osoas, pe de o parte, i eliminarea lor la nivelul
rinichiului prin urin, pe de alt parte.
Ori de cte ori absorbia calciului la nivelul intestinal este insuficient, sau
eliminarea prin urin este crescut, organismul i asigur concentraia lichidelor sale prin intensificarea procesului de demineralizare a substanei
osoase i invers. Aceasta presupune controlul riguros al echilibrului fosfocalcic,

10

control exercitat pe cale sanguin de ctre hormonii glandelor cu secreie

intern.
Glandele cu secreie intern, care intervin n reglarea echilibrului fosfocalcic sunt: paratiroidele prin hormonul lor parathormon i tiroida prin
hormonul calcitonina. Parthormonul crete eliminarea fosfailor prin urin i
mobilizeaz

calciul

din

oase.

Calcitonina

are

aciune

antagonic

parathormonului. Cantitatea de hormoni secretai este n funcie de concentraia

calciului n snge. Creterea calciului sanguin produce scderea secreiei de
parathormon; invers, scderea calciului sanguin stimuleaz producerea de
parathormon.
n meninerea echilibrului fosfocalcic un rol important revine vitaminei D.
Aceasta controleaz absorbia calciului la nivelul intestinului subire i influeneaz pozitiv procesele metabolice la nivelul oaselor.
Rolul esutului osos n organism.

esutul osos, alctuind aparatul de susinere a organismului, ndeplinete n

acelai timp rol de protecie i rezistent, face parte din aparatul de locomoie i
reprezint principalul depozit de minerale din organism. Structura i compoziia
esutului osos, ca i structura i arhitectonica diferitelor piese care alctuiesc
scheletul, sunt perfect adaptate acestor funcii.
1. Alctuirea chimic a esutului osos se caracterizeaz printr-o cantitate
mic de ap i un bogat coninut n sruri minerale, ceea ce confer acestui esut
duritatea necesar i rolul de aparat de susinere.
2. Prin rezistena pe care o ofer esutul osos, cutia toracic protejeaz
organele de importan vital, ca inima i plmnii, iar cutia cranian, creierul
(rol de aprare).
3. Oasele formeaz componenta pasiv a aparatului de locomoie pus n
micare prin contraciile muchilor.
11

4. Ca depozit de minerale un rol deosebit l joac esutul osos n meninerea

echilibrului fosforului i calciului.
5. Prin mduva roie oasele genereaz o mare parte a elementelor figurate
din snge.

Deficienele morfofuncionale ale sistemului osos.

Acestea trebuie cutate n primul rnd n tulburri ale metabolismului osos,
n special n procesul de mineralizare i demineralizare, care la rndul su, aa
cum am artat, se afl sub influena activitii hormonale i vitaminice.
Cnd secreia glandelor paratiroide este prea intens (hiperseereia) hormonul n exces mobilizeaz calciul din oase i se produce rarefierea esutului
osos. Oasele devenind fragile snt predispuse la fracturi.
Sunt binecunoscute i consecinele deficitului n vitamina D. Acesta duce,
Ia adult, la diminuarea procesului de mineralizare a oaselor, boal numit
osteo-malacie, iar la copii la boala cunoscut sub numele de rahitism.
Rahitismul poate aprea, fie din cauza unui aport insuficient de vitamin D
n alimentaie, fie prin lipsa de expunere la razele solare. Regiunile tropicale
sunt lipsite de rahitism. Boala produce tulburri complexe, iar sistemul osos
este n primul rnd afectat. Se produc deformri mai ales ale oaselor membrelor
inferioare (fig. 13, Ab). Rahitismul se vindec prin administrarea de vitamina
D, prin expunerea la soare, n special n climatul marin i prin administrarea
srurilor

de

calciu.

n afar de factorii hormonali i vitaminici, sunt i ali factori care pot

aciona asupra structurii i funciei osului. Aa de exemplu, deformrile pot
aprea ca o consecin a poziiei defectuoase a corpului n timpul lucrului, iar
la colari ca urmare a poziiei necorespunztoare n timpul scrisului (scolioz,
fig. 13, Aa).
12

Integritatea anatomic a oaselor poate fi compromis prin factori externi,

cum snt loviturile puternice care duc la fracturi. Oasele lungi sunt n special
expuse fracturilor, ele se pot rupe n dou sau mai multe fragmente care se pot
aduce n poziia normal. Cu ajutorul aparatului gipsat se realizeaz imobilizarea care favorizeaz consolidarea fracturii (fig. 13, B).
Turtirea bolii tarsiene d natere deformaiei numit picior, care ia contact
cu solul pe toat lrgimea sa. Se corecteaz cu aparate ortopedice care
introduse n nclminte, menin bolta.
Fig. 13 Deformri ale coloanei vertebrale i ale oaselor gambei:
A scolioz (a), rahitism (b);
B imobilizarea unei fracturi (a) dubl fractur de tibie i fibul (b).
Aceasta, ca i modificrile diurne ale curburilor fiziologice ale coloanei
vertebrale, se datoreaz staiunii verticale i a gravitaiei. Animalele patrupede
nu prezint aceste modificri.
Talia omului difer n cursul unei zile, n special la cei care stau mult timp
n picioare, din cauza tasrii discurilor intervertebrale sub greutatea trunchiului
i din cauza turtirii bolii piciorului. Acestea revin la normal n timpul nopii.
Dimineaa omul este mai lung dect seara cu 23 cm.

CAPITOLUL II

13

OSTEOMIELITA
Cunoscut nc din antichitate, osteomielita este o afeciune caracterizat
printr-o inflamare progresiv distructiv a osului infectat cu germeni ajuni pe
cale hematogen. Este definit prin prezena unui focar de supuraie uoar, cel
mai frecvent datorit stafilococului auriu ce afecteaz cu predilecie, dar nu
exclusiv, metafiza oaselor lungi.
Aceast entitate trebuie deosebit de infeciile produse prin inoculare direct sau
contiguitate, care poart numele de osteit.
Germenii vehiculai pe cale hematogen gsesc pentru multiplicare un loc
preferat la nivelul metafizelor oaselor diafizare lungi, unde reeaua vascular
prezint sinusoide largi i este foarte lent.
La producerea bolii concur att virulena i concentraia germenilor ct i
factori locali i generali, cum ar fi statusul circulator i aprarea imunitar.
Infecia produs de un germene puin virulent care afecteaz un bolnav care se
apr bine, poate rmne localizat ( metafiz ) sau se poate incapsula ( abces
Brodie ).
Dac germenele este virulent i rezistena imunologic a bolnavului este
slab, infecia se poate ntinde i la diafiz ( pandiafizit ).
Tromboza arterelor nutritive ca urmare a procesului septic, precum i
decolarea periostului de ctre colecia purulent poate antrena o necroz osoas
cu formarea de sechestre.
Prognosticul osteomielitei rmne legat de precocitatea diagnosticului i
tratamentului ca i de rezistena imunologic a individului.
n stadiul iniial, tratamentul antibiotic poate eradica complet infecia.

CLASIFICARE
n ultimii ani aspectul osteomielitei s-a modificat. Alturi de osteomielita
acut clasic a adolescentului, au aprut o multitudine de forme clinice noi.
14

Osteomielita poate fi clasificat n funcie de criterii anatomice,

anatomopatologice i evolutive.
A. Clasificare anatomic
La copil, vascularizaia epifizar i metafizar sunt separate la nivelul
cartilajului de cretere care se comport ca o adevrat barier n calea
propagrii infeciei dinspre metafiz nspre epifiz. Contaminarea articulaiei se
produce precoce numai acolo unde metafiza este intraarticular. Aceste dou
localizri, old i cot, antreneaz n general artrite septice.
La nou-nscut, separarea reelelor vasculare epifizare i metafizare nu este
stabilit i atingerea epifizelor i articulaiilor devine o regul : este vorba de
osteoartrita sugarului.
Clasificarea anatomic poate fi definit astfel :
- Osteomielit
- epifizit
- metafizit
- pandiafizit
- Osteoartrit
Atingerea primitiv a epifizelor se observ ndeosebi n formele subacute ale
infeciei.
B. Clasificare anatomopatologic
Unele infecii specifice i n special infeciile cu micobacterii induc o reacie
granulomatoas urmat de necroz cazeoas. Acestea sunt osteomielitele
granulomatoase.
n unele cazuri osteomielita evolueaz lent i procesul inflamator se oprete
fr a mai evolua spre o necroz purulent

osteomielite inflamatorii

nepurulente.
Exist de asemenea osteomielite nepurulente plurifocale i osteomielite
cronice neinfecioase.
C. Clasificare evolutiv
15

Alturi de formele clasice de osteomielit acut hematogen i osteomielit

cronic demblee, se observ din ce n ce mai des la copii, forme subacute
caracterizate prin debutul lor insidios i prin absena semnelor generale de
infecie.
Cele mai multe forme subacute nu evolueaz ctre necroz purulent.
Clasificarea evolutiv poate fi rezumat astfel :
Osteomielit hematogena acut
Osteomielit hematogena subacut
Osteomielit cronic : a) secundar
b) demblee ( de la nceput )

OSTEOMIELITA ACUT HEMATOGEN

Osteomielita acut hematogen se ntlnete la orice vrst dar are ca
maximum de frecven n perioadele de cretere intens a organismului. Acest
fapt explic de ce 85% din mbolnviri apar pn la 16 ani(un vrf de frecven
sub 2 ani i al doilea ntre 8 si 12 ani).
Sediul este n metafizele fertile ale oaselor, extremitatea femural
superioar, extremitatea inferioar a tibiei, bazin, rar oase scurte i plate. Se pot
nregistra i afectri vertebrale, n special la aduli. Exist o preponderen
masculin, brbaii fiind afectai de dou ori mai frecvent dect femeile.

16

La nou-nscut, ca urmare a particularitilor anatomice, procesul infecios

afecteaz simultan osul i articulaia. Poate exista i osteomielita neonatal.
PATOGENIE
Osteomielita acut hematogen este consecina unei bacteriemii sau a unei
septicemii.
Arterele nutritive se divid n cavitatea medular i se termin prin mici
arteriole n vecintatea cartilajelor de cretere. La nivelul cavitii medulare,
condiiile sunt favorabile fagocitozei microbiene; din contr, la nivelul
metafizelor, numrul redus de celule reticuloendoteliale i ritmul lent circulator
permite cu uurin dezvoltarea germenilor.
Embolia septic produs la nivelul arterei nutritive a osului dezvolt un
edem intraosos. Edemul dezlipete periostul de cortical, ntrerupnd astfel i
irigaia osului de ctre reeaua periostic.
17

Edemul inflamator se transform n puroi care se propag de-a lungul

canalelor Havers. Mai trziu toxinele piogene distrug periostul iar puroiul
invadeaz prile moi.
Rolul traumatismului n apariia osteomielitei acute hematogene este nc
discutabil dei a fost sugerat nc de prin anii 20.
Pe statistici mari unul din trei bolnavi evoc un context traumatic
considerndu-se astfel c el ar juca mai degrab un rol focalizator.

ETIOLOGIE
n imensa majoritate a cazurilor agentul etiologic al bolii este stafilococul
auriu(82% din cazuri).
Ali germeni sunt: stafiloci de grup A, E. Coli,stafilococul alb, pneumococi.
Frecvena mare a stafilococului auriu pare legat de capacitatea acestui
germen de a sintetiza prostaglandine, mediatori implicai n distrucia osoas.
Calea de ptrundere a stafilococului poate fi reprezentat de un furuncul, o
plag superficial suprainfectat, infecii dentare sau amigdaliene, stafilococii
pleuro-pulmonare.
n cazul osteomielitei neonatale cile de ptrundere pot fi diverse : calea
cutanat, ombilical, denudrile venoase, exangvinotransfuziile.
18

Stafilococul se ntlnete n mod constant pe tegumentele lezate, dar nu

produce n toate cazurile osteomielita. Pentru producerea bolii sunt necesari i o
serie de factori predispozani :
- oboseala i efortul muscular prelungit
- strile careniale, de subnutriie
- strile toxice
- scderea rezistenei organismului.
TABLOU CLINIC
Debutul
Poate fi precedat de stare de oboseal cu dureri osoase i articulare vagi. Cel
mai adesea ns, debutul osteomielitei acute este brutal aprnd n plin stare de
sntate i se caracterizeaz prin urmtoarele semne i simptome specifice unei
infecii grave :
~ ascensiune termic care poate atinge 39-40 C
~ frison puternic
~ stare de curbatur
~ delir, agitaie sau adinamie
~ inapeten, greuri, uneori vrsturi
~ facies toxic, ochi ncercnai, buze uscate, limb prjit
~ tahicardie, respiraie accelerat
~ oligurie, urini hipercrome
Concomitent cu alterarea strii generale sau la scurt timp de la debut, apar
semnele de localizare ale osteomielitei :
~ durere vie localizat la nivelul unui segment de membru
~ poziie antalgic a membrului afectat
~ tumefacie local
~ tegumente hiperemice, edemaiate, cu circulaie venoas aparent
~ temperatur local mai ridicat
19

~ impoten funcional parial sau total a membrului respectiv, cu

reducerea sau abolirea micrilor n articulaiile nvecinate.

