ASEZAMANTUL CULTURAL

ION C. BRATIANU
XLI

VINTILA I. C. BRATIANU
SCRIERI SI CUVANTARI
PUBLICATE DE

G. MARINESCU

C. GRECESCU

SI

DIRECTOR AL ASEZAMANTULUI

ASISTENT UNIVERSITAR

VOL. II
(FEVRUARIE 1907

NOV. 1911)

BUCURE$T1

IMPRIMERIILE INDEPENDENTA
1

938

www.digibuc.ro

VINTIL I. C. BRTIANU

www.digibuc.ro

AEZAMANTUL CULTURAL
ION C. BRATIANU

.........-__--- x L I

VINTILA I. C. BRATIANU
SCRIERI SI CUVANTARI
PUBLICATE DE

G. MARINESCU
DIRECTOR Al. ASEZAMANTULUI

*I

C. GRECESCU
ASISTENT UNIVERSITAR

VOL. Il
(FEVRUARIE 1907 - NOV. 1911)

BUCURE,5TI

IMPRIMERIILE INDEPENDENTA

1937

www.digibuc.ro

INTRODUCERE

Inceputul anului 1907 reprezintii o grea incercare prin

care trece partidul conservator, din cauza freimeinteirilor sale
leiuntrice marei probleme sociale pe care o deschideau
reiscoalele teireinesti dela sfeirsitul lunii Fevruarie.

In guvernul prezidat de G. C. Cantacuzino, persolealitatea lui Take Ionescu captit din ce in ce mai mult ascendent spre sefie, ceeace vechii conservatori nu puteau primi
cu dragti
Partidul liberal, omogen, bazat pe o traditie de disciplinei, de nationalism luminat i constructiv, nu putea vedea
reici el cu ochi buni concepTiile fostului liberal, Take Ionescu,

actual ministru de finante, mai ales pentru tendintele lui de

a introduce capitalul strain in ecoreomia teirii.
Vintil Brdtianu, concretizeazd obiectiv ceeace i se poate
reproa din punct de vedere po/itic, omului care in momeretul acela atreigea simpatiile.
Cu ocazia vizitei lui T. Ionescu la Berlin, unde fusese
bine primit de Impeirat, Vintil Brtitianu geiseste prilejul sei
arate ceeace vrea, mai ales cnd concesiureile petrolifere din
rara noastrii atrtigeau atilt de mult pe Germani.
Cine a cunoscut crezul din toatei viata sa politic, poate
sti .Ftie dinainte ce atitudine va lua Vintl Breitiareu, fard de
fncerceirile ce se feiceau pentru cedarea petrolului.

Pentru el, Take Ionescu a fost un om care vrea sei se

irnpunei prin influente streiine vieii publice a unui stat liber
liberal" (pag. 2).

www.digibuc.ro

VI

Guvernul conservator, de0 sub influenta crescndd a

grupului takist din snul stiu, se vede silit a accepta retragerea proectului reformei universitare a lui C. Disescu, care
produsese greva prof. universitari apoi sd fie denuntat opiniei publice, ca lutind msuri contrarii unor wzdri stabilite
la baza organizatiei ttirii, cad face sti se impropriettireascii
Moneistirea Ctildtirwani cu 200 hectare luate din domeniile
statului, pentru a satisface intructva pe fostul Mitropolit
Ghenadie, scos din functie de guvernul liberal Sturdza 0 tri-

mes acolo ca staret. (p. 3).

Legea fusese opera tot a lui Const. Disescu, mireistrui
instructiunii i cultelor, pe atunci unul din amicii devotap/ ai lui Take Ionescu.
In vremea acestor frictiuni i imuccese ale partidului
conservator, isbucnesc la sftir0tul lui Fevruarie 1907 reiscoa-

lele t rne.ti. Ele incep din Moldova, avnd caracter agrar,

contra trustului de arendare al Evreilor, apoi se intind spre
Oltenia, lund din ce n ce un caracter mai general de revolt
cu distrugerea gospoddriilor marilor proprietari.
Frmtinteirile din guverni au ca efect o sitibiciune a organelor administrative periferice : prefectii erau in majoritate

Mirarea revolutionarti devine ameninttitoare. Austria

anbuntti cti va fi nevoitd sti trimeatd un corp de armatii pentru
intibufirea ei, ca sa" nu se intindti in Bucovina.
Guvernul se gtisefte in grea cumplinti i lipsit de autoritate.
Regele Carol, dtinidu-0 seama de iminenta pericolului,
cheamti la guvern cabinetu/ D. Sturdza cu Ion I. C. Breitianu
la interne, in ziva de 12 Martie.

Parlamentul, in majoritate corrservator, fatti de gravitatea situatiunii, dti tot concursul liberalilor. Imbrdtiqarea incare a primit sti fie raportre D. Sturdza 0 Take Ionescu
tor la cele mai multe din legile prezentate de noul guveriv
1) Bacalbap. Bucuretii de altAdat.

www.digibuc.ro

VII

a fost unul din episoaclele cele mai duioase ale acelor zile de
infrigurare, n parlamentul roman.
Energia noului ministru de interne, ajutat de generalul
Averescu, n1tur pericolul cu sacrificii dureroase.

Ace le zile negre" cum le va numi mai tarziu Vint id

BrAtianu (pag. 4) nu se puteau inititura altfel deceit : printr'o
linistire cat mai repede, pentru a scapa mai inttli statul de
anarhie gi indirect, cat mai mult din avutia
Petre Carp, seful junimistilor conservatori, veiztind in
noile invoeli agricole legiferate de part. liberal, o atiregere a
drepturilor marilor proprietari, protesteazil in calitate de presedinte al Societatii agrare printr'o circularti din 28 Martie.
Vintild Breitianu isi da demisia din societate, nevoind sei se

solidarizeze cu peirerile presedintelui al dirui patriotism l

considerti cei nu e locul a-/ judeca". (pag. 7).

Pentru el, interesul cel mare al Statului trebuia salvat in

acele momente, iar nu interesele personale qi de partid.
Indata ce a trecut pericolul, viata parlamenrului se turburti,
Urmeaza dizolvarea lui, dupti o legislaturd de 4 ani qi incepe
campania electoralti.

Este momentul pentru Vintila Bratianu ca sei expuna in

coloanele Vointei Nationale, principiile socia/e ale partidului
liberal qi lipsa de intelegere a vremurilor prin care treceam, a
partidului conservator, (pag. 8-12). In acest timp este
ales consilier comunal qi apoi numit Primar al Capitalei. Marile lui insusiri de administrator al averii publce se vzuse la
Regie si la Finante, unde fusese director si secretar general.
Acura se va artita in deplineitatea lor fortele sale de actiune gospodareasca, de ont luminat care invatase multe din
urbanistica orqelor straine, pe care le vizitase i wrede trimete
pe multi ingineri i arhitecti ai Primtiriei s studieze diferite
prob/eme in legtiturei cu modernizarea Captalei tarii. El va da
marile directive pe care trebue set se interneeze aceasta inoire.
Valoarea lui, in aceasal directie, e cu attit mai mare, cu cat
reuseste in marasmul general, pe care il produseserd marile
turburiiri teireinesti, s porneascii la reforme qi infdptuiri fun-

www.digibuc.ro

damentale pentru viitorul Capita lei. Activitatea desvoltatti de

Vintilti Brtitianu ca primar, au descris-o in toate ameinuntele
d-nii Emareuel Dan, Roban i ing. Germani, unii din colaboratorii sad de seamei. 1)

In volumul acesta se veidesc directivele pe care le-a dat

Vintilei Breitianu in timpul primariatului stiu, in diferite rapoarte fiicute consiliului comunal, sau propuneri pentru indreptarea relelor, in parlament sau prin articole de presd (Vezi
pag. 29-38, 50, 92-98, 101-141, 181-191, 194-211, 221, 230,
262.) 242 streilucesc ca model de grijei pentru municipalitate :
Infiintarea societtitii de tramvaie (181), Societatea locuintelor
eftine, Procesul cu societtitile de gaz, Un program comunal,
Tramvaiele comunale, Bugetul comunei, etc., etc.
Principiul uman qi romtinesc care l-a ceilduzit se vede ire
cuvintele :
Mulfumirea cettenilor care plttesc impozite 0 renuntarea
la serviciile si angajarea streinilor specialisti".

latti ce instructiuni stintitoase clti consilierilor comunali,

inseircinati sti studieze nevoile suburbiilor :
As dori ca in viitor, programul lucrtirilor de executat sti nu
mai fie fiicut dupii interventia numai a acelui ce ar avea mai
mult trecere, sau celui ce a fticut o cerere mai din vreme, ci
numai dupd nevoia reald 0 mai importantcl a majoritiltii cetdfenilor si de interesul general al orasului"
.

Cu toatei munca din rdsputeri pe care o depunea in conducerea Cornunei, fiind dela orele 8 la serviciu, stimuleind 0
incurajeind pe toti cu exemplul personal, el este gi unul din
factorii principali ai marilor reforme pe care partidul liberal
le va concepe in iarna lui 1907 gi primeivara lui 1908.
Acum partidul liberal creeazti o legislatie justil 0 temeinicti in domeniul agrar : legea invoelilor agricole, legea casei
rurale gi legea islazurilor comunale.
Citez un principiu de bazei, din multele sale discursuri qi
articole, unde trateazei problema ttireineascei.
1) Viata i opera lui Vintil Brdtianu Vzute de prietenii i colaboratorii si. Buc. 1936.

www.digibuc.ro

IX

Proprietatea trebue sa-0 pastreze rolul sau social i O. nu

fie, cum au recunoscut-o cu toii, c'a fost in multe cazuri, tin
mijloc de speculd i asuprire. Dupti cum foarte bine s'a zis : drep-

tatea pentru cei mici este siguranta pentru cei mari".

In sesiunea parlamentar, care incepe in Noemv. 1907 II

vedem raportor al legii Casei rura/e, una din cele mai chibzuite institutii financiare ce va aduce o wurare in posibilitatea
cumpdra pmnt. (Pag. 55-64, 66-92, 99-101).
tdranilor de
Aratei principiile diluzitoare ale unui adevdrat guvern
democrat in discursul la mesaj. (p. 141-181) si in care atacti

cu un inalt simt al demniatii parlamentare, dar cu o ironie

find, pe seful noului partid conservator-democrat, format in
1908 prin ruperea din partidul conservator.
Ca s caracterizeze ce inseamnd un adevrat democrat,

se ridicd cu expresiunea retoricti pant/ la figuri de o inaltd

poezie

i vigoare :

Conduatorii unui adevdrat democratism imi reamintesc pe

acei preoi umili i slabi prin personalitatea lor, dar care and
ies din altar cu sfintele daruri, vd un norod intreg, urmand
cu grije pcqii sai. Acei care doresc s serveascd in realitate deaducd aminte totdeauna de sarcina
mocratismul
mare pe care 0-0 iau ; ei trebue sti find sus 0 neatins de cele
urette, acest potir in care stli inchisd taina salvdrii unui neam
intreg" (pag. 91).

Frci s lingweascd multimea cu fdgddueli sterpe, care

sunt uitate a doua zi dupei venirea la putere, expune rspicat
si corect modul cum trebue inteleasti improprietdrirea i greoaa care s'a fricut de Kogeilniceanu cu ocazia impropriettiririi
de la 64, reamintind cele sustinute de Wail stiu, Ion C. Br&
tianu la acea data i spune :
E o teorie gresitd aceea c statul va satisface nevoia de pdmnt a tuturor, oricare ar fi putinta i priceperea lor la munca
ogorului, ce li s'a dat".
In acela; timp trebue sd scoatem din mintea tdranului impresia gresitti pe care, de cele mai multe ori de la 1864 incoace

www.digibuc.ro

x
i-am dat-o ,ca statul trebue sd-i dea pameint si sa i-1. dea lara
nici o plate'.

Discursurile sale sunt o quintesentei de principii ceileitezitoare in privinta modului cum trebue sci fie privitei si solutionatei grava problemei agrarei, care stei la baza organizeirii statu
lui romeinesc. (Chestia agrarei dupci 1907).

In 1908 Dimitrie Sturdza demisioneazei din presedintia

partidului liberal si deci din functia de prim ministru, iar consiliul de miniqtri recomandei Regelui Carol pe cel mai indicat,
pe Ion I. C. Breitianu propunere pe care Regele o primeste.
In Ianuarie 1909, congresul Li proclamei fef al partidului
lib eral.

In Fevruarie 1910, in urma morsi lui Eugeniu Carada,

Vintild Bratianu este ales director al Beincii Nationale.

Partidul liberal, in luna Fevruarie, acelat an, intrel

in

opozitie, dupei ce isi indeplineste legislatura completei.

Vintilei Breitianu incepe acum actiunea in opozitie prin

presa care ii sta la dispozitie. Viitorul" ziarul partidului aptiruse in 1907 si el fusese primul redactor. Acum desbate el pe
larg chestiunea tramvaelor comunale (pag. 246-256 ; 263-266).
Isi expune principiile cilleiuzitoare asupra finantelor statului,
in Bugetul statului (1911); incepe o campanie viguroasel bazatei

pe o puternied documentare qtiintificti pentru protejarea petrolului romeinesc (Congresul si societatea petrolifercl) si adeincul
studiu intitulat : Politica de stat in industria petrolului).
El este elementul de preset', bine inarmat cu argumente,
logic, cu demnitatea omului superior, care vede in atacul
adversarilor o ocazie sti expund principii, f iirci sei se dedea la
pamftete josnice. Asa se aratei in : Prima lege a guvernului,
Scutirea de impozit funciar, Psihologia politica a d-lui P.
Carp etc.

In acest din urmii articol, remarc o vie caracterizare a

lui P. Carp, serioasei, pregnantei fi justd, ata cci poate riimeine
un model.
Noi credem cd inteligenta naturald, probitatea si cultura
d-lui P. Carp sunt anihilate printr'o usurintd caracteristicd, unitd
cu o mare suficientd personald 0 cu lipsa de putintd de a munci".

www.digibuc.ro

XI

ziaristic, ca i in toate ocupafiunile in care l-a pus

situatia sa politica qi qtiintifica, a avut aceeaf vedere larga,
pasiune de adevar 1 cunogtinte, inct d-1 Gr. Taugan considen:1 ca numai conditiureile sociale 1-au impiedecat sa fie
profesionist gazetar".

In odihna relativd, pe care i-o procura situatia de opozitie a partidului /iberal, zic relativa, fiinded neobosita sa
minte i activitate erau intr'o continua stare de creaTie,
timpul sa organizeze in Mai 1911 Cercul de studii al
partidului libera/, laboratorul de uncle vor porni
0 infaptuirile viitoare.
Scopul sau II definegte aga de biree in cuvtintarea din
29 Mai, la prima gedinta ; di este un organ de propaganda,
un mijloc de studiere 0 de popu/arizare a problemelor la
ordinea zilei, care intereseazei a.Fa de mult pe toti

ceta-

1,enii.

Aceste studii, zice el, vor fi de mare folos, mai cu seamd

tineretului de partid, care se va deprinde cu cercetarea studierea tuturor chestiunilor privitoare la bunul mers al trebilor
patriei".

E primul cerc de studii irefiinfat de un partid politic ;

vor constitui pe ale lor
mai tcirziu celelalte partide politice
dupa modelul partidului national-liberal.

Realizrile anilor 1907-1911, cuprinse in acest vo/um

ne scot in evidenta n'Otti aspecte ale activitatii sale care evoluiaza fi se imbogategte i anume : gospodria Capitalei 0 punerea ei pe calea progresului capitalelor occidentale ; talentul
de ziarist, afa cum numai generatia dinaintea rasboiului a avut
fericirea sa cunoasca i participarea calda fi luminoasd la conceptia fi infaptuirea marilor reforme agrare.
GEORGE MARINES CU

i) Viata i opera lui V. Brfitianu vzute de prietenii i colaboratorii si. Bucure0i 1936.

www.digibuc.ro

1.

Le voyage A Berlin.
18 Fey. 1907
Cette sance d'hier A. la Chambre comptera, certes, comme

une des plus mmorables de nos cinquante ans de vie parlementaire en Roumanie.
Le retrait de la loi par M. Dissesco au nom du gouvernement et le vote de la motion de confiance qui a suivi, dmon-

trent clairement que le sentiment de la dignit est au mme

niveau au sein de la majorit et dans le gouvernement, et
l'ophlion publique revolte, dira une fois de plus qu'elle ne
peut pas se solidariser avec de pareils actes.
De nombreux enseignements se dgagent de tous les v-

nements qui viennent de se passer, aussi bien au sein qu'en

dehors du Parlement. Ils sont pour nous, ces vnements, la
manifestation d'une longue et pnible crise de notre vie publique.

Mais aujourd'hui, le lendemain du jour o la politique de

M. Take Ionesco a reu un de ces coups droits dont on ne se
relve pas facilement, il est bon de rappeler sans retard ce
fameaux et bruyant voyage qui avait pour objet de solliciter
de l'tranger la consacration d'une politique que la Roumanie
subissait avec rpugnance.
Que doivent penser aujourd'hui les amis de bonne foi de
la Roumanie
non pas les amateurs de concessions interlopes

de ces grands projets d'avenir dont on les entretenait de

cette autorit et de cette capacit quion leur avait taut vantes et autour desquelles la vie politique de la Roumanrie devait graviter dans l'avenir ?

www.digibuc.ro

VILITILX 1. BRTIANU SCRIERI I CUVANTARI

VOL. II

Comment cet homme, dont on avait prsent, il y a un

mois, la comptence et la puissance dpassant les limites de
son dpartement, ce qu'on disait, a-t-il d subir hier avec
rsignation, pour se maintenir au pouvoir, lui et le gouvernement dont il fait partie, une humiliation que peu d'autres
consciences auraient supporte ?

C'est ce que l'on comprendra encore moins l'tranger

que dans notre pays.
La veille de ce fameux voyage on avait, dans ce journal
mme, prvenu les trangers de bonne foi, mais que les qualits officielles de M. Take Ionesco pouvaient leurrer.
C'etait un service leur rendre et il importait en mme
temps au crdit du pays de ne pas nous solidariser avec de

pareilles aventures. On peut juger aujourd'hui qui a dit la

vrit.

La journe d'hier, de toute certitude, et bien d'autres

dans l'avenir, nous donnent et nous donneront de nouvelles
et reconfortantes preuves de cette vrit qu'il y a aussi en
politique des sanctions morales. Il en ressortira, en outre, ce
que M. Take Ionesco n'a pu et ne peut comprendre que la
morale et les intrts du pays sauraient seuls constituer la
base d'une action durable et que l'autorit d'un homme d'Etat
dans un pays de rgime parlementaire, ne peut tirer son origine que dans cette sorte d'action, et non pas s'imposer par
des influences trangres la vie publique d'un Etat libre et
libral.

Vintil I. Brtianu
(Inclp. Roumaine, 1907, nr. 9410, p. 1, col 7)
2.

L'Eglise et le Takisme.
6 Mars 1907.

Le srie noire n'est pas termine. Le Snat vient de

voter, sans discussion, un projet de loi par lequel M. Dissesco

www.digibuc.ro

MARTIE 1907

12gGLISE ET LE TAKISME

fait nommer vie comme suprieur du monastre de Ca ldarushani l'ex-Mtropolitain Ghenadie et affecter au couvent
auquel il octroie cet honneur deux cents hectares pris sur le
domaine de l'Etat.
Nous n'avons pas a discuter les titres exceptionnels du
bnficiaire de cet apanage, comme on n'en a institu jusqu'ici

qu'en faveur de la Couronne. Il appartiendra d'autres de

refaire un jour la veritable histoire de ce qu'on appelle aujourd'hui encore l'affaire Ghenadie.
Quant nous, nous avons le droit de nous demander, des
A present, quelles ont t les raisons d'ordre suprieur qui ont
pu determiner nos gouvernements enfreindre de la sorte un
des principes fondamentaux de notre regime monastique, le
systme lectif en dehors mme de la personnalit du citoyen
appel bnficier de cette mesure extraordinaire.
Ce qui est plus inexplicable encore, c'est ce retour un
systme contre lequel toute la generation qui a fait la Roumanie contemporaine a lutt, cette reconstitution des biens
ecclsiastiques que les pays Tes plus catholiques sont en train
de sculariser. En serions-nous donc rduits aujourd'hui dans
le royaume de Roumanie admettre des principes que les
jeunes principauts unies repoussaient il y a cinquante ans,
malgr l'opposition de certaines grandes puissances ?
On me reprochera peut-tre de discuter principes dans
une question dont les causes sont, en apparence, au moins,
d'un ordre plus terre--terre pour tous ceux qui savent que le
ministre des cultes actuel est dans la situation delicate d'un
avocat vis--vis d'un client trs large.
Mais mon rle serait trop ingrat de rappeler a M. Dissesco qu'il aurait du tre le dernier presenter ce projet de
loi ou pour demander la majorit parlementaire actuelle de
la faire. Nous ecrivons ces lignes pour manifester notre sur-

prise et notre douleur du silence que les reprsentants de

l'Eglise au Snat ont garde devant cette transaction du takis-

me le plus pur applique notre grande institution spirituelle. Une seule voix s'est leve, et celle-l pour demander
l'urgence au nom mme de l'Eglise !

www.digibuc.ro

VINTILA I. BRTIANU SCRIERI SI CUVANTIRI

VOL. I!

Ce n'est pas par de telles attitudes et de telles compromissions que l'on relvera le nitveau moral de notre Eglise.
C'est encore l une de ces manifestations morbides de
notre vie publique qui rvlent un mal plus profond.

Vintil I. Brtiann
(Inc lp. Roumaine, 1907, Nr. 9426, p. 1, col. 6).
3.

Din zilele negre.

28 Martie 1907.

Flacara, care cu at:La repeziciune s'a intins dintr'o margine

la cealaltd a Ora, este abia stins si. in multe locuti, sub spuza ce ea a lsat, focul tot este viu. De aceea, nu este inch' momentul sa se cerceteze urmrile si sa se trag toate invatamintele, pe care aceste dureroase zile le lasa dupd dansele.
Dar cu cat o zguduiturd este inai puternica si prin urmare
emotiunea ce ea produce mai mare, cu atata si judecata dreapta se intuneca mai mult. Pentru a opri rtacirea spiritelor, care
urmeaza in aceste conditii, este nevoe prin urmare, sa se improspteze succesiunea evenimentelor, pentru ca prin ele numai, sa se judece actiunea fiecruia.
Ni se pare aceasta amintire cu atat mai necesark cu cat
asistam azi, in atmosfera turbure produs de rascoale, la curicase manif estari ale emotiunei aduse de primejdie si ceea ce
este mai trist, la o specula urat a nenorocirilor si. sldbiciunilor
omenesti.

Nu este nevoe s aratam pericolul prin care a trecut fiecare din noi, cci toti 1-am simtit. Dar tom-Lai acest pericol sau

pagubele ce-au suferit, au facut pe multi sa nu-si dea seama

ea o data cu punerea in primejdie a avutului si eke o data a
vtietii lor, era pusa in cauz chiar organizatia noastra de stat,
prin forma anarhica ce luase miscarea mai cu seama in Muntenia.

Azi, dup ce primejdia acuta a trecut, putem mrturisi e&

www.digibuc.ro

IIIARTIE 1907

DIN ZILELE NEGRE

toti cei cari au putut arunca o privire generala asupra evenimentelor ce se desfasurau In zilele de 13, 14 si 15 Martie, se
Intrebau, nu ce guvern va fi a doua zi in Tara Romaneasca, dar
dac va fi altul de cat acel iesit dintr'un adevarat rasboi civil.
Nu este nici o exageratie in aceste cuvinte, caci In acele
zile critice, nu era de temut numai caracterul salbatic ce Il luau
devastarile din judetele dunrene si repeziciunea cu care focul
se intindea, dar era de temut si clocoteala care Incepea s se
simt puternic in orase si mai cu seama in Capita la. Cu drept
cuvant ne intrebam cu ce forte se va putea restabili linistea In
sate, cand si orasele, de unde trebuea aft' plece pacificarea, ar fi
fost In flcri ?
Va veni timpul s vorbim pe larg de acestea toate si de
desolidarizarea ingrijoratoare ce aparea de odata in Statul nostru intre toti cei mici, cari se credeau nedreptdflti si clasa conducatoare. Aceasta era insa situatia joi, la 15 Martie, situatie
agravat, si prin necesitatea ce fusese de a se trimite trupe In
afard de Bucuresti.
Ce cereau, in acel moment, toll ? Linistirea ct mai repede,
pentru a scapa mai intai statul de anarhie si, indirect, cat mai
mult din avutia nationala.
Nu vrem sa apreciem azi cauzele pentru care guvernul
Cantacuzino se retrasese : situatia 'Area insa tuturor asa de
primejdioasa, in cat aproape unanimitatea ministerului recunostea c numai o schimbare de regim putea sa aduca linistea
In tara. Aceasta credint era intarita si mai mult prin atitudinea imediata, patriotica, a majoritatilor conservatoare din
corpurile legiuitoare. Prin capeteniile lor si voturile aproape
unanime, ele nu numai dedeau concursul pentru suspendarea
unor dispozitii legale si pentru putinta de a stabili starea de
asediu, dar aprobau in principiu si solutiile ce partidul liberal
inscrisese in manifestul lui care tara. Acele sedinte vor al-Ma
celor cari vor scrie istoria acestor rasvratiri, constiinta unei pHmejdii cum nu se mai vazuse si Ca aceasta constiinta singura
putuse sa aduck dupa patruzeci de ani de intrerupere, o conlucrare asa de spontanee a tuturor partidelor politice pentru salvarea Statului.

www.digibuc.ro

VINTILA I. BRTIANIU SCRIERI

I CUVANTARI

VOL. Ii

Guvernul liberal depusese juramntul luni, 12 Martie, la

5 ore seara si in aceeasi seara, la 7 ore, aproape toate decretele
prefectilor erau isclite, iar acestia, marti i miercuri, intrau
in functiune.
In toate judetele neinflacarate 'Ana marti sau in cele numai cu inceputuri de rascoale, ca Gorjul, Vlcea, Romanati,
Prahova, Buzaul, Rmnicul-Srat, Putna, Brila, Ialomita, Ilfovul i Dobrogea, in toate, linistea s'a facut indata, ori s'a
mentinut. In doua zile, Moldova a fost calmat, iar in singurele
districte: Teleormanul, Doljul, Meheclintii si Oltul, desi in parte
intinderea rscoalei era stapnita, mai erau incd vineri i smbt razvratiri.
Aceast pacificare se datora negresit concursului tuturor,
dar in bund parte, energiei i manifestului guvernului liberal.

Ea a avut ca efect imediat, nu numai oprirea devastrilor

prin urmare a pagubelor aduse proprietarilor i arendasilor,
dar, pe de o parte a permis aducerea unei parti din trupele din
Moldova si pe de o alta, a descurajat incercdrile ce se faceau
de a turbura orasele i imprejurimile lor. Dup'a cunostinta ce
aveam, daca rscoalele s'ar fi intins vineri i smbata., daca nu
s'ar fi inabusit inceputurile de rasvratire din judetele dimprejurul Capitalei (Dmbovita, Ilfov si Prahova), duminica la 18
Martie nu se poate prevedea ce s'ar fi intmplat in Capital.
Cei cari i amintesc de panica din acele zile in Bucuresti, pot
s-si dea seama de efectele ce-ar fi avut cea mai mica lupt pe
stradele Capitalei. Meritul partidului liberal in aceast repede
actiune a fost pe de o parte, existenta unui program pregatit
dinainte, care putea servi la linistire i energia fata de devastrile ce se fceau; pe de alta, ca el a putut gasi in rndurile
lui cei 32 de prefecti cari s aiba priceperea i activitatea spre
a infrna revolta, increderea maselor pentru a linisti cu cuvntul, autoritatea de-a putea avea concursul tuturor oamenilor de
bine in opera lor. Oricare ar fi fost masurile guvernului, daca
nu gsea organe de propagare i executie la inaltimea sarcinei
grele ce era de indeplinit, linistea nu se putea face asa repede..
Astazi, scapati in parte de primejdia acuta, unii au uitat
sacrificiile fagaduite spre a linisti tara ; au uitat si opera de sal-

www.digibuc.ro

MARTIE 1907

DEMISIA DELA SOC. AGRARI

vare implinitd. Ei nu-si mai aduc aminte de aceia cari, ca niste

adeVrati apostoli si in interesul tuturor, au contribuit asa de
mult sa scape tara si pe noi de anarhia ce ne ameninta.
Nu trebue s uitam c, zece zile in urma, erau in plin revolta, ea nu aveam mijloacele nici putint.a de a o reprima numai prin forta, c, in sfrsit, mice zi de intrziere in linistirea
spiritelor inzecea primejdia : trebue in sfrsit sa ne dam bine
seama c, claca perioda acuta a rscoalei a trecut, nu ne putem
considera incd in perioada de complet liniste.
In aceasta situatie, fata de unele incercri ce se fac, este,
din nenorocire, nevoe SA revenim asupra acestor fapte.

Vintil I. Sftianu
(Vointa National, 1907, nr. 6554 P. 1 col. 1-3).
4.

Demisia dela Societatea Agrar

Bucuregi, 28 Martie 1907.
Demisia lui Vintild Brtianu dela societatea Agrarg, a marilor proprietari, al cArei presedinte era P. P. Carp.

Domnule Preqedinte,

Am primit circulara d-tr Nr. 95 din 26 Martie prin care

indemnati pe proprietarii mari sa dam in judecata conform art.
147 din Codul penal, pe prefectii cari s'au crezut indrituiti, de

a anula invoeli si de a le inlocui prin acte dictate de dnsii.

Nu insist asupra oportunitatii indemnului ce faceti in momentele grele prin care trece tara, stiu hag cu sigurant c mai
multi proprietari si arendasi au fcut apel la aceasta interventie a prefectilor. Mai mult Inca', fat de primejdia prin care trecea statul nostru, ei ca oameni luminati credeau de a lor datorie sa contribue si dnsii la pacificarea tarii prin sacrificiile
ce se legau sa faca. Stiu de asemenea ea au avut loc la cele mai
multe din prefecturi intruniri la care proprietarii si arenda-

www.digibuc.ro

VINTIL 1. BRTIANU SCRIERI SI CUVANTRI

VOL. II

sii au luat parte si in care de la ei s'au angajat s faca invoeli

noi. Nici nu ne putem indoi ca constiinta interesului superior
al statului sa nu se manifesteze mai intai si mai puternic la cei
mai luminati si la cei cari isi dau searna cat de legat este de
interesul lor propriu, pacea si infratirea in stat.
De aceea nu pot s vd in circulara aceasta deck o actiune personal a d-voastra in scop de a servi pe aceea pe care o
duceti ca om politic si asupra patriotismului careia nu este locul de a ma pronunta.
Intrand in Societatea agrark nu am inteles sa aduc vederile mele politice personale. Nici acum nu doresc ca ma solidarizez cu o miscare care nu poate avea alt scop de cat s ingreueze situatia deja grea a Statului, miscare care dupa mine
ascunde alte interese de cat ale proprietatii.
VA rog, prin urmare, s supuneti cornitetului societatii
agrare dernisia mea motivata pe considerentele de mai sus.
Bine voiti, a primi, d-le presedinte, asigurarea deosebitei
mele consideratiuni.

Vintil I. Brtianu
(Secolul, 1907, nr. 2288).
5.

Campania electoral. Conditiile normale ale luptei.

6 Mai 1907

Suntern de sigur la unul din momentele cele mai critice

ale vietii noastre de stat. Greuttile, prin care Romania a
trecut pentru a se organiza ca tar de sine stttoare, nu au
fast mult mai mari ca cele ce intampinam acum ; primejdia
fiind in afar de noi, putea sa fie mai lesne privita in fa-Va.
Cei ce aveau cunostinta real.a si a drepturilor noastre ca
natiune, si a insusirilor acesteia, intrevedeau cu siguranta desrobirea noastr viitoare.
Astazi insa suntem a doua zi dupa o adevrata revolutie.
Masa cea mare a poporului, toti cei pe cari ii numim cei mici"

www.digibuc.ro

MAI 1907

CAMPANIA ELECTORAL:A

s'au crezut inteatat de nedreptatiti incat s'au desolidarizat de

interesele noastre de stat. De odata cu o stare material proasta, ce cunoteam 0 cgreia H. cautam leacul, a aprut, in toat
goliciunea ei, o stare sufleteasc ce ne-a silit, pentru scaparea
existentei noastre de stat, s o stapnim sub presiunea armatei, acolo unde ea luase un caracter mai violent.
La orice cercetare, ce facem azi asupra acelor nenorocite
evenimente, in orice solutie dam, nu trebuie, prin urmare, sg
uitm, inainte de toate ca, dacg azi 1ini0ea s'a facut, rgul era
mult mai mare 0 adanc de cat ne inchipuiam 0 c el putuse,
prin starea nenorocita de spirit ce se creease, sg pung in primejdie Statul nostru chiar.
In ace1a.0. timp, ar fi o copilarie sa presupunem ca in dou
saptamani de represiuni s'a putut vindeca acea rand adanca, pe

care rscoalele au aratat-o. Cauza ei dainue0e de prea mult

timp, violenta rgscoalelor a fost prea mare, pentru ca sa ne inchipuim ca putem iarg0 relua mersul nostru Ma grij de asta
dat.

Inteatat stivatia ce descriem este cea de fapt, in cat, din

prima zi a miFrilor, s'a preconizat o solutie de satisfacere a
revenclicarilor, care ar fi drepte, ale tranilor. Cei ce guvernau
atunci nu au priceput primejdia situatiei; violenta rascoalei s'a
accentuat 0 la 12 Martie ei lasau partidului liberal tara in
flacgri.

Daca acesta a fost nevoit, fata de sporirea primejdiei, sa

reprime cu forta, cunoscand insg cauza mai adanca, a dat acel
manifest, care de sigur a avut un rol de capetenie in impaciuirea satelor.
.
Acest rol era inteatat de recunoscut de toti, in cat majoritatea parlamentarg conservatoare recuno0ea, prin voturile
unanime ce dadea cabinetului Sturdza, ca acel manifest era
adevarata ramurg de maslin pentru impcarea si liniOirea Poporului roman.
Reamintim toate aceste evenimente cunoscute de toti, pentru ca ele formeazg baza de fapt a campaniei electorale ce se
duce azi.

De randul acesta nu mai este vorba de increderea ce se

www.digibuc.ro

10

ViNTILA I. BRATIANU SCRIERI

1 CUVANTARI

VOL II

d unui partid pentru ca el sa administreze bine tam si sa

propue legile ce va crede cu cale. Suntem in fata unei situatii
primejdioase, care cere o solutie imediat ; avem un guvern
venit cu un anume program de solutii, inteun cuvant exist

o polit cu scadent fatal, pe care toat lumea o stie o

simte, polit care se rezumeaza in manifestul dat de guvernul
liberal, in numele Regelui.
Este o scadenta, fiindca este o fagaduint, pe care reprezentantii acelui Stat, de care se desolidarizau cei rasvrtiti in
orbirea lor, o faceau acestora nu numai in numele unui partid,
ci al tarii intregi.
Putem oare sa ne inchipuim acea fgaduint neimplinit
In conditiile in care ea a fost facuta ?
Credem c nu, cci ar fi s sapam o prapastie si mai mare

intre conducatorii Statului acestuia, din ori ce partid ar fi,

si masa cea mare a poporului, care si-a pus nadejdea in acea
fagaduintd.

Ar fi sa confirmm credinta nedreapta, ce s'a cutat s se

infiltreze in satele noastre, c conducatorii Statului nu sunt
de cat niste egoisti amagitori, cari nu se tin de cuvantul dat,
odata ce teama si primejdia au fost inlturate.
Principiile generale puse in manifestul guvernului, Bindc au servit la linistire, ar fi trebuit deci sa rmaie In afara
de lupta electorala de partid de maine.
De aceea gresesc cei cari cer ca guvernul sa publice indata, in detaliu, proectele de legi ce trebuesc s dea satisfacere
principiilor puse in manifest.
Detaliile se vor putea discuta si cum credem ca in parlamentul viitor vor participa si din capeteniile opozitiei, ele vor
avea ocazie s-si spue acolo prerile lox% Manifestul ins ar fi

trebuit s,. ramaie in afara de lupt, fiind un pact de infratire

intre toti.
Au priceput adversarii nostri rostul luptei de azi ? Atitudinea lor ne spune ca nu. Fiindca n'au alt cal de btae, ei au
pus lupta pe un teren care, dupa cum vom arta, nu este periculos numai pentru cauza ce pretind ca apar, a propriettii,
dar i pentru linistea Statului nostru. Adusi pe acest teren

www.digibuc.ro

MAI 1907

11

CAMPANIA ELECTORAL

primejdios de lupt, nu putem sd stam impasibii, ci din

contra, trebue ca prin intreaga noastr atitudine sa inlaturm,
pe cat cu putint, rul pe care adversarii nostri, cu cunostiint

sau fara, il vor face.

Vintil I. Brtianu
(Vointa National, 1907, nr. 8536, p. 1 col. 1-2).

II.

Campania electoral. Incercrile d-lui P. Carp.

6 Mai 1907

Am aratat, in articolul precedent c interesele vitale ale

Statului puse in joc de rascoalele din Ionia', impuseser pentru
trinicia linistei, ce se obtinuse si consolidarea din nou a Statului zdruncinat, fagaduinta ferma a unor solutii. Adaogam c
acea scadenta fatala a politei iscalite, nu numai de un partid,
ci de toti cei ce participau la conducerea tarii, ar fi trebuit,
pentru a nu spori rul ce apruse, sa scoat din orice discutie,
nu zic detaliile de executie, dar principiile pe cari se baza manifestul guvernului.

0 licreala a constiintei rspunderei si a datoriei fata de

primejdie ce manifest in sedintele corpurilor legiuitoare, dupa
venirea ministerului liberal ; ea nu dinui insa mult, cci azi,
abia dupa cloud luni, gsim pe d. P. Carp, singurul care fcuse
rezerve, in capul partidului conservator, ducnd campania tocmai pe terenul primejdios de care vorbeam.
Cine are rspunderea acestei schimbri de atitudine ? Pentru a stabili, s reluam repede faptele din acest interval.
Inceputul avu Mc in acea faimoasa sedintd a Societatii Agrare din Martie. Atunci cnd focul devastarilor era Inca nes-

tins si ne asteptam cu totii la o greva agrar, d. P. Carp, pe

de o parte lua comanda cultivatorilor pgubiti, pe de alta, lua
pe fata o atitudine ostil mijlocirei de impciuire a prefectilor.
Era oare o acuzatie serioasa ce se aducea guvernului liberal ?
Faptele vorbesc.

www.digibuc.ro

VINTILA T. BlaTIANIJ SCRIERI I CUVANTXRI

12

VOL. II

Partidul liberal, venit luni 12 Martie la guveni, in mai pu-

tin de o sptman pacified tara. Am ardtat cu alt prilej ed,

daed aceastd liniste nu se dobndea asa repede i nu se dispunea de armata din Moldova, nu se stie dac organizarea actual
de stat mai exista azi, i dac Capita la trii, de acolo de unde

plecau msurile de linistire, nu devenea teatrul unui rdzboiu

civil.

A fost mare indrsneala i increderea in el a partidului liberal, ca in conditiile in care guvernul Cantacuzino se retrgea, s ia asuprd-si sarcina de a salva tara. Istoria, dacd va
avea s tie seam de serviciile aduse de partidul liberal trii,
va pune de sigur, in primul rand, acest nou act de uitare de
sine, de civism si patriotism.
Astdzi sunt oratori cari vorbesc de putinta, in acele momente, a formrii unui guvern de concentrare conservatoare.
Nu am trebuint s insist asupra acestei voinicii post festum,
cat i asupra serioziatei unei astfel de propuneri. Sunt de fata
articolele presei junimiste i desbaterile din ultimele sedinte
ale parlamentului sub guvernul Cantacuzino. Nimeni nu s'a
putut gandi serios, in acele momente, la un guvern Carp sau la
unul de concentrare conservatoare.
Nu putea fi vorba de ineercdri si nu era timp de pierdut.
Singur partidul liberal, dup prerea unanimd de atunci, prezenta mai multe garantii s scape Statul. Daed el nu isbandea
repede, atunci de sigur, nu numai principiile de ordine pe care
se bazeaz astzi statele moderne erau Maturate, dar se si
indeplinea acea solutie de amestec strein, de care vorbea d. P.
Carp, in celebra sa scrisoare &are un alt strein.
Importanta primejdiei i greutatea sarcinei ce-si lua partidul liberal nu le pot nega nici chiar azi adversarii nostri. Ei
nici nu ne pot mustra Ca' pacficarea s'a fcut prea repede.
Au gsit ei oare ed mijloacele nu au fost bune ?
Ele au fost dou : manifestul, care trebuia s-si produca
efectele, mai cu seamd acolo unde rscoala nu luase un caracter prea violent si unde ea nu se intinsese i forta brutald, singur in stare de a fi opusd miscrilor anarhice din unele judete din Muntenia.

www.digibuc.ro

MAI 1907

CAMPANIA ELECTORALA

13

Adversarii n4tri au dat aprobarea kr publica pentru aceste msuri. Fata de primejdia in care se gasea Statul, se mai
puteau discuta mijloacele ?
Un parlament conservator vota unui guvern liberal facul-

tatea pentru acesta de a proclama starea de asediu. Acestea

erau cele cloud mijloace de pacificare intrebuintate.
Nu putem sa discutam pe una, ignornd pe cealalta. Cei ce
ne fac raspunzatori azi c'd am intrebuintat manifestul pentru lin4tire, trebue sd ne trag la raspundere 0. pentru sngele Or-

sat de noi din trupul unor rataciti, dar tot unor Romani.
De aceea, adversarii notri n'au putut sa atace pana acum
mijloacele intrebuintate.
Trebuia insa sa caute ori i ce pentru a distrage opinia publica i a face sa uite dezastroasa retragere a guvernului Can-

tacuzino, retragere care apasa. 0 va apsa greu pe numele de

conservator.

S'au agatat atunci de alte dou chestii.

Una, mai mult de procedur, am putea zice, de mijlocirea
prefectilor pentru a restabili relatii normale intre tarani 0 cultivatori. Din aceasta interventie ceruta mai peste tot in timpul
rascoalei, de proprietari chiar, n'au putut face o acuzatie general, ci au trebuit sa o limiteze chiar pe nedrept la doi sau
trei prefecti.
A doua arma a fost specularea unei nenorociri, a devastarilor. Celebra circulara adresata de d. Carp membrilor Soc.
Agrare, indemnndu-i sa dea in judecata pe cei earl linitiser
,

revoltele 0 lacrimile de crocodil pe cari oratorii junim*i le

vrsau in adunarile aceleia0 societati rezumeaza activitatea
opozitiei in cele din urrna dou luni. Istoria va spune daca aceste dolua fapte, in mamenftele in care ele s'au produs, vor contribui la gloria politic a d-lui P. Carp 0 a partidului lui. Ele insa
puneau lupta pe un teren de clasa, tocmai in momentele cnd
nevoia de infrtire 0 impacare se simtea mai tare.
Ca mice actiune factice, campania agrara sub aceste dou

forme n'a rezistat timpului. Circulara a fost data uitarii, dupa

ce s'a cautat tot felul de scuze ; iar Societatea Agrara a marilor proprietari, pe care d. Carp dorea sa o transforme inteo ce-

www.digibuc.ro

VINTILk I. BRATIANU BCRIERI I CUVANTARI

14

VOL. II

tate de aparare, pentru a nu face sub nouile auspicii un faliment complet, trebui sa capituleze, s stearga numele de mari,
sa introducd pe vrasmasul" de ieri, pe micul cultivator, in
sanul ei.

Din aceast campanie, d. P. Carp n'a putut castiga de cat

un singur lucru : Mochi Fischer si alti arendasi streini vor putea in viitor s vorbeasc cu taranii si proprietarii in numele
intereselor agrare nationale. Din aceasta prima incercare nici
un rezultat, prin urmare. Alegerile insa vin si trebue ceva cornbatut ; consevatorii si-au adus atunci aminte de manifest, si
fara a vedea raul ce fac, caut azi s duca lupta contra lui.
Vintil I. Brtianu
(Vol/4a National, 1907, nr. 6588 p. 1 col. 1-2).

Campania Electoral. Liberalii i. proprietatea.

6 Mai 1907.

Am aratat in articolele precedente, cum adversarii nostri

remorcati de d. P. Carp au fost adusi s ia in timpii din urma,
o atitudine ostila manifestului de impaciuire al guvernului.
Speriati la inceput, de tenclintele reactionare ale viistorului lor sef, numai o parte din fractiunea cantacuzinista i-a dat,
cu timiditate, concurs luptei de clasa, pusd sub formula unei
campanii agrare. Paralel cu acest concurs, s'au fcut toate sforWile si toate sacrificiile spre a ajunge la o impcare a fratilor
vrasmasi de ieri. Fuziunea
cel putin de forma'
facuta a
doua zi dupg manifestul de la Soc. Agrark punand in fruntea
partidului cornservator pe d. Carp, hnplica dacd nu reintregirea de fapt, dar cel putin ca intreg partidul aproba atitudinea
reactionar a fostului sef junimist.
In aceste conditii, prerile d-lui Carp devin programul partidului si merita sa le discutam, caci ele formeaza armele cu
care adversarii nostri infra in lupta.
Atacand direct sau indirect manifestul guvernului, con-

www.digibuc.ro

MAI 1907

CAMPANIA ELECTORALA

15

servatorii ne trateazd de distrugtori ai propriettii, de socialist, de anarhisti, etc. Aceste acuzatii, care s'au produs numai
de un timp incoace, nu pot fi justificate printr'o fapt a noastr din trecut. Dacd ar fi altfel, cum s'ar fi putut ca inteun
moment de primejdie a propriettei, un guvern conservator sd
lase locul unui partid socialisto-anarhist, s facd apel la servirifle lui, s-i voteze legi extraordinare, s-i dea o putere cum
in tara aceasta n'a avut-o nici un guvern de la stabilirea regimului nostru constitutional ?
Daca, prin urmare, acuzatiile acestea sunt de bun credintd, ele trebue s fie datorite faptelor guvernului liberal de
la venirea lui la conducerea Statului. Fost-a actiunea lui astf el,
ca s loveascd principiul de proprietate, legat cu cel de drepcdci una fdr alta nu exist.
tate ?
Guvernul liberal a linistit Ora inteo sdptdrnn1 Oare cine
a servit mai mult pe proprietari ? Cei cari, avnd conducerea
Statului, nu stiu ce se petrece in Ord si incapabili s o
linisteascd si-au prsit postul datoriei atunci cnd jaful si Mocul distrugeau averea proprietarilor si cultivatorilor mari ?
Noi credem c guvernul liberal, care printr'o represiune,
a scpat mai inti avuturile incd nejefuite, oprind anarhia, a
scpat nu numai casele si acaretele dup mosii, dar chiar propriettile. Oprind focul in cmpii, s'a impiedicat ca el s se intinzA la orase si, prin urmare s'a adus un serviciu si proprietarilor urbani # comerciantilor si industriasilor.
E destul s amilitim ea' in Craiova si in alte orase, se organizase garda cetdteneascA ; in Trgoviste, elevii scoalei de
cavalerie au scApat crawl ; in Bucuresti chiar, a trebuit s4 se
ia mAsuri speciale la institutiile cele mari financiare, la uzina
de gaz si in cartierele de lucrtori.
Partidul liberal are deci la activul ski, in aceste dou
luni, fapte care ii dau dreptul, nu numai la recunostinta tuturor cettenilor romni, dar in special la a proprietarilor.
Dar dup linistire, care din partide a servit principiile de
proprietate, servind si interesele generale ale trii ?
Elscoalele artaser, pe de o parte, o desagregare a socieatei noastre ; pe de alta, putinta, pentru cei ce se credeau

www.digibuc.ro

16

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTRI

VOL. II

nedreptatiti, de-a pune chiar existenta Statului in primejdie.

Astfel cum suntem, proprietari si. orseni in genere de o
parte, si sAtenii de alta
nu putem concepe un Stat roman
fall solidarizarea cu interesele lui a intregului popor. Ori cat
de gresiti ar fi fost unii, ori cat de mari ar crede altii drepturile lor la asuprirea fratilor lor, putem concepe un Stat roman
in afar de cele 5 milioane de la sate ?
Cei ce gandesc altfel qi cari inurma rascoalelor, vad in popu_

latia de la sate numai niste vrajmasi de pedepsit si cari nu pot

fi indreptati, nu pot sa mai aib vre-o incredere in viitorul

acestei taxi De aceea, daza proprietarii mari si cei dela orase au
trebuinta de ordine si de apararea drepturilor lor, tot astfel si
satenii au drept si la protectia legilor si la imbundttirea
soartei lor, sub toate formele. Este o axioma ca, pentru exis-

tenta Statului nostru, e nevoe neaparata ca spiritul in masa

cea mare a poporului sa" fie altul de cat cel ce s'a aratat in
ultimele rscioale. Deci trebue sa-1 transformam, nu sa4 pastram cu forta. Numai transformandu-1, putem asigura viitorul.
Atunci intrebam iar4i : cine sunt apartorii si asiguratorii ordinei si ai drepturilor tutulor ? Acei ce cauta indreptarea
relelor constatate si in acelasi timp stabilirea unor relatil
normale si fratesti intre toti ; sau cei ce voesc mentinerea
unei situatii de inferioritate vdita, de neputinta de-a propsi,
ba chiar de a tral, care ne duce la rascoale si devastari ?
De aceea, cei ce vin cu ramura de mslin, asigurand ast-

fel viitorul Statului roman actual, nu pot sa nu slujeasca direct si indirect proprietatea, sub toate formele ei si in toate
proportiile ei.

Dar tocmai pentru a asigura aceasta proprietate, ea trebue s-si pstreze rolul ei social si s nu fie, cum am recunoscut cu totii c'a fost in multe cazuri, un mijloc de specula
si asuprire. Dupa cum foarte bine s'a zls : dreptatea pentru cei
mid este siguranta pentru cei mari".
Iata de ce credem ea d. Carp si partidul ce conduce deserveste proprietatea, prin chipul cum vrea s se opue azi la
punerea in aplicatie a masurilor fagaduite prin manifest.
Infratirea atat de necesara nu se poate face, daca nu vom

www.digibuc.ro

SEPT. 1907

17

CONGRESUL INTERNATIONAL DE PETROL

alege ceeace este drept inteo parte i in cealalta, daca nu

vom indrepta relele ce constatam cu totii.
Nu se poate nadajdui o impaciuire de la atitudinea pe
care d. P. Carp i ai lui o cer proprietarilor mari. De la rascoale incoace, nu vedem contra propuneri, ci numai o atitudine ostila manifestului. Pentru adversarii notri, toat chestiunea se invartete imprejurul despgubirii devastatiilor. $i
ca sa intareasc i mai mult modul lor de a vedea, ei cer,
fr sa-i dea seama de efecte, despgubirea printeun bir special cu bilete roii, pus pe comunele unde s'a facut devastarea.
Ni se vorbete, pentru a justifica aceste solutii, de birul
Francezilor" pus de Pruileni, dupa Iena, unor comune care nu
se opusesera inamicului i alti cazuri de acela fel. Acest bir
a adus, cu altele, ura de care s'au servit Germanii la 1870.
i acestea sunt formulele de impacarea cea atat de necesar pentru asigurarea proprietatei !
Am vazut Ca specula nenorocirei n'a isbutit ; vom vedea
dac falsificarea intereselor reale ale propriettii poate prinde.
Vintilfi I. Brtianu
(Vointa Nalionala, 1907, nr. 6589 p. 1 col. 1-2).
6.

Congresul international i industria romn de petrol.

BuNiegi, 19 Sept. 1907.

Al treilea congres international de petrol s'a tinut acum

cateva zile in Bucureti. Cei ce au putut urmri, mai de aproape i cu mai multa competinta de cat noi lucrrile congresului, vor putea sa arate i care sunt foloasele pe care tiinta
i. industria in genere le trage din comunicarile facute i discutiile urmate. De la un congres international nu trebue insa
sa ne ateptam la rezultate directe i. imediate, el and mai
mult priletul de a se preciza anume chestiuni, fcand obiectul
unor discutii anterioare.
2

www.digibuc.ro

18

VINTILX E. BRATIANU SCRIERI t;3I CUVANTARI

VOL. 11

Acest congres, avand loc inteo tara producatoare de petrol, nu se putea ca multe din comunicari sa nu aib ca subiect industria petrolului din Romania. In aceast privinta numerosii streini cari au luat parte la vizitele ce s'au facut in
regiunile petrolifere si au fost fat la discutiile ce au avut
loc, au cpatat cloud impresii. Una imbucuratoare pentru noi :
baza solidd stiintifica
o putem spune fard nici o rezerv
pe care industria petrolului a luat-o la noi. Acest caracter este
cu atat mai imbucurator, cu cat prima impulsiune pe aceast
cale a fost data de guvernul din 1903 cu infiintarea comisiunei de petrol si fiindca elementul special romanesc a participat in realitate si in primul rand la aceast indrumare. In
deosebi biroul geologic si laboratorul de chimie de la ministerul domeniilor, transformate azi in institut geologic, au contribuit s dea acest caracter special industriei petrolului de la
noi si au artiat in acest scurt interval cat se reduce din partea aleatorie a unei industrii foarte aleatorici, prin cercetarile
premergatoare stiintifice.
Azi studiile geologice, analizele chimice, au restrans nesi-

guranta de alta data si incercarile neisbutite, datorite mai cu

searna faptului ca conducerea exploatrilor era incredintata
celui din-Cal maestru sondor polonez sau rus, care in necunostinta lui era tot asa de bun geolog, ca si chimist si inginer.
Gratie lor si speculatorilor de terenuri si de actiuni se datorise acea compromitere de acum cativa ani a exploatrilor
noastre de petrol.
Cat de departe suntem azi de acele timpuri in care eram
gata s vindem pe un blid de linte terenurile Statului si concesia conductei pentru motive bugetare, dand astf el pe mana
concurentilor nostri viitorul nostru industrial. Delegatul guvernului american la congres, in mai multe randuri si far
nici o rezerva a recunoscut c numai in Romania industria
petrolului are in realitate o baza stiintific. MA invatatur
n'am avea s tragem si noi si cei ce-si pun capitaluri, din
aceasta scurt istorie a petrolului. Aceasta industrie n'a reusit
decat cand conditiile speciale ale terenurilor si (produselor
noastre au fost cercetate si bine cunoscute si aceast lucrare

www.digibuc.ro

SEPT. 1907

. CONGRESUL INTERNATIONAL DE PETROL

19

nu putea fi mai bine fdcutd deck cu o colaborare efectiv a

elementelor din tard.
Dar dac aceast constatare, mgulitoare pentru noi, s'a
impus tuturor streinilor ce au venit s cerceteze mai de
aproape industria petrolului la noi, ei n'au putut ascunde alte

impresii intristtoare cu care s'au intors din vizitarea regiunilor de exploatare : slaba, ca s nu zicem cu totul neindestulatoarea, participare a elementului national, sub toate formele
lui, la o industrie pe care o numim national. Unii prin discursurile lor, altii prin banchetele ce au oferit, au accentuat
i mai mult aceast internationalizare" a unei industrii, la
care, ori ce s'ar zice, bogatia cea mare era a petrolului aflat
sub ogorul proprietarului.
Erau de sigur intre congresistii streini multi direct si indirect interesati in afacerile de petrol din tara, dar pe lang
ei, delegatii oficiali ai statelor (erau 13 state reprezentate),
profesori universitari, oameni de stiint, ingineri de &di f erate si altii, cari puteau in judecata lor s se ridice deasupra
intereselor personale ale lor i s judece in mod obiectiv situatia ce am lsat s se stabileasc. Din vorbele unora, din
reticentele altora, reiesea mereu mirarea C fat de o astfel de
bogdtie nu stim s luAm locul ce ni se cuvine.
Un profesor distins ne zicea in momentul cand prsea
tam sl Ii ceream ultima impresie : Plec cu convingerea c
aveti multe bogtii, in deosebi in terenurile petrolifere, dar
este nevoe s luati o participare preponderent in punerea lor
in valoare. Desi sunt dinteo targ mare, am vzut prin propria
mea experient cat de greu este s-ti dobandesti drepturile
odat ce n'ai stiut s le revendici, s'a le servesti si s le aperi",
si ne dedea exemplul industriei sodei, acaparat azi de casa
belgian Solvay, care distruge in Franta, orice incercare de
Infiintare a unei fabrici franceze producand acelasi produs.
Aceast impresie lsat streinilor este real. Noi Romanii
nu avem trebuint nici de a vizita exploatrile din targ, nici
de a cerceta compozitia societtilor romane de petrol si proportia capitalului sau a personalului national, pentru a ne

www.digibuc.ro

20

VINTILA 1. BRATIANU SCRIRRI I CUVANTARI

VOL. II

convinge ca" in industria petrolului suntem departe de a ne fi

indeplinit sarcina ce ne revenea.
Proprietarul solului nu a luat, in cele mai multe cazuri,
de cat o valoare cu totul neproportionat cu bogatia terenului ski ; in exploatarea propriu zis pentru a extrage petrolul
din pmant, in industria pentru a-1 transforma inteun produs
comercial, participarea Romanilor este cu totul neindestulatoare. Rolul ce ni s'a rezervat este mai cu seama in manopera bruta, care are o mica importanta in aceasta industrie
(tot personalul ocupat in industria petrolului, dela maiqtrii
sondori incepand, este de 8678, din care 7869 Romani, mai
toti muncitori manuali) i in transporturi pe liniile noastre
cu vagoanele apartinand societtilor de petrol.
Grija noastra trebue sa fie cu atat mai mare cu cat in
aceasta prima i mai important industrie stabilita la noi, trebue &A vedem caracterul ce ia intreaga noastra industrie pe
care o numim nationala, i fiindc ea detine combustibilul
principal care o va mica. (C. F. R. a consumat in 1905-1906
in total 65.000 tone de pacura, iar consumatia totala de 'Acura
e de 160.000 tone). i aci s'ar pune intrebarea, al carei rspuns
nu intra in cadrul acestui articol
ce trebue sa fie o industrie national ?

Acestea sunt in scurt i in trsuri foarte generale, impresiunile cpatate la congresul de petrol.

Dar dacA pentru industria petrolului in genere aceasta

adunare servete la o raluial a chestiilor ce o intereseaza, ea
trebue s fie i pentru industria de petrol a noastra, prilejul
de a arata fazele prin care a trecut i in ce stadiu ea se gAsete astazi. 1).

Dupa cum reaminteam mai sus chestia petrolului la noi a

preocupat pentru intaia data mai puternic opinia publica in
1) Cei ce ar dori s aitd date mai amanuntite pot cu folos consulta interesanta lucrare apArutd acum in urm si de care ne-am servit in aceste
rnduri :
Exploatarea petrolului in Romnia" de I. TnAsescu si V. Tacit.

www.digibuc.ro

SEPT. 1907

CONGRESUL INTERNATIONAL DE PETROL

21

1900, atunci cand, pentru a invinge dificultatile bugetare ale

Statului, guvernul cauta sa-i plaseze cu orke pret, bunurile
Statului, intre cari se gaseau terenurile petrolifere.
Standard Oil, vestita dompanie amenicank care acaparase
comertul mondial al petrolului, prevzand bogatia Romaniei,
cerea deodata cu concesia acestor terenuri i monopolul conductelor, adica al transportului in tara. Ea aplica in tara politica ce-i servise atat de bine in State le Unite pentru a I'mpiedica oHce concurenta. Se tie Ca" gratie unei campanii puternice in opinia publicd, 1) s'a impiedicat aceast instreinare, gi

scpandu-se terenurile Statului, prin pstrarea rnijloacelor de

transport in mna acestuia, s'a scapat i de acapararea americana a petrolului roman.
Aceasta lupt a intlnit greutati mari, fiindca inceputurile de exploatri de la noi nu erau suficiente pentru ca opinia public sa cunoasca chestiunile ce se discutau i nici importanta capitala pe care transportul prin conducte o avea
pentru petrol. Din discutiile ce au avut loc atunci, a reieit
pentru toti importanta pastrarei in mana statului a mijloacelor de transport i in acela timp primejdia de a da interesele principale ale industriei noastre nscande pe mana concurentului nostru, C-ia Standard Oil. De aceea dupa aceasta
prima' incercare, nu am mai avut nici o cerere &recta de concesie de conducta, nici vre-unul din oamenii notri de guvernamant nu a mai indrsnit sa proclame Compania Americana
ca un factor necesar economiei noastre nationale. Aceasta
lupta nu a incetat ins, luand alte cal
Ca urmare directa a limpezirei acestor dou chestiunl, un
nou avant 'Area ea a inceput. Am vzut infntarea comisiei
de petrol care era destinat sa studieze, deodata cu terenurile
petrolifere ale Statului, toate regiunile petrolifere in vederea
proectarei unei conducte. Ca imediata aplicare, se infiinteaza
rezervoriile de la Constanta i se desvolta portul de petrol
din acela ora. Era astfel prima intrare in actiune a statului, doritor sa implineasca rolul ce-i incumba, sa inlesneasca
exploatarea cu capitaluri mici. Se fcuse in acel moment un
1) Vezi vol. I.

www.digibuc.ro

22

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI ,SI CUV,iNTARI

VOL. II

intreg program de aplicare, pentru participarea elementului

romnesc la exploatare ; dar el a rmas din nenorocire ne aplicat si chiar prin schimbarea guvernului la 1904, lucrrile
comisiei de petrol au incetat de f apt, daca nu de forma.
Lupta ce se dusese pentru scparea terenurilor statului
atrasese atentia streinatatii asupra noastra si aratase dorinta
ce aveam de a nu intra in cartel cu Americanii. Aceasta constatare corespundea cu revolta consumatorilor din Europa occidentala si in deosebi din Germania, contra procedeurilor So-

ciettei Standard-Oil. Era un interes al nostru care se putea

lega de acel al unora din principalii consumatori de petrol. Se
constatase in acelasi timp dificultatile ce intlnisem in lupta
contra societtei americane si puterea ei si se credea c unirea acestor interese europene la un loc puteau s inlesneasca
rezistenta pentru viitor. Iata de ce si in ce limite se dorea
interesarea capitalurilor germane si streine la industria petrolului. Rezervndu-ne o parte larg in exploatarea elementelor nationale sub toate formele lor, se spera c la comertul
de exportatie si. chiar la o parte din industrializarea produsu-

lui brut (rafinarea) sd poat interesa capitalistii din afara,

ajutati de lupta pe care consumatorii din Wile respective o
duceau contra trustului american. In acelasi timp importanta
crescnd a combustibilului lichid pen tru marinele de rsboi
fcea ca guvernele unora din statele europene si in deosebi cel
german, s ia o atitudine paralela intereselor noastre.
Acestei perioade corespunde interesarea mai de aproape a
capitalurilor germane, franceze si engleze la industria noastra
de petrol. Puternica Deutsche Bank cumpara societatea Steaua
Romn si instalatiile sale de la Regensburg din 'liana bancherilor imguri si. austriaci si. in urrnd Disconto Si grupul ei,
instalatiile de la Bustenari. Sperantele Romnilor pareau ca se
confirma, caci principala preocupare a capitalurilor germane
fu la inceput scaparea de monopolul american a consumatorilor germani. In acest scop se infiinta impreuna cu compania
Shell de transport, un vrsmas cunoscut al Standardului, o
societate de vnzare care trebuia s lupte contra societtei lui
Rockfeller.

www.digibuc.ro

SEPT. 1907

CONGRESUL INTERNATIONAL DE PETROL

23

De atunci incoace insa situatia s'a schimbat ; aceast

alianta s'a desfcut ; societatea de vanzare s'a lichidat si una
eke una societkile germane s'au invoit cu trustul american
pentru a statornici un regim dunator propriilor lor conationali. Iar capitalurile si-au concentrat puterile in deosebi in
exploatarea si in rafinriile din tara.
i iat-ne azi, dup atata lupta, cu petrolul nostru exploatat aproape exclusiv de societkile streine si vandut pe pietele
streine amestecat sau cel putin confundat cu cel american.
de ad avem sa tragem inca odata o invatatura de atatea ori repetata ; dac este bine sa interesam la compania
noastr cat de multi, niciodata nu trebue insd s le lsm
fr grija si exclusiv lor apararea intereselor noastre. In afaceri banesti, bncile uita, ca in cazul de fat, propriile interese
ale conationalilor lor, cu atat mai mult pe ale altora.
Dar Americanii nu se multumesc sa-si mentie situatia castigat in Germania. Se vorbeste azi de aplicarea aci la noi a
sistemului de vanzare in detaliu cu cruta, adica a acelui sistern care a permis infiintarea monopolului Standard-ului in
celelalte state europene. Tara produckoare de petrol, nu ne
rmane deck s cumparam petrolul necesar consumatiei noastre interioare prin monopolul unei societati streine.
Prin firea noastr latina, prea vie si violent impresionabird*, uitam repede primejdiile prin care am trecut si invtturile ce ies din ele.
In 1905, o noua incercare se face de a se da terenurile
petrolifere ale statului unor concesionari streini, si o noua
lupt trebue dus spre a arata nevoia de a pstra cel putin
aceast rezerv in mainile noastre. Ea se sfarseste prin subscrierea capitalului Societtei Romania" si prin proectul de
concesionare, mort-nascut al d-lui G. Cantacuzino. Sa ndjduirn c din aceast noua lupta si din faptele ce avem in fata
noastr, chestia concesionarii terenurilor Statului I) unor societti streine s'a ingropat pentru totdeauna.
1) In 1905-1906 s'a e.xtras pe terenurile concedate de Stat 53.540 tone
fat de totalul de 681.495 tone.

www.digibuc.ro

24

VINTILX 1. BRXTIANU SCRIERI I CUVANTARI

VOL. II

Dupa cum aratam mai sus, participarea noastra la beneiiciile imediate si reale ale industriei petrolului nostru este cu
totul slab ; dup ate vazurm In urma, nici situatia generald a industriei noastre nu a progresat, caci prin intrarea In
trustul american a societtilor celor mai puternice din tar,
interesele banesti imediate ale acestora au deservit negresit
pe ale noastre.
La 1900 se castigase deci o cunostinta mai de aproape a
situatiei mondiale a petrolului si prin urmare a importantei
pe care o puteam avea prin exploatarea acestui produs. Desi
cu ocazia luptei ce s'a dat contra soc. Standard, pentru multi
s'a limpezit nevoia de a rezerva Romanilor partea principaM
in exploatare, nici masa cea mare a publicului, nici chiar toti
oamenii nostri de guvernmant nu si-au dat seam de natura
speciala a acestei industrii extractive, in care beneficiul real
nu se poate face prin vanzarea sau cedarea unei bogtii necunoscute, ci numai printr'o interesare progresiva la cantitatea
In realitate extras. De aceea, pe deoparte am vzut revenind
chestia vanzarei terenurilor statului si lancezind, ca sa nu zicem disparand cu totul, actiunea statului pentru indrumarea
elementelor nationale catre exploatare si inlesnirea mijloacelor de care ele aveau nevoe (credite, scoli speciale, vagoane
cisterne, conducte, rezervorii in gari, avansuri pe mar-fa, continuarea studiului terenurilor petrolif ere cu puturi si sondage
de exploatare chiar, etc).
Cu cat guvernul nostru isi dadea mai putin seama de rolul
lui, cu atat societatile strine ce se interesau de petrolul roman, vzand bogatia de care dispunem si campul absolut liber
ce li se ldsa, se bagau Trial mult In exploatare, intinzand nu
numai sondajele si sporind rafineriile (un alt mijloc de stdpanire), dar si acaparand din ce In ce mai mult terenurile disponibil e.

Cresterea productiei petrolului dela 1903-1904 incoace,

de cand capitalurile streine au intrat mai cu seam In exploatdrile romane, ne indica aceasta nou tendint.

www.digibuc.ro

SEPT. 1907

CONGRESUL INTERNATIONAL DE PETROL

25

Iat inteadevk aceasta productie :

1900-1901
1901-1902
1902-1903
1903-1904
1904-1905
1905-1906
1906-1907

249 028 tone

304 759
323 237
412 462
531 997
685 365
982 315

,,

Vedem Ca' in aceste trei din urm campanii (1904-1905

pand la 1906-1907) productia tdrii s'a indoit.
Dacd tinem seamd de productia pe hectar din regiunile
In realitate exploatate (la Bustenari peste 22.000 tone de ha),
de micul numr de sonde in exploatare (366 sonde productive
in 1905-1906 fat de 247 in lucru, 72 in suspensie si 164 IArsite, total 839 sonde) si de intinderea mereu crescnca a terenurilor petrolifere ce se gdsesc, putem prevedea c'd productia
de azi de aproape un milion de tone este departe inc de apogeul exploatkii petrolului romnesc. Exploatarea este concentrat azi aproape exclusiv in schelele din Prahova, deh
Bustenari-Recea, (la 1 Ianuarie 1907 erau 544 sonde), Cmpina (154), Moreni (47), Bdicoi (42), Tintea (21), si Apostolache (5), adic6 in toat'd regiunea Prahova 813 sonde, din care
393 productive si 233 in lucru. Aceste schele au dat in
1906-1907, 937.094 tone din productia total a tgrii de 982.315
tone. Desi suntem azi a treia tara producatoare de petrol, numkul sondelor lucrate in conditii normale, este cu totul mic
fata de cele din State le-Unite, Rusia si chiar Galitia (care vine
azi dupg noi ca productie).
Nu trebue insd ca aceste cifre s ne amageasca si sd credem cA" prin simplul fapt al sporirii productiei, economita noiastra" nationala a dobnclit c41;gul ce merit. Pentru orice

industrie, economia tbirii nu poate in realitate beneficia, dect

printeo participare real si sub toate formele ei la aceast
viata industrial. Pentru o industrie cu caracter special ca
aceea a petrolului, acest fapt este si mai adevrat, fiindca chel-

tuelile fkute pentru extragere nu sunt proportionale cu bogAtia terenului. Cu att mai mult acest principiu trebue aplicat,

www.digibuc.ro

26

VINT1LA I. BFIAT/ANU SCHIER1 1 CUVANTARI

VOL 11

cu cat interesarea proprietaruluti solului la productie (atunci

cnd exist) este, s1ab i fix, in loc de a fi progresiv.
Participarea Romnilor in aceste Intreprinderi se poate
vedea si din capitalul bAgat in aceast industrie. Acest capital
se socoteste azi la 185.500.000 astfel Impgrtit
74 000.000 lei
German
31 000.000
Francez
Olandez
Romn

Italian
American
Belgian
Englez
Diversi

......

20 000.000
14 000.000
15 000.000
12.000.000
5 000.000
3 000.000
6 500.000

Aceast surn nu corespunde cu capitalul pus in realitate

in exploatare ; ar trebui mai inti scos capitalul pus In instalatiuni cari nu privesc exploatarea propriu zis, ca rezervorii
din gri, conducte, rafinrii, capitalul foarte important pierdut

in prima perioad de incercare in care industria noastr

actionarii streini au pltit nestiinta sau necinstea personalului
interlop ce aduc aid, i la urm partea si mai important a
speculatiei terenurilor, f Ara nici o exploatare i numai ca un
adevgrat joc de burs.

Desigur capitalul pus in exploatarea propriu zis s'ar

reduce fr exageratie la mai mult ca jumtate din cele 185
milioane (valoarea real a sondelor existente productive si
neproductoare, din care foarte putine au depsit 400 de metri,
nu poate trece peste 40 milioane).
Pe eine s facem rspunztori de aceast inferioritate creat
elementului romnesc ? Sd nu facem incrimingri i s cerem
acestor societti streine s apere interesele economiei noastre
nationale, s serveascg cauza noastra mai bine dect am
servit-o noi. S le cerem s rmie in limitele ce se hotrsc
prin legile noastre si nimic mai mult.
Nou ins ne putem cere mai mult.
Intr'o tar nou In viata industrial, rolul statului de in,
drumtor este de cpletenie i prin urmare lui Ii revenea sarcina

www.digibuc.ro

SEPT. 1907

CONGRESUL INTERNATIONAL DE PETROL

27

de a face ca in exploatare s fie rezervat o parte cat mai mare

elementului national, ca personal si capital. Lui i revenea

In primul rnd rolul de a ardta cd, bine injghebatd, exploataled
are nevoe de credit negresit, dar nu de capitalurile imense eu
care se sperie toti naivii, in cari intrd in primul rand specula
terenurilor si a actiunior, inventii inutile si greseli nepermise.
Si revenea s facd pentru exploatrile nationale un credit petrolifer, care sd inlesnease creditul micului exploatator sou
proprietarului solului i sd nu-1 lase numai in mna bdricilor

interesate. Tot lui i revenea ca, odatd cu rezervoriile de la

Constanta s duc mai departe chestia transporturilor pand
acolo. Azi, desi cile ferate sunt ale noastre, societtile mai
puternice sunt, fat de micii produckori, in situatia in care se
gse0e Standardul in State le Unite prin detinerea actiunilor
cdilor ferate care transport petrolul i gratie cror actiuni
poate face tarifele atat de urcate cat ii convine. Societtile nu
au actiuni C. F. R., dar au toate vagoanele taneuri, cari cireuld
pe liniile noastre (din 1500 vagoane cisterne, C. F. R. au numai
97 si acelea pentru nevoile lor). Un mic producdtor nu gdseste
deck de la aceste sacietti vagoane pentru transportul petrolului, iar pand la static sou la rafindria cea mai apropiatd el este
in functie de conducta unei socieati particulare, care face aci
un serviciu de cdrdusie publicd, insd dupd bunul ei plac (514

km. in total de conducte particulare pe cnd Statul nu are

de loc).

Institutul ei geologic si laborataarele lor trebue sd inlocuiascd pentru micii producdtori organizarea special ce poate
s-si plteasc o Sacietate mare si puternick pentru a-si studia
terenurile i produsele lor.
Tot astf el i eu rezervoarele de depozit de la Constanta

din gri, unde prin clasarea produselor s se paatd pe de o

parte inmagazina la un lac marf a mai multor producdtori mici,
ea acestia sd poatd prin asociatia lar sd profile de eftindtatea
inmagazindrilar si a transportului in cantitti mari i in acelasi

timp, prin varante, de un credit mai lesnicios. (Statul are rezervorii numai in Constanta de o capacitate de 80.000 tone, iar

www.digibuc.ro

28

VINTILA I. BRATIANU SCRUM I CUVANTAIII

VOL. II

societatea de exploatare 120.000 tone rezervorii In OH

schele).

Nu ar fi Inca locul de a regula i conditiile in care propries participe la boggtia ce se

tarii
cei mai multi tgrani
ggseste in subso1u1 lor ? Aceasta chestiune a unei interesri
progresive a proprietarului la productia brutg a sondei a fost
castigat in favoarea terenurilor statuhii la ultima propunere
Fialla. Fgrg ea, niciodatg nu se va Iua o valoare corespunzgtoare
adevgratei boggtii a terenului, fiindca in exploatarea petrolului cheltuelile de extragere nu sunt proportionale cu valoarea
produsului extras, ca inteo mina de cgrbuni, de sare. O sondg
costand 40.000 de lei poate s nu dea nirnk, dar poate sd producg si 40.000 tone (sonda Nr. 1 de la Moreni a dat la 256 m.
adancime 60.000 tone (adicg o valoarea de peste 800.000 de lei,
cu o cheltuialg de exploatare
De ce statul, cunoscgtor azi al naturii acestor exploatgri
nu ar lua in 'nand interesele proprietarilor romani, punandu-i
astfel la adgpostul speculatorilor necunostintei propriilor lor
interese ? 1).

Ar fi un intreg program de fgcut in aceastg privintg,

care program avem convingerea cg poate 'Inca azi sg schimbe
in bung parte proportia elementului roman la industria noastrg
de petrol.
Acestea sunt conditiile generale ale industriei petrolului
roman. De i progresele fdcute in cei patru ani din urrnil sunt
foarte mari ca productie, ele sunt in mare parte f acute in afarg
de noi si nu sunt Inca de cat un inceput pentru boggtia terenurilor noastre. Este deci Inca vreme ca sd nu lgsgm s se accentueze indrumarea extra-nationalg ce o ia din ce in ce aceastg
industrie. Nu este insg tImp de pierdut. Din cauza terenului
castigat de capitalurile streine in exploatare, este o nevoe im1) Ministerul Domeniilor ar trebui de ocIat cu productia tortala,
cu capitalul In realitate 1nvestit de societatea de exploatare, s cerceteze partea ce revine In exploatrile de azi ca redevent proprietarului
acolo unde s'a rezervat vreuna.

www.digibuc.ro

SEPT. 1907

29

CHESTIA LINDLEY

perioas ca statul sg intre in joc si sa dea o impulsiune puternicg elementului national. Fgrg aceast impulsiune, cu greu
vom putea lupta cu armele inegale de care dispunem.
Vintil I. Brtianu
(Vointa Nationalk 1907, nr. 6706 p.

1,

c01. 6-7, p. 2 col. 1-5).

Chestia Lindley.

Referatul lui Vint ld Brgtianu, Primarul Capita lei.

27 Sept. 1907.
In sedinta eonsiltului comunal al Capita lei dela 27 Septemvrie, d.
Vint Il" Brtianu, primarul Capita lei, a dart citire urmatorului referat :

Domnilor Consilieri,

In sedirrta dela 26 Iunie 1907, d-1 Costescu Comgneanu si

d-1 C. F. Robescu au ridicat in consiliu chestiunea alimentgrii
cu ap dela Ulmi si a contractului incheiat cu d-1 inginer
Lindley.

In urma discutiei ce s'a urmat ati binevoit a mg insgrcina

sg cercetez aceastg chestiune si sg refer consiliului rezultatul
acestor cercetgri.

Am examinat de aproape att angajamentele luate, ct si.

lucrgrile efectuate si regimul stabilit de contract, si am ajuns
la concluzia ea' din toate punctele de vedere contractul nu
putea fi mentinut.
Aceastg conventie cuprindea mai inti o parte privitoare
la alimentarea dela Ulmi si canalizatia ,cu apg a orasului. Cele
dinti luergri trebuiau sg fie sfrsite in parte la 1 Iulie 1907.
Ele, dupg cum stiti, nu erau incg terminate la ultima sedintg
1) In aceasta chestirune a se vedea : Viata i opera ha V. Brtianu

www.digibuc.ro

30

VINTIL I. BRATIANU SCRIER1 I CUVANTARI

VOL. Il

a consiiului si. nu vor fi decat in parte la sfarsitul campaniei

actuale. D-1 inginer Lindley sustinea CA aceasta intrziere era
datorata Primariel. DM primele cercetri ce facusem, nu am
constatat nici o oprire din cauza administratiei comunale In
lucrarile ce erau sa se execute.
A doua parte a contractului se referea la studii de facut
asupra instalatiunilor particulare, regimului de stabilit pentru
vanzarea apei, canalurilor de scurgere, purificarei apelor lor,
alimentarei orasului cu ap dela munte, etc.
Dar, dac' se putea pune In discutie valoarea contractului
din cauza neindeplinirei unora din angajamentele luate, spiritul si litera generala a contractului erau, in mod indiscutabil,
ilegale si prin urmare faceau acest contract nul ; mai mult,
regimul ce se stabilea aducea o atingere la drepturile insesi
ale Primarului si impiedica libertatea de actiune a autorittei
comunale. Tin sa adaog ca" In aceasta parte raspunderea prin-

cipald revine celor ce trebuiau in primul rand s-si dea

seama de ceeace permiteau legile noastre si de ceeace se poate
ingadui In administratiunea comunala a Capita lei tarn.

Un contract nu putea modifica legile In fiinta si nu nutea

sa desarcineze viitoarele autoritati comunale de drepturile si
prin urmare, de raspunderea lor In favoarea ori cui ar fi.
Am facut apel la luminile si sfaturile a trei colegi juristi : d-nii Al. Djuvara, Saita si Cezarescu, cari erau, In vacanta, in Capitala Ei au binevoit s-mi dea concursul lor In
aceast chestiune si. s'au prmuntat in mod categoric pentru
nulitatea juridica a acestui contract. Cred ca' sunt interpretul
d-voastra, multumindu-le pentru ajutorul pretios ce ne-au
dat In aceasta privinta
Intealta ordine de idei, contractul incheiat este nul si
prin neindeplinirea formalitatilor precis cerute de lege. Nu voi
insista asupra faptului ca consiliul comunal nu a aprobat acest
contract, ci numai a dat autorizarea prealabila de a se incheia

un contract cu d. Lindley, Ma insa ca ulterior sa i se supue

textul chiar al contractului, cum cerea legea.
Cu aceast prima lipsa de forma, contractul iscalit a fast
inaintat la
, Ministerului de Interne spre aprobare. Mi-

www.digibuc.ro

SEPT. 1907

31

CHESTIA LINDLEY

nistrul de pe vremuri, cu drept cuvant, a refuzat aprobarea

acestui contract, raspunzand in adresa urmatoare din
pe care am gsit-o inregistrat la comuna, ins ne mai existnd in dosare.
Domnule Primar,

Spre raspuns la adresa d-voastr No. 44428/3774 litera A,

am onoare a va face cunoscut c angajamentul d-lui inginer
hidrolog Lindley pentru efectuarea studiior i. proectelor necesare la canalizarea general i alimentarea Capita lei cu apd
de bun calitate, urmeaza a fi aprobat printr'o lege special,
conform dispozitiunilor finale ale articolului 108 din legea
comunala urbana, intruct in spet este vorba de angajarea
resurselor financiare ale comunei pe timp de 10 ani, pentru
care finit Ministerul va supune la deliberarea Corpurilor Legiuitoare cuvenitul proect de lege.
Ministru

Un proect de lege fcut in acest scop se gasete tot in

dosarul ministemlui, ins fall nici o urmare.
Contractul, devi infra indata in aplicare, el este si azi nu
numai fara aprobarea Corpurilor Legiuitoare, dar chiar i fra
cea cerut de comuna Ministerului de Interne.
Nu ardt dect in treacat aceasta lips de forma, care fcea
dela inceput nul contractul incheiat, filindcd cred CA principiile
cari ne-au pus in situatia penibila de a cere schimbarea unui
contract incheiat i. pus in executare, era regimul absolut incompatibil cu o autoritate publica ce se stabilise prin acel
contract.

Avem dou cai de urmat in fata faptelor constatate si a

concluziilor la care ajunsesem.

Una, prin care sa reziliem contractul far nici o intelegere prealabila cu d-1 Lindley ; alta, prin invoirea ambelor
parti, s incheiem un contract nou, care sa tie seama .i de lucrrile incepute i de regimul legal instituit in tam noastra.

www.digibuc.ro

32

ITINfILA I. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTARI

VOL. II

Am crezut cg aceastg ultimg solutie era cea mai clreaptg

cea mai compatibil cu interesele de tot felul ale comunei.
Nu trebue sg uitgrn cg din incheerea acestui contract
prima rgspundere revenea fostei administratii comunale i cg
luordrile dela Ulmi, angajate i neterminate, erau fcute dupg
studiile d-lui Lindley si incepute sub conducerea lui directd
si Ca' o parte din aceste studii, ca ale statilior de pompare, nu
erau Inca' incepute. Unele date, desi inc incomplete, fuseser
adunate atat pentru canalurile de scurgere, cat i pentru studiul apei dela munte ; rgmanea insg ca ele sg fie coordonate.
In aceste conditii am aratat d-lui inginer Lindley, in
prima intrevedere ce am avut cu d-sa, dupg sedinta dela
26 Iunie trecut, deeizia consilului comunal i pgrerea la care
ajunsesem in privinta &tat a neputintei de a mentine regimul

stabilit prin vechiul contract, cat si a nulitgtei de care era

isbit acel contract.

cerut,

in consecintg, sg remmte la

conventia existent si inlocuirea ei printr'o alta conform cu

legile noastre. Dup oaresi care discutie, d-1 Lindley a consimtit i am ajuns astfel la intocmirea contractului ce se supune azi aprabgrei d-voastre.
Printeinsul d-1 inginer-sef Lindley nu mai are directiunea unui serviciu tehnic al Primgriei, ci se angajeazg pang
la sfarsirea lucrgrilor dela Ulmi, ca inginer consultant pentru
toate deslusirile ce vom avea de cerut pentru lucrgrile in curs
sau pentru proectele legate de aceste lucrgri. In acelasi timp,
d-1 Lindley va fi obligat s remitg, pang la 31 Decemvrie 1908,
ante-proectele memoriiktr asupra lucrgrilor urgente ce erau
prevgzute in vechiul contract.
In schimb, am crezut cg intr'o chestie de asa naturg

fatg de conditiile vechiului contract era drept s pgstrgm in

linii generale retributia ce era prevgzutg 'in prima conventie.
Cred cg am ajuns astf el, d-lor consilieri, sg corespund do-

rintelor manifestate de intreg consiliul comunal in sedinta

dela 26 Iunie 1907, si printr'o bung intelegere, in care negresit
d-1 Lindley are o bung parte, sg restabilim singurul regim
compatibil cu legile existente i cu libertatea de actiune a
unei administratiuni publice. In acelas timp, cred cg este bine

www.digibuc.ro

SEPT.

1907

PROGRAMUL LUCRRILOR COMUNA LE

33

s" se stabileasc pentru viitor ca atunci cnd se crede ca este

nevoe sa ne adres5m specialistilor streini, aceasta trebue sa
se facd sub formA de consultatie ; cercetarea cerintelor noastre
si executarea lor, odat programul conceput, trebue sa revie
organelor tehnice si speciale de cari dispunem la noi in tara.
In baza tuturor acestor consideratiuni, V rog, deed, sA
binevoiti a da aprobarea d-voastr al5turatului contract.
Vintil I. Brfitianu
(Vointa National, 1907, Nr. 6701 p. 1 col. 6-7).
8.

Raportul lui V. Brtianu asupra lucfrilor executate si in curs

si asupra modului de aplicare al conventiunii pentru iluminat.
27 Septemvrie 1907

Cred de datoria mea s v'd pui in curent cu lucrArile exe-

cutate in cursul acestei jumtti de an bugetar, adica de la

numirea Comisiunei Interimare si alegerea noului consiliu
Comunal.

Desi Comisiunea Interimar a venit la un moment in care

lucrgrile trebuiau incepute, ea neggsind un program intocrnit

a trebuit mai inti s cerceteze cerintele cele mai urgente,

spre a le satisface.
Din primele zile, dnsa a intocmit acest program de lucfari
de pavaj care este astAzi aproape terminat. ').
In fixarea lui s'a luat de norm nu cererile izolate care veneau din partea locuitorilor diferitelor strade, ci s'a examinat din oficiu care sunt
si din nenorocire prea multe
stradele sau cartierele, care au mati mult nevoe de Indreptare.
In urma acestor cercefgri, s'a eutat s se imbungtAteasc, cu
mijloacele restrnse ce avem, in deosebi stradele cartierelor
mrginase, care sunt mai cu searnA lute stare rea. Aceast
grije era cu att mai dreapt, cu ct scumpirea traiului, trebue s dea celor mai sraci, putinta de a se departa de centrul orasului.
1) Vezi: Viata i opera lui V. Brtianu.
3

www.digibuc.ro

34

VINTILA I. BRITIANU SCRIERI 1 CUVANTARI

VOL. II

In intocmirea acestui program, s'a luat ca baz i arterele

principale de circulaVie, cele care sufereau maj mult de un

pavaj nesuficient sau cte odatd lipsind cu totul. Se dedea

astfel satisfacere nevoillor celor mai multi si se inlesneau
transporturile pentru aprovizionarea orasului.
Ca urmare, s'a hotrit in pxitncipiu pavarea cu piartr cubicd a stradelor radiale de circulatie principald, ca splaiurile
cari taie orasul in cloud, Calea Grivitei, Rahovei, Cdlrasilor,
Romand, Teilor, Occidentului,
Voevozi, Berzei, sfrsirea
stradei Fntnei, repararea strdzei Manea Brutaru, unde circulatia este activd din cauza drumului spre gara de Nord. In
acelas timp, s'a pavat si de la soseaua Basarab inainte spre
Obor, spre a putea inlesni transporturile atat de importante
din aceast parte.
S'au prevAzut astf el 5 km. 400 de pavaj cu piatrd
din care 1 km. 800 rdmne incd s se execute pn la sfrsitul
campaniei acesteia.

