Un rol important in constructia aparatelor il ocupa mecanismele cu

miscare de rotatie intermitenta.

Desi din punct de vedere constructiv nu exista deosebiri esentiale intre
aceste mecanisme si cele studiate pana acum, din punct de vedere functional
mecanismele cu miscare intermitenta au o caracteristica comuna : posibilitatea
executarii de opriri sau schimbari de sens de miscare a elementului condus,
pentru o anumita faza a perioadei de functionare.
In constructia acestor mecanisme intra elemente tehnice rigide, fluide
sau electromagnetice, fapt pentru care exista o diversitate constructiva foarte
mare de asfel de mecanisme.Din categoria mecanismelor cu rotatie
intermitenta cu elemente rigide, fac parte si mecanismele cu elemente dintate,
care pot fi : cu un numar complet de dinti (mecanisme cu clichet) ; cu un
numar incomplet de dinti (mecanisme cu cruce de Malta).

Mecanismul cu clichet este utilizat ca mecanism de comanda si

actionare sau ca mecanism pentru blocarea miscarii.
Din punct de vedere constructiv, mecanismul cu clichet (fig.1) este
format dintr-un element dintat 1 ce are o dantura speciala si din elementul 2,
clichetu, care se sprijina cu un capat pe dantura elementului 1, iar cu celalalt
capateste legat la baza, prin intermediul unei articulatii O2.
Pentru garantarea contactului dintre clichet si roata de clichet este
necesar sa se foloseasaca arcuri elicoidale (3) sau lamelare.

Fig.1
Elementul dintat reprezinta elementul condus si poate fi sub forma unei
roti, iar clichetul este elementul conducator si are forma unui carlig.
Mecanismele cu clichet pot fi :
-cu miscare posibila intr-un sens sau in ambele sensuri (fig.2) ;
-cu element dintat sub forma de roata sau de cremaliera ;
-cu actiune unilaterala sau bilaterala (fig.3)

Fig 2
2

Fig.3
Mecanismele cu clichet pot utiliza clichetul atat pentru miscarea rotii
cat si pentru blocarea ei.
Domeniul de utilizare al mecanismelor cu clichet este foarte
vast.Aceste mecanisme pot fi intalnite la mecanismele de ceasornic, jucarii
mecanice muzicale, relee de timp, discuri telefonice, masini de scris,
mecanismul de avans al benzii de hartie, motoare pneumatice pas cu pas etc.

Fig.4
3

In figura 4 este reprezentat schematic, mecanismul de avans al hartiei la

mini imprimante.Clichetul 1 primeste miscarea de la un electromagnet 2 prin
intermediul unei parghii oscilante 3. Electromagnetul actioneza aproximativ
25 ms, timp in care au loc avansul rotii cu un pas, respectiv deplasarea hartiei.
Dupa decuplare, clichetul blocheza din nou roata de clichet cu ajutorul arcului
elicoidal de tractiune 4.
Mecanismul cu clichet functioneza in general la turatii mari.
Mecanismul cu clichet este cel mai utilizat mechanism pentru avans
intermitent, datorit simplitii constructive, siguranei n funcionare i
posibilitii commode de reglare a mrimii avansului.
(fig. 17).

Fig. 17
Mecanismul const din roata de clichet RC i clichetul CL, fixat pe un
bra care poate oscila, n jurul axei roii de clichet, cu unghiul . Datorit
profilului clichetului i al dinilor roii, n unul din sensuri clichetul antreneaz
roata de clichet, care este solidar cu urubul conductor SC, n timp ce n
cellalt sens de oscilaie clichetul sare peste dinii roii, fr a o antrena.
Pentru a se evita ro ii de clichet, este prevzut clichetul fix CF.
Mrimea avansului intermitent al organului de lucru, OL, depinde de
amplitudinea oscilaiei unghiulare a braului port-clichet, care se poate regla
prin modificarea lungimii manivelei M. Dac mecanismul urub-piuli are
pasul pSc. roata de clichet - z dini i se noteaz cu zx numrul de dini
depii de clichet la o oscilaie, mrimea avansului rezult potrivit relaiei
zx numrul de dini depii de clichet la o oscilaie.

Clasificare
4

Dup rolul funcional: de blocare, Fig.8.2a, ntr-un sens i Fig.8.2b, n

ambele sensuri; de acionare n micarea de rotaie Fig.8.2c i n micarea de
translaie Fig.8.2e; de reglare i uniformizare a micrii roii de clichet
Fig.8.2d.
Dup micarea axei clichetului: de translaie Fig.8.2a, Fig.8.2b i Fig.8.2e;
de oscilaie, Fig.8.2c i Fig.8.2.d.
Dup micarea elementului dinat: de translaie intermitent Fig.8.2e; de
rotaie continu Fig.8.2d; micare de rotaie intermitent Fig.8.2c; blocare ntrun sens Fig.8.2a sau n ambele Fig.8.2b.
Dup felul angrenrii: exterioar; interioar; frontal.
Analiza structural, cinematic, cinetostatic i dinamic se realizeaz ca la
mecanismele cu bare pe care este montat clichetul, de exemplu; mecanism
patrulater n Fig.8.2c i mecanism manivel piston Fig,8.2e.

Fig. 8.2
Calculul forei pe clichet
La aceste mecanisme, esenial este problema determinrii poziiei
axei clichetului i a forei de apsare pe clichet, pentru a prentmpina
expulzarea lui din angrenare. Axa clichetului poate fi amplasat pe o tangent
la cercul de divizare unde acioneaz clichetul sau deplasat fa de tangent,
Fig.8.3.
5

Din ecuaie de momente fa de axa clichetului,din Fig.8.3, rezult:

a) F*a = * F(t) *l => F * F(t) 1/a
b) F*a = * F (t) * h-F(t)*F(t)*h =>F F(t)* 1/a*(-tg)
c) F*a=F(t) * h *F(t) => F F(t)*1/a*(tg- )

fig 8.3

Fig8.4

Se poate constata c situaia cea mai defavorabil se gsete n cazul c), cnd
clichetul poate fi expulzat, uor din angrenare dac, F , nu este suficient de
mare.
Creterea lui h, favorizeaz expulzarea. De regul, pentru prevenirea
expulzrii, suprafaa dintelui se face nclinat, fa de direcia radial, Fig.8.4.
n aceast situaie scade rezistena dintelui. Condiia de eliminare a expulzrii
este: arctg n care;-unghiul de nclinare a flancului dintelui pentru
coeficientul de frecare, = 0.3.
n funcie de diametrul roii de clichet, se poate determina diametrul la
care trebuie dus o dreapt tangent care s se suprapun pe profilul activ al
dintelui: d(o) =d(e)*sin .
Elementele geometrice ale danturii sunt date de rezistena la contact,
ncovoiere i forfecare a dintelui, prin intermediul modulului m: b=(1,5
3).m lungimea liniei de contact; d=m.z diametrul primitiv sau de divizare a
roii de clichet.