Perioada de stare
Dup 3 - 4 zile de la debut, alturi de persistena semnelor generale, are loc
modificarea semnelor locale n sensul exteriorizrii supuraiei ctre prile moi :
~ se amplific sindromul infecios general
~ durerea se intensific
~ tumefacia devine mai evident
~ apare abcesul subperiostal durere, roeaa, mpstare sau chiar fluctuen
~puncia abcesului este pozitiv i recolteaz puroi
~ n forma toxic se poate instala coma i ulterior decesul
Evoluie

20

n funcie de vrst, de capacitatea de aprare a organismului i de virulena

germenului, procesul infecios poate evolua n moduri diferite.
Dup cteva zile poate avea loc deschiderea spontan a abcesului, permind
scurgerea unei cantiti mari de puroi gros, roiatic, murdar. Febra i durerea
scad n intensitate, starea general se mbuntete.
n alte cazuri, dup o uoar ameliorare, febra ascensioneaz din nou,
certificnd existena urmtoarelor posibiliti evolutive:
~ extensia infeciei la diafiz
~ apariia unui focar n alt os sau la captul opus al aceleiai diafize
( osteomielita bipolar )
~ prinderea articulaiei nvecinate de ctre procesul infecios, caz n care se
asociaz durerea i reducerea micrilor articulare
~ complicaie visceral, pulmonar sau pericardic, caz n care apare un
tablou de bronhopneumonie ( tuse umed, dispnee, raluri bronice i pulmonare
diseminate ) sau de pericardit ( durere precordial, frectur pericardic,
cardiomegalie ).
Odat puroiul drenat spontan sau chirurgical, osteomielita se poate vindeca,
dar cel mai des trece spre cronicizare.
EXAMENE DE LABORATOR
Parametrii biologici inflamatori sunt crescui ( alfa2 globulinele, proteina C
reactiv ), leucocitoz 15000 - 20000/mm3, hemocultur pozitiv, anemie
sever.
VSH-ul are valori deosebit de crescute.
IMAGISTIC
A. Examen radiologic
21

Este singurul care precizeaz localizarea i ntinderea leziunilor, eticheteaz

complicaiile i n timp, urmrete evoluia i vindecarea sau apariia recidivelor.
Primele modificri radiologice i fac apariia numai dup ce procesul
inflamator din esutul medular se nsoete de afectarea esutului osos, astfel
nct n primele dou sptmni imaginea radiologic este nemodificat. Totui,
prin radiografii comparative n proiecii identice, se poate remarca creterea
densitii esuturilor moi din vecintatea metafizei osului interesat, expresie a
edemului local.
La 14 - 16 zile de la debut, se pot observa n zona central a metafizei,
modificri discrete de resorbie prin demineralizare difuz, datorate hiperemiei
din faza incipient a procesului inflamator, resorbia se ntinde treptat ctre
diafiz. Totodat se observ c imaginea radiologic capt aspect neomogen,
prin apariia a numeroase zone de osteoliz, neregulat delimitate, ce confer n
ansamblu structurii aspect de os ptat.
La aproximativ 21 de zile de la debutul bolii periostul care n mod normal
nu poate fi evideniat radiografic ncepe s devin vizibil, sub forma unui lizereu
opac, ce contureaz osul la periferie, apoi apare o dedublare a corticalei.
Apariia imaginii de sechestru, vizibil dup aproximativ 2 luni de evoluie,
indic cronicizarea osteomielitei. n zonele de resorbie neomogen, ncep s se
disting treptat poriuni de os mai dens, care reprezint zone de necroz osoas.
Sechestrele au forme i mrimi diferite, ele sunt nconjurate de un lizereu clar,
zon ce constituie camera sechestrului i care depete cu mult dimensiunile
zonei necrozate, avnd contururi dense, datorit modificrilor de osteoscleroz
reacional nsoitoare.

22

Sechestru, periostit, endostoz, hiperostoz

B. Scintigrafia
Scintigrafia cu technetium 99 arat o hiperfixaie la nivelul zonelor
hiperemice din prile moi i la nivelul structurii osoase afectate.
La unii bolnavi, ns, prezentnd infecii fulminante, osul poate fi
hipovascularizat i imaginea echografic cvasinormal. Aceast imagine este n
aceste cazuri, un semn de gravitate, i stabilete indicaia operatorie.
Marele risc este de ntrziere a diagnosticului din cauza unui examen care nu
este indispensabil.
Scintigrafia pare util n cazurile n care osteomielita este localizat la nivel
vertebral i pelvian, precum i pentru depistarea localizrilor multiple.
C. Ecografia
23

ABERNETY I HOWARD au propus utilizarea ecografiei pentru a cuta

abcesele subperiostice i pentru a stabili oportunitatea unui abord chirurgical.
D. Rezonana magnetic (RMN)
Este capabil s disting o colecie sangvin de una purulent i este de
ajutor n cazurile atipice.
Este indicat totui n unele circumstane :
~ pentru orientarea diagnosticului diferenial ntre o infecie osoas i o
leziune tumoral atunci cnd radiografia standard este echivoc.
~ permite diagnosticul diferenial ntre infarctul ososos i osteomielita la
copii cu drepanocitoz.
DIAGNOSTICUL DIFERENIAL
Debutul infecios al osteomielitei acute, ca i semnele locale comune mai
multor afeciuni ( durere, tumefacie, impoten funcional ), duc deseori la
erori de diagnostic.
Modul de evoluie, examenele paraclinice i proba terapeutic sunt ns
criterii importante de diagnostic diferenial, utile n excluderea urmtoarelor
afeciuni :
1. Sinovita traumatic acut tranzitorie, n care semnele articulare sunt rapid
regresive, iar starea general nu este alterat.
2. Entorsa, caracterizat radiologic uneori prin mici smulgeri osoase la nivelul
de inserie al ligamentelor, evolueaz fr febr i cedeaz la imobilizarea
gipsat. Se observ constant echimoza.
3. Reumatismul articular acut n care durerile articulare sunt migratoare i se
accentueaz la mobilizarea articulaiei. ASLO crescut, stafilococ beta hemolitic
prezent n exsudatul faringian, rspuns favorabil la corticoterapie, penicilin,
aspirin.
4. Artritele ce apar n cazul unor boli infecto-contagioase (scarlatina)
24

5. Fracturile subperiostale sau dezlipirile epifizare ,unde elementul anamnestic

i examenul radiologic sunt tranante.
6. Flegmonul de pri moi
7. Reticulosarcomul Ewing n perioada sa pseudoinflamatorie unde n momentul
apariiei durerii imaginea radiologic este constituit, plus semne de impregnaie
neoplazic.
8. Spina ventoza - localizarea diafizar a infeciei bacilare
9. Stri infecioase septicemice
10. Metastaze osoase n neuroblastoame.
TRATAMENT
Tratamentul modern al osteomielitei acute este complex i se bazeaz pe
urmtoarele principii :
~ combaterea infeciei
~ mrirea reactivitii organismului
~ imobilizarea segmentului afectat
~ intervenie chirurgical n focar
Mijloacele terapeutice sunt medicale i chirurgicale.
Tratament medical
nc de la internare, bolnavului i se instituie un tratament de urgen
administrat pe cale endovenoas n cadrul cruia pe prim plan se situeaz
asocierea a dou sau n cazuri grave, trei antibiotice cu spectru larg, i n special,
antistafilococic.
Pentru ca tratamentul cu antibiotice s fie eficace trebuie respectate o serie de
criterii :
~ antibioterapia s fie precoce
~ dozele zilnice s fie suficient de ridicate
~ tratamentul s fie de lung durat, conform antibiogramei pn la
normalizarea VSH.
25

Se

utilizeaz

Oxacilin

(100-200

mg/kg.corp)

Gentamicin

(5mg/kg.corp), asociate cu Penicilina G, n cazuri n care se ntlnete stare

general alterat i sindrom funcional respirator marcat (stafilococie pulmonar
sau focare multiple de osteomielit ).
Urmtoarele recomandri pot fi folosite pentru a ghida tratamentul cu
antibiotice nainte de a dispune de datele de laborator.
VARSTA
Sub 4 ani

GERMENUL
Gram-negativi

ANTIBIOTIC
Cefalosporine(generaia II)

(6luni-4 ani)
Copii peste 4 ani si Stafilococ auriu

Cefuroxim-Cefamadol
Cefalosporine

adult

Amoxicilin

(60-90%)

acid

Streptococ
Pacieni compromii Pseudomonas

clavulanic, Benzil-penicilina
Cefalosporine(generaia III)

imunitar(dependeni

sau Gentamicin

de heroin)
Pacieni

Proteus

cu Salmonella

Cefalosporine(generaia III)

hemoglobinopatii

Co-trimoxazol

Dup cteva zile antibioticul folosit se poate schimba cu cel indicat de

antibiograma recoltat din puroiul evacuat din focar.
Dup aproximativ 10-15 zile, odat cu ameliorarea strii generale, atenuarea
simptomatologiei locale, scderea VSH i a leucocitozei, se poate schimba calea
de

administrare

antibioticelor,

folosind

pe

cale

oral

antibiotice

antistafilococice ca : Eritromicin, Rifampicin, Oxacilin.

Terapia medical complementar comport :
~ folosirea vitaminelor, considerate ca un tratament adjuvant n toate strile
infecioase ( vitamina C, complex B ),
~ transfuzii de snge integral n formele grave de anemii severe, pentru aportul
lor hormonal, proteic i cu anticorpi nespecifici
~ leucotrofin
26

~ gama-globulin, gamavenin, n strile foarte grave.

Tratament ortopedic
Se face prin imobilizare n aparat gipsat i este parte integrant i
indispesabil a complexului terapeutic al osteomielitei.
Se imobilizeaz n mod obligatoriu articulaia supra i subiacent focarului
osteomielitic.
Repausul segmentului scheletic afectat i cel al articulaiei vecine are
urmtoarele efecte : reduce activitatea muscular, diminueaz pericolul
diseminrii, creeaz condiii favorabile aciunii antibioticelor administrate,
diminueaz procesul inflamator local, suprim durerea i evit unele complicaii
( fracturi, luxaii patologice ).
Imobilizarea se face precoce, din momentul diagnosticului i este prelungit
pe tot parcursul fazei acute a bolii.
Tratament chirurgical
Are ca scop evacuarea i drenarea coleciei purulente.
Cnd abcesul osteomielitic prezint fluctuen la palpare, se practic o
incizie larg, sub anestezie general i se evacueaz puroiul i sfacelele. Se face
lavaj abundent cu ap oxigenat sau cu o soluie antiseptic, se poate introduce
de la caz la caz antibiotic i se pun cteva fire rare de sutur la tegument.
Urmeaz imobilizarea n aparat gipsat i pansament zilnic prin fereastr n zona
inciziei.
FORME CLINICE
Osteomielita acut poate mbrca tablouri clinice variate, n funcie de vrsta
bolnavului, virulena infeciei i factorii imunobiologici. n acest context se
descriu :
Forma toxic
27