In afard de acest program s'a inlocuit pe 1 km. 450 piatra

cioplit alunecoasd de pe calea Victoriei cu piatr noud.
S'a pavat cu bolovani i s'a refcut pavajul cu bolovani
pe alti 11 km. dupd cum se vede din alturatul raport al
Serv. de Poduri i Sosele.
Conform programului d-voastr, Oomisiunea Interimard a
dat o parte largd cartierelor mdrginase in lucrdride din anul acesta, prevdznd soseluire i trotuare de bolovani pe o lungime
de 8 km. pe strade uncle nu exist niel o lucare i uncle la cea
mai micd ploae circulatia se fdcea cu neputintd. Sperm, cd
toate aceste lucrdri incepute sau angajate, sd fie sfrsite pang
la sfrsitul campaniei. O oarecare intrziere a provenit din
cauza lipsei de vagoane pentru piatra necesard.
Din acelas referat al Serv. de Poduri i osele se pat
vedea stradele prevdzute in aceste cartiere.
In ceeace priveste sosele existente, propriu zise, s'a dat
aci atentia celor cu circulatia mai mare, adic : Grivitei,
Lupeasca, Herstrdu, 13 Septembrie, Splaiul Bolintineanu,
Ciurel, Ldutari, Tunari prelungitd, Stefan cel Mare si Doamnei, adied pe o lungime de aproape 10 km. Rdmne a se exe-

www.digibuc.ro

SEPT. 1907

PROGRAMUL LUCRXRILOR COMUNALE

35

cuta pn la sfrsitul campaniei impietruirea din nou a soselei Bolintinu, Panduri, VdcAreti, Viilor, Odoarei, Mihai
Bravul si Spl. Abatorului.
Urmnd aceia grije ce ati manifestat pentru cartierele
marginae, ati binevoit a schimba contractul cu Societatea de
Bazalt i schimbarea unor prti cgrutabile prevgzute cu asfalt,
in trotuare cu acela produs, iar gratie acestei msuri limitndu-se pavarea cu astfalt la stradele : Academiei, Spl. Halelor, Spl. General Cernat, Ha la Amzei, Ha la Ghica, strada
Yieneii, strada Corbiel, strada Episcopiei si o parte din strada
Franklin, in total 1 km. 600 m. ; s'au putut prevedea trotuare
de astfalt pe o lungime de 19 km. 100 pe stradele principale i pe
care se face principala circulate de pedetri : Grivita, Bd.
Coltea, Spl. Bolintineanu, Spl. Abatorului, Academia, Ro-

mand, sos. Abatorului, strada Viting, Bd. Dinicu Golescu,

B-dul Independentei, B-dul Maria, str. Uranus, calea Plevnei,
sos. Colonel Mihail Ghica, calea Rahovei, Spl. Independentei
os. Basarab, str. Edgard Quinet, osele Bonaparte i stefan
c el Mare, Pandurilor, Doamnei, Viilor i. Mihai Bravul; aceste
trei din urma rmnnd s se execute mai trziu.
Gratie acestui program, s'a putut pava si reface impietruirea pe aproximativ 35 km. de strzi i osele si pe aproape
20 km. trotuare din nou.
Ndjduim cd grate msurilor finandiare pe care le veti
lua i. unui program fcut in timpul iernei, mai de vreme, vom
putea in anul viitor linbuntti, pe o lungime tot aa de mare,
stradele si osele orasului.
Convini &A urmm simtimintele d-voastre de incurajare a
elementului romnesc i al meserailor speciali, ComiSia Interimar i actualmetele Administratia comunalk a cutat s dea
aceste lucrri prin concurentg, numai celor ce in realitate

aveau specialitatea necesar lucrrei de fcut. Am dat deci

preferint cetelor de pavatori pentru lucrri de pavaj si meseriailor constructori pentru lucrrile de construcVie.
LucrArile de la Ulmi s'au continuat la Div. Tehnicd si s'au

putut, gratie noului cub ce s'a obtinut si unei intrebuintri

mai complete a uznelor idraulice actuale, satsface mai bine

www.digibuc.ro

VINTILI I. BRATIANU SCRIERI I CUVANTeiRI

36

VOL. It

trebuintele Capita lei. S'a putut ajunge sa." se tie presiunea de

30-40 in timp de 21 pe 24 ore. In acelas timp s'au continuat

lucrarile de canalizare cu apa si s'au terminat aproape cele

principale pn la Foisorul de Foc.
Gratie lor, vom putea avea o presiune mai bund in conducte si. o aprovizionare cu apa a cartierelor in pal-tile mai.
inalte ale orasului.
Nu trebue insa sa ne facem iluzii si atunci cnd vom da
in exploatare conductele secundare prevazute pentru anul
viitor (aproape 36 km..) vom avea de sigur iiarasi lips de apa,
daca pang atunci nu vom lua masuri pentru a asigura, din partea abonatilor, o consumatie normal de apa.
Lucrrile dela abartor, prevazute in cursul acestui an,
s'au terminat. Ele ins sunt azi inutilizabile, incepndu-se cu
grajdurile si cu rampa, unei linii de legatura cu C. F. R. care
nu exista Inca si pentru care nioi expropierile nu s'au facut.
Starea abatorului trebue, insa trebue, s ne ingrijeasca.
Credem c'd nu exist azi oras civilizat, mai mare, cu un
regim asa de imperfect ca al nostril. De abator este legatd nu
numai o chestie de igiena prin controlul alimentelor, dar si.
eftinirea traiului prin frigorifere si inlesnirea tranzactillor si
aprovizionarilor in mare.

Lucrarile de la Plata Bibescu Vodd sunt terminate si a

bung parte din locurile de vnzare inchiriate. D-nii Tarusanu
si Musceleanu au binevoit sa intocmeasc un regulament, provizoriu, pentru ca dela inceput sa fie ordine si curatenie in
aceasta I:dap. Este regretabli insa ca in aceasta noua piat
de vnzare, cu toptanul, nu s'au prevzut si halele necesare
pentru vnzarea la mezat, vnzare care stabileste un comert
normal.

Scumpirea preturilor si desvoltarea pe care a luat-o comertul legumelor, poamelor si. pestelui in Bucuresti si inceputurile de expediere in districte si de export, ne impune cercetarea mai de aproape a acestei chestiuni si in genere a vnzarei
alimentelor in aims. Colegii nostri d-nii Donescu si. Velcescu

au binevoit a se insarcina cu studiul asupra vnzarilor de la.

Obor, unde nici o bursa oficiala nu avem.

www.digibuc.ro

SEPT. 1907

PROGRAMUL LUCRRILOR COMUNALE

37

Colonii scolare s'au trimis la Tismana : in doug colonii 70

fete orfane si 13 fete particulare ; la Breaza de sus 70 baeti si
la Slanic-Prahova 50 beti. Orfanii Primariei au stat 2 luni,
ceilalti o lun.
Mara de epidemia mai slabd si descrescandd azi de febr
tifoida si de cazurile permanente si prea numeroase de tuberculoza in oras, starea sanitara a fost mai bund ca anul trecut. Aci
Insd, un raport special asupra intregei acestei chestiuni va fi
facut de colegul nostru d. Botescu cu ocazia bugetului.
Incasrile in aceste 6 luni au mers mai bine ca in exerciVul trecut ; modul Irish' cum a fost intocmit bugetul la cheltueli si sporirea unor nevoi vor impune deschiderea de credite

suplimentare si prin urmare se va absorbi mare parte din

acest excedent, daca el se va mentine pana la sfarsitul anului.
Intr'una din sedintele viitoare va vom prezenta atat situatia
financiara la 30 Sept. a exercitiului ce se inchide 1906 907 cat
si a celui in curs. In legatura cu aceast situatie vom cere si
creditele absolut necesare bunului mers al Comunei.
Tin s v pun in curent si cu o chestiune care este Inca in
curs si care priveste aplicarea unei conventiurd cu societatea de
iluminat.
Conform, art. 15 al acestei conventil o parte prepondederenta in toate posturile si toate gradele trebue rezervat elementului roman. Prin acest articol, intre altele, se acordd cetatenilor romani un loc din 2 din toate posturile care au doi titulari si doug din trei din posturile care au mai multi titulari ;
postul de Director putand fi ocupat si de un strein.

Deja administratia trecuta care a intocmit aceasta conventie si a sustinut-o, a protestat vdzand ca. dup 9 luni de la
aplicarea ei, nu se dduse inc satisfacere acestui drept al

nostru. Am reluat aceast chestiune si am refuzat s intram in

relatie de serviciu cu un personal numit contra prescriptiunilor precise ale conventiunei, am crezut c este de datoria
noastra sd mentinem nestirbit dreptul incontestabil pe care-1
are comuna pentru intrebuintarea elementului roman in toate
ramurele si in toate gradele si c nu putem primi o interpretare gresita in care ni se rezerva in tara noastra numai rolul

www.digibuc.ro

38

VINTULA I. BRATIANU BCRIERI I CUVANTARI

VOL.

de muncitori i cel mult de contra maitri condui sub personal superior strein. Este i aci o pilda pe care credem ca. trebue
Capita la sa o dea pentru a mentine drepturile ce le are elementul national s participe la viata acestei tari.
Credem c trebue, in acela timp, sa se tie ca comuna
da tot atata importanta clauzelor cu caracter national cat i
celor de natura materiald i c dansa considera clauzele concesiei, de aceast natur, tot atat de esentiale ca i ori ce alt
clauza de prima ordine din conventie.
Am crezut de datoria mea, s supun aceast chestiune i
demersurile ce am facut, aprobarei d-voastre. Nadajduesc insa
c Consiliul de administratie al acestei socetati, care se va intruni peste cateva zile, prin imediata satisfacere reala i nu de
forma, nu ne va sih s luam masurile necesare ce comporta o
calcare a unui drept de prima important al nostru.
D-1 consillier Comneanu, declar c considerd ca o chesthme de
capetende ca aceastd compan'e de gaz s aib un nurnAr de functionari
romni.

Vintil Brtianu declara Ca nu va cere de la compania de

gaz aplicatiunea contractului, ramanand ca aceasta companie
s intoarca, cum va vrea, spiritul articolelor conventiunii, ci
va cere ca compania s nu mai numeasca in posturile din administratia sa streini, cari, dei ca grad sunt inferiori Romanilor numiti, ca leafa sunt ins mai bine retribuiti decat functionarii romani. Arata in aceasta ordine de idei c compania
a inaintat comunei un tablou in care sunt trecuti streini, subefi de birou, avand leaf de 400 lei, pe cand din contra, sunt
trecuti Romani cari, dei sunt efi de birou, au numai 250 lei
leaf a.

Discutia continu asupra &iluminatuluti Capital&

i asupra altor

chestiuni.

(Mon. Comunei Buouresti, nr. 42, 1907, p. 536 col. 2. p. 538 co1.1).

Vintil I. Brtianu

www.digibuc.ro

OCT. 1907

0 GREEALA NEIERTATA

39

9.

0 greeal neiertat.
24 Oct.16 Nov. 1907.

Guvernul conservator al d-lui G. Cantacuzino a trebuit

s se retrag, in Martie trecut, In fata neputintei in care el
se gsea 0 de a liniti tara ce era in flcdri. Rail ce aparuse
deodat, era prea mare pentru ca el s fie datorit numai unei
guverndri de doi ani ; aceasta putuse, prin unele msuri ale ei,
s precipite criza latent ce exista 0. s o agraveze, ins nu
putea fi fcut singur rspunzdtoare de situatia nenorocit
ce se desvluia deodat, in tar. Era o adevrat revolutie, ce
se fcea in gall de partidele cari participau la viata noastr
public. Iar, dac privirile tuturara se intorceau in acele momente de desngdejde ctre partidul liberal, era tocmai fiindc
vina lui era mai putin mare 0 fiindc6 programul, ce el se incerca s aplice de mai mult timp, putea singur s readuca
linitea trebuincioasd.

Desigur c, con0iinta neputintei guvernului Cantacuzino

de a face fat situatiei grele de atunci, precum 0 concursul
patriotic dat in primele zile de parlamentul conservator guvernului liberal, vor rescumpra multe din greelile trecutului
ale adversarilor notri.
Dac istoria va avea s judece capacitatea acelei guvernri prin prsirea pos'tului de onoare in mijlocul focului, ea
va trebui s tie seam de atitudinea patriotied de care vorbim
mai sus.

Era ultima fapt a acelei aventuri, poreclit bizantin i

care, dacg adusese revolte multora in contra apueturilor ei,
tia astfel sd mooe irfteun mod onorabil.
Dar pe cnd gruparea cantacuzinist pierea, altfel deck
cum trise, se fcea reintregirea partidului conservator sub
canducerea unuia dintre putinii cari proferau, in a cele momente de primejdie pentru tark cuvinte de ur i de rsbunare, la Societatea Agrar.
Se nddjduia astfel, pe lngA reintregire, 0 o renovare.

www.digibuc.ro

40

VINTIL I. BRATIANU SCRIERI I CUVANTRI

VOL. II

Se obtinea reintregirea de forma, dar in loc de renovare partidul conservator isi lega soarta de o politica reactionard,
tocmai in momentele cnd interesele trii impuneau un pas
mare si grabnic inainte. Modul cum s'a facut proclamarea
de sef a d-lui P. P. Carp, impunea aservirea intregului partid
vederilor si atitudinei fostei capetenii junimiste.
Reintregirea in aceste conditii era prima greseala de ea,
petenie, care trebuia sa ingreuneze ru mersul partidului conservator ; ea punea pe acesta dela inceput, in afar de calea
ce evenimentele din Martie imupuneau cu putere tuturor partidelor noastre politice.

Dar ori care ar fi fost vederile noua, pe cari d-1 P. P.

Carp le dedea partidului su dupa linistirea tarei, era o lucrare de implinit bine definita si datorit primejdiei prin care
trecusem. Aceasta lucrare era urmarea manifestului pe care
guvernul liberal in numele Regelui si cu asimtimntul adversarilor, Il daduse trii. Nu stetea In putinta nimnui sa se
opue la o fagacluint att de solemn si att de unanim recunoscutO ca necesara.

Dupa cum spuneam mai sus, partidul conservator, prin

alipiree lui la politica d-lui Carp, iesea din calea de progres
impusa de evenimlente ; conducatairul partidului gasia c
acest sacrificiu ce-1 facea o parte din conservatori, nu era indestultar.

Prin refuzul de a participa la lucrrile comisiei agrare

parlamentare, adversarii nostrii nu numai Si retrageau cuvntul dat, de ajutorare a masurilor cerute de intreaga tar
si propuse de guvern, dar aratau ca sunt att de refractari la
orice reform, incat nici nu gasesc mijloace de a corecta pe
cele propuse.

Cum isi va explica istoria viitoare acest fapt, inexplicabil

chiar pentru noi contemporan, d-le P. Carp ?

0 revolutie care pune In primejdie statul romn, isbucneste In tara : linistirea ei se obtMe gratie unor fagaduinte
precise, facute in numele capului statului; toate partidele politice sunt chemate sa conlucreze la punerea In practic a aces-

www.digibuc.ro

OCT.

1907

0 OREEAL NEIERTAT

41

tor solutiuni i unul din aceste partide, refuz chiar de a sta

la vorba. i aceasta cnd ? Tocmai inteo epoca, a carei importanta pentru indrumarea viitoare a statului nimeni nu o
contest.

Cu toate animozittile din trecut, numai in momentul

razboiului gsim, tot la activul partidului conservator, o greseala a-tat de capitald : pe cnd tara intreaga urma cu gndirea plin de nadejde pe Domnitor i guvernul liberal peste
Dunre, conservatorii propuneau retragerea la munte
efuzau orice concurs guvernului. Se stie ce urmare a avut,
pentru partidul conservator de atimci aceasta neparticipare a
lui la unul din faptele cele mai mari ale istoriei noastre contimporane. Noi credem ca consecintele pentru noul partid al
d-lui Carp, nu vor fi mai putin simtitoare.
Daca aceasta greseala va avea urmri grele pentru adversarii nostri, ea vine si sporeste in ochii tuturor meritele partidului liberal. Rezerva adversarilor nostri lamureste bine c,
daca partidul liberal era singur IT1 putinta de a libera Ora, tot
el este azi singurul care poate aseza noua indrumare a statului
nostru. Desi constient de puterea si de capacitatea lui, evenimentele prin care treceam erau asa de grave, inct el nu numai
nu putea s refuze concursul tuturor, dar trebuia s-1 ceara
chiar. Ceeace a si fcut. Adversarii au refuzat.
Tara va vedea din opera ce se va face si de rndul acesta
ca i in rzboiul pentru neatrnare, in capul ei numai un
partid : pe cel liberal.
De aceea, credem, ca o greseala neiertata
nu numai
pentru datoria lui fat de Var, dar chiar fata de propriile lui
interese,
face azi partidul condus de d-1 P. Carp. TJrmarile
vor fi in curnd simtite, iar cei ce au inceput s-si dea seama

de aceast greseala, incearca prin tipete i violente a o

ascund.

Vintil I. Britianu
(Vointa Nationalk 1907, Nr. 6720 p. 1 col. 1-2).

www.digibuc.ro

42

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTARI

VOL. I/

10

Rolul proprietarilor.
29 Oct. 1907.

Guvernul a prezentat un proect al invoelilor agricole,

care impreund cu al Casei Rurale, are menirea sg scoatd masa
cea mare a poporului roman dintr'o situatie nenorocit care
ne-a adus la acea stare de atkare ce a cuprins tara in Martie
trecut.
Dar oricare ar fi solutiile guvernului, oricare ar fi modificdrile ce se vor aduce in comisia parlamentarg si de Corpurile

legiuitoare, nu trebue s uitgm care sunt conditiile in care

legiferam. Nu vreau sg zic cg focul mocneste incd sub cenusg,
dar cd el printr'o nedibgcie a noastrg poate incepe cu putere
si mai mare.

Sd nu ne facem mai intai iluzii : revendicgrile sgtenilor

au fost exagerate in mijlocul rscoalelor, cand au ggsit campiile si casele proprietarilor libere inaintea devastgrilor lor,
iar speculantii situatiilor nenorocite au putut sd le dea sperante pe care nimeni nu le va putea indeplini. Cunosc localiei i impgrtiser pe fata locului, in mijlocul focului,
tti
pgdurea sau tarlalele proprietgtei. Dar, chiar dacg linistirea
repede a adus la bunul simt mintile zgpkite, nu trebue nici sg
uitgm ce a domnit pang la 1864, este prea de putin timp
schimbat, pentru ca folosinta intinsg ce tgranul avea pe mosia
mare sd nu influenteze i azi revendicdrile lui.
De aceea zic &A nu trebue s ne facem iluzie cg, desi proec-

tele ce se propun vor aduce o mare schimbare in bine tgranului, totusi unii din ei se asteaptg la mai mult deck li se
poate da. Rang cand insg legile propuse isi vor produce efectele, pang ce tgranul sg simtg in cursul campaniei viitoare
socoteala din 1908, c'a fost pus la adgpostul cametei, cg vitele

lui au unde paste in conditii mai lesnicioase, pang ce Casa

Ruralg Il va convinge cg nu este exclus dela cumpgrarea de
pgmant, pang atunci trebue sg fim foarte bgggtori de seamg.
Dacg guvernul i parlamentul au rol important in aceastg

www.digibuc.ro

OCT. 1907

RULUL PROPRIETARILOR

43

epoc, prin indeplinirea cat mai repede a fagaduelilor fcute,

rolul proprietarilor este cel putin tot asa de important, pentru
a ajuta tam sa ias din situatia critic in care se gseste.
Cei doi factori dintai au intrat la lucru. 0 parte din pro-

prietari par ins a nu-si da seama de interesul mare ce au,

ca o completa si statornic liniste sa se intemeeze in tara.
Unii din ei, sau influentali de devastarile de ast primvar,
sau neputand &I judece deck un interes imediat, uitand pe
cel mare al lor, varsa untdelemn pe foc prin atitudinea lor.
Nu credem Ca' In aceste conditii, ei servesc ordinea in Stat
si prin urmare si interesele proprietatii, care are trebuinta de
ordine ca sa trdiasca.
Inteleg, la rigoare, ca proprietarii mari sa aib vederi cu
totul deosebite de cele ce propune guvernul ; sa fie chiar or-

biti de interesul imediat, sau sa aiba Inca in sufletul lor resimtimintele nscute din devastari, dar m'as fi asteptat
sa-si cunoasc in destul interesele pentru .ca, atunci cand
suntem inteo perioada primejdioasa si cand solutiile nu sunt
cunoscute la sate, s nu aduc in ele polemica violenta ce fac
cafenelele si cluburile Bucurestilor. Aci vorbesc unui auditor
care citeste zilnic ziarele, care n'a fost atins de nebunia de
asta primvara ; dincolo invapaiaza, prin vorbele lor, un foc
foarte lesne de aprins.
Un proprietar mare imi spunea acum cateva zile Ca' n'a
mai dat anul acesta nici un avans in bani satenilor ; altul ea a
obligat de pe acum pe toti stenii, ce au venit s se invoiasca,

sa-i plteasca cu un an inainte banii pentru locuri, iar altul,

ca nu i-a invoit deloc, zicandu-le ca se face o lege nou care
impune proprietarilor conditii asa de grele, fall a explica
de sigur legea in detaliu, incat isi va cultiva mosia pe seama
sa. Unul, mai nervos ca toti, imi spunea ca i-a trimis la Ministerul de Interne sa le dea pamant, cad el nu le mai da.
Toti cei ce cunosc starea de spirit a sateanului si cat de
lesne pot prinde inselaciunile de tot felul, isi dau desigur
seama daca acesti proprietari lucreaza la infptuirea ce dorim
cu totii sa se stabileasc ! Proprietarii, de cari vorbim mai sus.
nu vad ca ei singuri seamn smanta de anarhie si de re-

www.digibuc.ro

44

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTARI

VOL. II

volta, aducand la desnddejde pe cei ce si-au pus toat ndejdea

in proectele actuale.

Rolul proprietarilor adevrati, al celor ce-si dau seama

si de interesul Statului si de al lor propriu, este sd discute
negresit aceste legi, s caute s aduc solutii pentru imbunttirea lor. Nu trebue insd s-si fac lluzia c vor putea s li
se opund lor, cdci ele au la baza un pact incheiat intre tara
rasculat si cei ce aveau conducerea si interesele Statului
in /nand.

Ei trebue s-si mai dea seam c o miscare produs din

nou in tail prin atitudinea lor si prin fapte de felul celor de
cari vorbim mai sus, chiar daca va aduce o schimbare de gu-

vern, ar transporta la sate lupta ce se poarta azi la oras

pentru linistirea tgrii. S'a vzut care este starea de spirit in
sate ; s'a vzut cat de lesne se aprinde atmosfera incArcat ce

domneste acolo ; se poate judeca care ar fi solutiile ce ar iesi

atunci cand le-ar impune poporul, care s'a rsculat ast primvar, adus la exasperare de unii proprietari.
De aceea, credem c proprietarii, atat in interesul Statului cat si al lor
chiar daca au vederi contrarii proectelor
guvernului
prin atitudinea lor pe movie, fat de tgrani,
trebue s nu ingreuneze o situatie critic, ci din contra', uitand
ce a fost, s arate, inainte chiar de lege, c ei c2.1 dintai Intind
mana frteascd celui ce fusese amgit si din cauza neculturii
lui, dar desigur si din a mizeriei.
Vintila I. Brtianu
(Voirga Nationald, 1907, Nr. 6725 p. 1 col. 1-2).
11.

Situatia politica.
7 Nov. 1907.

Guvernul a fgAduit prin manifestul dela 12 Martie o

serie de reforme. Ele au fost intocmite in proecte de lege
supuse discutiunei Comisiunei parlamentare si azi cuno6cute

www.digibuc.ro

NOV. 1907

SITUATIA POLITICX

45

de tara intreaga. Aceste proecte vor trebui s treaca in Camera

si Senat spre a fi supuse in urma sanctionarii regale. Este

deci locul s ne intrebam dac'd ele vor putea gsi o opunere
serioasa in vreunul din Corpurile legiuitoare ; aceasta cu atat
mai mult, cu cat opozitia conservatore este reprezintat
acalo prin fruntasii ei i CA dansa, in parte cel putin, a luat
azi o atitudine vrsmase proectelor prezentate.
In ceeace priveste partidul liberal, din conlucrarea comi-

siunei cu guvernul s'a vazut ca in afar de cateva cazuri izolate, este o solidaritate strans care va inlesni votarea proectebor. Acestea vor suferi de sigur Inca' modificari de detalii in
sectii si in desbaterile publice ale Camerei i Senatu1ui, insa
guvernul este asigurat de concursul majoritatei sale.
Cat pentru opozitie,
odata ce i uitase fagaduiala din
sedintele din Martie trecut si nu participa la comisie
ea
putea s pue o piedica serioas guvernului, atunci cand ar fi
venit cu proecte de legi mai. bine intocmite ca ale partidului
liberal sau dac reformele acestuia gseau In opinia public o
dezaprobare.

Azi Insa se cunosc proiectele pe care d-1 P. Carp le-a dat

In numele partidului conservator. S'au anuntat mai multe ale
cror titluri (precum este acel al dregatoriflor, alt data numite
capitanii generale, prin care se infiinteaza adevrate gubernii
rusesti la noi) singure indica cat de putin ar fi fost pregatiti
conservatorii sa aiba conducerea trii in aceast perioad de
reforme importante.
Efectul produs in comitetul executiv chiar al partidului
conservator a fost astfel hick, de atunci incoace, nici legile
propuse in afar de una nu s'au mai publicat, nici chiar comitetul nu a mai indraznit sa se mai Intruneasca. In aceste conditii putem oare sa ne temem de opunerea ce guvernul ar gsi
din cauza proectelor d-lui P. Carp ?
Dar prin publicarea acestor proecte situatia adversarilor

guvernului s'a ingreunat 0 mai tare caci ea pe de o parte, a

inchis putinta altor solutii mai bine chibzuite, isvorite din
sanul aceluia partid, pe de alta a aratat cat de adanci deosebiri de preri exista azi intre capetenii.

www.digibuc.ro

46

VINTILA I. BRITIANU SCRIERI SI CUVANTARI

VOL. II

Spre a da lupta, opozitia ar trebui deci in primul rand s5

stie si dnsa incotro merge si de sigur c nu stie.
Nildejdea adversarilor n'ar putea fi in arceste conditii, nu
In contra proectelor lor, ci In ajutorul ce ar gsi in opinia publicA ca s se opue reformelor liberale, adicd inteo actiune
negativ. In legile agrare, vor gsi de sigur cteva zecimi,
am putea zice i sutimi fr nici o grije
de proprietari
arendasi, destul de orbiti de interesele lor momentane, pentru
a nu vedea pe cele adevrate i mai trainice, si ale lor si ale
Statului. Dar ce putere poate avea aceast minoritate In fata
unei opinii publice, format si de proprietarii constienti de situatia trii, de nevoile reformelor si de interesul chiar al pro-

priettii, si de toat ptura luminatd dela orase si dela sate,

In sfrsit de tot pooprul romnesc ? Intr'o singur lege ar fi
putut, In aceea a monopolizrei vnz6rei spirtoaselor, sa gseasc in crciumarii dela tara un ajutor ; acest ajutor nu va
avea ins eficacitate, fiindca i fat de cei 15 sau 20.000 de
crciumari va fi lesne s6 se explice la cei mai multi din ei,
interesul ce au ca alcoolismul s nu se intind.
Dealtmintrelea partidul conservator a declarat cd nu va
combate aceast lege.
Aceasta este situatia politic, care ne asigur c proectele
propuse de guvern vor trece in corpurile legiuitoare si c nici
o opozitie nu se va putea exercita contra bor.
Cei ce se vor opune, vor face greseala c far nici un re-

zultat s lase s se vaz6 si mai mult, c ei nu au inteles nici

vremea In care train', nici evenimentele dureroase prin care
am trecut, nici interesele statului.
Vintilfi I. Brtianu
(Viitorul, 1907, Nr. 3 p. 1, col. 1-2).
12.

Incotro ?
14 Nov. 1907

Rscoalele au impus reforme necesare, dar Intrziate prin_

teo boal generala a vietei noastre publice. Programul, pute-

www.digibuc.ro

NOV. 1907

INCOTRO ?

47

rea i trecutul partidului liberal i-au pus acestuia obligatia de

a le executa si, In mijlocul focului si al desndejdei, toate privirile
fr nici o exceptie
s'au intors In spre el.

El si-a Implinit dou din trei prti ale sarcinei. A linistit

tara, a intocmit o serie de legiuri care indeplineau fggduelile
manifestului dela 12 Martie. Nu-i mai rmne dect a treia
parte : executia propriu zisk adicA votarea i aplicarea reformelon

Partidul liberal n'a desmintit pn azi increderea pus in

el, orice ar zice adversarii lui. Ei simt c tara nu-i urmeaz In
campaniile ce incearc impotriva lui i c pot numai s sgndreasc interesele egoiste ale unei minoritti.
De aceea, fat de opera cea mare de implinit, fat de atitudinea nedibace a conservatorilor, m mir c6 ne Ingrijim prea
mult de ceeace ei fac i vor facie.
Retrasi dela putere In urma neputintei de a face fat
situatii mai grele, de atunci nu au fcut conservatoriri oare tot
ce trebuia pentru a ne inlesni situatia ?
A fost o clip de uitare in acele sedinte memorabile ale
Corpurilor legiutoare din Martie trecut ; pe urm6 si-au ales
pe d. Petre Carp ca sef; au refuzat s participe la lucrrile comi-

siei parlamentare, au luat o atitudine ostil reformelor ce se

recunoscuserg ca indispensabile ; in urm au uitat i. declaratiile fAcute si au scos la lumind o serie de proecte cari, nu
numai ca au artat trii intregi capacitatea partidului conservator, dar au starnit si In snul comitetului executiv consternatia.

Se prea c unii din ei, mai abili prin rezerva Mr in aceast atitudine fr rost, vor face ca intreg partidul conservator
s fie solidarizat cu o actiune care desigur i va ingreuna
mult vreme mersul.
Discursul d-lui Bkrru la Iasi si transactia d-lui Take
Ionescu i Ioan Lahovary ne-au luat i aceast ultim ndejcle.
In aceste conditii si In fata sarcinei importante pe care
partidul liberal o are de implinit, trebue oare s ne ingrijim
dac adversarii vor fuziona sau nu, dacg d-1 Take Ionescu va
primi guberniile" sau dac d-1 P. Carp va da binecuvntarea

www.digibuc.ro

48

VINTIL I. BRTIANU SCRIERI SI CUVANTARI

VOL. II

lui proectului de Cas Rurald, sui generis, a fostului ministra

de finante ?
Fat de gravitatea situatiei, fat de msurile de cpetenie
ce sunt de luat, altd atitudine dect acea a conservatorilor, alte
contraproecte dect acelea ale d-lui Carp, ne-ar putea ingriji.
Nu inteacolo deci s fie preocuparea i nici in slbiciunea
adversarilor s cutm tria noastr. Din fericire o putem azi
afla in reformele mari ce sunt de indeplinit, in autoritatea pe
care guvernul liberal a dobandit-o prin salvarea Statului, in
ajutorul ce Il putem gsi in marea masd a opiniei publice, care

cumpneste opera pozitiv a unora fat de cea negativ a

altora.

Timpurile prin care trecem sunt prea importante pentru

a ne pierde vremea s tim dac fuziunea este sau nu deplind,
sau proiectele d-lui Carp respinse de tar sunt adoptate de d-1
Take Ionescu.

Toat grija s fie in completarea cat de bine a proiectelor,

dac vor avea nevoie, in luminarea opiniei publice, dacd adversarit sau altii ar dori s o amgeasc.
Orice moment in ziva de azi este pretios qi nu trebue pierdut niciunul.
Vintil I. Briitianu
(Viitorul, 1907, Nr. 10, p. 1, col. 1-2).
13.

Fgduial sau datorie ?

9 Dec. 1907.

0 intelegere s'a fcut intre majoritate i opozitie asupra

solutiei de dat islazului comunal. S'a schimbat servitutea de
psunat, din proectul comisiunei parlamentare, in obligatia
moral pentru moment, material de la 1 Martie 1908
de a se vinde islazuri comunale pe propriettile ce aveau cldcasi in 1864.

Amndou solutiile urmresc acelas scop : de a asigura

www.digibuc.ro

DEC. 1907

FAGADUIALA SAU DATORIE ?

49

pasunatul, astfel ca el sa nu serveasa ca un mijloc de carnal

Cea din urm solutie, desi chibzuit de acord cu partidul conservator i desi lasa o mica parte de sateni in afara de foloasele
mai radicala cleat
legei, este
trebue s o recunoastem
cea din proectul primitiv. Ea va avea ca rezultat final, trecerea
a aproape 400.000 de hectare de la marea la mica proprietate.

Aceasta solutie poate fi mai putin elastia deat aceea cu

servitutea i ar putea prin tarmurirea, pe o intindere data a
unor nevoi crescande ale unei populatii In propasire, s produca

peste catva timp aceleasi efecte ca legea din 1864, daa nu

si-ar gasi un corectiv normal In Casa Rural.
Prin solutia ce se cla, crearea acestei institutli se impune
deci si mai puternic decat cu servitutea din proectul primitiv.
Odat insa pus acest principiu al. formarei prin vanzare a
islazurilor comunale, toti proprietarii, nu numai cei liberali
conservatori, trebue S faca astf el ca el s fie, In mod at de
larg posibil, de bund voe i cat de repede implinit. Solutia
adoptata cla tocniai prilejul de a se arata c exista in pturile
culte, acea solidaritate sociala absolut indispensabil pentru
propasirea unui stat, precum si constiinta menirei proprietarilor mari. Cine oare nu-si cl seama ce efect ar avea nu numai
pentru stat, dar si pentru proprietate, desmintirea ce s'ar da
increderei pusa de partide In patriotismul luminat al proprietarilor ?
De aceea nu este numai o fgduial ce Inscriem de forma
in lege, dar, cu sau far% declaratii de sanctiune, ea trebue
cu orice pret indeplinita pentru linistea viitoare a Statului
nostru.

Prin modul de aplicare

al acestei invoiri, care

este chemata sa readua linistea i increderea In mintea sateanului desrrdajduit, trebue s reiasa a ea este un sacrifiu
benevol ce se face In favoarea fratelui mai slab de cel mai tare.
de cel ce a tras mai rnulte foloase In Statul roman.
Si aceast nevoe este asa de mare, att pentru linistea
Statului cat si a proprietatii, Incat, in afar de orrice angajament chiar, obligatiunea oricarui guvern constient de datoria
lui este trasa de evenimentele de azi.
Daca era o obligatie i o datorie ca solutiile din manifestul
4

www.digibuc.ro

VINTILA I. BRITIANU SCRIERI SI CUVANTARI

50

VOL. Il

din 12 Martie s fie ct de repede aduse la indeplinire, dup

noua fdgduial ce s'a dat azi, in numele ambelor partide chemate sa conducd Statul, este o datorie tot att de imperioas
pentru a distruge acea acuzatie nedreaptd a celor ce pescuesc
in ap turbure sau caut sd-0 ascunz incapacitatea, c anume
partidele politice nu se invoesc dect in dauna intereselor
generale.

Si inteatt partidul liberal este convins 0 de nedreptatea

acestor acuzatil i de nevoia de a aplica in realitate fgduelile
date taranului neincreztor, in ct cu sau fr ajutorul altora,
el trebue s ajungd la indeplinirea sarcinei ce 0.-a luat : binele
intregului popor 0 linitea Statului.
Intr'o situatie aa de grav, interesele vitale ale unui intreg popor pot fi lsate sg fie servite de conqtiinta de datorie
a unei prti din ceateni ; ele nu pot ins s depind de bunul
lor plac.
Vintilfi I. Brkianu
(Viitorul, 1907, Nr. 35 p. 1 col 1-2).
14.

Carnea se va iefteni.
17 Dec. 1907.
Mdcelarii angrosisti din Captald, fcnd nenumrate greve ca rspuns la dorinta organelor de conducere ale Primriei pentru reducerea
prqului cdrnii si a controlului sanitar al vitelor, V. Brtianu, primarul
Bucurestilor, a hotrlt s se taie vite in abatorul comunal de cdtre Primrie, iar carnea s se revnda publicului prin mcelarii detailisti.
Urmeaz declaratiile fcute de V. Bratianu.

Mcelarii detailiti, ca i cettenii Capitalei, au primit cu

bucurie msura noastr.

Inteadevr ceeace i0 permiteau s faca pn acum mgcelarii angrositi intrece orice imaginatie. Aduceau la abator
vite bolnave, nil bilete de identitate 0 la toate incercrile
noastre de a-i readuce la legalitate, amenintau cu greva.

www.digibuc.ro

IAN. 1908

51

RUPTUR ?

Aceast stare de lucruri trebuia s inceteze. Mcelarii

angrosisti, nesocotind dispozitiunea prin care li se fixa ultimul
termen pentru a reintra in legalitate, ne-am vzut nevoiti s
luin asuprd-ne aprovizionarea Capitalei cu carne. Primria
vinde in pretul costului carnea, la mcelarii detailisti cari sunt
foarte multumiti c nu mai sunt nevoiti s stea la discretia angrosistilor care ii. teroriza.
Nu pot s afirm ea' angrosistii aduceau la tiere vite de
furat. Mai probabil e e starea sanitara a vitelor, nefiind multumitoare, angrosistii preferau s nu prezinte biletele de identitate. Cu chipul acesta se strecurau la abator vite bolnave si
adese ori autorittile si veterinarii nu puteau face nimic pentru
a impiedica aceste nelegiuiri.
Primria va persevera pe calea apucat si pentru a preintmpina o eventuala grev a tetorilor, va cere in acest sens
concursul ministerului de rgzboi, pentru a-i pune la dispozitie
numrul de soldati de care ar avea nevoe la abator.
Credeti ea msurile Primriei vor avea vre-o urmare asupra
pretului cu care se vinde carnea in Bucuresti ?

Foarte cu putint. Angrosistii, prin trustul pe care 11

1 ormaser, impuneau detailistilor adesea ori preturi mult mai
ridiacte cleat costul normal al vitelor.
Primria, neavnd interesul de a cstiga ci numai pe acela
de a servi pe cetteni cu carne sntoast va vinde pe pretul
normal al vitelor, ceeace poate s aduc o scdere simtitoare a
pretului.
Acestea sunt deslusirile pe care le-am cpatat. Primarul Capitalei
a binemeritat de la toti locuitorii orasului, crora d. Vintitl Brtianu,
nu le putea fac un mai frumos dar de Crriciun.
(Viitorul, 1907 nr. 43 p. 1 col. 3-4).
15.

Ruptur ?
18 /an. 1908.

Firea noastr latin isi gseste una din manifestatiile ei

www.digibuc.ro

52

VINTILA I. BRITIANU SCRIERI S1 CUVANTIRI

VOL. 11

In impresia ce produc evenimentele zilnice asupra spiritului

nostru, impresiune att de vie, in cat adeseori ne face s uitrn
toate faptele trecutului pentru vorbele momentului si ne intunecd astfel judecata.
Iat ce mi se pare &A se Intmpl din nou cu marele eveniment al zilei : ruptura conservatoare. Lsnd la o parte acuzrile reciproce, cauzele ludabile sau nu ale desprtirei,
bucuria adversarilor de a vedea slbit partidul opozitiei ; numai
legnd acest fapt al rupturei de faptele trecute, putem judeca
importanta lui reala si efectele posibile si trainice asupra vietii
politice. i fapte avem destule cad d-nii P. Carp, Take Ionescu
si chiar actualul partid conservator au un trecut in destul de
lung si de bine cunoscut.
0 sciziune s'a fcut si sgomot si mai mare in jurul ei. Zic
sciziune, fiindcA d-1 Take Ionescu si partizanii lui, desi propun
o organizare si recrutare mai democratic a partidului, in numeroasele manifestatiuni ce au fcut in zilele acestea, au insistat mult asupra titlului de conservator ce voesc s pstreze
si asupra mostenirei ce zic cs revine de fapt fostului ministru
de finante dela Lascar Catargiu, care II asociase dela in 1891
la conducerea partidului conservator.

Pn azi deci nu ne gsim In fata unui nou partid, ci a

unei grupri sau disidente conservatoare. De altmintrelea,
in conditiile In care se gseste azi d-1 Take Ionescu, negresit
&A pentru a avea cu dnsul si din vechii partizani ai lui Lascar
Catargiu, nu putea s nu se prevaleze mai cu seamg de numele
acestuia.

Va putea dnsul s formeze un nou partid conservator,

oricare ar fi slbiciunea celui ce si-a ales ca sef pe d. P. P.
Carp ?

D-1 Take Ionescu a putut reda la un moment dat vieat

partidului conservator, Ins aceasta numai printr'o organizatie mai chibzuit si mai puternick iar nici de cum printr'un
program nou.

Avem toti Inc in minte acele prograrne proclamate prin

graiul d-lui G. Cantacuzino la Iasi si aiurea si In epoca cnd
desigur d-1 Take Ionescu era inspiratorul lor ; avem actiunea

www.digibuc.ro

IAN. 1908

RUPTURA ?

53

de guvern care nici ea nu s'a caracterizat prin vreo indrumare

bazat pe principii salutare nou. Nivelul jos al luptelor noastre politice in aceasta perioad de inflorire a influentei takiste, in deosebi decderea si criza din partidul conservator

care a ajuns s-si schimbe de patru ori, in opt ani, unii si

aceiasi sefi, au fost de sigur o atmosfer prielnica intrarei unui
partid pe baza unei simple organizari mai bune si recrutarei
aderentilor prin promisiuni. SA nu uitam Ca' aceasta a fost
caracteristica politicei inspirate de d-1 Take Ionescu.

De aceea, acest trecut att de apropiat nu ne arat c

un orn cunoscut si la vrsta fostului ministru de finante s se
poata schimba deodata ; ea' omul politic, desigur destept,
activ, abil, sa profite de situatiune, sa se transforme in perioada
de cumpana prin care trece tara, in omul cu vederile largi si.
puternice, care poate intrupa aspiratii drepte, nevoi de interes general si. permanent, baza chiar a unui partid politic
durabil.

De aceea nu putem crede in formarea unui nou partid

conservator, ci a unei noui crize in snul celui existent.
Dar se poate spune ca, daca aceast incercare este nereusit, d-nul Take Ionescu, rupt dela matca, va fi silit sa utilizeze

energiile aderentilor personali in rndurile unui nou partid

mai inaintat chiar dect chiar cel liberal. Aceasta nu o putern
prevedea, caci precum d-I Take Ionescu nu este un element
conservator, tot astfel nu a dat pna azi nici o proba c poate
cunoaste nevoile reale ale noastre si injgheba prin urmare un
program nou al acestor nevoi.
Va putea, precum a incercat sa faca cu Casa Rurala, sa ia
din programul liberal unele puncte, cum se zice c ar vrea sa
fac cu largirea dreptului de vot, dar acestea sunt abilitati
ale momentului care nu pot forma baza partidelor compacte
si puternice.
Au fost dou momente critice in vieata politica la noi, in
care o abilitate de felul acesta putea sa dea d-lui Take Ionescu
o putere pe care nu o mai poate dobndi azi. In primul caz,
daca pe lnga organizarea democratick punea In aplicare de
f apt puncte din programul proclamat de liberali, dar care ra-

www.digibuc.ro

54

VINTILX I. BRXTIANU SCRIERI

I CUVANTARI

VOL. II

mseser prea mult In asteptare, putea s creeze dificultti nu

numai conservatorilor carpisti dar i liberalilor. Criza a trecut,
revoltele au pus partidul liberal si programul lui la incercare ;
in reformele ce acest partid a fcut, in atitudinea ce a luat, el
a artat de fapt democratia ce-1 inspird si programul lui viitor.
In al doilea caz, dac in reforme, se desolidariza de actiunea d-lor Carp si Filipescu. De aceea nu putem crede nici
inteun program democratic al d-lui Take Ionescu, nici inteun
nou partid, ci inteo manifestatie nou a strei bolnvicioase
a intregului partid conservator, care de atta vreme i caut
rostul 0. nu vi-1 gseste.
In ruptura ce se face azi, trebue ins s' recunoastem ca
pe lng chestia personala a d-lui Take Ionescu, se caut s se
rezolve i o chestie de interes general al partidului, ale privilegiilor rmase azi numai in organizarea partidului vechilor boeri.

In aceste lupte, in care d. Carp este mai mult instrumentul altora, cel izgonit reprezint nevoia neinlturabil a
acestei transformri. El va ajuta s. se producA aceast transformare, ins nu printr'un partid distinct conservator, ci printr'o nou fuziune la care de sigur vorn asista atunci cnd lupta
contra partidului liberal va apropia din nou pe fratii In opozitie. Care va fi situatia d-lui Take Ionescu in acel moment in
partidul conservator, evenimentele singure o pot determina
starea de trie sau de slbiciune a ideii conservatoare In tar...A.
Dar dup democratizarea rndurilor, va mai fi oare nevoe de
d. Take Ionescu ?
VintilA I. Br5tianu
(Viitorul, 1908, Nr. 73 p. 1 col. 1-2).
16.

Casa Rural. Raport.

Camera, I Fevruatie 1908.
In discutia Camerii proiectul de lege depus de ministrul Domeniilor
pentru infiintarea Casei Rurale. Vintili Beitianu, raportor al comitetulul delegatilor arat ca aceasta" institutie are de scop a inlesni Oranilor cumpArarea de pmnt. Inlesnirea aceasta era impus6 de nevoia

www.digibuc.ro

FEN% Iqo8

CASA RURAL

55

imperioas de pmnt, nevoie exprimat prin proiectul unei ref orme

agrare inscris in manifestul partidului liberal din 12 Martie 1907. Casa
Rural e un mijloc de ridicare a clasei agricole prin posibilitatea ce
of er pentru parcelarea mosiilor mari cu inlesniri de platd i prin arendarea ctre obstii stesti a mosiilor Statului, inlturnd pe intermediari, exploatatorii muncii tgranilor. Proiectul de lege are in vedere
prosperitatea vietii tdranului i inlturarea speculrii muncii agricole.

Domnilor deputati,

Comitetul delegatilor de sectiuni, compus din d-nii: G. Darzescu, pentru sectiunea I; Al. Djuvara, pentru sectiunea III; I.
Procopiu, pentru sectiunea IV ; N. P. Romanescu, pentru sectiunea V; Titu Frumuseanu, pentru sectiunea VI; C. Cernescu,
pentru sectiunea VII; si subsemnatul pentru sectiunea II, intrunindu-se in zilele de 25, 26, 27 i 28 Ianuarie 1908, sub presedintia d-lui Al. Djuvara, a luat in discutiune proiectull de lege
al Casei Rurale, prezentat de d. ministru al Domeniilar.
Nevoia acestor reforme, inscrise i in manifestul din 12
Martie 1907, este azi recunoscutg de toti.
Dac deosebirea de vederi in amAnunte ne poate incg desprti

infiintarea unei institutiuni autonome de credit pentru inlesnirea cumprrii de pmnt taranilor se impune azi tuturor.
Proiectul de Casd Rural al guvernului. liberal si de Banc
Agrar propus de partidul conservator confirmd si mai tare
aceast unanimitate de vederi. Se consacr astfel unul din punctele cele mai de cpetenie care in deosebite rnduri i In mod
concret, au fost prezentate ca una din solutiile chestiunii tr-

nest de partidul national-liberal si de rndul acesta se adevereste principiul c mgsurile bine chibzuite pentru satisfacerea unor nevoi reale si de interes general pot fi stnjenite
sau amnate, niciodat ns impiedicate.

Dacg asupra utilittii nfiintrii acestui institut nu mai

trebue s insistm, credem necesar ins s reamintim in scurt
conditiunile In care aceast chestiune se prezint i fazele prin
care a trecut nevoia ce Casa Rurala este chematd s satisfacA;
din ele chiar vor reiesi si mai bine principiile generale pe care
a fost asezat proiectul ce vi se prezint.

www.digibuc.ro

56

VINTIL1 I. BRATIANU SCRIERI

I CUVANTARI

VOL. II

Legea de improprietgrire din 1864 a fcut o transformare

radicald in regimul propriettii la noi. Ea a suprimat vechea
servitute pe care clcasul o pstrase asupra mosiei ca urmg
dintr'o adevrat coproprietate, precum i dreptul mereu
nedrept sporit al proprietarului la zile de clacg..
S'au creiat astfel dou proprietdti Mere de orice servitute;
una, in multe cazuri, latifundiarg, a fostului stgpnitor de

mosie; alta a clcasului, In parte prea micg chiar la epoca

improprietgrii.

Modul imperfect al rezolvrii acestei chestiuni, repartitia

rea ce ea stabilea pentru tgranii care profitau de noua lege,
si-au artat repede efectele lor. Din obligatia inscrisg in legea
dela 1864, de a improprietgri pe insurbiteii cldcasi pe moille
Statului, se vede indat imperfectia solutiei date.
Doi ani abia dup reforma de mai sus, o alt lege, isvoritg
si din griji financiare, prevede o noug improprietdrire pe domeniile Statului.

In rezerva importantg de mosii secularizate s'a putut ggsi

astfel, in perioada trecut de treizeci de ani, un corectiv puternic imperfectiilor solutiei dela 1864.
Dar oamenii de stat prevztori nu puteau sd nu fie ingri-

jati, de cu vreme, de istovirea domeniului Statului si de

situatia ce se va creia acestui Stat in ziva cnd, dupg o impro-

prietrire continuk el nu va mai fi in stare sg mai satisfacg

nevoile, mereu crescnd, de pgmnt a unei populatiuni exclusiv
agricole.

De aceea, ine dela 1887, deodat cu lupta pentru infiintarea unei industrii nationale, apare pentru prima oark inteun
proiect prezentat Adun'grii deputatilor, grija cOreia dupg 21 de
ani i dgm azi o completg satisfacere.
Prin acest proiect se crutg domeniul Statului prin cumprgri de mosii mari spre a fi parcelate si vndute la tgrani.
Din nenorocire, luptele politice inversunate din acea epoc
nu au inggduit-o aceast ideie de mare prevedere sg ia fiintg;
iar domeniul Statului continud s alimenteze impropriefgririle
viitoare. Prin legea dela 1889 nu numai se dg un avnt puternic acestui f el de improprietgrire, dar se ridick i orice condi-

www.digibuc.ro

FEN% 1908

CASA RIMAL

57

tiune de selectiune pentru cei ce trebuiau sd devie proprietari

muncitori de pgmant. De atunci inainte si cu cat scadenta

fatl a istovirii mosiilor Statului se apropia, cu atat mai mult
se intarea teoria gresitg si primejdioas, ca. Statul va putea
satisface nevoia tuturor de pgmant, oricare ar fi putinta si priceperea lor la munca ogorului ce li se dddea.
Vedem azi efectele acestui regim stabilit in urma aceluia
ce se creiase prin rezolvirea chestiunii clgcasilor.
Guvernul din 1897 reia in primul proiect de Casa Ruralg
ideea dela 1887, complectat in programul partidului liberal

din 1892, de a infiinta o institutiune nationalg, avand de

scop a inlesni tgranilor cumpgrarea de proprietati particulare
cu bung invoialg sau la licitatie publicg prin ernitere de bonuri

funciare garantate de Stat si plgtitoare prin amortizare cu

lung termen".

Se cerea sg se dea o solutie normal transformgrii ce se

face in proprietatea rurala in orice targ in propgsire si s

se pue principalul interesat, tgranul, in starea de a participa
la transactiile de mosii rezervate pang azi unui cerc mai restrans de capitalisti.
Dela 1897 pang azi acest prolieot s'a completat. Primei griji

de a da pan-ILA s'a asociat aceea de un ordin mai inalt, de a

da pgmant astfel incat, de pe o parte sd se vindece pe cat cu
putinta greselile trecutului, pe de alta acestea sg nu se repete

prin vanzarea celei noi si in sfarsit sg se utilizeze aceastg

satisfacere a unei nevoi si a dorului de pgmant ale tgranului
pentru o indrumare mai bung a culturii.
Aceasta este importanta evolutiei pe care ideia Casei Rurale
a fcut-o in cei zece ani din urn* ea a fost ajutata de lucrarile
comitetului executiv al partidului national-liberal din 1906.
Prin infiintarea unei institutiuni care s dea pe de o parte
credit pe de alta sg inlesneascg facerea formalitgtilor de cumpgrare si parcelare tgranul va fi scos din starea lui de inferioritate de azi, atunci cand doreste sa concureze la pgmanturile
disponibile intr'o targ unde repartitia proprietgtii ne dg cele
doug extreme : latifundhle si proprietatea parcelatg. Prin
rezolvirea acestei chestiuni putem zice fgr teamg cg un nou

www.digibuc.ro

58

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI SI CtiVANTARI

VOL. II

privilegiu se desfiinteazd in favoarea massei celei mari a poporului roman. Cu ocupatie exclusiv agricold, el nu gsea decal
in pdmnt mijlocul de a-si satisface nevoile i ocupa bratele.
Pentru a nu se mai repeta greselile de care vorbim mai sus,
proiectul Casei Rurale ce vi se propune a pus din nou principiul cel drept, c nu se poate da pdmnt tuturor ; el pune

conditii de recrutare pentru viitorul proprietar, cernd acont

in bani i instrumente de muncd. Negresit c in fixarea cuantumului a trebuit s se tie seamd de situatiunea precard in
care se gdseste de fapt azi populatiunea dela sate, avansul in
bani pentru loturile mici netrebuind sd fie o piedicd pentru
ca tdranul muncitor sd se poatd ridica. In acelas timp trebue
scoatem din mintea tdranului impresia gresit pe care, de cele
mai multe ori, dela 1864 incoace i-am dat-o, c Statul trebue
dea pdmnt i sd i-1 dea fr nici o platd.
De aceea, pe lngd simtimntul ce trebue s desvoltdm,
inteadevAr pdmntul se plteste, era nevoie ca institutia
aibd un caracter autonom, lundu-se toate garantiile necesare
pentru ca deservirea unui interes general social si economic
sd fie asigurat. 0 institutie cu participarea i controlul Statului, insd independentd, era solutia care rdspunde mai bine
acestor conditii.
Sporirea populatiei in cei 44 ani din urmd, lipsa unei limite
la morcelarea proprieatilor rurale, a creiat, pe lngd muncitorii agricoli, neimproprietritii, un proletariat de tdrani legati
de satul lor, prin posesiunea unei intinderi neindestuldtoare
de pdmnt spre a se hrni si cdrora li se puteau astf el impune
orice conditii de Invoire pe proprietatea mare vecin.
Proiectul Casei Rurale caut, pe deoparte, s inlture pentru viitor crearea acestui proletariat agricol prin limitarea parceldrii pnd la 5 hectare, iar pe de alta sd corecteze chiar pen-

tru trecut o parte din acest rdu.

La cercetarea proiectului supus discutiei trebue sd tinem
seama 0 de inrurirea ce a putut avea inalienabilitatea pdmn-

tului de clacd sau in loturi asupra situatiei actuale a micei

proprief4. In cele mai multe districte i in timpul din urrnd
schimbul intre tdrani pnd la intinderea ce erau autorizati

www.digibuc.ro

FEN% 1908

CA SA RURALA

59

sg aib prin legea dela 1864, s'a putut face, si credem ea, dacg
inalienabilitatea a putut impiedica sa se formeze o mica proprietate mijlocie, dela 11 pogoane in sus, nu numai ei se datoreste morcelarea de azi, care adeseori merge la un pogon
si o jumtate pogon. Trebue cautat in o ocupatie agricola de
sute de generatii, in lipsa de meserii si industrie, una din cauzele morcelgrii actuale a proprietatii targnesti. Peste cativa ani
acest regim al inalienabilitatii disprand, Casa Rural:a permitand in acelas timp vanzgrile intre tgrani si impiedicand parcelarea sub 5 hectare, se va putea creia o proprietate mica, dar

indestulgtoare, pentru a asigura traiul prin selectia de jos

in sus.

In ceeace priveste repartitia micei proprietti si limita inferioarg de admis pentru ea, a trebuit sg se aiba in vedere
situatia de fapt in fata cgreia ne ggsim azi ; ea nu ne lasg libertatea sa lugm o solutie completa, adicg de a asigura peste tot

cu indestulare traiul sgteanului pe pgmantul lui. In fixarea

acestui minimum s'a crezut necesar sa se tie seamg de regiunile

in care se va da pgmantul si de putinta si nevoia de a se face

din ce In ce o cultura mai intensivg. In limitele stramte ale
pgmantului disponibil pentru numerosii tgrani care nu au o
intindere suficientg, nu mai putem ngzui sg creem azi si peste
tot un tgran absolut independent de pgmantul lui, ci sa.-i asiguram o intindere indestulatoare pentru ca sa nu depindg In
totalitate de invoielile de pe marea proprietate.
Pe de altg parte, trebue sa se tina seamg ca trgim inteo
targ aproape exclusiv cu o agricultur extensiva si in care
pentru catva timp Inca' noui debuseuri industriale sau chiar
de o muncg agricolg mai intensivg nu sunt deschise, Inteo lard
In care selectiunea normalg nu s'a putut face din cauza situatiei defavorabile, In care atat repartitia proprietgtei cat si lipsa
de culturg a tinut pang azi pe sgtean.
Casa Rurala nu poate avea deci nazuinta de a face azi deodata aceastg selectie, ea trebue insg sg puie pe cat mai multi
In situatia de a lupta si de a se ridica ; si cu cat aceast alegere va putea fi f acuta dintre mai multi, cu a-tat si roadele

www.digibuc.ro

60

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI I CUVNTARI

VOL. II

ei vor putea fi mai sigure. De aceea s'a pus limita minima a

lotului in cazurile obisnuite de 5 hectare.
Urmgrile Casei Rurale, sub forma in care se prezint, vor
depinde de stocul de mosii, ce vor fi de vnzare si de putinta
institutiei de a emite obligatiuni. Pe de altg parte, existg nevoia

de a se inlgtura in favoarea adevgratului muncitor intermediarii arendasi sub forma adeseori primejdioasg si daungtoare
sub care se prezintg azi la noi, si de fapt se manifest un
curent puternic de arendgri la obsti tgrgnesti. Pentru toate
aceste consideratiuni si pentru a inlesni si ajuta selectiunea si
indrumarea spre o culturg mai bung a muncitorilor depe mosia
arendatg, s'a prevgzut ca sd inlesneascg Casa Ruralg arendg-

rile la obsti. Aceast interventie mai are de scop sg dea si

proprietarilor pentru aceste arendri o garantie materialg si
moral.

Una din greselile trecutului a fost cg nu s'a profitat indestul

pentru a face o mai bung indrumare a culturii atunci cnd s'a
dat pgmnt. Rolul Casei Rurale in aceastg privint trebue sg

fie real si puternic ; se va garanta si mai bine plata ratelor

ce i se vor datori. In aceastg menire a ei, ct si in arendarea
la obsti, Casa Ruralg va ggsi un ajutor puternic in o altg institutie iesitg din initiativa chiar a sgteanului si care are deplina
lui incredere. Bgncile populare nu numai cg au peste treizeci
milioane de lei capital, dar stmt si focarele imprejurul cgrora
se organizeaz azi cooperatiunea celor multi si mai slabi, cooperatiunea att de indispensabilg propgsirii micii culturi. Insti-

tutia centralg a acestor Bgnci, destinatg inteo zi sg devie

Banca Centralg autonomg a Bncilor populare sgtesti, are azi
in aproape toate comunele din tara un ajutor in Banca popular local, are un serviciu organizat de control si de sfgtuitori
speciali pentru diferitele nevoi si ramuri ale activitgtii dela sate.
In aceste conditii credem c indeplineste Casa Ruralg nu

numai menirea ei de indrumare pentru viitor, dar si de corectare a greselilor trecutului.

Dacg va trebuit sg cgutgm, pentru binele social si economic,

ca urmgrile Casei Rurale s se resimt cat de puternic, nu

trebue sg ne anrgim cg prin singura infiintare a acestei insti-

www.digibuc.ro

FEY. 1908

CASA RURALA

61

tutiuni vom transforma toat situatia actual a tranului.

Pentru ca sa-si produc efectele, pe lang Bncile populare
si asociatiile stenesti, Casa Rurald trebue s &eased un ajutor
puternic in scoala rural si in msurile de ordin general care
sunt de luat in noul regim ce se stabileste.
Cu ocazia discutiei primului proect de Cas Rural s'a manifestat temerea unei emisiuni prea mari de titluri. Pe lang5
aceasta, nu este nevoie s insistm si asupra necesittii ca
operatia financiar s se fac cat mai mult in interiorul tarii
si s nu sdruncine creditul Statului.
Temerile de mai sus puteau fi in parte justificate cu o institutiune de Stat care garanta plata titlurilor emise. Infiintarea
unei institutiuni mixte, care va plti cupoanele in targ, va fi
o prim pavz in aceast privinta. Putinta facerii operatiunilor in interiorul fdrii reiese nu numai din disponibilul din
ce in ce mai mare de numerar, dar si din faptul ca trecerea
mosiilor se face in conditiile actuale dela Romani la Romani.
Aceastg adevrata transvasare de bunuri va fi inlesnit prin
sumele disponibile din obligatiile ce vor reveni proprietarilor
vanztori, prin liberarea ipotecilor actualmente existente asupra acestor mosii, prin plata in termene lungi a mosiilor cumprate, plat care creaz tranului o situatiune mult mai favorabil decal aceea pe care o au azi pe aceeas mosie.
Infiintarea Casei Rurale pe bazele aratate mai sus va accentua si mai mult selectiunea ce incepe sa se fac azi. Cu o
populatie mereu crescand, vom gsi in curand nu numai muncitori agricoli liberi de pgrnant pentru a inlesni o cultura mai
intensiva, dar si bratele necesare industriei nscande.
Pe de alta parte, pe langa disponibilifatile deja existente
si mereu sporite dela orase, parte din averile mobilizate de
vanzrile fcute prin Casa Rurala vor spori desigur capitalul
national disponibil. Depe acum, deci, Statul trebue s se ingrijeasc ca aceste brate si capitaluri libere sd fie cat de bine
indrumate si sa alimenteze o industrie In realitate nationala si
care de fapt incepe s se desvolte azi in tar, ins in afara de
o participare real a elementului roman.
0 alt temere ce inspira institutia unei Case Rurale era ck

www.digibuc.ro

62

VINTILA 1. BRAT1ANU SCRIERI SI CUVANTARI

VOL. II

prin scderea marei culturi, economia mare sd nu sufere. Starea actual indeobste inapoiat a agricultorului nostru, avntul
puternic ce ia cooperatia si. Bncile de credit la sate, msurile

de imbunttire ale culturii ce prescrie proectul de fata, ne

dau convingerea ck bine indrumat si puternic asociatd, mica
cultur poate, cel putin ca qi cea mare, face pasul de care are
nevoie, pentru ca agricultura noastr s transforme o cultur
istovitoare inteuna crutatoare.
Comitetul delegatilor, inspirat de principiile de mai sus, de
diferitele propuneri ale sectiunilor Adunrii, a admis urmgtoarele modificAri principale in proectul prezentat discutiunei
d-voastre :

La art. 4, alin. c, s'a prevzut ca s nu cumpere Casa Ru-

rald mosii sub 200 hect., pentruca aceast institutie sd nu

contribue la micsorarea propriettii mijlocii.
La alin, e si f, s'a limitat la 5% dobnd cu care s se poat
face imprumuturile tranilor cumprtori.
Art. 8 s'a suprimat ca nefiind necesar.
S'a aclAogat un nou articol prin care se dau Casei Rurale
inlesnirile acordate Primei Societ4i de Credit Funciar Roman,
pentru inscrierea ipotecilor.

La art. 15 flind dat siguranta operatiilor Casei Rurale,

publicitatea pe care operatiile ei o vor avea si neputinta de a
se restitui in natur o mosie parcelatk s'a prevzut, pe lngg
o prescriptiune scurt de 5 ani, restituirea numai in valoare a
bunurilor revendicate si redobndite.
Casa Rural:A cercetnd actele de proprietate, dnsa trebue
s'a fie rspunztoare fa:VA de tertele persoane. In leatur cu
aceast prescriptie scurtk s'au prevkut conditii speciale de
publicitate.

La art. 16 s'a suit la 5 hectare valoarea loturilor mici, pentru a putea asigura strictul necesar pentru traiul unui Oran,
lsandu-se ins facultatea Casei Rurale s reduc la 3 hect.
acest minimum in regiunea dealurilor, unde mijloacele de trai
pot fi mai variate.
La acest articol s'a prevzut c preotif si invttorii vor

www.digibuc.ro

FEV. 1908

CASA RURALA

63

putea s participe la aceste cumprri, spre a putea face din

acevti doi fruntavi ai satelor cloud exemple de mai bun cultur.

La art. 17 s'a sporit acontul cumpdrtorilor de 1 lot, dela

10% la 15%, pentru a putea mai lesne selectiona cererile de
pdmnt care de sigur vor fi foarte numeroase.
La art. 20 s'a dat preferintd celor ce vor avea o vcoald de
agriculturd inferioard, spre a incuraja pe cei ce vor absolvi
aceste vcoli.

La art. 23 s'a pus obligatia Cased. Rurale de a da preferintd

ministerului domeniilor pentru instalatiile vi terenurile de care
are nevoie.
Spre a nu se pierde valoarea instalatiilor mai importante vi

cari nu ar putea fi utilizate de ateni sau de administratiile

publice, s'a prevdzut In mod exceptional loturi mai mari.
Art. 33 s'a modificat spre a concentra la un loc cdtunele
sau satele ce s'ar forma pe movie In viitor.
S'a introdus un nou articol spre a se garanta o exploatare
normald a subsolului pe terenurile vndute prin Casa Rural.
La art. 35 s'au prevAzut garantii mai temeinice contra arendrii loturilor.
S'a precizat art, 39, asigurnd loturile mid contra acapardrii, 0 s'a stabilit 10 hectare ca intindere suficientd pentru o
familie de mici proprietari.
Pentru a nu se eluda prescriptiile acestui articol, s'au prevdzut msuri care sd impiedice ipotecarea acestor pmnturi.
Tot astfel s'a complectat art. 66, pentru a permite Casei
Rurale, sd nu se lase sd subsiste indiviziunea pe loturile ce nu
se pot imparti.
La art. 71, comitetul delegatilor a modificat propunerea din
proectul prezentat de d. ministru al domeniilor, reducnd
numdrul membrilor consiliului de administratie dela 11 la 8,
rezervnd ins interesului general rolul preponderant pe care
trebue s-1 ailad Inteo atare institutie fat de interesele actionarilor. Pe lngd aceast preponderant trebue s asigure vi
increderea capitalivtilor in buna functionare a institutiei.
Consiliul de administratie fiind format in aceste conditii
vi directorul fiind insrcinat cu executarea msurilor luate de

www.digibuc.ro

64

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTARI

VOL. II

acest consiliu pentru a asigura o conlucrare frd greutti, s'a

pstrat numirea directorilor de guvern, ins dup o list de

prezentare a consiliului.
La art. 72 s'a prevzut c directorul 0 subdirectorul nu vor
putea face parte din consiliu.

Numrul cenzorilor s'a sporit la trei : doi numiti de Stat

0 unul ales. Mandatul lor s'a prelungit la doi ani In loc de unul.

La art. 75, s'a prevzut, pe lng un fond de imbunttire

absolut necesar pentru a asigura Indeplinirea menirii ce se
d acestei institutii de a 1mbuntti cultura, 0 o limitare a
beneficiior atunci cnd ele ar depAsi 10 %. In acela timp,
comitetul delegatilor a crezut c este drept ca, dup ce Statul
10 va scoate dobanda de 6% la capitalul pus In Casa Rural,
beneficiile lui s mearg s alimenteze acest fond.

Un articol nou prevede operatii de Imprumuturi pentru a

permite obstilor stesti, cari au cumprat mosii, s plteasc5

ipotecile pe cari au fost silite s consimt pentru a achita

pretul acestor mosii.
Acestea sunt, in rezumat, modificrile introduse de comitetul delegatilor.
Suntem convinsi c yeti binevoi a da aprobarea d-voastre
proectului ce se prezint. Veti indeplini astfel o cerint dreaptd
a tranilor, Indreptnd unele greseli ale trecutului ; veti da o
solutie normal 0 statornic chestiunii propriettii rurale, prin
o concurent real 0 o repartitie mai dreapt a ei ; yeti face,

insfrsit, pe lng o oper de solidarizare social 0 un bine

pentru economia noastr national.
Raportor : Vintild Bratianu.
(Desb. parlamentare, Camera, 1908. p. 433-437).
17.

Circular pentru delgatii de suburbii.

3 Fey. 1908.

Primria trebuind s Intocmeasc programul lucrrilor de

executat in cursul campaniei 1908, v roagd sd-i dati concursul

www.digibuc.ro

FEV. 1908

65

DELEGATII DE SUBURBII

d-voastr spre a se cerceta cat mai Wine, care sunt nevoile

orawlui mai urgente de indeplinit.
In acest scop yeti binevoi a va intruni, la convocarea ce
vi se va face pe suburbii, sub presidentia dornnului Consilier
Comunal, ce va fi insarcinat cu lucrarea in sectiunea culorei
din care faceti parte.
Am dori ca, in viitor, programul lucrarilor de executat s
nu mai fie fcut dup interventia numai a acelui ce ar avea

mai mult trecere, sau celui ce a fcut o cerere mai din

vreme ; ci numai dupa nevoia reala 0 mai important a majoritatei cettenilor i de interesul general a]. orawlui.
Va rugam deci s dati principala d-voastra grije arterelar
importante, care printr'o circulatie mai Vie au nevoe de lucrri
mai insemnate 0 in al doilea rand stradelor chiar secondare,
ins care sunt in aa stare ca primejduesc sntatea cartierului.

Veti intocmi un proces verbal de rezultatul consfatuirilor

d-voastre.

Tinnd seama ins de mijloacele foarte restrnse ale bugetului comunal, de starea rea a intregului oras 0 mai cu searna
a cartierelor marginae, de intinderea mare a Capita lei, programul ce yeti intocmi, pentru a putea fi satisfcut cu mijloa-

cele obipuite bugetare, va fi redus la nevoile inteadevar de

prima necesitate. Dupa ce aceste lucrri pe suburbii vor fi
terminate, ne vom intruni in fiecare culoare, pentru a coordona
toate propunerile pe suburbii.
Credem necesar sa va atragem atentia Ca, asupra canalu-

rilor, numai dupd ce se va intocmi planul general de canalizare a orawlui i dupa ce s'ar gasi i mijloacele necesare pentru lucrari att de importante, se vor putea safisface nevoile
foarte mari in adevar, insa cu neputinta de a se executa in
anul acesta chiar.
Suntem convini c veti binevoi a da tot pretiosul d-voastr concurs pentru ca aceasta lucrare att de important sa
fie desavar0ta numai in vederea interesului general al orawlui i ca aceast prima incercare ce facem sa corespunda cu
Weptarile noastre.
5

www.digibuc.ro

66

VINTIL I. BILITIANU SCRIERI I CUVANICARI

VOL. II

Primiti, v rog, domnule delegat, asigurarea deosebitei

mele stime.
Pri mar, Vintil I. C. Brtianu
Secretar G-ral, L Gr. Perieteanu
(Monitorul Comunei Bucuresti, nr. 5, 1908, p. 45, col.

1-2)

18.

Casa Rural.
Camera, 6 Fevruarie 1908

Vintili Brtianu in sustinerea Casei Rurale, releva cu regret cuvintele conservatorilor care erau din principiu contra acestei institutiuni.

Arat apoi c aceasta institutie vrea s remedieze anumite lipsuri

care dateaza chiar dela 1864. Casa Rurala a pornit dinVo nevoie a mai
multor greseli din trecut si in deosebi a modului cum s'au fcut improprietarirea dela 1864 si cele de atunci incoace. Intre aceste greseli
patru sunt mai importante : 1) s'a dat tuturor pmant MI% nici o conditiune ; 2) nu s'a luat nici o msur ca sa fie imbunatatit agriculture
si darea pmantului s serveascd ca imbold pentru imbunttire ; 3) s'a
permis parcelarea pdmantului, fapt ce devenea o piedic pentru ridicarea micului cultivator si 4) Statul, dand acest pan-ILA taranilor, le-a
dat credinta ca pot obtine oricand si oricat pamant fall nici o conditie
si fail nici o selectie. Se ocup apoi de efectele acestei reforme si care
sunt conditiunile pentru ca aceasta institutiune s-si produca efectele

sale cat mai puternic si cat mai rodnic, apoi transformrile la care
poate da nastere o atare reform si in ce mod aceste transformari s
fie utilizate pentru economia nationala si pentru nevoile statului.

Astfel Casa Rural inlesnind cumpararea de prnant pentru cei

sraci, dand indrumri pentru o munc organizat, aceasta se poate
numi democratie, cci prin democratie nu trebue s se inteleag lupta
de clas, ci prosperitatea social Cat mai mare. Democratia, de care se
face atata caz cu capitaluri streine si asociatii cu socialisti cosmopoliti,
nu poate fi inteleasa.

V. I. Brtianu : D-lor deputati, credeam c in conditiile in

care se prezint azi proectul Casei Rurale, nu vom mai avea in
discutiunea ei general s ne ocupdm de atitudinea pe care
o are fiecare partid in aceast chestiune. Credeam c nu se vor
mai auzi inteun Parlament romnesc cuvinte ca acelea care
s'au pronuntat in aceast Camer la 1903 : Arn fost vrjmai

www.digibuc.ro

FEV. 1908

CASA RURALA

67

ai Casei Rurale, suntem vrajmasi ai Casei Rurale i vom fi

vrjmasi ai Casei Rurale".
Cu parere de edu constat ins
trei din oratorii ce m'au
precedat au reluat, in form poate mai putin, dar in fond mai
mult, acuzatiunile ce se acluseserd alt dat Casei Rurale.
Aceasta m sileste,
desi v mrturisesc c sunt pe un
teren care nu-mi convine deloc,
s reiau polemici vechi
aduc, inteo discutie generald, chestiuni de ordin mai secundar.

Intr'o discutie generald asupra unei reforme, pentru care

dou proecte sunt prezentate, unul al opozitiunii i altul al
guvernului liberal, nu mai avem sarcina de a convinge c
aceast institutiune este necesar pentru tar.
Rmnea deci In discutiunea generald s cercetm care pot
fi efectele acestei reforme, care sunt conditiunile pentruca
aceast institutiune s-si producd efectele sale cat mai puternic
cat mai rodnic, care ar fi transformrile pe care o reform
asa de important le poate produce, si in ce mod aceste schimbki s fie utilizate cat se poate mai bine, a-tat pentru economia
noastr national, cat i pentru nevoile in genere ale Statului
nostru.
Mai mult, d-lor, cnd este vorba de reforme mari i cnd

este vorba de prefaceri mari, trebue s cercetrn care sunt

tnsurile lturalnice care pot s'a" fac ca roadele lor s fie i mai
bune si mai folositoare pentru tax-6.
Voi trece repede peste partea dintai, adicA a rspunsurilor

ce sunt silit s dau la unele chestiuni fcute de d-nii Take

lonescu, Delavrancea si Ion Lahovari.
Una din obiectiunile principale care s'au fAcut Casei Rurale
-este asupra organizArei ei.

Casa Rural a pornit dintr'o nevoie, care este mai cu seam

-urmarea mai multor greseli din trecut i in deosebi a modului
cum a fost fgcut impropriefrirea la 1864.
Suferim i astzi incd de modul acela nedrept, in care s'a
fcut acea improprietrire i prin care nu s'a recunoscut, cum
era in drept s se facg, drepturile pe care in realitate clcasii
le aveau in proprietatea pe care ei munceau (Aplauze).

www.digibuc.ro

68

VINTILA 1. BRATIANU SCR1ERI I CUVANTR1

VOL. 11

Unul din oratorii majorittii, d. Bldnescu, in frumoasa

d-sale cuvntare, a protestat contra acestor acuzatiuni continue care se aduc operei la care a colaborat un brbat politic
dintre cei mai importanti si mai patrioti ai trii romnesti, lui
Mihai Koglniceanu. Cred cd este de datoria noastrd, sd recunoastem c invinuirea nu cade dect in parte asupra lui.
Rdspunderea lui Kogdlniceanu nu este att in modul cum
a fost improprietdrirea, dar c a utilizat aceast improprietrire
ca arm pentru alte scopuri, cu caracter personal, cd i-a servit
s institue un regim personal si s suprime liberatile publice,
c s'a fcut deodat cu lovitura dela 2 Mai.
Casa Ruraild este insfrsit si impus de modul cum s'a fgcut
improprietrirea dela 1864 incoace.
Aceste improprietriri se pot caracteriza prin patru greseli
sau mai bine prin patru urmri mai importante, cci greselile

sunt mai mult ale oamenilor si urmrile sunt datorite situatiunii in care s'a gsit tara.
S'a dat tuturor pmnt frd nici o conditiune, nu s'a luat
nici o msurd, ca s fie fcutd cultura mai bine 0 darea de
pmnt sd serveasc ca imbold pentru imbunttirile agriculturii ; s'a permis parcelarea pmntului care devenea astfel
o piedic pentru ridicarea micului cultivator, in loc de un
ajutor pentru traiul lui ; insfrsit Statul, dnd acest pdmnt
tranilor, le-a dat credinta CA dela el pot s obtie ori ct
pmnt, frg nici o conditiune de selectiune si fr plat.
In aceste conditii, toti suntem de acord cd nu poate fi vorba
de o noud improprietrire.

La baza Casei Rurale este deci o adevratd tranzactiune,

un contract care se face intre proprietari vnztori si trani
cumprtori. Institutia nou vine s inlesneascd aceastd transactie prin creditul si parcelarea ce se face. Orice organizare am

da, nu putem sd uitm aceast transactiune intre vnztori si

cumprtori. Ar fi deci logic ca administratia acestei institutiuni sd se fac ca la Creditul Funciar Rural, s'a fie dat celor
direct interesati, proprietarilor vnzdtori si tdranilor cumprtori.

Dar proprietarul, in ziva cnd si-a vndut mosia si a luat

www.digibuc.ro

FEV. 1908

CASA RURAL

69

obligatiunile, el nu mai este proprietar, iar tranii cumprtori

nu sunt in realitate proprietari dect dup 50 ani. Nu pot deci,
nici unii, nici ceilalti s fie actionari ai acelei institutiuni.
D-1 Lahovari spunea ieri c este incd nedumerit asupra solutiunii care trebue s se ia i c6 d-sa ar fi mai dispus pentru solu
tiunea cu o institutiune a Statului deck pentru o institutiune
privat.
Eu cred Ca' rolul Statului inteo tar mic ca a noastr, este
de sigur foarte important i tocmai de aceea el nu trebue inercat peste msur. Atunci cnd este vorba de chestiuni de
ordin general, in care un interes al trii este pus in fata vreunui din afar, este evident ea' nimeni nu poate mai bine apra
sluji nevoile noastre dect Statul. Atunci cnd este vorba de

ci ferate, de navigatiunea fluvial si maritim, prin care

trebue s ducem produsele noastre gall din tark de mijloacele
de comunicatii de care este legat politica general economicg

a trii, Statul singur inteo tar mica ca a noastr, poate s

aib un rol activ.
In alt ordine de idei, Statul sau o administratie publicg
nu poate s concesioneze unei intreprinderi private exploatarea unui impozit, unui monopol, unui serviciu public.
Urmnd acest program, un guvern liberal a luat vgmile pe
seama Statului, a riscumpArat regia tutunului i cane ferate
dela concesionarii streini.
Mai mult, Statul trebue s." indeplineasc i rolul de indrumtor in chestiunile noi i pentru care initiativa privatd nu
este destul de pregtit.
In aceste cazuri nu di o garantie direct, ci, cum a fkut cu
legea creditului funciar, a dat un privilej att societtii proprietarilor, cat i obligatiilor ce ea emitea. Asemenea a participat la
subscrierea actiunilor Bncii Nationale, la infiintarea acestei

institutiuni. De ce a fkut aceasta ? Institutiunea ar fi putut

merge singur i fdr imixtiunea Statului. De bunul mers al
acestei bnci de emisiune era pe deoparte legat creditul Statului,

iar pe de alt parte era nevoie, pentru mersul acestei

inteo tara unde creditul nu este bine asezat, ca Statul

www.digibuc.ro

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI .*I CUVANTARI

70

VOL. If

s o controleze de aproape si sg vie cu greutatea lui si a intereselor lui sg-i dea un credit mai mare pe piatg.

Vedeti, prin urmare, cg dupg nevoi, rolul Statului trebue

sporit sau redus.
In cazul de fatg, unde este o simpla transformare ce se face,

iar nu o improprietrire in urma unei exproprieri silite, rolul

Statului nu este necesar in actul de cumpgrare si vanzare. Statul insg nu poate si nu trebue sg se desintereseze la infiintarea
acestei transactiuni, pe care o inlesneste si cgreia ii dg credit
prin subscrierea ce el face la capitalul Casei Rurale, acela, pe
care il impune interesul general economic si social ce prezintg
aceastg institutie.

De aceea, o institutiune mixtg, in care capitaluri particulare vin sa se asocieze Statului, a pgrut solutia cea mai bung,
rezervandu-se negresit un rol preponderent intereselor generale
in conducerea institutiunii.
Las la o parte cu totul a treia solutiune ce se propune, a
unei institutiuni private si. in care Statul nu avea nici un
amestec. Cei ce o propun uitg care este rolul cel mare al Casei
Rurale, pentru a dori o institutiune de specula a pgmantului
si de mersul cgreia cer ca Statul sa se dezintereseze aproape
cu totul.

Reviu la solutiunea unei institutiuni de Stat. Nu trebue,

cred ca putem s'o spunem pe fatg inteun Parlament roman,
nu trebue sg uitrn cum isi inteleg cei ce reprezintg Cate odatg
Statul, rolul.

Atunci cand Infiintgm o institutiune, care vrem sg reuseased cu orice pret, trebue sg lugm toate garantiile necesare,
pentruca ea sg-si indeplineasca menirea in liniste, f 'Ara sg fie
supusa la alte influente decat cele care au in vedere interesul

i o spun, d-lor, fiindcg, nu numai in trecut, Cate

odatg cei ce au reprezentat Statul au uitat rolul lui. In acest
general.

Parlament, dela 1860, un guvern roman a propus sa se introducg colonii strgine in targ, pentru a ajuta proggsirea ei. Din
fericire, influente exterioare acestui guvern au fost destul de
puternice, ca sg opreascg acest rau. Mai tarziu, la 1873, unul din

ministrii de finante, care este considerat drept unul din marii

www.digibuc.ro

FEV. 1908

CASA RURALA

71

financiari ai tarli, Mavrogheni, a propus sA se dea unui consortiu

strein ipotecarea mosiilor din tard. Deodat cu infiintarea

Creditului Funciar, a voit s-i dea atAt emisiunea biletelor de
loaned ct i monopolul tuturor imprumuturilor Statului. Un

grup de proprietari patrioti, punAndu-si mosiile la un loc, au

infiirrtat Creditul Rural de aza si au putut astfel s opreascA pe
aceia care nu erau Statul, dar care reprezentau Statul, s faca
o mare greseald.
In vremurile in care se produceau incg, se putea ca aceste
greseli sa fie scuzate, fiindcA nu aveam Inca nici istorie destul
de bine serisA, nu avem nici faptele care au venit in urmA :
rAzboiul, luarea in exploatare a cAllor ferate i constructiunea
liniilor celor noi ; infiintarea Bncii Nationale, rdzboiul vamal
cu Austria. Toate aceste fapte n'ar mai trebui s permit nu
Statului, nu guvernului, dar, credem, nici unui roman, sA se
indolascd de putinta RomAnilor s participe la viata Statului.
nostru, in toate directiile (Aplauze).
SA nu uitAm, d-lor, ea' multi din membrii acestui Parlament
au avut s lupte, chiar in cei din urmd zece ani, in contra unor
incercAri ale cAror efecte puteau fi tot atAt de rele ca i cele
despre care vorbeam adineaori. SA nu uitAm cA dupA acele
probe de capacitate date de Romani de cloud ori, era s se conceadA unor societAti streine terenurile petrolifere ale Statului,
cA, inteun moment de zpAcealA si de criza financiar, un guvern roman tocmea vAnzarea cAilor ferate, sau a serviciilor de
navigatiune unor bancheri strini. SA nu uitm faptul uimitor,
cA un ministru de finante al RomAniei trata cedarea unui consortiu berlinez, fr stiinta BAncii Nationale, tocmai a acelui

capital cu care Statul la 1881 gsise cu cale s ajute infiintarea BAncii de emisiune, care trebuie sA intreascA creditul
nostru financiar ; alt guvern, dupA 20 ani, ceda astfel unor
interese din afara aceastA participare a Statului inteo institutie, care i dAduse roadele si care dorea si putea, cum a
arAtat-o in urmg, sA rAmAnA nationalA.

In politicA trebue sA fim oameni practici i trebue deci s

impiedecAm unele greseli pe care le pot face cAteodat cei
ce reprezintA Statul. AstAzi cAnd toti si liberali si conservatori,

www.digibuc.ro

72

VINTILA I. BRTIANU SCRIERI SI CUVANTARI

VOL. Il

suntem de acord asupra necesittii infiintrii Casei Rurale ;

cnd, mai ales, dupa cum artam adineaori, aceasta corespunde
si cu nevoile acestei institutiuni, e bine ca la baza ei sa fie o
mica frank care s tempereze actiunea guvernului, atunci cnd
acesta nu si-ar intelege rolul, rezervnd negresit Statului pre-

ponderenta pe care trebue s'o aib inteo institutiune unde

se serveste un interes general economic si social. De aceea
credem ca forma mixta, sub care se propune institutiunea, este
aceea care prezint garantiile cele mai temeinice.
Casa Rurald cumpar si revinde mosii. Se pune deci intrebarea : dela cine se cumpara si cui se vnd ?
D-1 Ion Lahovari, in discursul su de ieri, propunea s se
cumpere numai la licitatiune mosii. Socotea c cu 15 milioane
de lei anual s'ar putea cumpra 50.000 de hectare. La aceste
cumprdri reducea aproape toat activitatea Casei Rurale.
Domnilor, nu insist asupra acestei operatiuni, care este cuprinsa in cele ce se prevd in proectul guvernului liberal. La

baza ins a propunerii d-lui Lahovari este o grije, pe care o

cred nu numai nedreapt si gresit, dar si primejdioask
Aceasta grije a onorabilului deputat de Vlasca, care a
insuflat si cuvntrile d-lor Delavrancea si Take Ionescu, este
I

o veche si cunoscut acuzatiune, care de 10 ani de zile se aduce

Casei Rurale sub diferite forme.

Fiindc am tinut fra nevoe searna de ea, infiintarea acestei institutiuni a fost din nenorocire prea mult amnat.
Primejdie nu poate fi cnd inlesneste tranzactii care trebue

s se fac intre proprietari romni si tarani romni. Pe cta

vreme presupuneam c putem asigura ordinea in Stat si avem
nadejdie in ridicarea cultural a poporului nostru, nu trebue

s aducem mereu in discutia masurilor, pe care vrem sa le

luarn, neincrederea in majoritatea acestui popor. Aceast
teamk aceasta primejdie continua care se pune inainte, a venit
din nenorocire de foarte dese ori dela rscoale incoace.
Un proprietar mare isi manifesta sub o forma mai concreta

aceasta grije, spunnd ca el avea foarte multa iubire pentru

tarani inainte de rascoale, dar c.a. dela aceasta epoc incoace,
cu toat silinta lui de a o pstra nestirbita, ea a scazut.

www.digibuc.ro

FEy. 1908

CA SA RURALA

73

I-am rspuns, ceeace rdspund si acum oratorilor conservatori cari ne-au precedat : Odatd ce aveti acest simtmnt, odatd
ce aveti convingerea Ca' proprietatea si ordinea legat de ea nu
se mai poate asigura in viitor la noi, odat ce credeti CA majoritatea poporului, care formeazd fiinta chiar a acestui Stat,

nu poate indrepta o greseald ce a fcut, nu se poate cultiva,

nu poate sa fie un popor de ordine si s formeze asftel baza
acestui Stat, cu astfel de credint nu v famne dect s v
vindeti mosiile, ad v puneti afectiunea si increderea in alt
natiune, in care ati cere incettenirea (Aplauze).
Nu putem pune deci, d-lor, la baza acestei institutiuni neincrederea in putinta de a se face transactiunile directe si de
bun voie intre proprietarii si tranii romni.
Cred c trebue mentionat acel punct de care se tem conservatorii si care arat tocmai impAcarea si serveste solidarizarea Statului nostru.
In aceste conditii vor veni mai inti spre vnzare, la Casa
Rurala, mosiHe care sunt mai oberate, mai ipotecate.
Uitam s spun c in propunerea de mai sus a d-lui Lahovari, este o contradictiune : pe deoparte d-sa cerea ca proprietarul s-si vnd mosia Casei Rurale, numai prin licitatiune
publick iar pe de alt parte d-sa afirmd Ca' proprietarul este
jefuit la licitatiune.
Revin la ipoteci.
Dupg prerea mea personal gsesc c proectul e prea rezervat in ceeace priveste mosiile dotale. Sub grije, dreapt in
parte, ca s se asigure dotele, contra unor apucAturi de risipire,

s'a crezut ad este nemerit s se mentin in proectul de Casa

Rural dispozitiunea ca mashie dotale s nu se poatd vinde
prin Casa Rurald.
Nu sunt orn de drept, nu pot deci preciza solutia, dar cred
ea*, tocmai spre a asigura averile dotale, s'ar putea cel putin
autoriza vnzarea prin Casa Rural de prti de mosii dotale
incrcate cu ipoteci. S'ar da astfel putinta dotelor s se usureze
de unele sarcini uzurare.

