Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Muzeul Satului Bucuresti Arhitectura Populara

    Încărcat de

    danio69
    100 vizualizări133 pagini
    Muzeul Satului Bucuresti Arhitectura Populara

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Muzeul Satului Bucuresti Arhitectura Populara

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    100 vizualizări133 pagini

    Muzeul Satului Bucuresti Arhitectura Populara

    Încărcat de

    danio69
    Muzeul Satului Bucuresti Arhitectura Populara

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 133
    MUZEVL SATULUI IsToRIC |n 1936 lua flnta la Bucuresti, in Parcul Herastrau, unul din primele muzee etnagrafice in aer liber din Romania si din lume: Muzeul Satulu Inanit“30, in Europa, existau doar doua muzee in aerliber:Muzeul Skansen din Stockholm (Suedia, 1891) si Muzeul Bigdo din Lilehamer (Norvegia.) Intaranoastra,lavremea respectiva, isi avea _deschise _portie, pentru publ, Muzeul Etnografic al Transilvaniel din Parcul Hoia", de la Clu, fondat in 1929 de catre profesorul Romulus Vuia, In_ Romania, ideea creari unui muzeu in 2er ber se infiipa inca din cea de-a doua jumatal a secoluuil al XDGea. In 1867, Alexandru Odobescu, eminent am de cultura, propune prezentarea in cadrul Expoziil Universale de fa Pari, intr- Un pavilion special amenajat, a unor monuments de artvectura —populara. Ceva mai taraiu, savantul Alex Tzigara Samurcas avea sa. preconizeze aducera in MuzeUl Etnografic, de Ata Nationala, Arta Decorativa si Arta Industiala din Bucurestinfintat de el in 1806, a unor“gospodariautentice si complete din toate regiunilema insermate lgculte. de, romant. Proiectul sau se va concretiza prin expunerea, in 1909, in acest muzeu, acasei"Ceaumy’, adevarata bijutere artectonica in lerm, din zona Gon. Toate aceste iniatve au constiut premise inlereieti cele dinta muzee etnografie in aer Boer de lai Muzeul Etnografic al Transitvaniei din Parcu Hola, dela Cluj, cu specific regional, si ‘MuzeUl National al Satuul"Dnitie Gustr din Sucurest, cu caracter national Crearea Muzeului National al Satulul*Dimitrie Gusti" este rodul unor cercetari intense si custinute, teoretice si de teren, ca sia unor experimente muzeografice, de peste un deveniu, coordinate de profesorul Dimitrie Gustjntemeietor al Scoli Sociologice din Bucuresti. Ca sef al catedrei de socilogie din_cadrul Universitati Bucuresti, Gusti organizeaza intre 1925- 1935, cu specialist din dverse domenii( sociologi, etnograf, folclorst, geograf, statisticieni, medic!) si cu studenti sai, cammpanii de cercetari monografice, cu caracter interdsciplinar, int-un numa relativ mare de sate ( Fundu Moldovet-jud. Suceava, Nereju - jud. Vraneea, Dragus.- iud Brasov, Dragomiresti.jud. Maramures, Clopotva -jud. Hunedoara, Runcu - jud. Gor}, Rusetu -jud. Buzau etc,). La. inchelerea acestor campanii de teren se realizau expoziti, unele in chiar satele cercetate, altele in salle de serinani ale Universitat Bucuresti. Totodata, din iniiativa profesorului Gusti sia colaboratonlor ‘sa intre care H. H.Stahl, Mihai Pop, Traian Herseni, Anton Golopentia, Mircea Vulcanescu, Gh.Focsa, au fost organizate, CU obiecte aduse din teren, doua mari expoziti de interioare taranest: la sediul Fundatiei Regale"Principele CaroM'(1934) siin cadru Pavilionului Regal din Parcul Carol (1935), ca un preludu al vitoru muzeu in aer Iber din Bucurest. Pe baza acestor experiente, a unei munci asiduue de conceptie sia spriinului moral si material al Fundatiei Regale "Principele Caro’, din martie 1936, in rurnai dova luni s-a putut cladi o opera muzeografica de exceptie: Muzeul National al Satulul "Dimitie Gustr. In acest scurt interval de imp, echipele de