nc de la nceput, tabloul general este cel al unei infecii grave

stafilococice. Bolnavul prezint temperatur ridicat ( 40C), puls rapid,
filiform, facies toxic, extremiti reci. Semnele locale sunt foarte reduse sau
chiar absente, ele neavnd la dispoziie timpul necesar s apar. Hemoculturile
sunt pozitive. Starea general se altereaz rapid, bolnavul care la nceput
prezenta delir, agitaie, devine adinamic, intr n stare de com i subcom n
cteva zile, chiar sub tratament masiv cu antibiotice.
Este o form ntlnit i astzi, care se grefeaz pe organisme tarate, la care
puterea de aprare este depit de virulena germenilor.
Forma septico-pioemic
Se nsoete de starea general grav, cu febr i frisoane repetate, marcnd
de obicei alte localizri osoase sau viscerale, sub form de supuraii metastatice.
Osteomielita sugarului
mbrac un tablou sensibil diferit n comparaie cu alte grupe de vrst, din
cauza particularitilor de reactivitate ale copilului n aceast perioad de via.
n primul rnd trebuie subliniat c poarta de intrare a germenilor poate fi
gsit fie la nivelul tegumentelor unde exist o stafilococie cutanat ( plag
ombilical, ragade la nivelul comisurilor bucale ) fie la nivelul cilor aeriene
( faringoamigdalite ), fie la nivelul tubului digestiv, bolnavul prezentnd un
episod diareic. Rareori se ntmpl s coexiste o stafilococie pleuropulmonar. n perioada neonatal, un rol important este atribuit exangvinotransfuziilor i perfuziilor efectuate n materniti.
n al doilea rnd particularitile de distribuie vascular metafizo-epifizar,
rezistena redus a osului la infecie, canalele haversiene largi explic sediul
preferenial epifizar al afeciunii, prinderea articular i distrugerile osoase.
Diagnosticul precoce al osteomielitei acute este dificil de stabilit la un sugar
a crui simptomatologie general se rezum la subfebrilitate i eventual la
stagnarea curbei ponderale. Semnele locale sunt deseori neobservate. Singurele
28

care atrag atenia mamei sau medicului sunt imobilitatea unui membru, ipetele
copilului la mobilizarea membrului afectat.
Examenele biologice sunt puin perturbate la aceast vrst.
O alt particularitate const n aceea c ntre debutul clinic i apariia
leziunilor radiologice intervalul este doar de cteva zile i nu de 18-21 de zile
cum este la copilul mare si adult.
Dac la copiii de vrst precolar sau colar localizarea infeciei este
constant metafizar, la sugari epifiza poate constitui adesea sediul localizrii
iniiale. Din aceast cauz, o serie de complicaii grave pot aprea chiar din
primele sptmni de boal. n acest cadru se nscriu artritele septice i
dezlipirile epifizare, ambele putnd constitui sursa unor luxaii, n special cnd
leziunea este localizat la nivelul oldului.
Dificultatea diagnosticului face ca internarea s se fac trziu, copilul fiind
adus n stadiul de abces subperiostic, sau i mai des, n stadiul de artrit evident
clinic ( mpstare, durere la mobilizarea articulaiei ). Radiologic, se constat
deja luxaie.
Boala poate fi poliostic i intereseaz oasele lungi, plate ( craniu, bazin,
stern, coaste, vertebre ) ca i oasele mici ale minilor, impunnd radiografierea
ntregului schelet.
Lipsa de recunoatere a bolii i implicit, aplicarea tardiv a unui tratament
complex, duce la distrucia cartilajului de cretere, cu diminuarea activitii lui,
ce are drept urmare n timp, importante diferene de lungime a membrului
afectat, modificri de os, luxaii patologice.

29

OSTEOMIELITA CRONIC
Introducere
-Este o boal a adultului. n antecedente exist un episod acut si
subacut(sechela a osteomielitei hematogene acute).
-Prezint un interval liber(de mai muli ani)
-Manifestrile clinice apar sub dou forme
-acutizarea abcesului osteomielitic
-redeteptri redeschiderea fistulelor

Clinic
n antecedente se menioneaz
-episodul osteomielitic acut
-o fractur deschis
-o fractur operat
Semnele generale sunt minime sau absente.
30

Semne locale existena de atrofii

-tegumente subiri, lucioase, aderente
-orificii fistuloase nchise i uscate sau prin care se elimin
secreie purulent i uneori mici fragmente de os
Uneori apare abces osteomielitic care se deschide spontan dup care
revine la starea initial.
Evaluarea clinic a membrului are o deosebit importan pentru alegerea
conduitei de tratament. Se vor examina
-starea vascularizatiei
-starea inervaiei
-starea tegumentelor
-mobilitatea articular
Paraclinic
Radiografia-descoper o zon de deformare n stuctura careia se pot
descrie zone de liz(geode), zone de condensare(calus voluminos), sechestre.
Biopsia este necesar pentru examenul anatomopatologic i bacteriologic.
Fistulografia preoperatorie- este important deoarece prezenta mai multor
geode conduce n zona care alimenteaza fistula.
Explorri de laborator
-hiperleucocitoza este rar(n acutizri)
-VSH, uneori accelerat
-antibiograma-prelevarea secreiei fie din abcesul puncionat fie dintr-o
fistul i identificarea germenului
Scintigrafia cu technetium 99 fosfat. n osteomielita cronica dificultatea
consta in diferentierea osteomielitei de alte boli.
CT i RMN sunt examene utile n planificartea operatiei- n acest fel se
evalueaza extensia procesului, edemul de reactie, abcesele si sechestrele.
TRATAMENT
31

n osteomielita cronic se indic un tratament complex i combinat,

general si local.
-Antibioterapia conform antibiogramei. Se prefer un antibiotic cu
molecul mic, mai penetrant i netoxic, deoarece acesta se poate administra
timp ndelungat.
- se urmrete corectarea unor deficiene(anemie, hipoproteinemie)
-se continu cu stimularea rezistenei organismului(polidin, autovaccin,
vitamina C 500, gamaglobuline)
- imobilizarea segmentului bolnav
- tratament chirurgical ce are ca scop excizia esuturilor infectate-pari
moi sau os- astfel nct la finalul interveniei esuturile restante sa fie curate i
viabile i s permit ptrunderea antibioticului n focarul de infecie
-dezinfecie continu a plgii suturate prin drenaj instilator aspirativ
Prognosticul este greu de stabilit deoarece focarele de infecie pot scapa actului
terapeutic i o recidiv poate s apar dup luni sau ani.
Durata medie de spitalizare este de 60 zile dar urmrirea se face pe
termen lung pentru a surprinde apariia recidivelor.
OSTEOMIELITA CRONIC DE LA NCEPUT(D'EMBLEE)
Introducere
Rar sau excepional, aceast form de infecie osoas prezint cateva
caracteristici:
-episodul inflamator acut lipsete n antecedente
-nu exist fistule sau alt semn de supuraie
-durerea este simptomul principal
Clinic
-rar exist subfebrilitate care coincide cu acutizarea durerilor
32

-ca unic simptom este durerea unei anumite regiuni pe care bolnavul o
descrie diferit:
-de cele mai multe ori durerea este permanent i usoar care ocazional se
acutizez
-alteori durerea este profund, calmat de repaus, dar poate deveni foarte intens
-durere intermitent i sfredelitoare care devine cu timpul continu
Examenul local este negativ sau necaracteristic:
-durere la presiune n dreptul leziunii
-ngroare diafizar dur, neregulat, voluminoas care sugereaz
existena unei tumori
-o colecie lichidian care evolueaz rapid, cu volum apreciabil, care
sugereaz un abces rece.
Paraclinic
Radiografia -arat o cretere a densitii osoase, cu ngroare cortical dar
far geode sau sechestre(GARRE).
-geod

centrosoas

metafizar,

circular

sau

ovular

nconjurat de o zon de condensare(BRODIE).

--o mic reacie periostal sau un mic sechestru
cortical(OLLIER)
Punctia este negativ, chiar i n cazul coleciei lichidiene datorit
vscozitii secreiei.
Biopsia este cea care stabilete n ultim instan diagnosticul de certitudine.
Tratament
n toate cazurile dup internare i eventual dup biopsie se aplic trepiedul
clasic:
-Antibioterapia-indicat conform antibiogramei
-Imobilizarea
33

-Chirurgia-care difer dup tipul clinic.

Dup chirurgie, durata medie de spitalizare este identic cu cea din osteomielita
cronic.
FORME DE OSTEOMIELIT CRONIC DEMBLEE
1. Abcesul central Brodie
n 1832, Benjamin Brodie a descris abcesul cronic al osului, o necroz
purulent localizat, nchistat, consecutiv unei metafizite acute la un bolnav
care se apr bine.
Abcesul poate antrena dureri sau poate rmne asimptomatic.
Sediul abcesului osos este de obicei n oasele lungi ( tibie, n special, femur,
humerus ).
n descrierea original simptomele principale sunt tumefacia i durerea.
Radiografic se observ o cavitate clar, regulat, delimitat de un contur de
condensare osoas, fr reacie periostic. Cartilajul de cretere rmne neatins.
Diagnosticul diferenial trebuie fcut cu : chistul osos, tumora cu
mieloplaxe, osteita fibroas, tuberculoza juxta-epifizar, sarcomul osos,
granulomul eozinofil.
Tratamentul const n trepanaie, chiuretarea cavitii i plombaj.
2. Forma hiperostozant i necrozant, Garre
n 1893, Garre a descris o form de osteomielit cronic demblee
caracterizat prin ngroarea osului, care nu evolueaz ctre supuraie,
sechestrare i nu fistulizeaz.
Boala se localizeaz cel mai frecvent la nivelul femurului i tibiei, se
manifest clinic prin dureri surde, profunde care cedeaz la repaus, iar
radiologic apare ca o hiperostoz marcat.
34

Printre cazurile de osteomielit sclerozant publicate n primele decenii ale

acestui secol, este posibil s existe multe diagnostice eronate, fiind fcut o
frecvent confuzie cu osteoamele osteoide.
3. Osteomielita albuminoas Ollier
Este o form rar datorit unui stafilococ cu virulen sczut. Apare sub
forma unui abces subperiostic, cu reacie periostal redus.
Radiografic se poate confunda cu imaginea de sarcom Ewing. Adeseori
biopsia este necesar pentru precizarea diagnosticului.
La incizie se gsete o colecie de lichid vscos.

COMPLICAII
Complicaii generale
Complicaiile generale sunt n raport cu severitatea sindromului septicemic,
cu reactivitatea organismului i cu precocitatea i eficacitatea tratamentului
antibiotic.
Asocierea localizrilor viscerale cu infecia osoas i articular ntunec
mult prognosticul.
Printre localizrile viscerale, cele mai frecvente i mai redutabile sunt trei :
stafilococia pleuropulmonar, pericardita i flegmonul perinefritic. Mai pot fi
ntlnite : meningite, abcese cerebrale, peritonite.
Complicaiile osoase sunt reprezentate de apariia de focare osteomielitice
multiple, ce au acelai aspect clinic i radiologic.
Complicaii locale
1. La nivelul prilor moi
35

Complicaiile osteomielitei la nivelul prilor moi intereseaz tegumentele,

muchii, vasele i nervii.
a. Leziunile cutanate sunt de obicei consecina supuraiilor cronice.
Contiguitatea numeroaselor fistule i presiunea exercitat de sechestre n drumul
lor de eliminare spontan antreneaz o devascularizaie a pielii cu producerea de
ulceraii i pierderi de substan.
b. Printre complicaiile musculare, amiotrofiile sunt cele mai frecvente. Ele
sunt consecina impotenei funcionale cauzate de osteomielit i de
imobilizarea prelungit.
c. Complicaiile vasculare sunt reprezentate cel mai des de sindromul de loj.
Acest sindrom poate surveni fie n cursul fazei acute, cauzat de hiperemie
inflamatoare sau de abcesul subperiostic, fie n decursul fazei cronice ca o
complicaie a gesturilor chirurgicale reparatorii.
d. Complicaiile nervoase sunt mult mai rare, ele fiind n majoritatea cazurilor
leziuni iatrogene.
2. La nivelul oaselor
a. Supuraiile cronice constituie complicaia cea mai frecvent a osteomielitei.
Durerea este de obicei atenuat sau absent i este n contrast cu intensitatea
tulburrilor trofice i cu fibroza prilor moi.
b. Fractura pe os patologic i pseudartroza
Este o complicaie ce survine n formele grave nsoite de demineralizare
intens n regiunile unde rezistena mecanic este minim.
Cura pseudartrozelor prin osteomielit este foarte dificil, i necesit timp
ndelungat i recurgerea la toate resursele terapeutice din chirurgia ortopedic i
reparatoare.
n pierderile de substan osoas, utilizarea aparatului Ilizara, prezint
marele avantaj c ofer n acelai timp posibilitatea consolidrii i coreciei
defectelor de ax i lungime.
Aportul de gref osoas nu este ntotdeauna necesar.
36

c. Tulburrile de cretere
Reprezint complicaii evolutive ale osteomielitei i se manifest dup multe
luni sau ani, ca urmare a afectrii cartilajelor de cretere.
d. Complicaii articulare
Sunt reprezentate de artrite sau de luxaii patologice.
Artritele se pot manifesta ca simple reacii de vecintate sau ca artrite
supurate, consecine ale propagrii infeciei de la focarul osteomielitic din
vecintate.