Dac msura s'ar lrgi, s'ar putea aduce folos att femeii
inzestrate, ct si Carei Rurale.

www.digibuc.ro

74

VINTILA I. I3RATIANIJ SCRIERI t'l CUVANTARI

VOL. II

Prin transformarea mosiei dotale inteun titlu alienabil,

depus la Casa de Depuneri, s'ar da noii institutiuni un mare
folos, mai cu searna la inceput, prin putinta de a face vanzari
la tarani, fr sa se emita obligatiuni pe piat.
In ceeace priveste intrebarea ce punearn adineaori, cui sa
se vndd pamntul, se pare iarsi c este o nedumerire, mai
cu seama in rndul adversarilor nostri.
Am spus dela inceput ca nu este in intentia nimnui sa
se fac o improprietrire. Dac ar fi fost cu putinta o improprietrire general, daca am fi in situatia de acum 40 ani, sau
in aceea in care sunt tinuturile Far-Westului american si a
Pampaselor din Argentina, am fi putut pleca dela un minimum

de proprietate, muncita de proprietar, chiar mai mare ca 5

hectare, cat s'a fixat prin lege. Am fi putut face o parte mai
larg si proprietkii mijlocii, care este atat de dorita de unii
din adversarii nostri. Insa, d-lor, nu putem sa rezolvam chestiunea Casei Rurale deck in situatiunea de f apt, in care ne
gasim astazi. Trebue s tinem seama, pe deoparte, de intinderea disponibila de pamnt, care este in lark pe de alta si de
numeroasa populatiune agricol, inteo tara aproape exclusiv
agricola, populatiunea careia trebue s.a-i asiguram, in timpul
cel mai scurt posibil, conditiuni normale de munca si de trai.
In aceste conditiuni nu se poate porni dela minimum de
zece hectare, cerute de unii deputati, intinderea care putea
s asigure, cu agricultura extensiv de azi, completa neatrnare a micului proprietar ; proectul ce se prezint a admis ca
limit inferioar obisnuit 5 hectare. Aceasta suprafata, poate
insuficienta, in unele terenuri mai slabe, este impus si de
nevoia de a completa proprietkile trnesti prea imbucttite.
0 alt chestiune care s'a pus este cum s se vnda. In unele
sectiuni s'a cerut ca aconturile sa fie mai ridicate deck erau
puse in proectul d-lui ministru de domenii si chiar comitetul
delegatilor a suit aceste aconturi la 15%.
Impunerea unui acont pentru pamntul ce se cumpara este
urmarea prerii generale si drepte, c nu mai putem ndajdui
ca toti taranii s poata deveni proprietari rurali si c trebue

www.digibuc.ro

FEV. 1908

CASA RURALA

75

s bazam pe oarecare selectiune desemnarea celor ce vor lamnea cultivatori de pamant.

Nu cred ca trebue sa impingem prea departe valoarea acestui acont in bani, fiindca in situatiunea in care s'a gasit
pand azi populatiunea noastra rural, nu s'a putut produce o
selectiune normal. Pan acum aceast alegere nu s'a produs
intre cultivatorii de parnant, ci ea a permis mai cu searna ridicarea material:a a celor cari au speculat pe drept sau pe nedrept unele nevoi ale taranilor. In cele mai multe cazuri, fruntasi intre cei ce n'au parnnt indestulator sunt azi negustorii,
crciumarii si adeseori camatarii.
Daca am cere azi un acont prea mare, cred c am da pamant mai cu seama acelor cari nu mai sunt adevrati cultivatori si in primul rand crciumarilor si camatarilor.
De aceea, in ceeace priveste loturile de 3-5 hectare, parerea
mea personal, care nu este a majoritatii comitetului delegatilor ar fi sa se revie la acontul de 10 % prevazut in proectul
prezintat de d. ministru al domeniilor. Domnilor, si in discursul
d-lui Take Ionescu si in acele ale d-lor Lahovary si Delavrancea,

s'a manifestat, in ceeace priveste modul de impartire a palmntului, iarsi aceleasi griji comune, de care vorbeam adineaori. Desi e sciziune astazi in partid, ins ideile au rmas
aproape aceleasi. Cnd toti adversarii nostri au cerut sa se facd
o parte mai mare proprietatii mijlocii, ei au cerut aceasta mai
cu seama pentru a se lupta contra ideilor anarhice, iar cnd
a fost vorba de preoti si invatdtori, carora noi le dam putinta
de a cumpara parnant, pentrucal ii consideram factori de cultur, conservatorii le destina mai cu seama un rol de politie.
Negresit ca o proprietate mijlocie cu o cultura bine indrumata si care ar inlocui latifundiile, ar fi mai bine, atunci, cnd
alte nevoi mai mari n'ar exista.
Trebue insa si aci s tinem seama de intinderea disponibil
si de numarul populatiunii proletare agricole ce avem astazi.
Grija, care a impins la aceasta solutiune, este insa de un
alt ordin, este o grija care, cred, ca nu ar trebui sa nelinisteasc
un spirit ca al d-lui Take Ionescu, astazi democrat si al d-lui
Delavrancea.

www.digibuc.ro

76

VINTILA I. BRATIANIU SCRIERI SI CUVINTA RI

VOL. II

Voci : Eri democrat (Ilaritate).

V. I. Brtianu : D-1 Lahovari, a precizat aceast grije,

cernd ca la fiecare localitate sa avem sau sub forma de invtatori si preoti sau sub forma de proprietari mijlocii, niste
aparatori ai Statului in contra ideilor anarhice.
D-1 Delavrancea, cu imaginatiunea vie ce are, compara suc-

cesiunea logic a intinderii proprietatii cu privelistea unei

sosele drepte, pe marginea careia se insir parii de telegraf.
Distinsul orator gasea in aceast iluzie a perspectivei, o masura
practica pentru rezolvirea chestiunei agrare.
Atunci cnd ne ingrijim de chestiuni asa de importante,

trebue sa privim obiectul insusi in afar de iluziunile optice,

cad as intreba pe d. Delavrancea, in ziva cnd telegrafia fara
fir ar suprima parii depe sosea, unde si-ar mai gasi d-lui mij-

loacele pentru rezolvirea marii chestiuni ce ne preocupa.

(Aplauze).

In conceptiunea conservatoare, infiintarea in fiecare sat a

proprietatii mijlocii nu era deci a-tat o necesitate sociala sau
a economiei noastre nationale ci este aceeas grije ca in fiecare proprietate s fie un fel de mic stapnitor, care sa apere
ideile de ordine in contra ideilor anarhice (Aplauze).
Aci iarasi putem sa raspundem c noi ndjduim c prin
reformele ce se fac si prin cele ce se vor mai face in viitor,
sa nu avem in fiecare sat numai cte o proprietate mijlocie,
care sa fie elementul de ordine si apratoare in contra ideilor
anarhice, dar ca tot poporul roman s fie insufletit de aceste
idei de ordine. (Aplauze).
D-1 Lahovari propunea s se permita Casei Rurale operatiunile de comasare. Are un tran doua pogoane sau % de
pogon ? S-1 dea Casei Rurale, spre a-i procura in alt parte
un lot de 5 hectare. Aceast operatiune s'a propus in comitetul
delegatilor si eu eram unul din acei cari o sustineam. D-1 ministru de domenii a ridicat obiectiunea ea s'ar incarca cam
mult operatiunile Casei Rurale. Cred ca dac aceste operatiuni
nu s'ar putea face la inceput, cu timpul insa ele ar fi posibile
si Camera ar putea inscrie depe acum acest principiu de lege.
S'au criticat dou operatiuni anexe ale Casei Rurale. Una

www.digibuc.ro

FEV. 1908

CASA RURAL

77

este a imprumuturilor pe cambii i efecte ; iar d. Lahovari a

cerut ca arendarea mosiilor la obstile trnesti s treaca la
Casa Central a bncilor populare, unde se gseste de fapt azi:
D-1 Victor Antonescu a explicat eri foarte bine necesitatea
de a o anexa Casei Rurale, care face imprumuturi ipotecare
operatiuni de imprumuturi pe cambii i in baza unor depozite

de titluri. 0 parte din majoritate, chiar si amicul nostru d.

Culoglu, a intrerupt pe d. Victor Antonescu. Nu voi mai relua
argumentatia foarte temeinic a d-lui Victor Antonescu. Voi
pune numai cloud intrebri, pe care le fceam eri d-lui Em.
Culoglu aci in said : Care este dorinta noastr ?" Vorbesc de
majoritatea

Nu este s intsrim ct mai tare aceast institutiune ?

Prin urmare nu trebue s utilizm orice masur care concur
la acest scop ?"
Acest scop, mai cu seam, dui:4 discursurile de eri, nu pare
a fi si al adversarilor nostri. Noi, liberalii, vrem deci ca aceast

institutiune s fie trainic%, pentru ca ideia frumoas, pusd

acum 20 de ani in programul partidului liberal, s devie realitate i sd-si dea roadele complete. (Aplauze).
S'a zis c dm Casei Rurale o operatiune riscat. Prob c

nu este nici un risc, o avem chiar astzi in operatiile Bncii

Nationale, care face in mod indirect imprumuturi i proprietarilor agricultori.
Cum spunea d. V. Antonescu foarte bine, astazi nimeni nu
mai sustine c operatiile pe cambii sunt mai putin sigure. Valoarea lor depinde de alegerea politelor ce se vor sconta.
Dar voiu mai intreba : suntem noi oare astzi in situatiune
s refuzm sporirea creditului agricol in Tara Romneascg ?

Eu cred c multi dintre proprietari stiu, prin experient, necesitatea imperioas ce exist ca s sporim numgrul institutiunilor nationale de credit.
Banca Agricol nu ia dect o parte din imprumuturile
care se fac agricultorilor, iar pe de alt parte s'au infiintat in
tar numeroase bnci streine, care fac avansuri =rd. agriculturi. In aceste conditiuni gsiti oare cd este un ru ca o
institutiune romneasc fr risc, sa vie s aduc acest ser-

www.digibuc.ro

78

VINTIL I. BRXTIANU SCRIERI I CUVANTRI

VOL. II

viciu agriculturii ? Eu cred c nu-si socotesc ca. este foarte

necesar ca aceast masura de prevedere si de intarire a institutiunii Casei Rurale s fie pastrata.
In ceeace priveste arendrile, de cnd partidul liberal a
reluat ideia Casei Rurale i in perioada dela 1903 incoace, adica
dela infiintarea bncilor populare, el a addogat la operatiile
destinate acestei Case si arendarile de mosii la obstile satesti.

De atunci incoace s'a produs o miscare in tar, de a crei

putere, sa marturisim Ca in momentul acela nu ne dam indestul
seama. De fapt deodata cu intarirea i sporirea bncilor populare, s'au fcut multe arendri de mosii la tarani i astfel avem
astzi in tar 127 obsti. D-1 ministru de domenii are date si
mai recente. Avem, zic, 127 obsti, care au 158.000 hectare in
arend de o valoare anual de 2.250.000 lei si cu o garantie de
587.000 lei. Aceste obsti sunt ajutate astazi sau de banca popu-

lar locala sau de Casa Central a bncilor populare. i aici

in treack voi raspunde unei obiectiuni a d-lui Ion Lahovari,
amintind unele fatpe ale d-sale ca ministru de domenii. Ele
desmint acuzatiunea pe care o aducea ieri c atunci cnd s'ar
arenda mosii tranilor, Casa Rurala n'ar mai putea s mai urmreasca pe tarani pentru sumele datorite. D-1 Lahovari, ca
ministru prevztor, a fost unul din ministri de domenii cari
au lucrat cu rvna, a facut o lege, In care se prevedea ca Statul
sa arendeze la obsti mosiile sale. Cnd a fdcut acest lucru,
cred c d-lui avea convingerea, pe care o avem cu totii, ca
tranul este bun platnic, daca negresit Ii asiguri conditii normale si prielnice de munca.
Nevoia incurajarii arendarilor la tarani se pune i azi ca
acum ctiva ani. In momentul acesta, ins ne gasim in fata
unei situatiuni de fapt : pe de o parte sunt moiile azi arendate
la trani, care sunt ajutati de Casa Centrala a bncilor populare, pe de alta conditiile in care se dau aceste imprumuturi.
Arendarea la obsti este legatd de intreaga chestiune a culturii
mici, a imbuntkirii ei. Aceasta cultura, spre a propasi, trebue
s aib si credit, dar trebue s fie si asociata. De fapt azi exista
societati cooperative de productiune i consumatiune puse sub
supravegherea Casei Centrale a bancilar populare. Avem azi in

www.digibuc.ro

FEV. 1908

CASA RURALA

79

Ora 171 de asociatiuni trdnesti, intre care o parte sunt pentru

productiuni agricole, o parte din ele pentru vanzri de cereale
in comun. Pe de and parte Casa Rurala este o banca, care trebue
sa se ocupe mai cu searna de cumparare de mosii, de examinarea actelor in acela timp de parcelarea mosiilor ; ea are,

cum aratam adineaori, si operatiuni accesorii. Prin urmare

e o bailed care lucreaza mai mult la centru. In situatia actual,
cred ca ar fi poate mai bine ca aceste operatii sa treaca asupra
Casei Centrale a bancilor populare. Aceast institutie are aceste
bnci la dispozitia ei, ea are dup lege indrumarea asociatiilor
tarnesti. SA nu uitam ea' bancile populare sunt nscute din
nevoile si din initiativa tax-annul; Este deci si drept si bine
s le utilizam in miscarea ce se produce. In prima solutiune
care s'a prezentat comisiunii parlamentare se si. prevazuse o

fuziune, sau mai bine zis o colaborare a acestor doua institutiuni, fiindc aceast Casa Centrala, pe Fan& creditul pe care
Il pune la dispozitia obstilor prin bncile populare, are astzi
organizat tot personalul special, care trebue s controleze i s
indrumeze ; ea are in acelas timp toat supravegherea societtilor cooperative de productiune i consumatiune.

De aceea, domnilor, cred c chiar daca la inceput Casa

Rural va face uncle operatiuni de felul acesta, ea nu le va
putea face decat numai in ceeace priveste imprumuturile pe
contracte, pe care le are obstea cu proprietarul ; ins toata
supravegherea, tot creditul care se da unui taran fortamente
trebue ca sa se dea prin Casa Central a bancilor populare sau
prin banca local. Astfel, daca ar fi ca sa se faca dela Bucuresti aceasta operatiune, ar trebui sa se faca un nou rand de
functionari, sau am relnoi gresala ce sa fcut prin centralizarea operathmilor la Cralitul Agricol.
Prin urmare, a-tat in ceeace priveste arendarea de mosii
cat si in ceeace priveste supravegherea culturii pe loturile
vandute Casei Rurale, aceasta va trebui. s colaboreze cu Casa
Centrala a bancilor populare.

Cand aceast institutie va fi in realitate autonoma si in

realitate o banc central a bancilor populare, atunci cred ca
aceste operatiuni comune vor fi si mai inlesnite.

www.digibuc.ro

80

VINTILA I. 13RATIANO SCRISR1 SI CUVANTRI

VOL. I/

D-1 Take Ionescu a propus ca subsolul s fie cumprat de

Stat.
Este o conceptiune, domnilor, cam putin democratica, sd-mi

dea voie s-i spun, de a recunoaste proprietatii mari dreptul

la subsol si de a-1 lua proprietarilor mici.
Dacd subsolul s'a mentinut pentru proprietarul suprafetei,
proiectul prezentat d-voastr, s'a ingrijit sa asigure o exploatare normal pe aceste mici loturi. De aceea s'a prevzut ca
s paat Casa Rural impune reguli generale de exploatare, ca
sa nu se mai intmple ceeace s'a Intamplat cu terenurile petrolifere ale tranilor, date pe nimica samsarilor de tot felul.
Cam acestea sunt obiectiunile principale care s'au facut la
proectul de lege pentru infiintarea Casei Rurale.
Acum reintru in ceeace cred c constitue mai mult discutiunea generala a unor astfel de reforme. SA' cercetm care
vor fi efectele Casei Rurale asupra vietei naastre economice
impreun cu celelalte reforme asupra intregii noastre vieti
sociale.

Legea invoelilor agricole, ca si Casa Rural, intereseaz o

mare parte din populatia agricol dela noi. Atunci, prin urmare, cnd, pe deoparte, vrem s asigurAm conditiunile mai
bune de cultura tdranului, cand vrem sa-1 facem proprietar,
este logic sa ne intrebAm : corespunde oare aceast indrumare
nou cu nevoile economiei noastre nationale ?
VA mgrturisesc dela inceput, c oriat ar interesa o clas,

oricat de numeroas ar fi ea, mice orn politic in solutiile ce

cauta trebue sa se Ingrijeasc, dacA fdcand bine unei anume
clase, nu se face vreun ru mai mare unui interes al Statului.
Orice bine s'ar face, dac el nu este in concordanta cu nevoile
Statului, dupa catva vreme acest bine, care nu poate dura,
se va intoarce, tocmai in dauna aceluia pe care doream s.5-1
folosim.

De aceea, cred ca este de datoria noastr s ne Intreb5m :

Casa Ruralg si toata aceast miscare economic, prin care se
cautd sd se desvolte cultura tranilor, poate s fie un rdu sau
un bine, pentru economia noastr national, cu atat mai mult,

domnilor, cu cat ne adresrn la trei sferturi din populatia

www.digibuc.ro

FEV. 1908

CASA RURAL

81

noastr, populatiunea agricol, inteo lard aproape exclusiv

agricol.

Atunci se pune intrebarea : care este agricultura viitorului ?

Stiinta modern% a venit, domnilor, si a transformat agricultura in trile occidentale.

Mai cu seamd chimia agricol 0 biologia au arkat cum

cultura istovitoare din trecut se poate transforma inteuna
cruttoare pe un teren, fie el chiar slab.
Un cultivator poate fi el cat de bun, dac4 el nu red pmntului din bogkia pe care i-au luat-o plantele, fortamente
merge la istovire.
Aceasta este astzi o axiom in trile civilizate.
Cmpiile nisipoase ale Germaniei de Nord, campiile skAcite
din Anglia 0 Belgia au devenit astzi, gratie tiintei, nu mai

bogate, dar mai productoare deck multe din terenurile virgine. Agricultura a devenit astfel o adevrata industrie, in
care fabrica este pmntul, combustibilul este sgmnta si in
care materia primg sunt acele amendamente si (imbuntkiri)
ingrsminte care vin in fiecare an s se transforme impreung
cu unele principii din sol in materii organice vegetale.
Amendamentele n'au numai un rol de crutare, ele dau 0
o putere mai mare agriculturii pentru a rezista in contra rezistentelor naturale. Aceasta are si ea o mare important la
noi, unde secete mari ne bantue aa de des. Nu vreau s spun
cd aceast cultur este deodat si peste tot posibil la noi.
Trebue hag s ne ingrijim de aceast istovire pentru viitor
si s nu facem cu pmntul nostru ceeace am fcut cu pdurile

0 cu petrolul, in care numai dorinta de a castiga ct mai

repede ne-a fAcut s le dm pe mana streinilor cu catiguri
necorespunzgtoare cu valoarea bor. Ma dar in fiecare an si
tranul, dar 0 proprietarul cel mare, istovesc pgmntul cu
nodul lor de cultur si cu cat cultiv mai bine 0 mai adnc,
cu atat productiunea sa sporeste 0 poate si istovirea s se
fac mai repede.
Nu este aceasta o mustrare pe care o fac proprietarilor
mari, dar este un fapt pe care 11. constatm. Putem ins s ne
6

www.digibuc.ro

82

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTARI

VOL. II

intrebdm a cui este vina, dac proprietarii mari n'au inteles

indestul acest rol al agriculturii viitoare ?
Trebue sd acuzAm in primul rand pe Stat, adica pe ministerul de domenii, care in aceast privint nu 0-a indeplinit rolul

su de satuitor 0 indrumgor.
Este foarte greu pentru proprietari, chiar dac au capital,
i eu cred c adeseori au avut capital prin ridicarea repede a
valorii mo0ilor in cei 50 de ani din urm, ca s cunoasc 0 s
experimenteze metodele cele mai noi pe seama lor. Nici coale
nu avem in acest scop, nici pilde nu ni s'au dat de altii, cum
s facem.

Dar chiar situatiunea actual trebue s ne ingrijeasck

fiindc productiunea mijlocie a trii, chiar noi cei mai tineri
o putem constata din experienta, a sczut destul de puternic
de ctva timp incoace. Ea a sczut astfel inct unele culturi
pe terenuri mai slabe sunt cu neputint s fie f Acute de proprietari.
Nu aveti dect s cereti statisticele ca sa constatam c cul-

tura mare a porumbului pe seama proprietarului e restrns.

Dece ? Sunt multe localitti unde dae proprietarul cel
mare ar vrea s lucreze pmntul, chiar cu preturile de munca
joase de azi, in conditiuni normale, n'ar putea s'o fac din
cauza productiunii scAzute.

In aceste conditiuni el d locurile de porumb in dijm sau

le arendeazA in bani, iar ctigul ce face este in realitate din
specula muncii tranului.
Cnd este vorba de productivitatea pgmntului, trebue eane ingrijim nu numai de numrul ce este in fiecare categorie
de proprietari, ci 0 de intinderea total:A de cultur lucrat
de fiecare.
Amndou sunt in aceea0 situatiune, aclic cultura care se
face 0 de proprietarul mare 0 de cel mic e o cultur istovitoare, care trebue transformat in timpul cel mai scurt posibil,
pentru binele economiei noastre nationale.
Trebue s5 ne interesm de cele 4 milioane 0 ceva de hec-

tare, de fapt cultivate de trani 0 nu putem, pentru binele

economiei noastre nationale, s rsgm la o parte cele 2 mi-

www.digibuc.ro

FEY. 1908

CASA RURAL

83

lioane si mai bine de hectare cultivate azi de proprietarii mari,

pe seama lor. *i. unora si altora trebue s le dm tot sprijinul
nostru, pentru ca sg sporeascd in mod normal productiunea

tgrii noastre (aplauze). In aceste conditii trebue sg rdspund

unei temeri manifestate in mai multe randuri si In aceastg
Camera, Ca' tranul roman nu ar putea fi indrumat spre o culturd mai bung. In agriculturd, mai cu seam in agricultura de
care vorbeam adineaori, sunt doi factori principali : munca si
mai cu seam din pricina ingrsgmintelor, capitalul destul de
mare care trebue bggat in pgmnt.
Taranul argtat-a el pang astzi cg este neapt sa priceap
progresul, cnd i s'a dat increderea In rezultatele lui ?
Datele ce voiu da, din statistica oficialg a ministerului domeniilor, sunt cu atat mai pretioase cu cat stim cat de inapoiat
este Inca invgtgmantul rural.
D-lor, sunt in targ 42.000 pluguri la proprietarii cei mari
si 474.000 la tgrani. Grape de fer, un instrument perfectionat,
sunt ale proprietarilor mari 21.000, ale tgranilor 25.000.
Masini de semgnat in randuri, care pentru a fi bine utilizate

cer o intindere mai mare de culturg, sunt 680 ale proprietarilor si 207 ale tranilor. Numgrul nu este mare, dar este un
inceput. Raritele de fer : 3000 la proprietari, 13.833 la tgrani.
Masini de secerat, Me legat, proprietarii au 3560, tgranii 10.550.

Triorii, o masing noug pentru cultura noastr, sunt la proprietari 2745, la tgrani 2982.
Prin urmare, din punctul de vedere al intrebuintgrii instrumentelor agricole, la noi nu putem spune azi c tgranii stau

mai jos, stau mai rgu decat proprietarii. Din contrg, tinand
seamg de cunostintele si de mijloacele lor, cred cg acest inceput
ne arat cg micii cultivatori au priceput, cel putin atat de bine

ca si cei mari, rostul unei munci mai bune prin mas.ini perfectionate.

in ceeace priveste capitalul, atat de necesar intrebuinAril ingrgsgmintelor, proprietarul cel mare este inteo situatiune de inferioritate. Cel ce cultivg 2-3000 de hectare, ca s
fac ingrgsgminte trebue sg aib un capital enorm. Acum dou
zile mergeam spre Pitesti ; intre Gesti si Leordeni, unde pro-

www.digibuc.ro

84

V1NTIL I. BRATIANU SCRIER1 I CUVANTA131

VOL. 11

prietatea este foarte parcelat i fiecare tran avnd vite, pe

fiecare loc vedeam adus blegar. Cti proprietari mari pot

ingr4a pmntul lor ? Cu modul actual de culturk tranii

posed peste 400.000 de pluguri i deci vitele necesare, ei au
deja putinta de a cruta o parte din boglia solului 0 de a face
o cultur mai intens.

0 conditiune esentiard pentru agricultura modern este

asociatiunea, att pentru a produce mai bine 0 mai mult, dar
pentru a obtine creditul necesar. Nu ca injosesc pe proprietari sunt i eu proprietar dar trebue s mrturisim eft'
in ceeace priveOe asociatiunile, cultura mare a rmas foarte
inapoiatk
VA rog sd-mi spuneti cte asociatiuni i sindicate de proprietari mari se gsesc in Tara Romneasck cte asociatiuni de
productiune sau de consumatiune au ?
Sunt numai doted societti de agricultori : una Societatea
Agrark ale cArei manif estatiuni le-am vzut ast primdvar
(aplauze); alta Clubul Agrilcol a crui ocupatiune o cunoateti
cu totii (aplauze mult prelungite).
In schimb, domnilor, sunt astzi peste 2000 de lAnci populare, care au un capital propriu sau in depozite de 40 de milioane, exist asociatiuni de productiune In foarte multe comune din tark In conditiunile acestea, dnd pmnt tranilor,
atunci cnd este de vnzare, dndu-le invttura i indrumare,
avem credint e el va ti s facd pentru economia national
cel putin att, dae nu mai mult, ct au Oiut s fac prr azi
marii proprietari (aplauze).

Si atunci, domnilor, nu mai putem avea teama pe care o

manifestau protivnicii noOri atunci cnd atacau infiintarea
Casei Rurale, c vom deveni o tara de trani.
Am putea s ne temem de o tara de tgrani i s' ne cornpargm cu Serbia, dacg am renunta la foloasele instructiei
dacg am desvolta o singurg ramur de activitate.
Noi fra de trani nu putem fi, pentrue nzuim cu totii
s avem i agriculturk s avem 0 Industrie, s avem i comert
i ca fiecare cettean, prin o cultur i o educatie din ce In

www.digibuc.ro

FEV. 1908

CASA RURALA

85

ce mai perfecte, sA vie si s-si aducg contributiunea lui la

mersul Statului.
Am crezut necesar s limpezesc acest punct, fiindc4, dac
ar fi s" credem pe adversarii nostri, care zic de Casa Rural
c ar aduce o stAnjenire economiei noastre nationale, negresit

c atunci acele vorbe pe care le spuneau d-nii Lahovari

Take Ionescu, ca sA fim foarte prudenti, ar avea locul lor.
Dup cum vedeti, bine indrumatA, Casa Rural poate sA
fie un bine pentru agricultura noastrA. Atunci se pune chestiunea : pang unde putem merge cu operatiunile Casei Rurale ?
Toti recunosc c vor fi mosii de cumpArat f Ara' ca proprietarii
sa fie siliti, cum se teme d. Lahovari, de tArani s vAnzA
ajungem astfel la un rAzboi civil. Vor fi mai multe oferte din
partea proprietarilor, decAt va putea, la inceput, Casa Rurald

s. curnpere. Pang la ce limit s se dea satisfacere acestor

cereri ale proprietarilor?
SA nu uitAm mai intAi eA face Casa Rural o adevArat

transvasare de bunuri ; operatiunea avAnd loc in tara, dup

cum cerea i d. Lahovari, cu drept cuvnt, se va face o trecere a proprietAtii rurale de la unii romAni la alti romAni.
Ins proprietarii tgrani nu dau in schimb valoarea integral a mosiei decAt peste 50 de ani ; trebuia deci un intermediar, care s implineascA acest gol. Capitalul obligator
joacA acest rol. De putinta emisiunii va fi legat deci aceea a
cumpArAtorilor.

In treacgt, cred c operatiunea Casei Rurale ar putea sa

fie inlesnitA prin operatiile asupra dotelor, ale cror titluri
inalienabile s'ar depune la Casa de Depuneri. Cred, in acelas
timp, c chiar printre proprietari s'ar gAsi unii, cari ar vinde
pe credit contra unei rente, contra unui titlu inalienabil, sczandu-se astfel valoarea obligatiunilor pe piatA.
Emisiunea Casei Rurale depinde de doua lucruri : de putinta
de plata a tgranului, care asigurA cuponul acelor obliggiuni
si in acelas timp de putinta de absorbtiune a pietii noastre.
In ceeace priveste cea d'intAi chestiune, adicA a putintei
de plata a tgranului, mi.-as pierde vremea ca s v conving cA
situatiunea, care se face *at-Libor pe parnnturile lor, este atat

www.digibuc.ro

86

VINT1L J. BRITIANU SCRIE111 1 CUVANTRI

VOL. I

de diferita de aceea pe care el o are pe pamantul arendat,

incat el nu numai ea va plati amortizarea, dar Ii i va rmanea

o economie bun din diferenta de pret care exista intre rata

ce ar trebui s plteasc la Casa Rurala si plata care o face
astzi pentru arena%
Pentru urmare voiu desvolta numai partea de a doua, adicd
putinta de absorbtiune a pietii noastre.
Mai intaiu, o parte din mosiile, care vor veni la Casa Rural, sunt moii1e ipotecate, a caror sarcini se vor libera.
Aceste sume vor fi disponibile pe piata financiara.

In afara de aceasta trebue sa- constatm c daca la tar

rezerva pecuniar a mers mai incet, la orase s'a sporit mult
in tirnpul din urm.
Am fcut o socoteal, pe care am cutat s'o verific nu numai

prin mine insumi ci i prin alte persoane mai in curent cu

valorile mobiliare dela noi si am ajuns la concluziunea ca
putem conta astzi in lard la noi cu o valoare mobiliar, vorbesc numai in efecte i numerar, de peste un miliard 300 de
milioane, aproape un miliard i jumtate, adica un venit in
fiecare an de aproape 75 de milioane, care sunt disponibile pe
piata noastra.
Ca indicii ale acestei sporiri de capital la orase, sa-mi dati

voie sa \FA dau cateva date din provincie, nu din Bucuresti.

Vorbesc de bancile romane.
In Craiova Banca Comertului are 10 milioane depozite,
Banca Olteniei 850.000, in Calafat o banca cu 300.000 lei ca-

pital, are un milion depozite, in afar de Banca agrar cu

300.000 lei capital si 132.000 depozite. In Severin doua banci
cu 2 milioane depozite, in Ramnicul-Valcea una cu un milion,
in Pitesti Banca popular cu 500.000 lei capital si 500.000 depozite.

Nu vreau sa v citesc toata lista, irks reiese ca numerarul

a inceput s fie disponibil la noi in tar. Se gsesc la bncile
strine din Bucurestti numeroase depozite fcute de Romani. Din
lipsd de initiativa, acestia nu gasesc o alta intrebuintare a eco-

nomiilor lor, care acum in mare parte alimenteaza prin aceste

www.digibuc.ro

FE17. 1908

CASA RURALA

87

bnci agricultura si chiar industria zis nationalg de petrol

sau altele.

In aceste conditii nu trebue sa ne fie teamg de emisiunea

Casei Rurale. Daca la inceput ea trebue s fie condusa cu prudentg, Casa Ruralg insg, dupd catava vreme va putea lesne sg
se ridice la o plasare anualg de 50 milioane lei.

Am bazat previziunile mele nu pe cresterea normal a

avutiei publice, crestere care fortamente se face inteo targ
neistovit ; am facut socotelile pe ziva de astgzi si. n'am tinut
searna nici de surplusul de venit pe care Il poate da agricultura, comertul sau industria existentd in tara. N'am avut pretentiunea sg evaluez aceast avere, cgci n'avem statistici sunciente. Voiam numai sg vg dau un indiciu de putinta de absorbtiune a pietel noastre.
De altminteri s'au fcut cu inlesnire si in crizele prin care
am trecut, cateva imprumuturi interne ale Statului, comunelor si judetelor, iar Creditul Fundar Rural a ajuns lesne pang
la o emisiune anuala de 20 milioane, care au fost absorbite far%
a slabi creditul acelei institutiuni.
Dacg Casa Rural va merge in aceste conditiuni, atlica va

merge repede, a-tat prin cererea proprietarilor, cat si prin

putinta de emisiune, trebue sg ne ingrijim si de transformarea
pe care o va face in interiorul societatii noastre.
Casa Ruralg va veni fortamente, dupg cum spuneam adj.neaori, sg faca liber o parte din resursele proprietarilor mari
de aci ; pe de alt parte Casa Rural, in modul cum este alcgtuita, adica far pretentiune de improprietgrire general, va
face disponibile o parte din bratele dela tara.
Unele din ele vor merge la agriculturg, altele insa, mai cu
seamg inteo populatiune ca a noastra care sporeste repede,
nu vor ggsi de sigur ocupatiuni suficiente la sate. Trebue sa ne
ingrijim de pe acum sg indrumgm viata noastrg economica
viitoare, ca pe de o parte rezervele pe care Casa Rural:a le va
scoate la lumina dela proprietari, iar pe de altg parte munca
disponibila, sg fie intrebuintate cat mai bine.
Trebue sa ne ingrijim de aceasta, d-lor, cu atat mai mult,
cu cat nu vorbesc de taranii care siliti de nevoia de trai, vor

www.digibuc.ro

88

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI st CUVANTARI

VOL. II

fi indemnati s mearga s-si ocupe bratele pe alte mosii, in

meserii sau in industrie. M ingrijesc mai multe de necesitatea unei indrumri pentru capitalul, munca i priceperea celor
ce si-au cedat moiile. Cci trebue s recunoastem eft* proprie-

tarul mare nu este destul de bine pregtit ca sa-si indeplineasc in toate directiunile rolul pe care cultura i situatia lui
material
impune.

Trebue, prin urmare, s ne ingrijim, ca pe de o parte s

nu facem lucrtori proletari, pe de alta s nu sporim numrul
acelor paraziti sociali contra cdrora protestim cu totii i cari
cred c nu au alt rol de indeplinit in aceast tar dect acela
de a-si cheltui averile i vremea in petreceri i la jocuri de
noroc. 0 viatd nou se produce la noi dup stabilirea noului
regim vamal. Nu vreau s v ostenesc cu date statistice, dar
este un avant industrial incontestabil, la care participarea
noastr ca Romani este din nenorocire foarte micd ; nu numai
ca personal special in industrie, dar i ca participare de
capital.

Este, dup cum de altminteri o spunea d. Duca in frumosul

su discurs asupra invoelilor agricole, este nevoie ca chiar de
astzi s ne ingrijim de aceast industrie viitoare.
Trebue s fie legatd prin urmare de infiintarea Casei Rurale
o politic5 industrial romneasc.

Trebue absolut s slim ce avem s facem cu industria

noastr. Trebue s ocrotim cu legi, care sg dea elementului
national imboldul necesar, aceast industrie pe care o numim
national (aplauze).
Si in primul rand, cred c industrie national nu va s zicA

o industrie cu capital strin i cu personal absolut strin (aplauze), in care ni se rezerv cel mult rolul de materie si de
manoper brute.
Se impune o modificare a legii noastre de industrie natio-

nal, pentru ca s nu se dea incurajare dect acelor industrii,

care i in capital si in personalul conductor i in lucrtori
rezerv o participare preponderent Romnilor (aplauze).

Fiindcg exist aceast nepregtire a capitalistilor romni,

trebue in acelas timp pe lng alt indrumare a invtmn-

www.digibuc.ro

FEY. 1908

CASA RURALA

89

tului i in special pe lang transformarea Scoa1ei de poduri i

osele care astAzi formeazd mai mult ingineri de poduri i
osele, cleat pentru industrie, statul s reia ideia guvernului
liberal dela 1886 de a infiinta un Credit industrial, care trebue
sO fie i o adevrat coal pentruca s participe i capitalul
romanesc la viata noastr industrialA.
In aceast pregOtire, pe care trebue sA o facem, sA ne aducem aminte in acela timp c suntem la inceputul vietii noastre industriale i c putem aeza aceast viat cum ne convine.
SA cAutOm prin urmare s profitm de greelile fcute de altii
ci sa asigurAm lucrAtorilor din fabrici o situatiune astfel incat
nu-i gAsim inteo zi in situatia morala i material in care
gsim azi pe tarani pe moiile arendate trusturilor strine.
Incidental a dori s rspund la dorinta exprimatA de multi
din colegii notri deputati, ca sumele disponibile ale Casei Rurale s mearg in cumprturi de rent a statului. Cred c ar fi
o grea1A in acest moment ca s aducem rentA din strinOtate

i s lOsm pe strini sA vie sA-i plaseze capitalul in tara

noastrO. Dacg este bine s nu mai facem emisiuni in strAintate, putem insO s lsm fr grije catva timp inc aceast
rent peste hotare.
Intr'un stat, efectele situatiunii economice influenteaz puternic starea socialA a poporului lui. Cand dOrn o astfel de importantA tuturor reformelor acestora, este logic sA ne intrebOm
dacd ele corespund i cu indrumarea viitoare necesarA statului
noastru. Aceasta este cu atat mai necesar, d-lor, cu cat incon-

testabil c intreg programul partidului liberal este bazat pe

credinta adanc ce-i dau calittile, nevoile, trecutul Neamului
nostru ; c viitorul statului va fi asigurat cand o contiint

national cat de largO va fi ptruns cat de adanc in massele

poporului ; cand va exista o participare cat de lilting i de
efectiv a tuturor la viata Statului atat partea programului
liberal aplicat pang azi, cat i aceea ce a rmas pentru viitor,
va face o ridicare a nivelului material i moral al poporului
roman. Legea invoelilor agricole caut nu numai sA creeze
libertate i egalitate in tratament pentru tranii cultivatori dar,
prin organizarea ce-a dat acelor comisiuni, unde doi proprietari

www.digibuc.ro

90

VINTIL I. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTARI

VOL. H

doi trani vor veni In viitor sd-si apere interesele, acestia

din urm se vor simti cA au alte drepturi dect pang azi In
Statul romn. 13ncile populare le-au dat putinta s participe
la arendri de mosii, le-au dat putinta s concureze la exploatri de pduri fata de societtile din Ungaria sau Germania,

aceste fapte dau alt simtmnt taranului de puterea lui In

asociatie, deck D. avea pnd astzi. Scoala rural, pe care d.
ministru al instructiunii publice vrea sa o imping acum si mai
departe, va veni de sigur s o desvolte si mai tare in sufletul
taranului ; Casa Rurald, care vine astzi 04 face s concureze
cu proprietarii mari sau cu societkile de asigurare la cumprri de mosii, va veni s intreasc simtmntul c el poate
s aibA alt rol economic 0 social.
Este o miscare care se va produce incontestabil in toat
ptura care a stat asa de inapoiatd 'And astki (aplauze prelungite).

Dac n'ar fi fost discursurile de deunki, v spun curat c

m'as teme ca inteun Parlament roman s mai intreb dac5
aceast utilizare a energiei poporului nostru poate s fie In

detrimentul Statului nostru sau dac ea nu este o nevoie

urgent si imperioas (aplauze prelugite). D-lor, cei care nu
vAd destul de bine viitorul
noastre, n'au dect sd se uite
ce se produce in tgrile mai inaintate In civilizatie dect noi.
Progresele fcute de industrie si de agricultur, dar mai
eu seam invkkura, au dat peste tot masselor poporului o
alt important deck odinioar. Astzi lucrtorul din
fabricele engleze sau micul cultivator danez simte ca produce
mai mult, simte c are o alt important i prin urmare are
alte drepturi deck odinioar in stat. Este o ridicare a masselor
care se face in lume ; nu putem s nu tinem seam de ea. In
fata acestei miseki incontestabile i neinlturabile, toate statele, chiar cele mai conservatoare, au inceput sg se IngrijeascA
cum s Indrumeze, cum s utilizeze mai bine aceste energii ale

rezervei neamului pentru intrirea Statului lor. Azi In Wile

civilizate partidele politice nu se intreab pe cine s5 ajute, dar
cum s ajute. Discutiunea este asupra iutelii cu care s se fac5
aceast ajutare.

www.digibuc.ro

FEV. 1908

CASA RURAL

91

Dacd acestea sunt nevoile imperioase in statele cele mari,

care au hotare nationale consolidate, cu cat mai puternice sunt
ele in statele din situatunea noastra.
Trebue s ne aducem aminte tot mereu ca suntem un popor

mic, cu aparari nationale de facut, ca daca suntem o tail

bogata si asezat inteo situatiune geografica exceptionala,
foarte multe ravniri ne impresoara.
In aceste conditiuni, cum putem lupta contra coplesirii,
care vine sub toate formele din afara si mai cu seam sub o
forma mai primejdioasa ca altdat, sub forma economica ?
Opunand in contra acestei coplesiri toate elementele poporului nostru, ori de uncle ar fi, de sus pana jos (aplauze). Nu

poate fi vorba azi de politica romaneasca, far ca ea sa fie o

politicd in realitate democraticd (aplauze).

Prin democratism nu inteleg de loc lupta de clasa, tocmai

fiincica e bazata pe un interes asa de mare. Dorim azi ca tot,
dela cel mai mare pang la cel mai mic, dela cel mai slab pana
la cel mai tare, sa fie toti utilizati cat mai bine si mai mult
pentru binele Statului (aplauze).
De aceea, in aceste conditiuni democratismul trebue sa fie
insuflat de un nationalism cat se poate mai intins (aplauze).
Democratism cu capitaluri strine (aplauze), asociatii cu
socialist cosmopoliti, nu se pot ingadui in Statul nostru (aplauze). Democratismul Il intelegem bazat in realitate, fard nici
un compromis, pe nationalism.

Si atunci, cand sub acest nume se invalue interese atat

de mari, cu cat grije trebue sa-1 slujim !
Voiu termina, domnilor, spunandu-va impresiunea care-mi
si sa credeti Ca' nu este o figura, pentru ca nu sunt. poet,
fac
impresiunea care-mi fac conducatorii unui adevrat demo-

cratism. Ei imi reamintesc pe acei preoti umili si slabi prin

personalitatea lor, dar care, cand ies din altar cu sfintele
daruri, vad un norod intreg urmand cu grije pasii lor. Acei
care doresc sa serveasca in realitate democratismul roman,
s-si aduca aminte totdeauna si mereu de sarcina mare pe care
si-o iau ; ei trebue sa tina sus si neatins de cele josnice si de

www.digibuc.ro

92

VINTILA I. BRITIANU SCRIERI 1 CUVINTXRI

VOL. II

cele urite, acest potir, in care st inc inchis taina salvrii

unui neam intreg. (Aplauze prelungite i repetate).
Vorbeste apoi C. Stere in acelas sens i sedinta se inchide. Fiind ora
inaintat, discutiunile continu a doua zi.
(Desb. parlamentare, 1907-1908, p. 502, col. 3-599, col. 1).
19.

Comunicri asupra programului de lucrri pe 1908

18 Fey. 1908

D-1 Primar arat cd a primit din partea delegatilor de

suburbii diferite rapoarte dintre care unele contineau cereri
foarte justificate.
Rolul acestor delegati nu trebue s se mrgineasc numai
la certificarea semnturilor ci trebue s fie mult mai intins :
procurare de informatiuni precise cu privire la interesele orasului.

In acest scop s'a si dat o circular prin Monitorul Comunal tuturor delegatilor de suburbii, prin care sunt invitati s
se intruneascd i s forrnuleze nevoile pe cari administratia
comunal trebue s le satisfac, relevnd bine inteles pe cele
mai importante.
D-sa crede ins c ar fi bine s se fac'd mai inainte o in-

trunire a tuturor delegatilor la care s ia parte si consiliul

comunal pentru ca impreun s se vad liniile generale in
care s se fac aceste cerceari. Pe =id sd se intruneasc delegatii de suburbii impreun cu delegatii Consiliului i dup
aceste intruniri pe suburbii, Consiliul Comunal s fie convocat
pentru a cerceta nevoile formulate si a pregti bazele programului viitor.
D-1 Primar expune apoi in modul urmAtor punctele principale ale programului care ar putea fi relevate la prima intrunire a delegatilor de suburbii.
I. Exproprieri. In ceeace priveste exproprierile exist cre-

www.digibuc.ro

FEV. 1908

PROGRAM DE LUCRRI

93

clinta Ca ele nu se fac in interesul general ci pentru favorizarea

proprietarilor expropriati, aceast credintd trebue sd disparg.
Veniturile bugetare ordinare ale Comunei nu permit azi lucrgri
mari de expropriere ; pang la realizarea unei conversiuni avan-

tajoase, nu se pot face cleat lucrgri mici i anume numai

acolo unde este absolutg nevoe, de exemplu au rgmas numai
cateva clgdiri pentru a se deschide o stradg noug, sau unde
e vorba de un imobil supus la retragere; de asemenea, cand se
prezintg o ocaziune extraorclinarg, avantajoasg, pe care Primaria nu trebue s o piardd, cum este cazul cu casa Alexianu a
cgrei expropriere urmeazg sa se facg in scopul continugrei
B-dului Coltea i. care poate fi cumpgrat de Comung cu un
pret foarte avantajos si. in conditii de platg lesnicioase.
B-dul Coltea evident ca.' trebue continuat, fiindc o s fie
o arterd principal menitg sg contribue la descresterea circulatiunei a-tat de activg astzi pe Ca lea Victoriei, ins trebue sg
se procead cu chibzuialg. Orawl are atatea nevoi i. fiecgreia

e bine sa i se dea in cheltuielile ce se fac, proportia ce i-o

comportg.

II. Canalurile. Cu privire la canaluri, care constituesc o

nevoe reald O. de prima necesitate, Capita la stg rau, nu numai
pentru c'd are putine strgzi canalizate, dar O. pentru ca apele
din aceste canaluri se varsg in Dambovita i. infecteazg toatg
apa, ceeace constitue un pericol dublu pentru oras ca si pentru
populatiunea din jurul Dambovitei.
Aceast chestiune trebue sg fie bine studiat pentru anul

viitor, luandu-se mgsuri ca apa infectg din canale sg nu mai

aibg scurgere directg in Dambovita ci sg fie purificatg la iesire
in bazine sau campii de epuratie. Cum actualmente nu avem
intocmit un studiu general al acestei lucrgri se impune sg fie

intocmit si sg se revadg acela al retelei de conducte noi ce

urmeazg sg fie executate.
Acesta este unul din punctele principale ale programului

care trebue pus in lucrare in cursul anului viitor.

In afarg de conductele principale sunt insg de executat
conducte spre a pune in legaturg diferite canahni, intre care
a rgmas o distantg micg. Pentru asemenea lucrgri am putea

www.digibuc.ro

94

VINTILI I. BRATIANU SCRIERI SI CUVINTARI

VOL. II

afecta din excedent o sumg pang' la 100.000 lei; anul acesta am

avut suma de 50.000 lei intrebuintatd pentru executare de

lucrgri cu totul locale.
III. Ape. La Ulmi lucrarile pentru captarea apei pe latura
principald sunt terminate aproape complet; s'a tinut licitatiune pentru mainile de la Ulmi, care vor fi instalate in Decembrie viitor. Rgmane de terminat ramura mai mica de est,
pentru care puturile sunt deja executate.
In ceeace privete canalizarea propriu zisa de apg in ora,
cu ce s'a fcut anul trecut i anul acesta, vom avea in ora,
vre-o 36 chilometri de canalizatiune pentru apa, aa incat o
sa fie noui prti ale oraului lipsite de apa. Acest lucru trebue
sg ne ingrijeasca i mai cu seamd s ne neliniteasca, pentruc
noi dgm astzi in timp de iarn pentru consumatiunea orgenilor aproape 70.000 m. c. de ap i ne este peste putinfg s
dgm apa mai multd de 18 m. din cauza risipei ce se face de
ctre abonati.
i s nu se obiecteze ca se pierde o mare cantitate de ap
cu scurgerile subterane; s'au fcut cercetard. i s'a constatat ca
asemenea pierderi nu inseamn nimic fat de pierderea de apg
cauzat de risipa din ora. Din aceasta pricing cu toate c cantitatea de apg captatg s'a sporit, vom ajimge sg avem lipsa vara
aceasta, datorita sporirei retelei de conducte.
Pentru a se inlgtura acest rau, trebue s ajungem ca fie care

cetgtean sa fie interesat de cantitatea de ap pe care o consum i aceasta nu se poate realiza de cat prin intrebuintarea
contorilor de apa. Negreit ins Ca prin aplicarea sistemului
contorilor nu trebue s se produc o scdere in ce privete consumatiunea de apg utila i. necesarg sang-tap i in acest scop
credem ca ar fi bine pe langa declararea de obligatorie a apei
in ora s se dea populatiei din pgrtile periferice ale Capitalei
o cantitate anumitg de ap cu pret cat de redus pe care fiecare
sa fie obligat ca s'o consume. Pentru cantitgtile consemnate in
plus se va plti dupg un tarif anual.
Aceasta chestiune importanta o vom studia i rezultatul
cercetarilor noastre Il yam aduce la cunotinta d-voastrg.
IV. Iluminatul. Prin noua concesiune gazul trebue sg fie

www.digibuc.ro

FEY. 1908

PROGRAM DE LUCRARI

95

intins pn la soselele exterioare, rmnnd ca o parte din ldmpile cu petrol din interiorul orasului s fie puse in ocolul IV,
sporindu-se cu chipul acesta numrul lmpilor din acest ocol.
In ceeace priveste electricitatea, prin noua concesiune,
societatea concesionar este obligat ca in anumite strzi s introduc conducte, dar numai pentru iluminatul caselor particulare care vor dori sd se serveasc de acest fel de iluminat, fdr
ca Primgria sd fie obligat a-1 introduce pe strzile prevzute
in contract.
Compania de gaz a intrebat came sunt strzile pe care s le
ilumineze cu electricitate, insd cum preturile sunt prea ridicate
si cum acest gen de iluminat nu este obligator pentru Comund,
i s'a rspuns c Primria nu este dispus s ilumineze cu electricitate nici una din strzile prevzute in actul de concesiune.
V. Pavajele. Comuna cu veniturile ei bugetare ordinare,
poate ca s fac 6 km. de pavaj pe fiecare an. Dac am face
socoteala cantittei de pavaj de inlocuit, ne-ar trebui eel putin
20 de ani.
Pentru aceasta, cred cA ar fi bine s se sporeascd suma pre-

vdzutd in buget in acest scop. In primul rnd ins trebue s

avem in vedere c cu peatra cubic s pavrn mai intai arterele
principale, strzile de penetratiune in oras i pe urm s payam

strzile de important secundarg. De exemplu, trebue s se

continue pavarea sos. stefan eel Mare, din care numai o parte
s'a efectuat, rmnnd nepavat partea pang la Mosi.
Pentru aceasta ins e nevoe s obtinem de la exploatatorii
carierelor cu care avem contract, o reducere de pret pentru piatra cubic ; atunci s'ar putea pava o suprafat si mai mare. Dac
nu, vom aviza la alte mijloace.
VI. Abatoriul. Abatoriul nu mai este suficient; din punctul

de vedere igienic nu putem avea aproape nici un control

eficace, toti porcii, mieii, herbed' se taie in afar de abator. In
cursul acestui an spergm s incepem lucrrile dup studiile ce
se fac in acest moment.
In legAturg cu chestiunea abatoriului este si constructiunea
unui frigorifer absolut necesar pentru clima noastr, mai cu
seam in timpul verei.

www.digibuc.ro

96

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI I CUVNTARI

VOL. II

Pentru studierea acestor chestiuni am delegat pe D-1 Stefanescu Radu inginer la Uzina hidraulica si peste putin timp
rezultatele ce se vor intocmi vor fi supuse deliberarei d-voastra.

Atunci vom aviza si asupra mijloacelor necesare pentru

realizarea lucrarilor ce vom proecta.
Pentru inceperea constructiunei abatoriului si frigoriferilor ne va trebui probabil 1.000.000 lei, suma pe care nu o putem
lua asupra bugetului ordinar, putem insa compta pe suma de
1.800.000 lei din excedentul fondului comunal care nu poate fi

intrebuintat de cat numai pentru cheltueli extraordinare.

Acest fond insa nu poate fi luat cleat numai dupa 30 Sept. si.
cum noi avem disponibil, din fonduri angajate, suma de 1 milion si. ceva, de forma numai am cere Camerei ca sa ne aprobe
un imprumut de 1 milion la Casa de Depuneri, suma pe care
o vom restitui la toamn din fondul care ni se va da de catre
Ministerul de Finante.
VII. Oborul. Oborul se gaseste azi in stare primitiva ; e dar
necesitate sa se paveze aceasta localitate, sa se faca adpostiri
si sa organizeze vanzarea cu toptanul ca o adevarata bursa.
Aceasta este o preocupare pe care trebue s'o avem in vedere cu ocazia intocmirei programului pentru lucrarile de fcut
in anul vlitor.
Unele insa din aceste lucrari ca pavajul si oarecari mici
constructii se pot face chiar din anul acesta.
VIII. $coa/ele din cartierele mrginw. La periferia orasului avem niste localuri care numai scoli nu se pot nurni.
Pentru aceasta sunt de parere ca din excedent sa facem 4
scoli in aceste cartiere. Planurile s'au intocmit deja si am luat
intelegere cu Ministerul Instructiunei ca aceste scoli s aiba
cate 4 clase, cu posibilitatea de a spori acest numar la 6 ; o sala
mai mare care sa serveasc pentru conferinte si intruniri ale
intregei mahalale si o mica bucatarie pentru cantina scolara,
acolo unde este cantina scolara si un mic dus pentru copii, ca
sa se invete de mid cu baile.
0 scoala de acest fel ar costa vre'o 70.000 lei ceeace in
total, daca am face 4 scoli revine la suma de lei 280.000, din

www.digibuc.ro

FEV. 1908

PROGRAM DE LUCRARI

97

care o parte se va acoperi din excedent si alt parte din fondul

comunal.

IX. Dispensariul. Comuna dd consultatiuni medicale gratuite la fiecare sectiune medicald. Medicii Comunei sunt chiar
poate prea absorbiti de aceste ocupatiuni si nu din vina lor, de

sigur, nu pot da destuld atentiune chestiunilor privitoare la

igiena orasului.

Cum ins societatea Policlinica" care d si ea consultatiuni meclicale gratuite, a cerut comundi, sd-i cedeze un loc, s'au
fcut tratative cu aceast societate care a acceptat ca, in loc sd

construiasc un spital mare, s fac un dispensariu, un local

pentru consultatiuni in partea de la Tunari, rmanand s mai
construiased inc impreund cu Prim Aria 6 dispensarii ; aceasta
in legAturd si cu Societatea de salvare.
Comuna ar avea de construit o parte din aceste localuri Si
societatea pe celelalte.
X. Asistenta pub iicei. Noi, propriu zis, nu avem asistenta
public oficial organizat ; in Capital insd se face mult asis-

tent publicA datorit initiativei private si negreit ca. rolul

Comunei nu este ca s opreasc aceste avanturi filantropice ci
din contr s le coordoneze, alctuindu-se un plan comun pentru a se evita cheltuelile inutile.
In acest scop in bugetul viitor vom propune a se organiza
asistenta publicA, intocmindu-se un plan al Comunii impreun
cu conductorii tutulor societtilor si institutimlor care acord
s fie de exemplu un consiliu de administratie penajutoare
tru asistenta public compus din toti preedintii societtilor
de binefacere, eomitet care ar delega 4-5 membei spre a
aduce la indeplinire impreun cu Comuna, programul general
.

fixat. Initiativa privat, trebue incurajatA, ins indrumat si

chiar ajutat, atunci cand d un concurs Comunei pentru scopuri ce cad in atributiunile ei.
XI. Tramwayul. Circulatiunea pe actualele linii de tramwaye a devenit foarte intens din care cauzA se permite urearea in vagoane a unui nurnr de pasageri mai mare de cat cel
prev5zut de rugulamentul in vigoare.
Ramane de examinat dac prin schmibarea felului de trac7

www.digibuc.ro

98

VINTIL I. BRATIANU SCRIERI I CUVANTARI

VOL. II

tiune i prin crearea de hnii noi, independent de cele existente,

nu s'ar putea aduce o inlesnire in aceasta privinta.
Actuala societate concesionara are un contract care expir
peste 8-9 ani. In vedere c este i in interesul oraului ca, mai
inainte de expirarea concesiunei, s fie schimbat felul tractiuaceasta in legatur qi cu chestiunea arderei gunoaelor,
nei
Directiunea soceittei de tramwaye a fost intrebata daca nu accepta ca pentru restul timpului cat concesiunea este in vigoare,
sa transforme, impreun cu Primaria actualul mod de tractiune,
Directiunea, manifestand dorinta de a se prelungi concesiunea pentru un termen de Inca 10 ani, i s'a rspuns ca. Primaria nu numai c nu va prelungi actuala concesiune, dar c'd va

proceda astfel in cat nimeni sa nu mai poat acorda aceasta,

intru cat Comuna este in masura sa fac ins4i, f Ara a ne mai
adresa in afar, exploatri de asemenea natura.
Fata cu acest raspuns, Directiunea tramwayelor a cerut
sa-i dea un termen pentru a studia chestiunea.
Ori care ar fi solutiunea definitiva, credem CA este bine ca
Primaria s prevada creare de linii noui, in legatura cu reteaua
actuala, pentru ca, in cazul cand Compania actuald nu s'ar invoi i la transformarea liniilor ei, Primaria sa nu aiba de trans-

format de cat reteaua actual:a, in momentul and va intra in

stpanirea ei.

Pentru o chestiune ca aceasta, crearea de noui linii de

tramway, chestiunea unui imprumut se poate pune i avem
convingerea ea el se poate face in tara.

Cam acestea sunt punctele generale ale programului in

care Consiliul Comunal famane s adaoge aceea ce s'a putut
seapa din vedere.
In ce privgte chestiunea gazului trebue sg ne gandim cum

am putea ilumina cartierele mrginae ale orwilui independent de concesiunea actual. Aceasta in legatura cu chestiunea
arderei gunoaielor.
edinta se ridica.
(Montt. Comunei Bucure$i, 1908, tr. 10, p. 135-137).

www.digibuc.ro

FEV. 1908

99

CASA RURALA

20.

Casa Ruralfi i modificirile dela Senat

Camera, 24 Martie 1908.

Legea Casei Rurale revine la Camera cu modificrile fcute de Senat.

Vintil I. C. Brtianu, din partea comitetului delegatilor sectiunilor

Adunrii deputatilor, sustine modificrile introduse de Senat cu privire
la nemodificarea drepturilor si privilegiilor Casei Rurale timp de 30 de
ani si cu privire la mosiile cumparate de obsti inaintea votarii acestei
legi.

Domnilor deputati,

Comitetul delegatilor sectiunilor Adunrii deputatilor, cornpus din :

D-1 Gh. Marzescu pentru sectiunea I ; d-1 Al. Djuvara

pentru sectiunea III ; d-1 I. Procopiu pentru sectiunea IV ; d-1
N. P. Rornanescu pentru sectiunea V ; d-1 Titu Frumu*anu
pentru sectiunea VI ; d-1 C. Cernescu pentru sectiunea VII ; i.
subsemnatul pentru sectiunea II, lund in cercetare modificarile f Acute de Senat proiectului de lege pentru infiintarea
Casei Rurale, votat de Camera, le supune aprobrii d-voastra.
Justificarea principalelor schimbari este cea urmtoare :
La art. 2 s'a adaogat un aliniat final ;
Drepturile i. atributiunile acordate Casei Rurale prin prezenta lege nu se vor putea modifica, nici restrnge, fie direct,
fie prin alte concesiuni sau coasociatiuni, pang la implinirea
termenului de 30 ani, incepand dela 1 Ianuarie 1908.
Casa Rurala va exercita, chiar dup implinirea termenului
de 30 de ani, toate drepturile conferite ei prin prezenta lege,
Intrucat privete desvrirea operatiunilor incepute in decursul celor 30 de ani i. pang la definitiva achitare a pltii
Bonurilor rurale emise .1 a efecturii tuturor incasrilor,
procentelor, creantelor chirograf are privilegiate sau ipotecare.

Acest aliniat relativ la termenul de 30 de ani se impune

prin consideratiunea interesului general al Statului de a dispune in viitor in vederea rezultatelor ce vor urma din experienta actualului sistem.

www.digibuc.ro

100

V1NTILA I. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTARI

VOL. H

Statul ins In intervalul acestor 30 de ani nu mai poate

modifica, nici restrnge, fie direct, fie prin alte concesiuni sou
coasociatiuni, drepturile si atributiunile acordate Casei Rurale
prin aceast lege.
Rmne, ins, bine inteles c chiar dup implinirea celor

30 de ani viitori, Casa Rural va continua s se bucure neincetat de toate avantajele conferite ei prin legea de fata, ins
numai intruct priveste desvrsirea operatiunilor incepute in
decursul celor 30 de ani si numai pnd la definitiva achitare
a pltii bonurilor emise, a efectuArii tuturor creantelor chirografare privilegiate sau ipotecare contractate In intervalul celor
30 de ani.
Astfel, tot ce priveste interesele si drepturile legal dobndite de Casa Rural5, In intervalul limitei de 30 de ani, rmn

neatinse, intrucat legea viitoare nu va putea avea efect retroactiv.

Art. 77, pentru mai mult claritate s'a modificat in modul

urmtor :

Mosiile cumpArate de asociatiile stesti inainte de promulgarea legii de fat si ai cror cumprtori vor avea s
plteasc datorii privilegiate sau ipotecare contractate pentru
plata pretului mosiei, sau alte datorii legale care existau in
momentul cumprarii acelor mosii, vor putea fi ipotecate de
cumpgratori ctre Casa Rural cu suma necesar pentru plata
acelor datorii. Aceste imprumuturi se vor putea face de Casa
Rural, conformndu-se legii de fat ; respectndu-se ins&
Imprtelile de pmnt efectuate intre cumprtori inaintea
cererii de imprumutare cAtre Casa Rural.
Dar partea final din acest articol are de scop a face aplicabile si proprietarilor acestor mosii dispozitiile legii de fat,
respectndu-se numai imprtelile de pmnt ce s'ar fi efectuat intre acesti proprietari inainte de realizarea imprumutului
ctre Casa Rural.
Aliniatul final de sub art. 77 s'a suprimat, neavnd nici o
legtur in principiul art. 77, formulndu-se ultimul articol 78'
in modul urmgtor :

Art. 78. Plata imprumuturilor contractate de comunele

www.digibuc.ro

MARTIE 1908

101

BUGETUL CAPITALEI

,,rurale catre proprietarii care au vandut prti din mosiile lor

pentru infiintare sau completare de islazuri comunale, conf orm legii pentru invoielile agricole, vor incepe a se efectua
,,prin emisiune de Bonuri rurale, in urma indeplinirii formalitatilor constituirii ipotecii edtre Casa Rurala si dupa doi ani
dela punerea in aplicare a acestei legi.
Aceasta plata se va incepe cu judetele in circumscriptia

cgrora sunt situate comunele care au cumprat islazuri si

care vor fi desemnate prin tragere la sorti.
Aceste schimhari nu modified in nimic vreunul din principiile proiectului votat de Adunare, ci precizeaza si mai bine
unele articole ale lui.
Veti binevoi deci a le lua in consideratiune si a da astfel
aprobarea d-voastr.
Raportor, Vintill I. C. Brtianu
(Desbat. parlam. Camera, 1908, p. 1077-1072).
21.

Expunere de motive asupra bugetului Capita lei

26 Martie 1908.
Vintilli Brtitianu citeste consiliului comunal expunerea de motive
asupra bugetului Capita lei.

I. Consideratiuni generale. In bugetul ce prezentm aprobrii Domniilor voastre si care a fost de aproape cercetat de comisia bugetar ce ati delegat, in afard de cateva modifiedri de
detaliu care se explica dela sine, am introdus si cateva schim-

bri mai importante, care au nevoe s fie lamurite spre a se

Intelege atat economia general a bugetukii, cat si unele spo-

riri de cheltueli sau venituri din care unele sunt mai mult
aparente.
Prima grije ce ne-a edlauzit a fost ca sa intocmim un buget eat se poate de real, prin o evaluare just a veniturilor cat
si prin satisfacerea tuturor cheltuelilor inscrise in buget.
Ori cat de importante ar fi nevoile noui ce ar fi de satisf-

www.digibuc.ro

102

VINTIL I. BRTIANU SCRIERI I CUVNTRI

VOL. II

cut, credem c odat un articol bugetar inscris, trebue s i se

dea dela Inceput suma integral ce se prevede.
Era un obicei de a se echilibra bugetul prin reduceri la articolele de material, reduceri care de la inceput se stiau cg sunt
fictive sau cg va trebui in cursul anului sg se limiteze unele din
serviciile publice ce se faceau.
Exemple caracteristice de acest f el le avem In cantitatea
insuficientg de combustibil ce se prevedea la uzina hidraulicg si
care silea sg se reducg debitul apei, ce se trimetea in oras sau
in furajele necesare ca!ilor comunei.

Un alt mijloc care servea de a echilibra bugetul, era de a

se imputa asupra creditelor extra-ordinare vremelnice unele
cheltueli absolut normale de exploatare, sau de a se plgti personal cu ziva de la articole de material.
Astf el o bung parte din personalul de exploatare dela ape
era plait din imprumutul destinat lucrgrilor dela Ulmi, iar o
parte din personalul de la grajduri, de la materialul necesar
serviciului de poduri si sosele. Nu este nevoe cred, sg insistgm
asupra primejdiei unor astf el de procedeuri. Dupg cum yeti
bine voi a vedea la explicatiunile ce dgm pentru fiecare serviciu, reintrarea In regulg a impus un spor de cheltueli, care nu
este ca urmare cregrii de functiuni noui, dar, mai mult de
scripte.

0 altg grije ce ne-a cglguzit a fost ca distributia personalului si. a materialului sg fie in realitate aceea inscris in buget
De aceea la cheltueli am urmat principiul general si Inteadevr
de gospodgrie, de a baza evalugrile nu dupg cheltuelile fkute,
ci dupg cantitgtile necesare exploatgrei fieegrui serviciu si dupg
personalul necesar programului de lucrgri intocmit.

Aceste date de detaliu si anexate la acest buget vor face

parte integralg din el si vor forma bugetul de aplicatiune, pentru aplicarea cgruia fiecare sef de serviciu cu care 1-am 1ntocmit, va fi direct rgspunzgtor.
Astfel in aceste bugete de detaliu am inscris pentru materialul de poduri si sosele, lungimile de strade ce vor fi pavate

din nou cu piatr cubic5, cu bolovani, sau sosele care se vor

impietrui ; pe aceste baze am determinat cantitgtile respective

www.digibuc.ro

MARTIE 1908

BUGETUL CAPITALEI

1 03

de piatr cubic, de bolovani de pietr4 corespunzAtoare, nisipul

necesar i manopera ce aceste lucrri comport. In buget am
desprtit aceste diferite categorii in articole separate. La furaje
ori la cheltuelile de intretinerea cailor, bolnavilor, infirmilor,
celor ce profit de osptria comunal, am bazat cifrele pe numrul celor ce vor profita de aceste alimente i pe zilele de intretinere. Numai astfel cred c se poate intocmi inteadevr un
buget de gospodrie i fiecare ef de serviciu poate fi rdspunztor de depirea cheltuelilor.

In ceeace privete intrebuintarea personalului inscris in

buget, aceiai grije ne-a condus, preciznd de pe acum intrebuintarea lui, pentru ea el s nu fie distras dela adevratele
lui atributii. Astfel pn acum unii, cari figurau ca lucrtori
in buget, erau in realitate cop4ti i desenatori, cantonierii cari
trebuiau s intretie oselele mrginaw functionau ca mturtori in hale.
Trebue ca aceast latitudine, lsat pnd azi efilor de serviciu i care falsificg cu totul bugetul votat, s disparg. In acela timp v vom prezenta ulterior, msuri generale pentru a da
tuturor celor chemati s* aplice prti din buget, contiinta unei
rspunderi reale. Cu prilejul unei intocmiri de lege, ar trebui
s se prevad unele incurajri pentru functionarii care pe lng6
pricepere i munc, pun i rvna de a economisi banul public,
amintindui e el provine in cele mai multe cazuri din avutul
celui mai srac.

0 nevoe ce se resimte i care face pe de o parte lips de

continuitate in aplicarea programelor comunale, iar pe de alt
cla loc la lucrdri ru chibzuite sau nefolositoare, este aceea a organizrii unui serviciu permanent de studii inteo administratie
de importanta celei a Bucuretilor i cu attea lucrri de prima
important nefcute.

Cred c nu este nevoe, dup pagubele de tot felul ce a

avut Comuna, s insist asupra nevoei de a nu mai face apel la
streini, niei de a arganiza servicii de stuclii extraordimare, vremelnice i fr rgspundere.
Dar aceste studii sunt necesare nu numai azi, cnd avem
de intocmit proecte pentru abator, scoli, dispensarii, planul

www.digibuc.ro

104

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTARI

VOL. II

general al canalelor si a epuratiei apelor din aceste canale, luminatul electric al orasului si al prtilor mrginase, tramvaele
noui de executat, crematorii de gunoae, linia ferat de alimentatie a halelor, piete noi in cartierele mrginase, organizarea
pietelor mari de desfacere, dar de sigur in mod continuu pentru madle nevoi ale orasului.
In acelas timp nu trebue s uitm cd aceste studii fcute
in birourile noastre, tinnd seamd si de nevoile reale ale orasului si de mijloacele noastre, vor trebui s'a" fie pilde si un

mijloc de indrumare pentru chestiile de edilitate ce intereseaz celelalte orase din tar. In aceiasi ordine de idei a trebuit s" &Am satisfacere unei alte nevoi, acelea de a organiza pe

de o parte Campletarea planuilui orasului pr'in alinierea stra-

delor nedecretate parr azi, pe de alta de a tine in curent

schimbgrile ce se propun in acest plan.
Cu ocazia intocmirei bugetului, am fi doHt s rectificdm
anomaliile ce exist in apuntamentele personalului. Fdr nici o
norm aceste apuntamente nu sunt in concordant dela un serviciu la altul, adesea ori chiar in acelasi serviciu.
Chiar cnd bunul plac al celui ce intocmeste bugetul sau

influenta functibnarului respectiv nu ar fi puse in joc, acest

sistem de modificare in fiecare an a lefurilor fiecdrui post, a
adus intocmirea fdr de nici un rost actual.
Aceastd chestie este de prima important, deaceea cred
ea' nu pe cale bugetar ci pe cale de lege trebue fcut organizatia definitivg si bine chibzuit a personalului. In acest
scop trebue ca in sesiunea de toamnd sA cerem guvernului s
prezinte Corpurilor Legiuitoare un proect de lege, prin care
pe de o parte s asigure stabilitatea personalului comunal,
pe de alta s statorniceascg lefurile lui, tinnd seamg pentru
unele locuri speciale si de nevoia inaint5rilor pe loc, pentru
incurajarea slujbasului vechiu care isi face datoria si nu are
putinta de a merge mai departe.
In aceste veded si pentru a nu repeta rul de care vorbeam mai sus, am amnat modificrile de lefuri si nu am
fgcut de ct pe acelea ce ne impun legile existente. Negresit

www.digibuc.ro

MARTIE 1908

BUGETUL CAPITALEI

105

ca aceast amnare ne leagd si mai mult de a obtine in cursul

acestui an asigurarea situatiunii personalului comunal.
II. In serviciul sanitar nu s'au adus in bugetul actual modificAri importante, fiindc ele se vor face in cursul aplicrii bugetului ce propunem.
Servindu-ne de initiativa privat si indrumnd-o, vom

tinde a desrcina pe medicul comunal de orice atributii ar

putea s-1 deprteze dela rolul su de cdpetenie, de supraveghere saraard. Pe lng un ineeput deja fcut pentru supravegherea strii sanitare in fabrici, ateliere, continum incercarea Malta' cu cazierele sanitare scolare i eu o mai de aproape
ingrijire a strii igienice la coli.
Prin intelegerea, ce v supuneam la aprobare, cu societatea
Pliclinica Elisabeta, vom desrcina in curnd pe medicii comunali de consultatiile gratuite la dispensarii.
Aceast societate ia asupra ei pe lngd constructie i infiintarea unei Policlinici Centrale, pe locul ce dm pe piata
Traian in locul celui ce ne retrocedeaz6 la Mihai Vod i infiintarea a altor trei dispensare care, pe lng cele trei, ce vom
construi pe socoteala Comunei, vor fi indestultoare pentru a
satisface nevoile populatiei srace mrginase. Aceste consultath gratuite, la cele 7 dispensarii, vor fi fcute sub supravegherea Policlinicei, Comma dnd o subvenie fix pentru exploatare. Localurirle vor servi i pentru a se da primele ajutoare
in caz de accidente, i cu posturi pentru societatea de Salvare.
Acestei din uring Societti, creia Comuna ii serveste o
subventie de 3000 lei anual, i vom transmite materialul si personalul ce avem pentru transportul bolnavilor de pe strad
domiciliu. Urcnd subventia la 6000 lei serviciul &at de prompt
al acestei societti va fi si mai activ.
Este o primd incercare ce facem pentru a ne ajuta de initiativa privat. In ambele cazuri, ins pe de o parte am tratat
cu societti care ddduser fr aproape nici o indemnizare din
partea Comunei, probe indestuldtoare de dorinta i putinta de
a servi un interes general al orasului, pe de alta aceste societati, pe lng munca lor, vin cu o participare reald, material,
fie in bani, fie in material.

www.digibuc.ro

106

VINTILi I. BRATIANU SCRIERI I CUV/INTARI

VOL. II

In curnd ndjduim sa ajungem mai departe cu aceast

incercare cu societatea de protectie a animalelor pentru serviciiul de ecarisaj i cu celelalte societti de binefacere pentru
azilurile de infirmi, osptria comunal i copii gsiti.
Toate aceste desrcinri directe ale Cormmei nu trebuesc
insa fcute dect in baza unor regulamente bine intocmite, cu
garantii serioase de control in cursul exploatrii; cu putinta de
a relua serviciul atunci cnd rezultatele nu au rspuns asteptrii. Aceasta ne impune s ddm ins o grije ma.a de aproape
asistentei att acelei publice, cat si private.
Asistenta public se face azi in Capita 16 de unele institutiuni publice ct si de societati private de binefacere, fr ins
nici o coordonare in actiunea i programul lor. Am crezut
c pe de o parte cade in atrbutiunile Comunei de a incuraja
privat, iar pe de alta de a concentra toate datele necesare pentru intocmirea unui plan de actiune comun ; numai
astf el se vor satisface toate nevoile mai urgente, pe de alta se
vor inltura cheltueli de munc si de bani inutile.
In acest scop am prevgzut organizarea unui serviciu al
asistentei publice, care va incepe in anul acesta chiar lucrarea
de concentrare. Dupa ce datele necesare asupra asistentei publice vor fi culese, dup ce diferitele institutii vor fi clasate
dupa utilitatea ce ele prezint pentru comunk vom propune
organizarea definitiv a acestui servictu.
Pentru a incuraja cat de mult initiativa particular si a o
solidariza cu actiunea noastr, pentru, pe de alt parte, a usura
Comuna de un serviciu foarte delicat i greu de indeplinit, acest
serviciu va trebui s fie pus sub conducerea unui comitet al
asistentei publice, in care pe lnga Comuna, vor participa delegatii desemnati de societtile de binefacere recunoscute ca utile
de Comun.

In perioada de incercare in care ne gsim i pentru a avea

mai multa elasticitate, am prevAzut o sumd global de 15.000,
care la anul viitor va trebui sd fie inscris in viitorul buget sub
forma ei definitiva.
II. Servicii technice. Intinderea mare a oras-ului nostru, impune pe lnga servicii mari, fat de mijloacele financiare ale

www.digibuc.ro

MART1E 1908

BUGETUL CAP1TALEI

107

Comunei i o organizare speciald pentru a putea s se execute

cu usurintg i repeziciune toate mgsurile de gospoddrie cornunalg ce se iau.
De aceea concentrrn in trei sectoare diferite toatg executia gospodgriei comunale ca : intretinerea de curgtenie a stradelor i oselelor, intretinerea localurilor, supravegherea constructiunilor, exploatarea locald a serviciului apelor, controlul
tramvaelor i ilurninatului, conducerea plantatiilor de stradg,
exploatarea i supravegherea cimitirelor, ridicarea gunoaelor
particulare. Fiecare sector pus sub conducerea unui sef de sector va avea personalul sdu special pentru fiecare serviciu special de indeplinit, va avea gradul si materialul sgu. El va primi
indrurnare de la serviciul central respectiv, care va putea astf el
sg se ingrijeascg mai mult de ct pang azi de chestiunile de interes general al serviciului.
Unul din sectoare, cuprins intre calea Victoriei i Rahovei,
va avea resedinta la grajdurile centrale comunale din strada
Berzei, altul, dintre calea Rahovei i Bulevardele Carol si Protopopescu Pache, la Negru Vodg, in sfrsit al treilea, coprins intre
aceste Bulevarde i calea Vctoriei, la grajdurile de la Tunari.
Pe lng putinta unei executii mai repezi, emulatiei mali mari
intre sectoare, vom avea de sigur i o utilizare mai bung a personalului j a materialului astfel descentralizat si mai aproape
de punctul unde are sg-si indeplineascg serviciul. In acelas
timp pentru a da tuturor pgrtilor orasului toatg grija ce meritg,
fiecare sector va impgrtit in cloud zone, fiecare cu personalul
ei bine hotdrit si care nu va putea fi detasat : una cuprinznd
strzile pavate cu plated cubicg i bolovani, pavaj care cornportg un anurne personal i material de intretinere i curgtire,

alta, zona soselelor pe care intretinerea trebue sg se facg de

aceiasi cari fac curgtirea, adicg cantonierii.
Descentralizarea i fixarea pe zone a acestui personal, organizarea fgggduitg de Politia Capitalei a unui corp de sergenti
cdlgri in cartierele mgrginase, va aduce de sigur o supraveghere
mai bung si continug a lucrgrilor in aceste pgrti ale orasului,
lgsate azi fgrg aproape nici o ingrijire, in afarg de ocaziile rare
cnd se executg lucrdri extraordinare.

www.digibuc.ro

108

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI SI CLVANTARI

VOL. II

Prin acela sistem descentralizator, sperm sd avem i o

intretinere mai bun i mai eftin a localurilor comunale, fcute
cu echipe permanente de lucrtori, indat ce o reparatie este
necesard i o pstrare a bunurilor i in deosebi a terenurilor comunale, azi lsate in voia intmplrii.
Bine organizate i bine conduse aceste sectoare vor forma
smburele imprejurul caruia vor lua natere viitoarele Primrii
ale unui ora att de intins ca Bucuretii.
Aceasd desrcinare a serviciilor centrale de unele atributii
ale lor, a tras dupd ea i. transformarea unor servicii in sectii
i concentrarea lor inteunul singur.
Astfel serviciul cldirilor, care se ocupa pn azi cu intretinerea cldirilor, inventariul mobilierului i parcelarea cimiti-

relor nu va mai avea ca serviciu central sd facd organizarea

serviciului lucrrilor noui, deck inventariarea mobilierului i
concentrarea lucrArilor fcute de sectoare ; el devine deci o
sectie in serviciul planului.
Serviciul alinierilor se transform i el inteo sectie a aceluiai serviciu, fiindc toate lucrrile de teren se las in sarcina sectoarelor i. sectia central nu va mai avea deck cercetarea in birou a planurilor supuse la aprobare i a datelor trimise de sectoare. In organizarea de pnd acum, pe lngd o lipsd
de control care a dat loc la un regim permanent de abuzuri
de favoruri, era i pierdere de vreme pentru personal i public
prin faptul Ca" conducdtorul care cerceta planul depus la aprobare, trebuea tot el s cerceteze la fata locului exactitatea lui,
sd dea alinierea i s supravegheze in cursul lucrrii. Acest
amestec de atributii de birou i de supraveghere exterioar, a
adus Ca' o bun parte o oraului a fost construit in contra regulamentelor i. in afar de alinierile fixate de Comund.

0 sectie speciala se va ocupa in serviciul planului, cu tinerea la curent a planului i cu into cmirea unui plan general
de viitor al oraului.
Sectia central:a' a iluminatului i tramvaelor, din cauza stu-

diilor ce trebue s facem pentru viitoarea exploatare a tramvaelor i pentru luminarea electric legatd de aceast exploa-

tare, a fost alipit la serviciul lucrrilor noi.

www.digibuc.ro

MARTIE 1908

BUGETUL CAPITALEI

109

Intr'un oras cu nevoi mari de indeplinit, cu mijloace restrnse j cu regimul electiv, trebue s ne ingrijim si de controlul oamenilor speciali, de prima online, ce trebue s existe asupra proectelor de edilitate de mai mare important si de conflinuitatea de asigurat in programele intocmite. Se simte deci
nevoia unui consiliu superior permanent care s-si dea avizul
asupra chestiunilor mai importante. In acest consiliu, pe lng
prezenta de drept a primarilor esiti din functiune, pe lng
un delegat al consiliului comunal, ar trebui sA coprind un
membru inginer (presedintele) al Consiliului technic superior,
unul din arhitectii cei mai buni din Capital i pe directorul
serviciului sanitar superior. Dupd natura chestiunilor aduse in
pe
discutie, acest consiliu ar lucra in sub comisiuni,
seful de serviciu respectiv. LucrArile acestui consiliu ar trebui
negresit s se limiteze numai la cele de prima important i in
afar de lucrArile corente.
Fang la intocmirea prin lege special ce vom cere, vom face

o incercare in cursul acestui an si dupg ce vom avea studiile

fcute de serviciile comunale pentru noul program ce vom
intocmi.

III. Cultura. Dacd trebue s dm o atentie situatilei materiale i sanitare a populatiei Capitalei, nu este mai putin necesar ca sA ne ingrijim de situatia ei moral. Aceasta este mai
cu seamA necesar pentru populatia mArginase fr cultur
care din nenorocire nu ggseste nici un prilej de a-si cultiva
mintea i de a invta din carte sau de la oameni mai culti

mai experimentati, imbunttirea strii lor din toate punctele

de vedere.
Spre a ajuta primele incercri fcute de corpul didactic din
Capitalk dupg indemnul Ministerului de Instructie public,
am prevAzut o sumg global pentru incurajarea scoalelor de
adulti, bibliotecilor populare.

In acest scop in proectele de scoli mrginase primare, s'a

prevzut pe lAngg o buctrie pentru cantina scolar i dus pentru a invta copiii cu surtenia i o salA mai mare care va servi
pentru bibliotecA i adunAri culturale ale populatiunei cartieru-

www.digibuc.ro

110

VINTILA I. BRITIANU SCRIERI I CUVNTRI

VOL. If

lui. Daca vom gasi locuri suficient de intinse, am dori ca gradina scoalei s fie si terenul de sporturi igenice. Astfel scoala
si-ar indEplini complet menirea de a fi focarul de sanatate moral si materiala a cartierului.
Acestea sunt in trsturi generale moffificarile
aduse prin noul buget si care au influentat cheltuelile lui.
Atat intocmirea unui buget real cat i aceste modificari
au adus un spor de cheltueli dupa cum se vede mai jos.
Trebue sa adkigam i suma obligatorie de 130 mii lei, aproximativ, ce trebue s insceJem ca subventie pentru casa pensiilor, conform legii.
Totdeodat trebue s scdem suma de 140.000 lei ce piateam ca rat societatil de bazalt. Prin plata cu anticipafie a lucrarilor executate in anul trecut, aceasta suma nu se inscrie
anul acesta ; iar pentru sumele ce vom datori pentru lucrarile
din cursul acestui an (vre-o 500.000) le vom plati din alte resurse, fie din excedentul dela 30 Septembrie 1908, fie din partea ce revine Comunei din excedentul fondului comunal al
aceiasi data.
La venituri, in afara de cresterile normale ale fiecarui artticol, am inscris la incasdri din bugetele inchise o suma de
500.000 lei. Pana azi aceasta sum se inscria dupa ce era Incasatd, adica ca excedent bugetar. Aceast procedare deosebita de
acea urmat de Stat, poate avea avantajul de a da o rezerv,
atunci cand incasrile n'au fost normale, insa are marele ru
de a nu interesa administratia comunala la incasarea ei, neaprand in buget. Odat inscrisa ea trebue urmrit de aproape.
In sfarsit atat o parte din acest spor de venituri cat i restul excedentului din bugetul 1906-1907 au fost intrebuintate la
creante mai mari datorite pentru exproprieri sau condamnri
prin judecata i la lucrri din nou, ca
dispensarii, mobilier nou in coli, canale, constructiuni din nou la sectoare,
sporirea intinderei de pavaj din nou.
In aceste conditii bugetul se inchee cu urmatoarele totaluri

www.digibuc.ro

MARTIE 1908

BUGETUL CAPITALEI

Cap. I. Datoria generala

II. Ad-tia general&
Retrib. Primar, celor 2 ajut.
i Ofit. St. Civile
Personal

6.195.584,80

Material

Cap. III. Serv. medical

Personal
Material
Fond de Epizootie
Cap. IV. Dir. lucr. technice
Personal
Material
Cap. V. Serv. Funciar
Personal
Fond. milelor lunare
.
Material
Subv. 1% p. Casa Pensiilor
Creante in sufer.
Lucr. exter.
.

2.072.405,43

264.756
318.675
69.820,50

653.251,50

1.310.284
2.425.662,08

3.735.946,08

618.981,05

691.827,48
842.225,24

13.655.925.84

66.000
291.648
1.712.817,43

343.520
53.176,32
89.915,17
132.369,55
291.827,48
400.000
150.397,76

Fond. p. deschid. de credite

Venit (evol.)
.
Rest. ex. b. 1906/7

111

462.528,26
14.118.454,10

14.118.454,10

Fondul de deschidere de credite s'a prevdzut cu lei

150.397,76 fidindcg pe deoparte am dat la diferite articole de
material toate sumele trebuincioase qi fiindcA in cazul de neprevzut de insuficienta avem la 30 Septembrie 1908 excedentul anului ce se inchee la 31 Martie 1908 i care se va apropia
de sigur la cifra de un milion lei.
Mentinerea in limitele cheltuelilor prev5zute va depinde
de aplicarea in tocmai a bugetului de detaliu de fiecare serviciu. In clasarea meritelor fiecdrui ef de serviciu, azi cnd am
cutat sd asigur5m nevoile complete normale, trebue pe lng6
cuno0intele lui speciale O. pe lng srguinta lui, sd se tie tot

www.digibuc.ro

112

VINTILA E. BRATIANU SCRIERI

I CUVANTARI

VOL. Il

at:at seamd de modul cum intrebuinteaz banul public, de capacitatea lui de bun gospodar.
In ceace prirveste veniturile, speram c ele vor putea fi cu
inlesnire implinite caci nu trebue s ascundem Ca, constatarea
i perceperea drepturilor comunei, lasa foarte mult de dorit
ea inainte de a procede la noui resurse, mijloacele orasului ar
putea fi sporite dac s'ar incasa la timp i cu scrupulozitate tot
ceeace-i revine.
Speram ca in cursul acestui an selectionarea i specializarea
personalului, cat i prin unele masuri noui, vom putea sa
sporim mijloacele atat de restranse ale Comunei.
Acestea sunt conditiunile generale care ne-au servit la fixarea cifrelor globale bugetare.
Bugetul are anul acesta un spor de aproape 800.00 lei din
care 50.000 aproape se vor utiliza pentru crearea de servicii

noui, pentru materiale, care erau insuficiente i pentru plata

personalului introdus in buget, care era platit din fonduri extraordinare restul de aproape 300.000 lei ill afectam pentru
constructiuni noui i pentru unele creante care sunt in suferinta
pe care trebue s le platim.
D-1 Consilier Ioanin aduce omagii d-lui Primer pentru munca
depus i face cteva observaVii in legtur cu plata ctorva cartegoriri

de mici slujbasi ai Comunei.