specialist si student ( aceiasi care partcipasera la campanlle de teten), conduse de profesorii_D. Gusti si HH. Stahl, au achizitonat din satele cercetate construct taranesti_ (case, anexe gospodaresti, biseric, instalati tehnice) si obiecte de interior ( mobiles, ceramica, tesatur, unelte etc), considerate ca Teprezentative pentru locutle lr de origine. Incoformitate cu _criteriul autentiitai, al_respectai | tradtlor locale de constructe, in vigoare si astaz, la remontarea constructilorin muzeu au lucrat, sub supravegherea atenta a speciaistilor in primul and.alui HenryH. Stahl si Victor lon Popa, mesteri adusi din satele de provenienta a rpanumentelac. Deschiderea oficala a Muzeului Satu a avut oc la 10 mai 1936, in prezenta regelu Cara al -lea, jar pentru public, cu o sSaptamana mai arzu, 17 mai 1936. In discursul inaugural, profesorul D. Gusti sublinia ca Muzeul National al Satuli"Diritie Gust este un muzeu original, care nu afost creat dupa modelul muzeelor in aer liber existente la acea vreme in Europa, acestea find, dupa opinia lu," prea etnografce” si*in mare masura romantice". Nou muzeu trebuia "sa placa nu numal ochiUui, csi sa infatiseze Iucruri adevarate” el find, in viziunea sa" ynmuzeu sociologic al satului romanese de aai',"un sat- muzeu’, sinteza a tuturor satelor din intreaga Romanie. Totodata, dupa cur preciza Henry H. Stahl, muzeul urma sa-si exercite'sifunctia de principal mjloc.. de actiune al pedagogiei sociale”. In etapa sa de inceput, respectivintre 1936-1940, Muzeul National al Satului“Dimitie Gust" dispunea de 6.5 ha de teren. Pe acestteren au fast amplasate 33. de complexe autentice...transferate din satele cercetate: case cu anexe gospodaresti, 0 biserica (din Dragomiresti, jud. Maramures), tote, instaatt ehnice,fantani si yn scranciob, Dispunerea lors-a facut dupa un Plan elaborat de dramaturgul si scenograful Vl. Popa, Acest plan, care in buna masura este valabil si astaz, tind Teproduca hafta Romaniei, prin gtuparea_monumenteior de arhitectura_ si de tehnica populara dupa criteful vecinatat geografice a localitatior de provenienta, in sectoare reprezentand marie provinciIstorce ale ta Concepand Muzeul National al Satulul “Dimiie Gust" ca un muzeu sociologic, Gusti si colaboratorisal au considerat ca mmisiunea avestua era de a infatisa vatatorilor realatea, viata satulu, asa cum era ea trata de taranul roman. De aveea, Gusti Ya aduce periodic, sa locuiasca, in casele cn muzeu, famili de tarani dn satele de origine amonumentelor, la inceput chiar pe {ost proprietari, ca in cazul caset de la Goicea Mica. Acesti*locuitor” au venit la Bucuresti cu tot ceea ce era necesar traiulu, inclusl cu pasar si animale. Gusti nu a prevazutinsa urnarlle acesteisocializar: degradarea..manumentelar sia obiectelor muzeal, prin ullizarea lor intensa, in conditle in care , lavremea respectiva,[nu exstau tratamente corespunzatoare de conservare si restaurare a patrimoniul. Sub aceasta infatisare socializata, Muzeul Satulul- sinfeza a tot ceea ce era tipic pentru satul romanesc tradtional- trebula sa constitue 0. adevarata scoala de cunoastere side iubire a satuul si tarsnulul ostru’. Misiunea muzeulul era de a serv cunoasted)realtatiorsatulul, cu alte cuvinte informari si educart publicul. La abeaweme, aceste unctiise concretizau aproape in exclusivitate prin formele clasice ale mbajuluimuzeal (expozit, conterinte etc) In, 1940, ca urmare a inglobari Basarabiei si Bucovinei si a unei parti a TinutuluiHerteisi Bucovinei in Uniunea Sovitica, ‘municipaltatea Bucurestiuui a hotarat cain unele gospodarii din muzeu ga fle_gazduite farnili de refugiati bucovinent si basarabeni, Faptul ca, ulterior, nu au putut fi gasite alte soluti, a facut ca