Ion Pilat

reprezentant al traditionalismultui intermelic

In perioada interbelica doua sunt orientarile literare care se definesc prin raportare una
la cealalta: modernismul si traditionalismul. Termenul de traditionalism trimite la substantivul
traditie si presupune atasarea fata de valorile trecutului. In evolutia sa traditionalismul a
cunoscut mai multe etape.
Primele semne ale cultivarii ideilor traditionaliste le regasim in Samanatorism.
Samanatorismul este un curent traditional, literar si de atitudine ideologica, format in jurul
revistesi Samanatorul, revista infiintata in anul 1901 de catre Alexandru Vlahuta si George
Eosbuc. Semanatorismul pune accent pe trecutul istoric, pe folclor si pe natura ca sursa de
inspiratie asociata lumii satului.
O alta etapa in evolutia traditionalismului o reprezinta Poporanismul. Poporanismul este
o miscare politica si sociala initiata de catre Constantin Stere intr-un numar de articole
publicate in revista Viata romaneasca la sfarsitul secolului XIX-lea. Poporanismul afirma datoria
intelectualului fata de popor, interesul pentru viata rurala si simpatia fata de tarani.
In perioada interbelica ideile traditionale au fost preluate de revista Gandirea, in jurul
careia s-a format curentul numit Gandirism. Gandirismul este un curent literar si ideologic.
Revista Gandirea a aparut in Cluj in anul 1921 din initiativa lui Cezar Petrescu si a fost mutata un
an mai tarziu la Bucuresti avandul la conducere pe Cezar Petrescu.
Reprezentant al traditionalismului interbelic este Ion Pilat, autorul unor volume de
versuri: Biserica de altadata, Limpezimi, Pe Arges in sus.
Poezia Aici sosi pe vremuri de Ion Pilat este o poezie de factura traditionalista inclusa
in volumul Pe Arges in sus. Poezia Aici sosi pe vremuri de Ion Pilat apartine
traditionalismului prin idealizarea trecutului, fiind o meditatie pe aceasta tema a trecerii
timpului ireversibil, tema asociata repetabilitatii destinului uman.
Titlul fixeaza cadrul spatio-temporal al iubirii ce va fi evocata, prin indici de spatiu
(adverbul de loc aici), prin indici de timp (locutiunea adverbiala pe vremuri) si forma
verbala de perfect simplu sosi.
Compozitional, poezia este alcatuita din doua distihuri si un vers final, liber, ce are rolul
de laitmotiv al poeziei. Distihurile sunt organizate in mai multe secvente poetice: incipitul,
evocarea iubirii de ieri a bunicilor, meditatia asupra efemeritatii conditiei umane, iubirea de
acum su epilogul poeziei. Cele doua planuri ale poeziei, trecutul si prezentul sunt redate

succesiv, ceea ce accentueaza ideea de ciclicitate a vietii si a iubirii. Se utilizeaza, elemente de

simetrie si de opozitie a planurilor construite pe relatia atunci si acum.
Primele doua distihuri reprezinta incipitul poeziei si fixeaza prin intermediul unei
metafore casa amintirii ca spatiu al rememorarii nostalgice a trecutului. Elementele asociate
casei: obloane, pritvor, poarta, zavor sugereaza trecerea timpului, degradarea, starea de
degradare a locuintei stramosilor dar si ideea de spatiu privilegiat accesibil numai urmasilor,
care pot reinvia trecutul.
Prin versuri Aici sori pe vremuri, bunica-mi Calyopi se deschide planul trecutulu, al
evocari iubiri bunicilor. Intlnirea bunicilor, indragostiti de alta data repeta un ceremonial:
bunicul asteapta sosirea trasuri din care coboara o tanara imbracata dupa moda timpului in
larga criolina. Bunicul ii recita capodopere ale literaturii romantice Le Lac de Alfonse de
Lamartine si Sburatorul de Ion Heliade Radulescu.
Atmosfera evocata si peisajul selenar sunt romantice, iar sunetul clopotului insoteste
protector cuplul de indragostiti. Cei doi indragostiti au convingerea ca iubirea ii eternizeaza, dar
oaradoxal, bunicul e de mult mort, bunica e batrana. Urmatoarele doua distihuri sunt
construire pe motivul lucrurilor trecatoare, ce straniu, lucru, vremea, portretele fiind
singurele care mai pastreaza imaginile din tinerete ale stramosilor.
Din versul Ca ieri sosi bunica, si vii acuma tu se produce trecerea in planul prezent. Ca
intr-un ritual, nepotii repeta gesturile bunicilor peste timp. Diferentele tin de moda vremi:
iubita coboara din trasura iar indragostitul ii recita versuri simboliste de Francis Jammes si
Balada lumii de Horia Furtuna.
Un element comun celor doua secvente poetice construite pe opozitia prezent trecut
este simbolul berzei, pasare ce simbolizeaza fidelitatea si devotamentul.
Sunetul clopotului insoteste si acum momentul intalniri indragostitilor sugerand
repetabilitatea existentei umane. Versul final devine laitmotiv al poeziei accentuand trecerea
iminenta a timpului.
In concluzie, poezia Aici sosi pe vremuri de Ion Pilat apartine liricii traditionaliste prin
idilizarea trecutului, prin cadrul rural dar si prin tema timpului trecator.