Vintil Brtianu, primar, arat c in ce priveste raspunderea pe care o are Intendentul ospelului comunal, nu exista niici
o legatura intre serviciul &Au i acela de la magazie unde se
pstreaza" materialele comunei; un servitor va fi insrcinat cu
paza la acea magazie. In ce priveste lefurile, ele au fost mentinute ca in trecut ; vor trebui insd egalizate duip ce se va studia bine chestiunea in general. De exemplu, Primaria are actualimente o singura clasa de copisti retribuiti cu 99 lei lunar,
fall a se face distinctie de titlurile functionarului i de sigur
c trebuesc luate masuri ca dup 2-3 ani maximum, leafa unui
copist s fie urcata la 110-120 lei lunar.
Relativ la numirea streinilor in functiuni, rspundem c
azi Primaria afar de gradinari, care sunt angajati cu contract,

www.digibuc.ro

MARTIE 1908

113

BUGETUL CAPITALEI

nu mai are in serviciul sau de eat un singur strein caruia i s'a

dat termen de o lung ea s-i prezinte actele i. pentru cg nu
le-a adus este inlocuit pe ziva de 1 Aprilie c.
Para indoial ea una din conditiunile pentru ca cineva sa
poata fi functionar in serviciul comunei este aceea de a fi roman si. chiar la pepinier, unde gradinarul ef este strein, am
cautat sa introducem elevi de la coala de agricultur, pentru
a se forma incetul cu InCetul i sa avem cu timpul tot personalul roman. De asemenea s'au luat dintre orfanii Primariei, care
au facut cursul primar i. s'a format cu ei a mica coala practica de gradinrie.
Ne mai Lind Mmie la ordinea zilei sedinta se ridi25.
(Monit. Comunei Bucuresti, 1908, nr. 15, p. 226-229).

28 Martie 1908
Domnilor Consilieri,

Din expunerea de motive ce v'am facut cu referatul precedent rezultd c'd proectul de buget pe 'exercitiul 1908-1909

este echilibrat la venituri i la cheltueli cu suma de lei 14

milioane 118,454,10 din care s'au rezervat la cheltueli lei 150
mii, 397,76 ca fond pentru deschideri de credite suplimentare
i extraordinare.
Fata de bugetul pe exercitiul in curs acest proiect de buget se prezinta cu un plus de lei 1,275.000,26, provenit in afar
de sporirea la unele articole de venituri prin inscrierea sumei
de lei 500.000 din rmaitele exercitiilor inchise, conform art.
226 din legea comptabilittii comunale, care pang azi se Incasau i. operau numai prin conturi, trecandu-se intre veniturile
anului in curgerea caruia se implineau, astfel cum prevede art.
115 din legea contabilitatii statului, dei niei Statul nu procedeaza astfel, caci pentru aceste ramaite inscrise In buget o
evaluare dupa incasdrile respective din anii. trecuti, precum i
din suma de lei 462.528,26 restul exercitilului banesc al exercitiului 1906/7.

Pentru a inlesni examinarea d-voastre i pentru a justifica

8

www.digibuc.ro

114

VINTILA I. BRITIANIU SCRIERI I CUVINTXRI

VOL. II

plusul mentionat, urmeaz sa va dau explicatiuni asupra bazelor pe care a fost alctuit.

Veniturile nu prezint laid o diferenta ca clasificatiune

fata de bugetul in curs, dar cuprinde im capitol in plus, la
care s'a trecut restul execedentului bnesc din 1906-1907.
La cheltueli s'au fcut modificri atat la material cat si la
personal, astfel cum v'am aratat prin sus citatul referat.
Evaluarea veniturilor s'a facut tinand seama de media incasarilor celor cinci ani din urm, conform art. 115 din legea
Comunal Urbana, de rezultatul recensmantului general pe
periodul

1906/1907

1911/1912

care servesc de baza

a asezarei celor cari se implinesc prin roluri nominative si de

msurile luate pentru sporirea a catorva venituri precum : ta-

xele pentru apa, care se fac obligatorii acum numai pentru

ocolul I si II, curatirea gunoaielor la partiiculari, pentru care
obligativitatea s'a intins si la ocolul HI, chirii dela proprietatile
comunei, etc.
Pentru veniturile accidentale s'au avut in vedere incasrile din cursul anulfui financiar corent si cele pe anii trecuti.
Pe langa aceste venituri s'au avut in vedere sumele fixe,
precum fondul comunal, redeventiele dela societatea General
de Gaz si Electricitate, subventiunile, etc.
Pe capitole Veniturile s'au evaluat precum urmeaza :
I. Imposite directe O. taxe asimilate. Evaluarile dela acest
capitol sunt in total de lei 3.163.600, fata de lei 3.143.100 ale
anului in curs, cu un plus de ilei 78.000 provenit in c'ea mai
mare parte din cresterea normal a impozitului asupra permisiunilor de Cldiri, materialele de constructiii, intreprinderile
de specula, birji, biciclete, etc. si ell im minus de 57.500 provenit mai mult din prestatiile comunale care s'au redus cu 50.000

lei in vederea drepturilor constatate care sunt sub cifra evalurei pe anul curent.
Pentru prestatii este bine s facem o repartizare de taxare
just, bp de a-rile ce pltesc locuitorii, fie chiar daca ar trebui s se modifice legea drumurilor, caci. dupa normele stabilite sunt nedreptatiti cei saraci si chiar clasa mijlocie fat de
cei ce au venituri insemnate.

www.digibuc.ro

MARTIE 1908

BUGETUL CAPITALEI

115

II. Venitul din fondul comunal. Acest venit s'a prevzut

ca suma minimal cuvenita comunei din repartitiunea fondului comunal, in cifra de lei 6.564.874 egal cu aceia din anul
curent.
III. Taxe comunale. Venituri din servicii comunale In interes general.
Evaltarile veniturilor dela acest capitdl sunt in total de lei
2.225.973,94 fata de lei 2.047.212,64 ale anului in curs, cu un
plus de lei 214.961,30 si un minus de lei 36.200 sau cu un plus
de lei 178.761,30 care provine aproape numai de la tamale pentru apd i gunoi sporite in urma msurilor aratate mai sus.
IV. Venituri speciale. Aceste venituri sunt evaluate in total la suma de lei 764.510, fata de lei 656.510 cat sunt cele din
anul curent, au un plus de lei 118.000 si un minus de lei 10.000

sou cuun plus de li 108.000 provenit de la chiriile propriettilor comunei i terenuri dela cimitire.
V. Subventiuni. La acest capitol evaluarile sunt in total de

lei 279.544 fat de lei 286,740 ale anului in cures, in minus

adica cu lei 7196 provenit dela subventia pentru plata sporirilor viagere, preotilor dela bisericile srace, care s'a redus prin
trederea la stat a bisericilor Antim, Mihai Voda, Radu Vod,
Slatari i Stavropoleos ea monumente istorice.
VI. Donatiuni i legaturi. Veniturile prevazute la acest capitol sunt in total de lei 58.423 fat de lei 75.017,20 din anul
corent, cu un plus de lei 4151,70 qi un minus de lei 16.593.30
provenit de la donatiunea Frantz Bohacker, care End prevazut integral si la cheltueli, s'a intrebuintat pentru orfelinatul
aela Radu Vocl. Aceasta procedare lug am rectilicat-o prey&
zand la cheltueli in acest proect de buget suma donata de lei
20.000 a se rambursa i cumpra efecte comunale 4% spre a se
trece In fiecare an In buget, atat la venituri cat si la cheltueli,
numai procentele capitalului pentru ajutorul orfanilor, ince-pand cu bugetul pe viitorul an financiar.
VII. Ramsite i alte venituri accidentale. Evaluarile dela
acest capitol sunt in total de lei 599.000 fata de lei 70.000 ale

anului in curs, cu un plus de lei 531.000 si un minus de lei

2000, sau cu un plus de lei 529.000 provenit aproape numai. dela

www.digibuc.ro

116

VINTILA I. BRXTIANU SCRIER1 I CUVANTIR1

VOL. 11

evacuarea rdmsitelor din exercitii inchise pe call acum le-am

prevAzut in buget pentru motivele ce v'am expus prin mentionatul referat.
VIII. Din excedentul exercitiului 1906/907. Aci s'a trecut
la un articol restul rmas din excedentul bnesc al exercitiului
trecut in conformitate cu dispozitiunile art. 142 din legea contabilittei publice.

Din cele expuse mai sus rezult c bugetul venliturilor

pentru anul financiar viitor este intocmit cat se poate de real,
pentru o just evaluare, pe de o parte cu cresterile normale
ale fiecrui articol, iar pe de alta, cu reducerea a catorva ve-

nituri asupra cgrora s'a constatat c nu mai poate fi probabilitate de a se incasa iil cifrele evalurilor din anul curent.
Cheltuelile pentru care v'am dat lamuriri prin referatul
anterior s'au prevzut In 7 capitole si anume:
1. Datoria public5. Creclitele prevzute la acest capitol
sunt in total de lei 6.487.412,28 fat de lei 6.194.904,05 din
anul corent, cu un plus de lei 293.836,98 sli un minus de lei
1328,75 sau un plus de lei 292.508,23, care provine prin trecerea la un articol nbu a creditului necesar pentru achitarea
creantelor rgmase in suferint.
II. Administratiunea general. Creditele alocate la acest
Lapitol stint In total de lei 2.072.465,43, fata de lei 2 045.387,19

ale anului in curs, cu un plus de lei 143.353,33 si. un minus

ede lei 116.275,09 sou cu un plus de lei 27.078,24.

La acest capitol s'au fcut modiificri astf el c difera intrucatva de cel prevzut In bugetul anului corent, prin gruparea osebit a unora din alocatiuni, unificarea altora, suprimarea, reducerea sau adogirea unor cheltueli, precum lei 7.000
pentru activitatea extra scolar In Invtmant sau societti cu
scopuri culturale, cum pentru scoli de adulti, lucru manual,
biblioteci etc. si lei 15.000 pentru cheltuelile de organizare a
serviciului de asistent public, prdn reducerea biroului statistic dela serviciul medhcal ; trecerea de aci a personalului
cimitirelor la serviciul de poduri-sosele si allele mentionate
in ref eratul anterior.

www.digibuc.ro

MARTIE 1908

BUGETUL CAPITALEI

117

III. Serviciul medical. Creditele prevzute la acest capitol

sunt in total de lei 653.251,50 fat de lei 648.585,90 ale anului
in curs, cu un plus de lei 54.757,60 si un minus de lei 50.092,
sau cu un plus de lei 4.665,60 provenit prin majorarea unor
credite la cari s'a constatat anul acesta c surmele prevazute
n'au putut satisface necesittile si a trebuit s deschidem credite suplimentare : prin adogirea unor cheltueli, precum lei
6.000 pentru organizarea serviciului, transportul bolnavilor
direct sau prin societatea de salvare i lei. 8.000 pentru organizarea laboratorului municipal.
Minusul rezult din suprimarea unor credite i trecerea
altora la serviciul technic, precum lei 3.000 lucrri in contul
proprietarilor pentru constructiuni sau reparatiuni de latrine,
canaluri de scurgere, Imprejmuiri si allele ; si lei 20.000 pentru
exterminarea eginilor vagabonzi, ridicarea i distrugerea cadavrelor animale.
IV. Serviciul Technic. Creditele alocate la acest capitol
sunt in total de lei 3.735.946,08 fat de lei 3.279.205,43 din anul
corent, cu un plus de lei 689.280 si un minus de lei 232.539,35
sau cu un plus de lei 456.740,65.
Aol s'au introdus mai multe modificdri importante si care
se pot indica in rezumat precum urmeazd :
a) Adaose la unele servicii, spre a se implini lipsurile ce
nu se mai puteau pstra frd indcnveniente grave.
b) Modificarea in repartitunea unor alocatiuni care rezultd
din descentralizarea personalului de executare pe sectoare
din concentrarea serviciilor centrale intr'un numr restrns.
c) Prevederea unui serviciu de studiu i lucri noui in locul
reducenilor importante fcute deja in cursul anuhli la fostul
serviciu de arhitectur si la acel al alimentrij cu ap.
d) O clasare mai metodic a articolelor bugetare la care
s'au prevAzut creditele nu dup cheltuelile fcute, ci dup cantittile necesare exploatrli fiecrui serviciu i dupd personalul
necesar programului de lucrri intocmit.
Plusul provine, pe deoparte, dela personal prin trecerea a
o parte din personalul care se pltea dela bugetul extraordinar,
cum personalul de exploatare al comptorilor si din organizarea

www.digibuc.ro

118

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTARI

VOL. II

celorlalte servicii technice ; iar la material prin sporirea creditelor la articolele bugetare unde s'a gsit, anul acesta, c alocatiunile nu au fast suficiente pentru a face fat necesittilor,
precum la combustibil pentru pompatul apei, la furaje, la lurninatul orasului, etc. ; prin introducerea unui nou articol pentru
exploiatarea uzinei provizorii dela Ulmi; trecerea dela servicitul
medical a sumei necesare pentru exterminarea cinilor vagabonzi, etc.
Minusul rezult aproape numal prin suprimarea creditului
din care plteau rata societtei de bazalt. Prin plata cu antici-

patie a luarrilor executate in anul trecut, nu se mai inscrie

pentru anul viitor nici o rat.
V. Serviciul financiar. La acest capitol s'au prevzut credite

in total de lei 618.981,05 fat de lei 493,032 din bugetul in

curs, adica cu un plus de lei 125.949,05 i un minus de 4.255,15
lei sau cu un plus de lei 121.693,90.
Plusul provine, pe deoparte, la personal unde s'a trecut din
nou un sef de birou la servidul de constatare, spre a se descArca controlorul sef de lucrrile de birou, In scop de a da timpul liber pentru a supraveghea in afard lucrrile de constatri
executri ale controlorilor comunali precum i. conducerea
serviciului interior, ceeace este in interesul incasrior ; un co-

pist registrator la serviciul central de percepere de care se

simte trebuint, fiindc azj lucrrile acestei functiuni se indeplinesc pe rand de cAtre perceptorii sau agentii. de control :
precum j lei 10.000 adogati la suma pentru plata remizelor
perceptorilor de circumscriptii, insrcinati i eu implinirea
veniturilor comunale, fiind constatat c suma trecut in bugetul
n'a fost suficient i s'a deschis credit suplimentar ;
iar pe de alta la material s'au prevAzut sub ri011i articole lei
20.776,65 pentru plata de cheltueli din exercitii inchise conform
art. 227 din legea contabilitAtii publice si lei 132.369,35 subven_
tiunea ce urmeaz s vrsm Casz.-4 Pensiilor Statului conform
legei din 7 Martie 1907.

Minusul provine din trecerea fondului pentru misiuni,

diurne, etc., la capitolul administratiunei generale, unde s'a
unificat cu creditul prevzut in bugetul in curs la art. 11.

www.digibuc.ro

MARTIE 1908

119

BUGETUL CAPITALEI

Serviciul central de percepere s'a desprtit in dou: exterior, format din sef perceptor, revizori i perceptori i interior,
format de sub sef contabil, verificator, tlitor de registre i copist
registrator. La remunerarea personalului exterior am introdus
fr a depsi creditul prevzut anul acesta pentru plata lor,
sistemul mixt ; leaf i remiz spre a putea avea, pe de G parte,
functionari de carierd, iar pe de alta pentru a-i stimula in constatarea j executarea urmririlor pentru incasri.
VI. Lucrri extraordinare. Dup cum am artat mai sus,
in acest proect de buget, am inscris la venituri, sub un articol
nou, lei 462.528,26 restul excedentuIu bnesc al exercitiului
1906-1907. Pe de alt parte, la cheltueli, am prevzut acest capitd1 cu cteva articole in total de lei 400.000 adic cu o diferenta de Iei 62.528,26 cuprins la capitolul I in suma alocat
pentru plata creantelor in suferint.
Lucrrile extraordinare de care v'am vorbit si in ref eratul
anterior sunt urmtoarele :
Pentru pavaje din nou, soseluiri i. diferite constructii
din nou
Lei 110.000
Pentru constructiuni de localuri de scoli . .
120.000
Pentru lucrrj de canalizare
80.000
ff
Pentru constructii de localuri pentru dispensarii
45.000
Pentru mobilier nou la scoli
30.000
Pentru constructia unui local de laborator
15.000
PP

Total

Lei 400.000

VII. Deschideri de credite. Pentru acoperirea creditelor

suplimentare i extraordinare ce vor necesita in cursul anului
financiar viitor, pentru cheltuehle ce s'ar prezenta ulterior, s'a
rezervat un fond de lei 150.397,76 care fat de lei 182.339,27
din anul corent este in minus cu lei 31.941,51.
Acest fond, desi mic, cred cg va ajunge pentruc am dat
la diferite articole de material toate sumele trebuincioase
s'au luat znsuri ca cheltuelile s se fac in limitele creditelor
prevzute.
Cu aceste explicatiuni VA* rog s incuviintati acest proect

www.digibuc.ro

120

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI I CUVINTARI

VOL II

de buget pentru exercitiul viitor 1908-1909, urmand a se trimite Ministerului de Interne, farg intarziere, spre a-i da cuvenita aprobare pang la 1 Aprilie viitor, de cand trebue sg fie
pus in aplicare conform legei comunale urbane si a acelei asupra contabilittii publice.
Pus la vot consiliuj aproba" proleotul de buget.
(Mon. Corn. Bucure0i, 1908, p. 230-233).
22.

Construirea localuritor de co1i, a dispensarelor

a laboratorului chimit comunal.
26 Aprilie 1908.

Domnilor Consilieri,

Este cunoscutg trebuinta de a construi localuri proprii pen-

tru scoli primare, ca s nu mai insistgm asupra acestor necesitgti.

Pentru anul curent fatg de fondurile de care dispunem, ne

propunem a construi patru pang la cinci localuri noi i anume :
1. Pentru o scoald mixtg in regiunea cunoscuta sub numele
de Tei, in valoare de lei 80.324 dupg deviz.
2. Pentru o sward de bgeti in regiunea Cgii 13 Septembrie
spre biserica Ghencea in valoare de 74.500 lei dupg deviz.
3. Pentru o scoala de bgeti in regiunea Dudesti in valaare
de lei 74.500 dupg deviz.
4. Pentru o scoalg de bgeti in regiunea soselelor Basarab
Grozgvesti qi eventual alta in regiunea Grand
Manufactura
de tutun Belvedere in valoare de lei 74.500 dupg deviz.
Aceste scoli dupg proectele intocmite de directiunea lucrgrilor technice cuprinde a) un corp de scoalg, b) locuinta pentru
director, c) corpul privgtilor.
Corpul de clasg este compus din : 4 clase, 1 salg de lecturg
si cantin sau clasa de adulti, deosebit o said de bae i o buc-

www.digibuc.ro

APRILIE

1908

CONSTRUIRI DE LOCALURI

121

tgrie pentru canting. Prin adgogirea unei a sasea sli, aceste

scoli se pot transforma in scoli mixte cu 6 clase cum va fi construita dela inceput scoala din Tei i cea de la Grozavesti.
Pozitia acestor scaii a fost determinata eu revizorul scolar
dupa statistica populatiunei scolare, acolo undo trebuinta se
aratg mai mult In anul acesta.
Terenul necesar pentru Foala de la Tei se va lua din locul
ce posedd comuna la fosta Manufacturg Comunalg, iar pentru
celelalte scoli suntem In cutare, unele fiind chiar pe cale a se
cgpta.

Dupd deviz cheltuelile totale pentru aceste scoli afarg de

mobilier vor fi de 303.824 j eventual 384.148 lei si se va acoperi cu 120.000 lei din art. 198 ce so prevgzut In bugetul ordinar

1908-1909, iar restul din fondurile imprumutului de un milion.

In urma color expuse vg rugam sg ne autoriza# a indeplini

formele necesare pentru executarea cat mai repede a lucrgrilor,
dupg proecterle prevgzute.
Consiliul aprob.

Domnilor Consilieri,

Pentru a rgspunde unei alte nevai a claselor sgrace, dupg

cum de altf el v'arn facut cunoscut i In deliberarea dela 26
Martie a. c. s'a convenit ea impreung cu societatea Policlinica
Regina Elisabeta" s infiintgm j s facem sa functioneze in
capitala 6 localuri pentru consultatiuni medicale gratuite (dispensarii); modul de functionare ee se va stabili i regulamenta
ulterior se va supune aprobgrei d-voastrg.
Deocamdat Ins s'a stabilit ca Primgria sg construiascg 3
asemenea localuri, iar soc. Policlinica alte 3 pe socoteala ei,
dar tot dupg planufl. intocmit de Primgrie.
Pentru construirea de care societatea Po liclinica" a acestor 3 localuri, Primgria va ceda societtei terenutiffe i procura
mobilierul necesar i arnume cu conditiunea ea atunci cnd nu
vom mai putea ajunge la vre-o intelegere in ceeace priveste

www.digibuc.ro

120

VINTILA J. BRATIANU SCRIBRI i CUVANTARI

VOL. 11

modul de functionare a acestor localuri, societatea s ne plteascA aceste terenuri ell 10 lei m. p. i s ne restitue mobilierul. Tot Primdria va face 0 instalatiuni de ap, canal si iluminat, acolo unde exist canalizri.
Terenurile ce s'a convenit a se ceda societtei, sunt indicate in schitele de plan anexate :
1. Unul in str. Fierari (aproape de Tunari) in suprafat de
624 m. p.

2. Altul in str. General Cernat-Dreptului in suprafat de

554,71 m. p.

3. Altul in str. Tabdcari (lngs spitalul Hcrcus) in suprafata de 502,25 m. p.

Cele trei localuri ce trebueste s le cldim noi, se ridic
dup devizul lucrrilor, la suma de 28.400 lei fgr mobilier
se vor construi unul in str. Sabinelor, altul In Bulevardul Independentei i altul in str. Labirint-Turturele pe terenurile ce
apartin comunei.
Pentru cheltuiala de mobilier, instalatia medical, instalatiuni de ap, canal, iluminat i i imprejmuirea pentru toate 6
localuri se fixeazA suma de 20.000 lei.
Cheltueala totarl de 58.400 se va acoperi din fondurile de

45.000 ale art. 200 din bugetul ordinar, iar restul din credit
suplimentar, ce se va deschide din fondul special al deschideri-

lor de credit sau din excedentul ce avem la 31 Martie 1908.

Fata cu cele expuse, v rugnn s ne autorizati de a indeplini formalittile pentru cedarea celor 3 terenuri i pentru
executarea lucrgrilor dup proectele prevzute.
aprob5.

Domnilor Consilieri,

Pentru a da o mai mare extensiune i o mai bu.nd indrumare lucrrilor laboratorului chimic comunal fat cu importanta tot mai mare a acestor lucrri din punct de vedere al
contrdlului alimentelor, am crezut nemerit a creia un laborator
comunal mai aproape de institutul chimic al statului i dup_a
cum stiti, directiunea stiintific6 a acestui laborator a 0 trecut

www.digibuc.ro

MAI 1908

123

CHESTIA TRAMVAIELOR

dela 1 Aprilie a. c. asupra d-lui dr. Poltzer, subdirector al acestui institut.

In acest scop e nevoe de a construj provizoriu un local propriu pe terenul acestui institut, conform proectelor prezentate
de Directiunea lucrarilor technice.
Valoarea lucrarilor dupa devizul respectiv este de 15.700
lei i. se va acoperi din fondul de 15.000 lei prevazut la art. 202
din bugetul ordinar curent, iar restul prin credit suplimentar

din fondul de deschideri de credite, daca nu vom avea un

rabat.

Prin aceasta nou constructie cladirea actual a Laboratorului comunall dupa B-dul Carol, va ramne liberg qi va putea

capata o alta intrebuintare compensand astfel suficient cheltueala ce o facem.

Fata de cele expuse, v rugam a ne autoriza ca s 'hideplinim toate formalitatile necesare executarei cat mai repede a
lucrrilor conform proectelor presentate.
Conxiliul aprolo.

(Monitorul Comunei Bucure0i, 1908, Nr. 21 P. 310-312).

23.

Chestia Tramvaielor. Negocierile cu Sodletatea

de tramvaie pentru transformarea tractiunei animale
in tractiune electricfi.
14 Mai 1908.

Domnilor Consilieri,

In anul 1916 actualele concesiuni de tramvaie ale oraului

Bucureti sfaresc ; una de 19 km. a vechei societti la 3 Iulie
1916, cealalt de 30 kilometri a nouei societati la finele anului
1916. Trebue cu o zi mai inainte sa ne ingrijim de situatia ce
se va crea oomunei la acea scadenta, la care oraul va deveni
proprietar pe liniile existente i pe o parte numai din materialului rulant. De alta parte transformarea radicala pe care au

www.digibuc.ro

VINTILX I. BRXTIANU BCRIRRI f CUVANTARI

124

VOL. II

suferit-o transporturile cltorilor In interiorul orasului In

acesti din urm 20 ani, face, ea crawl nostru a rmas cu totul
inapoi i cg tractiunea costisitoare i primitiv cu cat s nu mai
satisfac nevoile mereu crescnde ale populatiunei. Trebue deci
de pe acum s ne ingrijim nu de exploatarea cu sistemul actual
al linillor, ce vor reveni comunei in 1916, dar de transformarea
intregului sistem introducnd tractiunea mecanic.

Cresterea populatiei orasului, caracterul din ce in ce mai

comercial si industrial ce la, scumpirea traiului In centru mai
cu seam, impun si mai mult i mai repede, pe de o parte
cererea unor Enii naui care s deserveascg cartierele mai deprtate, pe de alta o accelerare a transporturilor tocmai fndc,
distantele de parcurs sunt mai mari. De altfel aceast nevoe
este adnc resimtit de populatiunea mrginase si in intnmirea
delegatilor suburbiilor a fost una din cele ce au fost puse ca
desiderate.

Intre chestiurMe deci de ordine mai general si care trebuesc rezolvate In eursul acestui an chiar eel put-in in principiu,
era programul viitor al chestiunei tramvaielor.
Rezolvarea d'e pe acum a acestei chestiuni este de altmin-

trelea strns legat si de energia electric necesar luminrii

orasului.

Fat deci de o situatie de fapt, in care ne gsim pang' la

1916, fat de neputinta de a astepta, fr pregAtire pang la
acea dat si de nevoia de a creia cteva noui linii inainte de
expirarea concesiilor actuale, am cautat s lum calea cea mai
direct si care ne-ar fi putut, dela inceput, permite transf ormarea imediat a intregei retele actuale de odat cu executarea
ctorva unii noui, in lungime aproximativg de 15 km.
Am tratat, cum era logic, eu actualele societti concesionare spre a vedea, dacA, cum ni se prea logic i avantagios
pentru ambele prti, nu putem cddea la invoial, In limitele
programului, pie baza cArora s'a ales actualul consiliu comunal.
Doug consideratiuni trebue s ne canduc in aceast af acere : isvorul important de resurse bugetare ce gsesc azi toate
orasele in exploatarea tramvayelor i excluderea oricArei idei

www.digibuc.ro

MAI 1908

CHESTIA TRAMVAIELUR

125

de prelungire i unei concesiuni, care nu da comunei avantajele

la care ea are dreptul.
Desvoltarea ce a luat tara, a creditului ei, a spiritului de
initiativa, formarea unui personal technic roman, convinge pe
toti acei doeitori de a face pe Romani, sa participe la viata econamica a trei, c putem face un pas Inainte i ca nu mai este
nevoe a concesiona serviciile publice unei intreprinderi streine.
Rezultatele financiare daunatoare, care deja de pe acum fac
sa se resimt pentru comuna i cetateni prelungirea concesiunei
gazului, ne aratd cat de prudenti trebue s fim, mai cu seama
intr'un oras cu mijloace financiare restranse eu concesionarea
acestor servicii publice producatoare de venit.

Transformarea tractiunei 1nulor actuale i constructia

liniilor noui necesiteaza un capital, care nu ar putea, negresit,
sa fie amortizat In scurtul timpului, ce mai rmane dela sfarsirea transformrei (care ar putea fi terminat la sfarsitul anului 1911) pang la 1916.
Cu toat eftinirea de tractiune ce ar fi adus energia elec-

trica concesionarilor actuali (dupa propria lor socoteal cel

putin 6 bard pe vagon km.) acea perioada ar fi prea scurta
pentruca concesionarii actuali s poata lua asupra lor amortizarea capitalului necesar transformrei i liniilor noui.
Pastrarea drepturilor comunei dupa 1916, impunea deci,
dela inceput, ca orasul s ia asupra lui capitalul necesar transformarei i linalor noui.
Socotelile facute de noi i bazate pe incasarile actuale ale
societatei tramvayelor ne asigura, Ca' nu numai prin transf ormarea totala a retelei i prin avntul ce fortamente da o tractiune mai. repede traficului de calatorie, vom putea scoate doWilda
amortizarea capitalului de vre'o 15 milioane necesare
transformrei i nouilor linii, dar inca i societatile concesionare
ar f putut, pang 'la sfarsitul contractelor actuale, gasi o remuneratie suplimentara foarte avantajoas.
Fiindca 1nvoirea ar fi dat cetatenilor putinta de a avea cu
5-6 ani mai devreme tractiunea electric i orasului, pe aceia
de a intra In 1916 in 'exploatarea unei retele transformate, de
aceia credem ca putem s limitm partea de castig a orasului

www.digibuc.ro

126

VINTILA L BRATIANU SCRIERI

i CUVINTXRI

VOL II

in acea perioada la dobanda j amortizarea capitalului ei, i s

lasam concesionarilor aproape tot beneficiul suplimentar.
Rezultatele erau atat de sigure In cat puteam ohiar garanta
In perioada ce se va scurge pang la 1916 veniturile nete pe care
companiile le fac in 1907 si 1908.
Devi evaluam la eel putin 2-3 milioane beneficiile pe care
le-ar fi facut companiile concesionare desi ele se puneau astfel la adapostul oricarei concurente, societatea de tramvai a
cerut, ca conditiune esentiala ea explbatarea sa fie prelungita
cu 3 ani dup 1916 si a cerut ca peste beneficiul ce l'ar fi gsit
far niczi un rizk dela 1909-1916 prin transformare i linii

noi in acest interval de 3 ani, s i se dea un beneficiu net

aproximativ de 5.400.000.

Am fi admis, dupa cum am declarat imputernicitilor eompaniei, chiar aceasta prelungire sub forma de regie cointeresata, In care am fi format personalul nostru, ins numai dac
rezultatele ce prevedeau in perioada 909-916 in folosul campaniei nu s'ar fi indeplinit. Adica acordam a doua garantie,
pentru ea compania sa nu sufere o scdere a beneficiilor probabile.

Nici aceasta ultim concesie nefiind primita am crezut c

orice nou cedare din dreptul comunei ar fi ridicat prea mult
valoarea acestei inainfri cu 5 ani a transformarei. tramvaelor.
In fata neputintei de a ajunge la o invoire, ramane acum
d-lor consilieri, sa ne autorizati a studia aceasta chestiune independent de reteaua actuald 0. de vre-o invoire cu compania
tramvayelor.
Principiile, care trebue sa ne conduc, trebue sa fie urmatoarele :

1. A studia care sunt liniile noui de construit in cursul

celor 2-3 ani urmtori spre a deservi mal bine orasul.
2. Trebue ca dela indeput, tractiunea pe aceste linii sa se
fac mecanica.

3. Studiul acestor linii sa fie astfel fcut pentru a ingloba

In 1916 reteaua actual 0 a nu aduce astfel o sdrtmeinare in
transformarea ce se va face la acea epoc.
4. A lega de constructia liniilor noi, a uzinei de productie

www.digibuc.ro

MAI 1908

CHESTIA TRAMVAIELOR

127

a fortei motrice j exploatarea viitoare a retelei actuale adic :

pe de o parte a utiliza uzina ce se va face i pentru nouile retele ce vor reveni comunei in 1916 j a incepe inainte de 1914
deja lucrarile necesare pentru transformarea liniilor actuale.
La aceste retele va trebui s facem toate transformrile ca
suporti, fire, etc., care se pot face fr a opri exploatarea cu
cai. Liniile noui chiar, ce se vor studia trebuesc astfel trasate
in ct s poat in timpul transformdrei s nu aduc o perturbatie prea mare in traficul cltorilor.
5. Va trebui s leggm de tractiunea mecanic i de energia
disponibil ce vom avea conform faculttei ce ne d art. 2 concesiunei gazului i luminarea cu electricitate, ce se va gsi cu
cale pentru ora.
In ceeace privete solutia financiar de dat acestei afaceri
credem c, In studierea ei trebue sd se tie seam mai inti de
nevoia, ca sd fie exemplu Capita la trei pentru celelalte orage,
s indemne initiativa national sub toate forMele ei de muncg,
pricepere i capital s" participe la viata economic a tarei. In
acela timp In organizatia viitoare a acestui serviciu public, nu
trebue s uitrn c o administratie publick cAreia cettenii Ii
incredinteazd interesele lor generale, trebue s nu se desrcineze dect in anume limite, de rolul ce incumbg ; ea trebue, in
acela timp, pe lng6 riscurile ce ia, s tie totdeauna
rezerve o foarte larg parte din desvoltarea normald a activitdtei
i bogtiei publice. In aceste conditiuni o adevrat regie cointeresat, cu capital romnesc la care comuna s ia o parte
importantd, este degilgur solutia, care ar corespunde mai bine
situatiei actuale.
V rog a insrcina o comisiune din snul d-voastrd care
impreun cu mine s studieze aceast intreag chestiune, astfel ca ea s fie supusg in toarnn deja discutiunei d-voastr
pentru a cere guvernului in sesiunea viitoare a Corpurilor Legiuitoare, s fie transformat in lege.
Consiliu1 aprob.

(Mon. Corn. Bucureti, 1908, eclinta din 14 Mai),

www.digibuc.ro

128

V1NTILA T. BRATIANU SCRIER1 I CUVANTART

VOL. II

24.

Chestia apei. Referatul lui Vintilfi Brtilanu.

14 lunie 1908.
Domnilor Consilieri,

Consideratii generale. Una din grijile de apetenie pentru

aprarea sangttii publice trebue s fie inteo bun alimentare
cu ap a oraselor si intr'o lesnkioas si bine chibzuit scurgere
sau distrugere a materiilor lichide si solide pe care le produce
aglomerarea populatiei.

Dup5 cum stiti ridicarea gunoaelor menagere exist in

ocolul I si II In mod obligatoriu, iar acum in urni ati binevoit
a aproba intinderea acestei obligatiuni In ocolul III. In
ocolul IV unde si curatirea stradelor este cu totul primitiv,
nu se face nici un serviciu de ridicare a gunoaelor particulare.
In ce priveste canalele de scurgere, orasul este inteo situatie si mai rea. Dintr'o lungime de strzi de peste 430 km.,
nu avem azi canalizate dect 40% din aceast lungime : chiar
o mare parte din casele de pe strzile canalizate nu au nici o
legAtur cu canalul public. Se perpetuiaz5 astf el vechiul sistem

de a vrsa laurile In curte sau in strad si se pstreazA materiile fecale in hasnale pline care infiltreaz4 in solul orasului
o bun parte din lichide.
Chiar acolo, unde s'a permis sistemul divizor, acest nou
regim a servit mai mult sa introduc in mod indirect totul la
canal, hasnalele nedesertndu-se dect foarte rar ori si materiile fecale vrsndu-se la umplere tot in canalul public. S'au
pstrat astfel inconvenientele hasnalei, fra a avea foloasele
totului la canal si fr a se lua msurile necesare pentru buna
functionare a acestui din urrng sistem aclic inchiderea prin
sifoane si spAlarea canalizatiei prin descarchi de ap.
Defectele acestui sistem sunt sporite prin faptul c pe
deoparte continutul hasnalelor se vars4 direct in Dmbovita la
podul Vitan, iar pe de alta toat apa canalelor se devars fgr
nici o epuratie in acelas eau, infectnd astfel tot cursul lui inferior. 0 situatie mai primitiv nu se poate inchipui.

www.digibuc.ro

IUNIE 1908

129

CHESTIA APEI

Prima grije ce trebue s avem este pe deoparte de a spori

cat mai mult canalizarea stradelor, a impune in conditiuni eco-

nomice legkura caselor particulare cu aceste canale, i in

sfrsit, a epura apele scurse din canal, inainte de a le varsa
in Dmbovita suprimnd cu timpul i golirea actual dela
Vitan .

Indeplinirea acestui program este legat de intocmirea

planului general de canalizare a orasului.
In ceeace priveste apa, Bucurestii, gratie diferitelor msuri ce s'au luat, dispun in acest moment de o cantitate zilnicA, care poate ajunge la 80.000 m', adic captrile dela Bragadiru, Ulmi i basinele dela Bcu pot da in mijlocie aproape
270 litri de cap pentru cei 300.000 locuitori ai Capitalei. Putine din principalele orase din Europa pot dispune de un
numgr mai mare de litri.

Berlinul d 77 litri.

Strasburgul d 163 litri.

Breslaul d'd 81 litri.
Karlsruhe d 118 litri.
Colonia da 116 litri.
Lipsca d. 63 litri.
Frankfurtul d 155 litri.
Stuttgart dd 99 litri.
Marsilia d 765 litri.

Cu noua ramur de captare dela Ulmi, cu o mai activ

inrtrebuintare a basinelor de filtrare dela Bcu i o sparire a
celor de decantare, putem, frd mare cheltuial, ajunge in
cursul anior viitori s ridicm cantirtatea zilnicg la 100.000 m'.
Cu acest cubaj se poate face fat la o sporire a populatiei orasului pn la 500.000 locuitori ; adic nu vom avea nevoe a
cAuta alte izvoare de captare inainte de 10 pn la 15 ani pentru a asigura 200 litri de cap de locuitor

Dar daca cantitatea de ap disponibil ar fi azi foarte

indestulkoare pentru nevoile intregei populatii de locuitori
ai orasului, modul cum se intrebuinteazA aceast ap, face c
ea nu poate satisface deck o micA parte a populatiei, i pe
aceasta din urrnd chiar, numai o parte din zi i cu o presiune
cu totul insuficient.
Din cele aproximativ 36.000 locuinte din CapitaI si din
cei 430 km. de strade, sunt azi 6.554 abonati la ap cu 81.730
9

www.digibuc.ro

130

VINTIL I. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTXRI

VOL. II

camere pe o lungime de canalizatie data' in exploatare de aproximativ 160 km., iar de dat in exploatare in cursul acestui an
'MCA vreo 59 km., adic pe o lungime total de 219 km,
Numai casele situate pe canalizatia actual in exploatare
(160 km.) si. numai cei 6.554 de abonati actuali pe aceast
lungime, pot fi considerati ca profitnd in mod normal de apa
orasului ; ceilalti care se alimenteaz4 cu donita dela vecini,
dela fntna public mai apropiat, sau prin apd scump

cumprat dela sacale, nu pot lua spa deck lute() proportie

foarte restrns. Pentru acestia din urma nu poate fi vorba
de risip, nici Ichiar de utilizare a apei pentru grdini sau
pentru slte nevoi care consuma o cantitate mai mare. Fr
nici o exageratie putem deci s' evaluam cel mult la % pe cei
ce profit in mod complect de apa orasului. Cubajul consumat
pe cap de abonat este deci sporit mult peste cifra Ice a.m mai
sus : dac socotim c 150.000 de locuitori profit cantitatea
de 75.000 ms ce se serveste azi pe zi, avem o consumatie pe
cap de locuitor de 500 litri ; ceeace este foarte mult.
Aceste cifre ne arat in mod incontestabil situatia rea in

care se gseste slimentatia orasului, nu din cauza lipsei de

ap, ci a modului ei de intrebuintare.
In rezumat, dispunem de un cubaj suficient pentru a alimenta complet orasul sit in foarte bime conditii, prin risip,
ins de aceast ap profit numai jumAtatea populatiei ; restul
intrebuintnd sau apa infectat de subsolul orasului ce o scot

din puturi, sau cu apa foarte slcump ce cumpr cu donita

dela saca (1,50 lei pan la 3 lei m. c.) sau cantittile reduse
ce iau dela ciwnelele vecinilor abonati. Aceast situatie precar exist acum cnd orasul nu consum pentru splarea canalelor lui sou splarea stradelor deck o cantitate cu totul
derizorie pentru intinderea Ice are.
In acelas timp, risipa ce se face aduce o astf el de scadere
a presiunei, 'Meat nu putem dect la anume ore ale zilei s
avem ap la inltimea etajelor de sus ale prtei ridicate a orasului, si. niciodat in rezervorul dela Foisorul de foc. Aceast

lips de presiune nu numai pune in neputintd intrebuintarea

presiunei pentru industrii, ascensorii, etc., ca in alte orase sau

www.digibuc.ro

IUNIE 1908

CHESTIA APEI

131

pentru splarea orasului dela gurile de apa, dar inc 11 pune

primejdie la cel mai mk incendiu.
In aceste condiii, fao de sacrificiile fcute pn azi de
oras, fat de mijloacele lui restrnse, fata in sfrsit de lucrrile de prim necesitate ce se impun (canal, crematorii
sistematice, scoli, pavri de strade, etc.) poate fi vreo indoial
asupra solutiei de luat ? In orice caz, in situatia de azi, in detrimentul populatiei mai numeroase si mai srace, o micA
parte a orasului consum toat apa disponibil.
Cercetarea acestei situatii ne-a adus la convingerea c
trebuesc luate msuri repezi de indreptare, i c se pot gsi
solutii cari chiar dac ar jigni interesul unui numr restrns
de beneficiari, care pltesc apa scump, ele vor aduce o mare
inlesnire a masei celei mari a cettenilor. Bazat pe aceast
credint am studiat regulamentul anexat la acest referat.
Din cele ce au precedat, credem c reese indestul c pentru
moment orice cheltuiald de noui captri ar fi prematur si
c toat chestia apei const mai cu seam in restrngerea
risipei, ori de unde ar proveni.
Consumatia mare a apei ce imagazinm zilnic in rezervoriile dela Cotroceni poate s fie consecinta sau a defectuozittilor canalizatiunei orasului sau risipei fiicut de abonati. LAsrn
la o parte cantitatea fr importantd pe care orasul intrebuinteazd pentru nevoile lui : in canale nu functioneaz aproape

niel o descrcare automatic, lar pe strade apa intrebuintat

la stropit i splat nu depseste zilnic cantitatea de 2000 mc.
Dealtmintrelea in timpul ernei stropitul fiind suprimat cu
totul, influenta acestei scderi nu se resimte de loc, i in acela
anotimp consumatia s'a mentinut in aceleasi limite.
Prin instalatia contoarelor Deacon s'au putut verifica

pierderile canalizatiei orasului ; ea nu depseste 2-3% adic

3500 pn la 2000 mc. pe zi din 75.000.
Nu rmne deci dect risipa fdcut de abonati. Aceast
risip nu poate fi inaturatd dect sau printr'un control continuu si suprtor al abonatului, sou prin o tarifare astf el fcut a apei pentru ca el singur s-si limiteze consumatia la o
cantitate normal. Cu regimul taxelor actuale i cu incercrile

www.digibuc.ro

132

VINTILX I. BRXTIANU SCRIERI I CUVANTXRI

VOL. II

fcute cu contorul Deacou, s'a constatat c risipa nu se poate

Inltura. 0 plata pe camerd oricare ar fi consumatia nu impinge pe abonat s-si supravegheze consumatia i sg-si mentie
instalatia de ap in bunA stare, spre a nu avea pierderi inutile
de ap. A face un control bazat pe contori central Deacou, conduce nu numai la un continuu amestec a agentului cornunal in
casa abonatului, dar i o cheltuial mare de personal, fr a
avea cu obicehirile noastre rezultate efective. Din experienta
fdeut, s'a i renuntat la instalarea contorilor Deacou, care vor
fi rezervate numai pentru cercetarea perderilor locale in conductele comunei.
Singura msur practic, si care s'a generalizat azi in toate
orasele rivilizate, este controlul ce si-1 face singur abonatul prin

plata apei dupa cubul ice consumd, adicd introducerea conTariful. In raportul anexat al directiunei technice, bazat pe
studiul fcut de serviciul apelor, apa se da in detaliu, diferitele
consideratiuni ce militeaz in favoarea sistemului ce propunem.

Atunci ins cnd dorim s reglementAm intreaga chestie a

apei nu putem s ne trmurim numai In msurile de luat pentru a inlatura risipa ce se face azi. Trebue s nu perdem din
vedere nevoia igienic a orasului ce este legat de aceast chestiune. Aceast nevoie trebue s fie principala baz a noului
regim ce voim s stabilim
Am putea rezuma aceste nevoi In cele urmtoare
1. Apa i legtura la canal sunt condipi de prima necesitate pentru a mentine o buna stare higienic In casa orseanului ; peste tot unde exist In strad canalizatie de apa si descurgere, legtura caselor cu ele trebue s fie deici obligatorie.
Acest principiu este o consecint a solidarittii ce trebue s
existe in orice populatie aglomerat ; de altf el el este azi legiferat la noi.
Exista o legatura strnsa intre apa si canal ; obligativitatea
acestuia nu se poate impune fard obligativitatea apei, cum era
'Yang azi. Acest principiu a fast pus in noul reglement, pentru,
stradele unde exist apa si canal.

www.digibuc.ro

IUNIE 1908

CFIESTIA APEI

133

2. In modul de tarifare al apei trebue s se tin seamg c

obligativitatea nu are dect un scop igienic, i ca ea atrage
cedarea apei In conditii cat se poate de eftine astfel incat orasul
s nu facg un impozit, ci sa-si scoat cel mult cheltuelile.
3. Apa fiind un obiect de prim necesitate, tarifarea ei
trebue S ting seamg de situatia material a abonatului. Ea ar
trebui s fie In legtur cu valoarea locativ a imobilului deservit. Pentru moment ins pentru a nu face o tranzitie prea
brusc regimului actual, s'a luat ca bazA plata pe camer. S'a
tinut seam de valoarea easel, fixAndu-se o taxa progresiva
dup numArul camerelor ; s'au fcut astfel 3 categorii :
Dela 1-6 camere inclusiv, dela 7-10 camere inclusiv
dela 10 camere In sus.
Aceste taxe sau cubul de ap deservit s'au eftenit dup
departarea dela centru, adic pe ocoale. Pretul metrului cub
admis nu depseste 15 bani.
4. Apa find de prima necesitate introducerea contorului
nu trebue s aduc economie de ap sub acea necesar igienei.
Ca urmare trebue un cub obligatoriu pltit oricare ar fi consumatia.

5. Flind nevoia de a inlocui cu timpul sistemul actual de

hasnale, prin totul la canal, trebue prin urmare s se indrumeze de pe acum care acest sistem.
6. Apa i legtura la canal find de prima necesitate
obligatorii, introducerea lor trebue s fie inlesnit i pentru cei

mai Arad, deaceea s'a luat ca principiu constructia bransamentelor pe seama comunei, plata intretinerei i Inoirei lor In
rate.
Aceste consideratiuni ne-au servit intocmirea noului tarif.
El este bazat pe uringtoarele norme :

1. Apa va fi declarat obligatorie acolo unde exista canal

pe strad. In deosebi aceast obligativitate se va IntMde la
inceput pe stradele canalizate ale ocolului I si II.
2. Un cub minimum de ap va fi In price caz
Aces cub a fost determinat plecnd dela consumatia pe zi
pe camera de 100 1. Asigurarea acestui minimum de consu-

www.digibuc.ro

134

VINTIL I. BRATIANU SCRIERI I CUVINTARI

VOL. II

matie se face prin plat fix pe camer, ca si actualmente ;

Aceast tax va fi de :
6 lei in dcolul I pe an.

dela 5-6 lei in ocolul al II-lea pe an ;

dela 4-5 lei in ocolul al III-lea si IV-lea pe an, in loc de
taxa uniform de azi de 6 lei pentru tot orasul.
Tat ce se va consuma peste acest cub minimum va fi pltit
cu 15 bani m.c. (5 bard de saca socotita 300 L), pret derizoriu
fata de cel pltit azi si unul din cele mai eftine din Europa.
3. Taxa de ap va fi scazut nu numai pe ocoale, dar si
dup importanta constructiunei. De aceea o reducere s'a lcut
sau asupra pretului sau prin furnizarea unei cantitti mai mare
de ap dupa inumrul oamerelor. S'au fcut astfel troi categorii de locuinte, tinnd seam de statistica acestora dup numrul camerelor.

In ocolul I si II.
Locuinte

Camere

I-a categorie dela 1 6 camere incl. 4.672 cu 20.118

II-a
3.042
25.260
7-10
III-a
11 camere sus
3.398
67.035
71

f7

11

I1
71

11.112

112.413.

Prima categorie, s'a considerat ca locuint pentru cei cu

mijloacele cele mai restrnse ; i s'a facut un regim de favoare
in toate ocoalele.
Ea corespunde cu locuinta avnd cel mult :
1 bucatrie ;
1 closet ;
3 camere de stpan ;
1 camera de servitor.

6 camere in total.
In ocolul I locuintele de aceast categorie vor plti metrul
1

www.digibuc.ro

LIME 1908

CHESTIA A PEI

135

cub de apa dela 5 bani 5 la 14 bani 5, dui:4 numrul crescnd

al camerelor.
In ocolul al II-lea dela 4 bani 6 la 12 bani.
In ocolul III i IV dela 4 b. la 9 b. 7.
Astfel casa cea mai mare din aceast categorie va plti o
taxa obligatorie de :
In ocolul I 6 leiX6 camere = 36 lei anual i va avea la dispozitie 248 m. c. anual, adic--32461-= 680 litri pe zi sau mai mult
ca dou sacale.

In ocolul II 5 lei X 6 camere = 30 lei, avnd acela cub de

apd obligatoriu.

In ocolul III i IV 6X4 lei = 24 lei cu acela cub.

Dup statistica ce am 1ntocmit, casele din aceast categorie
in ocoalele I i II, de 4.672 cu 20.118 camere, sunt cele mai nu-

meroase i ele formeaz in mare parte locuinta populkiunei

sgrace, Inteun ora In care regimul apartamentelor nu este
deck putin utilizat.
A doua categorie cuprinde casele dela 7-10 camere adic :
Minimum

Maximum.

1
1

Total 7

bucatarie ;
cabinet ;

sala de mncare ;
odai de servitor ;
odi de stapn.
10 camere.
1

2
6

In ocolul I, mai central cubul obligatoriu s'a calculat dela

7 camere in sus pentru toate categoriile de case cu 15 bani. de
m.c. ; iar taxa fix s'a mentinut la 6 lei pentru apa ; avnd
astf el un cub obligatoriu de 280 m.c., pang la 400 /MC. anual.
0 scdere simtitoare va veni in folosul locuintelor din ocolul
I i II prin reducerea taxei actuale de tot la canal de 10 lei
pentru totul la canal pe camera anual.
In ocolul II s'a mentinut taxa fix de 5 lei pe an i camera
pentru aceast categorie, pretul metrului cub de ap Bind ast-

www.digibuc.ro

VINTILI I. BRATIANU SCRIERI I CLIVANTXRI

136

VOL. 11

fel 12 b. 5, iar minimum obligator variind dela 280 m.c. la 400

mJc. anual.

In ocolul III i. IV taxa de 4 lei anual pe camera se mentine

i pentru aceasta categorie, pretul metrului cub de apa fiind

de 10 bani, iar minimum obligatoriu tot ca cel din ocoalele I i.
II. Numarul total al locuintelor din aceasta categorie in ocolul
I qi II este de 3.042 cu 25.260 camere.

A treia categorie coprinde casele dela 10 camere in sus.

In aceast categorie in ocoalele I qi II intra casa persoanelor
bogate sau caTe fac specula cu ele ; de aceea am crezut cu cale
sd mentinem in aceste ocoale taxa de 6 lei si 15 b. de mac., iar
in ocoalele III i. IV sa se urce taxa fixa de la 4 la 5 lei de camer' anual.

In ocolul III si IV numai casele cu 17 camere ajung sa

plateasca cubul obligatoriu cu 15 bani pe m.c.
In aceast categorie in ocoalele I i. II intr azi un numar
total de locuinte de 3.398 eu 67.035 camere.
Ca compliment al acestui tarif a trebuit s introducem un
regim special pentru industrii, ooli, spitale, aziluri, edificii
publice, in care am redus pretul metrului cub dupa importanta
consumatiei. Este o inlesnire ce trebue s facem stabilimentelor
industriale i institutiilor de cultura i. binefacere. Pretul variazd dela 10 bani la 6 b. si 5 b. pe m. C.
Totul la canal.
Ca urmare a explicatiunilor date mai sus
i a legaturilor strnse intre canal de scurgere i. apa am intocmit i. un nou tarif pentru totul la canal. Acest regim neputn_

du-se admite fara apa, ar fi nedrept ea apa pltita la contor

sa se plteasc Inca odat prin taxa de 10 lei de camera anual
ce se percepe azi. Pe de and parte igiena impune in acest caz
sporirea cubului obligator. Pentru instalatiile cu totul la canal
s'a sporit cantitatea de 100 litri de apa pe camera zilnica, cu
50 litri, Fi. acest cub s'a inscris in minimul obligator. Dup
explicatia data mai sus la impunerea la apa a acelor trei categorii de case, ered ca nu mai este nevoe de dezvoltat bazele
impunerei.

In ocolul I casele dela 1 la 6 camere vor plat un supliment de 2 lei pe camera si an pentru totul la canal ; consumatia

www.digibuc.ro

IUNIE 1908

137

CHESTIA APEI

obligatorie cu preturile pe metru cub artate la tariful apei

devine astf el de 128 m.c. pe an pentru una camerd O. ajunge
pentru locuinta cu 6 camere la 420 m. c. pe an, adic 1,150 litri
pe zi sau aproape 4 sacale, cantitate desigur suficient.
0 casd de 6 camere cu ap O. totul la canal va plti deci :
In regimul actual 6 (10+6) = 96 lei anual.
cel nou 6 ( 6+2) =48
71

reducere 48 lei anual.

Dela 7 camere in sus se va plti pentru tot la canal ua

supliment de 3 lei pe an.
In ocolul II taxele respective vor fi tot de 2 lei si 3 lei pe
an si camer, iar in ocolul III si IV, 2 lei, 2 lei 40 si 3 lei pentru fiecare categorie.
Dui:4 cum am vzut mai sus regimul totului la canal va
trebui intins ca mai mult. Azi existd de fapt pentru cel putin
34.000 camere taxate.

Evaluarea incasrilor. AstAzi comuna incaseaz dela apa

i totul la canal sumele unntoare :
5.921 abonati
AO. ocolul I i II
III i.JV

633

Totul la canal

38.000 camere.

Din acestea 218 au contori prin care se consumd 2.000.000

m.c. anual.
Prin noul tarif la ap vom avea reducerile urmtoare :
In ocolul II se vor reduce cu un leu (dela 6 la 5 lei) locuintele sub 11 camere, aproximativ 30.000 lei.

In ocolul III O. IV pentru o parte din cei 633 abonati actuali cu camere, taxa fixg se reduce cu 2 lei pentru locuintele
avnd pn la 10 camere i cu un leu dela acest numr in sus,
adie aproximativ cu 10.000 lei.

ScAderea totalg la ap va fi asupra abonatilor actuali de

cel mult 50.000 lei.
Pentru totul la canal pentru 32.031 camere a 10 lei i 1530

a 6 lei reducerea medie va fi de la 10 la 2.50 adicd cu 7,50,

ceeace ne d o scdere anuald aproximativ de 250.000 lei.

www.digibuc.ro

138

VOL II

VINTILI I. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTARI.

Incasgrile probabile viitoare vor fi :

1. Sporirea abonatilor in ocolul I i II prin obligatMtatea
apei (dupg statistica gunoaelor de la 81.730 la 112.413 cu 11.112
abonati adicg :

In ocolul I 57.542 camere cu 6 lei

Il 53.567
,, 5 lf
Instalatii industriale i altele cu taxa
77

79

pe m.c. 2.000.000 m.c. 8 b.

345.252
267.835
160.000

763.097

Sporul in ocolul III i IV prin cei 59 km. de noi canalizatii de apg date in exploatare se poate evalua presupunnd
cg in aceste ocoale am avea numai jumgtate din abonati pe
kilometru din ocol I i II, adicg 250 camere pe kilometru in
lac de 500.
250X59 km.

14.750 camere a 4 lei 50 de camerg

= 65.375 lei

Reducerea taxelor totului la canal i. obligativitatea lui

acolo unde existg canal va aduce de sigur dej 'in primul an de
aplicare Indoirea camerelor ce plgtesc actualmente tatul la
canal.

2X33.500X2 lei 50=167.500.

Astfel cd la aplicarea completg a regimului nou, incasgrile totale pot fi evaluate la :

Apg In ocolul I, II i statutoarele la contor plgtea 763.087
65.375
Apd ocolul III i IV
Tot la canal
167.500
995.962

in afarg de cubul de ap consumat peste minimul obligator.

La aceste cifre trebue adgogatg economia ce am avea din
o consumatie mai micg de combustibil in exploatare prin reducerea risipei. Aceste sume permit de a ridica evaluarea venitului total i al economiilor la cel putin 1.100.000 anual.
Evalugrile de mai sus ne aratg cg nu numai putem fi la

www.digibuc.ro

IUNIE 1908

CHESTIA APEI

139

adapostul unei desechilibrari bugetare, dar Inca* si avea prin

un plus de incasri de 300.000 lei, suma necesara pentru a

plti personalul suplimentar de control a contoarelor 50 mii lei
peste bugetul actual) si aceea necesara anuittei imprumutului
pentru plata contoarelor si bransamentelor cat -i pentru Intretinerea lor. Rmane numai de graduat masurile de luat pentru
a trece perioada critica de transformare. Aceasta desechilibrare
s'ar produce negresit atunci c and deodata am reduce cu 250.00()

lei evaluati mai sus incasarile la totul la canal si la abonatii

actuali la ap, fara ca prin obligativitate sa Inlocuim aceasta
perdere.
Pentru aceste consideratii prevedem cA scaderea totului la

canal se va aplica de la 1 Aprilie 1909, nainte, adica dupa o

perioad suficienta pentru a putea introduce obligativitatea si
contoarele, si la un moment in care vom sti exact care vor fi
incasarile viitoare.
Scderea veniturilor provenind din acea a taxei de apa pe

camera la actualii abonati la apa nefiind mai mare pentru cei

5.921 abonati din ocolul I si II, ea va fi desigur compensata din
primul an prin scaderea cheltuelilor de exploatare, prin cubul
consumat peste cel obligatoriu si prin sporul ce vom avea la
taxarea nominala a apei pentru stabilimentele publice si industriale.

In aceste conditii abonatii actuali nu vor plti mai mult

ca pana azi pang la 1 Aprilie 1909 ; cei noui vor avea un regim
mai favorabil prin taxele fixe ale noului tarif.
Strans legatd de aceast chestiune este aceia a instalarii
bransamentelor de canal si apa pe socoteala comunei ; abonatul
neavand s plateasca deck o chide (ca si pentru gaz) pentru
Intretinere si renoire. Printeun referat separat va vom spune
si explicatiile necesare propunerilor ce am onoare s VA" fac.
Prin restabilirea echilibrului In consumatia apei vom putea
deservi mai bine nevoile actualilor abonati si. ale 1ntretinerei
orasului, vom Impinge mai departe fara grije 1a noui abonamente de canalizatie de apa.
Prin cubul de ap ce va ramanea disponibil din cantitatile
actuale (pand la o crestere a populatiei) vom putea rezerva oco-

www.digibuc.ro

140

VINTILI I. BRXTIANU SCRIERI U CUVNTXRI

VOL. II

lului al IV-lea, azi aproape nedeservit de apa orasului, un regirn

mai favorabil. Prin surplusul de incasri nu numai vom putea
inlesni instalatiile de apa i canal lundu-le pe seama comunei,
dar gasi i anuitate necesara spre a continua canalizatia de ap
a orasului in cei 200 kilometri de strade fara apa.
S'ar putea 'Area paradoxal ca printr'o scadere cum facem

a taxelor, s iasa un surplus de venituri.

Din datele de mai sus reese credem, clar, starea de anarhie
Ce domnete astazi in aceast intreag chestie in care IncaBaffle slabe ale orasului din apa si canal, provin din faptul c
un numr foarte restrns de abonati, pltesc o taxd ridicata.
In aceste conditii situatia este impovratoare pentru oras care
nu-si scoate nimic din cheltuelile de prima instalatie si pentru
abonatii care trebue ei sa plateasc o cheltuiala foarte scump
a unei exploatri restrnse ; ea este daunatoare situatiei igenice
reducnd inteo proportie mare numarul celor ce profit de o
cantitate normal de ap.
Este deci logic ca prin o intindere mai mare a retelei, prin
sporirea numrului abonatilor la ap si canal pe kilometru de
canalizatiie, prin o cheltuiala de exploatare mai eftin, prin
repartizarea i asupra unui numar mai mare de abonati sa putem eftini apa, si totul la canal, s putem in acela timp s
imprstiem cat mai mult din cheltuelile facute pentru apa, frd
a reduce veniturile comunei.
Din toate cele ce preced si din datele ce am onoarea s
anexez la acest referat, cred ea pe deoparte reese situatia cu
totul primejdioasa In care se gseste chestia apei i legturii la
canal si necesitatea de a regula cat mai curnd un rau ce merge
sporindu-se pe zi ce trece.
Veti binevoi, domnilor consilieri, a examina toate datele
pe care le-am putut culege, ins care din cauza lipsei concentrrei statisticei, sunt, o recunoastem, cam reduse, insa suficiente pentru a avea in starea actual o oglinda a situatiei. Veti
cerceta propunerile ce facem si care desigur vor putea fi imbuntatite si completate.
Am crezut insa de datoria mea sa v atrag atentia d-voastr asupra acestei chestiuni i raspunderii ce ne incumb,

www.digibuc.ro

DEC. 1908

CHESTIA AGRARA DUPA 1907

141

snd inteo stare cu totul anarhic'd o nevoe igienic6 de prima

ordine a comitmei.

Grija ce ati argtat in diferite ocaziuni binelui obtesc,

solutiile ce ati dat pentru a face s se imprt5easca ct mai
multi din oiraeni din imbunAtAlirile ce se aduc oraului, ma
asigurg, c5. O. de rndul acesta, yeti da o deslegare practic unei
chestiuni de prim important.
(ViitoTul, 1908, Nr. 214 supliment).
25.

Datoria unui
Chestia agrar in urma rfiscoalelor din 1907.
partid politic in situatia internfi i extern actualfi.
Camera, 10 Decembrie 1908

Discutii la mesaj. Take lonescu, vorbind de chestia taraneasca argu-

menta c avusese o intreaga serie de proiecte din care propune guvernul liberal si acele proiecte n'au devenit legi numai din cauz ca
partidul conservator plecase dela putere, nefiind sprijinit de liberali in
represiunea rascoalelor. Vintil Brtianu dupa ce releva importanta desbaterilor la mesaj de estimp, trece repede In revista faptele interne :
tariful vamal i noile conventiuni comerciale care au schimbat wedmantul economic al Romaniei i apoi faptele externe care au modificat
atmosfera politica general : reformele macedonene, proclamarea independentii Bulgariei i anexarea Bosniei i Hertegovinei de AustroUngaria.

La noi dupa criza financiara din 1900 au venit rascoalele trnesti

din 1907. Partidul conservator neputand face fat s'a retras i partidul
liberal, venind In fruntea trebilor, pe langa represiunea rascoalelor a
cutat sa faca i reforme, sa dea solutiuni.
Problema ce se punea guvernului era Inlaturarea specularii muncit
taranului prin repartizarea inegala a proprietatii rurale i lipsa de
mijloace a taranului.
Repartizarea proprietatii nu se putea face deodata la 1907. Corectarea venea cu timpul si Casa Rurala lua ninth' In acest scop pentru
arendarea mosiilor la obsti, pentru chestia islazurilor i apoi regularea
invoielilor pentru munca.
Pentru regularea Invoielilor de munc s'au infiintat inspectorii agricoli in fiecare judet care aveau sa urrnreasca aplicarea din oficiu a
legii Invoelilor : aveau rol de cercetare la fata locului si de Impaciultori. In fiecare judet lua fiinta i cfite o comisiune regional(' compusa

www.digibuc.ro

142

VINT1L'i I. BRATIANU SCE1EI:1 SI CUVNTlitil

VOL. 11

din reprezentanti ai proorietarilor i muncitorilor, care aveau sa stranga

datele asupra preturilor muncilor agricole. Peste aceste organe era

consiliul superior de agriculturd la care cei nemultumiti faceau apel,
dar care supraveghea i aplicarea legii tocmelilor agricole.
Aplicarea legii tocmelilor agricole in scurtul timp de care s'a dispus
se datoreste destoiniciei inspectorilor agricoli. Aceasta s'a facut in
deosebi in Oltenia. In Moldova mai putin.
In afara de aceast lege aplicata a tocmelilor agricole guvernul mai
anunta in programul sau din Martie 1907 stavilirea cametei sub orice
natur si Casa Rural.
Legea tocmelilor a cautat sa evite ca munca de vara s fie speculat

iarna pe preturi de nimic, sa se asigure hrana suficient tranului,

socotelile s fie fcute in conditiuni normale i s asigure munca proprietarului prin angajerile facute.
Statul Roman a facut progrese : bugetele au fost mereu excedentare,
traficul pe c.f.r sporit extraordinar, inceputuri reale de industrie, comertua asemenea sportit, institutinni private de credit infiintate, band
populare. Epooa dela 1890 la 1901 se poate caraoteriza insa ca o epoca
de lancezeala. Singura institutie financiarfi ce s'a infiintat a fost Banca
Agricola, care n'a dat rezultatele asteptate. Propasirea a fost pe
cale privata. Criza din 1900 a desmeticist lumea politica, iar 1907 a deschis o noua era.
Politica celor ce au colabonat la renasterea Romniei s'a invartit in
jurul a doua puncte : nafionalismul i ca urmare directa democrafia.
Ce se intelege prin democratia i boulangismul democratilor nostri :
N. Iorga si Take Ionescu. Desorient rea oamenilor nostri in chestiuniIP
politice externe : chestia Dunarii s. a.

Actiunea unui partid politic chemat sa ajute o nota indrumare a

Statului e s faca educatia cettenilor prin scoala, interesarea la viata
publica si collegial unic judetean e un mijloc. Administraltile locale
sa aibd o viata de sine-statatoare, deci descentralizare ad-tiv.
Cu noile conventii comerciale s'a creiat o situatie economica nou
Statul sa indrumeze noua situatie in folosul economiei nationale ;
industria sa fie ocrotita prin tarife vamale, dar i prin credite, prin
scoala i influenta directa a Statului. In chestia agriculturii, pe langa
bncile populare, asociatiile taranesti si Casa Rurala trebue i o actiune
de indrumare a agricalturia mani. Moiile Statului, fermele i pclurlie sale, terenurile petrolif ere sa fie modele de exploatare.
Rostul unui partid politic este indrumarea constiintei nationale, iar
snu pregatire in vederea bugetului Statului ; s lucreze pentru binele
si folosul Statului, pentru ridicarea morald si materiala a neamului. In
urmrirea acestui scop trebuesc principii si program, ceeace partidul
conservator-democrat n'are.

www.digibuc.ro

DEC. 1908

CHESTIA AGRARA DUPI 1907

143

V. I. C. Brtianu : D-lor deputati, discutiunea la Mesaj

a luat anul acesta o importantd neobisnuit ; s'au adus chestiuni
despre cari de mult vreme in Parlamentul nostru nu se mai
vorbea ; in deosebi politica extern i armata, au fcut obiectul
celor mai multe cuvntdri cari s'au tinut.
E o reinviere, d-lor, a vietii noastre parlamentare ; ea a

inceput cu rspunsul la Mesaj, care nu mai este de rndul

acesta parafrazarea obisnuit i stereotip a discursului Tronului.

Discutiunea luase de ctva timp la noi caracterul unei interpelri sau al cercetrei uneia din legile anuntate in programul guvernului.
In discutiunea rspunsului la discursul Tronului, trebue s
se cerceteze situatiunea general politic, i d'acolo sa se trag
concluziuni asupra lucrrii viitoare a Parlamentului.

SA' nu uitm in acelas timp c desbaterile parlamentare

trebue s aib un scop practic, ele nu trebue s fie numai un
mijloc de manifestare a unui talent, de satisfacere a vanittei
de exploziune a unor resimtiminte oarecare sau de intreceri
oratorice.

Dacd de obicei, este necesar pdstrarea acestui caracter de

interes general discutiilor, cred c5 in situatiunea actual acest
caracter se impune si mai mult, fiinded suntem la o mare si
intreit cotitur a vietii noastre de Stat.
La 1904, d-lor, prin un nou tarif vamal i prin incheierea
conventiilor ce au urmat, s'a schimbat asezdmntul nostru economic. Fat de conditiile ce aceste legturi noui au determinat

in tar, se impune o noud indrumare a economiei noastre

nationale.

Rdscoalele Vrkiesti de anul trecut au pus in primejdie organizarea noastr de Stat. Reforme cu caracter social si economic s'au f Acut, ins negresit, cA aceste reforme nu pot fi
deck o parte din opera necesard pentru reinchegarea solidaritkii sociale i pentru propsirea massei celei mari a poporului

nostru. In sfrsit, imprejurrile din af ark in cei 5-6 ani din

urm au schimbat cu totul atmosfera general politicA, in care
triam. Rsboiul ruso-japonez a schimbat situatiunea i inte-

www.digibuc.ro

144

VINTILX I. BRXTIANU SCRIERI I CUVANTXRI

VOL 11

rioarg si exterioard a imperiului rusesc ; chestiunea Orientului

a fost repusg la inceput sub forma reformelor maceclonene,
acum in urmg, printr'o adevgratg renastere a vechiului imperiu
otoman. In vara aceasta chiar s'au adgugat doua evenimente
importante : proclamarea independentei si a regatului bulgar,
anexarea Bosniei si Herzogovinei de Austro-Ungaria. Aceast
anexare se produce deodatg cu o transformare interioarg a
acestui imperiu.
Toate aceste evenimente de cgpetenie au schimat desigur
atmosfera exterioarg In care se ggsea Statul nostru.
In aceste conditii cred, cg acum, mai mult decat ori. cnd,

era si mai necesar sg revenim la o viatg parlamentar realg

cium exista altg dat la noi.
S-mi datt voie sg reamintesc cu acest prilej o intmplare,
desi personalg, insg Icaracteristicg pentru caracterul ce luaserg

luptele noastre parlamentare in anii din urm.

La 1903, cnd pentru prima oarg am intrat in Parlament,
ca orice deputat nou m'am Intrebat, ce trebuia sg fie in acele
momente oibectul discutiunii la Mesaj ? Am judecat atunci,
cum am judecat si astgzi, ached, am ajuns la concluzia eh' nu
trebue sg aduc tchestiuni de polemic dela partid la partid, sau
de ordine secundarg, cari se puteau discuta pe urm, in cursul
sesiunii parlamentare. Am cercetat deci cari erau nevoile ce
trebutiau sg ingrijeascg mai mult in acel moment factorii nostri
politici si am desvoltat trei chestiuni.
Cea dintai era nevoia uneti noui indrumri de dat economiei noastre nationale fatg de viitoarele conventiuni comerciale
si fata de tariful vamal care nu se votase incg ; a cicala, impulsiunea necesarg industriei petrolului ce abia incepea pentru a
o face in realitate national si, in sfrsit, chestiunea trdneascg.
Dupg cuvntarea mea a urmat aceea a unuia din oratorii
cei mai apreciati, oratorul care m'a precedat adineaori. ; d.
Tache Ionescu aproape cg nu a rgspuns la cuvntarea mea, ci
s'a limitat s-mi impute cg rupsesem trei pagini dintr'o encielopedie oaresicare.
Daca pe de o parte eram mggulit cd, prin propriile mele
cunostinte pututsem sg intocmesc trei pagini de enciclopedie,

www.digibuc.ro

DEC. 1908

CHESTIA AGRARX DUPX. 1907

145

din niste chestiuni ce stiam i originale ale Statului nostru

vitale pentru el, eram ins rusinat, a nu putusem prin lipsa

darului meu de vorbire j prin capacitatea mea, s ridic la
nivelul care treburia s se ridice aceste trei chestiuni, cari dup
mine erau de prima important pentru tara noastr.
ascultam eu totii, cu mult atentiune, i In deosebi eu

cu ravn, cuvantarea eurgaloare si frumoas, care se fAcea

asupra acestor chestiuni, dintre cari una de capetenie era aceea
a fraudelor dela ministerul de finante.
D-lor, de atunci n'au trecut multi ani, O. din nenoroeire
fapte dureroase ne-au artat cat de veghetori trebuia s fim :
Ca', nu trebuia s asteptm ea evenimentele s ne surprind.
In chestiunea petrolului stie i d. Take Ionescu, c att
de putin pregatiti ne-a gsit in 1905 afacerea Fiala, incat chiar
guvernul, din care fAcea parte ca ministru de finante, n'a putut
gsi pentru terenurile Statului o solutie care s fie admis de
toti membrii cabinetului.
Iar chestiunea trdneasc s'a pus dela sine si in mod violent pnin rscoalele din pnimvara anului 1907.
De aceea d-lor, nu voiu rspunde decat in parte discursurilor oratorilor din opozitie, cari m'au precedat. In deosebi d.
Filipescu imi va permite ca in ceeace priveste chestiunea re-

formelor agrare s nu-1 urmez pe terenul de delatiuni personale pe care s'a pus. De altf el d-sa a fcut o adevgrat interpelare asupra legii invoelilor.

Nu putem ins trece cu vederea acuzatiunile grave cari

s'au adus reformelor agrare fata i cu importanta acestor reforme si cu conditiile in cari ele au fost legiferate. Trebue s
ne an-Anti/1i inainte de toate cari au fost aceste

Fost-au aceste reforme niste reforme cari au esit din o

seshme parlamentar obisnuit ? Fost-au numad. niste puncte
dinteun program propuse de un partid oarecare ? Sau au fost
ele solutiunea care s'a recunoscut in momente de primejdie a
Statului ca singura care putea s aduc linistea trid. ? Fat de
acuzatiunile cari ni s'au adus de oratorii din cxpozitiune, trebue

s ne intrebAm nu numai dac reformele n'au dat miei un

rezultat, dar mai eu scarnA odat nereusita constatat, ce este
10

www.digibuc.ro

146

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI

i CUVINTARI

VOL. II

de fcut, ca sa nu revenim la situatiunea dinainte de 1907, care

ne-a dus la acele revolte agrare ? Nu se poate pune prima

intrebare, daca nu punem i pe a doua, caci nu putem uita c

siguranta chiar a statului a fost in primejdie. Azi, la vreme
d. Take Ionescu spunea c conservatorii nu au ramas

la putere, fiindc nu ar fi avut ajutorul partidului liberal,

pentru a potoli rascoalele. D-sa a uitat ca in afara de situatia
interna a guvernului, care impiedica mice actiune, neputinta
partidului liberal de a-i da concursul provenea si din deosebirea de preri dintre cele dou particle.
In acele momente, cnd revoltele nu luaser inc caracterul

violent ce 1-au avut la urma, partidul liberal sustinea cd ordinea trebue restabilit nu numai prin represiune, dar i prin
reforme necesare, pentru a aduce o linite definitiv. Nu era
deci numai chestiunea ajutorului de dat, i chiar a solutiunii
de luat. De altf el, dup cum ati putea judeca, d. Take Ionescu
are acest sistem al sau de justificari ulterioare. La orice neisbanda a intmpinat, d-sa gaseste in cartoanele sale o serie de
proiecte, cunoscute numai de d-sa si pe cari zice c avea intentiunea sa le propun.
Imi reamintesc cg la 1903, ca i azi, cnd se discuta politica

financiara si j se imputa intocmirea bugetului salbatic", d-sa

spunea ca avusese un memoriu asupra unei politici d economii,
in care prevazu-se chiar dezastrul financiar din 1900. Cu toate
acestea intocmise acel buget salbatec.
Tot astfel i acum, la fiecare obiectiune care i se face, d-lui

avea o reforma, un proect de lege, dar evenimentele nu i-au

ingduit sa-1 pue in practica i nici s-11 aduc la cunostinta
publica.

Trebue s reamintim nu nufmai in ce canditiuni s'au facut

reformele, dar a care a fost punctul de plecare al lor ; numai
astfel putem judeca daca rezultatele obtinute au corespuns cu
prevederile facute.
Nevoile de invins erau specula ce se putea face a muncii

tranului, fie prin repartizarea inegala a propriettii rurale,

fie prin lipsa de mijloace a taranului.
In ceeace priveste repartizarea proprietatii, nimeni n'a

www.digibuc.ro

DEC. 1908

CHESTIA AGRARA DUPA 1907

147

crezul c prin reformele dela 1907 sa se facg imediat i deodata

o altd repartizare a proprietatii ; trebuia ins indata o regulare
a relatiunilor de munc intre proprietar i Oran. Specula nevodi

de parnant trebuia s-si gdseasca cu timpul un corectiv prin

infiintarea unei Case Rurale, in arendarea mosiilor la trani
in parte in chestiunea islazurilor. Iar prin regularea invoelilor
se urmrea scopul ca, in timpul iernii, cand taranii au nevoie
de bani, sd nu poat s fie speculata munca lor ; ei sa poata
primeasd preturile normale din momentul chiar al muncii.
Tinnd seama de ineficacitatea legii trecute de invoieli
in deosebi de neaplicarea ei, s'a cutat in primul rand ca aplicatiunea legii noui sa fie reala ; s'a prevzut deci infiintarea
unor agenti speciali, inspectori agricoli, cari s urmreasca
aplicatiunea din oficiu a legii. In acelas timp, d-lor, pentru a
se sti dacd preturile erau cele normale, trebuia s fie un alt
organ constatator mixt, in care sa fie reprezentate ambele interese ale traniIor si ale proprietarilor. Comisiunea regionala,
odat ce era nevoie a se stabili preturile de fapt in timpul
muncii, trebuia s fie un organ care s inregistreze aceste preturi pe trecut, spre a servi la invoielile viitoare.
Aceasta nevoie principala a impus a doua institutiune, comisiunea regional.

In sfarsit, deasupra trebuia sa fie o institutiune care sa

unifice masurile luate i in acelas timp la care cei nemultumiti
sa aiba drept de apel. Aceast institutiune, consiliul superior,
trebuia sa aiba i supravegherea general a aplicarii legilor de
tocmeli agricole.
Voiu lua rezultatele obtinute, pentru fiecare organ pe rand.

Si eu m'am intrebat ingrijat pentru viitorul pcii sociale a

Statului, dad inteadevar reformele dadusera, cum s'a zis, faliment. Aceasta cu atat mai mult, cu cat acuzatiunile n'au fost
aduse de adversari numai.
S'au &sit chiar unii din membrii majorittii, cari au atacat
aceast lege inteun mod foarte vehement, gasind c nu a dat
nici un rezultat.
Eram obisnuiti sa auzim, mai cu seanfa de catava vreme
Incoace, invinuirile vehemente ale adversarilor. Foarte slabe

www.digibuc.ro

148

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI 1 CUVINTARI

VOL. Ir

in timpul rscoalelor ele au inceput mai cu seamg dup ce

reformele au fost votate.
D-lor, dup cercetarile cari le-am putut face 0 cu datele ce
am putut lua dela Consiliul superior de agricultur, actiunea
inspectorului agricol a dat deja in multe prti rezultate foarte
n'am
bune. Nu zic generale ; fiindca trebue s recunosc
c
vazut din partea opozitiunei ridicata aceasta chestiune,
aplicatiunea legilor a depins mai cu searn de destoinicia acestor inspectori agricoli. Sunt judete unde legea a fost com-

plet aplicat sau pe cat a fost cu putintd, in timpul scurt ce

s'a avut. Sunt judete ins unde nu a fost din cauzd ca aceti
agenti, aceti adevarati cercettori ai aplicrii legii invoielilor
agricole n'au fost indestul la inltimea datoriei lor. Spun aceasta, fiindca cred c inteo reform aa de mare ar fi o sld-

biciune de a o solidariza cu greelile catorva persoane. In

a ceasta privint acolo unde se va dovedi c aceti inspectori nu
au fost destul de destoinici ca sa-i indeplineasc datoria, sper
i Consiliul superior 0 guvernul nu vor sta la indoial spre

a inlocui cu altii mai destoinici. Ins acolo unde inspectorii

agricoli i-au inteles menirea, legea a fost aplicat 0 a dat
rezultate bune. Inspectorii agricoli au avut doug roluri : rolul
de cercetatori, de parchet, cari la fata locului trebue s urrnreasca modul cum a fost aplicata legea. Din cercefrile acestea
reese de pe acum un lucru necontestat, c in foarte multe locuri

s'a cautat sa se evite aplicarea legii, gratie 'frig imixtiunii acestor agenti, pe de o parte, taranii au inteles care era modul
de aplicare al legii i ce trebuia s ceara, iar pe de alt parte
multi proprietari cari nu i-au dat seama de transformrile ce
se fceau in tara i cari cautau s inlture legea, au fost siliti
s intre in cadrul ei. Nu ai vrea s va aduc date, dar sunt cazuri foarte numeroase in cari s'au incercat, cum se intampla la
orice lege notr, prin fel de fel de mijloace, ca dispozitiunile ei
s fie inlturate. Astfel s'a cautat s se ia polite ca sa se poat
lua pentru erbrit i pmant, sume peste acele hotarite de
comisiile regionale i consiliul superior.
D-1 Filipescu ne-a vorbit de contractul la odita. Toateaceste fapte i altele de acela fel, ne arat ea nu ne putem

www.digibuc.ro

DEC. 1908

CHESTIA AGRARA DUPA 1907

143

astepta dela unii proprietari, sau dela unii arendasi ca ei sd fie

aprdtorii legii, ca ei s aibd destuld pricepere a intereselor lor
chiar, spre a o aplica cu un ceas mai inainte.
Inspectorii agricoli, d-lor, vorbesc de cei buni, au indeplinit
si un rol de impAciuitori. In cte cazuri de neintelegere ei n'au
fost chemati de proprietari, in cursul campaniei trecute ; nu
numai tranii fceau apel la ei, dar si proprietarii ii rugau sd

intervie intre dnsii si muncitori. In foarte multe localitti,

mai cu seam.6 in judetele dela Dunre si in partea Oltului,
numai gratie interventiunii inspectorilor agricoli, s'a putut face
secer si evita greva ce incepuse la o vreme de nevoie a marelui agricultor.
La aplicarea legii, ei au fost in cele mai multe cazuri foarte
Ingdduitori, evitnd ca printr'o aplicare prea repede s aducd
o turburare. In multe cazuri chiar ei au inchis ochii si au lsat

pe proprietari s fie in afar de lege, pentru a nu da loc la

greve in timpul muncii.
De altminteri si d. Take Ionescu, care adineauri contesta
utilitatea acestor inspectori agricoli, ne-a afirmat cA in 1904
inteo conversatiune pe care a avut-o cu d. Duca, recunoscuse
c'd singurul mijloc de a aplica in realitate legea invoelilor, era
infiintarea unor inspectori agricoli, adic tocmai acei din legea
invoielilor.

Este, in orice caz, o contrazicere intre critica pe care o face

d-sa azi, si intre solutia ce prevedea in 1904.
In ceeace priveste comisiunile regionale, ele au artat utilitatea lor, prin faptul ea' ele se gAsesc in localitate, aproape de
proprietari si de trani si compuse din reprezentanti ai ambelor prti ; la orice dificultate ele pot intra in actiune. Vorbesc mai cu seam de Oltenia, fiindca in partea aceea au fost
si dificultti mai multe si in partea aceea a fost poate si legea
mai complet aplicatd. In Moldova, din nenorocire, trebue sa
recunosc c'd poate si din pricina insuficientii unora din inspectorii agricoli, poate si din pricina unei lipse de rezistentk sau
de cunostinfd a legii din partea taranilor, legea invoielilor nu
a fost Inc indestul de aplicatk sau in orice caz, aplicatiunea
ei a fost mai slab dect in celelalte prti ale OHL In Oltenia,

www.digibuc.ro

150

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI I CUVANTIRI

VOL. II

in deosebi, comisiunile regionale, in foarte multe cazuri, au

impacat partile intre ele si au putut s stabilease relatiuni
mai bune intre proprietari si trani. Ele insd si-au indeplinit
si principala lor msur, de a culege preturile cari trebuiau s
formeze tablourile pentru preturile de invoieli a anilor viitori.
Pe deasupra lor, Consiliul superior agricol trebuia s modifice metodele si procedura, 0 in acela timp s le rectifice
acolo unde lucrrile comisiunii regionale nu erau destul de
bune.

Nestor Cincu : Dar nu avea dreptul dup lege, d-le Brtianu, dect atunci cnd era o contestatie.
D-/ preqedinte : V rog sd nu mai intrerupeti.
V. I. C. Brtianu : D-le presedinte, stint foarte multumit
cnd d. Cincu m intrerupe.
D-1 preqedinte : Intreruperile distrag atentunea si obosesc
pe orator.
V. I. C. Brtianu : Prin lege Consilinl supeTior are dreptul
de aprobare al preturilor. Prin urmare, cnd are acest drept,
el are si dreptul ca atunci cnd a gresit comisiunea regional,
s restabileasc dreptatea si adevrul.
Nestor Cincu : Atunci cnd sunt contestatli.
V. I. C. Brtianu : Nu, cnd sunt erori fcute ; nu e vorba
de contestatii, v rog s cititi legea. Nu stiu dac o am aci,
cci v'as citi articolul, dar aceast atributie, pe care si eu o
credeam in limitele de cari vorbeste d. Cincu, este foarte precisg : Consiliul superior agricol are dreptul de aprobare al preturilor, si avnd dreptul de aprobare, reiese c atunci cnd
gseste c comisiunile regionale n'au stabilit preturile dup
lege, sau exacte, el poate reveni asupra lor. S cititi legea 0
yeti vedea aceasta.
Insg, d-lor, tocmai din lucrrile cari s'au fcut
au fost
30 comisiuni regionale cari au lucrat dou sesiuni, in lunile
Martie si August
tocmai din aceste lucrri, vedeti foarte
bine utilitatea acestui Consiliu superior si a cercefdrilor fAcute.
SA v dau un caz 0 sper c d. Cincu va recunoaste nevoia ea'
Consiliul superior trebue s intervie. Intr'un judet s'au intrunit

toti proprietarii in anul 1907, si au fcut si au isclit un ma-

www.digibuc.ro

DEC. 1908

CHEST1A AGRAR DUP 107

151

nifest cdtre trani, in care artau cari vor fi preturile pentru

invoielile din anul acela. Comisiunea regional care a venit
pe urm, a cercetat preturile si a pstrat in Martie acele preturi cari le fixaser toti proprietarii in conferinta lor. Aceeas
comisiune in luna August, adied cu cat se deprteaz de rascoale,
dupd cum si atacurile opozitiunii sunt din ce in ce
mai vehemente, dup cum ne departam de Martie 1907,
in
August, acea comisiune a modificat si a urcat toate preturile.
Este din partea proprietarilor si a arendasilor, o tendint catre
o urcare a preturilor existente, dup cum s'i din partea tranilor si delegatilor tarani este o tendintd de scdere. Am cercetat lucrrile fcute si tablourile publicate in Monitorul Oficial", si am putut constata c Consiliul superior a ridicat preturile, acolo unde erau in defavoarea tdranilor, precum in alte
parti le-a sczut, unde erau in defavoarea proprietarilor. Au
fost rectificri fcute si inteun sens si intealtul.
Nu dau datele, am fcut o culegere din toate tablourile din
Monitorul Oficial", dar nu vreau sd v ostenesc cu cifre. Dac
ing d. Cincu care este nedumerit in aceast chestiune doreste,
i le pun la dispozitiunea d-sale.
Nestor Cincu : Vom discuta pe urm, d-le Bratianu, rezultatele lor, ca s-ti dovedesc ca nu e tocmai exact.
V. I. C. Bratianu : Prin urmare, d-lor, in aceast privint
cred c" Consiliul superior, comisiunile regionale si inspectorii
agricoli, au artat utilitatea lor ; fr comisiunile regionale nu

s'ar fi putut s se stie cari sunt preturile reale de munc% in

tat-A.

D-1 Take Ionescu propusese niste comisiuni de echitate, cari,

cnd se produceau conflicte, hotgrau dac era canft sau nu.

Pe ce Iona aveau s stabileasc preturile, dac aceste preturi nu erau adunate ?
Acele Comisiuni de echitate ar fi trebuit s fac culegerile
pe care le fac din oficiu Comisiunile regionale.
Pentru ca s se poat stabili camta, este evident c trebuia
s se cunoasc preturile normale.
In ceeace priveste aplicarea legii invoelilor agricole, e incontestabil c timpul dela promulgarea legii a fost scurt.

www.digibuc.ro

152

VINTILA I. BRXTIANU SCRIERI I CUVANTARI

VOL. II

Este una din singurele acuzatiuni drepte ale d-lui Take

Ionescu : am vrut poate sa mergem prea iute.

Ingrijati de situatia in care se afla tara in momentul in

care s'au facut reformele, am crezut ea avem s putem, Inteun

limp foarte scurt, s intram si in aplicarea legii invoelilor

agricole sa facem si islazurile comunale. Din datele ce am
cules se poate vedea daca aceasta era cu putintd.
Legea a fost decretat la 29 Decemvrie 1907. Nu e niciun
an pand azi.
Membrii consiliului superior au fost numiti indan, a doua
zi sau in ziva aceea chiar.
Din inspectorii agricoli 30 au fost numiti pa'n'a la 27 Fevruarie.
Comisiunile regionale au inceput s lucreze in luna Martie.
Ultima alegere a comisiunilor regionale a fost la 6 Martie
1908, data publicarii preturilor islazurilor, consiliul superior
trebuia sa se ocupe si de chestiunea islazurilar, a fost fdcut
la 1 Fevruarie 1908.
In sfarsit, publicarea preturilor regionale s'a facut la
1 Aprilie 1908.