acestiaga ramana in muzeu pana in 1948. In fale cont aul fst us suai ce srusimal ule continue arisen ea etide pore. nals ila. La capitolu I pierden Hebuie mentionae si monumnentele dezafeciate in 1937 (sage mon de vant cin Gasarcba,o casa da maceconeni,olocuinta din Caliacra, o moara pluttoare si o cherhiana), ca urmare a deschideri santierului pentru ridcarea Palatuul Elsabeta ‘Anul 1948, cand Muzeul National al Satu ‘Dinirie Gust” si redeschide portle pentru pubic, iar la conducerea sa este nuit Gheorghe Focsa, fost student al profesorului_D. Gusti_ si membru al ectipelor de monografst, marcheaza inceputu une a doua etape in evoluta institute. Prima sarcina pe care Gheorghe Forsa sia asumato, la inceputul directoratulul sau a fost de 2-\ evacua pe locatari care mai ramasesera in muzeu, pentru a preintampina procesul de degradare a patrimoniuiui.n acelasi timp, eforurie sale s-au indreptat si_ in directa dotarii muzeuli cu o schema proprie de specials iainte de razboi institutia avand ca angajat numai un Dincolo de _vicisitudinile prop iregimului comunist, prin care tara noastra a trecutsi pe care muzeulle-a resimtt din pin, datorita capacitati profesionale a directorului Gheorghe Focsasi a refuzului sau de a face concesi_constrangerior si presiunilor vechiului regim, Muzeul National al Satului*Dimitrie Gusti" a reusit nu numai sa supravietuiasca, ci si sa inregistreze realizar importante. Aufostfundamentate directile de dezvoltare a muzeulu, pe baza unor eiterli mutiple: store (reprezentarea habitatull traditional si implcit a culturi populate - in dezvoltarea sa spatiala, ntre secolele XVI-X%), social (staal discutabil, datoita Tmodului in care a fast abordat, preconizandu-se ca expoaiia sa reflect sisituatia taranulul exploatat), geografic (gruparea Tonumentelor pe provinclistorice), economic @ipologia gospodarel in functie de ocupati si mestesugum), artistic (prezenta esteticulu ca valoare implicita sau explicta), al autencitati si tpcitat, Pebaza acestor criteri, care au dus impicit sla efectuarea unor campanilsistematice de cercetare si de achizti, si prin eliminarea componentei_s0 profil, transfornandu-se di logice, a prezentel taranului, alatur de exporatel 'ezervatie sociologica, in muzeu etnografc. obiecte, expoztia in aer liber isischimba Prin expozitia sa__de arhitectura sitehnica populara, si impli, prin inventarul specific de obiecte etnografice, precum si prin ‘noua conceptie muzeografica de organizare, muzeul reuseste sa prezinte pubicului,itr-un mod mai sisternatic decatin trecut, Imaginea unui sat- sinteza al Romaniei, in orginaltatea, reprezantivitatea, unitatea i dversitatea sa, Totodata, respectarea si aplcarea cu consecventa a princpiuli Unitati_in diversitate, a permis sa fie surprinse si diferertierile de ordin etnic precum si interterentele dintre cultura populara ramaneasca si cea amhnoritatior nationale, in muzeu fin transferate o gospodarie de sseoul dn Bancu, jud Harghita, so alta de lipoveni din Juriovea, jud. Tulcea. Etaboratea unor noi strategi de dezvaltare a patrimoniulu, coroborata cu necesitatea maririspatiulul de expunere arnuzeul, @ dus la extinderea suprafetel destinata prezentariimonumentelor, dela 6.5 ha, cat detinea in 1936, la 6.9ha, la cresterea si Gversiicarea colectilor, Patrimonil din expozta in aer liber se Imbogateste, ajungand la un numar de 62 de complexe de athitectura populara (ata de cele 33 din 1936), cu 223 de constructi (40 de case, 165 de anexe gospodaresti, 3biserici, 15 intalati tehnice si ateliere mestesugarest), insumand_un inventar de 17.000 obiecte. Inte monumentele achizivonate dn. va M ‘Alte obiective, pe care specialisti muzeului si f-au asumat in aceasta pericada, au vizat