37

PREGATIREA SI ASISTAREA EXAMINARILOR PARACLINICE

ALE

APARATULUI
LOCOMOTOR

Simptomatologia clinica a bolilor aparatului locomotor este foarte variata:

totusi exista o asemanare simptomatica, chiar coincidenta clinica intre unele
imbolnaviri cu etiologie si patogenie foarte diferite, ceea ce subliniaza
importanta explorarilor paraclinice ale acestor imbolnaviri.
Explorarea morfofunctionala a aparatului locomotor in cursul imbolnavirilor
reumatismale are scopul:
- de a stabili diagnosticul etiologic al suferintei segmentelor aparatului
locomotor;
- de a recunoaste unele reflexiuni osteo-articulare sau musculare ale unor
imbolnaviri generale in faza lor precoce;
- de a stabili capacitatea functionala a aparatului locomotor;
- de a urmari procesul reumatismal in cursul tratamentului.
Majoritatea probelor aparatului morfofunctionale ale aparatului locomotor nu
necesita o pregatire deosebita a conditiilor de mediu si nici a bolnavului.
Pentru unele din aceste explorari, avand insa un caracter inevaziv, este foarte
importanta pregatirea psihica a bolnavilor, pentru evitarea starilor de stres
inutil.

EXAMENUL SANGELUI
Probele efectuate din sange in cursul afectiunilor reumatismale sunt de doua
feluri:
Probe nespecifice care atesta prezenta unui proces inflamator in organism,
gradul de activitate al acestuia, fara sa precizeze localizarea. Din aceasta
categori fac parte determinarea VSH, proteinei C reactiva, dozarea
38

febrinogenului din sange, determinarea alfa 2-globulinei si a crioglobulinelor

si altele. Cu ajutorul lor se poate urmari evolutia procesului inflamator,
diagnosticul clinic sau alte mijloace paraclinice de diagnostic.
Probe specifice pentru imbolnaviri reumoatismale, care de multe ori confirma
nu numai imbolnavirea reumatismala, dar dau indicii privind etiologia sau
patogenia procesului in cauza. Dintre acestea se utilizeaza mai frecvent:
- determinarea anticorpilor specifici antinucleari
- determinarea factorului reumatismal prin reactia Wale-Rose si aglutenarea
latexului
- punerea in evidenta a anticorpilor antistreptococici, antistreptolizina O
(ALSO), antidezoxiribonucleoza B,, antistreptolizina si antipoteine M
- cercetarea crioglobulinelor din sange
Recoltarea, etichetarea si trimiterea probelor de sange la laborator le executa
asistenta, dupa metodele obisnuite.
EXAMENUL LICHIDULUI SINOVIAL
Lichidul sinovial se recolteaza prin punctie articulara (partea a II-a). In conditii
obisnuite lichidul sinovial este clar, vascos, de culoare galbena, deschisa care nu
se coaguleaza. Pentru analiza lui sunt necesari 4-5 nul lichid.
Lichidul extras se examineaza macroscopic si se trimite la laborator pentru
examinari biochimice, bacteriologice, imunologice si morfologice.
La examenul morfologic se cere numararea elementelor celulare, examenul
calitativ al elementelor figurate precum si prezenta eventuala a unor cristale, a
caror natura da imediat cheia diagnosticului.
Asistenta, alaturi de instrumentele si materialele necesare pentru punctia
articulara, trebuie sa pregateasca recipientele de colectare, mediile de cultura
(insamantarea se face direct la locul punctiei), lame de sticla si eprubete curate
si sterile cu sau fara substanta anticoagulanta, in functie de examenle care pot fi
cerute de medic.
39

EXAMENUL

ENDOSCOPIC

AL

ARTICULATIILOR

(ARTROSCOPIA) SI BIOPSIA SINOVIALA

Endoscopia cavitatilor articulare se face dupa principiile generale ale

endoscopiilor. In conditiile unei oseptii chirurgicale examinarea se face in
anestezie locala. Dupa o incizie de 3-4 mm. pe piele medicul introduce tubul
endoscopului in cavitatea articulara si apoi pentru a mari campul vizual, insufla
aer in articulatie, care indeplineste elementele ei. Claritatea endoscopului adesea
este limitata de procese artrozice inaintate, scleroza si retractia capsulei, sinorte
hipertrofice sau pachete adipoase.
Prin artroscopie se vizualizeaza suprafetele articulare, cartilajul hialin,
membrana sinorala, vasele sinoviale si eventualii corpi straini interarticulari. Se
pot decele sinovite reumatismale, mecanice, hipertrofice, leziunile cartilajului
articular si alte modificari intraarticulare.

EXAMINARILE RADIOLOGICE

Pentru

examenul

radiologic

osteoarticular

se

subliniaza

radiografia

conventionala si computer-tomografia.
Conditiile

de

pregatire

si

efectuarea

radiografiilor

osteo-articulare

conventionale sunt cunoscute. Totusi mentionam importanta indepartarii de

pe suprafata tegumentara a teritoriului examinat al alifiilor sau al oricarei
substante medicamentoase care pot contine elemente radiopace, care ar strica
calitatea imaginii radiografice.
Radiografia osteo-articulara reflecta:
- integritatea osului
40

- modificarile de densitate ososasa (osteoporoza, osteoliza)

- modificarile de suprafata (resorbtii corticale)
- spatiul articular care poate fi ingustat sau din contra, largit prin prezenta
de exudat
- deforamari articulare, dezaxari
- structura partilor moi, periarticulare, calcifieri in capsula articulara sau
subcutanate

ECOGRAFIA APARATULUI LOCOMOTOR

Ultrasunetele nu pot penetra prin osul intact, din acest motiv aplicarea
ultrasonografiei in reumatologie este limitata. In cazul proceselor osteoperiostale, osul devine penetrant pentru ultrasunete. In aceste conditii se pot
detecta unele tumori osoase.
Cu ajutorul ultrasunetelor se pot urmari procesele de consolidare a fracturilor.
Transductorul ecografului nu realizeaza o cuplare electrica satisfactoare cu
suprafete cutanate ale articulatiilor din cauza configuratie lor anatomice. Din
acest motiv pentru explorarea membrelor, in loc de transductori obisnuiti,
membrul explorat se introduce intr-un vas cu apa, in care se gasesc sond
emetoare. Cu aceasta metoda se obtin sectiuni eco-scanografice din mm in mm,
ceea ce asigura studiul contracturilor musculare, hematoamele inchistate,
modificarile in structura intima a tendoanelor.

SCINTIGRAFIA OSTEO-ARTICULARA
Scintigrafia osteo-articularea se executa dupa principiile obisnuite ale
explorarilor cu radioizotopi, utilizand izotopii radioactivi ai elementelor
Technetiu, Galiu si Iridiu.

Datorita afinitatii tesutului osos fata de

fosfor, cu 99m TC difosfat se pot identifica foarte precoce necrozele si

tumorile osoase.
41

EXPLORAREA SISTEMULUI OSTEO-ARTICULAR PRIN

REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA

Metoda rezonantei magnetice nucleare se bazeaza pe efectul de rezonanta al

ionilor de hidrogen, intr-un camp magnetic nuclear puternic. Modificarile
energetice rezultate din efectul de rezonanta sunt captate, amplificate si redate
imagistic. Diferentele de contrast intre diverse structuri anatomice sunt
determinate de continutul lor de ioni de Hidrogen in final de H2O. Aplicatiile
cele mai valoroase ale metodei sunt

in diagnosticul leziunilor discale si

patologia coloanei vertebrale. Cu ajutorul rezonantei magnetice, se pot identifica

si alte leziuni morfologice in faza inca neelucidata si radiografic.

ELECTROMIOGRAFIA
Explorarea

functionale

muschilor

beneficiaza

si

de

metoda

electromiografica.Intrucat procesul se aplica intr-o masura mai mare la

explorarea morfo-functionale a sistemului nervos, descrierea am cuprins-o in
capitolul respectiv.

GENIOMETRIA
Prin geniometrie se intelege testarea mobilitatii articulatiilor. Determinarea
gradului de mobilitate a articulatiilor se face cu ajutorul geniometrului, aparat
simplu, care exprima unghiul de deschidere a miscarilor in grade.
Gradul de mobilitate a articulatiilor, citit pe cadranul geniometrului in grade,
raportat la valori normale ale articulatie resp[ective, exprima coeficientul
functional de mobilitate al articulatiei respective.

42

DIAGNOSTICUL PARACLINIC
VSH
Determinarea vitezei de sedimentare a hematiilor
Daca o cantitate de sange recoltat cu substanta anticoagulanta este lasat un
anumit timp in repaus, se observa ca globulele rosii se aseaza pe fundul
vasului.
Globulele s-au sedimentat, iar deasupra lor ramane un lichid galbui, plasma. M
Sedimentarea globulelor poate sa se produca mai incet sau mai repede. Variatiile
vitezei de sedimentare depind in mare masura de diferitele fractiuni practice din
compozitia plasmei. Ea prezinta in cazuri de boala modificari importante si ajuta la
stabilirea diagnosticului.
Instrumente si materiale necesare:
Aparatul Westergreen cu tuburi proprii, solutie sterila de citrat de sodiu 3,8%,
materiale necesare pentru o punctie venoasa (cu o seringa de 2 ml).
Materiale necesare pentru o punctie venoasa:
- 1 seringa sau mai multe
- ace de seringa
- garou
- alcool
- vata
- tavita renala
- cu piese sterile
43

- eprubete
TEHNICA: Se spala seringa cu solutie sterila de citrat de sodiu 3,8% si se
aspira in ac 0,4 ml din aceiasi solutie.
Se recolteaza prin punctie venoasa 1,6 ml sange astfel ca in seringa sa fie in
total 2 ml amestec.
Se agita de cateva ori pentru omogenizarea amestecului car4e este trecut apoi
intr-o eprubeta mica si uscata.
Se trece sangele in pipeta aparatului cu ajutorul unei pere de cauciuc, exact pana
la gradatia 0. Se aseaza pipeta cu varful pe dopul de cauciuc al stativului, se ridica
degetul de pe orificiul superior al tubului si se fixeaza in capacul cu arc.
Pe butonul arcului se fixeaza un bilet pe care este notat numele bolnavului, ora
si cand s-a pus pipeta in stativ.
Citirea rezultatului se face dupa 1-2 ore si la cererea medicului dupa 24 ore.
Rezultatul se da in mm. La foaia de observatie se vor trece: VSH = 2 mm/ Lh,
18 mm/Lh.
In caz normal, rezultatul dupa 1 ora este 3-6 mm la barbat si 4-8 mm la femeie.

EXAMENE BACTERIOLOGICE

Hemocultura este punerea in evidenta a germenilor microbieni din sange,

prin insamantare pe medii de cultura.
Hemocultura se executa in caz de septicemii cu streptococ, cu stafilococi si in
alte boli infectioase.
Timpul cel mai potrivit pentru recoltare este inainte de a se fi dat bolnavului
medicamente chimice sau antibiotice.
Materialul necesar pentru recoltare este acelasi ca pentru orice punctie venoasa,
dar sterilizarea seringii trebuie facuta cu atentie si mai mare; se va folosi o seringa

44

mare luer de 20 ml montata cu ac sterilizata si o eprubeta mare. Pe gaura acestei

eprubete se va sprijini seringa, ferind astfel varful acului.
Eprubeta mare se astupa apoi cu un dop de vata si se acopera cu hartie.
Cantitatea de sange recoltat se apreciaza dupa numarul picaturilor: in general
100-180 picaturi. Se desprinde garoul si se scoate acul din vena.
Sangele pentru hemocultura poate fi recoltat si prin punctie arteriala.
Mediile de cultura folosite variaza dupa microbul pe care il cautam.
In cazul nostru pentru osteomielita, mediul de insamntare este bulionul.
Cantitatea de sange necesara pentru o hemocultura este a 10-a parte cantitatea
mediului de

CAPITOLUL III
PREZENTAREA CAZURILOR CLINICE
CAZUL CLINIC Nr. I
Proces de ingrijire pe perioada 20.09.2012-26.09.2012

CULEGEREA DATELOR

1. Prezentarea medicala

45

Domnul C. J. in varsta de 60 ani cu domiciliul in Sat Ostrov se prezinta la camera de

garda pe data de 19.04. 2010 pentru internare cu diagnosticul de trimitere de OSTEITA
FEMUR DREPT, prezentand urmatoarele:
-

durere coapsa dreapta

abces fistulizant femur drept

Bolnavul locuieste impreuna cu sotia sa si cei doi copii intr o casa cu 3

camere in conditii decente de viata.
Din antecedentele personale reiese ca bolnavul mentioneaza ca probleme patologice:
-

TBC osos operat in 1977

adenom de prostata in 1998

neaga hepatita, alergie la medicamente.