Era o lucrare de f Acut asupra intregii tAri, o lucrare de

cercetare, fra nicio data sigur anterioar, si. in care comisiunile regionale trebuiau s se serveascA de inspectorii agricoli
si de administratiune.
Ele trebuiau sd verifice pe cat se putea aceste date. Datele
culese trebuesc considerate ca o prima aproximatie, ing ca o
aproximatie foarte aproape de adevAr.
Cu timpul, d-lor, aceste lucrri ale comisiilor regionale, ale
insoectorilor agricoli si ale consiliului superior, vor trebui s

fie din ce in ce mai precizate, caci nimeni nu poate cere ca

inteo singura campanie agricola sa putem cunoaste in mod
absolut exact, toate elementele necesare apliedrii legii.
Cred deci ca acuzatiunile aduse sunt cel putin premature
si sunt convins, dupa toate datele ce am putut avea, Ca legea
e absolut aplicabil, ea ea va fi aplicata si ca' acolo unde a fost
aplicata a dat rezultate bune.
Zic Inca' mai mult.

www.digibuc.ro

DEC. 1908

CHESTIA AGRARA DU13A 1907

153

In ceeace privevte d-lor, spiritul cel nou care s'a introdus

la tark acolo unde legea a fost aplicat s'a dat tranilor, vi
prin faptul acestei legi vi prin infiintarea judectorilor ambulanti credinta c pot cpta dreptate.
Ceeace este straniu, aceast not se gsevte mai cu seam
in discursul d-lui Filipescu, e ca un Aran, atunci cnd e inte-

resul lui direct in joc s nu poat s'd stea la discutie cu un

proprietar. In toat argumentarea pe care d. Filipescu o fcea,
d-sa contest acest drept, cred Ca' azi la nici un popor civilizat
nu se mai poate face o atare contestatie.
E o situatie de fapt foarte important castigat.

Devi d. Take Ionescu fdgkluia cd va modifica hate()

zi

aceast lege, nu v tiu cnd va veni la putere cred Ca' nimeni

nu va mai putea s revin asupra principiilor fundamentale
ale acestei legi.

Dacd aveti o solutiune mai radicalk sau dac aveti alte

msuri mai sigure cu cari s puteti impiedica camta ce se
face vi. cu cari puteti reda increderea pierdut a tranului
in dreptate, artati-le. Din nenorocire, nici d. Take Ionescu,
nici d. Filipescu, nici d. Botez, nimeni, n'a adus vr'o solutiune
mai radical ca a noastrk pentru ca azi s ne spun : solutiunea
d-voastre nu este indestultoare pentru o crizg ava de puter-

nic cum a fost a noastrk Dac in realitate efectele legii ar

fi fost nule si solutiunea d-voastre mai bunk cred a partidul
liberal n'ar fi fkut, inteo nevoe asa de mare, o chestiune de
amor propriu al lui. Din nenorocire, nu vedem acea solutiune
vi prin urmare, CAVA vreme ea nu exist, aceea care a fost
admis de toti, si f ormnd temeiul actualei legi, este singura
solutiune care putea sd asigure linivtea viitoare a tkii.
D-lor, acestea sunt rezultatele legii invoelilor. Partidul liberal, cnd a venit ins la guvern, n'a venit numai cu legea
invoelilor, ci cu o serie de reforme ; toate aceste reforme formau un tot in care una nu se poate judeca fr de celelalte.
D-I Take Ionescu inti a contestat c partidul liberal ar fi inscris in manifest puncte din programul lui. D-lor, contestarea
aceasta asa de categorick pe care d-lui o fkea si eri vi a repetat-o vi azi, m'a fcut sd recaut unul din programele partidului

www.digibuc.ro

154

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTARI

VOL. II

liberal si s vgd dac in adevar memoria m inseal. In cel din

urm, acela care a fost publicat in Decemvrie 1906, cu prilejul

unui congres al partidului liberal, iat ce spunea partidul liberal asupra acelor dou puncte cari au format smburele
chiar al manifestului dela Martie 1907. Intk este vorba de
invoelile agricole :

Cine s'ar putea opune a se stabili si pedepsi camta de

orice natur care bntue satele noastre, fie ea in bani, in
mune sau rezemate pe alte combinatiuni ?
Cine s'ar putea opune ca traiul taranilor s fie ridicat prin
stabilirea de relatiuni de incredere reciprocA si de conlucrare
prieteneascA dintre dnsii si proprietarii mari, ca astfel inter-

mediarii si samsarii s nu rme deck ca exceptie, iar nu

s fie regul general ?
Infiintarea unei Case Rurale se impune ca un compliment...
Aceste cloud puncte cari fuseserd inscrise in manifestul regal, Casa Rural si invoelile agricole fceau parte din programul nostru. Numai gratie acestui program a putut partidul
liberal s linisteasca tara in modul repede cum a fcut-o, si
in acelas timp sa ailid chiar si increderea adversarilor sgi cari
n'aveau solutiuni.

Dar, d-lor, ni se aduce imputarea &A prin regimul ce am

stabilit nu se lasd liber jocul cererii si al ofertei. Trebue s
ne intrebAm ce am fcut prin legea in vigoare ? In ce priveste
munca,
las la o parte arendarea pmntului,
legea n'a
fixat dect patru puncte : a cgutat s evite ca munca de var
s nu fie speculat iarna prin preturi segzute ; s se asigure o
hran suficient tgranului ; socotelile s fie fcute in conditiuni normale si, in sfrsit, un al patrulea punct in favoarea
proprietarului, sd asigure munca proprietarului prin angajrile
fkute. In ceeace priveste oferta si cererea, ea nu face dect
s cerceteze si determine preturile cari au fost anii trecuti,
pentruca aceleasi preturi s fie baza contractelor viitoare. D-I
Filipescu spunea, CA' in mod practic nici odata nu se poate prin

vreo lege s se modifice in realitate acest joc al cererii si

ofertei ; el trebue sa fie lsat absolut liber. Atunci trebue s"

www.digibuc.ro

DEC. 1908

CHESTIA AGRARX DUPX 1907

155

ne intrebtn dacd prin solutiunea d-lui se poate ajunge la un

rezultat mai bun.
D-lor, nu trebue sg" uitrn Ca" contractul de invoeli agricole,

este un contract colectiv. Nu ar fi colectiv prin faptul c solidaritatea este exclus, este colectiv ins prin forma lui si prin
faptul chiar Ca* proprietarul ggseste inaintea lui intreaga obste
trneascd din satul care face lucrrile pe mosie. Acest caracter
incontestabil reiese din faptul c proprietarul, cnd voeste s
execute muncile, depune contractul intreg si cere administratiunii locale executarea lui. Este un contract care solidarizeaz

la munc6 pe frani intre dnsii. In aceste conditii, dac in

realitate vrem sa lAsm liber jocul cererii si al ofertei, trebue
s fim logici, trebue sA dgm acestui contract toat forta necesarg, pentru ca sd fie egalitate de tratament. Atunci, numai
dou' cgi sunt de urmat : sau se dd obstei dreptul ce au sindi-

catele industriale in Franta sau chiar de fapt la noi asociatiile pentru arendAri de mosii, s poat sta in justitie si s5
cear drepturile oricrui membru al ei. Aceasta este o solutiune ; nu stiu dacg convine d-lui Filipescu. A doua cale este
acea urmat de partidul liberal, ca prin institutiunea comisiunii regionale in care ambele prti sunt reprezentate, orice
litigiu produs s fie adus inaintea lor. Este si o msurg de
prevedere prin infiintarea acestor comisiuni, cari sunt in parte

si comisiuni de arbitraj si care desigur vor avea un rol important de impkiuire, atunci cnd grevele de o parte sau de
alta s'ar produce. Cam acestea d-lor, sunt si obiectiunile cari
s'au fkut legii si rezultatele pe cari le-am putut constata
asupra aplickii ei.
Las la o parte unele acuzatiuni aduse aici cari privesc guvernul si la cari desigur vor rAspunde ministrii respectivi.
D-lor, revin la situatiunea noastra general.
Dup cum spuneam, suntem la o cotitur important a vietii

noastre de Stat, si. este nevoe s ne intreb6m in ce stare de

preggtire ne gseste aceast schimbare a conditiilor sociale,
economice si a atmosferii politice ce ne impresoar. Trebue sA

vedem dac suntem pregAtiti pentru a face fat acestor vremuri, foarte importante pentru transformarea noastr viitoare.

www.digibuc.ro

156

V1NTILA f. BRATIANU SCRIERI SI

CUVANTARI

VOL. II

Din nenorocire suntem abia la esirea dintr'o crizd a vietii

noastre de Stat, dintr'o criza morald.
La crizele morale, ca si la boalele morale, durerea e mai
putin aparent si organismul poate mai greu sd isi precizeze
singur suferinta.
Dac cercetm progresele economice fcute in Statul
nostru, in cei din urm 20 ani, constatm c ele sunt reale.
Examinati situatiunea actuald a Statului nostru, in diferite
directiuni.

Dacd ludm d. ex. bugetul Statului, el se soldeaz cu excedente foarte mari, de ctiva ani incoace, traficul pe caile ferate a sporit inteun mod extraordinar, liniile noastre nici nu
mai pot face fat acestor transporturi. Sunt inceputuri reale

de industrie In tail la noi. Comertul s'a sporit foarte mult.

Institutii private de credit s'au infiintat aproape in fiecare
oras de provincie.
Astzi, aproape 80 milioane capital romnesc, sunt bagate
in bAncile romnesti din provincie si parte in Capita la'.

Bncile populare, depsesc un capital de 40 milioane lei.

Exportul si importul a crescut in proportiuni foarte mari.
E desigur, o crestere a bogAtici reale in tard.
Trebue ins s ne intrebAm, ce parte efectiv a avut Statul,
viata de Stat, in acest timp din urmg asupra acestei cresteri ?
Dela 1890 pand la 1901, cnd a venit prima criz financiard,

Statul nostru nu si-a indeplinit rolul lui cu aceeas vigilent

cu care si-1 indeplinise mai inainte ; a fost in mersul nostru
de Stat inainte si in influenta bun a Statului
o lncezeal ;
nu a mai fost acea acceleratiune, care a transformat cloud provincii intr'un singur Stat, intr'un regat, cu credit bine stabilit,
cum nu a avut aproape niciun Stat in imprejurimile si in con-

ditiunile noastre. In scurt timp am ajuns s fim un Stat respectat de toti, cu ci ferate bine organizate, cu institutiuni de
credit nationale.
Dup aceast perioad am trit mai mult din belsugul lsat
din trecut.
S-mi dati voie s m explic, fiindcA nu as vrea s pun nici

www.digibuc.ro

DEC. 1908

CHESTIA AGRARA DUPA 1907

157

o notd pesimist, azi cand cred c am ieit din acea criz ; ci

numai s limitez acest rau la proportiile lui reale.
S iau cateva exemple. Pentru infiintarea bncilor romaneti private, fost-a vre-o influent noua, care a venit i le-a
desvoltat ? Nu. A fost tot actiunea acelei institutiuni, pe care
d. Filipescu si d. Pietraru o acuzau, a Bncei Nationale ! Actiunea acesteia s'a manifestat atat prin formarea de personal
destoinic roman, cat i prin inlesnirea creditelor. (Aplauze prelungite).

Sporirea deci a creditelor nu se datorete deci perioadei de

care vorbesc. In perioada dela 1890 la 1901, ca nou institu-

tiune infiintat prin actiunea de Stat, nu gsim cleat una,

(i ea nu a dat la un moment dat toate rezultatele cerute).
Banca Agricola'. Pand la Uncile populare nu gOsim infiintarea

nici unei institutiuni de credit, care sd fi ajutat creditul particular, prin influenta Statului.
In ceeace privete cile ferate, aproape toate construite sau
prevAzute inainte de 1890, ele devi au un trafic mare, in administratiunea lor nu s'a desvoltat spritul comercial cu care au
pornit la inceput. Nu zic c au dat inapoi, dar au rdmas la o
politicO economicA cam invechit.

Dacd propire economicd a fost, ea s'a fcut prin initiativa privat, si prin desvoltarea comercial dela sine. Ai putea
sd vd art ca. i. in alte ramuri, in perioada dela 1890 pang la
1901, viata de Stat nu a fast ap de puternic ca mai inainte.
Si in ceeace privete administratia, i. principiile cari au fost
puse pentru organizarea noastr interioar, n'am mers inainte,
poate chiar cal am mers indart.
Criza financiar dela 1900 ne-a desmeticit in parte, iar a
doua lovitur puternic pe care am resimtit-o la 1907, pare
ea a deschis o nou er.
Se pune intrebarea : cine este de vin6 c aceasta criz de
Stat s'a produs ?
Vina de sigur este a partidelor politice si dintre partidele
politice in primul rand ea ne revine nou liberalilor.
0 putem spune astzi, fiinde dela 1900 incoace am rscumpgrat aceast lipse de energie pe care am arbitat-o pe de o parte

www.digibuc.ro

158

VINTILX I. BRXTIANU SCRIERI SI CUVANTXRI

VOL. II

pentru a rezista la actiunea adeseori vtmtoare a adversa-

rilor nostri, dar pe de alt parte ea* nu am fost destul de

hotrti ca sd aplicm programul pe care-1 aveam in vedere.
La 1901, de sigur Ca' acest spirit s'a schimbat, dar pentru
a cunoaste rul in toat adncimea lui trebue s ne reamintim
politica acelora dinaintea noastrd.
Politica celor ce au colaborat la renasterea Romniei, s'a
invrtit imprejurul a dou puncte principale, nationalismul si
ca urmare directd a lui, democratismul. In ceeace priveste
chestiunea national ei si-au indeplinit cu totul sarcina ; ne-au
lgsat un regat, dupd ce au fcut neatrnarea politic.
Grijile din afar si lipsa in parte de mijloace pe acea vreme
au putut intrzia in parte democratizarea ; insd actiunea a
fost. continu, dela 1856 si pan' la cderea ultimului guvern
liberal la 1888. (Aplauze).
De atunci, ins, s'a cam uitat, ce inseTnneaz cuvntul de
democratie". Asistm in acest moment chiar la o goan extraordinar dup acest epitet : avem partidul conservator-democrat al d-lui Take Ionescu, avem partidul d-lui Iorga, in formatiune, sau ca o sperant, inntulat partidul democrat-national ; chiar d. N. Filipescu, reprezentantul celeilalte ramuri conservatoare, se inceare s vorbeasca in numele democratiei.
Noi liberalii, cari credem c am pstrat traditiunea democratic, noi trebue s fim aceia cari trebue s luminrn opiniunea public, atunci cnd se incearc s se dea cuvntului
o alt interpretare dect cea adevarat.
D-lor, nu voiu reveni asupra legAturii care este la noi intre
democratism si nationalism.
D-1 Ministru al comertului deunzi la Senat in frumoasa
d-lui cuvntare, a explicat aceast legtur.
Astzi ea este necontestat si nimeni nu mai neag cd o
politic democratic5 la noi nu poate s fie dect national:A. Nu
voi cuta nici s' fac definitiunea teoretic a democratiei.
Voiu cduta s ark care poate s fie manifestarea unei democratii reale inteo tar si la un popor in conditiunile noastre.
Dup aceasta yeti putea judeca unde sunt partidele in rea-

www.digibuc.ro

DEC. 1908

CHESTIA AGRARA DUPA 1907

159

litate democratice, i cari sunt cele cari nu fac cleat sa imprumute acest nume.
D-lor, o democratie real se manifest prin participarea cat

mai puternica, 0 in toate directiile, a natiunii, in mersul i

activitatea Statului. (Aplauze).
Nu poate sa fie democrat acela care propune, de pilda, sufragiul universal fara s dea altceva poporului, cum nu poate
sa fie democrat nici acel care ar propune infiintarea bancilor
populare f 'Ora s dea i drepturi cetatene0i mai largi.
Democratia fhnd bazata. inteun Stat constitutional 0 parlamentar, ca al nostru, pe evolutiune, ea poate sa fie mai mult
sau mai putin adanc ; ea caut toate energiile disponibile
capabile, pregatita pentru viata publica sub toate formele ei,

ca sa le pund la locul unde sa fie mai utile tarn. Mai mult,

ea nu se tarmurete in a atepta ridicarea masselor dela sine,

ci i pune toate strduintele pentru ca in toate directiile sa

accelereze aceasta ridicare ; printr'o actiune puternica" in coli,

prin credit, prin ridicarea contiintei cetatene0i, ea caut

mereu, mereu, ca din massele profunde ale poporului s aduc
la suprafata energiile latente. (Aplauze prelungite i indelung
repetate).
Aceasta este una din conditiunile esentiale ale democratiei.
In aceste conditiuni nu poate fi democrat Alexandru al doilea
al Rusiel, fiindca a dat pmant tranilor la 1862. (Aplauze).
Nici partidul conservator, fiindca a facut vanzarea bunurilor
la 1889.

Aceste fapte pot s ajute o democratie in mod indirect 0

fr voe, ins nu pot sa zic ca deoarece am dat pamant, sunt
partid democrat (aplauze).

Tot astfel nu este democrat acela care nu i0 bazeaza politica cleat pe principiul ca ori i cine poate s se ridice ori
cat de sus (aplauze).
Pe tronul imperiului bizantin au fost imparati cari fusesera

sclavi, dar pentru aceasta nu era imperiul bizantin un Stat

democrat. Un alt imparat roman, Caligula, fcuse calul ski
senator roman, 0 cred ca nimeni nu considera pe Caligula ca
democrat ! (Aplauze).

www.digibuc.ro

160

V1NTILX I. BRATIANU SCRIERI I CUVANTABI

VOL. 11

D-lor, democratia fhnd legat de viata intregului popor, si

de increderea in capacitatea tuturor, negresit ea ea nu poate
admite guvernarea de clase, snge albastru, si alte conceptii
invechite de acelas f el. 0 manifestare puternica a unei democratii reale este o incredere intemeiat si in toate sensurile in
destoinicia poporului pe care voeste s-1 conduc. Nu poate
s fie un partid democratic acel ce pune in indoiald capacitatea
elementului romnesc. (Aplauze prelungite).
Nu pot s fie democrki acei cari spun c industriile la noi

nu se pot face dect de strini, c creditul este un apanagiu

al capitalurilor strine, c exploatatiunile petrolifere nu se pot
conduce dect de polonezi si muscali ! Aceste manifestatii nu
sunt democratice, fiindc prin ele nu se arat increderea in
destoinicia poporului care vrea s se ridice.
Democratia, cutnd s lege viata Statului de viata intregului popor, ea are grija Statului in primul rand.
Democratia, d-lor, este foarte deosebit de demagogie ; ea

cateodat chiar poate s" mearg contra unui interes a unei

multirni, avnd in vedere un interes mai mare, interesul Statului. S iau, d-lor, ca exemplu, un caz al administratiunii
comunale dela Bucuresti. Nu as fi democrat cnd as apAra pe
mdcelarii cari ar vroi sd vnd carne tuberculoas la trei sute
de mii de oameni, fiindcg interesele celor trei sute de mii sunt
mai mari deck interesul celor cativa mcelari. (Aplauze prelungite).

Iat, unele din principalele manifestri ale democratiei si

dup aceste semne se poate judeca fiecare caz in parte.
Ins, d-lor, este o manifestatiune pe care o cred si mai caracteristicA a democratiei, este caracterul pe care Il iau conduckorii democrati inteun Stat realmente democrat. Atunci
cnd viitorul OHi este bazat pe increderea in calitkile poporului, el nu poate depinde nici de capacitatea, orick de mare
ar fi, a unui om, nici de viata muritoare a lui ; viitorul nu
poate depinde deck tocmai de mentinerea nestirbita a calittilor intregului popor. (Aplauze prelungite). Si atunci cea dintk
conditiune a conduckorilor unei democratii adevrate este
lipsa de personalitate, este lipsa de reclam (aplauze prelim-

www.digibuc.ro

DEC. 1908

CHEST1A AGRARX DUPX 1907

161

gite), este departarea,

voie sA intrebuintez termenul,
de acel boulangism", care a caracterizat in Franta o democratie sui generis acurn catva timp.
Fiindcd la noi sunt doua caractere diferite de boulangism
in cloud persoane diferite, sa-mi dati voie sa documentez acest
punct al afirmatiilor mele. Sa iau cazul d-lui Iorga si al d-lui
Take Ionescu. (Ilaritate).
D-lor, cred pe d. Iorga realmente i in fundul sufletului
d-sale un orn foarte democrat ; insa d. Iorga cum este ca istoric
este si ca orn politic. D-1 Iorga face servic foarte mari istoriei
noastre, ins eu cred c le aduce mai cu seama ca culegator,
ca adunator de documente, a isvoarelor cari vor servi inteo
zi spre a se scrie istoria trii. In ceeace priveste insa argumentatia d-sale istoricd i concluziunile la cari ajunge, diferite contraziceri ce gasesc in opera d-lui Iorga m fac pe mine, care
nu sunt specialist in materie, s zic c adeseori a gresit.
In politica tot asa. Ati ascultat discursul d-sale de deunazi,

in care cu multa dreptate ridica unele chestiuni, iar cand

ajungea la concluziunea final, ea era gresita ! Tot aceeasi inconsecint in atitudinea d-sale politica ; desi spune ca este
democrat, ins are manifestatiuni absolut nedernocratice. D-sa

razima viitorul acestei tari, toat reformarea vietii noastre

publice pe o singur persoana, in omul cel mai cult, in omul
cel mai capabil din tara, in d-sa. (Ilaritate). Este, cum s'ar zice,
un autobulangism. (Ilaritate). i sa-mi dati voe sa va citesc o
ultima manifestatie de felul acesta, un manifest caracteristic
al d-sale.
Cunoasteti cu totii evenimentele din Transilvania. D-1 Iorga
a adresat scrisoarea ce urmeaza catre fratii nostri de dincolo,

care s'a publicat de ziarele de acolo, i in care yeti vedea o

desfasurare a acestui autobulangism.
Domnule redactor,

Fat de informatle gresite, cari circula obisnuit in presa

noastra, influentata de interesul de partid, i redactata in cea
mai mare parte de evrei, cari exploateaza buna d-voastra cre11

www.digibuc.ro

162

VINTIL I. RRTIANU SCRIERI I CUVANTARI

VOL. II

dintk prin fatrirea acelorasi sentimente nationale, prin cari

caut a cstiga opinia public dela noi, ne simtim datori a face,
prin foaia d-voastrk urmtoarea declaratie :
Reprezentnd un program nationalist-democrat si lucrnd
la o organizare sprijinit pe primirea lui de elementele cinstite
din tark avem fireste in vedere o inrurire real a noastrk nu
numai asupra opiniei publice, ci, inteun viitor mai deprtat,
asupra vietii de Stat a Romniei. In acest caz, fata de d-voastre,
Romnii de peste hotaTe, atitudinea noastr ar fi aceasta :

Neavnd o clientel pe care s trebueasc a o stura cu

bugetul Statului, ca partidele cari se schimb la putere astzi,
am pune mijloace mari, cari sunt posibile, la dispozitia culturii
romnesti, prin imputernicirea si ltirea cdreia ne putem mentinea ca natiune, oriunde si in orice imprejurri. Nu credern ca
putem face pe samsarul onest, cum vd fggcluia odat d.
Sturdza".
Este o manifestatie a unui orn pe care 11 cred sincer in sentimentele sale, ins o manifestare care dupg mine nu este democratick cAci nu cred CA chestiunea nationard din Transilvania

sau din Tara Romneasc s depincl numai de vieata d-lui

Iorga. (Aplauze).

Dar, cl-lor, este o alt manifestare mai caracteristic a acestui boulangism necunoscut pn azi la noi, este manifestarea
care se face imprejurul noului partid conservator-democrat si
in deosebi imprejurul sefului acestui partid.
S-mi dati voie s reamintesc aci cteva din juvaerurile ce
s'au spus in intrunirile publice si. pe cari un prieten a avut buna
voint s mi le strnga. Veti vedea caracteristica acestui partid
democrat, uncle toate laudele vin asupra unei singure persoane,
asupra d-lui Take Ionescu. D-lor, iau inti pe cele mai mici :
Pentru un profesor dela Galati el este soarele care rsare
mai strlucitor cleat acel care apune". (Ilaritate).
D-1 Take Ionescu era prezent la toate aceste intruniri si
n'am vzut nici o protestare a d-sale, ca s mai tempereze
avntul prea cald al acestor oameni. (Ilaritate, aplauze).
Altul, d-lor, la Roman, spunea c el este supraomul lui

www.digibuc.ro

DEC. 1908

CHEST1A AGRARA DUPA 1907

163

Nietsche. Un candidat la alegerile partiale din Bucureti, care

a urmat conservatorul, II zice inteun stil foarte pompos :
El e fdt frumos, acoperit cu o nfrarn fermecat, .1 care

asteapt srutarea fecioarei pentru trezirea lui la o vieat

noud. (Rsete).

D-lor, e in cuvntarea mea aridd o parte cam comic, dar

sa m iertati c o aduc in discutia Parlamentului, ea este ins
caracteristicA pentru mentalitatea acestui partid.
Tot acela 11 numeste Mama rnitior" ! (Mare ilaritate).
Un altul il definete c e adevratul produs al geniului
acestui popor". (Ilaritate).

Pentru d. Cincu, el e steaua polar la care tinde..." (Mare

ilaritate, aplauze prelungite).

N. Cincu : Aceasta e chestiune de Mesaj ? Acesta e programul ce ai inceput s discuti ?

Voci : Repetati, d-le Brtianu.
0 voce : Aceasta e pedeapsa d-lui Cincu. (Ilaritate).
V. I. C. Brtianu : D-le Cincu, mi se cere s repet.
D-lor, d. Cincu spunea c d .Take Ionescu e steaua polar,
la care uitndu-se cu incredere, a invins ; ins d. Cincu nu ne
spune ce a invins. (Mare ilaritate).
D-1 Carageale, aducndu-si aminte probabil de lucrarea

d-sale : Scrisoarea pierdut", Il consider ca un erou si dedar Ca' merg cu totii voiosi in urma carului su de triumf".
(Ilaritate).
Altul 11 numeste cel mai meritos fiu al Romniei".
Un boier vechiu, unul din cei ce au servit pe Lascar Catargiu, inteo uitare a respectului pentru memoria unui orn care a
fost ceva in tara aceasta, zice : D-1 Take Ionescu a fost luceafrul bun, care a inclicat calea lui Lascar Catargi !" (Ilaritate).
Un altul, d-lor, spune c au fost oameni mari in tara
aceasta, ca : Koglniceanu, Gr. Vernescu, D. BrAtianu, C. A.

Rosetti, Manolache Costache Epureanu, si nici unul nu avea

acea tain mare, pe care a avut-o un Ion Brtianu si un Lascar
Catargi, si pe care o are cu prisosint Take Ionescu".
D-1 Dissescu il numeste horn() novus", si aducndu-si
nminte de cntecul : C'est Boulange, c'est Boulange, c'est

www.digibuc.ro

164

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI I CUVANTARI

VOL. Il

Boulanger, qu'il nous faut", spune : pe tine te vrem". (Mare

ilaritate).

Acum, d-lor, s-mi dati voie sd tree la profesorii universitari.

S vedeti ce mentalitate a parte exist i In institutiile noastre cele mai superioare de cultur, i cum s'a putut, gratie aces-

tei mentalitati, sa se gseasca un numr de profesori universitari, cari s" treacd la d. Take Ionescu.
Unul gsete e el are spiritul reformator i darul oratoric
al lui Mihail KogAlniceanu, puterea de organizare a Intemeeto-

rului de partide Ion Brtianu, bunul simt qi autoritatea lui

Lascar Catargiu.
Ace la spune CA' e expresiunea puternicd a momentului istonic". (Ilaritate).
El este gndul biruitor, bgrbatul cel mai ager i mai cu dar
de vorb, cel mai iubit in tara i cel mai cunoscut peste hotare,

sufletul vremilor ce se ridica, adevrul ce insufletete contiinta poporului nostru ca sa-i ggseasea echilibrul, stalpul de
bronz de maine i coloana de foc de azi a neamului". (Mare ilaritate, aplauze).
0 voce : Cine e ?
V. I. BrAtianu : Nu-mi cereti nume. VA rog, d-le Take

lonescu, s temperati pe viitor aceste laude, cari nu fac bine

nici d-lor, nici d-voastrA.

Altul zice : Avem un ef pe care multi 1-ar doH, dar care

e numai al nostru... Un orn ca d. Take Ionescu care reprezint
simtimintele i. tendintele noastre ale tutulor, nu poate fi mrit
de noi, pentru cA e mare prin el Insui".
Altul, profesor de filosofie la Universitate, zice cA : El este
un simbol al viitorului p ecare 11 urnAm orbete,
intr'un
partid politic conqtient, aceastA urmare orbeascA e cam tristA,
(aplauze, rAsete),
pentru cA el reprezintA interesele neamului".

Dar acestea, d-lor, nu sunt suficiente. Mai e ,d-lor, alt

caracter, chiar In aceste manifestatii. Ele dep4esc adulatiile
personale. Ele iau forma unor laude cari nu se mai aduc nici
chiar regilor din Europa de azi, dar poate nici ImpAratilor

www.digibuc.ro

DEC. 1908

CHESTIA AGRARA DUO. 1907

1g5

Chinei, cAci i acolo spiritul se transform : bulangismul devine

la populatiile din interiorul Africei un fel de adevrat feti0sm,

in cre eful e considerat ca intrupator al unei prti din divintate ; el nu mai e om !
S vedeti cteva manifestatii de felul acesta.
Un profesor de filosofie dela Universitate spune c el
reprezinta pentru noi templul necunoscutului i aceasta ne indeamn s-1 urmrn". (Mare ilaritate, aplauze).
0 voce : Cine e filosoful sta ?
V. I. C. Brtianu : Un mare preot al democratismului
d-lui Take Ionescu, senator, 0 aci prezent, Ii spune cs n'a tiut
ce comoar au in mijlocul lor. Acel senator spune : acest orn,
pe care trebue s-1 servim, s ne bucurAm c ni I-a dat Dumnezeu".

Alt profesor universitar spunea c el este un fel de Sf. Spiridu". (Mare ilaritate, aplauze prelungite). D-1 Take Ionescu
i aduce aminte de aceste cuvinte i cunoa0e numele fiecrui
orator.
Nestor Cincu : E adevrat conferint; par'cam fi la
Ateneu.
V. I. C. Brfitianu : SA-rni dati voe, este necesar s tim
toate aceste lucruri, i este necesar i pentru noi toti i pentru
tar ; dar cred i pentru d. Take Ionescu, ca d-lui s tempereze

in viitor aceste adulatiuni, cari nu pot s fie bune nici pentru

partid, nici pentru d-sa. (Aplauze).
Un preot spune c d. Take Ionescu este inspirat de divinitate, i in sfar0t, culmea se atinge, cnd un profesor universitar, fost secretar general, II compara cu Hristos ; atunci toat
sala strig : Take Ionescu este Hristosul nostru". (Mare ilaritate ; aplauze prelungite).
N'av vrea s mai citesc, cci aceste citiri nu plac d-lui Cincu.

Nu pot ins s nu reamintesc CA, inteun numr din organul

oficial al partidului, Ordinea", in acela numr in care este
publicat i programul partidului conservator-democrat, se
spune : Ziva de eri a fost momentul mret al redeteptrii unui
neam intreg.
De vremi, poporul cuta un Messia care s-i dea ceeace el

www.digibuc.ro

166

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTARI

VOL. II

astepta de mult timp, ngzuintele sale cgutau Intruparea lor intr'un mntuitor al incercgrilor bor.
Si. acel Messia, acel mntuitor ggsindu-1 preggtit a le satisface idealul lor, ei au venit 'in massg sg-1 salute, sg-1 consacre de
stgpnul vointelor bor. Simbolul lor a gsit o zgmislire pgmn-

teascr.
Vedeti, d-lor, caracterul pe care l-a luat acest democratism.
Sg-mi dati voie acum s vg citesc ceeace spuneau alti oameni
si ceeace credeau cg este in realitate democratia. Dar, inainte
de a trece mai departe, sg nu uit sg vg ardt cum d. Take Ionescu
rgspundea acestor manifestatiuni si. ce notg de temperantg
punea asupra ardoarei prea mari a prietenilor sgi.
Iatg,
si. am luat dupg jurnalele conservatoare ce spunea d.
Take Ionescu in Intrunirile sale publice :
Asist la un eveniment, la o miscare de entuziasm ; faptul
cg sunt scnteia acestui entuziasm, nu mg face sg-mi pierd nici
lumina vederilor si. nici ratiunea.
Pe mine, aceastg admirablig Insufletire nationalg, nu numai
cg mg Incntg si m rgzbung de multe, dar mg bucurg, de oa-

rece imi dg ocazia sg constat c'd e un progres sufletesc in

aceastg targ".

La un banchet din Bucuresti : Cnd am intrat aci in mijlocul acestei extraordinare adungri, venisem cu gndul sg rspund la discursurile tinute contra mea, dar in folosul meu, la
intrunirea carpistg, mg hotgrisem, d-lor, ca pentru odatg sg
transform si eu chestiunea unui partid in chsetiunea unui orn,
cum au fgcut-o dnsii la intrunirea dela Eforie.

...Asvrl departe de mine vorbele spuse in contra mea.

Cnd se ridicg tara intreagg, cnd natiunea se manifesteazg cu
atta dragoste, ar fi pierdere de vreme sg ne mai ocupgm cu
criticile.

...Chiar dacg, d-lor, as avea lasitatea sg doresc, sg mg

opresc la drumul jumtate, nu as putea s o fac, &dci ar fi nu
numai sg inmormntez o carierg de orn
ceeace la urma
urmelor nu este nimic
ar fi sg deziluzionez si sg disperez
tara aceasta pe cel putin 25 de ani, dacg i-asi dovedi CA incre-

www.digibuc.ro

DEC. 1908

CHESTIA AGRARA DUPA 1907

167

derea ei extraordinarg, a azut pe un orn capabil s se opreascA

la jumatatea drumului".
Vedeti, in aceastA atmosferd i. d. Take Ionescu a ajuns sA
aibA aceeai prere de dumnealui : el pune intregul viitor, cel
putin pe 25 de ani al acestui nearn, pe capacitatea i pe vieata
d-sale ! (Ilaritate, Aplauze).
Dar, d-lor, cAt deosebire intre acest dernocratisrn i. felul
de a vorbi al acelor adevdrati apostoli ai redeteptdrii noastre
nationale. SA v reamintesc ce spunea un asemenea democrat la
1867. Iat cum vorbeau ei dup ce fuseser exilati, dupg ce ii
pierduser averile ca s apere drepturile Orb. In strAinAtate,
dup ce fAcuser unirea, dupA ce aduserA pe Domnul strain.
Am zis, CA' cele ce s'au f Acut au fost fapte de uriai, fiindcA

nu cred ce ele sunt fapte nici ale Rosetilor, nici ale Goletilor,
nici ale Mdlinscului, nici ale Koglniceanului, nici ale tutulor
acelor cati au luat parte la aceste lucrri. A fost o putere mai
mare deck a ckorva oameni, pentru ca asemenea luerri mari
s se facg...

Nu, aceste rezultate nu sunt opera nici a unui orn, nici a

unui partid. Toti sd dea glorie lui Dumnezeu i unanimitkii poporului romAn, cci kr numai se datoresc aceste mari rezultate,
cari ne-au ridicat din cAderea uncle eram". (Aplauze prelungite).

MA iertati, d-lor, dac am insistat cam mult asupra acestui

punct, ins era necesar s ark care era caracterul unui adevArat democratism la noi.
VA spuneam adineaori c in opera partidului liberal dela
1848 pAnA la 1890, n'a fast aprcyape nicio perioad, poiate u.nele

mici intreruperi numai, aduse prin evenimentele din afar, de

renuntare la poltica lui democrat. Ca sA fiu scurt, n'am deck
sA reamintesc cteva din manifestatiunile acestei democratii :
chestiunea clc4or pusg la 1848, toat opera Divanului ad-hoo,
legea improprietkirilor la 1864, aceast actiune de democratisare s'a continuat i la 1884, cAnd s'a fcut reforma electoral.
D-lor, a doua manifestare a acestei crize in viata Statului
se vede in lAncezirea vietii noastre parlamentare. Am spus
cateva cuvinte la Inceput asupra acestei lAnceziri, cred Ins

www.digibuc.ro

168

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI I CUVANTXRI

VOL. II

tA este bine s insist asupra acestui punct, pentruc inteun

regim ca al nostru, intensitatea vietii parlamentare este unul
din indiciile cele mai bune prin care se poate judeca activitatea
vietii de Stat.

Nu mai vorbesc de modul cum inainte se intelegea lupta

parlamentar, nu reamintesc c minoritatea fcea parte din
birou, eft' la Mesaj totdeauna opozitia era reprezentat in comisiunea de rdspuns. Toate aceste procedri uitate, s zicem &A
erau mai mult de formk Este insa necesar, ca in toate chestiu-

nile importante, tara s fie in curent cu ele, 0 in deosebi in

cele ce privesc politica exterra 0 armata.
Voci : Mai tare, nu se aude.
V. I. C. Briltianu : In ceeace privete politica extern si

armata, a fost o perioadk de cel putin 15 ani, in care aproape

Parlamentul nostru nu s'a mai ingrijit de ea. Este o slbiciune,
nu trebue s ne temem s o spunem, mai cu searna astzi. Sarcina este inlesnitk fiindc in desbaterile acestea chestiunile
de politicA extern au fost aduse de toti oratorii.
Voci : Nu se aude.
D-1 preqediate : Poate ea' sunteti ostenit, d-le BrAtianu. Sus-

pend qedinta pentru 5 minute.

La redeschidere.

D-1 preqedinte : D-lor deputati, inainte de a da cuvntul

d-lui Vintil Brtianu, dau cuvntul d-lui ministru de finante
care are de citit dou Mesaje.
D-1 ministru de finante d cit.ire urmtoarelor Mesaje :
conventia cu Spania si proiectul de lege al conventiunii cu
Turcia.
D-1 pre.edinte : Se vor tipri i trimite la sectiuni. D-1 Vin-

tild Brtianu are cuvntul.

V. I. C. Begtianu : V spuneam adineaori, d-lor deputati,

ea' una din manifestatiunile crizei vietii de Stat s'a produs in
activitatea vietii parlamentare ; 0 adugam ck in deosebi, in
ceeace prive0e politica noastr externk in cei 15 ani din urm,
ea nu a fcut aproape de loc obiectul discutiunii din Parlament.
Azi, cnd aceasta uitare nu-i mai are locul, putem vorbi ea
mai mult linite.

www.digibuc.ro

DEC. 1908

CHESTIA AGRARI DUDA 1907

169

Este nevoe ca Parlamentul s." se ocupe de aceste cestiuni,

pentru ca opinia public sd fie orientat.
Ati putut auzi in ultimile intruniri publice, dup ce Bulgaria s'a proclamat regat, ce cuvinte s'au pronuntat contra acestui
Stat, pentru desrobirea cAruia noi luptasem, vorbindu-se chiar
de compensatiunile pe cari ar trebui sa le lum peste Dunre !
Lucrul acesta era de sigur o zpaceal a opiniei publice. Iar
fiincicd Austria si-a alipit Bosnia si Herzegovina, ati auzit vorbindu-se de compensatiuni in Bucovina, ce ar trebui s cerem
viitorului congres i alte propuneri de acelasi fel. Ei bine, erau
manifestatiuni pur i simplu bolnvicioase, era o stare de spirit

care a fost produs tocmai prin aceast lips de discutiune a

chestiunilor politice exterioare in Parlamentul nostru.
Este ins in aceste manifestatiuni ale opiniei publice o
cauza real care eu cred cd este in sentimentul tuturor Romanilor : aceste manifestatiuni sunt produsul exterior al unui alt
sirntimant mai adanc i cari nu-si gsia drumul, fiinde el nu
poate s aib in conditiile actuale cleat un efect absolut platonic, fr nici o alt urmare. Era simtimantul care-1 are oHce
cm, atunci cand vede un alt orn in suferint i cu atat mai
mult, cand acest orn este din acela sange cu el.
In ceeace priveste politica noastr extern, putem gsi indrurnri sigure pentru viitor in atitudinea pe care Romania a
avut-o in momentele importante ale vietii sale.
Si in primul rand avem atitudinea guvernului din 1877, ea
poate fi un bun criteriu pentru zilele de astzi.
D-lor, un stat mic ca al nostru
i oHce stat mic
nu
poate s'a determine el evenimentele exterioare.
Ar fi oare cumin te ca Sarbii s se arunce izolati inteun rz-

boi ? Inteleg foarte bine sentimentele lor de grije pentru un

eveniment care este legat de viitorul politic si economic al lor ;
ins dac Serbia ar cuta s determine evenimentele, negresit
c ar face aceeasi greseal pe care a fcut-o la 1876 si la 1885.
Un stat mic nu poate
i acesta trebuie s fie gandul nostru
nu poate sd determine evenimentele exterioare. Sunt interesele
mult prea mari ale statelor celorlalte cari ar intra in joc i cari
ar face s devieze actiunea inceput. Un stat mic &and ar pro-

www.digibuc.ro

170

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI SI CUVAiNTARI

VOL. 11

ceda in modul acesta, ar face cu drept cuvant ce spunea d.

Sturza inteo intrunire la clubul liberal : o politica de aventuri.
Un stat mic trebue sa evite politica de aventuri ; el are altceva
de facut. El trebue s fie totdeauna gata, pentru ca atunci cand
evenimentele exterioare determind o anume situatiune, favorabird cauzei lui, el sa poata sa fie un factor ajuttor, ate odata
chiar determinant, pentru un interes al lui national ; atunci
este momentul ca el sa intre in actiune. Asa s'a intmplat la
1877.

Era pe acele vremuri un guvern liberal, care era taxat chiar

de ruso-fob. El nu a intrat in tratari cu Rusia decat dupa Livadia, adica dupa ce s'a convins c imperiul rusesc vrea sa intre
in rasboi si. c puterile celelalte nu se opuneau.
Din acel moment guvernul roman s'a pus la o rnunca continua si a pregatit pe Fan& politica lui exterioar in vederea
evenimentelor ce preau nelnlaturabile, o politica interioara
de intrire.

Cand Muscalii au intrat in tax* el era gata. Imperiul rus

nu dorea in acel moment ca Romania s participe in rasboi.
Cand a avut insd nevoe de noi, dup' primele infrangeri dela
Plevna, Romania era gata si in trei zile armatele noastre au
trecut Dunarea. Stiti ce rezultat a avut aceast actiune bine
pregatit a noastr.
Trebue o potentare a energiei unui popor mic, prin intelegerea cat mai prielnica a evenimentelor cand se produc. sa ne
reamintim totdeauna vorba fabulistului : ca adesea cei mari au
nevoe de unul mai mic ca dansii.
D-1 Take Ionescu spunea ca la 1880, dup rasboi, politica
guvernului roman era o politica absolut de pace. Era o politica
de pace, ins evenimentele cari au urmat anului 1878 dedeau

tutulor certitudinea unui rasboi intre Rusia si tripla alianta.

Daca Romania s'a apropiat in acel moment de puterile occiden-

tale, era in vederea acestor evenimente, pe cari toata lumea

le astepta ; era o necesitate absolut, impus de atitudinea luata
de imperiul moscovit in Orient si de situatia noastra geografica.
Trebuia s intrim siguranta noastra inteun moment cand

www.digibuc.ro

DEC. 1908

CHESTIA AGRARA DUP 1907

171

nu mai putem s ne bizuim pe relatiuni ce avuseserAm la 1877

cu Rusia.
Dac aventurile sunt primej clioase in politica extern a unui
stat mic, trebue atunci ca el s se ingrijeasc continuu de intrirea lui interioar. Numai astfel el poate la momentul oportun,
cand interese de ale lui sunt puse in joc, s fac ca aceste interese ale lui s' fie aprate i tot numai prin intrirea i cumintenia lui poate s nu fie tarat de evenimentele venite de afarg.
0 alt chestiune a politicii externe care s'a discutat, a fost
chestiunea Dunrii. D-1 Maiorescu la Senat i d. Take Ionescu
la Camer, au spus c chestiunea Dundrii nu va f pus la congres, i prin urmare, ea nu ne-ar mai putea interesa. D-lor au

pus insd un principiu care din partea a doui oameni politici

influenti cum sunt i unul i altul, pare ceva cam straniu. Este
acea conceptiune ca" toata chestiunea Dunrii pentru noi, este
limitata la aprarea ca stat riveran a suveranittii noastre in
apele romane.
Dac noi Romanii vom limita la aceasta chestiunea Dunrii,
cred cA scdern foarte mult din importanta acestui fluviu pentru

noi. Dun'Area, este unul din fluviile cele mai importante din
Europa. Suntem o tar mica, ins putem s'a ne sporim aceast
putere a noastr i din punct de vedere economic i din punct
de vedere politic, dac vom Oi s profitm tocmai de situatiunea ce ne-o face Duna'rea nou, din faptul ca. Romania este
elare pe gurile ei. Romania poate s devin i o sa' devin
dacd se va intri economiceste, antrepozitarul mrfurilor intregii Europe centrale. Prin urmare, chestiunea Dunrii nu
se poate limita la ceeace a spus d. Maiorescu si Take Ionescu,
fiindcd avem dou trmuri dela Galati sau BrAila la Ostrov

sau unul de acolo in sus ; noi nu trebue s aprm numai

drepturile noastre in porturile noastre sau in apele noastre.
Negresit cand au vrut puterile strine s incalce aceste drepturi, la 1881, Romania a protestat si bine a fcut.
Dar chestiunea pentru noi, este mai larg ; dorinta noastr
a tuturor, este ca Dunrea s devin un fluviu international
in realitate, ca dela Ulm pan la Sulina sg fie absolut liber
in ceeace priveste apele, pstrandu-si fiecare tar dreptul ei

www.digibuc.ro

172

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTARI

VOL. II

de suveranitate in porturi, si pastrandu-si drepturile ei in comisiunea international care ar fi una si aceiasi dela Ulm si
'Ana la Sulina. Prin urmare, daca cineva in momentul acesta
ar cere o modificare exclusiva si prin alte influente, a regimului din apele noastre, astfel cum este astazi, negresit ea'
este de datoria guvernului romanesc sa protesteze. Cred ins
ea Romania trebue sa pregateasca viitorul pentruca in ziva
cand chestiunea Dun.drii ar veni din nou Intr'un congres, s
putem obtine un regim general modern ca acel ce este pe Rin,
unul si acelas dela un cap pang la altul.
C. Stere : E dreptul international comun.
V. I. C. SI-Miami : Astdzi avem vre-o sease regimuri de
navigatiune pe Dunre, intre cari cel dela Portile-de-Fier,
regim absolut aparte si desi nou In contrazicere cu principiile
de libertatea navigatiunii si ale civilizatiei moderne. (Aplauze
prelungite).

Ma nevoie este ca sa se limpezeasca aceste chestiuni. Nu

trebue s vorbim de chestiunea Dunarii, cu vorbe late si mari,

ci trebue sa cunoastem Intai care este interesul nostru national si economic legat de aceasta chestiune, ca din el sa
reiasa atitudinea politicei noastre viitoare. (Aplauze prelungite).

D-lor, am aratat in parte ca a fost o criz In viata noastra

de Stat, tradusa printr'o criza a vietii noastre politice.
Sa vedem acum in aceste conditiuni, care poate fi actiunea

unui partid politic, reprezentant al vietii nationale si prin

urmare chemat sa ajute o indrumare nou a Statului.
Timpul fiind inaintat, voiu schita repede aceasta actiune.
D-lor, Intai de toate sa vedem daca proiectele pe care guvernul le prezinta corespund cu aceasta politica de care vorbeam.

Mai Intai, trebue facuta educatiunea cetatenilor, si prin

scoal si prin interesarea lui la viata publica. In colegiul unic
pe care d. Take Ionescu nu-1 intelege, vedem o indrumare in
aceast directiune.

D-lor, in afara de largirea continua a dreptului de vot,

trebue sa dam si administratiilor locale o alta viata mai de
sine statatoare cleat cea pe care au avut-o pang astazi. Aceasta

www.digibuc.ro

DEC. 1908

CHESTIA AGRARA DUPA 1907

173

este o datorie a partidului liberal si o vom discuta cnd proiec-

tul de lege al organizrei judetene va fi depus de Care ministrul de interne. Trebue s reinviem o viat local, care a
fost stirbit de legile conservatoare centralizatoare, principii
pe cari in timpul din urmd le-am urmat si noi.
De o politic democratic este legat descentralizarea administrativk insd aceasta descentralizare este impus si de un
control mai eficace si de o rspundere efectivk
In mod incidental voiu reaminti declaratiunile categoriceale d-lui Take Ionescu, cd dac se va stirbi ceva din independenta magistraturii, va fi cel dinti ca g se opue. Cred c dup
ce d. Bdru a fost ministru de justitie, d. Take Ionescu e
cel din urm care poate s vorbeasca de neatrnarea magistraturii. (Ilaritate, aplauze).
In ce priveste directiunea economick in general, spuneam
CA prin conveintiunile fcute, prin tarifele vamale cele noui,
s'a creiat o situatiune econamicA nou In Tara Romneasc; trebue ca irruntrul acestei atmosfere economice noui, ce s'a fcut,
Statul, fie prin legi, fie direct, s indrumeze pentru a satisface
nevoile reale ale economiei nationale.

Industria ocrotita prin tarife vamale, si prin viitoarea lege

asupra industriei se va desvolta cu pasi repezi ; trebue ins o
actiune repede si puternic, prin credite, prin scoli, fie chiar
prin influenta direct a Statului, pentruca s n'o lsdm s se
stabileasck cum s'a stabilit in parte, in afar de noi. Trebue ca
din toate punctele de vedere ea s fie o industrie in realitate
romneasck cu o participare cat de mare a capitalului romnesc, si cu personal romnesc. Nu este industrie national aceea

ce are numai lucrtori si materia primd romn ; in aceste

conditii ea este o industrie ca aceea care s'a stabilit in Spania

si in Portugalia, cu totul in afar de tara unde s'a infiintat.

Trebue cu orice pret o actiune puternic a Statului, care s
determine participarea RornnRor

la

aceast

industrie.

(Aplauze).

Inch' o uitare a nevoilor noastre de ctva vreme se produce

si in chestiunea agriculturii. Pe lng miscarea care s'a fcut
grin bncile populare, asociatiile trnesti si Casa Ruralk trebue

www.digibuc.ro

174

VINTILI I. BRATIANU SCRIERI

CUVNTXRI

VOL. I!

sa se faca o actiune puternica pentru indrumarea agriculturei

mari ; agricultura mare a fost lasat s se desvolte dupa imboldul initiativei private, dar din nenorocire trebue s recunoastem
cu toate capitalurile cari au fost, aceast initiativa s'a desvoltat relativ putin. Trebue ca i in alte tari, s inlesnim formarea sindicatelor, prin asociatiuni de mari proprietari sa se
poata ajunge sa se faca inteo zi i irigatii, sa se cumpere instrumente, s se fac vnz'ari, etc. Este nevoe de o politica
economica in ceeace priveste agricultura mare, ca i pentru cea
mica. MA vreme poate fi un factor important in economia national ea, nu ne putem dezinteresa de procluctimnea ei.
Paralel cu aceasta actiune, trebue ca moii1e Statului, fermele i pdurile sale, terenurile petrolifere ale lui, sa fie pilde
de exploatare si
(Aplauze).

de indrumare a elementelor nationale.

D-1 Take Ionescu are alt conceptie in privinta utilizrii terenurilor petrolifere ale Statului. Ne spunea c trebuesc exploatate acolo unde sunt necunoscute de inginerii i capitalurile
romnesti, acolo unde sunt cunoscute, ele s se scoat la licitatiune, adica s se dea capitalului strain. Noi zicem din contra unde sunt explorri de facut, trebue Statul inti sa
cunoasca ce vinde prin urmare s fac el cercetrile acestea,

iar cnd a gsit ca este ceva, trebue s indrumeze capitalul

romnesc, priceperea romneasca i lucrtorii romni &Are
aceste exploatari. Conceptie cu totul diferita de cea a d-lui Take
Ionescu. (Aplauze).
In proiectele anuntate i in toat actiunea guvernului liberal este o satisfacere a nevoilor de cari vorbeam mai sus.
Ca guvern democratic, proiectele sale sa ingrijesc nu numai
de industria mare, dar si de lucratori si de indrumarea acestor
lucrtori pentru viitor.

D-1 ministru al comertului, deja in diferite rnduri a spus

c studiaza modificarea legii meseriilor. In sesiunea aceasta va
veni si cu o cas de credit a meseriasilor.
Legea judetean i colegiul, exploatarea pdurilor mostenesti, sunt solutiuni in legtura cu programul de care vorbeam
mai sus.

www.digibuc.ro

DEC. 1908

CHESTIA AGRAR DUP 1907

175

D-lor, in directiunea economick in directiunea sociala si in

directiunea politica, partidul liberal, in deosebi dela 1901 incoace, a cautat s-si fac pe deplin datoria lui, si dela 1906
1907 incoace mai cu seama, a reluat firul, nu al traditiunii, pe
care nu o pierduse, dar firul executiunii. operei pe care o incepuse cei ce ne-au precedat.
Pentru ca partidele sa-si indeplineasca opera mare ce le
revine, In conditiile actuale ale tarii, care trebue SA fie indrumarea lor ?

Partidele sunt organele cari reprezinta de fapt constiinta

nationala in organizatiunea Statului nostru ; ele sunt, la guvern, organele care au in mana conducerea intereselor Statului,
In opozitiune ele sunt acelea care controleazd guvernul, prin
urmare si atunci fac parte din viata reala a Statului. Trebue
deci sa ne intrebdm : care trebue s fie si organizatiunea si
procedura lor, pentruca sa poatg corespunde la o opera asa de
grea, ca sa poata iesi din criza de care am vorbit. D-lor, partidele trebue inainte de toate sa fie organizate asa, ca la orice
moment s poata satisface nevoile Statului ; dar nu in sensul
In care este inteles de unele persoane.
Unele partide au crezut c ele trebue sa fie organizate astfel
ca, la momentul cand vin la putere, organizarea de partid sa
intre In organizarea de Stat. Aceasta d-lor, este o conceptiune
gresit. Dati-mi voie s rn'd explic printr'o comparatiune.
Nu as putea sa o iau mai bine deck din comparatia armatei
de mercenari, de alt data, cu armata moderna, pe baza nationala.
La un moment de greutate, un imperator bizantin neputand
sa faca fata la nevoile din afara a facut apel la diferite popoare

rsboinice din alte parti. Un tar rusesc i-a trimes, cu plata

negresit, cateva sute de museali; din Catalonia uncle aflase c
era o ginta numita Almoragavi, vestita prin vitejia ei, s'au recrutat alti soldati. A format astfel o armata de mercenari cu
cari a putut s lupte In contra Bulgarilor si In contra Turcilor.
Dupg ce s'a terminat rasboiul si a venit linistea i-a rugat sa
se duca acasa. Acesti mercenari gasind insa c imperiul era
mult mai bogat de cat tara lor, s'au adunat toti la un loc si in

www.digibuc.ro

176

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI

i CUVANTARI

VOL. Il

timp de 50, 60 de ani au cutreerat imperiul bizantin dela un

cap la altul devastndu-1 i prdndu-l. Era un moment de
greutate i slbiciune pentru imperiu ? Veneau pn sub portile
Constantinopolului. Erau momente de trie ? Se duceau 'An%
fundul Moreei sau in alte prti mai deprtate ale imperiului.
In timp de vreo 50 de ani ei au format un regat pribeag, regatul Almoragavilor ; aveau o capital, astzi aici, mine colo.
Dinastie sau traditiuni nu existau. Asa, la un moment dat, un
comandant al lor hind omort hate() lupt intestin i aflnd ca
in alte prti exista un vestit cap de bande normane, au trimea
in Sicilia ca s-1 ademeneasc cu bani, l-au pus in capul kr, ca

dea astfel o nou viata acestui regat in felul sau. D. Stnculeseu m intrerupe, spunndu-mi cd era dela Roma (ilaritate),

eu stiu c era din Sicilia.

Eu fac o diferent intre acel duce care era un ferment plht
de viatd si care venea in mijlocul trupelor ca s le poat face o
situatiune mai bun i intre un ferment cam invechit al unei
situatiuni trecute si care eu cred c nu o s poat s dea nici
o viat nou acelora cari cu greutate i vor taxi dup ei.
Dar, dup ce a venit acel nou sef al kr, imperiul bizantin s'a
intrit Almoragavii n'au mai gsit nimic de prdat, fiindc
ordinea se restabilise ; ei s'au retras atunci in fundul Moreei,

unde dup o luptd intre ei, s'au rspndit in cele patru colturi
ale lumii, f Ara ca nimeni s mai stie de regatul kr acel efemer.
Comparati aceast armat din vechime cu armatele moderne ; in acestea soldatii nu sunt indemnati la lupt prin nAdejdea predrii, li se face educatiunea in timp de pace prin
scoal i desvoltnd in ei constiinta cetteneasc ; numai gratie
unittii de simtiminte i unei discipline luminate se dobndeste
acea putere moral i material din armatele moderne. Acestea
sunt pavAza *ii in timp de rzboi, iar in timp de pace focarele
de completare a educatiunii nationale.
In partidele politice trebue sb." fie aceiasi conceptiune. Un
partid politic nu poate s fie pregAtit si nu trebue s fie pregatit in vederea budgetului statului ; el trebue sA fie indrumtorul conshintei nationale ; el este pus la postul de onoare
in vederea tuturor ; trebue s serveasc de pild acestei re-

www.digibuc.ro

DEC. 1908

CHESTIA AGRAHA DU14 1907

177

desteptari a constiintei nationale ; prin organizare si procedura

lui trebue sa se simta ca aceast indrumare este facuta pentru
binele si folosul Statului.
Mai este nevoe sd adaogam ea" la baza unui partid politic
trebue s fie principii si program ? Ne asteptam ca d. Take
Ionescu, in cuvntarea care a tinut-o sa arate care este programul partidului sau ; era cea dinti manifestare care o facea
aci in Camera', ca sef de partid democrat si credeam c va fi
un prilej de a-si proclama programul ski de mult asteptat. In
sedinta de ieri, dupa ce a cautat sa schiteze un program, care
era mai mult facut in vederea alegerilor dela 24 Decemvrie,
ati vzut Ca' la o simpl intrebare a d-lui Diamandi, discursul
s'a intrerupt. Asteptam astazi s reia acel program, si sa raspund cel putin dupa 24 de ore d-lui Diamandi. Am ramas ined
tot asa de nedumeriti asupra politicii reale a partidului democrat cum eram si mai inainte.
G. Diamamdi : Documentele d-tale ne-au lrnurrit.
V. I. C. Brtianu : A reiesit Irish' ceva din discutiunea de
ieri si din tot ceeace a spus d. Take Ionescu In intrunirile publice ; conceptia sa asupra democratismului ; d-1 Take Ionescu,
defineste democratismul prin formula foarte simplista : oricine
poate ajunge orict de sus.
Ct despre un program democrat nu-1 vedem si nu-1 putem
vedea ; observatiile ce fcea d. Diamandi, fiind foarte adevarate, ea un partid conservator nu poate avea o politica democratica.

Una din conditiile unei politice democratice e s fie progresista, si ideea de conservare nu poate fi legata de o idee
progresista.

D-lor, e Inca un rol pe care partidele politice trebue sag

implineasca cu sfintenie, e rolul de indrumtor al constiintii
cettenesti. Ele reprezintnd constiinta nationala in viata publica a Statului, trebue ca prin pildele lor, sa formeze educatia
politica a maselor, a popoarelor ; de jos parra sus, toate elementele unui partid politic trebue s dea pild continua de
moral cetateneasca si politica ; numai astfel se va face si
educatia politica a cetatenilor.
12

www.digibuc.ro

VINTILI I. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTARI

178

VOL. II

A fi dorit sa ma intind mai mult asupra acestui punct,

dar timpul fiind inaintat voi atrage numai atentiunea asupra
coalei pe care o fac unele particle politice la noi.
Se formeaza din nenorocire o adevrat coal de corup-

tiune, care se ascunde sub numele de influenta politica. In

contra acestei coli nu putem protesta in destul. (Aplauze).

N'aveti deck s urmariti ceeace se petrece In campania

electoral ce se duce In Bucureti. Comparati terenul pe care
partidul liberal a pus lupta, cu acela pe care se pun adversarii
notri.

Noi am spus dela inceput : nu facem apel la poftele

d-voastre, nu facem apel la instinctele rele ale cetkenilor,
facem apel la simtimintele cele bune ale lor 0 la grija lor
pentru interesele generale ale tarii. (Aplauze).
Asta este politica pe care o punem noi inainte.
Ati urmrit cuvntarea de ieri a d-lui Take Ionescu, care
a vorbit mai mult pentru ademenirea alegatorilor colegiului II,
deck pentru Parlamentul roman.
Dar cum formeaza aceste partide educatiunea massei cettenilor notri ?
Sa-mi dati voie sa va dau cteva cazuri pe cari le-am intmpinat In administratiile publice.
Am dat afara dela comuna un controlor, numit tot de mine,
fiindc 1-am prins cu lucruri necinstite ; acel controlor a doua
zi s'a inscris ca victim politic in partidul conservator carpist
0 a devenit agentul lor electoral. Nu s'a multumit cu atk, i s'a

dat un avocat ca s sustin o actiune pe care acel domn o

facea In contra mea, fiindc i-am adus o dauna morala, dndu-1

afar* cerndu-mi 0 o despagubire de 10.000 lei. Ce conceptiune poate sd aiba omul acesta, ce conceptiune ii face el de
morala partidelor politice, cnd tie ca dup ce a furat azi,
maine gsete un sprijin la persoane influente politice ?
S v mai dau Inc un caz, tot dela primrie. Am dat afar

alt perceptor gsit cu lucruri necinstite. A venit de doua ori

sa ma roage sa-1 repun la loc. Era un fost liberal ; i-am spus
ca tocmai fiincica fusese liberal, trebuia s fie mai cinstit.
(Aplauze). In ajunul alegerilor, a venit sa-mi comunice c a

www.digibuc.ro

DEC. 1908

CHESTIA AGRARY. DUPA 1907

179

fost chemat de d. I. Th. Florescu, candidat takist, care i-a pro-

pus s-1 inscrie in partidul sgu si. s-i dea ajutor, si eu ca

liberal, zicea, vroi sa te intreb pe d-ta sd m duc sau nu ?
CAci trebuie s dau rspunsul mine".
I-am rspuns : Du-te si. te inscrie, te gsesti in elementul
d-tale ! Dup faptele ce ai facut nu mai pusi s stai in partidul
liberal. (Aplauze). Omului acestuia i s'a fgaduit la venirea la
putere a conservatorilor democrati, leafa indoit. Ce conceptie
de moral cetteneasc poate s aibA acel perceptor, orn ne-

cinstit, cnd vede di i se fgdueste de oamenii politici, de

fosti deputati, recompense de felul acesta ? Ce sentimente se
vor naste in sufletul functionarilor cinstiti, cnd ar vedea pe
cel necorect recompensat.
0 altd dovada interesant a mentalittii ce oamenii politici

pot forma fr voia lor, am avut-o inteo eltorie de drum

de fier. Numisem perceptor in Bucuresti, la ministerul de
finante, cnd erarn secretar general, pe un liberal. D-1 acesta
odat numit nu-si indeplinea datoria. De mai multe ori i-am
atras atentia asupra neglijentii sale ; nevAznd vreo ndejde
de indreptare i-am cerut demisia. A dat-o ins, a doua zi fiind
nemultumit
aceasta e formula generald
de directiunea

partidului" (ilaritate) s'a inscris in partidul conservator. Intalnindu-1 in tren 1-am intrebat ce functie ocup. Desi, d.
Take Ionescu, zicea el, este ministru de finante, n'am mai cerut
slujbA, am deschis un birou pe calea Victoriei, pentru repararea

nedrepttilor fcute cu ocazia recensmntului general. (Ilaritate). A actogat : Cum o s aveti d-voastre aderenti politici,
dac v deosebiti asa de Take Ionescu ? Voia s arate c a
fost silit de procedura mea s treac la adversari.
Ce orn este Take !" Nu zicea d. Take Ionescu, ci Take...
Compania de gaz obtinuse concesiunea dela comuna Bucuresti,

afacere in care orasul putea s cstige cel putin un milion si

jumtate pe an, in 40 ani 60 milioane. Se cerea companiei taxe
de intregistrare pentru contractul fAcut. La ministerul de finante, directorul de serviciu, a calculat taxa si a ajuns, mi se
pare,
nu stiu cifra exact,
sd zicem la 200.000 lei ; cornpania crezndu-se nedrepttit, a cutat s conving pe mi-

www.digibuc.ro

180

VINTILA I. BRITIANIU SCRIERI SI CUVANTARI

VOL. II

nistrul de finante care era atunci, d. Take Ionescu. Acesta insd

fatd de referatul scris al directorului de serviciu, n'a putut

fi convins.
Eu, addoga fostul perceptor, indat ce am aflat acest refuz,
am cerut companiei de gaz sd dea afecerea biroului meu. Mi-a
dat-o. M'am dus la ministerul de finante si am intlnit pe Take

pe scard, i-am spus cloud vorbe, a chemat indatd pe seful de

serviciu, si a redus taxele".
Mi se pare ea' dela 200.000, a redus cifra la 20.000 ! Vedeti ce orn e Take ?
Presupun Ca' domnul acela a dat pe scard d-lui Take Ionescu

argumente foarte serioase, cari 1-au hotdrt s revie asupra

referatului sefului de serviciu. Insd in capul omului aceluia
rdmdsese simtimntul nu ea* a adus argumente serioase ori noi
pentru a convinge pe d. Take Ionescu, dar cd reducerea de taxe
se datorea numai faptului cd el era un partizan politic !
Ce altd conceptiune se poate forma in mintea acestor oameni
frd educatiune politicd, cnd vdd aceste procedeuri dela cdpeteniile lor politice. (Aplauze).

Trebue sd fie o grije mare din partea tuturor oarnenilor

politici si mai cu seam din partea acelora cari sunt pusi in
capul partidelor, pentru ca prin pilda lor si a intregii proceduri

de partid sd formeze iar nu s conrupd educatiunea cetdteneasc.

Foarte multi o s spund : iluziune" !, asa este tara" !, nu

se poate cu alte mijloace ! la noi este coruptie, prin urmare
nu se poate face politicd dect in aceste clonciitiuni".
Este o greseal fiindca nu am avut absolut niciodat fapte
cari sd ne arate Ca' in Rombin este inndscut simtul de coruptiune.

Este insd ceva.

Educatiunea popoarelor se face ca si aceia a copiilor : ea
depinde de indrumarea care li se d. Mai cu seamd cnd este
vorba de o indrumare noud a vietii cettenesti, trebue sd stim
ce simtiminte vrem sd dezvoltm. In poporul romn sunt calitti dupd cum sunt si defecte, ca in orisice fiintd.
Dacd vom face apel la sentimentele lui de egoism i la

www.digibuc.ro

MARTIE 1909

S. T. H.

181

instinctele sale rele, cetteanul viitor va fi un cettean corupt ;

dac vom face apel, din contra, la sentimentele cele bune, ale
neamului nostru, cari sunt cele mai numeroase, vom forma din
fiecare cettean o pavz pentru aprarea tarii i un element
de propsire national. Numai gratie fondului moral al acestui
popor am putut rezista ; de nu ar fi fost acea parte moral
toate puhoaiele trecute ne-ar fi inghitit.
Dup cum spunea un filozof : In fiecare orn este o parte
de bestie sau de diavol i o parte de inger.
Noi vrem, d-lor in politica care o facern i care trebue s
o facem, s cutm s desvoltrn in cetteanul romn partea
ingerului, iar nu partea diavolului. (Aplauze).
0 s se spun cA lupta va fi grea, c o s avern multe difi-

cultti de intmpinat in acest drum. Cred cg este prea mare

cauza i prea dreapt pentru ca partidul liberal s se dea in
lturi i s nu ajung5 la scopul urmarit. Dar, zic mai mult,
s presupunem c noi am fi incapabili s ducem la bun sfrsit
aceast operk am incA creclinta c poporul romnesc singur si

gratie insusirilor sale va veghia i va sti s apere ridicarea

moral i material a neamului su. (Aplauze prelungite).
(Desb. parlamentare, Camera, 1908-1909, p. 94 col. 2. p. 104 col. D.
26.

Soc. Comunal pentru const-ructii

exploatarea tramvaielor
Camera, 19 Martie 1909.

N. Fleva, la discutia proiectului de lege pentru infiintarea un

societti comunale pentru constructia si exploatarea trunvaielor in
orasul Bucuresti, este contra proiectului si d'a* ca mqrlel admin'str tia
comunal pe care a fcut-o el ne vremuri ca nrimar.
Vintill Brtianu rspunde acuzatiilor si obiectiil r ridcatn de
Fleva, artnd in acelas timp avantajul infiintgrei din vreme a societtii
de tramvaie pentru lucrrile ce trebuesc executate, cAt si avan+a 'e materiale ale comunei Bucuresti.

Vintil I. Brtianu : Domnilor, dati-mi voie s incep prin

a repeta i eu cuvintele pe care le spunea d. minigtru de

www.digibuc.ro

182

VINTIL I. BRTIANU SCRIEBI kg CUVANTRI

VOL. II

interne : nu voiu lua ca model pe d. Fleva, in administratia

comunalg, cum nu-I iau nici in politicg, nici in ceeace privete
chestiunile propriu zise de edilitate, nici in ceeace privete

spiritul care trebue s domneasc inteo administratiune publicg, nu voi lua exemplu dela d. Fleva. (Aplauze).
Nu iau exemplu pentru cg eu cred cg trebuia introdus in
administratiunea comunei un alt spirit dect acel care v'a insuflat pe d-voastre. (Aplauze prelungite).
De altminteri, cnd ati vrut sg duceti campanie in contra
administratiunii comunale n'ati ggsit un teren avantajos i.
n'ati indrznit nici. chiar la alegerile colegiului al doilea, cnd
ati dus o campanie violentg contra guvernului, sg vg atacati
de administratiunea comunal. Poate ati ggsit cte un cetatean
care sa va fi spus cg s'au inchis puturi infectate, poate cg ati
tras folos sgndgrind aceste interese personale, dar asupra

administratiunii comunale nu am ggsit in toate manifestele

fgcute de ambele partide conservatoare, o singur acuzatiune
serioasg ; este cam trziu sg v amintiti azi de aceste rele,
trebuia sg vg aduceti aminte de ele mai de mult.
D-1 Fleva ne-a spus cg a lipsit opt ani din targ ; este scuzabil deci ca s nu tie nici starea in care e oraul, nici ceeace
a fgcut administratia cornunalg actualg.

Imi pare rgu cg sunt pus in cauzg, dar sunt unele explicatiuni pe care trebue sg le dau, nu pentru d. Fleva, dar pentru acest parlament. D-sa a mai spus : cg nu este un orn technic. Cred, d-lor, c pe langg cunotintele omului technic ii
lipsesc d-lui Fleva i alte cunotinte, pentru a vedea ce este
in realitate in proectul care se propune (aplauze). Mg voi tarmuri deci la explicatiile ce datoresc Carnerii i. prin aceste
explicatiuni cred cg va iei destul ea aceastg lege este bung i.
ocrotete interesele comunei.
Devi legea care se discutg in momentul acesta este pentru infiintarea unei societgti comunale de tramvaie, d. Fleva
a adus in discutiune chestiunea imprumutului de 10 milioane 500.000 lei. Ne-a acuzat cg ne ocupgm de trarnvaie i nu
de alte interese mai irnediate ; a mai adgogat c ar trebui sg
mg duc dimineata in ora. Eu, d-lor, sg mg iertati cg vg dau

www.digibuc.ro

MARTIE 1909

S. T. B.

183

amanunte de ordin privat, dar la '7 dimineata sunt in oras

si la 8 la primarie. Cunosc orasul cel putin tot asa de bine
ca d-sa (aplauze). Si. nu m'am dus numai in timpul campaniilor electorale (aplauze), dar m'am dus in tot timpul anului
sa vaz prin mine insu-mi lipsurile mai cu seama din cartierele
marginase.

D-1 Fleva ne aducea acuzatiunea c nu ne ocupam de ne-

voi mai imperioase, ca cele de apa si de canalizare si c ne

ingrijim prematur de chestiunea tramvaielor. Dac d-sa cauta
sa se pima nitel in curent cu lucrarile fcute, ar fi aflat ca in
timp de doi ani de administratie comunal liberala s'au facut
aproape 80 km. de conducte de apa in Bucuresti ; este adevarat, c am inchis puturi, dar am facut-o accolo unde se cons-

si am avut 17 cazuri inteo

tatau cazuri de febra tifoida
singura strada. Era oare bine ca fata de interesul privat de a
da la vite s bea apa, sa se lase sa se infecteze o intreaga populatiune ? N'am facut aceasta cum zice d. Fleva, lund msuri

drastice ; au fost cazuri cnd n'am inchis puturi, cum a fost

acela al birjarilor care au introdus apa si deci care ne-au dat
garantii ea' utilizeaza ca apa de but pentru copiii lor, pentru
familia lor, pentru populatiunea vecina, apa sntoasa a orasului. In aceste cazuri am permis chiar ca puturile sa continue
sa fie utilizate insa numai intru cat era deja apa introdus.
Adica atunci cnd nimanui nu i-ar fi trecut prin cap sa ia apa
pentru baut din put, atunci cand putea foarte bine sa o ia la
robinet.

Insa d-lor in aceast privinta d. N. Fleva aplica sj ad acelas

principiu de care vorbea deunazi ; de ce s nu lasi omului fericirea sa bea apa din putul lui infectat ? Este aceea norma pe
care a aplicat-o la legea carciumelor, zicnd ca prin legea carciumelor se ridic bietului taran singura lui fericire, aceea de
a se putea imbata ! (aplauze, ilaritate).
Cnd am venit la comuna, orasul nu se alimenta cu apa

deck 8 ore pe zi, astf el ca trei patrimi din zi abia se putea

face fata la un incendiu. Noi azi, fara cheltueli mari, dam apa
sub presiune timp de 18 ore si sper c o s putem sa dam si
24 de ore, cnd apa captata la Ulmi, va fi complet utilizata.

www.digibuc.ro

184

VINTILA I. BRXTIANII SCRIERI I CUVINTRI

VOL. II

Prin urmare vedeti, d-lor deputati, ea' in privinta apei am

fcut cel putin atat cat au fcut si predecesorii nostri, fr ca
prin aceasta s cerem sporiri de impozite.
Am fcut si mai mult ; cand am venit la primarie am gsit alcatuit un contract pentru asfaltarea strzilor din centrul
orasului, precum era portiunea cdii Victoriei spre *osea si. toate

strazile care ddeau inteinsa. M'am invoit insa cu societatea

de asfalt ca, in marginele sumelor pentru care se incheiase
contractul
pentru suma de un milion si jumtate sa Lea
alte lucrari. Am putut astfel face trotuare la marginea orasului ; am ales stradele de principal circulatie si acelea mai cu
seamd pe unde trebuia s se duc copiii la scoala. In toate aces-

te parti am facut trotuare de asfalt (aplauze prelungite). Azi,

d-lor, sunt facuti peste 50 de km. de trotuare asfaltate. In
afard de acestea, am facut si pavari cu piatra cubica tot in
partile mrginase, in loc sa facem pentru partile mai favorizate de la centru. Nu-mi aduc bine aminte suprafata lor, nu
am notat-o pentru ca nu stiam ea d. Fleva o s ridice azi
chestiunea aceasta. Pot s spun ea am facut in doi ani de zile
cel putin 20 km. de soseluiri si. pavri din nou.
Daca d. Fleva nu s'ar fi dus sa sgandareasca pe la alegtori suparari si pasiuni, dac sttea mai mult s-i asculte
pe acestia, era sa stie atunci ce a fcut administratia comunal si n'ar fi vorbit cum a vorbit astzi aci. Voi marturisi
d-lui Fleva c imi pare rau c deunzi mi-am pierdut vremea, atunci cand d-sa venind in sectiunea in care se discuta
chestia tramvaielor, crezand ca este de buna credint si. c
vrea sa se pue in curent cu amnuntele chestiunii ce ni se
prezinta, am stat aproape o jumatate de ceas ea sa-i dau toate
explicatiunile ce-mi cerea. Recunosc c mi-am pierdut vremea.

Vad azi ca, saii d. Fleva venise in sectiuni numai ca sa

ne tina pe loc o jumtate de ceas, sau ea explicatiunile mele
n'au fost destul de luminate, pentru ca d-lui sa priceapa ce
este in aceasta lege.
D-lor cea dintai imputare care o aduce deputatul de Ilfov
este ea de ce se vine cu chestiunea tramvaiului acum cu 7

www.digibuc.ro

MARTIE 1909

S. T. B.

185

ani nainte de expirare ? De ce se vine cu chestiunea tramvaiului inainte de a se face canale. In imprumutul de 10 milioane si jumatate nu sunt cerute numai 2 milioane pentru
strdzi, ci si aproape 3 milioane pentru inceputul lucrgrilor de
canalizare. Aceasta este nevoia cea mai mare a orasului si de
geaba introducem apd dacd canale n'avem. Astgzi d. Fleva,
dacd se informa putin, putea sa stie ea mai mult de jumtate
a orasului nu este canalizatd si de aceea am pus cea dintai
sumg pentru canale. Iar pentru pavare de strade se cere 'Meg
vreo 2 milioane, afarg de suma ordinard care este in buget
Din suma totalg cerut este deci aproape 5 milioane, care ar f
cheltuite pentru canale si lucrgri de edilitate pe strazi.
D-1 Fleva vorbia de gunoae. Gunoaele astgzi in oras se
aruncd in gropi, unde infecteazg cartiere intregi. Am prevazut infiintarea de crematorii. Ca fost primar, d. Fleva trebuia
sg stie cdt nevoie este de aceste uzine in care sa se distruga
rdmasitele unei populatiuni asa de numeroase ca aceea a Bucurestilor.

Din 10 milioane si jumtate, s'a rezervat tramvaelor, coprins instalatia centralei, o sumg de 3 milioane ; 7 milioane
si jumgtate s'au dus numai la lucrgri de imbunttire si de
edilitate pentru oras.
Dar de ce se fac tramvaele acum ? Se fac tramvaiele in momentul acesta pentru 2 eauze. Intai pentru ca sg nu mai pgtim ce am pgtit cu concesia gazului, de care d. Fleva a adus
aminte. Tocmai fiindc nu eram preggtiti, tocmai fiindcg am
lgsat totul in anul din urm de expirare, al vechii concesii, comuna s'a ggsit frg personal preggtit, farg nici o cunostiint
de ce era exploatarea uzinei acesteia, a fost astfel silita sd
treac prin furcile caudine ale societtii de gaz, in momentul
acela.

Si aceasta a fost una din considerentele principale care

au fdcut administratiunea trecutg ea s dea concesiunea in con-

ditiunile in care au dat-o.

D-voastrg ne spuneti : aveti sg intrati peste 7 ani in proprietatea depling a liniilor actuale, asteptati pang atunci. D-lor
este o chestiune de bung credintg, care trebue sg ne anime pe

www.digibuc.ro

186

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI SL CLVANTARI

VOL. Ii

noi tosi deputatii : cum vorbim in sectiuni trebue sg vorbim

aid (aplauze).
Nu acolo sg spunem, cum spunea d. Fleva : cg tramvaiurile noastre sunt o ruine pentru oraul nostru, pentru Ca-

pitala tgrii, ca nu se mai vede ora in Europa cu asemenea

tramvaiuri.
N. Fleva : Aa este.
Vintil Brtianu : Dacg este aa, d-le Fleva, peste 7 ani o sg

mai treacg in gndul vreunui primar ca sg mentie tractiunea

animalg ?

o sg mai poatg deci utiliza liniile actuale, care s'au f gcut pentru vagoane ware de cai ?
Trebue s pui aceste afirmgri ale d-lui Fleva pe seama
necunotintelor technice, dar i pe seama necunotintelor de
edilitate (aplauze). D-lor, sunt doug lucruri : in anul 1916 nu
putem intra in exploatarea actualg, fiindcg exploatarea actualg nu mai corespunde cu nevoile unui ora civilizat ; mai
cu seamg, d-lor, inteun ora ca Bucuretii, intins pe o suprafatg aa de mare. Bucuretii au 5000 de ha. pentru o papulatiune de 300.000 loeuitori, iar Stockholm are 300 de ha. pentru aceea populatiune.
Aceasta vg dg o notg de densitatea populatiunei, de greutatea chestiunilor de edilitate la noi i de necesitatea unei

tractiuni mai lesnicioase pentru populatiunea sgracg i care

vade la distante mari. De aceea d-lor, se impune tractiunea
mecanicg.

O sg ateptdm oare anul 1916 ea s vedem ce este de fgcut ? Atunci sg facem transformarea ?
Negreit, exploatatorii actuali n'o sg ne permitg s ne
atingem de inele lor inainte de expirarea concesiei. Intr'o
exploatare tractiunea electricg nu privete insg numai inele.
Partea principald este aceea a uzinei de producere de

energie, pentru aceasta trebue cel putin 3 ani de preggtire.

Cnd suntem convini, d-lor, din toate detaliile pe care le
avem, cg la 1916 tractiunea electricg poate sg aducg un
beneficiu insemnat comunei, credeti cg este o gospodgrie bung

ca sg ateptgm pang la acel an, cnd ne trebue 3 ani pentru

www.digibuc.ro

MAN.= 1909

S. T. B.

187

preggtirea uzinii centrale, pe care primria o pgstreazg pe

seama ei i pentru a face toate preggtirile pe stradele actuale,
toate instalaii1e necesare transmisiunii. energiei care se puteau pune, fgr a stanjeni exploatarea tramvaelor actuale.
Era deci o msurd de prevedere sg nu ateptgm ziva din
urmg a concesiei pentru a intreprinde rezolvarea chestiei
tramvaelor. Dar incg mai mult, d-lor, eram pui inteo dilemd. Cine nu vede cu catg greutate se face transportul in
Bucureti i. cat incovenient exist azi. din lipsa de tramvaie ;
aceasta se vede mai cu seamg la orele de ieire dela birou,
cand in vehiculele, mai mult sau mai putin primitive ale tramvaielor, lumea sta.' ingrgmgclita nu mimai inguntru, dar i pe
platformg i pe scgri. Aceast stare ne aratd o insuficienta
chiar pentru trebuintele actuale.
Atunci, dacg suntem oameni prevgzatori, mai cu seamg
atunci cand oraul a luat de vreo 4-5 ani incoace o desvoltare
economicg i industrialg cu totul alta, nu trebue sg tinem
seamg de aceste nevoi imperioase ? Acolo unde sunt cartiere
intregi de fabrici, de lucrgtori, acolo unde sunt adevgrate
orgele de functionari miei imprejurul Bucureqtilor, nu trebuia sg tinem seamd de nevoile lor ? i atunci cum sg facem ?
Sg impunem societatii actuale de tramvaie instalatii noi ?
Nu-i putea conveni, cgci in 7 ani ei nu pot amortiza capitalul

acestor noi instalatii. Am cgutat ca sg facem o invoire in limita de 7 ani farg prelungire de concesie. Am propus
societti ca orawl sg faca instalatii i sg amortizeze clansul aceste instalatii, exlpoatarea fiind a concesiunilor, insg
foloasele cerute erau prea mari i intre ele i prelungirea concesiunii ,cereri pe care noi nu le puteam primi. Atunci ne-am
zis : nu putem aqtepta pang la 1916, ca sg dam satisfactie
unor nevoi imperioase i imediate.
Este nevoie de a se construi indatg 10 pang la 15 km. de
linii noi, care sg deserveascg unele cartiere mrginae, orgwle
adevgrate, cum e cartierul Teior, Grivitei i Dealul Spirei,
fgr mijloace de comunicatie azi. i dacg d. Fleva s'ar fi dus,
cum m'am dus eu, nu numai acolo unde sunt casele alegato-

rilor de maine (aplauze), ci sg vadg care sunt nevoile reale,

www.digibuc.ro

188

VINTILA I. BRA VIANU SCRIERI SI CUVINTARI

VOL. Il

ale mahalelor acelea. ar fi putut veclea cb." in acele prti si

aceasta este un ce caracteristicnu se ggseste o trAsur si rareori ate un tramvai, chiar acolo uncle exist vreo linie de
tramvai, vagoanele circuld la intervale mari. Cu aceast retea
nu se pot satisface nevoile unei populatiuni numeroase, care
n'are alt mijloc de transport pentru parcurs de 3-4 km.
De aceea chestiunea tramvaelor, pentru toti cei care au
trAit la BucureSti si care se intereseazd in realitate de nevoile
orasului, este o chestiune oportun si in orice caz care trebue

de pe acuma studiat si angajat. D-1 Fleva ne-a vorbit de

orasul Viena, si noi dela Viena am luat exemplul. La Viena
d. Lueger nu a asteptat sfdrsitul concesiunei, ca s faa instalatiunile pentru iluminat. Cnd a vAzut a nu se poate intelege cu compania de gaz, a fcut instalatiuni pe seama cornunei si a preggtit de cu vreme exploatarea in regie. *i. astf el,
in ziva in care concesiunea a expirat, a putut s'a" dea orasului
gazul care 11 dAdea pn atunci o companie englezd.

In ceeace priveste sisternul, d. Fleva face iars o acuzatiune. i aci cred Ca' sau n'a studiat legea, sau cd din lips
de cunostinte technice sau de edilitate nu a putut O. inteleaga sisternul. Capitalul de 3 rnilioane nu este dect un
prim capital. Un f ost primar, frd s aila cunostinte technice
trebue s-si dea seama a transformarea electrica a 60 km. cu
vagoanele necesare nu se poate face cu 6 milioane. Aceasta
este o lucrare care o sa aila o important mult mai mare si
o sa ajungg la 13-14 milioane, pe cnd d-sa a bazat totul pe
cifra de 3 rnilioane.
Mai mult : d-sa trebuia s'a" stie c valoarea instalatiunilor actuale, care revin comunei la 1916, se poate evalua; ele nu
stiu daca vor depAsi o valoare de 2 milioane, Noi am pus aci

in lege a comuna va putea participa intre un sfert si jumdtate capital. Cu ct ea va putea participa mai mult, cu att
mai mare folos va avea dnsa. Ins am rezervat un lucru, si
aceasta d. Fleva nu a vzut-o
am scos cu totul din chestiunea tramvaelor chestiunea uzinei electrice, adia forta elec-

tria s nu o producd societatea de tramvaie, fiinda am crezut a acesta este un lucru care trebue sd revind comunei. Un

www.digibuc.ro

MARTIE 1909

S. T. B.

189

ora mai cu seam cum sunt organizate orawle moderne, este

un adevrat organism, cruia II trebue o inim care trebue
sd-i alimenteze diferitele sale organe, ca tramvaele, vagoanele
de crat gunoaele, pompele de ridicat apa, atelierele de reparatii, frigoriferele 0 altele.
Un ora trebue s aibd o uzin unde s produc energia
nu numai pentru nevoile momentului dar 0 pentru cele ce se
vor nate in viitor. De aceea am rezervat pe seama comunei
producerea energiei, comuna procurnd societtii comunale de
tramvae curentul de care va avea nevoie.
Dac d. Fleva citea expunerea de motive ar fi vdzut ca
erau trei solutiuni de admis : regia, o concesiune cum sunt
cele actuale, sau regia cointeresatk adick ca o societate comunald la care oraul pune o parte din capital. Regia pentru
exploatarea uzinei centrale, ca 0 pentru exploatarea uzinei hidraulice, se impunea, fiindc activitatea este concentrat intr'un singur local, relatiunile cu publicul nu sunt mari i se
pot controla destul de lesne ; insk pentru exploatarea tramvaelor intreprinderea are un caracter absolut comercial. Nu zic
c In administratiunile noastre comunale nu s'au fdcut progrese, dar ele sunt de sigur astzi unele din administratiunile
mai slabe; in special cred cA cea din Bucure0i este una din
cele care las mai mult de dorit. In aceste conditiuni n'ar fi
fost prudent pentru interesele comunei, ca exploatarea tramvaiului, adicd acea percepere care se face cu biletele dela fie-

care cAldtor, In trsura tramvaiului, cred ca nu era bine s

se facd in regie, sistemul eel mai bun era deci sistemul regiei
cointeresate, care pe de o parte d o carecare autonomie acestei societti comerciale de exploatare, iar pe de alta garanteaza
toate interesele comunei, cnd o faci sd participe progresiv la
beneficii.