diversifcarea activtatlor institute, valorificarea stintfica a patrimoniului sia rezultatelo rcercetarlor( de teren sin colecti), precum sia experimentelor ‘muzeografice, concretizata prin editarea unor publica cu caracter periodic (Anuarul Muzeului Saiulu, Studi si Cercetan etc), a sicea cultural- formativa, axata pe dialogul cu dferte categori de vizitator (expoziti temporare, spectacale si festivalurt {olclorie, prezentari de costume tradtionale, cenaclut, cataloage, pliant, ghidurl, cart postale, diapozite etc). Imbeatranirea ‘monumentelor, problemele de conservare si restaurare,rezultate din atacurle microbiene si degyadarle naturale | nerente, aU deteminat constituirea unui serviciu specilizat in tratarea bururilor de patrmoniu:"Laboratorul de. conservare-restaurare™ In ‘nul 1978, Muzeul National al Satuui "Dimitra Gusti fuzioneaza cu Muzeul de Arta Populara al R.SR,, sub tiulatura de Muzeul National al Safului“Dimivie Gust si de Arta Populara. El ya functiona ca atare pana in mart 1990, In perioada de pana la Revoluta din 1989, muzeul a fost de matrmutte orf amenintat cu stramutarea pe un alt amplasament, in fara Bucurestulu, pe locu sau find preconizata extinderea zonei rezidentile a conducericomuniste. El scapa de acest dezastru, dar, la fel ca toate celelalte muzee, va avea de suportat, in special lafnele celui de _al &- lea deceriu, consecintele nefaste ale lipsei de fonduri pentru cercetare, achiziti si restaurari de monumente, si ale aplicati poltici de “autofantare". In ofida acestor conditivirege, specialstiimuzeulu au reusit sa gaseasca "ini" de inantare din contractele de cercetare ‘tnografica realzate in partenenatcu diverse institut: Institut Judetean de Prolectare Prahova (lema“Arhitectura pe terenur in panta’), Institutul de Proigctare Timis (_ tema *Valorificareamestesugurior tracitionale romanesti in vederea exploatarit resurselo locale si a dezvoltarilindustriei mic"), Institutul de Cercetari Etnologice si Dialectologice (tema: Amitectura traditionata de cult si civila) et. data cu Revoluta dn decerbrie 1989, Muzeul National al Satulu“Dimitie Gust is recapatandidualtatea, pn separarea dde muzeul cu care fuzonase, actual Muzeu al Taranulu Roman. Suntreganste, srecanfiguate toate acivitatie muzeUui In acestsens,a fost elaborat un program systematic de prioritati legate atat de dezvoltarea patrimoniului si acoperirea unor ‘epmentetematce nereprezentate in expoatla permanenta in aeriber sin colect cat side o nova arenare sl ndamentare acercelari, care. sa asigue obaza stintiia tuorcelolalle activa ale muzeulu, de inerea sl apiaiea unr prokcle Coerente de pedagogie muzeala sa unor forme infractve de comunicare cu publ Exigentele impuse de _revigorarea imaginl’ muzeuluisi de redarea unor aspecte nellustrate in expoziia permanenta ca si imposibiltatea — dezvoltan' i acesteia in spatial existent, au stat la baza solictanlor muzeulul de obtinere, din partea ‘municipaltati, a terenuiui situatintre Arcul de Triumf si Palalul Elsabeta, teren afta in prezent in curs de amenaiare. In ‘vederea organizari ui expozitionale a fost elaborat un plan tematic si au fost ransferate din teren primele monumente. Aceste ‘monumente,alaturi de alle gonetructi_in curs de achiziionare, vor permite amengjarea pe acestnou teren, de 2.85 ha,a unui centru civic de satsia"alei” minontatilor, ce va intreai patimoniul de acest gen ilustrat in sectorul vechi al muzeului Totodata, in acest nou sector se vor realza spat pentru activtale cu publicul si pentru recreerea activa a acestuia prezent, Sipodita “permanenta cuprinde 121 de comploce distnel,folalzand 208 de monument ar patnonia mobl ingumeaza 53828 oblecte. Aceasta__qinsemnat_nu numaio crestere a