Antecedentele meredocolaterale fiind fara legatura cu boala actuala.

Din istoric se pot mentiona urmatoarele:
Pacientul a fost operat in sectia noastra, in data de 15.03.2022 pentru granulom de fir
dupa artroza de sold drept (1977).
In luna aprilie pe cicatricea post-operatorie apare o fisura cu eliminari sangvinolente,
ulterior purulente, bolnavul prezentand totodata durere, febra si stari de oboseala.
EXAMEN CLINIC
- stare generala buna
Sistemul ganglionar: ganglioni nepalpabili, nedurerosi
Tegumente si mucoase: normal colorate
Aparatul respirator: torace normal comformat, anepliatii costale simetrice, vibratii
vocale transmise bilateral, sonoritate pulmonara normala, murmur vezicular drept
Aparatul cardiovascular: zona precordiala de aspect normal, soc apexian in spatiul v
intercostal stang, zgomote cardiace ritmice.
TA = 100/60 mm Hg
AV = 76 b/min
46

Aparatul digestiv: abdomen suplu cu respiratie, splina, ficat in limite normale, tranzit
intestinal prezent.
Aparatul neurogenital: loje renale libere, mictiuni fiziologice
Aparatul loco-motor:
Subiectiv:
Durere coapsa dreapta
Obiectiv:
Bolnav in decubit dorsal la planul de examinare. Membrul pelvin drept are o scurtare
aparenta de aproximativ 8 cm pe rama segmentului femural.
Pe fata interna a coapsei si soldului drept cicatrice post operatoriela aproximativ 22
cm.
Pe fata postero-externa a coapsei, cicatrice post-operatorie de aproximativ 6 cm.
In treimea medie, orificiu fistulos cu eliminari sero-purulente.
Mobilitatea activa si pasiva la nivelul soldului drept abolita.
Pentru investigarea starii generale se relizeaza urmatoarele examene biochimice si
hematologice:
Data
19.04.2010

Denumirea analizei
1. WBC

Rezultat
5.1. 10/mm

2. RBC

1.59 10/mm

3. HGB

13.0 g/dl

4. HTC

40.7 %

5. TGO

23 U/L

6. TGP

13 U/L

7. Glicemie

100 mg/dl

La data de 19.09.2012 se recolteaza secretia plagii in vederea realizarii examenului

bacteriologic.
Rezultatul indica: absenta oricarui germen.
47

II. Procese de ingrijire evaluarea asistentei in cea de a doua zi de la internare,

am preluat spre ingrijire bolnavul C.J. in varsta de 60 de ani cu diagnosticul de
internare oseita femur drept dupa ce la data de 15.03.2012 a suferit o interventie pentru
granulom de fir dupa artrodeza de sold drept realizata in 1977.
Conform afirmatiilor pacientului in luna aprilie apare pe cicatricea
postoperatorie o fistula cu eliminari sangvinolente, ulterior purulente.
Coreland datele anamnestice cu cele ale examenului obiectiv se poate afirma ca
pacientul are alterata functia de mobilitate, aceasta prezentand impotenta functionala la
nivelul membrului drept si dureri.
Tegumentele sunt alterate la nivelul cicatricii operatorii prin prezenta fistulei cu
eliminari sero-purulente.
Pacientul prezinta modificarea comfortului, ceea ce duce la tulburarea somnului.
Functia respiratorie si circulatorie se mantine in limite fiziologice, fara
modificari. Pacientul prezinta mictiuni fiziologice si tranzit intestinal.
Analizand datele provenite de la examenul obiectiv si din culegerea datelor pot
afirma ca pacientul are alterate urmatoarele nevoi:
1. NEVOIA DE A SE MOBILIZA
Probleme:
- dureri la nivelul coapsei
- impotenta functionala
- risc de infectie
Diagnostic de ingrijire:
- alternarea mobilitatii prin prezenta procesului infectios grefat si cicatrice
post operatorie manifestata prin impotenta functionala la nivelul
membrului drept.
- disconfort legat de prezenta infectiei manifestat prin durere si secretii
purulente
Obiective:
- pacientul sa nu mai prezinte dureri
- remiterea procesului infectios
48

- sa se mobilizeze in limite normale

Interventii:
- se administreaza medicatia prescrisa
- se invata pacientul exercitii de mentinere a tonusului muscular.

2. NEVOIA DE A AVEA TEGUMENTE INTEGRE SI CURATE

Probleme:
- dezechilibrul integritatii tegumentelor
- carente de igiena
- tumefactia femurului drept
Diagnostice de ingrijire:
- alterarea tegumentelor prin prezenta cicatricei operatorii
- prezenta sechelelor
Obiective:
- pacientul sa prezinte tegumentele curate si integre
- remiterea procesului infectios
Interventii:
- se realizeaza toaleta locala
- se schimba si se supravegheaza pansamentul
- pacientul sa beneficieze de o igiena corespunzatoare in 24 h
3. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI
Probleme:
- alterarea modului de a dormi
- anxietate
- imposibilitatea de a se destinde
Diagnostice de ingrijire:
49

- disconfort legat de prezenta infectiei manifestata prin durere si secretii

purulente
- alterarea modului de a dormi legat de durere, tumefactie, greturi, varsaturi
manifestat prin insomnie
Obiective:
- pacientul sa se odihneasca corespunzator
- sa beneficieze de ore odihnitoare (8-10 h/24 h) in 48 h
Interventii:
- asigurarea unui climat corespunzator prin aerisirea camerei cu o
temperatura constanta si umiditate
- schimbarea lenjeriei de pat si corp
4. NEVOIA DE A SE ALIMENTA SI HIDRATA
Probleme:
- dificulatate in a se alimenta si hidrata
- greturi
- varsaturi
Diagnostice de ingrijire:
- alterarea starii de nutritie legata de procesul infectios manifestat prin
greturi, varsaturi, anorexie
- tulburari digestive
Obiective:
- inlaturarea greturilor
- sa fie menajat fizic si psihic
- echilibrare hidroelectrolitica
Interventii:
- administrarea medicamentelor necesare pentru inlaturarea greturilor
- efectuez bilantul intrari iesiri pe 24 h
- apreciez gradul de tolerare al alimentatiei
50

- servesc pacientul cu alimente prezentate atragator

5. NEVOIA DE A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE
NORMALE
Probleme:
- cresterea temperaturii peste limite normale
- risc de suprainfectii
- potential de dezhidratare
Diagnostice de ingrijire:
- alterarea somnului datorita febrei
- dezechilibru nutritional cantitativ si calitativ datorat procesului infectios
- diminuarea procesului infectios
Obiective:
- sa nu mai prezinte modificari ale tegumentelor si ale mucoaselor
Interventii:
- asigur conditiile de mediu din salon
- aplic comprese reci si pungi cu gheata la nivelul femurului
- hidratez bolnavul cu cantitati mici si dese de lichide

51

1. NEVOIA DE A SE MOBILIZA
Definitie: A misca si a avea o buna postura sunt o necesitate a fiintei vii de a fi in miscare, de a-si mobiliza toate
partile corpului prin miscari coordonate, de a pastra diferite parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea
functiilor organice.
Problema

Sursa

de Manifestari Diagnostic de Obiective

dificultate

de

ingrijire

-diminuarea

Fizic:

dependenta
-impotenta -alterarea

mobilitatii

-proces

functionala

infectios

la

functiilor

Interventii
Autonome

- disparitia de infectiei

nivelul mobilizare
de

Evaluarea
Delegate

evaluez -

gradul

de Diazepam

9.09.2012
- impotenta

dependenta in 1 tb.

functionala

satisfacerea

picior drept

piciorului

legat

drept

prezenta

nevoii

-fistula post

procesului

-realizez

operatorie

infectios la

toaleta locala

11.09.2012

cu

-stare

nivelul
membrului
drept

cloramina
pe

cicatricea
operatorie
manifestata

alcool si

buna

betadine

-afebril

pacientul

52

generala

ajut
in

-secretii la
nivelul

alterearea Psihic:

starii
confort

de -anxietate
Social:
-lipsa

prin impotenta

efectuarea

fistulei

functionala

toaletei

20.09.2012

generale

-prezenta

-pozitionez

moderata

- neliniste;

-crearea

unei stari pacientul in

de secretii

-disconfort

optime de

-mobilitate

datorat

confort

prezenta

de secretii
de - durere

cunoastere

prezentei

secretiilor,

modalitatil

durerii

or

anxietatii

de

pozitie
antalgica

partiala
recuperata

-linistesc
si

autoingrijir

Obiectiv in

pacientul

cu

curs de

privire

la

realizare

evolutia bolii

NEVOIA DE A AVEA TEGUMENTE CURATE SI INTEGRE

Definitie: A fi curat, ingrijit, a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o necesitate pentru a-ti mentine o tinuta decenta si
pielea sanatoasa, asa incat aceasta sa-si pota indeplini functiile.
Problema

Obiective
53

Interventii

Evaluarea

Sursa

de Manifestari Diagnostic

dificultate
- alterarea Fizic:

de

Autonome

Delegate

de ingrijire

dependenta
-secretii
-

alterarea -

pacientul -asigur

9.09.2012

integritatii

- fistula la sero-

integritatii

sa prezinte conditiile de Diazepam

- fistula

tegumentel

nivelul

purulente

tegumentelor

tegumente

-secretii

or

plagii

-intreruperi

prin prezenta curate

operatorii

ale

fistulei

Psihic:

continuitatii manifestata

-anxietate

tegumentare prin

mediu

1 tb.

si adecvate

integre

acordarii

-pacientul

ingrijirilor

secretii sa nu devina -realizez

11.09.2012
- stare generala

Social:

sero-

sursa

purulente

infectii

si

-afebril

insuficienta

nozocomial

pansamentul

-secretii

cunoasterii

in

seropurulente

de sine si a

-pacientul

aseptice

necesitatilo

sa

prezinte

pacientul

20.09.2012

escare

necesitatea

-pacient afebril

organismul

unei

-stare generala

ui

riguroase

igienice

ale

54

de toaleta locala

nu -

conditii

buna

la
invat

toalete

nivelul

fistulei

buna

schimb

pozitia in pat

secretii
purulente

a bolnavului
ori de cate ori
este nevoie
-realizez
masaj

la

nivelul
zonelor

de

presiune

NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

Definitie: Este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni in bune conditii, timp suficient astfel incat
sa-I permita organismului sa obtina randamentul maxim.
Problema

Obiective
55

Interventii

Evaluarea

Sursa

-alterarea
starii

de Manifestari Diagnostic

dificultate

de

-proces

dependenta
-dureri
- disconfort -diminuarea

de infectios

legat de

-anxietate

-insomnie

evaluez -

discomfortulu gradul

prezenta i

-disconfort

Delegate

de ingrijire

confort

-are

Autonome

de Diazepam

alterare

a 1 tb.