Mai este inc6 un punct pe care d. Fleva nu 1-a citit bine

0 care este foarte clar expus in proectul de lege : fiecare parte
ia proportional cu capitalul pe care 1-a adus, ins dacd acest

capital aduce benefici mai mari decdt cele obinuite in intreprinderile comerciale i industriale, i aci este consecinta
mcnopolului, participarea comunei cre0e daca dividendul este

www.digibuc.ro

190

VINTILI I. BRATIANU SCRIERI

i CUVANTARI

VOL. II

mare, aceasta provine din dreptul exclusiv care s'a acordat ;

este drept deci ca participarea oomunei s fie din ce in ce mai
mare si s ajungd pn la 3/4 dupg ce comuna a luat si dobnda capitalului su, ca orice acVionar ; dela o limit oarecare, actionarii nu iau dect 1/4, iar comuna 3/4. Aceasta nu
se putea face deck sub forma unei societti cointeresate.
D-1 Fleva ne-a mai adus acuzatiunea CA nu se d dect
1/3 din voturi comunei. Dac s'ar fi dat 112, atunci insemna
ca s'a luat solutiunea respins a regiei i s'ar fi introdus putinta unor influente care uneori. sunt in afar de interesele comerciale si de buna gospodrie s'a dat totus un drept mai mare
dect la oricare alt societate de acelas fel, unde participarea
la vot nu depseste zece voturi ori care ar fi capitalul vrsat.
D-lor cam acestea sunt punctele principale ridicate de d.
Fleva. D-lui a mai intrebat de ce se d peste 40 de ani exploatatiunea ? Pentru c trebue s se amortizeze capitalul. Aceast intreprindere are un caracter comercial si industrial ;
nimeni nu ar fi venit s subscrie la o societate in care s se
poat a doua zi da afar pe capitaliiti fdr s-si fi putut amortiza cel putin capitalul. De aceea s'a pus termenul de 40
ani, termen in general socotit pentru amortizare in societtile
cu caracter industrial.
In sfrsit voiu termina prin acuzatiunea care s'a fcut de
d. Fleva c partidul conservator se ocup mai mult de politick
iar liberalii de afacerile economice. Pntru noi, partid liberal,
este o fal c intelegem politica, in toate ramurile de activitate ale WU i c nu intelegem prin politic numai aceea care
a fost reprezintata" in special de d. Fleva, acea politicd goald,
fr nici o baz. Cuvntul nu e parlamentar ; nu vreati s zic
goal" in sensul comun, ci absolut in afar de nevoile reale
ale trii (aplauze prelungite).
Noi intelegem prin activitate politic6 pe aceea legat de
fapte indeplinte in serviciul unei cauze de interes general.
Partidul liberal, in aceast privintk si-a fdcut
va face
totdeauna o fan' c dnsul a fost acela care nu numai cu
vorbe, dar cu fapte, in toate chestiunile nationale i economice
a dat totdeauna pilde si a cutat astf el s indrumeze pe Ro-

www.digibuc.ro

MARTIE 1909

B. T. B.

191

mni sa participe la intreaga viat a Statului lor (aplauze

prelungite). Este o politic de activitate real si folositoare, la
care n'a stiut din nenorocire s se asocieze nici partidul conservator si nici cealalt grupare care in materie economicd
serveste capitalurior strAine (aplauze prelungite).
Voci: Inchiderea discutiei.
Se inchide discutia si proiectul e lug In consideratiune. Incepe

discutia pe articole. La art. 5 vorbe0e I. N. Lahovari punnd o intre-

bare cu privire d.a capitalull cu care intr comuna la soc.de tramvaie si

la remunerarea acestui capital din beneficiile ce se vor realiza ; cere
deci explicatii asupra repartitiei beneficiilor.

Vintilfi Brfitianu : Instalatiunile care vor rAmne comunei

la 1916, dupd cum spuneam adineaori, din pricina schimbdrii
traseului, din pricina unor sine usoare pentru tractiunea electried, nu vor fi probabil utilizabile si vor trebui vndute. Aci

este o chestiime de lichidare a unei averi care revine comunei si care o sd fie vnduta dup cum se va gsi cru cale. RAmne numai utilizarea a ctorva vagoane a uneia din societti;
dac vor fi de intrebuintat in momentul acela, comuna se va
intelege cu soc. comunal de tramvaie. Dar aceasta este o
parte foarte mie, cea important priveste materialul de cale
care probabil va trebui sd fie vndut la 1916.
I. N. Lahovari : Sunt si traverse.
Vintil Brfitianu : Nu, traverse nu sunt. In 1916, dar, se
vor vinde sinele in favoarea comunei.
Partea a doua, de care vorbeste d. I. Lahovari, este aceea
care o pun capitalistii si comuna, lund fiecare dividendul
ce revine unei intreprinderi industriale si comerciale.
Partea a treia este monopolul ; dacd n'ar fi fost o parte
de monopol, n'ar fi fost drept ca s se pun acele beneficii
suplimentare si progresive in favoarea comunei si care ajung
la un moment dat, pana- la cloud treimi.
Este o anume crestere de beneficii, care se face din cresterea bogtiei, a activitAtii si a populatiunii rasului. Dup
ce se va deduce beneficiul normal se va putea vedea, din bene-

www.digibuc.ro

192

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI

I CUVANTARI

VOL II

ficiile societtii, care este partea de monopol, parte care nu se

poate evalua dinainte.

Vor fi beneficii mari peste cele propriu zis comerciale,

comuna va lua pang la 3 sferturi din aceste beneficii.
Progresiunea participrii comunei la excedent trebue s
dea orasului partea ce-i revine din dreptul de monopol ce
acordd.
Se voteaz art. 5-8 si apoi proiectul in total.
(Desb. Camerei, 1909, p. 998-1000).
27.

Primarul Capita lei, Vintil Brtianu, demisionat

21 Fey. 1910.
Vintil Brtianu fiind ales director la Banca National a Romniei,
dapune mandatul de primar al Capita lei, rmnnd mai departe in calitate
de consilier comunal. La aceast intrunire a Consiliului Comunal anuntnd
demisia sa se procedeaz la alegerea noului prjmar in persoana lui I. Procopie-Dumitrescu. Urmeaz cteva cuvinte ale lui Costescu-Comneanu
G. Ioanin, dup care rspunde fostul primar.

Vintil Brtianu : Avnd toti aceleasi simtiminte, fiind

cu totii alesi in virtutea aceluias program de lucru, cu totii
colaboratori la lucrrile realizate, ne dm seama de ce am
ggsit acum doi ani si jumdtate i de ce gsim astzi. Am muncit caluziti de un singur scop, acela al satisfacerii intereselor
generale. Fie ca aceasta s serve ca pild viitoarelor consilii comunale. V multumesc pentruc prin modul d-voastr de a luel. a mi-ati dat putinta s fac mult-putinul pe care 1-am fdcut
pentru implinirea nevoilor obstesti ale Comunei.
Modul cum s'a ales noul primar, e o dovad neindoeliiic
c yeti lucra i pe viitor la fel. Ati ales de printe al Comunei
pe un om cu mare experient i cu un caracter integru, care
cu concursul d-voastrd va putea realiza ceeace a mai rmas
nerealizat din programul in virtutea cruia ne-am ales.
Parsesc dar fr nicio grij locul acesta, convins c opera

www.digibuc.ro

FEV. 1909

PLECAREA DELA PRIM/RIE

193

de asanare a politiciei municipale va fi continuat, cci noul

primar va avea pentru aceasta concursul aceluia consiliu care
a inceput aceast oper. Fagaduesc d-lui primar, in calitate de
consilier comunal, acela larg concurs pe care d-sa mi I-a dat
mie. (Aplauze frenetice).
(Viitorul, 1910, nr. 813; Vointa National& din 23 Fey. si Secolul, nr. 3118)

28.

Vintilfi Brtianu iit ia rmas bun dela functionarii Prirnriei.

23 Fey. 1910.
Inainte de a parAsi primariatul Capita lei, Vintili Brtianu a convocat
pe functionarii Primbiriei pentru a-si lua rmas bun. I. Costacopol, secretarul general al Primriei, a exprimat, In numele functionarilor ad-tiei comunale, regretul pentru retragerea lui V. Brtianu. Fostul primar a rspuns cele ce urmeaz :

Vintil Brtianu a multumit clduros d-lui Costacopol

pentru sentimentele ce i-a exprimat in numele aparatului administrativ municipal.
In timpul celor doi ani i jumtate cat am stat in fruntea
am cAutat s fac nu numai
a spus d. Bratianu
comunei,
administratie bunk dar i s ridic prestigiul functionarilor
municipali.

Pentru acest scop, d-sa a urmat cu fidelitate programul

pe care actualul consiliu i 1-a tras dela inceput, i a cutat s
aib concursul devotat al consilierilor i al ajutoarelor sale, ca
.i pe acela al tuturor functionarilor administratiei comunale.
D-1 Brtianu a amintit functionarilor c a cAutat totdeauna
s fie drept cu ei. Nu s'a lsat s fie influentat de nicio consideratiune streink In ce privete pedepsele, avansrile O. numirile functionarilor, singurul criteriu pentru d-sa fiind meritele fiecdruia in ce privqte inaintarea, titlurile In ce privete
numirile, greeala In sine in ce privete pedepsele. Cu chipul
acesta a putut sa contribue ca sd se dea mai mult autoritate
corpului functionarilor municipali.
13

www.digibuc.ro

194

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI I CUVANTARI

VOL. II

A voit s termine aceast oper si, potrivit fgduelilor

date, s consolideze situatia functionarilor Primriei, acordandu-le stabilitatea si ar fi desavarsit aceasta, dac ar fi rdmas
in fruntea comunei. Pregtise chiar un proect de lege in acest
sens. Rmane ca noul primar s Infptuiasc aceasta.
Dar dac functionarii au drepturi necontestate, ei au i datorii i prima lor datorie este aceea de a respecta cu sfintenie
legile si regulamentele. D-1 Brtianu a amintit cat a trebuit s
lupte la inceput, pentru a scoate din capul tuturor ideia ea
primarul si functionarii sai superiori pot lucra dup bunul lor
plac. i mai au functionarii datorii i fat de cetteni, cci din

banul lor sunt patiti si d. Brtianu a arAtat cat amrciune

a simtit la Inceput cand a aflat ea' unii functionari aveau aerul
s creadd c cetatenii li sunt datori pentru serviciile pe care
legea ii oblig pe ei, functionari, s le fac cettenilor.
Inplinindu-si datoria in constiint, functionarii i'i ridic
singuri prestigiul. V urez, a zis d. Brtianu, s urmati pe
drumul acesta.
V multumesc din inim pentru concursul devotat pe
care mil-ati dat i v rog s continuati a da acelas concurs
Tuccesorului meu d I. ProcoDie-Dumitrescu. Din parte-mi fgAduesc, ca recunostint, sa dau d-lui Procopie-Dumitrescu tot
concursul meu pentru a v ameliora situatiunea.
Lund cuvntul Procopie-Dumitrescu a adus omagii predecesorului
&du si a afirmat c va fi cluzit de aceleasi principii In administrarea comunei. $i-a manifestat speranta c functionarii comunali ii vor da acelas
concurs ca si lui V. Bratianu.
(Vointa National, din 24 Fey. 1910).

29.

Introducerea apei i canalului in proprietfitide particulare.

Camera, 30 Martie 1910.
Raportul asupra unui project de lege prin care se cerea deschiderea

unui cont de un milion si jumdtate Primriei Bucuresti la Casa de

Depuneri spre a se face instalatiunile de ap si canal in propriettile
particulare. Aceast suing avea s fie amortizat in zece ani.

www.digibuc.ro

MART1E 1910

API I CANAL

195

Domnilor Deputati,

Pentru inlesnirea introducerii apei i canalului in propriettile particulare, comuna Bucureti a prevzut sd ia asupra
ei costul acestor instalatiuni in contul abonatilor la ap i tot
la canal, iar prin legea din 21 Aprilie 1908 s'a aprobat pentru
trebuintele de atunci deschiderea unui cont curent la Casa de
Depuneri, care s'a fixat la lei 500.000, plaibili in cinci ani,
cu prevedere de a-1 mri dupg necesitate i de a prelungi i
termenul de amortizare de la cinci la zece ani.
Suma de 500.000 lei ins este insuficient, cci, dup calculele fcute, lucrrile de efectuat prin intinderea retelei de apd

i. canal vor atinge pentru cei doi ani viitori o valoare de

1.500.000 lei aproximativ.

Amortizarea acestui fond care se alimenteazA din abonamentele de al:4 i. tot la canal se va putea face in timp de zece
ani i anume :
Vrsnd cotele de amortizare, care astzi ating cifra de
68.999, bani 60 i care se vor spori la anul viitor la circa
80.000 lei ;

Vrsand jumatate din venitul in plus dobndit din aplicarea noului regulament fata de prevederile bugetului din
1910-1911.

Astfel hind *i pentru ca primria s aib" facilitatea de a

executa aceste lucrri pe contul proprietarilor, se prezint
d-voastr acest proiect de lege pentru sporirea contului curent
de la lei 500.000 la 1.500.000, a crui amortizare se va face
in timp de zece ani de la deschiderea lui.
Pentru aceste consideratiuni, comitetul de delegati v
roag, domnilor deputati, prin subsemnatul raportor, s binevoiti a vota urmtorul proiect de lege.

Raportor, Vintil L C. Brtianu

(Proiectul de lege are un articol si in esenta cuprinde ceeace se
arata si in raport).
Desbaterile Adungrii Deputatilor, 1909-1910, p. 1319.

www.digibuc.ro

196

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTARI

VOL. Il

30.

Societatea comunal pentru locuinte eftine.

Camera, 5 Aprilie 1910.
Vintil Brtianu, raportorul comitetului delegatilor, prezint raportul pentru infiintarea societatii comunale de locuinte eftine si higienice
in Bucuresti. Arat capitalul, scopul filantropic si conducerea acestei
societti, cernd votarea proiectului de lege.

Domnilor Deputati,

Comitetul delegatilor de sectiuni, compus din d-nll : Moroianu D. N.. pentru sectia II ; Banu C., pentru sectia III ; Boicescu D., pentru sectia IV ; Ndejde I., pentru sectia V ; Berendey I., pentru sectia VI ; Alimnestianu C., pentru sectia
VII i subsemnatul pentru sectia I, intrunindu-se in ziva de 11
Martie a. c., sub presedentia d-lui N. D. Morianu, a luat In
discutiune proiectul de lege relativ la infiintarea unei Societti
comunale, destinat a construi locuinte ieftine in Bucuresti si
1-a admis pentru urmtoarele motive :
Domnilor Deputati,

Consiliul comunal al Capitalei, cunoscnd lipsa de locuinte

igienice in Bucuresti si strnsa legturd ce exist intre aceast
lipsd i. morbiditatea fizic si moral a populatiunii Capitalei,
a decis chiar din anul trecut, in temeiul legii locuintelor economice ce se studia si care a si fost votat de Corpurile legiuitoare, formarea unei societti de credit si constructie sub numirea de societatea comunalg pentru locuinte ieftine din Bucuresti.
Aceasta societate are ca baz

chiar legea

locuintelor

economice. Capitalul ei social este de 2.000.000 lei, din care

40%, adicd 800.000 lei, va fi vrsat de comuna Bucuresti fie
in numerar, fie in teren de clddit, fie in cldiri igienice economice ce a construit in acest scop. Restul de 1.200.000 lei va
fi vrsat prin subscriptie publics.

www.digibuc.ro

APR1LIE 1910

LOCUISITE EFTINE

197

Intre operatiunile ce Societatea este autorizata a face, pe

langa cele ce tin direct de construirea locuintelor, se da Socie'lath dreptul de a lua parte la industriile materialelor de constructie, in scopul de a iefteni aceste materiale si ale ameliora
calitatea.

Imprumuturile ce Societatea e autorizat a face, cu preferint cumpratorilor de case economice, cu o dobanda redus,
au doua scopuri :
1. Pentru a ajuta prin credit populatiunea grman, si

2. Pentru a scdea cat mai mult cheltuelile generale ale

Societtii si a usura prin aceasta anuitkile imprumutatilor.
Din beneficii comuna Bucuresti nu-si rezerva deck un maximum de 5%, restul trece la fondul de imbunatatiri, aceasta

pentru a accentua si mai bine scopul filantropic al acestei

institutiuni.
Asigurarea pentru cazuri de moarte este o obligatiune ce

se impune pentru a garanta familiei in caz de pierdere a

sefului ei, proprietatea deplin a locuintei si a nu expune sd
ramand pe drumuri. E de dorit ca aceast asigurare cu timpul
sa devina mutuala intre cumprtorii locuintelor economice.
Pentru a pstra scopul si caracterul acestor locuinte, vanzarea lor nu se poate face deck cu consimtamantul Societatii
comunale.

De asemenea inchirierile partiale se fac numai dup aprobarea Casei comunale, pentru a evita aglomeratia si lipsa de
igien a-tat de daunkoare sntkii.
Sunt scutite de orice dari, pe timp de zece ani, terenurile
ce s'ar cumpara de Societate, aceasta pentru a indruma Socieqatea la cumpararea de terenuri mari in partile periferice ale
Capitalei. Aceste terenuri vor putea fi cumprate pe un pret
mic, vor putea fi parcelate in mod sistematic, fcand strzi
sau chiar bulevarde pavate si canalizate dupa un plan bine
fixat de comun acord cu comuna. Astf el se va evita ca pe
viitor sa se intample ceeace s'a intamplat cu o mare parte din
ocolul IV.

Periferia orasului fiind menit sa ia o mare desvoltare

www.digibuc.ro

198

V1NTILA I. BRAT1ANU SCR1ERI I CIIVNTXRI

VOL. II

prin creiarea viitoarelor linii de tramvai, e bine ca sa se aiba

in vedere desvoltarea cat mai sistematica a noilor cartiere.
Pentru a incuraja constructiunea locuintelor igienice in ocolul IV, in locul locuintelor absolut insalubre ce exist astazi,
am dispus ca taxele de constructie s nu fie mai ridicate ca
cele din ocolul III.
In privinta formelor de urmarire s'a luat ca norma dispozitiunile prevazute de legea special a Creditului Funciar urban, intruct aceste dispozitiuni au dat rezultate destul de
satisfcatoare pentru interesul creditului 0 al debitorilor si.
Pentru a incheia, credem ca cooperarea comunei cu capitalul particular este cea mai build politica comunal ce se poate
face, indrumnd capitalul disponibil spre o opera de un interes
social capital 0 desigur ca rezultatele ce se vor obtine, ca sang-

tate 0 igiena sociala, se vor simti de toti 0 cu deosebire de

cei sarmani, inteun viitor nu prea indepartat.
Comitetul delegatilor, in afara de mici modificari de text
care se explica ele singure, a introdus urmatoarele schimbari
in proiectul prezentat de ministerul de interne.
La art. 11 a modificat repartizarea beneficiilor pentru a se

aLdgura, in primul rand fondul de rezerv atat de necesar

inteo astfel de institutie.
La art. 21 s'a prevazut ca actiunile, obligatiunile i cupoanole Mr vor fi scutite 0 de impozite.
La art. 22 s'a adaogat un aliniat prin care s'a prevazut c'
proprietatea caselor nu devine perfecta decat dupa achitarea
completa a valorii Mr. Este o conditie esentiala pentru a asigura folosinta casei, considerata ca o nevoie de trai a muncitorului sau micului functionar.
La art. 27 numrul membrilor consiliului de administratie
s'a sporit la zece, introducndu-se 0 unul delegat de consiliul
de administratie al Creditului Funciar urban din Bucureti, in-

stitutie a crei experienta ar putea fi folositoare societtii

comunale ce se dore.ste a se infiinta. Ca o consecinta a acestei

sporiri s'a prevazut 6' votul preedintelui va hotri in caz de

paritate.

www.digibuc.ro

IUNIE 1910

IN CHESTIA BULEVARDULUI

199

Cu aceste modificari, va rugam, domnilor deputati, sa dati

apzobarea d-voastre acestui proiect de lege, care da pe de o
parte o solutie practica legii deja votate a locuintelor ieftine,
pe de alta, satisface una din nevoile cele mai mari ale Capitalei.

Raportor, Vintil I. C. Brtianu

Desbaterile Camerei, 1909-1910, p. 1555, 1556.

31.

In chestia bulevardului.
2 lunie 1910.

Domnule director,
De sase ani primaria Capita lei se ingrijeste sa intocmeasca
un plan de sistematizare a orasului. Sub administratia d-lui M.
Cantacuzino s'a publicat un concurs in acest scop; iar indata
ce am fost ales primar al orasului, vazand neputinta de a intocmi un astfel de plan fra a avea la dispozitie serviciile si
toate datele comunale, am infiintat la serviciul planului un bi-

rou aparte care de trei ani lucreaza a-tat la intocmirea unui

nou reglement de alinieri si constructiuni cat si la aceia a planului de executie a unui anteproect intocmit de serviciile comunei sub directiunea d-lui arhitect Berindei.
Din aceste studii reese neputinta de a putea, in starea financiard a Capita lei si fard de lucrarile de prima necesitate ce
sunt inca de executat, sa se transforme stradele stramte si intortochiate ale centrului orasului.
S'a gasit ca.' solutia cea mai economica si care in acelas

timp ar inlesni circulatia orasului, ar fi de a face inele concentrice care pe de o parte sa descarce partea central prea
congestionata ,iar pe de alta s permit legaturi directe intre prtile periferice ale orasului fr sa fie nevoe de a se
trece prin centru. Aceasta solutie tine seamd ca pretul exproprierilor e mai redus cu cat ele sunt mai la periferie ; daca

www.digibuc.ro

200

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI I CUVINTARI

VOL. II

deci eram siliti la centru s reducem cat mai mult transform-

rile, ele puteau sa fie mai radicale cu cat ne deprtm spre

periferie.
Aceste inele mai au de scop de a inlesni instalatia tramvaelor

si lucrrilor mai mari de edilitate, care cer strade mai largi si

mai drepte de cat cele existente ; ele in acelas timp vor servi si
la aerisirea, deci asanarea orasului.
Greutatea aplicgrei acestor solutii era in neputinta de a se
imobiliza in expropriere sume prea mari. In acest scop pentru
a se reduce la minimum perturbatia ce o transformare prea radical ar aduce propriettilor existente, s'a luat ca principii sd
se urmeze pe cat cu putint si cu cat artera era mai apropiatd
de centru, strzile actuale.
De aceia de mai bine de 2 ani serviciul planului lucreazd
in detaliu diferite traseuri pentru a reduce la minimum posibil

cheltuelile de exproprieri cat si jignirile propriettilor existente.

Preocupati de aceast ideie, primul inel, cel mai central, a
fost redus in mare parte la lrgimea actual a stradelor, cdutandu-se ca directiunea acestor strade s se indrepte, acolo
unde continuarea nu exist. Pe schita alAturat se pot vedea
solutiile admise.
Intre acest inel si cel in mare parte existent, al soselelor
inconjurAtoare (Basarab, Bonaparte, stefan cel Mare, Mihai
Bravul, Viilor, Pandurilor, Grozvesti) s'a proectat un al 2-lea

inel, care fiind in cartiere mai mrginase putea s fie prevzut mai larg ca cel dintaiu (de la 20 m. in sus) si in acelas timp
s fie dus si mai de-a dreptul in prtile unde nu intalnea ca.diri mari.
Dupe cum se vede pe schita aldturatd, acest inel pleaca de
la obor si uneste pe de oparte acest cartier cu acel al garei de
Nord, pe de alta, utilizeaz o parte din arterele mai mari existente.
Ele urmeaza strada Orientului, trece prin grdina Ioanid,
care apartine comunei, ajunge la intersectia stradelor Roman
si Dorobanti prin locuri in mare parte virane de acolo urmeaz
strada Roman existent pan la str. Luminei, de unde este in

www.digibuc.ro

IUNIE 1910

IN CHESTIA BULEVARDULUI

201

prelungirea str. Cosma, pe care o urmeazd pn la Ca lea Victoriei.

Din acest punct trece prin locul adnc si putin clddit al

d-lui D. Moruzzi, pentru a iesi in Ca lea Grivitei, prin funduri
de locuri, case mici, si un loc al ministerului de instructie pu-

Aceste inele sunt legate Intre ele prin bulevardele i stradele existente de penetratie (radicale) ca bulevardele Pake

Protopopescu, Ferdinand, str. Mosilor, Viitorului, G. C. Cantacuzino, Bulev. Coltei, Victoriei, Stirbei Vodd, Independentei,
cheiurile Dmbovitie, Bulev. Maria, str. Rahovei, Dudesti, Clrasi, Pantelimon, etc.
Cu cele trei inele i aceste artere se indeplineste de sigur
o sistematizare a circulatiei in Capita l.
Un singur punct rmnea congestionat i impune exproprieri mai importante : cartierul foarte comercial situat intre
piata Romei (Sf. Gheorghe) si prelungirea bulevardului Maria
(Halele). Prin prelungirea str. Coltei pn in acest bulevard,
toate directiile de circulatie vor fi deservite.
Iat in trsuri generale cum credeam impreun cu oameni
speciali, c trebue pregtit viitorul orasului nostru, care s'a
desvoltat inteun mod att de dezordonat.
Cum studiile cereau timp, cci pun in joc cel putin 100
km. din stradele Bucurestilor, am crezut c nu este vreme de
pierdut si, pe ingsur ce studiul unei prti era terminant, am
chutat s o decretm si s asigurm cu un ceas mai devreme o
circulatie mai normal. Astfel s'a decretat cea mai mare parte
a bulevardului Grivita-Obor ; lrgirea stradelor Roman, Cosma, tirbei Vodd, Dorobanti si G. C. Cantacuzino, acolo unde
fceau parte din inele sau serveau ca artere de penetratie : s'a
lrgit calea Victoriei la 18 m. ; s'a legat strada C. A Rosetti
(fost Clementei) cu strada Maria Rosetti (Sf. Spiridon) ; toate
strzile fr alinieri i in urm decretate au fost puse in concordantd cu acest plan ; iar o bund parte din studiile de executie pentru celelalte strade din inele sunt terminate si vor fi
desigur supuse aprobrei consiliului comunal (str. Popa Petre,
Traian, etc.) Actualul primar se preocup de aproape de aceast

www.digibuc.ro

202

VINTILA I. BRATIANU SORIERI I CUVANTARI

VOL. Il

lucrare de prevedere pentru orasul Bucuresti i in zilele din

urrna, tot in legatura cu acest proect, a determinat impreuna
cu prefectura de Ilfov raza definitiva a Capita lei.
Iata pe larg care a fost si este grija comunei Bucuresti.
De aceia cand expunem acest plan care intereseaza aproape tot orasul, mai este oare nevoe sa artam mirarea noastra
ea' se gseste un jurnal cunoscut prin incercrile sale calomnioase de tot felul, ca sa faca din trasarea unora din aceste
noui artere o chestie de interes personal ?
Mai este nevoe sa aratm cA bulevardul Grivitei-Obor nu
atinge de loc proprietatea fratelui meu Ion Brtianu ? CA traseul pe care-I d ziarul Adevrul" este fals ?
Ca intre locul fratelui meu i str. Cosma rmane un teren
de aproape 30 de metri adancime al domnului Em. Cretzulescu?
Ca s se vada ce intentii aveau, atat comuna, cat i fratele meu, nu am de cat sa spui ca in cele mai multe din proectele prezintate la concursul de sistematizare (in 1906, pe cand
fratele meu a cumprat acest loc pe la sfarsitul anului 1908)

se prevedea ca singura solutie normal, aceast arterd pe traseul ce i-am dat. De altfel, dacd intentia era a se face fmada
casei fratelui meu spre strada Cosma, de ce clansul ar fi ridicat o despartire de zid, inalta, i cu caracter definitiv spre locul domnului Cretzulescu ?
De ce fatada spre grading este cu pridvor i scar laterala,
ceeace se face pe o curte interioara iar niciodat la stradd ?
Mai este nevoe sa trag vre-o concluzie asupra nouei mncercari ce indrsnetul in toate ziar Adevrul" a facut ?
Flind insa in joc o chestie care poate interesa orasul, am
profitat de ocazia ce mi se da printr'o calomnie, de a rapi, nu
cred in mod inutil, timpul cititorilor d-voastre expunand in linil generale un proect de care se preocupa actuala adimnistratie comunala.
Primiti, vA rog ,domnule director, asigurarea deosebitei
mele consideratiuni.
Vintil Brtianu
(Vointa Nationala, 1910, nr. 7466 p. 1 col. 3-5 ; Viitorul din 2 Iunie
Secolul nr. 3202).

www.digibuc.ro

1ULIE 1910

203

COWAN] A DE GAZ

32.

Procesul Primriei cu Compania de Gaz.

4 Iulie 1910.
Vintil Brtianu comunica consilierilor comunali cum a aprat interesele comunei In tratativele cu Soc. de gaz pentru modificarea concesiunii
actuate si situatia procesului intentat de aceast Societate Primriei.

Doranilor Consilieri,

titi c inaintea tribunalului Ilfov este in curs un proces

pe care compania de gaz si electricitate 1-a intentat primriei
Capitalei. N'asi fi vrut s" iau cuvntul in aceast chestiune,
interesele comunei fiind bine aprate, nu numai de serviciul
contencios al Comunei dar si de ctre trei membri ai acestui
Consiliu comunal, avocati distinsi, care impreun cu d-1 Duca,
seful serviciului contencios, au luat in mn aceast afacere.
Ins cu ocaziunea discutiunilor ce s'au urrnat inaintea justitiei,
s'au adus, de cgtre avocatii acestei companii, unele chestiuni
care, desi n'au absolut nid o legAtur cu procesul, ar putea s
influenteze administratiile comunale viitoare, att in ceeace
priveste tratrile care s'ar relua pentru ratificatiunea conventiunii actuale. Unii avocati lai acestei companii au vorbit de
tratativele care s'au urmat intre actuala societate concesionara
a iluminatului cu gaz si electricitate si Primrie, tratative care
s'au urmat ad in cabinetul Primarului, cnd eu aveam onoarea
s fiu Primarul Capitalei.
Fiindc avocatii n'au fost fat la acele tratari si fiincicd au
fost gresit informati, s-rni dati voe ca s ardt care au fast acele tratri si punctele asupra crora ajunsesem aproape s ne
intelegem. Artndu-v astfel, aici, domnilor consilieri, dup
actele ce posedm in ce au constat acele tratdri, va rmne in
dosarele Primriei o urmd a lor mai sigur si mai neconstestat : yeti fi in curent in acelas timp, cu punctul de vedere in
care Comuna s'a pus.

www.digibuc.ro

204

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI

I CUVINTARI

VOL. II

Dour/ ctii.. S'a zis, d-lor consilieri, inaintea tribunalului,

de ctre avocatii companiei, ea eu, prin modul cum am inteles
sa aplic actul de concesiune, as fi lovit nu numai in interesele
materiale ale comunei care era asociat cu aceast Companie,
Primdria avand o redevent fix asupra incasrilor anuale ale
Societtei, dar ea' as fi lovit In acelas timp, In interesele Statului, pentru CA n'am admis de a se face reducerea pretului
electriciatei, pentru administratiunile lui publice.
D-lor Consilieri, am primit o concesiune care era deja incheiat si prin urmare nu aveam decat cloud* cdi de urmat :
1. Sau c aceast concesiune, pe care o vedeam ddundtoare
pentru interesele Comunei s'o modificm, de acord cu Societatea, in totalitatea ei si sd facem o noud intelegere mai bunk
dintr'una care dupd mine, nu mai corespundea conditiunilor in
care ne aflam in anul 1909 ; sd facem o concesiune cu totul in
alte baze si dintr'o intreprindere streind sd facem una romaneasc, In care Primria si factorii nationali sd aibd o participare efectiv, atat in capitalul societtii cat si in exploatarea
ei, dupd principiile, de adevdrat regie cointeresatd, admise
In statutul societtei de tramvaie comunale pe care am infiintat-o in Capital.
2. Sau, dacd actualul contract rmane, sd-1 aplicdm acest
contract in toate drepturile ce el d Companiei, insd, intru
nimic, prin favoruri sau lArgirea drepturilor Companiei, sd nu
se sporeascd activitatea unei asemenea concesii care este ddundtoare si noud, Comunei, cat si particularilor consumatori.
D-lor Consilieri, atunci, cand, dupd ce am cdpdtat convingerea cd nu se poate ajunge la o transformare complet a
concesiunei actuale, societatea ne propune modificdri de preturi numai acolo unde ii convenea, puteam eu primi aceste
preturi ?
Reducerea pretului electricittii.
Societatea concesionark vdzand cd, din cauza pretului urcat al electricitdtei, administratle publice ale Statului au gsit mai avantajos pentru
ele sd-si fac fiecare instalatiuni pentru iluminat, ne-a propus,
pentruc la electricitate nu aveau destui abonati, s reducd
pretul kilovat-orei pentru administratiunile comunale. Propu-

www.digibuc.ro

ICLIE 1910

COMPANIA DE GAZ

205

nea, ins, verbal, in acelas timp si din aceia cauz, i reducerea pretului curentului electric pentru luminatul privat.
Am rgspuns c admitem asimilarea administratiilor publice ale statului cu acelea ale comunei, ins aceast asimilare
s fie complet si c'd ea trebue aplicat si la luminatul cu gaz.
Am adogat ea nu putem admite o reducere la lumina mai luxoas, la electricitate, si s lsrn preturile foarte urcate ale
luminei cu gaz, lumin de prim necesitate.
Nu puteam s lsm pretul metrului cub de gaz actual, de
25 bani, de oarece noi nu intelegem ca, orbiti de un ctig imediat al Comunei, s lsm s fie jupuiti cettenii Capita lei.
Dac Campania doreste, ca pretul kilovat-orei de electricitate
pentru administratiunile publice ale statului si particulari s
fie redus, atunci s se reduc i pretul metrului cub de gaz
pentru aceiasi. Ori tot, ori nimic; cdci d-lor Consilieri, am crezut, c oricare ar fi beneficiile comunei ca participantd la exploatarea gazului si electricittii, prin redeventele care i se acord anual din veniturile Companiei concesionare, Primria
trebue sa se ocupe mai intiu de interesele generale si nu sd
intareascA, prin noi foloase date Companiei, o concesionare
care era diuntoare cettenilor Capita lei. Am zis ea' nu putem
face comuna si mai mult prtase ea sd intrebuintez cuvntul
care arat adevrata stare de lucruri la preturile uzurare
ale acestei exploatri a iluminatului Capitalei.
Am declarat c o s pa'strm toate drepturile, care sunt
rezervate comunei prin actul de omcesiune, pentru ca astf el,
s putem da cettenilor, prin alt solutiune, lumina mai eftin
de care au nevoe. In acest scop, d-lor Consiieri, indat ce tratdrile s'au rupt am pus ca s se studieze pentru ocolul al patrulea, chestiunea infiintrei unei uzine de gaz, ca s vedem
dac nu putem ajunge la realizarea ideei de a da cettenilor
metrul cub de gaz cu cte 20 bani, iluminatul public rdmnnd
a se face aproape gratuit. Vom lua seetorul rezervat pe seama
comunei, iar iluminatul public cu electricitate Il va face, in limitele concesiunei, comuna, prin instalatiunile electrice de care
va dispune.
Se va putea, astfel, ajunge, d-lor Consilieri, la pretul de

www.digibuc.ro

206

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI 1 CUVINTARI

VOL: II

20 bani pentru kilovat-ora pentru iluminatul public cu electricitate si sub 50 bani. pentru particulari.
Renuntdm, astfel, d-lor consilieri, la unele astiguri imediate ale Comunei pentru unele CAstiguri mult mai mari in
viitor.
Trattirile cu Compania de gaz.

In ceeace priveste tratarile urmate cu Compania, am spus, dela inceput, reprezentantilor ei, Ca o modificare partial:A' a acestei conventiuni n'o putern admite, cAci nurnai o modificare complet se poate face
unei asemenea conventiuni, care, in totalitatea ei, este jignitoare intereselor PrimAriei. 0 modificare complet se poate
face pe baza statutelor societAtei comunale de tramvaie din
CapitalA. Daed voiesc sA intre pe aceastd cale, sunt gata s
tratez.
D-I Benac, care este membru in consiliul de administratie
dela Paris al acestei societAti, a avut ocaziunea, in primAvara
anului 1909, ca s'A auzA dela mine modul cum intelege PrimAria
ca sA fixeze punctele care trebue sA serveascd de bazA a tratativelor.
I-am spus CA aceste puncte sunt urmtoarele :
a) SA se ia principiile statutelor actualei societti de tramvaie comunale, infiintatA de curnd in CapitalA.
b) SA se dea o participare realA capitalurilor romnesti

in aceastA intreprindere, fie CA' acest capital ar fi exclusiv al

Comunei fie CA aceasta ar fi asociatA cu capitalul romnesc.
c) Participarea ei ea actionark desvoltarea intreprinderei
nedepinznd numai de buna exploatare pe care ar face-o in
timp de 40 ani, dar si de desvoltarea normal a orasului si a
tArei adicA independent de Companie.
d) Putinta de a se modifica preturile de vnzare, fAcnd s
beneficieze si ceatenii de aceastA crestere a bogAtiei si activitAtei orasului.

Nu pop de acum, peste 40 de ani cum este prevzut in

concesiunea actual, s stabilesti preturi fixe in ceeace priveste
costul, cAci este aproape sigur cd in acesti 40 de ani s se transforme si eftineasCA fabricatia si, deci, sA trebuiascA s se modifice si preturile.

www.digibuc.ro

IULIE 1910

COMPANIA DE GAZ

207

Prin urmare, dac pretul de cost s'a redus, este drept ca

consumatorul s beneficieze de aceast reducere.
Acestea, domnilor consilieri, erau principiile generale pe
care le-am formulat ca baz a discutiunilor pentru tratative
cu actuala societate concesionar a iluminatului Capita lei.
D-1 Benac mi-a declarat c poate intra in vederile acestea
ale Comunei i in Octombrie 1909 Societatea a delegat ca s
trateze pe d. Levy-Strauss, membru in comsiliul de administratie din Bucuresti, i pe d. Dacosta, director al Companiei de
gaz i electricitate. Am discutat vre-o 4-5 zile i cdzusem de
acord asupra unor puncte, pe care acesti domni trebuiau s le
supund aprobgrei Consiliului de administratiune al Societtei
dela Paris. Ins nedndu-se niciun rAspuns, am socotit tratdrile ca rupte.

La sfarsitul acestor tratri, D-lor Consilieri, in prezenta

acestor delegati s'a redactat urmatoarea nota, de d-1 Gherman,
seful serviciului lucrrilor noui i iluminatului. Aceastd notd,
D-lor Consilieri, a fost into cmit in dou exemplare, din care
una s'a remis delegatilor societtei, iar alta s'a pstrat de Comun.

Aceastd not, d-lor Consilieri care rezuma punctele discutate, are coprinsul urmator :
Rezumat a tratativelor ce au avut loc, in ziva de 9 22 Octombrie 1909 intre d-1 Primar al Capitalei i d-nli Levy Strauss
Dacosta cu privire la revizuirea concesiunei actuale de Gaz
Electricitate.
Capitalul : jumtate i jumdtate, dup justificarea ultime-

lor bilanturi fcutd prin experti numiti de ambele pArti. Luarea pasivului vechei societati de ctre cea nou.
Consiliul de administratie.
Reprezentarea va fi proportional cu capitalurile, Comuna numind direct trei ad-tori.
Rmne a se gsi forma legal pentru ca Adunrile generale
s rnan suverane in numirea intregului Consiliu, menajnd
totodat, proportionalitatea cu capitalurile.
Obiectul concesiunei : Societatea va avea dreptul exclusiv
pentru distribuirea luminatului public si privat, prin gaz si
electricitate, sau orice altd descoperire relativ la acest obiect

www.digibuc.ro

208

VINTILA f. BRATIANU SCRIERI i CUVANTARI

VOL. H

Acest privilegiu pentru luminat se va intinde si. asupra blocurilor, intru cat comuna va fi obtinut legalmente posibilitatea.
In ceeace priveste forta motrice, prin gaz si electricitate
se va da exclusivitatea in perimetrul indicat pentru gaz In actuala concesiune.
Durata societeitei : Ea este aceiasi ca cea prevdzut prin
actuala concesiune, cuprinznd dreptul de rascumparare.
Tarife : Gaz. a) Pentru luminatul particuar pretul adoptat de 'Dana acum va fi de 23 cent. in.3 pe timp de 5 ani ; la
expirarea acestui timp se va stabili noul pret, tinnd seam de
micsorarea pretului de productiune stabilit la acea epoc.
De exemplu :
22 centime pret de vnzare pentru 20 centime pret de
productiune.

21 centime pret de vnzare pentru 19 centime pret de

productiune.

20 centime pret de vnzare pentru 18 centime pret de

productiune.

Aceste preturi se inteleg pentru gaz vndut In bec.

b) Pentru iluminatul public mentinerea pretului. actual.
Acest pret se va modifica indat ce pretul de productiune
la bec va fi inferior pretuIui de vnzare.
c) Administratiunile publice vor plti media dintre preturile comunei si cele ale particularilor.
d) Pentru gazul industrial sau inclzit, pretul de stabilit :
18 cent.
Electricitatea.

a) Pentru luminatul particular pretul maximum : 60 cent. k.w. ora ; pretul minim : 40 cent.
b) Comuna pentru toate nevoile ei, s plteascd pretul curent de regie, mrit cu un beneficiu de 10 la sut, instalatiunea haltelor si intretinerea firelor in searna regiei.
c) Forta motrice : 33-22 cent.
Aceste preturi vor fi stabilite, ea maximum, pentru 5 ani,
fiind dup acest timp susceptibile de o revizuire, frd totusi a
putea fi mArite.

d) Pretul pentru administratiile publice, va fi stabiit lundu-se media intre cele ale comunei si cele ale particularilor,

www.digibuc.ro

MAE 1910

COMPANIA DE GAZ

209

dar un pret va fi fixat, de comun acord, la redactiunea definitivd a acestui proiect.

e) Pentru tramvaie se va avea pretul de regie ca si pentru comun, pret ce se va revizui la fiecare 10 anL
Garantia de 300.000 lei.
Clauzele pentru beneficii : Noua societate, in schimbul su-

primrii redeventei de 10 la sutd din brut si de 50 la sut din

net, va plti Comunei o redevenVal fix, anuald de 300.000 lei
mentinndu-se dobnda asupra cautiunilor si. cocsul.
Se vor conserva toate clauzele relative la repartitiunea beneficiilor din art. 33 si 34 ale statutelor tramvaielor.

Pentru preturile de regie se vor considera capitalurile si.

cheltuelile generale aferente fiecgrei afaceri, gaz sau electricitate.

Pentru capitalul vrsat anterior, Comuna va interveni proportional cu capitalurile investite in fiecare afacere separat.
Acestea au fost, d-lor Consilieri, tratativele care s'au urmat intre Primgrie si Societatea de Gaz si. electricitate din Capital si. cred, d-lor Consilieri, cd nici o administratiune cornunald a Capita lei cunoscnd drepturile Comunei si dndu-si
seama de interesele generale, att ale comunei cat si ale cettenilor nu va putea merge deck pe calea pe care am mers si
noi. Pe de alt parte, d-lor Consilieri, cred c oricine va studia aceste acte, nu va putea face, dac va vrea in realitate s
apere interesele Comunei si ale cettenilor, vre-o modificare a
actualului act de concesiune a iluminatului Capita lei fr o
complet transformare, cAci numai printr'o participare real
si din toate punctele de vedere a Comunei, se va putea ajunge
la un bun rezultat.
Am crezut, d-lor Consilieri, de datoria mea s v aduc la
cunostiintd acest lucru, pentru ca s stiti si d-voastr, care
mi-ati fcut onoarea ca sd-mi incredintati mandatul de Primar
al Capita lei, cum am stiut s apr interesele Comunei, cat si.
pe cele ale cettenilor.
(Viitorul, 1910, nr. 937 p. 1 col. 6-7).
14

www.digibuc.ro

210

VINTILX I. BRATIANU SCRIER1 SI CUVANTARI

VOL. II

33.

Programul activitatii comunale.

Karlsbad, 1 Sept. 1910.

Domnule director,

Mi se atrage atentia asupra unui articol de fond aparut in

ziarul Conservatorul" din 21 August intitulat :

Administratia d-lui Vintil Bratianu"

Scris in nota i stilul obinuite de catava vreme de presa
pretinsei noastre elite sociale, nu caut sa raspund acuzatiilor de
favoritism, captuial, etc., aduse administratiei ce a fi facut
ca primar al Capitalei.
Mi se aduce insa o villa' care cu drept cuvant, este cu atat
mai mare i cu atat mai condamnabila cu cat la venirea in capul administratiei comunale a fi gasit un program de lucrari
de edilitate intocmit cu mult pricepere de predecesorul sau
(al meu) d. M. Cantacuzino. Acel program intocmit dupe toate
cerintele moderne i care nu omisese nici o lucrare din cele
de imediata nevoe, a fost abandonat pe motivul c d. Bratianu este prea priceput ca sa se inspire de la altii, iar ca o
dovad a acelei presupuse capacitati d-sa a intrerupt chiar
lucrrile care erau in curs".
Cat am fost aproape 3 ani la primarie, am cutat s utilizez nu numai toate elementele bune ce am gasit, dar si toate
lucrarile anterioare. Tot ce am gsit bun inceput de d Cantacuzino l'am continuat, cu oarecari mici modificari, ca de pilda :
continuarea captarilor de la Ulmi, a lucrarilor de canalizare de
apa in oras, ins cu ingineri romani, desfiintand vechiul contract Lindley. Am aplicat cu durere tot ce era impus orasului
prin nenorocita concesie a gazului, insa am rezervat prin infiintarea uzinei centrale de electricitate luminatul cu electricitate public pe seama comunei.
Am continuat asfaltarea angajat de d-sa, insa f acand riai
intaiu trotuare de asfalt in cartierele marginae, si pIatind

www.digibuc.ro

SEPT. 1910

PETROLUL

211

sumele angaj ate nu dintr'un imprumut cu 7 la suth, dar din

excedente bugetare anuale.
In ceeace priveste un program de lucrhri ce s'ar fi intocmit de administratia comunal conservatoare, nu am gilsit nici
unul. Orice administrator este fericit s ghseasch o lucrare
studiath de-a gata i pe care sh aibe satisfacerea s o pue in
executare. Probabil ch acel proect de care vorbeste ziarul conservator a fost pierdut, cu sau fhr intentie rhtcit de functionarii comunei.

Azi ne mai fiind primar nu pot de cat sh regret eh n'am

avut cunostint de acest program, dar fiind inch consilier, cunoscnd spiritul in care lucreazd actualul conduchtor al administratiei comunale, impreun cu tot consiliul vom ii fericiti
s aducem cu un ceas mai inainte la indeplinire acest program
intocmit dupe toate cerintele moderne".
Rog pe ziarul Conservatorul" s-1 publice in intregime,
ca pe de o parte sh arthm ce am indeplinit din el, ce am fi inMurat si de ce, i in sfarsit pentru a pune restul in executare
eat mai repede.
In starea nenorocith in care se gseste Capita la tArei; ar fi
o fericire s avem gata un program care s satisfach imediat
toate nevoile cethtenilor ei si care sh tie seamh si de mi jloacele
financiare de care dispune.
Primiti etc.
Vintil Brtianu
(Secolul, 1910, nr. 3275)

34.

In chestia petrolului.
Bucure0i, 24 Sept. 1910.

In nurnrul dela 24 Septembrie ziarul Epoca vorbeste in-

tr'un articol intitulat Liberalii i petrolul", despre un proiect

elaborat la Karlsbad de d-nii Dem. Protopopescu, C. Alimdnes-

www.digibuc.ro

212

VINTILA J BRATIANU SCRIERI

I CUVANTARI

VOL. lk

teanu si mine, despre remiterea acestui proiect unui grup de

bancheri germani, despre comunicarea unui memoriu atre
guvernul german, si despre aprecierea pe care acest guvern ar
fi facut-o asupra acestui memoriu.
Mai am nevoe sal spun ca toate aceste stiri sunt, de la inceput pana la sfarsit, de domeniul fanteziei, afara de concluzia
Epocei, dupd care chestiunea petrolului este scumpa unor
anumite cercuri liberale" !
Socotesc c o chestiune care intereseaza combustibilul intregei noastre industrii, un produs de care dispun un numr
mic de taxi privilegiate in lume, trebue sa preocupe cu drept
cuvant nu numai pe oamenii politici, ci pe orice bun Roman..
Primiti etc.
Vintilfi Brfitianu
(Viitorul, 1910, nr. 1008 p. 1 col. 5 $i Vointa National din 26 Sept.).

35.

Scrisoare deschis d-lui Ion N. Lahovary, ministrul Domeniilor..

3 Fey. 1911.

Inapoindu-m dinteo calatorie electoral facuta in judetul

Arges, primul meu gand era sa va aduc la cunostint modul
cum prietenii d-voastra politici inteleg s clued la sate campania electoral i primejdioasa stare de spirit ce ei, in mod inconstient formeaza.

Programul manifest al guvernului, iscalit si de d-voastr

cat i procedura urmata in toat tara i solidaritatea ce exista

in cabinetul din care faceti parte, ma fac sa Wept timpuri

mai linistite pentru a face din nou apel la omul care a avut
acele exploziuni de revolt cinstita ran-lase in analele noastreparlamentare sub forma Sultanului mezat" i tarifului urcat".
Nu pot ins astepta acele timpuri pentru a va aduce la
cunostint unele fapte care intereseaza direct departamentul
ce conduceti, fapte in care s'a pus in joc
cred, pe nedrept
numele d-voastra.

www.digibuc.ro

FEy. 1911

ABUZURI SILV10E

213

Noua lege silvica a cutat s apere in contra devastarilor

.nu numai padurile Statului, ci i pe cele particulare. In acest
scop, pe de o parte s'au oprit defriOrile primejdioase pe de-alta s'a cautat sa se crute prin msuri preventive padurile
-existente. Ca orice msurd generala restrictiv, ea trebuia negreit la inceput s intampine pe alocurea rezistenta din partea celor care, pentru un c4tig imediat, risipeau averea
ca orice msurd
lor, i in acela timp ea putea sa ceara

corectari eite din aplicare. Cred insa c nici un orn

prevazator, inteo tar unde intinderea impadurita este aa de
redusa i de rau repartizata, nu poate decat sa doreasca aplinoud

-carea principiilor acestei legi.

Or, in judetul Arge,

unde cunoateti rezultatul devasd. Ern. Antonescu,

tarilor, indeesebi pe Valea Topologului,
-prof esor uinversitar, candidat al guvernului, crezand Ca' 4i
atrage voturile satenilor in intrunirile ce a tinut la sate in prezenta prefectului i intregului aparat administrativ, a declarat
'ea s'a suprimat aplicarea legei silvice i a indemnat, in auzul
tuturor pe sateni s taie orice vor in padurile supuse regimului silvic, s bage vitele in ele, cad s'a dat ordin s nu se facd
procese-verbale ; daca se vor face, el va da ordin s se anuleze,

atat de sigur era de anularea lor Inca garanta din propria

sa avere plata acestor amenzi.
Nu m indoesc, d-le ministru, c starea de spirit in care

se gsete conductorul luptei conservatoare din Argq prin

grija lui de a fi invins, a putut convinge pe un prof esor al facultatei de drept, ca aplicarea legilor depinde de bunul plac al
unui candidat administrativ,
dar, d-voastr at:at ca ministru rspunztor al aplicarei legilor cat i ca unul care de sigur
dori# impreund cu noi s se insufle cat mai adanc spiritul de
legalitate la tran, trebue sa cautati sa opriti efectele unor
atare declaratii ce s'au facut in numele departamentului pe
care il conduceti.

Faptul este cu atat mai trist cu cat discutand cu aceiai

-tarani, i-am vzut foarte contienti de interesul de a lua masuri pentru aprarea pdurilor lor.
Cunoscand prerea d-voastra asupra pstrarei pdurilor,

www.digibuc.ro

214

VINT1L I. BRATIANU SCRIERI I CUVANTARI

VOL. n

sunt sigur ea odat ce vi s'a atras atentia asupra acestor fapte,

yeti lua masuri, nu numai ca ele sa nu se repete, dar i ca
prin ordinele precise ce yeti da, sa se convinga stenii ca cel
putin organele centrale, in realitate rdspunzatoare, nu inteleg
pentru interesul reusitei unui candidat sa se suprime aplicarea legilor existente.
Primiti, etc.
Vintil Brtianu
(Viitorul, 1911, nr. 1116 p. 1 col. 1-2 ; Vointa Na4ional nr. 7637 p. I
col. 4-5 i Ind. Roumaine, 10706).
36.

Invfitminte.

9 Martie 1911.

Alegerile generale sunt pentru viata politic a unui stat

constitutional un criteriu de apreciere a propsirei simtului politic in acest Stat, atat in ce priveste educatia celor ce compun
organele prin care se manifest vointa nationala, cat i aceea
a masei ce compune natiunea.
Deaceea, credem ca azi, cand alegerile generale s'au sfarcand valtoarea luptei s'a mai potolit, aruncand o privire
inapoi, se cuvine sa cercetam ce invataminte putem trage din
diferitele manifestatii ivite cu ocazia ultimei consultatii a Ord.. Ne vom multumi pentru moment SO cercetam prima parte :
caracterul ce l-a avut actiunea electorala a partidului conser-

vator si urmarile ce ea poate avea pentru bunul mers al Statului nostru.

Declarant, dela inceput, c nu facem aceast recensiune
din dorinta de a ataca sau discredita niste adversari politici,
dar fiindc, in caracterul luat de ultimele alegeri, vedem i o
primejdie pentru bunul mers al Orei i nevoia de a rezista
puternic unor mijloace i tendinte care, dac s'ar perpetua, nu
numai ar falsifica regimul nostru constitutional parlamentar,
dar Inca ar pune in joc interesele permanente ale unui Stat,

www.digibuc.ro

MART1E I 91 I

INVATAMINTE

215

in care functionarea normala a asezmntului sau democratic, este o necesitate pentru existenta lui chiar.
Venit la putere In urma retragerei partidului nationalliberal, fk o indicatie premergatoare a vointei nationale in
favoarea sa, trebue s mrturisim c situatia partidului conservator era si grea i delicat. Fk un program hotrit, fra
cel putin, cu legaturi sufletesti cu masa cea mare a alegatoam putea zice l treilea la rnd de trie in organizarilar,

tiile politice la sfrsitul anului 1910 partidul conservator

a putut fi adus, prin constiinta slbiciunei sale, sa intocmeasca
un program demagogic ca cel publicat, in contrazicere i cu
principiile adevrat conservatoare i cu actiunea lui din tre-

cut. Este o rspundere mai mult pe care el si-o lua fat de

tara si de ale carei urmari credem ca in scurt vreme va avea
autoritatea de f apt a unui partid fiind
sa-si dea seama,
consecinta direct a modului cum si-a intocmit programul actiunei sale viitoare, a realizarei lui de fapte, cat si a rezultatelor salutiilor date. Si in politica, ea in toate, este o sanctitme
moral ; ea vine mai trziu, dar vine cu siguranta.
Daca era nevoe de ordin mai inalt ea programe ea acel dat
de partidul conservator s nu mai poat fi proclamate de par-

tide de guvernamnt dupa criza din 1907, nu putem insa sa

facem o invinuire d-lui P. Carp si partidului sau ca. nu O.-au
inteles rolul intealtf el.
Ceeace nu avea dreptul insa sa faca, este s subjuge, cum
a

fkut, interesului de izbanda electoroala toat puterea

forta Statului.
Venit in conditiile ce reaminteam mai sus, se impunea
mai mult partidului conservator dataria de a rasa cat mai liheed manifestarea corpului electoral ; numai astf el el nu ar fi
abuzat de o insarcinare si de o incredere vremelnica ce i s'a
dat, i numai astfel ar putea functiona inteun mod normal un
adevarat regim constitutional.
Prima grije a unui partid doritor de a pastra constiinta
acestui regim si cunoscator al raspunderii lui fata de interesele
Statului, ar fi east s desparta cu totul actiunea sa de partid,
cernd asentimentul corpului electoral pentru programul sau,

www.digibuc.ro

216

VINTILL I. BRXTIANU SCRIERI I CUVANTARI

VOL. I I

oricare ar fi fost, de actiunea de guvern caruia i s'a incredintat in mod interimar conducerea intereselor Statului.
N'avem deck sa reamintim, in scurt, activitatea din alegeri
a actualului guvern pentru a judeca dacd el n'a cazut tocmai
in excesul contrar.

Conceptia rolului ski si care trebuia sa determine toat

s'a vazut dela inceput in faptul c guveractiunea viitoare
nul a inlocuit un nrngram de partid printr'unul al ski, dat sub
iscalitura ministrilor.
De aici nu era dect un pas pana" la candidatura oficiala
sub forma ei cea mai urt si primejclioasd. Candidatii partidului la ultimele alegeri nu mai erau proclamati ca ai Conservatorilor, ci ca ai guvernului. Sub acest titlu, numele lor era afisat nu numai pe strzile oraselor, dar lipite in locul instiintarilor oficiale in administratiile publice si adesea ori certificate cu isclitura primarului si a notarului respectiv.
Iar programele si afisele de propaganda electoral au fost
impartite cu adrese oficiale prin administratorii de plasa, pHmari, invatatori, preoti si jandarmi.
Prefectii regimului si ajutoarele lor au transformat peste
tot localurile administrative in oficine electorale si s'au facut,
f Ara nici o rezerva, sustinatorii candidatilor guvernamentali,
nu numai participnd la intruniri publice, dar lund chiar cuvntul in aceste intruniri. S'a dat, in acest scop, unora din
prefecti de ministerul de interne, sub forma de inspectori in comunele rurale, toata libertatea necesara.
Unii din ei si nu din cei naraviti in rele nu s'au
sfiit de a da prin adrese oficiale insrcinare revizorilor scolari de a propaga si explica prin comune programul conser-

vator si de a sustine candidatii guvernului ; iar altii, nerespectnd nici chiar locasurile sfinte, au dat ordin in scris preotilor sa citeasca in biserici acest program.
Iar ca suprema inconstienta a rolului lor in stat, ei impuneau agentilor administrativi sa distribue, pe langa alte manifeste in care se insultau adversarii, si unele in care se afirma
ca cine va vota contra guvernului voteaz contra Coroanei.
In aceast candidatura oficiala vedem o primejdie att

www.digibuc.ro

MART1E 191 1

2117

INVXTXMINTE

prin falsificarea, ce ea atrage, a regimului nostru constitutional parlamentar, cat si prin neputinta de a utiliza administratia numai in vederea interesului obstesc.
Pe de o parte, se bag Maintea alegkorilor Ca' nu vointa
national hotarste cine sa conduca treburile Statului, ci puterea guvernului ; pe de alta, un guvern care nu a obtinut un
rezultat electoral deck cu ajutorul slujbasilor, devine prizonierul lor, si pierde oHce autoritate pentru a face Indreptarea
atat de necesara serviciilor publice.
(Viitorul, 1911, nr. 1144 p. 1 col. 1-2).

I I.

10 Martie 1911.

Am aratat in articolul precedent cat de primejdioasa

este candidatura oficiala pentru functionarea normald a unui
regim constitutional parlamentar ca al nostru. Adaogam ca"
intrebuintarea aparatului administrativ in scop electoral de
partid compromite oHce incercare de indreptare a serviciilor
noastre publice. Daca nencrederea aratat de atkea ori de d.
P. Carp, in putinta statului de a fi organizat pe baze in realitate democratice putea anihila intrInsul si In partizanii sk
oHce grij de a nu compromite actualul regim Inscris In constitutia noastra, cel putin dorinta de a Indrepta administratia
trebuia sa-1 aduca s n'o intrebuinteze deck intr'un interes
obstesc.

Am fi ins incompleti In recensiunea ce facem daca am

trece cu vederea si alte manifestatii ale actiunei guvernamentale.

In foarte multe judete in aceasta perioad electorald unele

servicii publice au fost suprimate pentru cei ce erau presupusi
ea' nu dau concursul candidatilor guvernului.
Prin adrese oficiale, circularile si ziarele opozitiei au fost
oprite de a merge la sate, iar ministrul de interne nu se sfia
s declare ca oprea telegramele, nu fiindca ar fi primejdioase

www.digibuc.ro

218

VINTILI J. BRATIANU SCRIM 1 CUVANTXRI

VOL.

pentru siguranta Statului, dar fiindca faptele relatate prin ele

le gsea dnsul inexacte.
Ca niciodat, orice reclamatie contra unei i1egaliti, bazat pe fapte certe, rmnea fr nici o cercetare sau rspuns ;
daca primea unul, el era o declaratie din oficiu, c faptele erau
mexacte. S mai vorbim de descinderea dela Galati pentru
confiscarea unei parodii ?

Este a treia campanie electoral ce facem sub un guvern

conservator ; mrturisim c niciodat n'am gsit un refuz att
de general i de categoric de a se cerceta plngerile ce se Liceau contra ilegalittilor comise de agentii administrativi.
Dar de ce s ne plngem ea' telegramele particulare erau
oprite, cnd ministrul de interne, din a sa putere, oprea reclamatiile ce se fceau Regelui, in contra administratiei sale, sub
pretext c faptele relatate n'ar fl exacte ? Se inltura astfel
dreptul de petitionare inscris in Constitutia noastr.
Intr'unele judete
ca in Olt, Roman, Putna, Gorj
circulatia a fost oprit vehiculelor opozitiei pe oselele publice,
att in momentul propagandei electorale, cat i in zilele de
alegeri, pentru cei ce se credea c voteazd contra guvernului.
Sub pretextul sigurantei publice, se infiintase si la noi
papportul interior care tim c exista alt dat in Rusia
Turcia absolutistd.

Dar, de sigur, una din msurile unde s'a manifestat mai

mult lipsa de scrupul a guvernului in utilizarea aturalnicA a
serviciului public, a fost in suprimarea unei mAsuri luate de
un guvern liberal pentru a determina pe toti alegatorii s-i
exercite dreptul de vot.
In mod oficial s'a ridicat msura generald ca alegtorii s
poat cltori in ziva de alegeri cu cartea Mr, i aceasta sub
motivul cA nu exist o prescriptie legal. Deodat cu acest
scrupul, att de delicat, de a nu se mentine o masur care servea tuturor cetatenilor, se ridica de la directia cilor ferate
un numr extraordinar de mare de bilete de liber parcurs,
care se imprteau tuturor acestor aleatori, ins numai acelor
ce erau considerati ca partizani ai regimului.
Cnd se suprima aceast msurg de egalitate de tratament

www.digibuc.ro

MARTIE 1911

INVA rMINTE

219

pentru toti alegatorii, inteunele localitati se puneau chiar la

dispozitia organizatiilor locale conservatoare trenuri speciale,
fie pentru a duce pe unii alegatori la vot, fie pentru a le inlesni venirea la intrunirile publice guvernamentale.
Odat porniti pe aceasta cale, ne putem oare stepta s se
garanteze cel putin independenta alegatorilor ? La Pitesti, ca
in multe alte localitati, s'au arestat oameni cu domiciliul stabil,
sub pretext ca fceau propaganda electorala. Pe o simpla cerere la telefon a unui candidat guvernamental, un invattor a
fost arestat de jandarmi i dus la parchet. S'au oprit prin autoritatile locale alegatori de la sate, li s'au luat cIrlfile de alegator, s'au confiscat prin agentii administrativi certificatele
delegatilor colegiului III. S mai vorbim de doctori prim Ari
de alti functionari chemati la Bucuresti in ziva alegerii ca s
nu voteze In judet, de alegtori concentrati pentru ziva alegerii
la cazarmg, ca s poata fi opriti de ofiteri, de amenintarile de
tot soiul pentru functionarii care aveau rude alegatori care nu
votau cu guvernul ?
Nu reamintim aceste ilegalitati pentru a acuza pe toti adversarii politici, dar fiindcd din faptul ca ele s'au putut produce reiese ca sunt indreptari de adus. Inainte de toate, ele
ne conving ca, desi suntem in anul 1911, nu putern astepta de
la contiinta tuturor partidelor politice ca de la sine sa fie ap6.rtoarele legislatiei si ale intereselor obstesti, i Ca' unele din
ele pot Ma nici un scrupul atunci cand li se incredir-4eaza
aplicarea legilor, sa le calce inteun interes momentan si de
partid.
Mai- reiese din acele fapte i lipsa de sanctiune a lc gilor

noastre, sau de intrziere In procedura pentru a capata dreptatea incalcata.

Dar incercari de felul celei prin care am trecut nu ar putea avea efect daca ele vor gAsi pe de o parte o rezistenta mai
puternica in alegeri, pentru exercitarea libera a vointei lor,
pe de alta o mladiere mai putin mare In organele administrative pentru a se pune in serviciul propagandei electorale a
unui partid politic. Cea dintai este legata de educatia generala
a poporului nostru si de un regim electoral care sa pue in ne-

www.digibuc.ro

220

VINTIL I. BRAT1ANU SCRIERI I CUVNTIRI

VOL. ii

putinta sau s ingreuneze intimidarea sau cumpararea alegatorilor ; pentru cea de a doua trebuesc luate masuri legale
pentruca raspunderea functionarilor ieii, chiar in baza ordinelor superiorilor, din atributiile lor de interes general Er1 fie
imediata i reala. Cum aceti functionari se tern azi de amenintrile sefilor politici cand nu s'ar transforma in lgenti
electorali, ei vor trebui sa se teama in viitor daca" se vor mliidia fata de atari cereri.
Cu durere trebue s constatam c i in aceasta privinta
trebue facutd in mare parte educatia functionarului roman.
Persoane titrate, intrate in serviciul public numai in baza
examenelor i a meritelor lor, carora nu li s'a cerut cleat administratia in timp de doi sou trei ani, s'au transformat in
agentii electorali cei mai aprigi in ziva cand un guvern nou
le-a cerut sa-si uite adevaratele atributii.
Aceasta educatie trebue cu a-tat mai repede facut, cu c.-tt
nevoile administratiei sporesc pe zi ce trece i deci i numrul
organelor ei. Intrebuintati pentru interesul ol:qtesc, ele sunt
un bine ; utilizati ca arma de partid pot deveni o primejdie in
Stat. Jandarmeria este exemplul cel mai bun.
Ceeace s'a putut incerca in alegerile trecute i primejdia in
care se poate pune mersul normal al Statului nostru trebue
s ne deschidd ochii.
Si cui i vine in primul rand sarcina de a opri in viitor
Incercari care, pe de o parte, ar falsifica cu totul regimul nostru constitutional i ar intarzia educatia cetateneasca a ataselor, iar, pe dealta ar opri, propasirea Statului prin impiedecarea imbuntatirei serviciilor publice,
dac nu partidului
liberal ? Prin principiile lui, el leaga de aplicarea cu sfintenie
a organizarei democratice a Statului, la care a contribuit atat
de mult, Intrirea acestui Stat.
Vintil Brtianu
(Viitorul, 1911, nr. 1145 p. 1 col. 1-3).

www.digibuc.ro

MARTIE 1911

1:21

ADMINISTRATIA CAPITALE1

37.

Vintil Brtianu, fost primar al Capita lei, catre D. Dobrescu,

presedinte al Comisiei interimare.
16 Martie 1911.

Aflu c in dorinta d-voastrd de a asana administratia comunal a Capita lei, pe lng numirile ce ati fcut in acest scop,
ati insrcinat pe un domn f Ara cdere oficiald s cerceteze

gestiunea financiard a subsemnatului ca primar al Capita lei.

Ziarele partidului ce reprezintati in capul orasului imi confirma aceast stire prin unele informatii asupra constatrilor
fkute de insrcinatul d-voastr.
Interesul ce pare cA \TA' insufleteste pentru nevoile obstesti

in scurtul timp de cnd sunteti presedintele comisiei interimare, m face s cred c6 acele cercetki nu au numai menirea
de a servi la campanii de ziare, ci ca rspunztor cum sunteti
de interesele orasului vreti ca desvluindu-se niste obiceiuri
rele i invechite, pe de o parte s faceti ca vinovatii

caute

pedeapsa, iar pe de alta ca aceste rele sa nu se mai repete.

DacA inteadevk aceasta este intentia d-voastr, dati-mi
voe s v reamintesc cd cercetrile pentru a avea toatd greutatea necesarg si in fata instantelor de judecat, trebue s fie
f *Acute de organe of iciale, de inspectorii financiari.

In acelas timp cred Ca' publicarea rapoartelor oficiale ar

da i o mai mare greutate informatiilor ce apar azi in gazetele
partidului d-voastr.
De almintrelea exist i o instant superioar desemnat
prin lege care a putut cerceta aceste gestiuni financiare.
Ca pilda yeti putea gsi in dosarele Primriei si ale Ministerului de Interne incheerile Inaltei Curti de Conturi asupra gestiunei ultimei administratii conservatoare condus de
d. M. Cantacuzino.

Dacd nu ati urma pe aceast cale s'ar putea crede c publicarea unor cercetri sub forma neresponsabil a articolelor
de ziare n'are alt scop de cat de a calomnia. Ati pierde prin

www.digibuc.ro

222

VINTILX I. BRXTIANU SCRIERI V CUVXNTARI

VOL. II

aceasta credint toat autoritatea moral de care aveti nevoe

pentru ca impreun cu persoanele cu care v'ati inconjurat, sa
reparati destrabalarea ce a domnit in administrarea interesel or orasului cat am fost primar.
Primiti, etc.
Vintil Brtianu
(Secolul, 1911, nr. 3425 i Indep. Roumaine, 10744).

38.

Primul proect de lege al guvernului.

16 Martie 1911.

Sub titlul proect de lege asupra masurilor ce trebuesc

luate pentru eftenirea traiului i a modificarilor ce urmeaza sa
sufere din aceastei cauzd mai multe legi de finante pentru echilibrarea bugetului", d. P. Carp a depus pe biroul Camerei
primul proect de lege al guvernului conservator.
Acest proect nu este depus ca de obicei de Ministrul finantelor, ci pe langa acest titlu se adaog si acela de presedinte al consiliului. In aceasta inovatie trebue sa vedem importanta ce se da modificarilor ce se propun, si care depsesc
prin urmare cercul de activitate mai restrans al departamentului Finantelor.
Dar tocmai aceast indicatie alaturat de continutul proectului, pune si mai mult In vedere, de la primul sau act de legif erare, seriozitatea cu care lucreazd actualul guvern.
Far a analiza in amanunte, pentru azi diferitele propuneri ce cuprinde proectul de lege, ne vom multumi numai la o
simpl enumeratie, pentru ca din ea sa se vaza dacd pe de o
parte aceste propuneri privesc eftenirea traiului, iar pe de alta
ce se ascunde sub un titlu care pare ca da satisfactie unei nevoi de care se pi:L.1g toti.

Prin articolul intai se reduce impozitul fonciar la proprietatile rurale pang la 6 ha. Principiul acestei degrevri pe suprafat, nu pe venitul total, si indiferent de calitatea proprie-

www.digibuc.ro

MARTIE 1911

PRIMA LEGE A GUVERNULUI

223

tarului, este
o inovatie in materie financiar si sociald, si
merit un studiu special. Aceast msurd nu de eftenire, ci de
degrevare, n'are ins ce cuta sub titlul proectului de lege,
caci el nu poate avea nici o urmare asupra produselor de consumatie proprie a tranului, ci asupra faculttilor sale de cumprare.
Articolul 2 cuprinde singura mdsurd care poate fi cuprins
inteun proect de lege intitulat ca mai sus : scutirea taxei de
consumatie pe Mind (75 de bani pe 100 de kgr. numai pentru
morile mari de la orase) si petrol (5 bani pe kgr.). In principiu
nimeni nu poate fi contra unei scderi de taxe asupra unor
produse de primd nevoe, dacd situatia fondului comunal o ingduie ; credem ins c aceastd scdere isi poate produce ef ectul la petrol, insd nu la Mind, unde reducerea fiind de 75 din-

tr'un ban la kgr. de fin ea se reduce si mai putin la cel de

pine. Cu moneda divizionard ce avem, acest folos nu va putea sd fie dect pentru producdtori si intermediari ; el nu va
putea influenta kilogramul de pine cumprat zilnic de cel
srac.

Dar si asupra acestui punct trebue sd revenim pentru a

judeca seriozitatea cu care s'a studiat aceastd scutire si urmrile ce ea va avea asupra situatiei fondului comunal, principalul izvor de venit al comunelor.
Articolul 3 suprimd procentul dela 1 Aprilie 1911 la sumele ce s'ar datori din valoarea porumbului si nutretelor distribuite in anii de foamete ( in primul an un sacrificiu pentru
Stat de 320.000 anual, in urm scdzndu-se pn la rambursarea completd a sumelor datorite).
Este o msur mai timidd dect aceea luatd in 1906 prin
care s'a ertat o parte chiar din sumele datorite. De rndul
acesta-este o primd ce se cld celor ce nu vor plti la vreme, nu
o ertare celor in sdrcie. Nici aceastd msur nu are ins vreo
relatie cu msurile care pot influenta eftinirea traiului.
Articolul 4 suprimd cu totul fondul de rezerv al cdilor
f erate, sub pretext de reguld de contabilitate, in realitate ins
spre a anula un fond de imbundtdtire si de prevedere, si a-1
vrsa in cheltueli obisnuite bugetare de personal.

www.digibuc.ro

224

VINTILA I. BRTIANU SCRIERI I CUVANTRI

VOL. It

Chestia este prea important si ea pentru a nu se reveni,

dar ce rost are aceast suprimare, buna sau I ea, in eftenirea
traiului ? FiindcA este in legdturd cu sporirea lefurilor C.F.R. ?
Dar sporirea salariilor nu aduce o eftenire a traiului ci mai
totdeauna sporind puterea de cumprare a consumatorului,
sporeste de f apt si costul mrfurilor. In Statele-Unite ale Americei de Nord, unde salariile sunt att de ridicate, viata este
scump.

Prin articolul 5 se transform subventia fixd de 7.300.00G

lei, pe care o cl anual statul Casei Pensiilor, inteuna facultativ si care se zice cd se reduce 'Inca din anul acesta la o treime.
Revenirea la sistemul de neprevedere de altdat, care pusese la un moment dat statul in neputinta de a plti pensiile
constatate, ar trebui justificat nu prin fondul inalienabil actual al pensiilor, ci prin sporirea probabild viitoare a pensiilor,
fata de sporirea continud a numrului functionarilor statului,
judetelor si comunelor si a lefurilor lor. N'ar trebui sa uitm.
Ca' cea mai mare parte din actualii pensionari si-au inceput,
in mijlociu, cariera administrativ pe la 1880, adicd cnd putine comune si judete aveau Case de pensii si cnd bugetul
Statului era numai de 150.000.000 lei. Si aci este intrebuintarea unui fond de prevedere la acoperirea unui gol bugetar
anual.

Nici reducerea retinerilor de 14 i 12 la sutd asupra pensiilor la 12 si 10 la sut, mai justificat dect acea a subventiei,
nu poate avea influent asupra eftenirei traiului.
Dar dela acest articol inainte, conceptia eftenirei traiului
este i mai ciudatd.

La articolul 6 traiul se efteneste punndu-se o contributie de 1 la sut asupra venitului net al BAncilor populare pentru plata personalului de control, pana azi tot in sarcina Statului. Este in orice caz dela primul proect de lege o binevoitoare atentie pe care guvernul conservator o are pentru bgncile populare, att de incuraj ate prin toat actiunea partidului sgu.

Aceast bunvoint se completeazg prin art. 7 prin care

toate cldirile terenurile pentru cldiri achizitionate de Cre-

www.digibuc.ro

MARTIE 1911

PRIMA LEGE A GUVERNULIII

225

ditul Agricol cu banii fondului ski de rezervd (format din dobanda luat de la tarani, dupa ce Statul si-a scos cheltuelile
sale), tree fdrii, despeigubire in proprietatea Ministerului de finante. Ori, se stie, c dupd diferitele modificgri aduse legei
Casei Centrale a Bncilor Populare, Creditul Agricol este In
realitate in lichidare prin aceste bnci si Ca' toate fondurile
sale tree treptat in folsinta Casei Centrale. De fapt, asa dar, se
reduce fondul ce trebue sd revie inteo zi spre folosul asociatiilor atesti.
Ce influenta poate avea aceast msur direct sau indirect, asupra eftinirei traiului.
Ca urmare acestei confiscOri, prin legea eftinirei traiului
se infiinteaz un post de arhitect cu salariu de 500 lei lunar,
asistat de personalul necesar. Iar, ca o culme, prin articolul 8
din aceiasi lege se suprimd inamovibilitatea avocatilor Ministerului, inamovibilitate prevOzut in actuala lege de organizare.

Spre a ascunde aceasta manoper cu scop de a efteni traiul

partizanilor, bgat In proectul de lege ce ne intereseazd, se
adaogg eh' nu vor beneficia de stabilitate nici secretarul gene-

ral, seful de cabinet, comisarii guvernului pe lnga instantele

financiare (care nu erau cuprinsi nici in vechea lege), si nici
arhitectii (care nu existau in organizarea ministerului).
Ce s credem examinnd acest prim proect al guvernului.
Reiese, pe de o parte, un amestec fall rost de tot felul de mgsuri primite, in aplauzele majoritdtei, ca msuri de eftenire a
traiului ; pe de alta, o politicd financiard de expediente si de
consemnatie pentru nevoile bugetare ordinare, a rezervelor
create de o alt politic financiara esit din experienta trecutului si din prevederea bine chibzuit a viitorului.
Ministrul Finantelor care a iscdlit acest
sa mi se ingdue termenul
ghiveci financiar si In care desigur s'au introdus unele conceptii personale ale sale, poate avea o scuzd
in modul sdu obisnuit de a lucra. Aruncnd ideile sale din
inltimea situatiei unde planeaz, el las intocmirea legilor sefilor de birou nepregAtiti sau altor inspiratori ai lui Mfg rAspundere. Recitind proectul de lege si expunerea de motive ce a.
15

www.digibuc.ro

VINTILI I. BRXTIANU SCRIERI ,SI CUVANTARI

226

VOL. II

isclit ca presedinte al consiliului, d. Carp va ramane desigur

ca si noi surprins si isi va reaminti situatia grea in care Il pusesera alte proecte ale sale din alte vremuri, ca acel al faimoasei legi a tuicei, terminate in rscoale tranesti, si ca reforma
impozitelor din 1901, una din cauzele retragerei sale de la
guvern.
(Viitorul, 1911, nr. 1150 p. 1 col. 1-3 i Vointa National, 7689).

II

Scutirea de impozit funciar

17 Martie 1911.

Am al-Mat inteun articol precedent care sunt propunerile cuprinse in primul proect de lege prezintat de guvern
Corpurilor legiuitoare pentru eftenirea traiului.
Acest proect are o important deosebit nu numai prin
modul cum este alcatuit atat el cat si expunerea de motive,
dar si fiindca fiecare din articolele sale formeaza punctele unei
politici financiare si sociale sui generis.

Vom indica azi unul din ele.

In capul legei eftinirei traiului st scutirea de impozitul
funciar a propriettei rurale 'Dana la 6 ha. inclusiv, ramanand
'Mg aceste proprietti impuse pentru zecimile judetene, comunale si de drumuri.
Aceast masur, desi cuprinsa inteun singur articol de
lege are prin urmarile sale o importanta covarsitoare in mintea tuturor ce-si reamintesc crizele sociale si financiare prin
care am trecut.
Din punctul de vedere al principiilor pe care trebue s se
bazeze orice impunere, este o greseala de a face o degrevare
bazat nu pe venitul real, ci pe o intindere de ptimiirtt, a crei
cultur si productie poate varia de la rapa abea productiv de
la munte 'Ana la lunca bogat cu zarzavat sau podgoria de vie,
(astfel cum legea este intocmita, viile sunt scutite). Fara
exagerare, acest venit poate merge pentru 6 ha. dela 120 lei
pang la cel putin 1200 lei, adied dela simplu la inzecit.

www.digibuc.ro

SIARTIE 1911

SCUTIREA DE FONCIER

227

Aceast degravare neadresndu-se numai celor ce cultiv de fapt, ci proprietarului celor 6 ha., se face o degrevare
astfel celor ce pot avea venituri importante din alte isvoare de
productie. De pildd crciumarul, prvliasul, meseriasul, funcTionarul, poate ca pe lng venitul din meseria lui in sat sau
la oras s aibd si pe cel din 6 ha. ce posed.
De altfel, autorul expunerei de motive ridicd el singur
aceast obiectie.

Ne facem o plcere de a reproduce in intregime aceast

parte interesant a expunerei :
Se poate ca aceast usurare s foloseascg si altora dect
Oranilor cultivatori de pdmnt. Multi dintre urmasii vechilor
clcasi, sau ai celor improprietriti mai trziu, ocup azi situatii insemnate (sic) s'i renumeratorii in Stat ; numrul kr
,,este prea mic pentru a face o exceptie la principiul legei ce
propun. Rrneme acestora sti facti sacrificiul neinsemnat de a
,,vinde loturile la Vranii lipsiti de ptimeint".
Cum vor fi ei adusi s fac acest sacrificiu neinsemnat ?
Prin scderea impozitului funciar ? Inc4 odat cred c. d-1
Carp inc6 nu a cetit expunerea de motive ce a isclit pentru
o lege creia ii d atta importantd.
Iar mai departe :
S'ar putea face legei, obiectia ca nu toate loturile au acelas venit, pdmntul nefiind de aceiasi calitate in toate prtile Orei si deci usurarea ar favoriza mai mult pe cei cu stare.
Nici aceastd critie nu este intemeiat. Din recensAmntul
general fcut anul trecut rezult cd asemeni diferente sunt
-neinsemnate (! ?)

Aproape toate pmnturile trdnesti s'au evaluat la venitul mijlociu de 40 lei ha., cu mici variatii in sus sau in jos".
.$i. ca s incoroneze acest rationament att de simplist, se
adaog :

In fine nu se pot plnge nici cei care nu au 'Inca pamint, cci situatia nu li se ingreuneazti. Va fi totusi un imbold pentru ei de a-si cumpeira ptimiinturi, pe care le-ar putea
.sttiptini in conditii mai avantajoase".
Poate cineva s" mai gseasc5 vreun argument pentru a

www.digibuc.ro

228

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTARI

VOL. It

combate atare rationamente, in care cel ce n'are pmnt este

fericit cu impozitul ce-1 apas fiindc nu-1 ingreuneazd degrevarea celor ce au 'Yana' la 6 ha. ? Ce imbold mai mare la
cumprare de pdmnt dect scutirea de impozite, pentru sracii care n'au nici aceste 6 ha. ?
Cred c aceast solutie originald de degrevare este unic
in legile de impozite ale Statelor civilizate. Scutirea pen tru
un minimum de trai exista in multe din ele, dar ea nu este
fcut In folosul unei prti numai a populatiei, ci pentru toat
si bazat pe venitul total al unei familii.
Bazat pe suprafata, cum face legea d-lui P. Carp, ea nu
tine seamd nici de venitul total, nici de greuttile familiar&
cum se tine in alte legi.
Din punctul de vedere al principiului de impunere, propunerea de o degrevare total sub aceast form este deci a
a nomalie.

Din punct de vedere al urmrilor sale bugetare ea esteprimejdioas, cci deschide o poart mare pentru viitor. 0 degrevare total aplicat numai la o parte a populatiei, pe de a
parte, va fi greu de modificat inteo zi cnd, s'ar face o reformd general de impozite, pe de alta, va atrage dup sine
alte degrevri totale de acelas soi, pentru cei ce vor avea la
sate si orase venituri echivalente.
Porniti pe aceast cale, de ce cel ce are un venit de500-600 lei din ogor s nu plteasca nimic ctre Stat, iar cel
ce nu are venit deal munca vremelnic a bratelor lui s pig-teasc cnd este meserias ? De ce s plteasc5 micul proprietar de case, sau micul comerciant ?
Daca veniturile Statului ingaduiau degrevri partiale,
de ce nu s'a inceput cu darea personal a celor nevoiasi, mai
grea pentru cei ce nu au nimic ?
Tot din punctul de vedere al urmrilor bugetare ar fi o
mic observatie de fcut, sau o lmurire de cerut. In expunerea de motive se zice Ca' Statul va avea de suferit din pricina
acestei degrevri, o reducere de circa patru milioane a veniturilor sale, sumg ce se va acoperi in total cu excedentul ultimului recensmnt la impozitul fonciar. Ori, se stie c'd Statul

www.digibuc.ro

WARTIE 1911

SCUTIREA DE FONCIERA

229

pe lngAi impozitul fonciar ia asupra lui i zecimi de percepere

in folosul sdu (mi se pare dou, azi) care ar fi vre-o 800.000

lei asupra celor 4 milioane de scdere. La aceast scdere, in

veniturile Statului trebue aclgogat i zecimea pe care Statul
o incasa pn acum i o trecea fondului comunal si care in
viitor rmne in folosul lui.
Dar oricare ar fi urmarea bugetar, tinnd seama de mentalitatea in care s'a lsat tranul roman, o degrevare fcut
sub aceast form este primejdioas pentru solidaritatea sociald ce trebue s domneasc in snul aceluias popor.
Ea a fost proclamat in programul guvernului ca o scutire total de bir, ca atare tlmdcit de candidatii conservatori
ca atare inteleas de populatia trneascA.

Era si logic ca cel srac, scutit de orice dare atre Stat,

sA nu inteleagd dece ar da vreuna judetului sau comunei.
Este dup prerea noastrd o primejdie de a pune in sufletul oricrui cetAtean credinta &A el nu are, pe lng drepturi, si datorii fat de Statul in care se gseste.
Cred cd nu este nevoe s insistgm mai mult asupra acestui punct i asupra faptului c aceast scutire de impozit (in
credinta tranului total) a fost fgduit numai unei prti
din populatia srac5 a trei i cu prilejul alegerilor.
Este incontestabil c o reform general a impozitelor
pentru o repartizare mai dreaptd a lor se impune si &A ea va
trebui s aducd o degrevare pentru nevoia traiului. Aceast
msurd trebue s fie, pe de oparte, general:A i ca o consecint a unui impozit progresiv pe venit. Ceea ce face proectul
d-lui Carp, printr'o scutire total a unui impozit fonciar, va
ingreuna putinta acelei reforme cki foarte greu va fi s readuci la platd pe cel ce pe nedrept a fost scutit, dupd cum alltm mai sus.
Vedem in aceast msur propus de guvernul conservator, o urmare a actiunei unui partid care, neavnd in realitate simtul democratiei, confundd mAsurile demagogice
ca aceea de care ne ocupm
cu cele ce solidarizeaz interesele reale si de ordin general ale maselor cu acelea ale Statului. Este politica inceput tot de d-1 Carp prin legea sa de

www.digibuc.ro

230

VINT1LA I. BRATIANU SCRIERT SI CUVANTARI

VOL. II

impropriefgrire de Stat, frd nici o conditie. Ea a dat i mai

mult tgranului credinta c Statul trebue
dea perpetuu
pAmnt, i celui destoinic i celui nedestoinic.
De sigur Ca' aceast credint a contribuit mult la rgscoalele din 1907. SA dea D-zeu ca aceast nou conceptie a d-lui
Carp s nu deschida noi primejdii.
(Viitorul, 1911, nr. 1151 p. 1 col. 3-5 i Vointa National, 7690).

I I I.

Prima lege a guvernului i fondul comunal.

20 Martie 1911.

Cu ocazia unei recensiuni repezi fcute asupra proiectului prezentat de d. Carp pentru eftenirea traiului, am artat
cs singura msurd care poate avea o influentd reald de a scddea produsele de consumatiune este reducerea taxei comunale asupra petrolului (de 5 bani pe kgr.). Cea asupra fainei
fiind de 75% dintr'un ban pe kgr.,
deci i mai micd pentu
kilogramul de paine
nu poate avea nici o influent pentru
cumpArAtorul srac, hind vorba de un produs cu care nu se
aprovizioneaza dect zilnic i cu moneta divizionar ce avem.
Ea poate fi hash' de folos pentru agricultor, morar sau brutar,
care cumpr cantitti mai mari.
Ceeace ne intereseazg insa azi este modificarea ce aduc
aceste reduceri asupra veniturilor fondului comunal i ale
Statului.
Expunerea de motive ne arat c reducerile taxei asupra
Minei i petrolului vor aduce o scadere in veniturile fondului
comunal de patru gi jumatate milioane in parti aproape egale.
In schimbul acestor reduceri pentru ca venitul s nu fie atins,
se propune ca sA se cedeze fondului comunal :
1) 8% din vmi 4.160.000 lei.