patrmoniuii ci si o diversiicare alu. Inte ‘monumentele recent transferate in muzeu, respectiv fa inceputul anului 2003,se afla biserica din Timiseni Gud Gor):monument de 0 deosebita valoare pentru athitectura turala religoasa veche (1773) si pentru arta executiel pictur Pe langa _ patrimoniul din expozita in aer liber si din colecti.,. muzeu detine si un begat fond documentar de o imestimabia ‘valoare_istorico-etnografica, Acest fond este alcatult din colectii de manuscrise, studi, schite, desene, relevee, planse, clsee pe stica, fe, negative alb-negru si color, fotografi, ce provin atat din cercetarie pe teren ale echipelor de_ ‘au contribuit’ 1a fondarea Muzeulul Satulul catsi din investigate ulterioare..Intre cele mal importante colecii de astiel d= documente se numara cele datorate ui D. Gust,L. Apolzan, Gh. Focsa, R. Vuia, ah. Fl. Stanculescu, ath. A. Gheorghiu ete. Pentru toate acestea - patrimoniu de monumente, colecti de obiecte si fonduri documentare - muzeul aplica yn sistem modern ‘He evirenta efits © _cladire moderna , muttfunctionala, inaugurata in luna noiembiie 2002, a consttuitsoluta pentru rezolvarea Jin mod corespunzator, a probleme! spatilor destinate adapostifi, colectilor de obiecte de patrimoniy, a biblioteci, a fondurilor documentare, si desfasurarl activator speciice muzeululAu fost create spati,cu dota modeme, pentru laboratoarele de conservare-restaurare si sunt in curs de amenajare si cele pentru actiitatile cultural-formative: expociti temnatice si diverse forme de “animare" a patrimoniuluisau de utlizare a tezaurelor vil ale satu rommanesc. Cerintele actuale legate de dezvoltarea _colectilor, de acoperrea unor segmente patrimoniale insuficent sau nesisternatic tratate, de problemele create de schimbarte ce au lo¢ in societatea rurala contemporana, de necesitatea investigafltraditilor din perspectiva unel abordar identitare, de stable a asemanarir si diferentelor la nivel regional, national, european ca si al Zonelor de coabitare etrica, interconfesionala etc, au impus noi drecti in cercetare si au dus la reevaluarea obiectivelor etnolagiel de urgenta. De aici, programele de cercetare consacrate studiului pinottatilar nationale, al relatilorintretnice din zonele in care comunitatle ‘rurale romanesti coabiteaza cu alte etnil (in cadrul areaivii tai si inafara lu), al spatilor de intercuturaitate etc.Un numar insemnat de proiecte de cercetare s-au finaizat sau sunt in curs de desfasurare in cadrul unor parteneriate cu Ministerului Educatiei si Cercetari, cu Ministerul Cultus Cuttelor etc. In continuarea publicatilor stntiice, dinainte de 1990, Muzeul National al Satuhi "Dimitrie Gust” edteaza un nou periodic, cu caracler anual: Etnnos, Activitatea editoriala armuzeulu, pe lini stintfica, s-a indreptat sin directia publica unor cari de spedaitate, precum volurmul” De la {ibra la covor’ realizat cu finantare de la Ministerul Cercetal si Fundatia Cuturala Romana. Programete de pedagogie muzeala si toate activitaile cu publicul certifica impliniea si exercitarea voratiei Muzeului Satului de “museum vivur’, de muzeu ce valoriica _intr-o maniera vie si divamica tot cgea ce este autentic si reprezentativ in cultura rnoastra populara Intrate in traditia muzeuhiTargu mesterlor popular, Tabara de creat "Vara pe uli’, Festivalul obicetuslor deiama — “Florile dalbe", Zilele zonelor etnografice etc. atrag un numar mare de viitator\ si contibuee, cu fecare an, la cresterea randurilor publiculdi de muzeu, al pubicului Muzeulul Satulul. Prnt-o dversitate de pubicati, dfizate prin ibratia muzeului: ghidur, pliante, albume, carti postale, diapoziive, CD-un, casete video si ausio etc, pubicul este invitat sa

    S-ar putea să vă placă și