9.09.2012
- pacientul
prezinta

procesului

nevoii

dureri care

infectios

-ajut la

il impiedica

manifestat

diminuarea

prin dureri

durerilor prin

-are

refrigerarea la

insuficienta

nivelul plagii

de somn

-alterarea

sa doarma

somnului si -pacientul sa - vorbesc cu

insuficeient

odihnei

beneficieze

a de somn

datorita

de

si odihna

discomfortu suficiente de
lui

si somn

anxietatii

odihna

pacientul

ore incercand sa
diminuez

-insomnie
-pacientul

si anxietatea

prezinta

-invat

anxietate

manifestata

pacientul

prin

se
56

11.09.2012

sa

relaxeze

20.09.2012

insomnie

gandindu-se

-pacientul

la ceva placut

doarme

-realizez

putin

inanite
culcare
toaleta
generala
pentru
relaxarea
muschilor

57

de

-anxietate
diminuata

2. NEVOIA DE A SE ALIMENTA SI HIDRATA

Definitie: Oricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa absoarba alimente de buna calitate si in cantitate
suficienta pentru a-si asigura dezvoltarea, intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indispensbila unei bune
functionari.
Problema

Deficit de

Sursa

de Manifestari Diagnostic

dificultate

de

Social:

dependenta
-greutate in -nutritie

Obiective

Interventii
Autonome

de ingrijire
-sa

fie -

Evaluarea
Delegate

invat -metro-

alimente si -lipsa

asigurarea

dezechilibra echilibrat din bolnavul

lichide

fondurilor

rezervelor

ta

materiale

zilnice

vedere hidro-

Psihic:

alimentare

electrolitic in cavitatii bucale gluconic

-anxietate

-iritabilitate

24 h

punct

de efectueze

in fiecare zi
mai

efectuez

fie bilantul intrari-

anxios in 24 h iesiri pe 24 h

58

-irplex

exercitiile -calciu

-pacientul sa nu

sa clopramid
Obiectivul
unu realizat

Alimente

Social:

-slabicune

-alimentatia

necorespun -

musculara

necorespunz beneficieze

paciantul

zatoare

-oboseala

atoare

alimente

imposibilit

are de un aport

atea de a-si -scadere

legatura cu

procura

imposibilita

ponderala

- -bolnavul sa -servesc

lichidian si

cu

prezentate

alimentar atragator si

alimentele

tea de a-si suficient

impreuna

necesare

procura

alcatuim

alimente

regimul
alimentar

59

Obiectivul
doi realizat

Greturi,

Social:

-scadere in -tulburari

- bolnavul sa -

varsaturi

-aport

greutate

se

digestive

lichidian-

legate

alimentar

hidratare

insuficient

insuficienta, o

sustin

hidrateze bolnavul si il

de corespunzator incurajez

anorexie

pentru a avea oferinu-I

stare

Obiectiv trei
un

realizat

de mediu de

bine in 24 h

manifestata

securitate
-servesc

prin

pacientul

scaderea in

cu

alimente

greutate

prezentate
atragator

NEVOIA DE A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE

Definitie: Mentinerea temperaturii in limite normale este o necesitate a organismului de a conserva o temperatura la un
grad aproximativ constant pentru a-si mentine o stare de bine.
Problema

Obiective

60

Interventii

Evaluarea

Sursa

Hipertermie

de Manifestari Diagnostic

Autonome

Delegate

-asigur

-Ringer

dificultate

de

de ingrijire

Fizic:

dependenta
-febra
-alterarea

-proces

-reducerea

temperaturii febrei

bolnavului o 500 ml

infectios

mobilitatii

corpului ca -asigurarea

camera

-Glucoza

Obiectivul

urmare

aerisita

500 ml

unu realizat

-scaderea

a confortului

procesului

necesar

-aplic

infectios

bolnavului

comprese reci Algocalmi

manifestat

la nivel axilar n

prin

si la plici

de

febra
tip

septicemic

schimb

pozitia
bolnavului la
fiecare 24 h

61

Modificarea
starii

Psihic:

de -anxietate

confort

-oboseala

-anxietate

-cefalee

legata

-slabiciune

slabiciune

de

manifestata

psihic si sa se

Obiectivul

prin

diminueze

doi realizat

alterarea

anxiatatea

confort

de

-neliniste

confort
-ptential de -

-anxietate

-disconfort

deshidratare echilibrat

bolnavul

-stres

-refuz

legat

cantitati mici

Obiectiv

lichidian

anxietate,

electrolitic

si

trei realizat

-sa

lichide

de Psihic:

deshidratare

sa

de beneficieza

starii
Potential

manifestat

Manifestari

dese

cu
de

beneficieze

refuz de un aport

lichidian

Nevoia fundamentala

fie -hidratez

de hidro-

-transpiratie stres
prin

sa

lichidian

de Obiective
62

Interventii autonome

independenta
1. Nevoia de a se imbraca capacitatea
si dezbraca

mobilitatea

fizica, -mentinerea

fortei -il invat sa-si aleaga singur

articulara, musculare

imbracamintea

si

tonus muscular, maturitate -schimbarea lenjeriei de accesoriile corespunzatoare

psihosociala

corp ori de cate ori este -il invat exercitii fizice si

nevoie

posturi pentru mentinerea

tonusului fizic
2. Nevoia de a comunica - functionare adecvata a -sa-si mentina integritatea -invat
pacientul:
cu semenii

organelor de sunet

mijloacelor de comunicare

-debit verbal: usor, ritm -captarea

increderii

moderat, limbaj clar, precis echipa de ingrijire

3. Nevoia de a-si practica -pacientul
religia

participa

slujbe religioase

sa-I

-citeste carti si reviste efectuarea

in vederea relizarii

-pacientul
ambitie
activitatilor

utilizeze mijloace specifice

in de

exprimare

sentimentelor

- sa fie receptiv
la -respectarea convingerilor -determin pacientul sa-si
care

religioase
4. Nevoia de a fi preocupat -integritatea psihica

sa

permita exprime

propriile

actiunilor convingeri si valor

religioase
Pacientul trebuie sa:

-il

orientez

spre

acele

manifesta - sa-si continue activitatile activitati corespunzatoare

in

relizarea conform

varstei

specifice aptitudinilor sale

63

si -il stimulez pentru a obtine

performanta dorita

varstei sale

-sa-si

cunoasca

continuare
5. Nevoia de a se recrea

scaderea

starii

in

resursele

intelectuale
de -planificarea impreuna cu -pacientul este multumit

incordare

pacientul

-capacitatea fizica buna

recreative

-dezvoltarea psihologica si -asigurarea

emotionala optima

activitatilor
conditiilor

necesare realizarii acestor

activitati
6. Nevoia de a invata cum -dorinta si interesul de a Pacientul trebuie:
sa-si pastreze sanatatea

invata

-organizez

activitati

de

- sa cunoasca norme educatie pentru sanatate

-acumularea de cunostinte

de

mentinere

a -informez cu privire la

sanatatii
- sa cunoasca date despre
boala sa

64

boala

CAZUL CLINIC Nr. II

Proces de ingrijire pe perioada
27.12.2012-16.01.2013
CULEGEREA DATELOR

1. Prezentarea medicala
Domnul P.Z. in varsta de 59 ani, domiciliu in Dr-Tr-Severin se prezinta la
sectia ortopedie cu diagnosticul de osteomielita acuta metafiza inferioara femur
drept in ziua de
La internare bolnavul prezinta:
-

tumefactie a genuchiului drept si coapsa dreapta in treimea inferioara

inapetenta, grturi, varsaturi

Istoricul bolii:
Bolnavul a fost internat in perioada 3.03.2012 11.03.2012 la spital pentru
tumefactie, durere, impotenta functionala.
In urma analizelor efectuate, rezultatul hemoculturii a iesit pozitiv cu
stafilococ auriu stabilinu-se diagnosticul de osteomielita acuta metafiza
inferioara femur drept.
In timpul spitalizarii a urmat un tratament de ameliorare a bolii fapt pentru
care nu a fost incizat, astfel ca se transfera pe sectia de ortopedie a spitalului Nr.1
pentru continuarea tratamentului de specialitate a leziunii de osteomielita treimea
inferioara femur drept.
Antecedente heredo-colaterale mama decedata
Antecedente personale

65

fiziologice nu avem date

patologice hepatita tip B

La internare bolnavul prezinta la examenul general:

-

tegumente palide;

mucoase umede;

fauere curate;

tesut conjunctivo-adipos normalo reprezentat;

torace normal conformat;

- zgomote cardiace ritmice 80 b/ minut, TA= 110/65 Hg;

- rinichi nepalpabili, mictiuni spontane;
- orentat temporo-spatial.
Examenul aparatului locomotor
La inspectie: In deculat dorsal cu membrele inferioare in extensie se constata
o discreta tumefactie a genuchiului drept care are reliefuri osoase.
La palpare: Se constata discret soc ratulian iar metafiza inferioara a
femurului este dureroasa la presiune.
Flexia, extensia genuchiului sunt posibile. Nu se incizeaza, se imobilizeaza
in aparat gipsat pelvipedias drept.
II. Proces de ingrijire
Am preluat in ingrijire in cea de a doua zi de la internare pe bolnavul P.Z. in
varsta de 59 ani cu diagnosticul de internare ostomielita metafiza inferioara femur
drept.
Din discutiile cu el, am constatat ca pacientul este comunicativ, putin anxios
fiind speriat de boala sa, orientat temporo-spatial si prezinta urmatoarele constante
biologice:
-

repiratie ritmica asimetrica, cu o frecventa de 17 rep/ min

66

tensiune arteriala = 110/65 Hg

temperatua = 38,4 C
Bolnavul este purtator al unui aparat gipsat la nivelul femurului drept si
prezinta o tumefactie la genuchiul drept si coapsa dreapta in treimea inferioara cu
recomandare de repaus la pat, impotenta functionala, adaugandu-se si tulburari
digestive (greturi, varsaturi, inapetenta).
Bolnavul are un somn neodihnitor datorita starii de hipertermie, a mediului
necunoscut, conditii impuse de spitalizare.
Analizand datele subiective si obiective, rezultatele examenului clinic si
paraclinic, bolnavul prezinta urmatoarele probleme de ingrijire:
- postura inadecvata
- imobilizarea in atele gipsate
- anxietate
- dificultate in a se alimenta si hidrata

67

1. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA

Definitie: A misca si a avea o buna postura sunt o necesitate a fiintei vii de a fi in miscare, de a-si mobiliza toate
partile corpului prin miscari coordonate, de a pastra diferite parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea
functiilor organice.
Problema

Sursa

de Manifestari Diagnostic

dificultate

de

Obiective

de ingrijire

Interventii
Autonome

Evaluarea
Delegate

Dezechilibr Fizic:

dependenta
-durere
-dezechilibrul - sa nu mai -bolnavul sa Rifampici

ul

-prezenta

-tumefactie

mobilitatii

mobilitatii

aparatului

In treimea

fizice legat de durere si sa exercitii

fizice

gipsat

inferioara a prezenta

prezinte

efectueze

se

printr-o

na
-oxacilina

-oboseala

femurului

aparatului

siminueze

crestere

-slabiciune

drept

gipsat

procesul de

gradata

manifestat

inflamatie

miscarilor in

prin

durere, -sa nu mai functie

tumefactie

a prezinte

toleranta

femurului

complicatii

pentru

drept

in 24 h

satisfacerea

Obiectivul unu
a
de

realizat

nevoilor

Dificultate
de

Fizic:

a -lipsa

-limitarea

de amplitudinii a ramane in

ramane in cunoastere
pozite

miscarii

a
or

de

folosire

pozitie

putine zile

-schimbarea

Obiectivul doi

pozitiei

realizat

de -sa aiba o

cunoastere a

ajutatoare

de folosire a

de accident - anxietate

corecta

lipsa

pentru
Potential

singur in
de

modalitatilor

paciantului o

mobiliza pozitie

legata

mijloacelor

deplasare
Psihic:

pacientul -asigurarea

sa se poata

functionala

functional modalitatil
a

-dificultate in -

posura pacientului la
adecvata

2h

mijloacelor
-astenie

ajutatoare
-potential de -bolnavul sa -incurajez

-slabiciune

accident legat aiba o forta bolnavul in

-pierderea

de

echilibrului

manifestat

anxietate musculara
pastrata
69

mentinerea
in tonusului

-neliniste

prin pierderea 24 h

muscular

Obiectivul trei

echilibrului

-comunic

realizat

-sa fie

astenic,

echilibrat eficace cu

neliniste,

psihic in 3

slabiciune

zile

bolnavul

musculara

NEVOIA DE A-SI PASTRA TEGUMENTELE SI MUCOASELE INTEGRE

Definitie: A fi curat, ingrijit, a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o necesitate pentru a-ti mentine o tinuta decenta si
pielea sanatoasa, asa incat aceasta sa-si pota indeplini functiile.
Problema

Dificultate

Sursa

de Manifestari Diagnostic

dificultate

de

Fizic:

dependenta
-mucoase
-ddificultate

a de a-si - durere

uscate

Obiective

de ingrijire
-

Interventii
Autonome

Evaluarea
Delegate

pacientul -ajut

in asigurarea sa prezinte pacientul

igiene tegumente

in

mentine

-tumefactie -tumefactiea unei

tegumentel

-proces

femurului

adecvate

si

toaletei

e curate

osteomielit

drept

legata de

mucoasele

zilnice: fata,

Obiectivul unu

ic

-carente de

gat,

realizat

procesul in 24 de ore
70

efectuarea

igiena

osteomielitic

-pacientul

membre

sa
beneficieze
de o igiena
corespunzat
oare in 24
-alterarea

ore
- pacientul -evaluez

echilibrului -intoleranta modificate

integritatii

sa

hidroelectr

-greturi

tegumentelor

echilibrat

-varsaturi

legat

Alterarea

Fizic:
digestiva

olitic

-tegumente

fie starea

deshidratare

de hidroectrolit si asigur un

intoleranta

ic in 24 h

aport

Obiectivul doi

digestiva

-prevenirea

suplimentar

realizat

manifestat

deshidratarii de lichide

prin

greturi, in 24 h

Intoleranta

Psihic:

-astenie

varsaturi
-intoleranta la -bolnavul sa -asigur

la efort

- teama

-neliniste

effort legat de beneficieze

pierdere -disconfort

de

pierderea

imaginii de

imaginii

sine

sine

intimitatea

de o stare bolnavului
de de

confort -ajut bolnavul

necesara
71

sa-si

manifestat
prin

refacerii in schimbe

astenie, 3 zile

neliniste,

Obiectivul trei

atitudinea

realizat

-sa fie

disconfort

echilibrat
psihic in 3
zile

NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

Definitie: Este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni in bune conditii, timp suficient astfel incat
sa-I permita organismului sa obtina randamentul maxim.
Problema

Sursa

de Manifestari

dificultate

de

Diagnostic

Obiective

de ingrijire

dependenta

72

Interventii
Autonome

Evaluar
Delegate

ea

Dificultati

Fizic:

-cantitate

si - tulburari al -inlaturarea

in a dormi -durere

calitate

si

necorespunza legat

odihni

se -stres
-

somnului

durerii,

bolnavului

de stresului

toare de somn durere,

hipertermie si odina

-asigur
o

camera curata

Obiectiv

-bolnavul sa -aplic pungi cu

ul

unu

stres,

prezinte

un gheata

realizat

hipertermie

echilibru

al

functiei
termoreglarii
Epuizare

Social:
-lipsa

-restrictie
de miscari

cunoastere

-stare

disconfort

in -

-educarea

-stabilesc

modificarile paciantului

impreuna

cu

privind

bolnavul

un

prin lipsa de tehnici

de program

de

de confortului

Obiectiv

mijloacelor -prezenta

cunoastere a destindere si exercitii

ul

de relaxare

aparatului

modalitatilo relaxare

realizat

gipsat

r de relaxare -sa
si

beneficieze

destindere

de o stare de
confort fizic
si psihic

73

doi

Dezechilibr Psihic:

-teama

u psihic

-neliniste

dezechilibru anxeitatii

bolnavul

psihic legat

lasanu-l

de

exprime

trei

anxietate,

temerile

realizat

stres,

-stabilim

un

manifestat

program

de

prin tema si

somn

-anxietate
-stres

neliniste

74

eliminarea -comunic

cu
sa-si

Obiectiv

NEVOIA DE A SE ALIMENTA SI HIDRATA

Definitie: Oricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa absoarba alimente de buna calitate si in cantitate
suficienta pentru a-si asigura dezvoltarea, intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indispensbila unei bune
functionari.
Problema

Sursa

de Manifestari Diagnostic

dificultate

de

Obiective

de ingrijire

dependenta

75

Interventii
Autonome

Evaluarea
Delegate

Deglutitie

Fizic:

-febra

- deglutitie -inlaturarea

dificila

-proces

-disfagre

dificila

infectios

-transpiratie legatura cu transpiratiei

in febrei

procesul

in 12 h

infectios

-rehidratez
si pacintul
cantitati

-NaCl 9%
cu -Glucoza 200
mici ml

de lichide reci

-Ringer

manifestat

-ii administrez ml
un numar de -Ca

prin febra si

2000-3000

-Vitamina

disfagre

calorii/zi

500

76

Obiectivul
500 unu

in

curs

de

realizare
C

Anxietate

Psihic:

-refuz de a -anxietate

-bolnavul sa -evaluez starea

se alimenta

nu

neacceptar

-stare

ea bolii

neliniste

-teama

de

rin

de neacceptare
a
teama

mai

fie psihica

anxios in 24 h bolnavului

bolii,
prin

-ajut bolnavul

Obiectivul

sa

doi

recunoasca

schimbare

schimbarea

anxietatea

sa

a modului

modului de

fata

de

de viata si

viata

problemele

manifestata

sale

climatului

prin
de
asigura

refuz
a-si
un

aport
nutritional

77

realizat

Aport

Social:

-lipsa

insuficient

alimente

de -aport

- sa cunoasca -educ pacientul

insuficient

importanta

privind

de alimente schimbarea -izolare

fata
de modului de

de

nevoi

viata si a

dezechilibru zilnice in 24 alimente

climatului

l nutritional h

legat

un

nervi, valorilor

raport suficient

Obiectiv

de calorice

de lichide si

trei
realizat

de
spitalizare

Nevoia fundamentala

Manifestari

de Obiective

Interventii autonome

Evaluar

independenta
1. Nevoia de a respira Pacientul are:

e
Pacient independent sa- Observ si notez zilnic Obiectiv

si

si pastreze in continuare in foaia de observatii: realizat

avea

circulatie

buna -16 resp./ min

-TA =110/65 mm Hg

independenta

-puls = 80 b/min

puls,
respiratie

78

tensiune,

2. Nevoia de a elimina

Bolnavul

are

spontane

mictiuni Bolnavul sa-si mentina Notez

nedureroase, functia

renala

numarul

de Obiectiv

si mictiuni si scaune in realizat

scaun prezent in fiecare zi digestiva normala

foaia de observatii
3. Nevoia de a se Pacientul este independent Sa-si
mentina Incat pacientul sa-si Obiectiv
imbraca si dezbraca

in

satisfacerea

acestei independenta si aparatul aleaga

nevoi
4.

Nevoia

mantine

de

muscular integru

a-si Temperatura

singur realizat

accesoriile

si

corpului Pacientul

sa

imbracamintea
continue Sa consume lichide in Obiectiv

masurile

ce

trebuiesc functie de temperatura realizat

temperatura normala la 36,4

corpului in limite
aplicate
mediului
5. Nevoia de a evita Bolnavul este optimist si Bolnavul isi mentine in Observ satrea psihica si Obiectiv
pericolele

are incredere in personalul continuare

medical
6. Nevoia de a fi Integritate
ocupat

dezvoltare

ambitie
7. Nevoia de a actiona Bolnavul
conform

recrea

psihica
psihica, Sa continue

realizat

efectiv -Preocupez bolnavul in Obiectiv

armonioasa, activitatile si aptitudinile orice activitate care il realizat

participa

propriei activitati religioase

credinte
8. Nevoia de a se Bolnavul

integritatea comunic cu acesta

participa

activitati recreative

conform varstei
intereseaza
la Bolnavul sa-si mentina Observ interesul pentru Obiectiv
convingerea religioasa
la Bolnavul

sa

preocupat de scop

activitatile

religioase realizat

ale pacientului
fie Observ interesul pentru Obiectiv
activitatile

recreative realizat

ale bolnavului
79

9. Nevoia de a invata
10.

Nevoia

comunica

de

Acumulare de cunostinte Sa cunoasca norme de Organizez activitati de Obiectiv

suficiente
a Bolnavul
eficient

mentinere a sanatatii
educare si sanatate
comunica Bolnavul sa-si mentina Urmaresc
cu

familia

si acesta independenta

echipa de ingrijire

comportamentul
bolnavului

80

realizat
Obiectiv
realizat

CAZUL CLINIC Nr. III

Proces de ingrijire pe perioada
20.10.2012-26.10.2012

CULEGEREA DATELOR

1. Prezentarea medicala
Domnul V.S. in varsta de 46 ani, domiciliu in Dr-Tr-Severin, se interneaza prin garda ortopediei chirurgicale pe data de
20.10.2012. pentru internare cu diagnosticul de osteomielita glezna stinga la 72 de ore, punandu-se diagnosticul de
osteomielita acuta metafiza distala, tibia stanga
Bolnavul locuieste impreuna cu parintii intr-un apartament cu doua camere in conditii decente de viata.
La internare bolnavul prezinta
Febra,
Frisoane
Facies vultuos
Faringe superemic
81

 Durere la nivelul gleznei stangi

Istoricul bolii
Bolnavul afirma ca in urma cu trei zile au inceput dureri la nivelul gleznei stingi, fiind insotite de cresterea
temperaturii, frisoane repetate, fapt ce-l determina sa se prezinte la camera de garda ortopedie-chirurgicala
Antecedente heredo-colaterale - fara importanta
Antecedente personal - fiziologice - nu avem date
- patologice - rubeola

La examenul clinic obiectiv si subiectiv, bolnavul prezinta:

- tegumente palide uscate, potential de deshidratare
- mucoase uscate, fanere curate
- tesutul conjunctiv adipos normal reprezentat
- torace normal conformat, MV prezent bilaterar, 17 resp/min., zgomote cardiace ritmice 78 batai/min ., T A
130/60mmHg
- abdomen suplu, mobil cu respiratia, tranzit intestinal prezent
- rinichi nepalpabil, mictiuni spontane nedureroase
82

- bolnavul este orientat temporo-spatial

Examenul local stabileste modificari inflamatorii ale pieli, iar metafiza distala tibiei stangi se poate palta un
abces profund sub periost care ulterior se deschide chirurgical, se evacueaza si se face lavaj cu apa oxigenata din
abundenta iar glezna se va imobiliza in aparat ghipsat cu fereastra.Dupa drenarea abcesului sub periost si dupa
imobilizarea in aparat ghipsat, bolnavul afirma ca durerea a mai diminuat fiind afebril, TA = 130/60mmHg, puls 78
batai/min., satrea generala fiind satisfacatoare.
II. Proces de ingrijire evaluarea asistentei
Am preluat spre ingrijire in cea de a treia zi de la internare pe bolnavul V.S in varsta de 16 ani cu diagnosticul de
internare osteomielita meatafiza distala tibia stanga, bolnavul prezentand cu trei zile inainte de internare un sindrom
infectios cu febra, frisoane, facies vultos, faringe hiperemic, cu greutate in deglutitie, impotenta functionala la nivelul
gleznei stangi, cu semne de imfamatie locala.
Din discutia avuta prin culegerea datelor, bolnavul nu poate preciza motivele care au determinat modificarile la nivelul
gleznei neaducandu-si aminte de nici un tarumatism minor.
Inca de la internare se punctioneaza zona tumefiata aspiranduse o secretie purulenta si in urma radiografiei se pune
diagnosticul de osteomielita, iar simtomatologia generala are ca punct de plecare abcesul de la nivelul superiostului.
Ca urmare acestui fapt se poate aprecia un risc de alterare al tegumentelor, o mobilitate redusa membrului, mai
mentionez efectuarea drenajului abcesului superiostic si montarea de aparat gipsat cu fereastra impunand tehnici de
ingrijire atat asupra aparatului gipsat cat si a plagi a tubului de dren de la nivelul abcesului cu obligativitatea de
respectare a regulilor de asepsie pentru prevenirea complicatiilor si stoparea procesului infectios.
83

Bolnavul prezinta un grad de dificultate in alimentatieprin greutatea in a inghiti, legat de hiperemie faringiana cat si
prin imobilizare in aparat ghipsat, restrictia in miscari.
Se mai poate aprecia o stare de discomfort, anxietate, neliniste, durere prin prezenta aparatului ghipsat a tubului de
dren cu ore de odihna nesatisfacatoare.
Procesul infectios local cu afectarea generala a stari si descarcarea toxinelor microbiene in singe determina o crestere a
temperaturi corpului, bolnavul prezentand dificultate de a se autoingriji. Este adaptat la mediul spitalicesc, colaboreaza
cu personalul medical facandu-si noi cunostinte, ascultand muzica, citeste reviste.
Evaluand si apreciind datele culese pot evalu ca probleme de ingrijire urmatoarele:
-imposibilitatea de a se deplasa,
-dificultatea de a se alimenta si hidrata,
-ore de somn si odihna insuficiente,
-incapacitatea de a-si acorda ingrijiri igenice,
-dezechilibru in procesul termoreglarii.
Diagnostic de ingrijire
1. Dificultate de a se misca legat de prezenta aparatului gipsat manifestat prin intoleranta la effort
2. Dezechilibru nutritional cantitativ si calitativ datorita procesului infectios manifestat prin febra, frisoane, faringe
superemic, facies vultos.

84

3. Alterarea somnului datorita febrei, durerilor, anexietati manifestat prin teama, neliniste.
4. Deficit de autoingrijire legat de prezenta aparatului gipsat manifestat prin oboseala, slabiciune musculara,
intoleranta la activitate.
5. Dezechilibru in procesul termolegrari legat de proces infectios manifestat prin tegumente si mucoase uscate, facies
vultos, faringe superemic.
Pacientul are perturbate urmatoarele nevoi:
1. Nevoia de a se misca si a-si mentine o postura adecvata
2. Nevoia de a-si pastra tegumentele si mucoasele integre si curate
3. Nevoia de a dormi si a se odihni
4. Nevoia de a se alimenta si hidrata
5. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale
6.
1. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O POSTURA ADECVATA
Definitie: A misca si a avea o buna postura sunt o necesitate a fiintei vii de a fi in miscare, de a-si mobiliza toate
partile corpului prin miscari coordonate, de a pastra diferite parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea
functiilor organice.