2) Statul renunt la suma ce o primea pentru incasarea

taxelor fondului comunal, 1.500.000, total 5.660.000 lei.
Prin urmare fondul comunal ar perde din suprimarea

www.digibuc.ro

MARTIE 1911

FONDUL COMUNAL

231

taxelor pe petrol si Mind 44 mil., si ar primi in schimb

lei, deci ar primi in plus 1.160.000 lei deosebit de

340.000 lei ce se iau dela fondul de rezervd (in loc de 6% se
va lua numai 3% din incasdri) spre a se face venit ordinar in
bugetul fondului comunal si care la un loc dupd expunerea
de motive", insemneazd un cstig de 2 milioane, pentru comunele noastre att de srace in veniturile Mr. La aceastd
sum se adaogd un milion urcnd evaludrile veniturilor anuale
ale acestui fond, pe care Ministerul Finantelor il ridied dela
27.000.000 la 30 milioane (?) contra a 41' milioane reduceri,
adicd un cAstig (dupd expunerea de motive) de 2 rnilioane
pentru comunele noastre att de sdrace in veniturile Mr.
In vederea noilor sarcini ale Statului, se mai propune ca
zecimea cedat in 1903 fondului comunal s se reintoarc la
veniturile Statului, adicd peste 3.000.000 anual.
Acestea sunt, in rezumat, dupd expunerea de motive,
modificarile aduse prin art. 2 al proectului de lege.
Dup cum artam inteun articol precedent, vedem o
prim lacund, in orice caz in text. Nu s'a tinut seam in sacrificiile Statului, de partea zecimei de percepere ce revine
fondului comunal din cele 4 milioane scddere fdcut la impozitul fonciar al propriettilor sub 6 ha.
ca s nu zicem eroare de fapt cum
0 a doua lacun
s'ar cuveni inteun proect financiar
este ca desi se vorbeste
de zecimea (3 milioane) pe care Statul a cedat-o in 1903
fondului comunal si pe care azi o reia in folosul lui, nu se
arat cu ce se inlocueste golul ce lasd aceast scddere in bugetul fondului comunal. Nu credem cd poate fi din budgetul
fondului comunal, cdci in expunerea de motive se arat in
mod foarte clar e ministrul de finante tine ca prin cedrile
ardtate prin lege venitul comunelor sti nu fie atins". Aceste
ceddri implinesc dupd prerea d-lui Carp tot golul lsat prin
suprimarea taxei pe fdind si petrol.
Iat care ar fi dupd economia reald a legei sacrificiile si
cdstigurile ce revin Statului si fondului comunal :
5.660.000

Fondul comunal pierde :

www.digibuc.ro

MITILA. 1. BRATIANC SCRIERI I CUVINTARI

232

VOL. II

5 bani taxa petrolului 1909 910

pe ulei mineral (probabil dup evaluArile

2 . 097.766

scgderei totale)
taxa rinei 0.075 pe kgr.

323.405
2.137.453

Zecimea de percepere 909 910

4.558.624
3.148.600
7.707.224

Iar venitul fondului de rezerva se scade anual cu 840 mii

lei in folosul veniturilor anuale ale fondului comunal.
Statul renunt la :
Cheltueli de administratie
8% din venitul varnilor

1.500.000
4.160.000

5.660.000

Statul d deci 5.660.000 si reia zecimea 3.148.600 lei, deci

un minus in bugetul sdu de lei 2.511.400 anual.
Iar fondul comunal cedeazA lei 7.707.224 si primeste in
schimb :

5.660.000+840.000-6.500.000

o pierdere pentru el de 1.207.224.

Dacd tinem seama c" sacrificiul celor 840.000 lei din fondul de rezervd, 1l fac in realitate tot comunele, pierderea pentru ele este de 2.047.224 lei.

Pierderea Statului si fondului comunal este deci in tota/

de 4.558.624 lei, adic6 aceiasi cu deficitul lasat de suprimarea
taxei pe fAinA si petrol.
Msurile ce propune d. P. Carp, departe de a acoperi,
cum zice, deficitul ce produc, de fapt se las un gol aproape
egal in veniturile Statului (2.511.400 lei) si in acelea ale fondului comunal impreuns cu fondul sdu de rezervg (2.047.204).
In afar de aceste urmAri bugetare, msurile propuse au si
alt consecint :

Unul din marile foloase ale fondului comunal a fost re-

www.digibuc.ro

11ARTIE 1911

233

BUGETUL STATULU1

zerva ce s'a creat, care pe de o parte permite sa se facal fata

la deficitele in venituri ale anilor rai, pe de alta ca din excedentul (peste 8 milioane rezerv fixa) imprtit dup cinci ani
sa se dea comunelor mijloace de a face lucrari extraordinare
(noui investitiuni). Mai cu seama cu modul cum se fac cheltuelile in gospodaria comunala, era nevoe de aceasta economie
silit pe care Statul o impartea la termene fixe pentru a inlesni lucrarile mari care nu se puteau face din veniturile orTIMare anuale.

Prin noua lege, aceste excedente se reduc, fondul de rezerva nealimentndu-se deck cu 3% In loc de 6 la sut.
Este si aici intinderea politicei financiare budgetare a

d-lui P. Carp, care gasind fonduri de rezerva, de imbundttire si de prevedere, le trece in cheltuelile obisnuite anuale.
Dup fondul pensiilor, al cilor ferate, al Creditului agricol, dc ce oare n'ar reduce si pe acel al fondului comunal ?
Maine va fi rndul fondului de rezerva al tezaurului public, ca urmare imediat a suprimarei politicei financiare bugetare cu excedente.
Vintil BrAtianu
(Viitorul, 1911, nr. 1154 p. 1 col. 1-2 *i Vointa Nationalk 7693).

39.

Budgetul General al Statului.

26 Martie 1911.

Intr'un stat cu o organizatie noua, experienta se face adesemi. cu sdruncindri puternice si dureroase.

In perioada de ccnsolidare a existentii noastre ca Stat,

dela 1848 pana la proclamarea Regatului, capacitatea si prevederea oamenilor care luptau pentru neatarnarea noastr politica au inlaturat primejdiile ce ne amenintau inainte ca ele s
se produca. Una singur
in aceast lunga perioada
n'a
putut fi inlturat : luarea Basarabiei prin Congresul dela
Berlin. De atunci incoace principala grija a fost organizarea interioar a Statului.

www.digibuc.ro

234

VINTICA I. BRATIANU MITER! SI CUVANTARI

VOL, II

In aceast oper trebue s mrturisim ca n'am fost totdeauna cluziti de aceeasi prevedere, desi solutiile de dat nu
mai depindeau de piedici din afar.
In cei zece ani din urm, am avut de suferit cloud crize
mari : una financiar, la 1901, si alta social, la 1907. Cea dinti ne adusese la doi pasi de controlul strein si la subjugarea
noastr economic, cealaltd zdruncinase nu numai pacea social dar chiar temelia Statului nostru.
Noua indrumare pe care guvernul d-lui P. Carp o d in
acest moment politicei financiare a Statului, este in complet
contrazicere cu acea izvort din dureroasa experient de la
1901 si care, aplicat fr discontinuare in timp de zece ani, a
dat creditului public si celui privat, att de legat de dnsul, o
propsire cum n'a cunoscut niciodat.
Este deci nevoe a arta deosebirea care este intre cele
dou politici bugetare, pentru ca din comparatia lor sd se vaz
dacd fostul ministru de finante dela 1900 a profitat sau nu de
experienta dureroasd fcutd la acea epoc.
Dezastrul financiar dela 1900-1901 a fost adus nu numai de
proasta recolt din anul '99, dar fiindc acel deficit in productia
trei a corespuns cu o sporire nejustificat a cheltuelilor Statului. Anul de belsug 1898 ametise pe guvernanti; evaluArile
bugetare se faceau si atunci nu lund cel mult ca baz cresterea normal pe o perioad mai lung, ci saltul brusc in venituri
al anului 1898.

Se stie ce urmri au avut pentru creditul statului deficitele succesive a doi ani. Dup 30 de ani de plat regulat a
anuittilor datorite, cloud deficite fuseser suficiente, nu numai
pentru a tia orice credit Statului nostru in streintate, dar
pentru ca cei ce tineau
tot d. P. Carp
in mn frnele
guvernului, s nu mai vaz altd solutie cu putint dect vnzarea disponibilittilor Statului".
Acest dezastru si remediul preconizat de d. P. Carp a adus
cderea lui de la guvern.
Partidul liberal, reducnd 1.61.11 la justele lui proportii si
increzdtor in putinta noastr de a ne rezolva singuri si. prin
noi propriile noastre nevoi, a aplicat programul sal de econo-

www.digibuc.ro

MARTIE 1911

BUGETUL STATULUI

235

mii, reducand bugetul la 218.500.000 lei si mentinandu-I o legislatura Ia aceasta suma.

Dar, de sigur, acest mijloc nu avea ca efect de cat corectarea imediata a primejdiei iar nu inlaturarea permanenta a
unui rau care provenea din politica general bugetara a Statului si in condipile economice in care el se gaseste.
Tinand seama de caracterul aleatoriu al unui budget bazat
mai cu seama pe productia agricol inteotara cu o clima fodrte
guvernul liberal a introdus
schimbacioasd, cu putine rezerve,
politica budgetelor cu excedente, care trebuia sa dea elasticitatea finantelor Statului, si s-1 pue la adapostul anilor rai.
ca niciodata sd avem o serie
Aceast politicd ne-a permis
neintrerupt de exercitii financiare incheiate cu excedente. Iar
aceste excedente au ingaduit, inteo tara care face mereu apel
la banci strine pentru nevoile ei, sd se afecteze aproape 400
milioarle lei in invesrtitiuni noui (linii de cai ferate noi, amenajarea mai completa a celor existente, luerri in porturi, armament, scoli, etc.).

Are Statul sa se planga de rezultatele acestei politici finaciare ? Pe de o parte, ea l-a scapat de faliment la 1901 ; pe
de alta, a produs o fixitate necunoscuta pan acum in bugetul
statului, iar in timpul acestor zece ani nu a fost o atmosfera
mai prielnica pentru propsirea creditului public si privat. In
afara de desvoltarea mai repede a institutiilor ce existau la
1901, creditul privat si public s'a inlesnit ca niciodat.
In afard de 'Darlene cu capital strein, in aceast perioad
s'au infiintat mai toate bancile populare cu un capital de
aproape 100 milioane.

Azi, in toate orasele, s'au creiat banci cu capital exclusiv

romanesc si conduse de Romani, care au si ele peste 100 milioane capital.

Taxiful vamal si aceasta situatie financiar prospera a inlesnit desvoltarea industriei si a comertului care au primit un
imbold puternic de la 1901 incoace.

Da, in afar de aceste rezultate de ordin economic, ne

putem inchipui : care ar fi fost situatia tarei, cand rascoalele
din 1907, s'ar fi produs inteo criza financiar ?

www.digibuc.ro

236

V1NTIL I. BRTIANU SCRIERI SI CUVNTRI

VOL. II

De aceea, reamintind aceast politic6 budgetar inaugurat la 1901 i. rezumatd in chibzuiala cheltuelilor in excedente
pentru a evita deficite i rezerve pentru nevoile extraordinare
.1 neprevzute, trebue s'd ne intrebni dac d. P. Carp, ministrul finantelor dela 1900 nu a invtat nimic din suferirrtele
prin care am trecut cu totii atunci ?
(Viitorul, 1911, nr. 1159, p. 1 col. 1-2).

I I.

Bugetul General al Statului, 1901-1910.

30 Martie 1911.

Am reamintit inteun articol precedent experienta dureroas ce fcuserm la 1901 qi Indrumarea sntoas i. plin de
roade ce se ddduse politicei bugetare a Statului de atunci incoace. Aceast politicd se rezumeaz in chibzuiala cheltuelilor,
in bugetele elastice prin excedente pentru a face fat variettei mari de productie inteo WA' mai cu seamd agricold i
far aglomerare de capital, i in al treilea rand in rezerve pentru nevoile extraordinare. Ea este urmarea conditiilor de tot
felul in care se gsete tam noastr.
Afirmam c d-1 P. Carp, ministrul finantelor in 1900, uitnd in 1911 experienta trecut, rupe cu politica aceasta care a

dat roade att de temeinice i revine, prin proectul de buget

general al anului 1911-1912 prezentat Camerei, la sistemul de
neprevederi din trecut.
Acest buget se prezinta, dup cum se arat in expunerea
de motive, cu o lipsd de 26 jum. milioane lei, provenind din 10
milioane degrevri ,i 16 milioane spar de cheltueli. Aceast
diferent este de fapt mai mare, fiinde ar trebui adogate i
alte sume : reducerea unor cheltueli ca 500.000 lei la recensmntul fiscal care nu se mai face in anul acesta, 1.000.000 la
sumele prevAzute pentru plata pensiilor; suprimarea a trei
zecimi de percepere pe care Statul nu le va mai lua la fonciera
propriettilor pana la 6 ha., (vre-o 1.200.000 lei uitati in socoteala rninistrului de finante) i alte reduceri de acela f el. Ast-

www.digibuc.ro

MARNE 1911

B1JGETUL STATULUI

237

fel cd, de fapt, sporul bugetului propus depvevte cu 30 milioane lei pe cel in curs .
Devi prin aceast crevtere bugetul nostru, face un salt mai
mare ca in cei zece ani din urm, nu ar fi nicio o imputare de

fcut dack pe de o parte, ea ar corespunde cu o crevtere normal a veniturilor ordinare, iar pe de alta ea ar fi intrebuintat la nevoile cele mai. mari vi dac economia general a buge-

tului propus ar corespunde cu o politicd bugetard bine chibzuit.

Avem mai intai o rezerv de fcut asupra mijloacelor cu

care se acopere golul de care vorbim mai sus. Aceast lips&
este implinit mai inti prin sporiTi de evalari, din care unele
nu par de loc justificate.
Cele mai importante sunt (in afar de 4.750.000 la contributiile directe, ca rezultat al ultimului recensmnt) :
3 milioane la Vmi, -.350.000 la taxa de consumatie asupra
zahdrului, 2.500.000 la tutunuri, 900.000 la post, 4.655.000 la
C. F. R., 1.383.000 la serviciul maritim romn.
Se face vi anul acesta greveala fcut in 1899, cnd s'a intocmit bugetul 99/900 vi. 900/901 bazndu-1 pe incasrile unui
an extraorclinar de bun ca cel din 1898.
Productia anului 1910 a fost desigur cea mai mare pe care
tara a avut-o pn azi vi nu este prudent ca evaluArile pentru
1911/12 s fie bazate pe incasdrile din 1910/1911, ci pe crevterea
normal luat pe mai multi ani. Aceast evaluare este mai cu
seam gresit la bugetele C. F. R. vi S. M. R., care, mai multi
ani de-a rndul, inainte de anul exceptional 1910, au dat deficite fat de evalurile bugetare mult mai sczute ca cele ce se
tree azi in buget.
De altminterea, chiar ministrul finantelor in expunerea sa
de motive recunoavte cd bugetul su nu are nici o elasticitate,
cbi este bazat pe un an bun vi pe oprirea oricrei depviri de
credit.

Restul golului, de mai mult de dou treimi, de acoperit

in buget este luat fie din crevterea cu 7 milioane lei a contributiilor directe ale ultimului recensmnt pentru periodul
911-916, fie din absorbirea unor fonduri de rezerve sau de
prevedere.

www.digibuc.ro

238

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTARI

VOL. Il

Cea dintai cretere va rmane aproape neschimbata intr'un period de 5 ani ; ea este cu toate acestea absorbit in
cheltuelile curente ale unui singur buget. Dar greeala este
mai mare prin echilibrarea ce se face acestor cheltueli obisnuite cu ajutorul consumarei fondurilor de prevedere. Se suprima .peste cei 7.300.000 ce se vrsau Casei Pensiilor anual,
partea ce revenea fondului de rezerv al cailor ferate. Se reduce fondul de rezerva comunal atat prin varsarea venitului
su de 600.000 lei la cheltueli ordinare, cat qi prin reducerea
de la 6 la sut la 3 la sutd a cotei anuale din incasri varsate
la acest fond i prin zecimea de 3.000.000 lei date de Stat, pe
care acesta nu o mai ramburseaz in niciun fel acestui fond
de fapt redus. Se ia Creditului agricol fondul sau de rezerv,
pus in constructii, spre a se reduce plata chiriei pe care ministerul finantelor o dedea anual acestei institutii.
Si cel putin d. P. Carp nu are curajul faptelor sale i ascunde aceasta echilibrare factice cu fonduri care vor trebui
incurand alimentate din nou sub pretextul unei reguli de contabilitate. Dacd aceasta era grija sa real, trebuia s nu se
atinga de aceste fonduri, ci pstrandu-le destinatia lor s le supue numai la noi reguli de contabilizare.
Dar asigurarea veniturilor prin suprimarea unor rezerve
utile poate fi scuzata prin destinatia ce ar fi data acestor
cheltueli.
Umfland in mod nejustificat evaluarile, consumand toate
rezervele, bugetul d-lui P. Carp deschide, prin masurile laterale ce ia, pofte nou i maxi.
Sporirea de cheltueli ce face este mai primejdioasa prin
consecintele sociale i financiare ce poate avea decat chiar
prin modul cum d. Carp i-a asigurat veniturile.
Dup cum vom vedea inteun viitor articol, nu numai se
rupe cu politica bugetar cuminte bazat pe excedente, dar
prin modul cum se intrebuinteaz o buna situatie financiar
se face cu neputint satisfacerea unor nevoi de prima ordine
si care intereseazd atat prop4irea economica a Statului, cat si
pacea social.
(Viitorul, 1911, nr. 1162 p. 1 col. 1-2).

www.digibuc.ro

APRILIE 1911

239

BUGETUL STATULUI

III I.

Bugetul General al Statului, 1901-1907-1911.

1 Aprilie 1911.

In articolul precdent artam expedientele cu care d. P.

Carp a sporit veniturile bugetare spre a putea face fatd golului de peste 30 milioane pe care 11 creiaza. Addoggni c' oricare

ar fi nejustificarea acestor sporiri de venituri, daca ea n'ar influenta dect bugetul in curs, rAul ar fi trecator. Conceptiile
financiare ale d-lui P. Carp sunt ins6 prea mari pentru ca efectele lor s nu se simta si mai adnc si pe un timp mai lung.
Partea primejdioas a acestei politici financiare care rupe
ca acea sntoas inauguratd la 1901, sta mai cu seam in poftele ce ea deschide si deci influenta ce va avea asupra bugetelor viitoare, si in faptul cA printr'un singur buget suprimd putinta cstigat gratie a zece ani de cumintenie si sacrificiu, de
a face fa-VA la unele mari nevoi economice si sociale care se
impun.

Politica de cheltueli a d-lui P. Carp se rezumeazA in urmtoarele mgsuri principale :

a) Degrevarea propriettei pn la 6 ha. de impozitele Ca"tre Stat ; b) Reducerea sau suprimarea unor taxe vamale sau
de consumatie trebuind s aibd ca urmare eftenirea traiului ;

c) Sporirea lefurilor unora din functionarii C. F. R., si unora

din profesori (invattori, profesori secundari si universitari).
Paralel cu aceste degrevri si cresteri de lefuri, bugetul
d-lui Carp face si cteva suprimri si sporiri de cheltueli (si
afar de reducerea fondurilor de rezerv si de prevedere, de
care am vorbit in articolul precedent), din care cele mai importante sunt la Ministerul de interne.
Pe cnd Prefectura Politiei Capitalei isi vede sporindu-se
cheltuelile cu aproape 500.000 lei si se infiinteazA doua locuri
de inspectori generali administrativi, administratia judetelor
se reduce cu vre-o 600.000 lei, prin suprimarea a 100 de administratori de plas si cu 500.000 lei la jandarmeria rural, iar

www.digibuc.ro

240

VINTIL I. BRTIANU SCRIERI .SI CUVINTRI

VOL. IP

cheltuelile directiunei generale a serviciului sanitar se reduc

cu 500.000 de lei.

Pe cnd se infiinteaz legatii noi, se reduce fondul alocat

pentru scoalele din Macedonia si se reduc fr nici o explicatie inspectorii agricoli dela 38 la 20.
0 intreaga politica se arata in aproprierea acestor suprimri si sporiri.
Am vazut cu alt ocazie, conceptia primejdioas ce confine degrevarea pe suprafat a impozitului Statului asupra pamnturilor sub 6 ha. Pe de o parte, face sa se rimed credinta
c o clas de oameni, si nu todeauna cei mai sdraci, sunt pe
viitor dispensati de datorii catre Stat ; pe de alta, deschide cu
drept cuvnt altora, in conditii cel putin egale de sdrcie, credinta c au fost nedrepttiti.
Modul cum s'a speculat si se speculeazd chestia eftinirei
traiului, declaratiile ce se fac de unii oameni politici ca ei au.
gsit leacul scumpetei generale, atmosf era chiar sub care s'au.
adus si s'au votat msurile pentru eftenire propuse de d-1 P.
Carp, vor crea de sigur si ele multe desiluzii.
Revolta sufleteasc, produsa prin campaniile duse in opozitie la orase, nu va fi linistita prin rezultatele legiferrei guvernului de azi.
Sporirea unilaterala a lefurilor oricat ar fi justificata pentru unii, va aduce in mod silit sau o sporire fra rost a bugetului, sau o nemultumire intre functionari prin msurile inegale ce s'au luat.
Iat o serie de msuri care nu sunt chemate s intreasca
pacea sociala.

Dar si aci rul este legat de durata acestui guvern si el ar

putea fi corectat in cativa ani buni, dac noua politica bugetar nu ar dainui prea mult.
Ceeace nu ar trebui insa s mai uitm azi, nu este numai
criza financiar din 1901, dar mai cu seam pe acea social din
1907. Rscoalele de acum patru ani trebuiau sa ne desmeticeasc, si gratie unei politici chibzuite bugetare, sa pregatim
un viitor linistit.
De aceia, mai inti suprimarea unui numar de inspectori

www.digibuc.ro

APRIL1E 1911

BUGETUL STATULUI

241

agricoli, organe de mijlocire intre proprietari i taranii cultivatori, este o mare greealk Este o gluma sinistra de a se lua
ca pretext economia in buget i a nu se arata ea in realitate
scopul acestei masuri este de a se suprima foloasele legei actuale a invoelilor. Guvernul d-lui P. Carp, care nu vedea in
in 1907 alt msura dect reprimarea, ii ia o raspundere
mare fata de talk cnd tiut e c 1in4tirea ei a fost atat de
grea i de dureroas pentru toti.
Rscoalele din 1907 au aratat nevoia nu numai la tar
dar i in orae de a se schimba indumarea politicei noastre, eatre una care s tie seama mai mult de interesele maselor celor
mari. WO' de ce, pe lng reforme, s'au luat masuri ca sa se
completeze organizarea noastra internk facnd s profite tot
poporul de prop4irea general a Statului nostru. De aceea s'a
pait la o organizare administrativa mai completa la sate, s'au
infiintat judecdtorii ambulanti i s'a sporit numarul lor, s'a
desvoltat jandarmeria ruralk s'a facut reforma sanitark s'a
sporit numarul coalelor primare i al invtatorilor. Tad o serie de msuri care formau o indrumare noua i in realitate
democratic, o completare a organizarei noastre de Stat, prin
intinderea de fapt a acestei organizri i in folosul masei celei
mari dela tark Partidul conservator, neindraznind s atace
pentru moment, direct, aceste reforme prin modificarea legilor
respective, recurge la buget ca s dea inapoi miFarea democrated inceput.
Era un pas nou de facut inainte in aceasta clirectie ; el cerea ins in primul rand o situatie financiard prosper. Era o
dreptate mai mare de fcut in impozite printr'o reformd generald a lor : schimbarea radicald a unui sistem invechit i nemai corespunztor conditiilor de azi.
Politica bugetar a d-lui P. Carp, prin absorbirea tuturor
rezervelor i prin putinta deficitelor, va ingreuna desigur reforma impozitelor chemat sa 'filature o noud sdruncinare.
Politica sociald a Statelor civilizate moderne are azi o influent direct asupra bugetelor lor. In deosebi, aceasta politica impune masuri de prevederi sociale care vor absorbi pentru mult vreme o parte din creterea veniturilor bugetare. A1G

www.digibuc.ro

242

VINTILA I. BRATIANU BCRIERI BI CUVANTARI

4 OL. I I

ceea0 chestie se pune la noi 0. se pune cu atta putere inct

chestia asigurdrei luerdtorilor face parte azi din programele
tuturor partidelor din tard. Partidele con0iente insd de rdspunderea lor nu trebue numai sd deschidd pofte, ci sd pregteased i solutii practice ale acestor nevoi reale. Prima conditie
pentru a infdptui asigurarea luerdtorilor este o rezervd in bugetul Statului care este chemat sd contribue el 0 la aceste
case. Bugetul d-lui Carp mai lasd vre-o posibilitate in aceast
directie ? Negre0t nu.
Daed cele 7.300.000 date de Stat Casei pensiilor erau inutile, nu era locul de a le rezerva pentru contributia Statului la
acele case de prevedere 0 pace social:A ?
Dar fata de aceste cloud mari chestii, mai este necesar sd
amintim ate alte nevoi le mai cere organizarea completa a
Statului nostru, ca lucrri de &Ai ferate, servicii de navigatie,
.coli rurale 0 speciale, etc. ?
Iatd de ce vedem in revenirea d-lui Carp, dupd 1907, la
politica financiard dinainte de 1901, nu numai un rdu de or-

din bugetar i trector, dar o oprire in desvoltarea normald a

Statului nostru 0 o primej die pentru o viatd papicd att de
necesard Wei noastre.
Vintil Brfitianu
(Viitorul, 1911, Nr. 1164 p. 1 col. 1-2).

40.

Un program comunal.
Scrisoare deschisti ccitre Ministrul de interne.
15 Aprilie 1911.

Cu toatd munca incordatd ce ati depus in alegerile generale trecute, in care rolul ministrului de interne a fast ca nici-odat activ, ati bine-voit a ardta o deosebit atentiune afacerilor
comunei Bucure0i. Aceastd atentiune s'a manifestat nu numai
in cuvntdrile ce ati tinut cu ocazia instaldrei comisiei interimare 0 a actualului consiliu comunal, dar mai cu seam inteun

www.digibuc.ro

APRILIE 1911

PROGRAM COMUNAL

243

amestec direct al d-voastra inteunele chestiuni de caracter pur

comunal. Prin adrese scrise, si mai cu seamd prin ordine telefonice ati luat msuri de executiune, care pana aici erau de resortul imediat al Primarului. In aceast perioadd activa a alegerilor, actiunea d-voastr s'a manifestat in deosebi in chestia
-tramvaielor comunale ale orasului Bucuresti.
Ca fost primar al Capita lei, care, impreun cu consiliul
compnal trecut, am raspunderea solutiunilor luate in aceast
chestiune si a unei noui politici comunale inaugurate cu aceast
cred de datoria mea sa va reamintesc scopul urmarit.
ocazie,
Este nevoe s v reamitim aceste vederi, numai pentru a face
opinia publica sa inteleag cuvintele de lauda ce ati adus fostel
administratii comunale cu ocazia instalrei comisiei interimare
si care sunt oares-cum in contrazicere cu faptele ce le-au urmat,
atat in ceeace priveste amestecul politicei in gospodria cornunala, cat i piedicile ce s'au pus pe toate cdile nouilor indrumari
ce dadusem acestei gospodarii. Cred, in acelas timp, ca cercetand impreun cu d-voastra, pe aceasta singura cale ce am, scopul urmarit de noi, yeti putea judeca mai bine care trebue s
fie atitudinea nu numai a comunei pentru continuarea programului conceput, dar i imboldul pe care ministru de interne
-trebue s-1 dea pentru ca interesele reale ale orasului s
nu sufere.
Consiliul comunal ales in Iunie 1907 s'a preocupat dela
inceput de imbunattirea conditiilor in care se aflau locuitorii
oartierelor mdrginase a unui oras asa de intins ca Bucurestii
cu atatea putine lucrri in acele cartiere. Para a avea pretentia
s rezolvm, precum a fcut guvernu1 actual, printr'o singura
lege complicata chestiune a eftinirei traiului, credeam cu tot-i.i
cal chiria era una din manifestatiile mai grele de suferit ale
scumpirei vietii pentru populatia orasaneasca sarac. Atunci
cand preturile de inchiriere a imobilelor dela centru se suise
atat de mult i inteo lard in care valoarea chiriei ia o parte atat
de mare din veniturile unei gospodarii mici, s000team CA nu
era mijloc mai eficace de a se efteni traiul, deck de a amenaja
mai bine cartierele mrginase, dandu-le strade bune i pavate,
ap, canal, lumina, scoale i piete de alimentare in apropiere,

www.digibuc.ro

244

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI

i CUVANTARI

VOL. It

grdini i, in acela timp putinta ca printr'un mijloc de transport repede i eftin, locuitorii acestor cartiere s poat merge
cu inlesnire la ocupatiile lor zilnice, in ateliere, prvlii, f abrici sau birouri.
Paralel cu aceast actiune de caracter pur edilitar, trebuiau incurajate constructii etfine i sntoase in aceste re-

giuni; iar inteun plan general al orgului, in legturd cu

reglementare mai chibzuit, sd se ordoneze constructia locuintelor pe care in mod fortat scumpetea dela centru i inlesnirile
ce facem o desvoltau in aceste cartiere.
Pentru punerea in practicd a acestui program, care forma
in conceptia noastrd un tot nedesprtit, i. pentru a tine seam
de mijloacele financiare restrnse de care dispuneam ,am desprtit in modul urmtor aceste lucrdri.
Neputnd dinteodat s amenajnn toate stradele mrginae, strmbe, strmte, deschise in contraventie i fr lost,
fr lucedrile de edilitate impuse oricui deschide o strad nou
ne-am concentrat activitatea asupra arterelor de principal
circulatie din aceste cartiere, pavnclu-le i. regulndu-se oselele de pentetratie in ora i cele inconjurdtoare. De aceste
cAi principale profit nu numai tot oraul, dar i strzile secundare a cgror circulatie o deservesc.

In acela timp s'a intins reteaua de ap, ducnd ct mai

departe arterele principale ale oraului ; s'a intocrnit un plan
general de canalizare al oraplui i in anul trecut chiar d. Ion
Procopie Dumitrescu, fostul primar, a pus in lucrare principalele colectoare din acest program.
Aceste colectoare nu numai vor servi canalizarea cartierelor
centrale, dar formeaz scheletul absolut necesar pentru ca mai
tarziu, cu mai puting cheltuialk s se poat lega pe dnsele
canalizatila secundar a cartierelor mai deprtate. Astf el s'a

inceput un colector care trebue s dreneze tot cartierul din

Dealul Spirei (Ghencea) azi necanalizat, altul spre Pantelimon,.
allele spre Grivita i Cmpul Floreasca.
Pentru luminatul public i privat al acestor cartiere, ne-am

adus aminte de acuzatiunile drepte ce aduceati in 1906 unui

coleg al d-voastr care a legat oraul pe 40 de ani cu concesia

www.digibuc.ro

APRILIE 191 I

PROGRAM COMUNAL

245

oneroas a gazului si electricittii. Inspirndu-ne dela solutiunea regiei ce sustineati pe acele vremuri cu Caldur i dreptate,
s'a studiat o uzin de gaz proprie a comunei pentru toate cartierele i stradele in care concesia actual ingAduia oraului s
nu treac prin conditiile grele ce i se fcuse. Serviciile tehnice
dup studii serioase de rndul acesta, iar nu
ale comunei,
upd consultatii bine pltite, ins bazate pe date greite, dupg

,cum ati artat in discursul d-voastr in Camerkajunsese la

concluzia Ca' dnd gazul particularilor sub 20 bani metrul cub
loc de 25 de bani cum e azi) luminatul public putea fi asigurat gratuit, dat fiind de aceia instalatie. Inspirati de aceleasi
principii, arterele principale de circulatie erau destinate s fie

luminate cu electricitatea produs de uzina comunal ce se

infiinta pentru alte nevoi ale orasului intre care era si energia
necesar tramvaielor comunale.

Pentru a indemna la construire de case eftine in prtile

mrginae se infiint Casa Comunal" societate cu participarea comunei, iar pentru inlesnirea transporturilor in oras Societatea comunal de tramvae electrice", iari cu participarea
Primriei si a initiativei romneti, de sigur si d-voastr d-le
ministru care ati protestat impreun cu noi atunci cnd d. M.
Cantacuzino inltura oferta avantagioas a Romnilor ca s ia
pe aceea a streinilor, ati vzut cu bucurie graba cu care publi-cul cel mare a subscris la aceste intreprinderi confirmndu-se
astfel prerea ce aveam c putem fi stpni de aici inainte la
noi in tard i in toate directiile.
In acela timp se infiinta de d. Ion Procopiu-Dumitrescu
un serviciu special pentru a intocmi o nou reglementare a constructillor si a parcelrilor in cartierele mrginase si a stabili
-un plan de sistematizare a BucurestiIor viitorului.
Proectul de regulament a fost lsat gata de fosta administratie liberalk iar planul in liniile sale generale terminat
chiar inteunele puncte de detaliu, studiat si intocmit. De
pildk din acest plan s'a decretat noua aliniere a Cii Victoriei,
a stradii Stirbei Vod, a B-dului Schitul Mgureanu, a noului
bulevard unind Gara de Nord prin calea Grivitei eu Oborul, a
strAzei Popa Petre si Sfntul Spiridon, a CM lor Dorobantilor si
Polonk etc.

www.digibuc.ro

246

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTARI

VOL. It

Acest plan prevedea strade largi i drepte de penetratie

in oras, strade concentrice (3 inele) din ce in ce mai largi cu
cat ne departm de centru. Pe soselele Basarab i Stefan cel

Mare puteti vedea ce ar fi aceste strade largi cu doua cai

plantatii la mijloc atat pentru frumusetea orasului cat si halesnirea circulatiei si a lucrrilor mari de edilitate.
Facand amenajari mai timide in centru,
unde sunt constructii mai multe i terenuri mai scumpe,
se pregatea mai
cu seama viitorul prin ordonarea cartierelor marginase, rezervandu-se cartiere : de fabrici inspre Sudul i Estul orasului, cu

locuinte pentru lucratori imprejurul lor; de vile, de parcuri,

avand fiecare conditii speciale de dispozitie i constructie.

Pentru indeplinirea mai repede a noilor artere se organizase pe baze 110i i mijloace puternice Casa de expropriere",

care putea in 5 ani sa faca lucrari de peste opt milioane.

Acesta era programul general, pus in liniile lui generale in
executare de fostul consiliu comunal.
De aceea, d-le ministru, and va ingrijiti azi cu atata ravna
de chestia tramvaelor comunale nu puteti s nu tineti seamd
de acest program, pe care desigur ca
ocupat cum ati fost
d-voastra si Primarul Capitalei, cu alegerile generale, nu ati
putut s-1 studiati Indestul.
Imi yeti da voe deci s va inlesnesc acest studiu i sa va
ark mai departe fazele prin care fosta administratie a trecut
pentru a ajunge la solutiile ce a luat.
(Viitorul, 1911, nr. 1174, p. 1 col. 1-2).

I I.

Tramvaele comunale i concesiile actuale.

7 Aprilie 1911.

Intr'o precedenta scrisoare am avut prilejul s va ark CA

infiintarea de noi linii de tramvae electrice comunale facea
parte dintr'un intreg program al fostului consiliu comunal.
Transporturi lesnicioase repezi i eftine intre centru i cartie-

www.digibuc.ro

APRILIE 1911

TRAMVAELE COMUNALE

247

rile periferice, amenajate cu lucrrile indispensabile de edilitate si inzestrate cu case igienice si eftine, erau in conceptia
noastr un mijloc eficace de a se efteni in realitate traiul. Punand in aplicare in intregul lui acest program, mrturisesc,
domnule ministru, c nu ne cldeam seama c contribuim cu
slabele noastre forte la desvrsirea unui alt program, acesta
in realitate mdret, care si-a gsit fiinta in legea eftinirei traiului votat in ultima sesiune de Corpurile legiuitoare conservatoare.

Inainte insd de a arta solutia luat pentru construirea

acestor tramvae, s-mi dati voe sd v reamintesc in ce conditii
se gsea Comuna pentru a pune in aplicare dorinta ei de a inlesni circulatia intre pereferie si centru.
Ne &seam legati pang in 1916 pentru actuala retea exploatat de dou societti streine, de actualele acte de concesii.
Primul gnd ne-a fost s anticipgm asupra acestui termen
si sd schimbm cu ctiva ani inainte primitiva si incomoda
tractiune actual animald cu acea electric. Am intrat in acest
scop in tratri cu concesionarii strini. Tratrile acestea trebuiau s tie seam de dou conditii esentiale :
Sd nu recklem in gresala fcut de fosta Primrie conservatoare cu concesia gazului si contra creia v'ati ridicat impreung cu noi si, sub pretextul unei inlesniri momentane, s
nu ingreunrn situatia avantagioas ce incepea pentru oras in
1916 la expirarea actualelor concesii. Trebuia inlturat deci
orice prelungire de concesie actualelor societti strine. In aceste conditii, durata scurt pnd la sfrsirea exploatrii, nu
permitea ca intreprinderile actuale s ia asupra lor costul electrizrei si amortizarea ei.
De aceea, tinnd seam si de interesul orasului si de situatia de fapt a concesionarilor, le-am propus ca toate cheltuelile necesare electrizrei liniilor care la 1916 veneau de drept
comunei, s fie fcute pe spesele acestuia. Societtile actuale
le-ar fi exploatat dupd un regim stabilit dinainte, platind comunei numai amortizarea si dobnda capitalului avansat. Din
socotelile fcute in comun, reiesea ea solutia era acceptabil
pentru ambele prti. Tratrile au fost ins rupte, fiindcA re-

www.digibuc.ro

248

VI NTILX I. BRATIANU SCRIERI I CUVANTARI

prezentantii concesionarilor cereau

VOL. II

ceeace chemau ei un

exploatarea pe inca 2-3 ani dela 1916 spre a avea

un castig suplimentar de 2-3 milioane peste cele ce gaseau
ca de drept le rmane. Era un mijloc ascuns de a intra inteo
bacsis

prelungire de concesie.
D-voastra, care ati putut judeca cu ocazia concesiei gazului
ce sunt prelungirile acestea a unor concesii straine, care se cred
indispensabile, veti judeca desigur ca si. mine, ca chestia de
principiu ce se punea in joc si. consecintele ei practice ne
opreau sa incheem aceste tratari pe atari baze.

Fata de rezultatul negativ obtinut in aceast directie, nu

puteam lasa fdr urmare o chestie asa de importanta ca a tramvaelor electrice. De aceea, pe de o parte am cautat o solutie
care s inlture indrtnicia voita a societatei tramvaelor, sftuita de persoane azi sus puse si care pot s v dea informatii
mai precise asupra fgacluelilor viitoare ce se fceau cunoscutului Allard et C-nie ; pe de alta, trebuia sa asiguram orasului

cu cel putin opt ani inainte, prin propriile noastre forte si in

conditiile cele mai avantajoase pentru comuna, atat o retea
noua de linii electrice cat si. completa electrizare a retelei
vechi de la 1916 inainte.
Liber de orice angajament, consiliul comunal a examinat

care ar fi solutia intreaga a tramvaelor si. a ajuns la solutia

concretizata in societatea romana comunal de tramvae, careia i s'a pus obligatia sa faca indat o retea electrica si in
urma sa electrifice toga reteaua existenta. Nu numai deseryearn imediat, desi partial, un interes al orasului, dar se si
pregatea astf el in liniste transformarea liniilor vechi si formarea personalului roman special necesar. Aceast solutie, dupa
cum stiti, nu impiedeca putinta de a se ajunge in conditii normale la o intelegere pentru accelerarea electrizarei intregei
retele. S'au si urmat tratari in acest sens, despre care voiu
vorbi.

Dar a-tat in luarea solutii acesteia definitive, cat si. a tra-raffle, de care am vorbit mai sus, cu societatile concesionare,
nu putem sa nu tinem seama de o alta situatie ingreunatoare
pentru interesele orasului si. pe care, impreuna cu d-voastra si.

www.digibuc.ro

APRILTE 1911

TRAMVAELE COMUNALE

249

In zadar, am incercat sa o inlturam in 1906: nenorocita concesie a gazului i electricitatei, care leagd crawl Bucureti pe
40 de ani.
impreuna cu intreg consiliul comuConvini cum eram
de relele acestei concesii, am cutat s le atenuam fie
nal,
printeo nou intelegere cu Compania concesionara, fie in caz
de neintelegere pentru o nou organizare a serviciilor cornunale de luminat, astfel ca s limitm la strictul impus de contractul existent relele ce se impuneau oraului.
Credeam, domnule ministru, ca cuvintele oamenilor politici trebue sa fie incontinuu O. in practica in acord cu faptele lor, i era de datoria noastra de a scpa putinul ce rmdsese oraului din ceeace actualul d-voastra coleg dela justitie
daduse concesionarilor straini cu atata darnicie, bazat pe datele i argumentrile greOte ale sftuitorilor sai de tot felul.
Iat de ce indat ce ne-am ingrijit de electrizarea liniilor
existente sau de constructia altor noui, am intrat in tratari i
cu concesionarii luminatului, spre a schimba pe de o parte regimul nouei conventii, pe de alta a ne servi de nouile nevoi
ale orawlui pentru a ajunge la o intelegere.
D-voastra, care ati luat in 1906 parte la aprarea intereselor romaneti ale oraului, ati artat cu ocazia votrei acelei
coxwesii, ca toate datele principale pe care se bazase Primaria
erau greite (pretul de cost al gazului i electricittei), i. c pe

ele se bazase in timp de 40 de ani atat preturile de vanzare

deja ridicate, cat i redeventele comunei.
Studiile ce s'au fcut ulterior la Primarie, cu ocazia infiintarei unei uzine comunale de gaz i a alteia de electricitate,
ne-au aratat nu numai ca prevederile d-voastr erau din nenorocire exacte, dar ca ele erau Inca departe de cele reale. Fiindc
va interesati atat de aproape de aceste chestii comunale i calltati s studiati in dosarele comunei, yeti putea cerceta i. aceste
date pe laugh' cele ale tramvaelor comunale.
Ceream deci : o revizuire generala a preturilor, nu numai
a pretului de energie a curentului electric cum il cerea Cornpania de gaz ; putinta de a modifica tarifele in cursul timpului dupa anume norme ; participarea comunei la intreprin-

www.digibuc.ro

250

VINTILA I. BRATIANU SCR1ERI SI CUVINTARI

VOL. If

dere, pentru a nu se gsi inteo zi in necunotint care a fdcut

pe primarul din 1905 sd acorde concesia pe viitor, i transformarea societdtei pe baze in realitate nationale, iar nu de forma
cum este azi. Intr'un cuvant, vrem transformarea regimului
asiatic inteunul normal i romanesc, in care societatea noud
legatd in realitate de interesele comunei sd gdseascd chiar un
spor al activitdtei sale. In desbaterile consiliului comunal trecut yeti putea gdsi bazele tratrilor.
Nu am ajuns nici cu aceti concesionari
dupd mine rdu
sfdtuiti
la intelegere.
In aceste conditii, atat chestia tramvaelor cat i a luminatului, atat de legat prin energia electricd necesard amandorora, trebuiau solutionate, in afard de aceste concesii i cu
propriile forte ale comunei
Md iertati, d-le ministru, de lungimea acestor scrisori.
Era insd nevoe sd v reamintesc acest istoric pentruca sd
judecati dacd solutia luatd de consiliul comunal trecut era corespunztoare cu interesele oraului .1 cele in realitate romaneti. Veti putea, in acela timp, i dacd-unele msuri luate
cu sau frd tirea d-voastrd de actuala administratie cornunald sunt i ele in concordantd cu nevoile reale ale Capita lei
i ale economiei noastre nationale.
(Viitorul, 1911, nr. 1176 p. 1 col. 1-21.

Tramvaele comunale i luminatul oraului.

A treia scrisoare deschisti ccitre Ministrul de interne.
18 Apri lie 1911.

V'am reamintit, domnule ministru, programul general din

care f dcea parte chestia tramvaelor comunale i conditiile speclale in care comuna era pus prin concesiile existente de
tramvae si lurninat.
Dacd grija alegerilor generale v'a ingdduit sd puteti cerceta dosarele cerute Primdriei pentru a gsi motivele de dizol-

www.digibuc.ro

APRILIE 1911

LUMINATUL CAPITALEI

251

vare ale fostului consiliu comunal, ai gsit desigur acolo justificarea celor relatate de mine in aceste scrisori.
Fost-a surprinderea d-voastr att de mare, inct energia
ce ati artat-o fatd deadversarii politici, in scurta perioad de
cnd sunteti ministru de interne, a cdzut i dizolvarea nu a
gsit alt argument dect acel al descompletrei unui consiliu
ce i dAduse in majoritate demisia ?
Oricare ar fi fost cauza cererei acelor dosare, ele nu au puasudac le-ati cercetat serios,
tut dect s' v lumineze,
pra intentiilor sndtoase ale fostului consiliu comunal.
Dar s revin la chestia ce ne intereseaz.
Pe de oparte, programul comunal ne impunea de a inlesni
ct mai repede accesul cartierelor mrginave, pe de altd parte
concesiile existente puneau comuna in neputint, fard pagube
prea mari, de a electriza reteaua in exploatare, iar pentru
energia electric i lumin de a utiliza concesia acordat cornpaniei gazului.

De aceea, in solutia ce trebuia s lurn, nu puteam desprti organizarea luminatului viitor al oravului i energia necesar variatelor nevoi ale comunei de solutia ce se lua pentru
infiintarea liniilor noui de tramvae.
Trebuia, pe de alt parte, s luminm prtile mrginave,
sd lum asupra comunei orice luminat rsat liber de concesia
oneroas actual a gazului i electricittei ; pe de alta s facem
mai rentabil acest luminat legndu-1 de energia necesar nouei
retele i diferitelor altor servicii comunale ca : apg, frigorifere, etc.

Care erau limitele in care concesiile actuale permiteau

comunei s se intinz ?
Pentru tramvae oravul putea png la 1916 s dea spre exploatare orice linie, in afar de acelea ce ar fi pe stade deja
cu vine pe ele, liniile vechi putnd fi traversate
dupd cum
ati recunoscut i d-voastr i sentintele judeatorevti anterioare

de liniile noui.

Pentru luminat, Primria poate lumina cu gaz i electricitate toate cartierele ocolului IV, care nu sunt in perimetrul
concesionat actualmente companiei de gaz ; cu electricitate,

www.digibuc.ro

252

VOITILI I. BRATIANU SCRIERI SI CUVAINITRI

VOL H

tot sectorul rezervat, toate edificiile si instalatiile comunale,

iar de la propriile ei uzine orice stradd din ora. Tramvaele
au dreptul ca direct sau indirect sa-si procure energia in afard
de concesia luminatului existent.
Trmurit de aceste limite, pe de-o parte s'au inceput studiile luminatului cu gaz a cartierelor din ocolul IV cu aglomeratie mai mare (zona intre Ca lea Grivitei, oseaua Kiseleff
si Teiu).

Oricare ar fi fost solutia pentru exploatarea tramvaelor,

fata de nevoile comunei, atat de energie, cat si de luminat, si
de conditiile oneroase ale concesiei actuale, s'a adus de la inceput
dupd cum ati sustinut si d-voastra in 1906
principiul ca orasul sa-si rezerve producerea energiei electrice, &Mt
pentru tramvaie, cat si pentru luminatul public si privat unde
acest luminat II revenea.
Cred ea si pentru d-voastra care ati sustinut in parlament
cu caldura solutia luminatului in regie, azi cand aveti toate
elementele la dispozitie, va fi interesant sa puneti in comparatie preturile de cost si vanzare, ce comuna va putea obtine, cu
acelea acordate concesiei strine ; ele sunt adeseori pana la jumatate mai mici. Este si mai necesar acest studiu, cu cat actuala administratie comunala pare cu totul desorientata si uit
cu totul procesul pendinte intentat de compania gazului pentru a cauta s restranga drepturile lsate comunei ; iar prin-

tr'unele masuri luate si pe care ar fi prea lung s le arat aici,

pare ca ea merge inaintea dorintelor companiei de gaz spre
a-i creia drepturi si mai absolute si exclusive.
Iat cum primul punct al programului nostru a fost municipalizarea luminatului public si privat in limitele posibile
si dup ce nu putusem sa schimbam intregul regim actual prin
transformarea concesiei in cel putin o adevarat regie cointeresata.
Inceputul aplicarei s'a Mcut prin constructia unei uzine
la Grozavesti. Instalatia
azi aproape terminata
comunale
utilizand si forta idraulicsa. a Dambovitei, va da energia necesara pompelor de captare dela Bragadiru, uzinei elevatoare de
apa a orasului, atelierelor comunale si viitoarelor tramvae co-

www.digibuc.ro

APR1LIE 1911

253

S. T. B.

munale. Tot de la aceast uzin central se vor lumina bulevardele cu electricitate, sectorul rezervat, soselele principale,
Teatrul National si Calea Victoriei, si. se va da si energia diferitelor instalatii frigorif ere ale comunei.
Era in conceptia noastrd un producdtor ceritral de energie
care trebuia sd satisfacd pentru viitor nevoile de viald ale unui
oras modern.
In legdtur cu aplicarea acestui program, administratia

trecut ne intimidndu-se de procesul pe nedrept intentat si

pierdut in mare parte, nu numai incepuse organizarea luminatului electric in sectorul rezervat, fcnd astfel s profite cel
putin o parte a orasului de preturi normale, dar si. comandase
cablurile si lmpile pentru cteva strade de luminat cu electricitate, intre care era si Calea Victoriei.
Nu numai CO' s'a revenit asupra acestor mdsuri
prin ce
interventii le yeti putea afla
dar acum in urmd, oameni influenti ai concesiei tramvaiului si. gazului afirmau c Primria va ceda uneia din aceste societti uzina comunal electrick
azi aproape gata s functioneze.
Sunt sigur, d-le ministru, c numai faptul c membrii co-misiunei interimare sau administratiei comunei, numiti sau
alesi dupa indicatiile d-voastrd, au putut s intrevad astfel de
solutie si. sd dea inapoi un rezultat deja obtinut, v va revolta
si. pe d-voastr ca si. pe orice bun roman. Dndu-le s citeasa
discursul d-voastr din Camera dela 1906, in care ardtati avantajul unei politici comunale de sine stttoare si romnesti, nu
veti mai fi desigur pus in penibila situatie s va contraziceti
sau s refuzati aprobarea unei atari msuri.
(Viitorul, 1911, nr. 1177 p. 1 col. 6-7).

I V.

Societatea Comunalfi de Tramvae.

A patra scrisoare deschisa d-lui Ministru de interne.
21 Aprilie 1911.

Viola unui oras modern este asa de complexd in ct solutiile de luat pentru satisfacerea nevoilor ei sunt legate unele

www.digibuc.ro

254

VINTILA 1. BRTIANIT SCRIERI I CUVANTARI

VOL. II

de altele. Iat dece am fost silit s aduc, cu ocazia chestiei

tramvaelor comunale, si unele de un alt ordin.
Acum ins, dup ce am artat toate consideratille generale care au influentat solutiile luate de fosta administratie
comunald, vin la societatea comunal de tramvae, a cArei nevoe pare c n'a fost inteleas de puternicii zilei, judecnd
dup atitudinea luat fata de ea.
Odat ce producerea energiei era lsat pe seama cornunei, rmnea sa se dea o solutie concret tramvaelor electrice.
Trei ci se puteau urma :
a concesiei, a regiei si a regiei
cointeresate.
Cea dinti avea marele ru de a hotri pe un termen lung,
necesar amortizrei capitalului bagat in instalatii, conditiile
c oncesiei, foloasele comunei si tarifele. Ori in acordarea unui
serviciu municipal, orasul nu cedeaz numai un beneficiu industrial pe care 1-ar face prin exploatarea tramvaelor pe stdzile sale, dar mai cu seamd foloasele ce provin din faptul unui
monopol restrns sau complet. Beneficiile acestui monopol
sunt mai cu seam in functie de desvoltarea in suprafat a
orasului, de cresterea populatiei, de propgsirea ei economica.
De alt parte concesionarea trage dup sine imposibilitatea de a intra in examinarea beneficiilor reale, a cheltuelilor ;
deci participarea la beneficii a comunei se face pe baze hot-

rite dinainte pe 40 sau 50 de ani, cu tarife si preturi de cost

care pot fi azi adevrate si mine prea urcate.
De aceea, fie ea dat initiativei romnesti sau strine, nu
putem s ne oprim la sistemul de concesiune, ale crei roade
le prevedeti si le vedem asa de repede in concesia gazului.
Regia ar fi, de sigur, solutia cea mai folisitoare pentru
comun. Dece n'arn luat-o ? D-voastrd care sunteti de sigur cel
care aveti azi mai mult de pe urma reintroducerei politiciei
strmte de partizani in administratia comunald, yeti recunoa.ste c o organizare comercial si industriald ca aceea a tramvaelor n'ar fi putut rezista numirilor de captuial pe care
le-au suportat banii contribuabililor, prin numirile fcute la
perceptie si alte servicii comunale. La serviciul apelor si luminatului unde un contor inregistreaz automatic consumatia,

www.digibuc.ro

APRIL1E 1911

S. T. B.

253

unde productia este in mare parte concentrat inteun singur

punct, inteo singurd central si unde plata se face la capul lunei sau la trimestru, regia este incd posibil, desi fr a-si da
toate roadele, chiar cu elementele asandrei morale" ce s'au
introdus la Primrie cu noua administratie.
Wdjduesc insd, domnule ministru, c relele de care vorbiam mai sus sunt trecdtoare si c prin legi noui, nici un primar nu va mai fi pus in penibila situatie in care am fost noi,
de a renunta la un principiu admis peste tot si folositor interelor obstesti, din cauza t-emerei ca aceste interese s poat fi
date tocmai pe mna acelora in contra cdrora societatea ar
trebui s ia mdsuri de aprare.
si mrturisim cd grija mea a fost
De acea, tinnd seama
cu prisonintd depsitd si. justificat in aceste trei luni din urm
de organizarea comunal actuald si de obiceiurile rele, am
vrut s asigurdm putinta unei exploatdri normale prin autonomia intreprinderei comerciale a tramvaelor, cutind sd pstrm
comunei aproape toate drepturile pe care le-ar fi avut in
regimul unei regii complete.
Iatd dece ne-am oprit la sistemul regiei cainteresate, sub
forma societtei comunale a tramvaelor.
Pe de o parte, o organizatie autonom si deci pusd la addpostul fluctuatiilor politice si intereselor josnice de alt ordin ;
pe de alta, o situatie a comunei astf el ca sd poat, prin participarea ei la administratia intreprinderei, sd facd un control real,
s poat modifica dupd anume norme, in cursul timpului,
tarif ele.

In sfrsit, pentru c sperdm cd educatia public va fi alta

la expirarea concesiei, am lsat putinta Primdriei de a intra de
drept MI-A nici o despdgubire in toate instalatiile fdcute si in
toate materialele necesare exploatrei.
Pentru foloasele materiale, depinznd in primul rnd de
propsirea orasului, s fie si in folosul obstesc, comuna pe de
o parte a fost interesatd ca actionar pn la jumtate din capitalul societtei, iar pe de alta, atunci cnd beneficiile depsesc pe acelea ale unei intreprinderi comerciale obisnuite si
dreptul monopol incepe s-si produc efectele, comuna are o

www.digibuc.ro

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTARI

256

VOL. II

participare suplimentark Atunci cnd actionarii iau intre 5 si

8 la sut, comuna peste participarea ei ca actionar ia din rest
inc un sfert din beneficiu, iar cnd beneficiul actionarilor ar
ajunge la 12 la sulk aceast participare suplimentar a cornunei creste 'And la 3 sferturi din acesrt rest.
Fiindc un control eficace si continuu inteo atare intreprindere nu se putea face printr'un comisar sau un controlor
ci printr'o participare continu a comunei la administratia societtei, s'a prevzut ca o treime din membrii consiliului de
administratie sd fie delegati de primrie.
Tarifele de transport si pretul energiei vor putea fi modificate in cursul exploatgrei dup anume nonne.
S'a impus ca intreg personalul s fie roman, iar capitalul
s fie adunat printr'o subsciere publicA in tar la care oricine
putea participa.
Ajuns la expunerea complet a solutiei trarnvaelor vedeti
c ea pe deo parte face parte dintr'o politicd comunal bine
hotArit, pe de alta este insufletitd de principiile care au condus totdeauna pe partidul din care fac parte, c orisice vom
putea s dobndim prin propriile forte ale Rornnilor, s o
facem.

In partidul liberal aceste principii n'au rmas declaratii de

la tribun sau arme de opozitie, ci ele au fost puse in realitate
in practic !
Aceastd politicd econmic

financiar de incredere In
fortele nationale sub toate formele ei, a corespuns cu o nevoe
reala si a fost priceputd de opinia publick gratie cgreia solutiile
puse inainte de liberali si-au gAsit o aplicatiune practick Inteatt acest program s'a unificat cu nevoile de interes general
al trei, inct numai cei neincrezdtori in fortele nationale si
neputinciosi de a cOpta increderea celor multi nu vAd in
institutele create dect cetti liberale, pe cnd toti ceilalti vad.
o indrumare nou'd si imbucurtoare in viata Statului nostru.
Vintilfi Brtianu
(Viitorul, 1911, Nr. 1178 p. 7 col. 3-4).

www.digibuc.ro

APRILIE 1911

0 SCRISOARE

257

41.

0 scrisoare.
22 Aprilie 1911.

Domnule director,

In Vointa National" a aprut un rspuns la un articol

din ziarul ,Epoca", despre originele unor familii, printre care
.5i a noastr.

Poate fi de sigur interesant pentru fie care membru originea familiei sale, precum poate fi interesant din punctul de vedere istoric i din acel al increderei ce putem avea in insuirile
poprului roman, s se tie dacA oamenii care au jucat un rol
politic in tar, sunt sau nu de vit. romneascA. Cred ins c
aceast origin nu poate intru nimic scdea sau spori meritele
sau defectele altora, odata ce ei sunt cetteni romni.
Ce poate interesa ins viata public actuald a unui Stat
democratic, in care nu exist i nu trebue sd mai existe deosebiri de clas ; nu este dac cutare orn politic e descendent al
unei familii vechi romneti sau nu, ci dac el are insuiri proprii ca s merite sau nu situatia ce ocup i dac el a adus trii
servicii reale sau nu.
Trebue s insist asupra acestui punct, de oarece vedem o
intrecere in publicari de genealogii fcute de oameni politici,
descendenti adevrati sau nu ai unor familii vechi, cnd vedem coroane i blazoane aprnd pe case, trsuri i crti de vizit.

Nu este oare caracteristic ca persoane cu caracter oficial

chiar, in lard sau in strindtate, sd ii pund pe lang titlul situatiei oficiale in Statul romn, i altele suprimate prin Constitutia noastr ?
Este o tendint, care nu indrznete s se manifesteze cu
putere pe fata, de a se crea drepturi de mcqtenire de acest f el,
dar care este puternic reprezintat in snul partidului conservator. Sd mai reamintesc oare de propunerea ce se fcea d-lui
Take Ionescu, pe atunci ministru, de a consfinti aceste tendinte
prin lege ?
17

www.digibuc.ro

258

VINTIL. 1. BRATIANU SCRIER1 .SI CUVINTA RI

N 01..

11

Aceste materii inocente in alte ramuri de activitate trebue s ne intereseze atunci cnd ele se ivesc la persoane care
au putinta la un moment dat s joace roluri politici 0 care
deci, cu un astfel de spirit, pot la rndul lor s falsifice organizarea real pe care ne-am dat-o.
De aceea ne pot interesa foarte de aproape tendintele mediului In care trblesc oamenii notri politici, educatia nationald
ce ei au primit, dacg sentimentele lor reale pot fi in concordant cu principiile democratice 0 egalitare impuse de organizatia noastr. Trebue s vedem dac In mijlocul in care au
trit nu s'a perpetuat acea atmosferd de dispret pentru tot ce
este roman, transmis6 din epoca fanariotilor, de ciocoism pentru tot ce nu este cel putin egal ca avere sau ca situatie social,
de spirit de dominatie i conducere fr merit, fiindcg cred c
au snge albastru sau cd se trag din coapsa lui Jupiter.
Cred ins c ar fi mai interesant pentru viata noastr politic de examinat dacd Ion BrAtianu 0 Eugeniu StRescu au
simtit romnete, dacd au fost folositori trei, indiferent dac
ei descindeau din Brtienii din Arge ori din vreun Sttescu
din Buzki, sau din bulgarul Brat loan ori grecul Eustatiade,
din care simtimintele de mndrie romneasc ale d-lui Pizani
fac sd se tragd aceti oameni politici care au jucat un rol in
viata Statului romn modern.
Primiti, etc.
Vintil Brtianu
(Viitorul, 1911, nr. 1180 p. 1 col. 6-7 i Vointa National, 7719).

42.

Psicologie politic6 : P. P. Carp.

24 Aprilie 1911

D-1 P. P. Carp este el In realitate, dup cum vreau s-1

arate prietenii si politici, omul de fier, resistent la pasiunile
momentului i neavnd 'in vedere de cat interesul general 0
permanent al Statului ?

www.digibuc.ro

APRILIE 1911

PSICOLOGIE POLITICA

259

Cei ce vor urmari in trecut activitatea actualului sef al

partidului conservator vor gasi ca contrazicerile din urma ce
constatam intre cuvintele si faptele sale, nu sunt datorite nici
vrstei inaintate, nici altor influente laturalnice ce s'ar fi produs, de ctva vreme. D-1 P. Carp este acelasi azi care era
acum patruzeci de ani, cnd a inceput activitatea sa politica.
Dacd contrazicerile au fost mai putin numeroase in trecut,
a ceasta se datoreste nu faptului ea d-1 P. Carp a vorbit mai
putin, dar fiindca n'a avut prilejul sa se pue in contrazicere
faptuind. Azi, dup patru zeci de ani de incercare, fostul sef
al junimistilor, devenind sef al partidului conservator si deci
pe deplin sef al guvernului, de voe sau de nevoe trebue sa faptuiasca.

Trei declaratii caracteristice si drastice le-a fcut acum

in urm d. P. Carp, in trei chestii arztoare si la ordinea zilei :
Cea dinti, in nevoia de a asana administratia si de a o scoate
de supt influenta politicei josnice de partid ; cea de-a doua, in
chesia unei alte asanri, a alcolismului si legei crciumelor ; si,
in sfrsit, cea de a treia, in chestia capitalurilor strine.
D-1 P. Carp prezideaza azi guvernul, care, in alegerile din
1911 a transformat ca nici odata functionarii administratiilor
publice in cei mai de pe urm agenti electorali.
Intr'o sesiune abea de cteva zile, guvernul d-lui Carp,
pe Ian& sporurile bugetare f acute mai toate numai in vederea
reclamei electorale si de captuiala a partizanilor, a votat modificarea legei de organizare a ministerului de instructie, legei
magistraturei si legei sanitare, modificarea legei administrative, modificarea legei de organizare a ministerului de indus-

trie si comert, numai pentru a putea pune in functiune aderent I politici.

Iat ce spunea d. Carp in opozitie asupra atitudinei ce va

avea cnd va fi la guvern :
Celt pentru mine, d-le preqedinte, vd pot declara fi cred
cei averi incredere in declaratiunea mea. Nu voi sta o jumdtate ceas la putere, dacti va veni vremea sti mai vin vreodatel,
,,dacei cea dinteii meisurei care voi lua-o nu va fi sustragerea
administratiei de sub inriiuirea partidelor. /ar dacel partidul

www.digibuc.ro

260

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI

I CUVINTARI

VOL. II

meu nu va voi, v declar : ori m'oi duce eu, ori s'o duce el".
Joi a prezentat In parlament, ca ministru al finantelor,
modificarea legei carciumelor la orase, pentru a cuta s atracrciumarilor.
Iat ce spunea d. P. Carp la 1908, In sedinta Camerei, asupra aceleiasi chestiuni :
Nu discut proectu/. Il aprob in principiu. Asi fi putut sei
tac, si tdcerea mea s'ar fi luat drept aprobare. Dacd o coalig

tiune de arciumari ar putea s rdstoarne pe d. Ministru de

finante, previn de acum, et/ voi fi i mai sever favi de ei".
Iar In 1910, d-1 Carp zicea :
,Dar d-voastrei inmultiti si arciurnele acelea care pot

vinde rachiu impreund cu vin".

Acum sit studiem putin. Este necesarci ea aceast reformei ? i dacei ea este in folosul a unei peirti a acestei populatii,

cred c 'yeti conveni cu mine a atunci and interesele individului intrei in conflict cu interesele generate i superioare ale
unei populatiuni, interesele individuate, trebue sa fie puse pe

al doilea rnd.
Si, in sfrsit :
voi aduce aminte si voi aduce aminte la vreme cum
.,cei, aviind a alege intre interesele superioare i culturale ale
acestei
d.-voastrii ai cedat la niste meschine preocupatiuni electorate".
Tot in sedinta de alalteri d. P. Carp indemna pe deputati
s voteze concesionarea tripoului dela Sinaia unui consortiu
strin, i fcea inteun discurs, in aceiasi sedint, teoria nevoei capitalurilor strine.
In aceiasi perioad de opozitie, in 1906, seful conservatorilor tot In Camer, cu ocazia descutiei concesiunei gazului,
spunea In aceeasi chestie :

In realitate, d-le presedinte, cestiunea capitalului strein

si cestiunea capitalului indigen poate face obiectul unor teorii
asupra cdrora puteti vorbi zile intregi i scrie volume intregi.
In faptul special inset-, in mod concret, de ce este cestiunea ? Este cestiunea cei atunci ceind nu avem capitaluri in-

www.digibuc.ro

APRILIE 1911

PSICOLOGIE POLiTICA

261

digene sa ne adrestim la capitalurile streine, cand avem capitaluri indigene, sd respingem capitalurile streine.
Aa este ? Este cineva oare care sii aibd o idee contrarie ? Nu. ,'i prin urmare in cazul special nu era altceva de
feicut de cdt sd vedeti dacd fatti de capitalurile streine ivite
se prezinta capitaluri indigene ? ,Fi dacti constatati cd fatd. cu
,,capitalurile streine se prezintd capitaluri indigene, care intrd
in concurentd, este evident c nu aveti cleat s aplicati teoria
pe care am admis-o cu totii, c dac am capitaluri indigene
resping capitalurile streine. Nu era nevoe prin urmare, de
ateita lux de economie politicd, nu era nevoe de a vedea ctite
datorii avem fi cette am rdscumptirat, era pur 0 simplu numai sd declare d. primar al Bucuregtilor in cestiunea aceasta : neavand capitaluri indigene, ne-am adresat la capitalurile streine i aceast prob trebue d-lui s ne-o dea. Aceastli
probd dupd cum yeti vedea imediat, nu ne-a dat-o.
Este oare nevoe s reamintim d-lui P. Carp c azi nu mai
este nevoe de proba ce cerea atunci d-lui M. Cantacuzino, fratele d-lui Gh. Cantacuzino, care propune tripoul de la Sinaia ?
De la 1906 nu s'au subscris in tard soc. Romania cu capital
exclusiv roman, Casa Rurald, Societatea tramvaelor comunale, Casa Comunal pentru locuinte eftine, soc. Govora-CAlimneti, Banca Romaneasc 0 o multime de alte bnci romaneti in Bucureti i in provincie cu peste 100 milioane lei capital ? Proba este fcutd pentru totdeauna.
Fiindcg vorbim de psicologie, cititorii sd caute care poate
fi cauza acestor contraziceri a-tat de puternice 0. in timp aa
de scurt la o stanch' de piatr ce este d. P. P. Carp ?
Noi credem CA inteligenta natural, probitatea i. cultura
d-lui P. P. Carp sunt anihilate printr'o uurint caracteristic,
unit cu o mare suficient personala 0 cu o lips de putint de
a munci. Cu aceste calitti i. defecte poti fi un diletant politic,
poti avea chiar inraurire politic hind un debater parlamentar
cu licriri de om de Stat, nu ins unul de guvernmant, cruia s-i fie incredintate nevoile complicate 0 puternic simtite ale unui Stat modern.
Vintil Brfitianu
(Viitorul, 1911, nr. 1182 p. 1 coL 1-21.

www.digibuc.ro

262

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI

I CUVANTARI

VOL. It

43.

Atitudinea regimului in chestia tramvaelor.

Scrisoare deschis d-lui ministru de interne.
28 Aprilie 1911.

In scrisorile mele anterioare v'am ardtat, domnule ministru, care era programul comunal al consiliului trecut in ceeace
privevte dou'd mari nevoi ale oravului : luminatul vi inlesnirea
eirculatiei prin amenajarea strzilor vi prin transporturi eftine
vi repezi, ached prin tramvae electrice. Aceast expunere fcut,
nu rdmn dect sa cercetm, impreun cu d-voastr dac atitudinea luat sub directa d-voastrd inspiratie a fost in concor-

dant cu interesele reale ale populatiei oravului, ale Primariei vi chiar ale economiei noastre nationale.
Fiindc am lungit peste dorinta ce aveam aceste scrisori,
imi yeti da voe s m limitez mai mult in a v face intrebdri,
de eat a explica aceast neinteleas atitudine. Poate cd publicul cel mare nu va pricepe pe unele din ele, dar d-voastr care
cunoavteti vi mai bine ca mine dedesubturile acestor afaceri,
veti completa fr greutate partea care va lipsi.

In vederea cror interese generale dunate sau cror

drepturi ale primriei clcate, indat ce noul regim conservator
s'a intemeiat la comund, societatea comunal a tramvaelor a
fost oprit in lucrarea ei ? Facut-a ea lucrdrile in afarg de Statutele publicate de Primrie vi in baza crora ea singur a
adunat publicul romnesc la aceast intreprindere ? N'a existat
un caet de sarcini vi un traseu al liniilor noui aprobat de organele prevzute prin statute vi legea special ?

Ce interese speciale ale sigurantei publice erau in joc,

pentru ca Politia Capitalei in deosebi, fr ordine scrise,
s pue un zel extraordinar pentru a opri lucrri aprobate in
mod formal de comun, vi de a depune in aceast afacere un
zor neobicinuit in indeplinirea sarcinilor sale ?
Gratie acestui zel nedibaci, comisarii vi sergentii prefectului de politie au sosit spre a opri in strada Dionisie lucrrile de
traversare a liniilor vechi, inainte ca s se ating aceste vine,

www.digibuc.ro

APRILIR 1911

CHESTIA TRAMVAELOR

263

si inainte ca furgoanele cu vizitii si randasi ai societatilor

strine de tramvae s fi putut sa soseasca la fata locului si sa
se opue, dupa cum lucrul fusese dinainte chibzuit, cu forta si
sub ocrotirea politiei, la niste lucrari autorizate de comuna
societkei romanesti.
Putea avea Primria vreun interes de a opri sau interzice
lucrari care trebuiau, pe de o parte, s inlesneasc si s eftineasca circulatia mai cu seamd a celor nevoin.si si. pe de alt
parte, sa faca pe comuna sa reintre in sacrificiile banesti, ce
ea fcuse inteun interes general participand cu un sfert din
capital la societatea comunla de trarnvae si instaland o uzin
central electric din care ea luminandu-se poate vinde curentul electric societkei comunale ?

Ce interes putea s OA un guvern romanesc de a cuta

sa clued o campanie paralela cu societatile concesionare streine
ale luminatului si tramvaelor, spre a discredita prima incercare
izbutit a initiativei curat romanesti de a intemeia o regie
cointeresata nationala, pentru un serviciu de interes public ?

Nu ar fi fost, din contra, o pilda bund ce ar fi trebuit incurajata, atat pentru a indruma initiativa national, de lipsa careia
uitand discursurile din 1906 asupra concesiei luminatului
va plangeati chiar acum in expunreea de motive prin care propuneti concesionarea Sinaei unei societki strine ? Nu era o
indrumare sanatoasa ce primul oras al tarii o dadea celorlalte
administratii comunale ?
De aceea, va" las pe d-voastr d-le ministru, sa cautati rspunsurile acestor intrebdri, care nu mai au azi deck un interes, as putea zice istoric, dac nu de ordin moral. Voi insista
numai asupra unui singur punct, care nu este inca rezolvat si

care ar putea avea urmari grele pentru intreaga politica economica nationala, intru aprarea careia ne gasim la olalt
numai in campaniile de opozitie.
Voi presupune CA toate aceste nedibcii ale administratiei
puse sub ordinele d-voastra directe, nu au fost datorite de Cat
unei zpaceli sau intentii ale momentului, izvorate din dif erite cauze pe care nu le voiu analiza acum si ea aceste nedibcii nu erau deck manifestatiile aparente ale unei griji reale

www.digibuc.ro

264

VINTILA I. BRTIANU SCRIERI I CIIVINTXRI

VOL. Il

si sanatoase a d-voastra de a cauta s accelerati electrizarea

liniilor vechi servind astfel un interes real al orasului.
Aceast presupunere o voi face cu toate rspunsurile
categorice ce, in calitate de ministru de interne, ai dat diferitelor demersuri oficiale ce s'au fcut pe lang d-voastra
atunci cand societatea comunal era oprit de a lucra : c lucrarile nu vor fi continuate 'Jana ce nu se va ajunge la o intelegere cu vechile societati.
Cred, d-le ministru, ca nu vre-un drept lovit al acestor
concesiuni v'a adus In aceasta formula cam drastie si in orice
caz pusa
dati-mi voe s o spun
sub o &ma nedibace care
ar putea sa dea loc la diferite interpretari, atunci cand a lega-o
de diferite declaratii i afirmatii pe care reprezintantii avocati
fosti i actuali
i prietenii" consortiului Allard et C-nie,
din tara le faceau fie asupra drepturilor calcate ale societatei,
fie asupra erei noui ce li se deschide prin noul regim de care
beneficiaza tara de la 28 Decembrie incoace.
Pusa sub o forma gresit, adevrata intentie insa a unui
ministru de interne, reprezintant al intereselor obstesti, comunale i nationale, nu putea fi cleat de a spori din contra actiunea societtei comunale romanesti spre a putea da orasului un
15 km. de linii noui electrice, ci intreaga retea actualmente in
exploatare. Pe acest teren m voiu pune deci spre a examina
ce cale ar fi trehuit sa urmati spre a ajunge scopul ludabil,
dar ascuns sub aparente nenorocite.
Care este situatia vechilor societati fata de dorinta
d-voastra de o lichidare a lor printr'o intelegere intre comuna, societatea comunal romneasca i cele streine ?
Trebue sa cunoastem c veniturile, de care se bucura azi
prin exploatare societal-He vechi, sunt cu totul nidicate fata de
capitalul investit si de valoarea reald a concesiei pe 5-6 ani Inca

la care ele ar renunta. Ele o evalueaza la peste 12 milioane ;

societatea comunali la vre-o 9 milioane mi se pare, fata de
vre-o 2-3 milioane realmente investite si de obligatia de a ceda
comunei toate instalatiile existente in 1916. Aceasta situatie a
ingreuiat desigur tratarile ce au avut 1cc i numai consideratia unui interes de ordin mai inalt ar putea sa aduca pe comuna

www.digibuc.ro

APRILIE 1911

CHESTIA TRAMVAELOR

265

s facd sacrificiile reale pentru a accelera cu ctiva ani inainte

electrizarea complet a liniilor.
Concesionarii au ins, pe de o parte, a se ingriji de o lichidare grea si repede de Mcut la 1916 cnd, dintr'o zi intealta
trebue s desfacd tot ce le este necesar exploatdrei, pe de alta
de concurenta pe care de sigur le-o va face societatea comunald.
Alte drepturi nu au, i stiti si d-voastrd bine cd procesul ce-au
intentat pentru traversarea liniilor este rezolvat incd de sub
primariatul lui Pake Protopopescu, in favoarea comunei.
De aceea, demersurile att de active
mai cu seam
acum in urmd
din partea societtilor vechi de a se ajunge
la o intelegere. Numai In treacdt amintesc ultima prcpunere a
concesionarilor streiM, propunere la auzul creia ati fi surds de
sigur d-voastrd ca si mine. Puternicii reprezentanti ai societtilor vechi ofereau s cedeze intreaga lor afacere inainte de
1916, nu pe o sumd fixd ,dar in schimbul concesiei, evaluatd
de ei la 10-12 milioane actiuni de ale societtei comunale, in
care capitalul romnesc, cu comun cu tot, era de 3 milioane.
Trebue s recunoasteti c acesti oameni experimentati in
afaceri, sau v credeau si pe d-voastr si pe societatea romnd
prea naivi pentru a indrzni s formuleze chiar o atare propu-

nere, sau c inteun mod nejustificat se bazau pe proptele

foarte puternice pentru ca, in 1911, sub o formd att de strvezie, sd ceard prelungirea concesiilor actuale si s transforme
o societate cu caracter national si cu participarea comunei,
inteuna cu majoritatea capitalului si deci a influentei streine.
In aceste conditii, cum se putea ajunge la o intelegere
mai repede ? Oprind lucrrile societtei comunale sau, din
contrd, accelerndu-le si ajungnd cat mai repede la explcatarea lor ? Pe de o parte, s'ar fi inlturat convingerea ce se
f cuse la reprezentantii societAei concesionare cd societatea
comunal nu va functiona, iar, pe de alta, s'ar fi invederat
faptul c consideratii de alt ordin deal, interesele bine cumpnite ale comunei si ale celor dou societti in tratdri nu pot
avea nici o influentd.
Faptul c vagoane de tramvae romnesti ar circula cu un
ceas inainte pe strzile orasului, c uzina electric comunald
ar functiona, nu ar fi inlesnit tratrile ce doreati cu atta

www.digibuc.ro

266

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTARI

VOL. 11

putere ? Era cu atat mai utila aceasta atitudine a administratiilor ce conduceti, cu cat societtile concesionare n'ar fi gsit
in opririle ce se fceau o interpretare anticipativa a d-voastra
si defavorabila comunei, pentru un proces rezolvat deja juridiceste, dar reluat acum in urrna.
In afacera tramvaelor ati luat, d-le ministru, o parte

activ si ati fost silit atunci cand ati cunoscut mai de aproape situatia reala, sa schimbati calea gresit ce luaserd
administratiile ce conduceti. Dar tocrnai fiindca v'ati ocupat
atat de direct de acesta chestie, ati luat o raspundere directa,
eel putin atat de mare ca a ceea pe care cred Ca' o aveam impreun cu fostul consiliu comunal, care a dat solutia.
Aceast raspundere a d-voastra azi child am avut cinstea sa
va pun in curent cu detaliile intregei acestei afaceri, este si
mai mare, 0 cand slip ce influenta poate avea pentru luminatul si transporturile orasului, accelerarea lucrrilor si exploatarea uzinei electrice si. a tramvaelor comunale.
Dac in urm, in mod normal si in conformitate cu interesele orasului, nu sub presiuni de alt ordin, credeti ca este
avantajos pentru comuna de a accelera electrizarea liniilor
vechi, va yeti ocupa desigur si de aceasta chestie. Insa pentru a
fi in completa cunostinta a acestei chestiuni, atat de legata
de aceea a luminatului orasului, cred cal inainte de a psi la
rezolvirea intregei chestiuni a tramvaelor, sa cercetati si. atitudinea pe care administratia actuala comunal a luat-o in afacerea iluminatului orasului. Acolo cred ca nu va fi nevoe de a
va arata primejdia acestei atitudini pentru interesele comunei.
Nu yeti avea deck sa recititi discursurile d-voastra de alta
data si sa le comparati cu rezolutiile pe care reprezentantii
d-voastra la comuna le-au pus dupa cererea si. interventia directa a concesionarilor.
Aceasta cercetare repede a d-voastr este cu atat mai utila
cu cat este 0 aici un proces pe care societatea streina l-a intentat comunei si prin care i se contesta aproape toate drepturile pe care, din neglijenta, satuitorii fostului primar le-au
uitat in favoarea Primariei.
Vintil Betianu

(Viitorul, 1911, nr. 1181 p. 1 col. 6-7, p. 2 col. 1).

www.digibuc.ro

MAI 1911

267

PALATUL SENATULUI

44.

Pentru Palatul Senatului.

13 Mai 1911.

Domnule Director,

Intr'o dare de seamd a edintei consiliului comunal de

aseark \Tad cu mare surprindere ca Primria a dispus cedarea
pentru construirea unui local vmei potale a locului numit al
Mainei de Apa, intre hotelul de Franta i Dambovita.
Bucure0ii, cu toate locurile sale virane numeroase, dispune i de putine piete i de putine terenuri mari pentru edifici publice in centru. Vedeti ce dificultate intampind guvernul de a gsi un loc Senatului proectat. Comuna nu mai are
azi deck cloud locuri mari in centrul oraului : acel pe care se
gsete azi primaria i. destinat probabil unui palat comunal i.
acela din dosul hotelului de Franta. Acesta din urmd este de
sigur unul din locurile cele mai frumoase situate ale oraului,
prin perspectiva ce este deschis atat in fata lui prin cheiul
larg al Dambovitei, cat O. mai cu searn prin faptul Ca' este situat la un unghi al raului canalizat, flind astf el vazut aproape
de la Cotroceni.
Putin in panta, de o suprafat mare, inconjurat de toate
prtile de strade, este de sigur cel mai frumos loc de care se
dispune i pe care s'ar putea cladi un impozant edificiu public. Iat de ce, fiind primar, am schimbat acest loc ce fusese
dat societkei Policlinice, contra altuia.
N'ar fi pacat ca el s fie destinat unei vami potale, care
cere un teren mai mic O. un adificiu mai putin important i.
mai putin decorativ ? N'ar fi aci tocmai locul ce se caut cu
atata trudd pentru construirea Senatului ?
Cred de datoria mea sa atrag atentia celor ce au sa se
ocupe de aceast chestie, de greeala ce s'ar face.
Primiti, etc.
Vintilfi Brfitianu
(Vointa National, 1911, nr. 7736 p 1 col. 4).

www.digibuc.ro

268

VINTILA I. BRITIANU SCRIERI I CUVAlITARI

VOL. II

45.

Doua scrisori.
18 Mai 1911.

Primim din partea d-lui Vint la Brtianu urmtoarele

cloud scrisori :

Domnule Director,

Ziarul Epoca" inteun articol de fond afirma c as face

parte dinteun consiliu de administratie al unei societati streine
sau cu caracter strein, fiindc fac parte din consiliul Soci-

ttii Petrolifera".
Ziarul conservator se inseal cand taxeaza aceasta societate de strain ; ea este romand si cu capital exclusiv roman.
In statutele ei se prevede di numai ceteiteni rorniini pot
poseda actiunile ei.
Fiind o societate de petrol care indeplinea aceste conditii

si care se infiinta dupa formatia societatei Romania", am

primit sa fac parte din consiliul ei de administratie.
Primiti, etc.
Vintil Brfitianu

Pentru prima.rul Capitalei.

Consiliul comunal trecut pentru inlesnirea alimentrei

partilor marginase ale orasului au prevzut patru piete de
desfacere. Spre Obor-Teiu, spre Dudesti, spre Ghencea-Dealul Spirei si intre Calea Grivitei si Soseau Filantropiei.
Spre executarea acestui program, s'a zidit o hard la Obor,
celelalte trebuind s urmeze. Aceste piete erau astfel dispuse
incat se puteau instala in subsol frigorifere, si fiind limitate
prin cloud strazi pe laturile lor exterioare se prevedeau pravain de desfacere, care fceau astfel un centru comercial rentabil pentru instalatiile f acute.

www.digibuc.ro

MAI 1911

269

DOUI SCRIBOR1

Un proprietar vecin, expropiat in parte pentru asezarea

acestei noui piete, si care de sigur trgea mare folos din faptul cA ea se aseaza In apropierea sa, dupAce lucrarea s'a inceput, a cenit comunei autorizarea de a deschide paralel cu
hala o strada spre a profita dnsul de acel centru de care vorbeam mai sus. Att comisia tehnic depe vremuri, ct 0 Primgria au refuzat sd dea aceast autorizare, care pe de oparte
deschidea o strad particular absolut inutil circulatiei, iar
pe de alta f Acea o concurent neleala prvliilor comunei.
Insistente mari s'au pus frd rezultat.
Vd ns c in ultima sa sedintd, consiliul comunal a
aprobat aceast favoare dauntoare intereselor comunei.
Imi aduc aminte cd dup ce guvernul liberal 10 dduse
demisia 0 In timpul cat fostul consiliu comunal functiona
inc, proprietarul in cauzd insista pe lngd mine ca membru
in comisia tehnicd
s dau un aviz favorabil.
I-am explicat cd ar fi in dauna intereselor obstesti. A
iesit suprat zicndu-mi c va obtine dela adversarii si politici, ceeace n'a putut obtine dela amicii si.
I-am rspuns :
Nu stiu dacg se va gsi vreo primrie care s calce inteatt interesul orasului, dar as fi fericit c decte ori un partizan politic ar vrea s obtie ceva in dauna interesului obstesc, sa isi pue ngdejdea in adversarii nostri.
Votul dat de consiliul comunal m convinge c6 numitul
proprietar v cunostea mai bine deck subsemnatul, care 10
fcea Inc6 cteva iluzii pe acea vreme asupra viitoarei administratii comunale.

Dupd cele ce s'au intmplat, mai putem ndgjdui c ministrul de interne, care poart atta grij intereselor comunale in afacerea tramvaelor, s examineze aceast afacere si
s opreasc un vot dat In dauna orasului ?
Vintil Bratianu
(Viitorul, 1911, nr. 1200 p. 3 col. 1-3, Vointa National, 1911, nr. 7740
p. 3 col. 1).

www.digibuc.ro

270

VINITILA I. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTARI

VOL. H

46.

Cercul de studii al Partidului National-Liberal.

29 Mai 1911.

E prima sedintg. Vorbeste intai I. I. C. Brtianu apoi VinMA' Brtianu care aratg marea importantg pe care o va avea
Cercul de studii pentru viitoarea guvernare a singurului partid tare, care poate da tgrei reforme folositoare.
Deocamdatg s'au inscris in programul de activitate al
Cercului de studii, noug chestiuni mai importante, chestiuni
dela rezolvarea cgrora depinde prosperarea tgrei si reformele
serioase.

Astfel prima si cea mai serioasd este chestiunea ref ormei

electorale. Aceastg chestiune va trebui studiatg din punctul de
vedere al compunerei colegiilor electorale, atat in ce priveste
conditiile de inscriere cat si din starea de fapt a aleggtorului.
Activitatea extraordinarei va cuprinde cercetarea activittii extrascolare de pang acum, pe baza rezultatelor obtinute
i a datelor stastistice.
Chestiunea agrarei va fi una dintre principaIele chestiuni
care va preocupa Cercul de studii si din cercetarea amgnun-titg a acestei chestiuni vor esi reformele ce mai sant necesare
a se aplica atat pentru prosperarea agriculturii cat si a stgrei
populatiei dela targ.
Chestiunea administrativa va forma obiectul unor cercetgri serioase din care vor isvori reformele cele mai folsitoare
ce se vor putea aplica administratiei.
In aceast chestiune se va cuprinde si cercetarea reformei administrative, a dreggtoriilor, prezentatg de partidul
conservator la 1907.
De asemenea chestiunile financiard, eftinirea traiului,
industrialti, precum si politica economicei financiarli a partidelor de guverngmant vor trebui sg formeze obiectul unor studii
serioase si aprofundate din care va trebui sg iasg luminile
necesare viitoarei guverngri.
Membrii cercului trebue sg se devoteze uneia dintre ches-

www.digibuc.ro

IUNIE 1911

271

CHESTIA TRAMVAELOR

tiuni pe care s'o studieze si s'o aprofundeze cu tot interesul ce

meritd.
Aceste studii

a terminat d-I Brdtianu

vor fi de mare
folos, mai cu seamd tineretului din partid, care se va deprinde
cu cercetarea si studierea tuturor chestiunilor privitoare la
bunul mers al trebilor patriei .
(Viitorul, 1911, nr. 1210, p.
7749, p. 3 col. 1).

col. 6-7 *i Vointa National, 1911, nr.

47.

Tramvaele Comunale.
Scrisoare deschiscl d-lui ministru de interne.
3 Iunie 1911.

Ziarele conservatoare public o adresd ce a+vi fi trimis

Primdriei Bucuresti, pentru a-i tAlmci drepturile ei in societatea comunald de tramvae.
Desi aceast interventie directd
si sd-mi dati voe sd
afirm din oficiu"
ar putea sd aducd anarchie inteo administratie bine ordonatd si autonomd, prin scdderea rdspunderei
primarului si consiliului comunal, oricine insd cunoaste starea in care se gdseste actuala gospoddrie a orasului, n'ar putea
vedea decdt cu bucurie o epitropie a ministrului de interne
asupra Primdriei, fie chiar alidturi cu spiritul legei.
Din cauza nevoilor mari si numeroase ale orasului si a
strei actualei administratii, negresit cd orice bun cetdtean
s'ar astepta Ca' aceastd tutelare a aceluia pe care obisnuia s-1
numim pdrintele orasului, sd se manifesteze nu inteun mod
unilateral si exclusiv, ci asupra tuturor acestor nevoi. Intre
altele, ar fi sd vd ingrijiti pe ldngd tramvaele cele noi si de
cele vechi de iluminatul in pdrtile periferice ori nerezervate
concesionarilor actuali, de inlesnirea alimentdrei orasului prin
piete de desfacere si linii de acces, de intinderea canalizrei
pentru asanarea Capita lei, de completarea planului de sistematizare cu intregul program de edilitate ce decurge din al,

www.digibuc.ro

272

VINT1LX 1. BRATIANU SCRIER1

1 ctivANFARI

VOL. It

de starea igienica a orasului si altele multe de aceias importanta.