85

Problema

Imposibilit

Sursa

de Manifestari Diagnostic

dificultate

de

Fizic:

dependenta
-prezenta
-dificultate de -

Interventii
Autonome

de ingrijire

atea de a se - prezenta puburilor de a

deplasa

Obiective

se

Evaluarea
Delegate

pciaentul -observ

si -Oxacilina

misca sa nu devina masor

legat

de sursa

de fiecare

la -

aparatului

dren

gipsat

-greutate in prezenta

infectii

facies,

deplasare

aparatului

nozocomial

TA, respiratie

-intoleranta

gipsat,

la efort

manifestat

perioada de verific

prin

spitalizare

tuburile
dren

effort,

-asigur

deplasare

puls, na

pe -controlez si

intoleranta la -urmarirea
greutate

15: Gentamici

functiilor
in vitale

de

a bolnavului o

tuburilor de pozitie
dren
-sa

confortabila
aiba si aplic pungi

forta

cu gheata la

musculara

nivelul

86

Obiectivul unu
realizat

pastarata

Restrictie

Fizic:

in miscari

-lipsa

-limitarea

-restrictie

de amplitudinii miscari

cunoastere

miscarii cu lipsa

scaderea

modalitatil

fortei

gambei stangi

in -educatia

-efectuez

prin bolnavului

exercitii
pasive

apoi

cunoastere a folosirea

active

in

mijloacelor

mijloacelor

functie

de

ajutatoare

auxiliare

toleranta

pentru

pentru

fizica

mijloacelor

deplasare,

deplasare:

pacientului

ajutatoare

manifestat

bastoane,

-schimb

pentru

prin scaderea carje

pozitia

deplasare

fortei

fiecare 2 ore

musculare

masand

or

de musculare

folosire

in privind

in
a

la

zonele
predispuse la
escare
87

Obiectivul doi
curs

realizare

de

Risc

Psihic:

-teama

-risc

potential

- anxietate

-neliniste

accident legat nu mai fie eficace

-durere

de

si actual de
accidente

de -pacintul sa -comunic
cu

anxietate anxios si sa bolnavul si il

manifestat
prin

fie

teama, echilibrat

incurajez

Obiectivul trei

vorbinu-I

realizat

neliniste,

psihic in 24 despre

durere

ore.

evolutia
favorabila
bolii

88

1. NEVOIA DE A-SI PASTRA TEGUMENTELE SI MUCOASELE INTEGRE SI CURATE

Definitie: A fi curat, ingrijit, a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o necesitate pentru a-ti mentine o tinuta decenta si
pielea sanatoasa, asa incat aceasta sa-si pota indeplini functiile.
Problema

Sursa

de Manifestari Diagnostic

dificultate

de

Incapacitat

Fizic:

dependenta
-oboseala
-deficit

ea de a-si

- prezenta -slabiciune

acorda aparatului

Obiective

de ingrijire

legat

-durere

prezenta

Evaluarea
Delegate

de -sa poata sa -ajut bolnavul

autoingrijire

musculara

Interventii
Autonome

devina

sa-si

de independent efectueze

ingrijiri

gipsat

-sa prezinte toaleta zilnica

pe
regiuni
tegumente

identice

-intoleranta

aparatului

personale

la

gipsat

activiatate

manifestat

si mucoase incepand
ochii
integre

prin

-intarirea

terminand cu

slabiciune

tonusului

membrele

musculara,

muscular

oboseala,
durere

89

cu
si

Obiectivul unu
realizat

Risc

Social:

complicatii -lipsa

-prezenta

-risc

de -

de tuburilor de suprainfectie

educatia -asigur

pacientului

prin lipsa de privind

camera

si

cunostere a dren

linistita cu o

suprainfect

regulilor de -restrictie in cunoastere a regulile

ii

igiena

miscare

regulilor

elementare

-fistulizare

igiena

elementare

-controlez

Obiectivul doi

elementare

in 24 ore

zilnic zonele

realizat

de lenjerie

de igiena

predispuse

tubului

de

escarelor

si

efectuez

cu

fistulizarii si

bolnavul

restrictie

exercitii

in

miscare
Psihic:

-iritabilitate

-anxietate

-izolare

legat

-mediu

modificarea

mediul

necunoscut starii
confort

pat si corp

prin prezenta
dren

Anxietate

de

usoare

de

mobilizare
-diminuarea -discut
cu
de anxietatii in bolnavul
24 ore

despre boala

de necunoscut

-asigurarea

sa

manifestata

confortului

incurajez

in

prin

psihic

legatura

cu

modificarea

si

il

evolutia bolii
90

Obiectivul trei
realizat

starii

de

confort,
iritabilitate

3. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

Definitie: Este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni in bune conditii, timp suficient astfel incat
sa-I permita organismului sa obtina randamentul maxim.
Problema

Sursa

de Manifestari

dificultate

de

Diagnostic

Obiective

de ingrijire

dependenta

91

Interventii
Autonome

Evaluar
Delegate

ea

Dificultati

Fizic:

-cantitate

si - tulburari al -inlaturarea

in a dormi -durere

calitate

si

necorespunza legat

odihni

se -stres
-

somnului

durerii,

bolnavului

de stresului

toare de somn durere,

hipertermie si odina

-asigur
o

camera curata,

-bolnavul sa linistita,

ul

stres,

prezinte

un aerisita

hipertermie

echilibru

al asez cat mai

manifestat

functiei

confortabil

prin

somn termoreglarii

neodihnitor

si

il

-aplic pungi cu

sa beneficieze gheata

la

de 10 ore de nivelul gleznei

somn
noapte

92

pe stangi

Obiectiv
unu

realizat

Epuizare

Social:
-lipsa

-restrictie
de miscari

cunoastere

-stare

disconfort

in -

-educarea

modificarile paciantului

-stabilesc
impreuna

cu

privind

bolnavul

un

prin lipsa de tehnici

de program

de

de confortului

Obiectiv

mijloacelor -prezenta

cunoastere a destindere si exercitii fizice

ul

de relaxare

aparatului

modalitatilo relaxare

in

realizat

gipsat

r de relaxare -sa

tolerantelor

si

beneficieze

-administrez

destindere

de o stare de inainte

de

si reclasare confort fizic culcare

un

limita

cu restrictie si psihic

pahar cu lapte

in miscari

cald

93

doi

Dezechilibr Psihic:

-teama

u psihic

-neliniste

dezechilibru anxeitatii

bolnavul

psihic legat

lasanu-l

de

exprime

anxietate,

temerile si

il

stres,

ajut

sa

manifestat

gandeasca

prin tema si

pozitiv

neliniste

-stabilim

un

program

de

-anxietate
-stres

eliminarea -comunic

somn

94

cu
sa-si

Obiectiv
trei
realizat

4.NEVOIA DE A SE ALIMENTA SI HIDRATA

Definitie: Oricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa absoarba alimente de buna calitate si in cantitate
suficienta pentru a-si asigura dezvoltarea, intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indispensbila unei bune
functionari.
Problema

Sursa

de Manifestari Diagnostic

dificultate

de

Obiective

de ingrijire

dependenta

95

Interventii
Autonome

Evalua
Delegate

rea

Dificultate

Fizic:

-greturi

alterarea -inlaturarea

in

se -proces

-varsaturi

starii

de greturilor,

aliment

si infectios

nutritie legat varsaturilor,

hidrata

osos

anorexieatie

de procesul anorexiei

-administrez

-Metro-

bolnavului

clopramid

cuburi

de -Viplex

in gheata, lichide -Calciu

infectios

24 ore

reci

(sucuri, gluconic

manifestat

-sa

prin

menajat fizic pentru

anorexie,

si psihic in indepartarea

greturi,

timpul

varsaturilor

varsaturi

varsaturii

stimularea

fie ceaiuri,

apetitului

96

supe)

si

Obiecti
vul unu
realizat

Deficit

de Social:

-greutate in -nutritie

-sa

fie -invat bolnavul

alimente si -lipsa

asigurarea

dezechilibra

echilibrat

lichide

fondurilor

nevoilor

ta din lipsa hidr-

materiale

zilnice

fondurilor

Psihic:

alimentare

materiale cu 24 ore

- anxietate

-iritabilitate

greutate de -pacientiul sa masa

cu

a-si asigura nu

si

sa

efectueze

toaleta cavitatii

electrolitic in bucale

mai

in

fiecare zi dupa
fie musetel

nevoile

anxios in 24 Glicerina

alimentare

ore

Boraxata

zilnice,

-efectuez

iritabilitate

bilantul interriiesiri pe 24 ore

97

Obiecti
vul doi
realizat

Greturi,

Social:

-scadere

in -tulburari

varsaturi

-aport

greutate

digestive

-bolnavul
se

sa -apreciez gradul

hidrateze de toleranta al

lichidian si

legate

de corespunzator alimentelor

alimentar

hidratare

pentru a ave o -sustin bolnavul

insuficient

insuficienta,

stare de bine si il incurajez

realizat

-anorexie

anorexie,

in 24 ore

manifestate

-sa

prin

prezinte

nu

scaderea in tulburari
greutate

digestive
12 ore

oferindu-I
mai mediu

un
de

securitate
-

servesc

in pacientul
alimete
prezentate
atragator

98

Obiecti

cu

trei

Nevoia

Manifestari

fundamentala
1. Nevoia de

de Obiective

independenta
a Pacientul are:

Interventii autonome

Evaluare

Pacient independent sa-si Observ si notez zilnic in Obiectiv

respira si a avea o -16 resp./ min

pastreze

buna circulatie

independenta

-TA =110/65 mm Hg

in

continuare foaia

de

observatii: realizat

puls, tensiune, respiratie

-puls = 80 b/min
2.

Nevoia

de

elimina

a Bolnavul
spontane

are

mictiuni Bolnavul sa-si mentina Notez

in

de Obiectiv

nedureroase, functia renala si digestiva mictiuni si scaune in realizat

scaun prezent in fiecare zi normala

3. Nevoia de a se Pacientul este independent Sa-si
imbraca si dezbraca

numarul

satisfacerea

nevoi

foaia de observatii
mentina Incat pacientul sa-si Obiectiv

acestei independenta si aparatul aleaga

muscular integru

singur realizat

accesoriile

si

imbracamintea
corpului Pacientul

sa

corespunztoare
continue Sa consume lichide in Obiectiv

mantine temperatura normala la 36,4

masurile

ce

trebuiesc functie de temperatura realizat

corpului in limite

aplicate in functie de mediuluiambiant si sa

4. Nevoia de a-si Temperatura

temperatura
ambiant
99

mediului poarte
adecvata

imbracaminte

5. Nevoia de a evita Bolnavul este optimist si Bolnavul isi mentine in Observ satrea psihica si Obiectiv
pericolele

are incredere in personalul continuare

medical
6. Nevoia de a fi Integritate
ocupat si de a se dezvoltare
realiza
7. Nevoia
actiona

de

ambitie
a Bolnavul

recrea

psihica
psihica, Sa
continue

realizat

efectiv -Preocupez bolnavul in Obiectiv

armonioasa, activitatile si aptitudinile orice activitate care il realizat

participa

conform activitati religioase

propriei credinte
8. Nevoia de a se Bolnavul

integritatea comunic cu acesta

participa

activitati recreative

conform varstei
intereseaza
la Bolnavul sa-si mentina Observ interesul pentru Obiectiv
convingerea religioasa

activitatile religioase ale realizat

pacientului
la Bolnavul sa fie preocupat Observ interesul pentru Obiectiv
de scopurile sale

activitatile

recreative realizat

ale bolnavului
9. Nevoia de a invata Acumulare de cunostinte Sa cunoasca norme de Organizez activitati de Obiectiv
cum sa-si pastreze suficiente

mentinere a sanatatii

educare si sanatate

realizat

sanatatea
10. Nevoia de a Bolnavul comunica eficient Bolnavul sa-si mentina Urmaresc

Obiectiv

comunica

realizat

cu familia si echipa de acesta independenta

comportamentul

ingrijire

bolnavului

100

BIBLIOGRAFIE

1. Tehnica ingrijirii bolnavului Carol Mozes

2. Principiile medicinei interne,Vol. I Harisae
3. Ortopedii si Traumatologie mica enciclopedie
4. Boli infectioase Prof. Dr. Mircea Chiotan
5. Cursuri nursing Maria Szabo

101