Lsand la o parte importanta fieckeia din aceste chesti uni, epitropisirea d-voastra atk de energica si activ chiar
inteo singura directie ar fi de sigur binevenita dac ea este
facut in vederea interesului general al orasului. Desi, trebue s'o recunoasteti, multi se vor intreba dela inceput cu nedumerire cum interesul general al Capita lei sa fie jignit toemai in prima incercare romana izbutita de regie cointereseaza, inteun oras care a avut atk de suferit i sufere prin
regimul concesiilor streine.
De aceea s-mi dati voe s cercetez pentru acesti cetat.mi,
care n'ar fi cunoscut actiunea d-voastr anterioark daca in
realitate interesul obstesc a putut fi servit de acest amestec
unilateral al d-voastr i dac n'ati pus in serviciul altor
cauze i pasiuni autoritatea Ministerului de interne, care in-

fra pentru prima oara inteun mod atat de direct si insolit

in joc inteo chestiune de administratie pur comunala.
Nu voiu avea pentru aceasta deck sa reamintesc pe cat
de scurt posibil fazele curioase prin care a trecut interventia
d-voastra. Concluziile vor fi, in urma, lesne de tras.
Prima d-voastra interventie ca ministru de interne a fost
prin ordinul ce at" dat politiei i comunei de a se opri lucrarile
societkei comunale de tramvae, la inceput, pentru a avea timp
s studiati dosarele, in urm, sub pretext ca circulatia pe
strade ar fi fost impiedicat prin aceste lucrari autorizate. Intr'unele strade, chiar in fata casei ce locuiti, prin ordine pornite direct dela d-voastra, s'a ridicat materialul aprovizionat
pentru lucrari.
Aceasta interventie direct a d-voastra ar fi greu de justificat, daca n'am tine seama de cat de faptul ca ulterior ati fost
silit s lasati cel putin in cea mai mare parte a orasului continuarea lucrrilor. Ati avut ins, domnule ministru, o francheta
care rare ori se intalneste la oameni care intrebuinteaza procedeurile ce folsiti.

Fr nici un inconjur ati legat aprobarea continuarei lucrrilor de o intelegere cu societkile vechi de tramvae, de o

www.digibuc.ro

IUNIE 1911

CHESTIA TRA MVAELOR

273

rscumpgrare sau de o desp5gubire pentru interesele lezate (?)

ale concesionarilor strini. Paralel cu actiunea d-voastr oamenii influenti ai consortiului strein gsiserd solutia de care
am vorbit deja : de a renunta, ziceau ei la concesia lor actual
anticipativ contra zece sau unsprezece milioane in actiuni de
ale nouii societati. Era o renuntare care fata de capitalul de 3
milioane al societtei comunale era o adevarat inghitire a inintreprinderei romnesti.

Azi, decnd un revirement asa de puternic pare cd s'a

produs in domnia-voastr, in favoarea intereselor comunei,
v'ati gndit la ce situatie s'ar fi creat comunei atunci cnd
participarea ei azi de 750.000 lei din 3 milioane capital romnesc, ar fi fost tot de 750.000 insd din 3 milioane capital romnesc si 10.000.000 capital strin ?

Dar declaratiile formale ale reprezentantilor societtilor

streine se pare cd nu v speriaserd att, ct V misca azi grija
de a apdra comuna fat de subscriitorii romni ai unei regii
cointeresate comunale.

Acea actiune paralel a ministrului de interne cu demersurile societ6tilor strgine de a absorbi societatea romn, ar
purta
dacd nu ar fi o autoritate a Statului in joc
numele ce se cla obisnuit mijloacelor nepermise de presiune
pentru a obtine o afacere frumoas.
Ea insa' n'a reusit si ati fost silt i. d-voastra s'a" renuntati
la oprirea lucrgrilor in tot orasul si. societatea string la propuneri de felul celor de mai sus.
Veti mrturisi, d-le ministru, CA in aceast primg actiune
a d-voastr putem Osi serviciul ministerului pus in cauza societtilor strAine, nici decum ins in interesul comunei care nu
poate deal s doreascA cu un ceas mai repede exploatarea
liniilor mai eftine si mai repezi ale retelei noi electrice si care
ca actionara s'a' intre in exploatare, deci in beneficiul capitalului ce a imobilizat in aceast intreprindere.
Incercarea n'a izbutit ; ea s'a reluat ins6 sub o alt formd,
constructia liniilor continud, insb: de rndul acesta dup declaratii fcute sociefatilor strAine c se va impiedeca cu forta
traversarea liniilor vechi, desi comuna cstigase acest princila

www.digibuc.ro

274

VINT1LX 1. BRATIANU SCRIM fill CUVANTARI

VOL. 11

piu. Toate msurile fuseser luate si in ziva in care se fcea

prima intretere politia d-voastra impreun cu vizitiii si rndasii tramvaelor vechi, colaborau cu o ardoare neobisnuit in
oprirea luerrilor autorizate de Primrie ale societtei romnesti.

Si de rndul acesta nu se putea vedea ce primejdie era,

pentruca interventia autorittei publice s fie pus in joc. Era
in interesul comunei de a rezolva in practic principiul intretierei liniilor in contrazicere cu sentintele obtinute de comun in aceast privint ? Trebuia ins sd se tie o fggduial
acut puternicilor reprezentanti ai d-lui Allad in tara, cd liniile noi nu vor trece si deci exploatarea nu se va face fdr
rscumprare (?) silit a liniilor vechi.
Din nenorocire pentru acest consortiu fgkluelile fuseser
prea mari si ati fost siliti s dati ordine de retragerea politiei
d-voastr, care luase o atitudine,
yeti recunoaste
cam
compromittoare pentru interesele strine.
Trebue s mrturisim ins c perseverenta d-voastr este
mare si, renuntnd la aceste incercri, n'ati istovit toate mijloaceIe d-voastr de actiune contra att de vinovatei societti
rornnesti. Cu inlesnire ati ggsit un al treilea mijloc de I'mpiedecare.

Reteaua actual se compune din trei linii principale (Gara

de Nord, Obor si spre Sudul orasului) care se taie pe piata
Carol. Nu era mijloc mai lesne de impiedecare deck de a opri
aceast jonctiune. *i atunci, printr'o adresd ctre Primrie,
care ar merita si ea publicarea, ati oprit aceast legtur.
Stiti bine, d-le ministru, c afirmatia d-voastr c inalte inter-.
ventii ar fi cerut aceasta, era un simplu pretext ngscocit de
persoanele interesate in cauz.
Desi era o intrziere ce se aducea, s'a gsit o solutie care
pare c'd va iratura si aceast a treia piedic.
Va fi timp s discutm in alte ocazii in amnunte si temeinicia cererei d-voastr de a se schimba primul traseu aprobat,
yeti recunoaste ins CA si de rndul acesta nu vedem interesul
comunei de a stnjeni lucrrile si exploatarea. Era mai mult
scopul de a intrzia exploatarea.

www.digibuc.ro

(UNIE 191 1

275

CHESTIA TRAMVAELOR

Inainte de a intra in analiza adresei d-voastra trimisa Primariei era nevoe de a reaminti aceste fapte pentru ca sa se judece ce autoritate poate avea interventia d-voastra de azi, cand
v'ati ridicat pentru a patra oar in contra societatei romnesti
comunale, ca apartor al intereselor obstesti incalcate. Interventia domniei-voastre a fost atat de activa i continua Inca
nu se poate desparti incercrile ce reamintim mai sus, de
amestecul pentru multi inexplicabil ce faceti azi in mijlocul
unei comisiuni. Ea se va explica insa dela sine prin sucesiunea actelor d-voastr.
( Viitorul, 1911, nr. 1214 p. 1 col. 3-4 i Vointa National& 7752).

A doua scrisoare deschisd d-lui ministru de interne.

4 lunie 1911.

Am artat In scrisoarea mea precedenta fazele prin care

a trecut prima serie a interventiilor d-voastr in chestia tramvaelor comunale.

Aveti in fata d-voastra doua Intreprinderi : una string

care sfarseste la 1916, deservind in mod cu totul imperfect nevoile de transport ale orasului si in care comuna nu are alt interes i amestec decal o tax6 kilometrica anual ; cealalta, o
societate comunal In forma de regie cointeresat, cu linii de
tramvae electrice eftine i repezi, societate la care orasul particip cu cel putin un sfet din capital, din exploatarea creia
va avea peste dividendul de actionar taxa kilometrica ce ia
azi i un beneficiu suplimentar progresiv care merge dela 1/4
pang la 3/4, cu un consiliu de administratie in care are o treime
din membri.

Yard nicio ezitare, ati luat pc fat i in mod hotarat nu

numai partea celei dintai inteun conflict care nu exist i pe
care l'ati nascut prin nadejdea ce-ati dat, dar cu o pornire neinteleas pentru cine nu a urmrit actiunea d-voastr din
urma, ati utilizat autoritatea d-voastra de ministru pentru a
cauta s impiedecati punerea In aplicare a solutiei romanesti.

www.digibuc.ro

276

VINTILA 1. BRATIANU SCRIERI 1 CUVINTARI

VOL. II

Lsnd la o parte rolul unui ministru al trei in incurajarea fcut Incercrilor fcute pentru ca Romnii s participe la viata economic, ca ocrotitor al intereselor orasului,
poate fi vre-o indoial asupra rolului ce situatia d-voastr oficiald v impunea si pe cel pe care l-ati luat.
Dar s revin la a patra i ultima interventie fcutd printeo adres Primdriei ,In care cereati ca orasul s participe la
a doua emisiune cu jumtate din capital in loc de minimul
de un sfert ce si-a rezervat cu ocazia primei subscrieri si, in
acela timp, contestati vechilor actionari dreptul de preferint
la actuala sporire de capital.
Fr a apropia pentru moment acest demers al d-voastr
de cele precedente, dela inceput v mrturisesc ea' acest interes ce manifestati azi pentru o participare mai mare a Comunei la capitalul societtei de trarnvae i pentru a spori numdrul
actionarilor la aceast intreprindere romneasc de interes general, n'ar fi putut dect s bucure pe cei ce dela inceput au
fost promotorii solutiei regiei cointeresate romnesti. Ca fost
primar, care am colaborat la aceast solutie, a fi fast desigur
alturi de d-voastr pentru a consolida astfel si mai bine
prima intreprindere romn de acest fel.
Cererea de sporire a pdrtei comunei, fcut cu bun eredint, ar fi recunoasterea cea mai puternic5, c solutia luat
nu putea fi
cum s'a zis de presa inspirat de d-voastr,
nici cmtrie, nici o jefuire a intereselor comunei.
Cci in acest ultim caz ati fi mentinut dorinta manifestat
pn acum In urm de d-voastr si de Primrie, nu de a spori
capitalul comunei ci din contra' de a-1 reduce la minimum si
chiar sub minimul impus de lege.
Pe de alt parte, ca unul ce am incercat asanarea administratiei comunale am pstrat convingerea ,c oricare ar fi vicisitudinile momentului, acesatd asanare ii va face drumul, si
vom ajunge ca regia simpl, s devie ca in Germania, Italia,
Anglia, regimul normal al intreprinderilor de interes general
comunal. 0 participare din ce in ce mai mare a Comunei nu
putea fi deci deck o indrumare ctre acel tel i o renuntare

www.digibuc.ro

MOE 191 I

CHESTIA TRAMVAELOR

277

definitiv la regimul concesiiloT pe care 11 vd c 11 studiati

din nou cu o societate strind din Cmpina.

Dac n'ar fi motivele ce voiu arta, tot cu atta bucurie

am fi vzut i cererea de-a rezerva dreptul de a subscrie nu
numai celor ce au participat la prima subscriere publica a societtei romnesti, dar i altar subscriitori romni, care prin
neincrederea ce au avut sau neputinta in care au fost n'au participat la prima emisiune. Ar fi fost pentru noi, care suntem
in contra prietenilor d-voastr politici, nevoia i putinta unei
politici economice nationale, cea mai mare bucurie s vedem
astfel cstigatd ultima redut pentru rezistenta ce a gsit
cealalt teorie .
Cu att mai pretioas era aceast recunoastere a d-voastr
pentru politica economicd ce preconizeaz, cu cat nu este o
luna de cnd tot d-voastr, pentru incurajarea initiativei romnesti, ca ministru de interne iscleati o expunere de motive
pentru legea societtii din Sinaia, prin care afirmati c nu putern ndjdui s gsim in targ capitaluri pentru acest fel de
intreprinderi. Fiind silit s schirnbati contractul aproape incheiat cu strinii, subscriptia publica fcut in tara a dezmintit aceast credint nejustificat a d-voastr si a prietenilor
d-voastr politici.

Vedeti, d-le ministru, c pus pe acest teren nici nu discut

interpretarea textelor, niel drepturile actionarilor, nici chiar
putinta de a-i face s cedeze azi de bun voe o parte din aceste
drepturi.
Dar pentru a ajunge la rezultatul ce ati fi dorit in realitate, care ar fi trebuit s fie atitudinea d-voastr ? De la inceput trebuia s v ingrijiti de aceste interese obstesti, i s nu
aveti o actiune de absoluta contrazicere cu ceeace propuneti

azi, propunere care venit la timp putea in parte cel putin sa

fie in concordantd cu interesele cornunei, iar s nu fie, cum
este de fapt, dupa tot ce s'a intmplat, un expedient pentru a
face pe alta cale cu voe sau fr voe serviciul intereselor societtilor strine i s loviti cu acea pornire ce v caracterizeaz faptele, o intreprindere romneascd i in care vedeti o
operd a unor adversari politici.

www.digibuc.ro

278

VINTILX I. BRXTIANU SCRIERI SI CUVINTXRI

VOL. Ii

Ar trebui sa va intrebati : cum cadreaza propunerea

d-voastr de azi, de a face o participare mai mare a comunei,
cu intelegerea cu societatile streine ce puneati inainte odat
cu autorizarea de continuare a lucrarilor ; cu declaratiile categorice ce faceati gat d-voastra cat si Primaria ea nu yeti autoriza pentru aceasta sd subscrie nu jumatate, dar nici sfertul
obligator la o noua emisiune ? Cum cadreaza interesul Romanilor, caci de Romani vorbim, doritori de a subscrie, cu acuzatiile ce aduceti ca societatea romana este o afacere proast,
de pura specula, eau condusa si Ca' numai streinii sunt specialisti in exploatare de tramvae ?
V mai ramane atunci o intrebare de pus : Ce se chiarn
specula, cine o face si in favoarea cui se face ? Acei ce doresc
ca rentabilitatea unei intreprinderi sa fie bazat cat mai repede pe exploatarea reala a tramvaielor, pe o munca romaneasc, cinstit si cu respectarea tuturor drepturilor reciproce .ale unui contract incheiat printr'o subscriptie publica,
la care toti cei ce au vrut au putut sa participe,
sau cei ce
trimit adrese oficiale in termenii si continutul celei ce ne
ocupa in momentul chiar al emisiunei, spre a descuraja subscriitorii, inteo intreprindere in care comuna este partase ?
Dar aceasta poate merita o lamurire mai completa.
Vintil Brfitianu
(Viitorul, 1911, Nr. 1215 p. 1 col. 3-4 .i. Vointa Nationa16, 7753),
III.

A treia scrisoare deschisd d-lui ministru de interne.

5 Iunie 1911.

In scrisorile mele precedente am aratat care a fost inneobisnuita pentru un ministru

de interne
in afacerea tramvaelor comunale si cum la
inceput au fost trei incereari de oprire directa a lucrrilor
spre a ajunge la a patra indirect, sub o forma, recunosc ingenioasa, prin care cautati sa dati cam tarziu amestecului
terventia domniei-voastre

www.digibuc.ro

IUN1E 1911

CHESTIA TRAMVAELOR

279

d-voastr aparenta aprdrei unui interes general. Printr'o

adresd trimis Primriei, in mijlocul emisiunei, ati cenit ca
participarea Comunei s fie de 1/2 in loc de 1/4 si. s nu se
dea preferint vechilor actionari pentru noua emisiune cum
prevAd statutele. Am artat CA dac ar fi fost fcut cu scop
real de a servi Comunei si. de a spori participarea elementului
romnesc la desvoltarea economicA, interventia d-voastra putea s aib ajutorul tuturor.
Fost-a ins aceasta grija d-voastr, sau acea noud faz a
interventiei ministeriale nu este deck un nou expedient, o
noud incercare pentru servirea unei aceleiasi cauze si acelorasi
porniri ? SA' analizdm adevratele intentii din modificArile
prin care a trecut prerea d-voastrd in aceast chestiune a
nouei emisiuni.

Indat ce ati luat departamentul internelor, ati cerut dela

Primrie dosarele societtei comunale. Ati avut deci tot
timpul ca sd cunoasteti in detalii conditiile acestei intreprinderi si interesul pe care Comuna D. va avea de a nu stnjeni
lucrrile societkei, ci din contr de a le activa.
Era normal deci ca, in loc de a lid interesa de pagubele
imaginare aduse consortiului strein, sau de nevoia unei rscumprri (?), s vd ingrijiti de o intelegere pas/lied intre doi
tovarsi romni. Comuna si Societatea, manifestnd acesteia

dorinta de o participare mai mare a Primriei, si chiar

dacg credeati cu cale
de o interesare si. mai larg a Romani/or in aceast intreprindere. Aceasta era cu atat mai
logic cu cat din Februarie Inca societatea vestise prin convocarea adunrei ei generale ordinare din 27 Martie, sporirea
de capital printr'o mare emisiune de actiuni.
Era insd perioada in care att d-voastr, si presa inspirat de d-voastr, declarati sus si tare Ca orasul era att de jefuit prin regimul tramvaelor comunale, inct nu numai nu v
gndeati s sporiti capitalul Comunei, dar inc nici s autorizati vrsmntul obligator prevazut de lege de 1/4. i prin o
neconsecvent caracteristic a oricAror atitudini gresite, se ducea paralel o campanie de discreditare, sustinnd c actionarii

www.digibuc.ro

280

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI

1 CUVINTARI

VOL. II

sunt i ei la rndul lor jefuiti, printr'o afacere financiard

proast i rdu condusd.
Dela inceput se punea intrebarea cine cvtig, dac.
comuna i actionarii sunt jefuiti, sau cum poate fi Comuna
jefuit, dac ea are ca actionar o participare de cel putin un
sfert la acest jaf prin cvtiguri prea mari vi cnd dnsa are
un beneficiu suplimentar indat ce al actionarilor ajunge de

la 6 la sutd la 12 la sut, de un sfert pn la trei sferturi

din el ?

Era ins nevoe in acea perioad, pe de-o parte, de a

vinde actiudescuraja pe actionarii societtei fcndu-i
nile, pe de alt parte, prin refuzul Comunei de a participa la
sporirea capitalului, s se opreascd subscrierea noilor fonduri,
necesare spre a merge cu lucrrile inainte.
Toate faptele ulterioare pn la scrisoarea d-voastr din
mijlocul emisiunei sunt in concordanta cu aceast prim atitudine a d-voastr vi a Primried.
La adunarea general din Aprilie trecut cnd s'a pus la
vot sporirea capitalului, reprezentantul Primriei la acea adunare a luat cuvntul ridicnd tocmai chestia participrei Comunei la viitoarele emisiuni i sustinnd Ca' obligatia cornunei nu merge dect pn la un sfert din subscriere, deci ea s
nu fie silit s participe cu o jumtate.
Mai mult, d-voastr chiar, ca ministru de interne, ati confirmat aceast prere c era in folosul i dorinta Comunei de
a participa numai cu un sfert. Ali aprobat bugetul Primriei
Capita lei in care se prevedea pentru participarea la subscriere
numai 750.000 lei, adicA participare de un sfert, nu de jumeitate, a Comunei, la noua subscripple.
Iatd din faptele domniei voastre, care a fost atitudinea
d-voastr bine hotrit, cnd sperati c prin celelalte incercri
s opriti exploatarea noilor tramvae.
Devi dela 7 Mai se hotriserg conditiile nouii subscrieri,
care se comunicaserd i Primriei, n'ati gsit cu cale s faceti
interventia d-voastr, dect la 25 Mai, adicA in zilele cnd optarea i subscrierea actiunilor noui trebuiau fcute, i cnd
campanille de descreditare nu reuviser.

www.digibuc.ro

TUNIE 1911

CHESTIA TRAMVAELOR

281

In aceste conditii nu suntem deci in drept, dornnule

ministru, sa va intrebam daca acest demers al d-voastr, a
avut in realitate, in vedere interesele Comunei si ale subscriitorilor romani, sau el folsea in primul rand celor interesati ; printr'o bomba aruncata sub forma de amenintare, sa se
descurajeze nu numai vechii actionari, dar o piata noua si
plapand ca a noastra ?
N'ar fi locul, pe de oparte, sa ne intrebam Inca' odata
daca aceste interventii nu ajuta specula si daca, in orice caz,
astfel de amenintari de a calca clauze precise ale statutelor
unui contract incheiat sunt ele chemate s indrume pe Romani sa participe si ei la intreprinderi de acest fel, sau din
contra sa se sporeasc timiditatea naturala oricaror inceputuri?
In ceeace priveste al doilea punct al adresei d-voastra voi
lasa altora interpretarea textelor, examinand ca unul ce am
luat parte ca Primar la solutia luat, fondul chestiunei si
daca in realitate un interes general romanesc va conduce.
Clauza statutelor, foarte clara dupa mine, de a da pentru
emisiunea nou, preferint vechilor actionari nu era decat o
clauza obisnuit in statutele oricaror societati de acest f el,
pentru asigurarea continuitatei necesare unor atari intreprinderi. Asi putea deci sa reamintesc Ca' un guvern conservator prezidat de d. P. Carp a recunoscut acest principiu, cand
cedand partea Statului, din Banca Nationala ,a dat preferinta
vechilor actionari. Aceast clauza era o garantie necesara pen-

tru aceste mari incercri ce se fceau pentru prima oar

in tard.
Daca s'a trecut In statute dispozitiunea &A Primaria poate
s ia parte pang la jumatate din capitalul subscris, aceasta a
fost numai pentruca nu se putea prevedea in mod precis dac
initiativa privata va putea acopeH restul capitalului. Indat ce

insa aceast initiativa s'a manifestat in chip mai mult deck

multumitor, era firesc ca comuna
tocmai in interesul desvoltarei initiativei private romanesti, pentru care trebue s
luptam cu totii, sa se multumesca numai cu un sfert din
capital, lasand publicului subscriitor restul.
Din cauza concesiilor existente, societatea comunala nu pu-

www.digibuc.ro

282

VINTIII I. BRATIANU SCHIERI I CUVANTAIRI

VOL. 0

tea s intre in exploatarea intregei reteli cleat dup 1916;

pang atunci, cu o retea numai de vreo 15 kilometri, primii actionari trebuiau s suporte in timp de aproape doi ani perioada
moart a constructiei fail nici un dividend, si vreo 3-4 ani de-o
exploatare redus. Aceste conditii se prezentau fata de o in-

treprindere nou si pe o piat Inca plapanda si neinvatata

pan aci cu astfel de plasamente.

Ce ravn ar fi avut primii subscriitori romani, necunoscdtori hied a intreprinderilor de tramvae, sa subscrie la o intreprindere, in care dupd ce li s'au cerut 2.250.000 lei capital in
momentul de neincredere si al dificultatilor inceputului, s nu
li se rezerve un drept de optiune pentru ziva cand capitalul
s'ar spori i intreprinderea ar fi definitiv indrumata ?
Putea sa nu se pue deloc clauza optiunei, insa odata push' putea* ea sa fie interpretata in sensul pe care il dati azi ? Adica,
ca acea optiune s nu fie in folosul primilor actionari incepatori
decat dupei a patra ernisiune, adic dup acoperirea intregului

capital de 12 milioane. La ce ar fi corespuns aceast optiune

pentru actionarii de 2.250.000 fata de un capital de 12 milioane?

Mai era insa o garantie de un alt ordin de luat. VA marturisesc c nu prevedeam in acele timpuri ca vreodata vreun
ministru roman va lua in fata primei incercri romanesti de
interes general comunal rolul pe care vi l'ati atribuit. Prevedeam insa nevoia de a asigura Comuna, nu contra unui mi-

nistru al trei, dar in contra amestecului singurului factor

care ar fi putut avea interese contrare atat reusitei unei intreprinderi romanesti de acest soi, cat i noului regim modern
al transportului ce se creia in favoarea populatiei orasului. Nu

ne temeam ca la prima subscriptie publica (cu actiuni nominative)

in a crei ret4it nu aveau nici o incredere si &autau sa o discrediteze

sa participe stapanii vechei retele
cu cai.

Convinsi ins cum eram de reuita subscrierei si a intreprinderei, ne temeam de o acaparare ulterioara inteun moment de sporire de capital, deci de aruncarea de actiuni
pe piata.
Detinatorul unei actiuni legat de sacrificiile ce-a facut la

www.digibuc.ro

IUNIE 1911

MARELE PROCES

283

inceputul intreprinderei, in momentele mai prospere nu se

desface, si nu speculeazd actiunile cum face un actionar nou.
i cat dreptate aveam s ne ingrijim atunci de aceste
incercri posibile ale consortiului strain, vedem azi nu numai in propunerea de a se face rdscumprarea cu actiuni de
ale nouei societati romanesti, dar si in noua forma ce a luat
interventia d-voastra ocupandu-vd de randul acesta nu de traversarea liniilor vechi si oprirea constructiei, ci de impunerea
unei noui subscriptiuni publice, inteun moment cand si
d-voastra si presa d-voatr a cutat pe toate caile sd descrediteze o intreprindere romaneasc in care comuna avea deja
plasati 750.000 lei in actiuni de ale societatei si in care declarati azi c nu are destul.
Veti recunoaste c era nevoe de a se reaminti toat succesiunea faptelor pentru ca opinia publica sa judece care putea fi motivul unei interventii, altf el inexplicabild.
Atitudinea d-voastra din aceste faze prin care a trecut
indic :

1) ca nu aveti de fapt nici o incredere si nici dorinta ca de

f apt, la viata nou economica ce se naste, Romanii s aibd o
parte preponderanta si activ ;
2) cd orbit de dorinta de a fi pe placul puternicilor protectori ai consortiului strein, de pasiunea de a lovi inteo intreprindere de interes general romrineascii, feirli niciun caracter
politic, numai fiindc solutia a fost data de adversari politici,
ati jignit interesele orasului, in loc de a le servi in realitate;
3) c substituindu-vd Primriei, Me drept, fra a scadea
intru nimic rspunderaa de fapt a ei si a Primarului, ati pus-o
inteun impas, din care cu greu va putea esi.
Vintil Brtianu
(Viitorul, 1911, nr. 1216 p. 1 col. 6-7, P. 2 col. 7 si Vointa Nationa15, 7754).

48.

Marele Proces. 1)
1) Vezi si ziarele Vointa National" si Viitorul" din 1911, sfrsitul
lunii Decembrie pentru campania de rsturnare a guy, conservator porhit de P. N .L. pe chestia Soc. Comunale de tramvaie.

www.digibuc.ro

284

viNrILX I. BRATIANU 8CRIERI 1 cuvlocrIaI

VOL. II

10 Iunie 1911.

Intr'o comunicare ce apare in Epoca" ministrul de interne

declar ea va duce pang la cap lupta intreprinsd pentru sfdrdmarea actului prin care comuna Bucuresti a fost despuiat
ca in codru", si c exist un mare proces intre societatea de
tramvae si guvern", (sic) si c orice s'ar mntmpla ministrul de
interne (Primria nu mai exist) nu va dezarma pn ce nu se
va fi restituit Comuna in avutul ei i pang ce nu se va fi dat
satisfactiune opiniei publice".

Din aceste trei declaratii reiese clar c ministrul de interne, in numele nu al Primriei. ci al guvernului, duce o lupt

pentru sfrmarea actului de infiintare al societtei romne

de tramvae.
Nu discutm seriozitatea unei incercri de a desfiinta o so-

cietate creiat printr'o lege votat de Corpurile Legiuitoare,

cu statute aprobate de Consiliul comunal i Consiliul de ministri i infiintatd in urma unei subscriptii publice deschise de
Primrie, i dup ce s'au fAcut lucrri de peste trei milioane.
Aceasid declaratie apdrut mai intAi in cunoscutul ziar Adevrul i ggseste azi fiinta in presa guvernamental.
Fiind convins cg singur d. Marghiloman i d seama de
putina seriozitate a acestei amenintri, ea nu poate fi considerat deck ca un nou santaj ce caut s se facd pentru discreditarea societkii romnesti oricare ar fi consecintele pentru comuna asociatd i pentru interesele populatiei orasului.
Nu ne vom intreba ce pcate are Societatea comunal de
tramvae pentruc un mare proces" se existe intre guvern si ea.
Infiintat de trei ani, nici la votarea legei, nici mai trziu
controlul opzitiei nu s'a exercitat, dect acum in urm odat
cu cererea de rscumpgrare a consortiului Allard.
Rul este asa de mare inct el depseste interesele jignite
ale comunei i guvernul Orei trebue s intre in joc pentru aprarea unui mare interes public !
A fost se vede primej die ea' s'a rupt cu regimul concesiilor
c s'a infiintat o regie cointeresatd la care Comuna peste

www.digibuc.ro

IUNIE 191 1

MARELE PROCES

285

dividendul capitalului ei, dobndeste un benficiu suplimentar

care ajunge pnd la trei sferturi din disponibl!
A fost un ru ca sa se adopte un regim prin care Comuna
nu numai beneficiazd materialiceste de desvoltarea unui serviciu public, dar si el poate controla printr'o participare

directa in conducerea intreprinderei (a treia parte din consiliu de adminstratie) si nu se gseste pe 40 ani in fata unor
tarife i preturi de cost stabilite dinainte, oricare ar fi traficul
descoperirile viitoare.

Sau rul consista in faptul ca inainte de expirarea concesiilor vechi populatia va putea profita de transporturi mai
eftine si mai repezi pe o retea de 15 km. ?
Ministrul de interne avea cloud intreprinderi inaintea sa :
o concesiune streing pe care o gsea att d-sa cat si *eful guvernului actual, o spoliatiune a Cornunei si Eicut in contra
intereselor romnesti, alta romneasc in care Crimuna participa cu un sfert din capital si care este prima incercare
reusita a initiativei romnesti de a participa la intreprinderi
de acest soi. Primejdia era de sigur in aceasta a do aa solutie
pe cnd Primria modifica preturile de vanzare pentru a

inlesni pe cea dinti, guvernul are o mare rafuial cu cea

de a doua.
Ceeace ne putem insa intreba este de unde rsare
de odata acest mare proces intre guvern si societatea roma-

neasca ?

La inceput d. Marghiloman se incerca s facI pe sarnsarul

cinstit intre Societatea Comunal si societatile streine. Nereusind, asociind Politia Capitalei cu vizitiii i rndasii consortiu-

lui Allard, oprea lucritr:le de intretere ale liniilor noua cu

cele vechi, pe urm g6sea inconvemente mari in traseu spre
a se opri din nou lucrarile. (Piata Carol). Dupa aceste incercari nefructoase, desi prevzuse prin budgetul corn unei i prin
repartitia imprumutului orasului o participare de %, gaseste
Societatea a calcat drepturile cornunei, rezervndu-i aceiasi
leag de aceast chestie i dreptul de optiune al vechilor actionari. Un adevrat joc de burs pentru deprecierea
cota

www.digibuc.ro

286

VINTILA 1. BRTIANU SCRIERI I CUVNT RI

VOL. II

actiunilor, .fiind fgcut tri mijlocul emisiunei. Acura, ultima

rezervg se gseste in declaratia ..le care vorbrrn mai sus.
Dar sd presupunern eg inteadeviir reusita acestui prim
pas, fgcut In targ, de regie cointeresatg ccmunalg este o primejdie de ordin public, cg ea este dezastroasg fatil dc regimul concesiilor streine de tramvae f2i de luminat prelungite,
pe care doi colegi ai d-lui Marghilornan le intocmise pentru
Comung ; cg nu existg nici lege, nici statute, nici subscriere
publicg, nici un angajament luat de administratia publicg fatg
de cei increzgtori in cuv Antul acesteia. Sg presupunem c este
rievoe imperioasg de a lovi prima inT.ativg coraunali i rorngneasca de acest fel pentru a descuruia pe viitor acea initiativg

cgreia d. Marghiloman ii nega acum in urma

orice existentg printr'o expvnere de motive si pentru ca Romnii sg nu mai indrgzneascg sg la locul strginilor in tam
noastrg. S presupunern 6 procesul mare" angajat de guvernul tgrei, ar fi cstigat. Societatea romnd nu va mai fi
silitg s rscumpere", ci ea va fi desfiintatg.
Se pune atunci intrebarea Ce solutie are guvernul ? Societatea romneascg are aproape 15 km. de linii asteptnd exploatarea, vagoane, ateliere de remise, Comuna are o uzing
electricg aproape gata, populatia orasului are nevoe de transpotruri eftine i repezi.
Este cel putin curios cg atunci cnd vrei sg distrugi o
solutie gresitg ce ar fi luat altii, s nu se caute a o discredita
cu totul, argtnd care este solutia bung.
Sau s vede ea nu s'au primit incg instructii In aceastg
privintd de la consortiul strein ?
La intunerecul codrului cglgtorul pasnic poate fi pus in
primej die ; la lumina mare a zilei actiunea de surprindere nu
poate avea loc. Iatg de ce adevgrul va iei i d-1 Marghiloman
nu va putea face altceva dect sg inscrie o nou paging urt
In istoria partidului sgu, solidarizandu-1 din nou inteo actiune
vrgsmase intereselor noastre nationale i deservire a intereromneascg

selor de speculg streine.

In aceste conditii nu este oare un alt proces mai mare

romnesc ce se ridicg si vrea sg trgiascg o

intre poporul

www.digibuc.ro

OCT. 1911

LICITATIILE LA PRIMARIA CAPITALEI

287

viat a lui proprie, in toate directiile, si unii guvernanti care

se fac instrumente pentru a opri desrobirea ce incepe si care
desigur va izbndi ?
Vintil Brtianu
(Vointa National, 1911, nr. 7758
1 col. 2-3).

Viitorul, 1911, nr. 1221

P.

49.

Cum se tin licitatiile la primria Capitalei.

Buc., 6 Oct. 1911.
Pentru a vedea spiritul de impartialitate al actualei administratii comunale, public5m, ca document, urm6toarea contestatiune pe care d. Vin1114 Brtianu a prezentat-o la licitatia care s'a tinut Joi la Primria Capitalei pentru vanzarea loturilor 13, 14 i 25 din fata grdinei Ioanid :

Domnule Primar,

Subsemnatul in numele sotiei mele Lia Brtianu, care a

concurat la licitatiile din 10 Ianuarie, 13 Iunie si 7 Septembrie din acest an, pentru loturile No. 13 si 14 din Grdina Ioanid si in ultima licitatie pentru lotul nr. 25 din aceiasi grdin, contestez scoaterea din nou in vnzare a acestor loturi.
Dup cum v'am artat prin contestatia mea depus cu ocazia licitatiei din 7 Septembrie trecut pentru loturile No. 13 si
14 evaluate de Primrie la toate licitatiile tinute 'Yana azi cu
30 lei m. p. am of erit pentru ambele loturi impreung preturi
peste aceast evaloare, iar la cea din 13 Iunie, la care s'au prezentat inc alti cinci concurenti cari au dat preturi inferioare

nou, am of erit 36 lei si 66 bani pe m. p. pentru ambele loturi si 37 lei pentru lotul No. 14 singur. La licitatia din 7 Sept.
am mentinut aceleasi preturi.
La aceast din urm scoatere in vnzare, am oferit pen-

tru lotul No. 25, pretul de 26 lei si 15 bani, adic un pret

pe m. p., peste cel de evaloare de 25 lei, al Primriei. Nici
aceast ofert nu a fost aprobat de comisia de licitatii.

www.digibuc.ro

288

VINT1LA I. BRTZANU SCR1ERI I CUVANTARI

VOL. Il

Att aceast neaprobare a ofertei pentru lotul No. 25,

ct i scoaterea din nou in licitatie a loturilor 13 O. 14,

este

mai intaiu in contra prevederilor O. intentii legii contabilitatii conducnd la o adevrata supralicitatie.
Aceast procedare poate nu numai s5 dea loc la favoruri,

dar este in acel* timp o masur cu caracter unilateral,

necorespunznd cu toate aprobgrile date anterior pentru vnzarea loturilor din aceea0. grAdin'O.

Nu numai parcelele No. 2, 3, 4, 8, 11, 12, 16, 20, 21 i 24

din aceeai grding au fost vndute cu pretul de evaluare sou

cu preturi cari n'au dep4it 1 sau 2 lei pe m2. peste aceast

evaluare .0. cele mai multe cu un singur concurent, dar in intervalul in care s'au tinut licitotiile la care ne-am prezintat,
s'au aprobat de aceeai comisie de licitatii, licitatie din 23
Martie 1911 la care un singur concurent a oferit pentru lotul
No. 12, 15 bani peste pretul de evaluare al Primriei, i.
aceea din 28 Aprilie, la care un singur concurent a oferit pentru lotul No. 18 un pret egal cu evaluarea Comunei. Nu mai
citez anumite cazuri in cari, chiar acum in urm, Primria a
vndut loturi de ale sale fr nici o licitatie i. prin bun5. invoial.

In ceeace privete lotul No. 25, evaluat la 25 lei m. p.,

pentru care oferta noastr cu 26 lei i 15 bani nu a fost aprobath', el a fost scos de 14 ori in licitatie la datele : 7 Aprilie,
19 Mai, 1 Iulie, 22 Iulie, 29 Septembrie, 28 Octombrie i 1
Decembrie 1910, 12 Ianuarie, 23 Martie, 27 Aprilie 13 Iunie,
19 Julie, 7 Septembrie O. 6 Octombrie 1911 O. nimeni nu s'a

prezentat in afarg de sotia mea la licitatia din 7 Septembrie

1911. Lotul vecin No. 24, mai bine situat inspre ieirea grdinei loanid, a fost vndut cu pretul de evaluare de 25 lei
Ea. p.

Bazat pe toate consideratiile de mai sus, v rog s'O' binevoiti a supune deliberarii consiliului comunal aceastg contestatie a mea in contra hotrrilor comisiei de licitatii.
Nefiind amator deck pentru un singur teren si conditiile de licitatie prevzind c nu se poate vinde acelora0. per-

www.digibuc.ro

OCT. 1911

289

ADMINISTRATIA COMUNALI

soane dect cel mult dou locuri, las la facultatea administratiei comunale, sd adjudece sau loturile 13 si 14 sau lotul 25.
Primiti, etc.
Vintil Brfitianu
(Vointa National, 1911, No. 7853 p. 1 col. 3-4).
50.

Banditismele d-lui Marghioman

tratiei comunale.

ale adminis15 Oct. 1911.

Pentru a se lntrevedea odat mai mult spiritul de impartialitate al

actualei administratii comunale, cfit si al ministrului de interne, reproducern, ca document, petitia pe care d-1 Vintilfi Bratianu a prezentat-o azi la
Primria Capita lei si care s'a inregistrat sub nr. 66701, cu un plan si o
recipis.

Bucuregti, 13 Oct. 1911.

Domnu/e Primar,

Fard de publicarea in ziare a unor acte oficiale comunale

inexacte sau incomplet reproduse in chestia vnzrii loturilor
13 si 14 din grdina Ioanid, subsemnatul inteo audient ce
mi-a acordat d-1 ministru de Interne, ad interim, la inceputul
lunei August trecut, am cerut s mi se comunice copii exacte
si certificate dupd unele acte ale acelor licitatii. Cu aceiasi
ocazie am explicat d-lui ministru c, in alte vremuri, un fost
Primar al Capita lei n'ar fi avut nevoie s cear el singur rectificarea unor acuzatii calomnioase ce i se aduceau ca conductor al administratiei comunale, dar c aceast administratie
din oficiu ar fi rectificat printr'un comunicat faptele intmplate. Am addugat c avnd siguranta Ca' toat aceast campanie a fost alimentat de chiar conductorii actuali ai Prim-

riei, nu puteam, cum ar fi fost normal, s fac apel la sim19

www.digibuc.ro

290

VINTILI I. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTARI

VOL. II

tul de impartialitate al acestora spre a avea elementele necesare rectificrii ce trebuia singur s fac.
D-1 ministru mi-a rspuns cd cunoscnd intreagd aceast
afacere, inn va procura datele ce voi cere, i-am remis atunci
0 list de actele si planurile de cari aveam nevoie.
Dup cteva zile am fost chemat spre a mi se inmna
cophle cerute. In acea audientd, chiar cnd mi s'au remis copiile dupd planurile cerute indicnd limitele loturilor 13 si 14

si a terenurilor de schimbat cu proprietarul vecin, d. Gunesch, am comunicat d-lui ministru impresiunea ca planurile
remise nu corespund cu realitatea. Fat de surprindera d-lui
ministru, l'am rugat s-mi dea un rgaz de cteva zile spre a
cerceta de aproape aceast credint a mea, rmnnd a-i da
ulterior rezultatul.
Cercetnd de aproape aceste planuri, am comunicat in scris
la 25 August d-lui ministru c nu numai planurile ce mi s'au
remis prin interventia sa nu corespond cu cererea ce f-

cusem, dar chiar prima copie intitulat copie dupd planul

decretat la 3 Iu lie 1909" nu corespunde cu realitatea ca si liniile existente ale propriettii Gunesch in spre loturile Nr.
13 si 14 si insemnate pe plan cu o linie neagrA, care este complect fictiv".
Adugarn c imi fcusem iluzie impreun cu d-sa c
prin interventia ministrului de resort si prin autoritatea
unui fruntas al guvernului conservator
adversar leal
conducdtorii administratiei comunale actuale vor fi readusi
la simtul rspunderii si datoriei lor ca detingtori ai unei prti
din autoritatea publica si c voiu putea astfel s obtin datele
necesare spre a spulbera o calomnie. Terminam spunnd CA
neavnd nici o solidaritate politic cu conducdtorii actuali ai
comunei, gsesc inutil si inoportun s cer limpezirea mai departe a falsului ce s'a comis cu copiile ce mi s'au dat.
D-1 ministru de interne ad-interim, in spiritul su de impartialitate, a crezut ins cA nu va putea lsa nelimurit aceast

noug si insolit procedare a Primriei inteun act in care

interventia sa directd ca ministru fusese pus in joc... Peste
vreo 8 zile am fost chemat la d-sa, unde directorul servi-

www.digibuc.ro

OCT. 1911

ADMINISTRATIA COMUNALI

291

ciilor tehnice al Comunei trebuia s aduca planurile spre a se

vedea in ce consist falsul ce se fcuse.
La aceasta intrevedere a fost de fat pe langa directorul serviciilor technice, si loctiitorul sefului serviciului planurilor care
semnase copiile ce se remisese d-lui ministru de interne.
Fata de constatarea adevarului afirmatiilor mele, d. mi-

nistru a dat instructii directorului serviciului technic ca s

mi se dea planul exact astfel cum II. cerusem. Mi-am permis,

atunci, sa il intrerup si sa-i comunic ca nu pot primi planul

rectificat deck dac se rectifica" si un certificat oficial dat de
ziarul Epoca", aparut in facsimil si prin care Primaria Capitalei certifica ca exact un plan publicat de acel ziar si pe
care erau trecute mentiuni false sau calomnioase. Acest certificat isclit In numele primarului si eliberat dup scrisoarea
mea din 25 August avea ca scop sa alimenteze inainte campania de calomnii ce se ducea contra mea.
Am aratat acel certificat si functionarii de fata ai Comunei recunoscand si In acest caz exactitatea afirmatiilor mele,
d. ministru Osind cererea mea dreapta a spus directorului
technic sa se faca rectificarea cuvenita si sa mi se dea odata
cu copia de plan exacta si. un certificat rectificator.
Am asteptat insa zece zile fr rezultat si la 13 Septeinbrie trecut am scris alaturata scrisoare d-lui ministru de interne ad-interim :

Au trecut aproape zece zile de cand, dupa ce s'a constatat atat neexactitatea planului ce mi s'a remis de Primarie, cat si valoarea fac-similului oficial publicat prin Epoca,
,,ati binevoit a da ordin s mi se remita atat un plan exact,
cat si sa se rectifice certificatul Comunei. N'am prirnit par-15
,,azi nimic, iar calomniile ziarului Epoca alimentate din
aceiasi sorginte au continuat".

Dela inceput v'am comunicat credinta personala care

m'a indreptkit sa ma adresez direct d-voastra ca ministru
,,adinterim, pentru a capata copii dupa niste acte la care orice

cetkean ar fi avut drept".

Vad in ziare c'd plecati zilele acestea In concediu si cum
nu mai pot ndjdui limpezirea acestei chestiuni pe calea ofi-

www.digibuc.ro

292

VINTILA I. BRATIANU SCRIER1 SI CUVANTARI

VOL. II

cial ce o luasem, cred de a mea datorie, pe deoparte sa v

multumesc pentru incercarile ce-ati facut spre restabilirea
adevarului, cat si de a va prevesti c in conditiile de mai sus
pentru aprarea mea voi fi silit s ies din rezerva ce-mi impusesem pan acum si credinta ce aveam ea' voi avea actele
oficiale exacte pentru a spulbera calomniile ce se publicau".
Ca urmare la aceasta scrisoare, d. ministru de interne adinterim mi-a comunicat prin telefon ca, in urma intelegerii
avute, voi avea planul si certificatul cerut.
Spre marea mea surprindere, insa, nu am primit cleat
planul alturat, fr rectificarea certificatului.
Fata de plecarea in concediu a d-lui ministru de interne
ad interim si din condescendenta pentru lealitatea pusa de
d-sa in limpezirea acestei afaceri, am crezut necesar s fac
un ultim demers verbal pe lng d. director al serviciului technic al primariei, spre a-i reaminti instructiile date si angajamentele luate, d-sa fllnd fata la convorbirea ce avusesem cu d.
ministru de interne. Mi s'a comunicat acest demers al carui
obiect am avut ocazia de altmintrelea s vi-1 repet personal,
atunci cand am luat parte la licitatia de la 6 Octombrie curent. Cu aceeasi ocazie, d. director al serviciilor technice, fiind
fata ne-a artat un raport prin care se restabilea adevdrul asupra intregei acestei afaceri, raport care trebuia remis de d-sa
d-lui ministru de interne, dup intelegerea avut cu d-sa.
Desi fata de aceasta persistenta atitudinea conducatorilor
Comunei, dupa mai bine de dou luni de asteptare in care timp
publicarea ealomniilor a oontinuat, GS fi fost autorizat s art
in scris shntamantul de impartiaflitate si dreptate ce dcomeste
la Comun, v'am comunicat, totusi, CA voi astepta Inca 'Ana
Luni 10 Octombrie curent certificatul cerut, inainte de a va
inapoia copia dupa planul ce mi s'a remis si de a v face prezento intampinare. Trecand insa si acest termen si constatand
imposibilitatea de a putea capata actele necesare cu toata in-

terventia ministrului de resort, ma \Tad silit s iau aceasta

singura cale ce-mi ramane pentru restabilirea adevruIui.
Din toate cele ce-am expus mai sus reiese cA, pentru alimentarea sou sustinerea unui campanii callomnioase, organele

www.digibuc.ro

NOV. 1911

293

POLITICA DE TRANSPORTURI

conductoare ale orasului, a unei administratiuni politice, au

intacmit acte recunoscute inexacte de aurtocritatea superioar
si c aceleasi organe refuzd azi s' dea legitimd rectificare ce
li se cere si care s'a recunoscut dreapt. In aceste conditiuni,
cred c este datoria d-voastr ca Primar al Capita lei s dati
curs cererei mele si instructiunilor d-lui ministru de interne
ad-interim, rectificnd actele oficiale liberate si lund msurile cuvenite, contra celor ce si-au permis s le intocmeasca
inexacte.

Primiti, domnule Primar, asigurarea consideratiunei mele.

Vintil 5 Brfitianu

Aaturez recipisa Nr. 7318 In valoare de 170 lei pentru

plata ce mi s'a cerut pentru copia planurilor inexacte ce mi
s'a remis. Veti binevoi ea restituirea acestei sume sl se fac5
In favoarea casei de ajurtor a personalului inferior all comunei
V. I. B.
(Voir4a Na.tiona 16, 1911, Nr. 7859 p. 7 col. 4-6).
51.

Politica de transporturi.
3 Nov. 1911.

Directorul general al cAilor ferate a prezentat ministerului lucrgrilor publice, un foarte interesant impart asupra nevoilor absolute si imediate pentru o exploatare normal a liniilor actuale. Desi suma de aproape 106 milioane ce cere ar
parea ridirat la prima vedere, d. CotteScu analizeaz In mod
amAnuntit nevoile si inltur pe cele ce se pot Inca amna.
Spirit& chiar care domneste In expunerea ce face arat Indestul ea' dacg directorul are cunostinta nevoirbor reale, el nu
perde din vedere resursele reduse ale statului fata de multiplele sale trebninte.
Pornind ins6 dela lipsele actualei retek In exploatare In
cAutarea de solutiuni pentru satisfacerea nevoilor mereu cres-

www.digibuc.ro

294

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI I CUVANTARI

VOL. II

cnde ale agriculturei, industriei i comertului, raportul n'a

putut tine seamd i de influenta ce poote avea construirea de
linii noi att pe uscat cat i pe apO.
Revine negresit ministerului de lucrgri publice de a cerce.,ta nu numai aipsurile acestei administratii, dar s aibd i o
intreagd politic de stat in chestia transporturilor. In cercetarea deci a acestui raport ar trebui sO nu se uite c Dunrea i Prutul formeazA un beau navigabil care invlue tara in
partea ei cea mai productiv pe o lungime de aproape jumtate ca aceea a cilor noastre ferate, c o parte din liniile
noastre ferate stint ocupate cu transporturile de petrol, care
pot gsi eel putin in viitor im ast mijkic de scurgere mai eftin 0. lesnicios i insfrsit Co' adeseori linii ferate nou pot,
pe lngd deservirea unor regiuni depArtate, s descarce reteaua veche prea incOrcatd.
Chiar In raportul su d. Cottescu arat cum poate renunta la dublarea liniei Buzdu-Mrseqti i MArgsesti-Barbo#
prim constructia liniei mai scurte Tecuci FOurei. Ace las efect Il
va avea, pentru tracficul mereu crescnd Constanta, linia nou
Ploesti-Slobozia.

Ar trebui deci, pe Ingd asigurarea mijloacelor cerute de

directorul cOilor ferate i de sigur strict necesare, fat de sporul traficului, Statul roman sO aib o politic de transporturi
bine hotrit i fAcut pe un timp mai lung.
Mai Intai de toate, dupg rum spuneam mai sus, este utilizarea mai mare a Dunrei. i Prutuaui, prin sporirea navigatiunei fluviale romne, i o legdtur mai strns intre acest
serviciu i cAile ferate, pentru ca tocmai In perioadele de agaomeratie de cereale, acestea s poat fi descArcate ct de
mult prin transporturile pe ap.
0 alt uurare ce se poate face actualei retele este prin
cteva linii noui de construit. Este evident c se impunea dublarea ainiei Ploeqti-Bucuresti ca si a liiniei Cmpina-Ploesti
sau chiar Predeal, cci era cu neputint ca printr'o linie concurent s se ajungO la Ploesti sou Preded ; credem ins c
o linie Bucureqti-Buzau direct ar fi putut descarca linia Ploesti Buzu ce s'a dublat, sau eft' o linie direct Craiova-Bucu-

www.digibuc.ro

NOV. 1911

POLITICA DE TRANSPORTURI

295

rest Brgila putea sa usureze liniile prea incrcate existente

s foloseascd imor regiuni bogate agricole.
Tot astfel cAile ferate ar putea gsi prin construirea de
stat a unei cmiducte de petrol la mare, o descrcare a linior
sale. Aceasta ins pentru ziva cnd, prin sporirea productiu-

nei titeiului, noi rafingrii ar trebui s se stabileasc in tara.

atunci se pune Intrebarea : care ar fi milocuil, pentru
a face fat alcestor nevoi, pentruca pe de o parte s nu ajungem in starea primejdioasd i dunAtoare pe care o arat d.
Cottescu in raportul su, iar pe de alt parte a nu face investitiuni noi, care pot fi mai bine utilizate printr'o colaborare mai
Intins a diferitelor mijloace de transport ale statului ?
Pentru prima parte ar trebui noi servicii cu caracter comercial,
cum stunt cAile ferate, navigatia fluvial i maritim,
mai multa elasticitate pentru a putea face fata nolior
trebuinte si a erar satisrfacere trebue s fie continu i imediat. Ea nu trebue s depind numai de buna voint a mi-

nistrului sau de dificulttile bugetare. leg dece in loc de a

se suprima fondul de rezerv al cdilor ferate, el ar fi trebuit
sporit i dupg anrume reguli de control s poart fi utilizat
pentru lmbunttiri continue ce cere un serviciu ea aicela al
Cilor Ferate.
Tot astfel i pentru investirile noi, astzi cnd finantele
Statului sunt prospere cnd veniturile C. F. R. permit alimentarea unui fond special de constructie din nou pentru indeplinirea unei desvoltri a retelei bsate cam In suferint sau pentru sporirea parcului navigatiei fluviale si maritime.
In loc de a se recurge la imprumuturi noi i sporadice f d-

cute, cu cheltueli mai mari i care aglomereaza lucrari noi

costisitoare intr'un timp mai scurt, nu ar fi mai bine ca dupg
un program stabilit pe mai multi ani pentru sporirea mijloacelor
de transport, s se formeze un fond special], alimentat treptat

pentru a se face fat la aceste nevoi ? Azi cnd se emit in

tara numai obligatiuni de peste 60 milioane anual, cnd avem
excedente bugetare, n'ar fi greu s se alimenteze lucfri de o
valoare echivalent anual. Fata de o desvoltare economic

www.digibuc.ro

296

VINTILX I. BRITIANU SCRIERI

i CUVANTXRI

VOL. II

puternicA si continu a trei trebue ca i Statul s aibd o politic de transporturi bine hotrit i continu.
SA nu purcead ca azi, prin salturi.
Vintil Brtianu
(Viitorul, 1911, Nr. 1344 p. 7 col. 3-4).
52.

Legea meseriilor a lui Neniteseu.

25 Nov. 1911.
S'a disoutat la Cercul de studii al P. N. L. proectul de lege a
meserillor intocmilt de Nenitescu i criticele ce s'au facut sant rezumate In cele ce urmeaz.

Vintil5 Brtianu lund cuvntul, recapituleaz cTiticile ce

s'au adus in seclinta trecut proectului de lege al d-lui. Nenitescu. Pari la chestiunea asigurrilor proectul este copiat aproape identic dup proectul de lege all d-lui Orleanu. Actualul ministru a lsat meseriasilor toate obligatiunile in ceeace
priveste inscrierea lor in corponatiuni. In schimb ins a rpit
toat actin/lea corporartiilor in unna centralizArii lor inteo
casd a meseriasilor din Capita l. Aceast dispozitie echivaleazA cu o neputint de aplicare a legii.
Ace las lucru se petrece i in bugetul corporatiunilor de care
vorbeste fdr ins a ardta resursa lui.
Un alt punct foarte criticat este acela al amestecarii lucrtorilor de fabricd cu meseriasii i supunerea lor la aceleasi
Aceast apropiere devine imposibilld din cauz
c elementele ei tind la sensuri eu totul diferite.
In privinta nationalittii, d. Nenitescu n'a tinut niciun
cont. In vechiul proect nu era permis votul deck al meseriasilor cari indeplineau conditiunile drepturilor civile i politice.
D-1 Nenitescu desfiinteazd aceast. dispozitie. Ne putem deci
lesne inchipui ce va fi in Moldova, bunoar, unde majoritatea

www.digibuc.ro

NOV. 1911

297

LEGEA MESERIILOR

kr sunt straini si unde se va alege in comitetul corporatiunilor

numai Romani la dispozitia kr.
Const. I. Britianu, ceded modul in care s'a fcut imprtirea mesertiasilor dela tared.

Vintila Bratianu citeste punctele principale din programul partidului national-liberal, care se refer la meseriasi. Ele
s'ar putea formula in : Asigurrile meseTiasilor, contractul de
muncd si dreptul de asociatie. Ei bine, in partea doua a prodzIctufbui actual, nu se face nici o mentiune de sarcirile Statului
in ceeace priveste asigurarile.
Ele sunt facute fard niciun calcul deci par a fi inspirate din
legea olandeza copiat si ea dui: legea germand.
(Vointa Nationald, 1911, nr. 7890, p. 3 col.

www.digibuc.ro

1).

53.

POLITICA DE STAT 'IN INDUSTRIA PETROLULUI

de

Vintil I. Bratianu si Ing. C. FIAlceanu

www.digibuc.ro

Faze le prin care a trecut industria petrolului

in Romnia. 1)

Politica Statului Roman in chestiunea petrolului incepe

din 1900, cnd guvernul conservator de atunci ingrijat de
reaua stare financiara a Statului, primise i discutase o propunere de concesionare venit din partea Societtei Standard
Oil sprijinit de Disconto-Geselschaft din Berlin.
Dou cauze au motivat aceasta propunere. Una de ordin
extern cu privire la situatia generala a productiunii titeiului
i alta de ordin intern in legtur imediat cu situatia Ora
noastre la acea epoc.
In adevr in 1900 se rezolvd in paguba Americanilor,
lupta de concurent inceput intre ei i Rusia cu 15 ani
inainte.

Situatia tot mai rea a productiunii americane fat6 de concurenta ruseasc, care dela 1884 pnd la 1897 ii mrete productiunea, de la 46,2 % la 98,2 % din productiunea celor dinti, trece in perioada 1898-1900 inteo faz hotritoare, productiunea american devenind mai mic cleat cea ruseasc,
cu 11.16 %, 15.69 % i 15.30 %.

Se intelege ea' o asemenea situatie, provoca o vie nelinite In spiritele conduatorilor acestei vaste intreprinderi, al
crei scop este mai ales o preponderentd absolut in trgul
de petrol mondial i. deci nevoia de a ctiga in noui puncte
de exploatare o compensare a scgderilor incercate In productiunea lor national, devenea din zi in zi mai urgent.
1) Publicat In Buletinul Cercului de Studii al partidului liberal din.
Noembrie 1911 Nr. 3-4.

www.digibuc.ro

302

VINTILii I. BRTIANU SCRIERI SI CUVINTARI

VOL. II

Romania era indicat s atragd atentiunea acestor iscusiti negustori.

Situatia sa geografic in raport cu piete1e comerpiale,

pentru a cdror acaparare trustul american, lucra de ani de zile
cu sarguint 0 folos ; studiile rslete ce se fcuser parka atunci 0 mai ales rezultatele Incurajatoare dobandite de exploatrile existente In tark artau In mod indiscutabil 0 existenta titeiului i rentabilitatea exploatrii lui.
Creterea productiunii noastre intre 1897-1900, dela
110.000 tone la 250.000 tone, deci o cretere de 227 % in interval de 3 ani, realizat prin exploatgri timide, lipsite de
capital, de perfectionri tehnice i mai ales de o cunoatere
tiintific a terenurilor, indrepttea cele mai bune sperante.
Dac la aceste consideratiuni mai addogm 0 situatia nenorocit creiat Statului Roman, de cumplita criz financiarg
din 1899-1900 si mai ales starea spiritelor In cercurile conducatoare, care nu vedeau altd lecuire
pentru acoperirea
deficitelor bugetare
cleat desfacerea imediat a disponibilittilor Statului, atunci intelegem bine motivele cari au determinat interventia Soc. Standard.
Sprijinul ce se da acestei propuneri de ctre Disconto, putea proveni atiit din tentatiunea unei participri la o afacere,
care se prezinta pentru concesionari in conditiuni strlucite
cat i din credinta sincer cA punerea in valoare a unor noui
surse de bogtie, ar fi m'rit capacitates economic6 a trii 0
ar fi consolidat astf el creditul su.
Guvernul din 1900, necunoscand nici importanta mon-

dial a petrolului 0 nici rolul pe care Rockfeller II dobandise in comertul 0 acapararea acestui produs, intr in discutiunea acestor propuneri, se arat destul de inclinat s le primeasc 0 nu renunt la ele decat in fata unei micAri vii a
opiniei publice 0 a interventiunilor determinante ce s'au
fcut la timp i).
Se intelege c una din cauzele abandonrii acestor negociatiuni a fost i atitudinea energic a opozitiunii liberale
I) Vezi discursul d-lui D. Sturdza, rostit In Senat la 24 Maiu 1904.

www.digibuc.ro

NOV. 1911

STATUL

1 PETROLUL

303

0. mai ales convingerea nestramutatg 0 angajamentul luat

fata de targ de acest partid de a rezolva criza numai prin mijloacele noastre proprii 0 anume prin aplicarea programului
de economii, preconizat in numele sgu de d. Dimitrie Sturdza.
Propunerea americang din 12 Nov. 1900, se rezima pe
urmgtoarele puncte principale.

Guvernul romn acorda concesionarilor pe timp de 50

de ani, exploatarea a 15.000 ha. situate in regiunile recunoscute ca petrolifere, contra unei redevente de 8 % din brut
pang la rambursarea avansului consimtit de concesionari 0 de
10 % dupg aceia.
Le acorda dreptul de a face explorgri pe orice proprietate
a Statului , in afarg de zonele recunoscute ca petrolifere 0 le
da dreptul de a le exploata i pe acestea, plgtind numai 1/2 din
redeventele stabilite pentru terenurile petrolifere.
Statul acorda concesionarilor dreptul de a stabili i exploata doug conducte pentru transportul titeiului la mare, w-

zate de-a-lungul cgilor noastre ferate, precum 0 scutire de

vamg pentru toate ma0nile i accesorile necesare intreprinderii in general.
Durata concesiunei conductelor se fixeazd la 30 de ani
de la data constructiunii lor, care ar fi avut loc numai atunci
cnd productiunea generalg a titeiului ar fi atins 600.000 t.
Statul in schimb primea un avans de 10 milioane, care
urma sd se restitue din drepturile ce i se recunoteau asupra
productiunii 0 asupra transporturilor efectuate pe conducte.
Redeventa Statului pentru transport se fixa la 0,95 i 0.70
lei pe tona de titeiu transportat pe cele 2 conducte (CmpinaBgicoiu-Constanta i conducta Moldovii), pentru un parcurs
unitar de 300 km.
Pentru lungimi mai mari sau mai mici ale conductei, redeventa pe tong se mgrete sau se micoreazg, in proportiune
cu elementele unitare indicate mai sus.
In fine este interesant sg notgm obligatiunea impusg Statului prin art. 10, de a-0 mentine neschimbat tariful pentru
transportul pe c. f. al petrolului i dreptul concesionarilor de

www.digibuc.ro

304

VINTILA I. BRTIANU SCRIERI I CUVANTARI

VOL. II

a ridica tarifele prevAzute pentru transportul pe conduct, in

caz cnd aceast obligatiune nu ar fi pstrat.
Art. 11 prevede obligatiunea pentru Stat de a nu ridica
pentru petrol si derivatele sale, taxa de cheiaj de 1/2 la sutd.
La 14 Nov. 1900 adic la 2 zile interval, Disconto semneaz alturi de Ministerul Domeniilor si Industriei de pe
atunci, o alt conventiune, care prevede concesionarea numai
a terenurilor statului (15.000 ha.) iar in privinta conductei se
stabileste dreptul de precklere al concesionarilor in cazul
cnd guvernul ar avea in viitor intentia de a da o asemenea
concesiune.

Avansul acordat statului se reduce la 8.100.000 lei, asupra cruia guvernul romn urma s plteasca o dobnd de
cel putin 6 %.
Este aproape de prisos a releva aci caracterul cu totul apstor si primejdios pentru interesele generale, pe care-1 prezintau amndou aceste proiecte de concesiune.

Statul renunt la rolul su de arbitru si dirijor al intereselor generale in industria petrolului, abandonnd concesionarilor fie totalitatea terenurilor sale petrolifere, fie exclusivitatea de f apt a mijloacelor de transport, reprezintate prin.
conducte care duc brutul la mare.
Prin monopolizarea transportului, in mna Americanilor,
se dedea acestora putinta de a dispune, dupg interesele lor, de
soarta petrolului nostru.
Nu se stabileste nici o obligatie pentru formarea si. intrebuintarea unui personal tehnic romnesc si nici nu se iau garantii serioase care s asigure o exploatare intensiv, chiar

in cazul cnd interesele concesionarilor le-ar fi comandat o

rezervare a exploatrilor din tar.
In privinta explorrilor, care ar fi avut de scop recunoasterea zonelor petrolifere si punerea lor in valoare, aceiasi
lips complet de determinare.
Nu se vede nici o preocupare in directiunea rezervelor de
fcut in privinta combustibilului lichid necesar statului, sau

industriei particulare si nici aranjamentelor speciale, in privinta pretului acestui combustibil in viitor.

www.digibuc.ro

NOV. 191 1

STATUL SI PETROLUL

305

Redeventele din exploatare urmnd s fie pltite In bani,

Statul nu ar fi avut nici mcar posibilitatea de a-si aranja pe
viitor uzine de desbenzinare, in care s'ar fi putut trata redeventele In natur, producndu-si astfel singur combustibilul
necesar cilor sale ferate si stabilimentelor sale industriale.
In fine clauzele asupra neschimbrii tarifelor speciale de
transport pe c. f. si taxelor de cheiaj, pe lng o atingere
grav adus suveranitatei statului, In afaceri de ordin cu totul intern, puneau In lumin intentiunile adevrate ale concesionarilor.

Guvernul liberal din 1901, s'a Ingrijit s puie aceast surs

de avutie la adpostul unor atari primejdii, printr'o cercetare

mai adncd a chestiunii si In urmd prin satisfacerea nevoilor
de interes general si permanent, ce reieseau din aceste cercetri.

Se intelege cd aceste preocupri speciale ale guvernului

liberal de atunci, au trebuit dela inceput sd lase pasul preocuprilor de ordin cu mult superior, care aveau de scop consolidarea situatiei financiare si creditului Statului in afarg.
Politica de economii inaugurat si mentinutd cu strictete
In timpul celor 4 ani de guvernare liberal, hotArIrea de a nu
se mai face apel la noui Imprumuturi si rezervarea lucr6rilor
extraordinare numai pe comptul excedentelor bugetare au
avut de rezultat o solutionare treptatd si restrns a chestiunii petrolului, in ce priveste mijloacele de desvoltare pe care

Statul se cgdea s i le dea.

Totusi preocuparea guvernului liberal In aceast ches-,
tiune, se invedereaz prin infiintarea comisiunii petrolului
(transformat in 1906, sub forma institutului geologic de astzi), care avea de scop s studieze Intreaga chestiune a petrolului si. In deosebi terenurile Statului, iar pe de alt parte
s'a inceput organizarea pe seama Statului a depozitgrii si
transporturilor.

Vom face aci un scurt rezumat al lucrgrilor comisiunii

petrolului, lucrri importante att prin valoarea lor intrinsec
ct si mai ales prin faptul cd formeazg punctul de plecare al
studiilor oficiale stiintifice In chestiunea terenurilor petrolifere.

20

www.digibuc.ro

306

VINTIL I. BRTIANU SCRIERI SI CUVINTRI

VOL. 1i

Cornisiunea se infiinteazd prin deciziunea No. 513/903 a

Consiliului de Minitri, pe care o dm mai jos, impunandu-i
ca program punctele stabilite prin referatul din Iunie 1903.
CONSILIUL DE MINISTRI
No. 515.903

Jurnal
Consiliul Minitrilor in edinta sa de astzi Vineri 20
Iunie 1903, in urma referatului d-lui Ministru al Lucrdrilor
Publice No. 8.272, aprobA repartizarea fondului extraordinar
de 500.000 lei votat prin legea din 27 Martie 1903, pentru a
incepe lucrdrile preliminare ale unei conducte de petrol, in
modul urmAtor :

450.000 lei pentru rezervorii de depozitare a petrolului in

portul Constanta.
25.000 lei pentru studiul regiunilor petrolifere, studii necesare stabilirei originei conductei.

25.000 lei pentru studiul lucrgrilor de executat pentru

conduct i exploatrei ei ulterioare.
Pentru intocmirea programului studiilor regiunilor petrolifere i executarea lui se intocmete o comisiune compus din
d-nii Profesor Mrazec, Constantin Alimiinigeanu inginerief i
d-1 Vintil Brtianu. Ministerul Luerrilor Publice se va intelege cu Ministerul de Domenii pentru executarea acestor
lucrri.
In cat privete rezervoriile i. conducerea petrolului in
portul Constanta, precum i studiul lucrrilor pentru conduct
se va insrcina serviciul hidraulic i. directiunea portului
Constanta.

D. Sturdza, S. Haret, E. Stteseu, E. Costineseu, I. I. C.

Brtianu, C. I. Stoiceseu.

Programul lucreirilor de executat in vederea studiilor regiunilor petrolifere necesare conductei.

E in deobte azi bine stabilit, c nere4.ta celor mai multe

din exploatarile de petrol intreprinse in Romania se datoreste,

www.digibuc.ro

NOV. 1911

STATUL Q1 PETROLUL

307

-in cea mai mare parte lipsei de studii geologice amnuntite,

att preliminarii ct si progresiv cu mersul explorrilor si
exploatrilor.
Nu se admite actualmente o intreprindere industrialg fr

un studiu stiintific prealabil, care s o justifice in desvoltarea

si rezultatele ei probabile si in special exploatrile miniere nu
pot fi conduse inteun mod rational, care s le asigure succesul
final, dac nu sunt precedate de studii geologice, ce de regul
nu se limiteaz6 numai la zcmntul in exploatare, ci totdeauna se intind la o intreagd regiune.
Exploatrile de petrol in care e o mare parte de risic, mai
tnult cleat in oricari alte intreprinderi, trebuesc s fie cluzite de studii metodice. In special pentru Romnia, din cauza
structurei foarte complicate a regiunilor cu petrol si a neregularittei zonelor petrolif ere, va fi imposibil ,afar de cazuri
cu totul intmpltoare, ca sd se clued la un bun sfrsit o intreprindere, inainte de a se fi descurcat structura geologic
a regiunei,
desvoltarea zonei cu petrol,
mersul liniilor
dupd care orizonturile productive sunt mai accesibile extractiunei prin puturi si sonde
si in fine tectonica straturilor
care determind zona, compun regiunea si in care se coprind acele linii de un acces mai rentabil.
Numai posednd asemenea cunostinte prealabile, mai ales
cA terenurile petrolifere ale statului se intind in petece pe tot
lungul versantului S-SE si E al Carpatilor meridionali, e permis sd se poat socoti cA riscurile cele mai multe si. mai mari
s'au limitat si Ca' probabilitatea de islAnd e foarte aproape
de realitate.
Si inc si aceasta, cu conditiune ca exploatrile s se efectueze sub controlul continuu al geologului, condus tocmai de
observatiunile succesive trase din lucrrile in executare si cu
care completeazd si indreapt datele culese din cercetrile
preliminare.
Pentru asemenea consideratiuni, propunem imprtirea lucrrilor de executat, in vederea indeplinirei insrcinrii ce avem, in trei perioade.
Prima perioad va consta dintr'un studiu general geologic,

www.digibuc.ro

308

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI 1 CUVANTARI

VOL. Il

prin care s stabilim intinderea ce o ocupg zonele petrolifere

din targ i in special pe terenurile Statului de data asta prin
mgsurgtori exacte la fata locului, studiu care va trebui s
meargg paralel cu adunarea a cat mai multor i mai exacte
note i date referitoare la partea economicg, statisticg 0 technicg a chestiunii.
Pentru lucrgrile din aceast primg perioadg, mare parte
din materialul necesar este gata, fiindcg deja din anul 1901
s'a cgutat la Ministerul Domeniilor sa se intocmeascg o hartg."
a zonelor noastre petrolifere, care, rezumand toate studiile fgcute pang atunci in aceastg privint, sg dea o vedere generald
topograficg asupra distributiunei geologice a zgcgmintelor de
petrol.

Harta aceea este gata in manuscris i depusg deja cu raportul No. 34719 din 3 Aprilie 1902, dar, in vederea insrcingrei ce ni s'a dat, materialul i studiile existente trebuesc
revgzute 0 completate, atat cu rezultatele cercetgrilor fgcute
de cateva luni in urmg, cat 0 prin descinderi i racordgri noui
la fata locului, precum 0 cu studii mai amnuntite in ce prive0e terenurile Statului.
Referitor la partea economicg i tiintificg, pe langg materialul existent la Minister, vom cguta sg facem completgri 0

sg adungm date noi, pentru a putea profita cat mai mult de

Incercgrile din trecut.
Numai posedand aceastg lucrare, credem noi sg putem
proceda In cunotintg de cauzg la lucrgrile din perioada a doua,
care dupg imprejurgri, vor cere cheltueli cu mult mai insemnate.

Multumitg studiilor existente asupra petrolului i a sgrei 0

materialului adunat cu privire la partea economicg, lucrgrile
constituind prima perioad pot fi gata pang la 1 Aprilie 1904
cel mai tarziu.
A doua perioadg va consta In explorgri putin costisitoare
prin puturi i sgpgturi, care sg ne determine cu mai mare certitudine desvoltarea perimetrelor zonelor petrolifere pe terenu-

rile statului 0. pe cele imediat invecinate ,intru cat vor fi in

leggturg cu studiile intreprinse pe proprietgtile Statului.

www.digibuc.ro

NOV. 1911

STATUL

1 PETROLUL

309

A treia perioadd va consta In cautdri prin puturi adanci

si sondaje, cu ajutorul carora se va determink in anumite
parti locale ori regionale, odata cu desvoltarea zonelor, si bogalia reala a diverselor orizonturi productive, incat ad ajungem
la punerea In valoare a avutiei noastre In petrol, dup date
obtinute din lucrari executate si controlate in vederea acestui
scop.

Conditiunile de lucrri si studii stabilite prin acest program, vor permite, credem, sa ne determine, nu numai regiunile mai bogate si cari vor trebui deservite de conduct dar
vor inlesni Statului, ca proprietar, punerea In valoare a terenurilor lui petrolifere.
Bucuregi, Iunie 1903.

C. Alimnqtianu
Dr. L. Mrazec
Vintil L Brfitianu.

La 22 Martie 1904, comisiunea Inainteazd d-lui Ministru

al Lucrarilor Pub lice un raport si un memoriu prin care se
studiaza In trsturi generale :
a) 0 schitare sistematica a unitatilor tectonice in care se
poate imprti Tara Romaneasca si care au o mare important
din punctul de vedere al distributiunei formatiunilor cu petrol.
b) Totalitatea punctelor si. localitatilor cu petrol din tara,
cari sunt repartizate nu numai dupd varsta geologica a straturilor in cari se gsesc, dar si dup regiunile si. unitatile tectonice carora apartin.
c) Indicarea pentru fiecare localitate a orizontului geologic
al straturilor cu petrol, in mod sigur sau aproximativ, pe cat
starea de inaintare a studiilor stratigrafice si tectonice din fiecare punct ne-a permis.
d) Toate lucrarile cunoscute sau declarate de explorare si
exploatare Intreprinse In fiecare localitate, cu numrul exploatatorilor, al puturilor si sondelor, cu adancimile lor maxime si
minime, productiunea lor pe anul 1903 calculata ca s se poata
vedea productia mijlocie si maxima pe lun a unui put si a
unei sonde pentru o schel.

www.digibuc.ro

310

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI SI CUVINTARI

VOL. It

e) Studiile si. explorrile ce mai sunt de intreprins in unele

localitti, mai ales de pe propriettile Statului, pentru a se cunoaste mai bine conditiunile stratigrafice si tectonice si a se
putea determina mai exact importanta lor industriala.
Din datele de mai sus result posibilitatea de a putea aprecia, uneori in mod aproximativ, productivitatea si importanta diverselor orizonturi geologice In care se gaseste petrolul".

In privinta terenurilor statului comisiunea ajunge la urmtoarele concluziuni :

Pang astzi :
1. Nu se cunoaste hied cu preciziune cate mosii de ale Statului sunt cuprinse in zone petrolifere ;
2. Nu avem planuri de situatie ale acestor mosii, pentru a
putea preciza perimetrul probabil petrolifer ;
3. Nu avem lucrri suficiente, nici de exploatare, nici deexplorare, prin care s'ar putea fixa bogatia zonei petrolifere,
chiar acolo unde ea e explorat. Intr'un cuvant Statul ca proprietar al unor terenuri petrolifere, nu poseda expertiza lor si.
deci nu le cunoaste in mod exact valoarea. Expertizand terenurile sale petrolifere, Statul isi va satisface o trebuinta si. apoi, prin acest fel de lucrri, va da exemplu particularilor de
modul cum trebue sa evalueze terenurile lor petrolifere.
Suma total de 1600-1700 hectare, e bazata pe structura
geologica probabild a zonelor si pe suprafetele indicate ca apartinand Statului. Cifra aceasta ins, desi din cauzele artate
mai sus n'are de cat o valoare problematic, e totusi tinuta ca
evaluare pe cat posibil mai apropiata de un minimum rational.
Din memoriul alturat reese chiar, c In afar de aceasta intindere s'ar mai putea gsi terenuri posibil petrolifere pe mosiile Statului, pe cari insd, din lipsa de explorri, nu am &sit
cu cale s le cuprindem in cifra de mai sus.
Pentru evaluAri exacte si de o rigurozitate stiintifica si industrial trebuesc pe o parte planuri exacte si hrti ale acelor
localitti, iar pe de alt parte mai ales lucrari de explorare
prin puturi si sonde. In vederea acestor din urma trebueste a

www.digibuc.ro

NOV. 191 I

STATUL 1 PETROLUL

311

organizare atat ca supraveghere si culegere a rezultatelor, ce

se pot obtine din lucrrile cari se execut azi in diverse localitti, cat si ca lucrri technice, ce se impun in diverse zone".
Comisiunea face constatri asupra strii de fapt a exploatrilor, arat lipsa de metod in lucrri si mai ales lipsa de lucrri preliminare si determinri geologice, precum si conducerea technicd gresit la multe exploatri, greseli cari au avut de
efect si perderi importante de capitaluri si compromiterea unora din regiunile exploatate.
Propune obligatiunea exploatarilor de a inregistra si comunica Ministerului Industriei si Domeniilor toate datele referitoare la stratigrafia regiunilor exploatate si controlarea lucrrilor prin agenti speciali si permanenti ai guvernului.
Propune asemenea desvarsirea organizrii Scoalei de
maestri sondori si introducerea unor cursuri de specialitate la
Scoala de Poduri si Sosele, in vederea formrei unui personal
technic romanesc bine pregait.
In privinta studierii mai departe a terenurilor petrolifere,
comisiunea propune :

1. Continuarea studiilor geologice pentru a determina si

mai exact zonele petrolifere.
2. Fixarea intinderii propriettilor Statului in regiunile
petrolifere.
3. Lucrri de explorare pentru a face succesiv o adevrat
expertizd a valorii terenurilor petrolifere ale Statului.
4. Publicarea hrtilor geologice deja ridicate si a altor lucrri relative la petrol".
Unele din punctele stabilite prin programul acestei comisiuni sunt inc nerealizate, iar altele au provocat si inspirat
msurile administrative si regulamentarea care dirijuiesc astzi exploatrile din tara.
Determinarea geologic completa a zonelor de petrol coprinse in proprietAtile Statului si mai ales punerea in evident
a existentii si bogtii straturilor de petrol, prin sondage de explorare, sunt lucrgri pe care 'Inca le asteptm si fr care evaluarea acestor bogatii si mai ales concesionarea lor este ineg
imposibil.

www.digibuc.ro

312

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI I CUVINTARI

VOL. II

Paralel cu preocuprile cercurilor conduckoare, in chestiunea petrolului, o serie de cercetdri stiintifice de o deosebit
valoare, aduce din ce in ce mai mult 1umin, asupra geologiei
petrolului i asupra calittilor derivatelor, in comparatie cu
produsele concurente din exploatrile mondiale.
Asa studiile d-lor prof. Mrazec, W. Teisseyre, dr. PopoviciHateg, dr. Atanasiu, prof. dr. Simionescu, dr. G. Murgoci
studiile mai noui ale Institutului Geologic, aduc contributiuni
importante in privinta distributiunii zdcmintelor de petrol si
formatiunilor geologice in legtur cu ele ; iar studiile d-lor
prof. Poni, dr. Edeleanu, ing. Tnsescu i acum in urm studiile Comisiunii instituit in vederea unificarii metodelor de
ne fac cunoscute toate propriettile chimice i fisice,
atat ale titeiului cat si ale derivatelor sale.
In legAtur cu aceste studii stiintifice asupra existentii
calittii petrolului roman, o serie de studii economice atrage atentiunea oamenilor nostri politici, asupra importantii acestei
surse de bogtii ; ne arat f elul cum sunt organizate exploatrile, rafinagiul i vnzarea la noi, punndu-le In comparatie
cu marile organizatii similare din strintate ; ne explicd importanta enorm economicA pe care acest produs il prezint in
raport cu trebuintele mondiale si aplicrile sale att de diverse
ne invedereaz cauzele i mijloacele cari se intrebuinteaz,
pentru acapararea i organizarea acesfui comert, in cal mai putine mini.
Incercrile atat de fericite in privinta intrebuintrii reziduriIor de petrol ca combustibil, desvoltarea enorm pe care o ia in
urrna acest combustibil aplicat la mijloacele de transport ale
Statului, &Ai ferate i vapoare si la stabilimentele industriale
din toat tara ; indrumarea la care asistdm astgzi, de a se aplica
acest combustibil la flotele de rzboiu i comerciale ale trilor
cele mai puternice, ne arat pe zi ce merge norocul deosebit pe
care II avem de a detine o parte insemnatd din aceste rezerve
de energie i deci rolul important pe care tara noastr este
chematd s
castige printr'o organizare desavrsit i nationald a acestei industrii.
Chestiunea prseste asa dar marginile restrnse ale unei

www.digibuc.ro

NOV. 1911

STATUL SI PETROLUL

313

exploatri economice, menita sa puie In valoare o bogtie mai

mult a solului nostru, transformandu-se inteo problemd care
se leaga intim cu politica de desvoltare a Statului roman.
In fruntea oamenilor de valoare care si-au inchinat activitatea lor acestor studii, gsim fra indoial pe regretatul C. Alimnestianu, care f 'Ara oboseal, cu condeiul si cu vorba, a fost
apostolul ideii nationale, In chestiunea petrolului.
Lui se datoreste in primul rand interesul pe care cercurile
politice 1-au artat din zi in zi mai mult, chestiunii petrolului si
initiativii sale si covingerii adanci ce avea in realitatea acestei
bogtii si In rentabilitatea ei, se datoreste increderea multora
din capitalistii care si-au stabilit exploatri in tara.
Vom avea ocaziune in cele ce urmeaza, de a ne mai ocupa
de activitatea acestui luminat si bun roman, ardtand Ca' ideile
ce-1 cluzeau, constitue pentru noi un intreg program de activitate nationala pentru a crui realizare multa energie si convingere trebuesc Inca cheltuite.
*

Actiunea Statului in privinta depozitrilor s'a indreptat

cu deosebire asupra portului Constanta, indicat in mod natural
ca punct de scurgere in afara, pentru produsele petrolului.
Sacrificiile facute de Stat aci sunt considerabile si. in totul
proportionate cu necesitatile exportului nostru.
Este locul s aratrim aci, ea' primele lucrri ale portului
de petrol din Constanta se datoresc acelorasi preocupri ale
guvernului din 1904, care au motivat si instituirea comisiunii
de studii si. ca o conceptiune generala a legat aceste dou actiuni.

Constructiunea primelor rezervorii se hotrste prin Jurnalul Consiliului de Ministri din 28 Maiu 1904, intemeiat pe
referatul din 9 Aprilie al comisiunii de studii, pe care B. dm
mai jos, si din care se vede legtura ce se f acea si. atunci intre
depozitare si conductd si In acelasi timp conceptiunea bine leimuritd in privinta concentrarii acestor utilajuri de interes public in nulinile Statului.

www.digibuc.ro

314

VINTILA I. 13RXTIANU SCRIERI SI CUVANTARI

VOL. II

Procesul verbal al comisiunii de studii al petrolului

din 9 22 Aprilie 1904.
In urma invitrii ce ne-a fcut d-nul Ministru al Lucrrilor
Pub lice, de a fixa normele dup care sd se fac exploatarea
instalatiunii de petroleu din portul Constanta, subsemnatii,
intrunindu-ne in mai multe edinte, ascultnd i pe produatorii de petroleu cari au rspuns la invitarea noastr,
Avnd in vedere c bazinul de petrol din zisul port va
avea numai cinci dane de incArcare, avnd in vedere c numai
exploatatorii instalati sau cari se vor instala In Constanta, in
afard de raza portului, vor avea interesul s posede conducte si
instalatiuni proprii de incrcare, pe cnd cei1ali vor fi nevoiti
s se adreseze lor sau s fac cheltueli foarte mari cu achizitiuni de terenuri, constructiuni de instalatiuni si ci de garaj,

avnd in vedere cA micilor exportatori nici nu le-ar fi cu

putintd s posede instalatiuni proprii i s aibd danele lor de
incArcare, dar vor fi obligati s se adreseze intotdeauna la
marii exportatori, avnd in vedere faptul Ca' vapoarele nu sosesc la incArcare in mod regulat, si se va putea ivi cazul, intmplat deja in cursul anului curent, ca pentru acela exportator s soseascd de odat patru vapoare, astfel c ele vor trebui
s astepte rndul lor de a incrca la dana exportatorului, pe
cnd celelalte dane vor fi libere si neutilizate, ceeace ar reduce
foarte mult capacitatea de incArcare a bazinului de petrol,
avnd in vedere Ca' administratia portului Constanta posedd deja instalatiuni i pompe, astfel c cu ajutorul lor s se
poat incrca i exporta anual 3.600.000 metri cubi de petro/
sau derivate,
Avnd in vedere unitatea de directiune care trebue s se
pstreze in exploatarea portului,
Avnd in vedere c atunci, cnd prin dezvoltarea industriei petrolifere va trebui s se avizeze la constructia unei
conducte, a cruel exploatare trebue s fie neaprat a Statului,
administratia portului va avea deja in fiint rezervoriile necesare acestei exploafdri, prin cele ce se propun a se construi.
Pe baza acestor consideratiuni, am stabilit urmAtoarele :

www.digibuc.ro

NOV. 1911

STATUL

I PETROLUL

315

1) Toate instalatiunile de petroleu existente in port, i care

se vor mai construi, trebuesc s apartind administratiunii
portului.
2) Orice incdrcare de vapoare-tankuri se va fce exclusiv
de administratia portului.

3) Petroleul dela rezervoriile din afar de raza portului,

pentru ca s fie incrcat in vapoare-tankuri, va trebui mai
inti s fie condus la un rezervoriu al administratiunii portului, de unde, prin pompele i conductele sale, se va incrca
In vapoare.
4) Ca o consecintd a normelor stabilite mai sus, administratia portului trebuind s satisfac orice cerere eventual ce i s'ar

adresa, ea va putea deci construi, in cursul anului curent, opt

pan la zece rezervorii, cu o capacitate totald de 50.000 m. c.,
iar fiecare avnd un volum de cel putin 5.000 metri cubi, pe
temeiul cererilor ce i se vor adresa de ctre exportatori. Insd
pentru ca acele rezervorii s nu rmn ne intrebuintate, petitionarul este obligat a garanta prin o cautiune, egal cu valoarea rezervoriilor cerute, in efecte publice, sau cu un aval al
unei bnci agreate de Ministerul Lucrrilor Pub lice, intrebuintarea rezervoriilor timp de 25 ani.
Administratia portului Constanta va tine in rezervoriile
sale, i la dispozitia celui care s'a obligat o capacitate egal
cu acea garantatd pentru depozite de petroleu sau derivate.
Exportatorul nu va putea ceda dreptul sgu unei alte persoane fr invoirea Ministerului Lucrdrilor Pub lice.
In caz de neintrebuintare a rezervoriilor construite in urma
cererii exportatorului, garantia depusd de dnsul va servi
eventual la acoperirea taxelor cuvenite administratiunii ca
cum acele rezervorii ar fi fost intrebuintate. Dacd petitionarul
va lsa rezervoarele neintrebuintate att timp in ct taxele datorite pe acel timp s ajung valoarea garantiei depus de dnsul, el va pierde orice drept asupra acelor rezervorii.
5) Pentru a se ctiga timp, i cum este certitudine Ca' se
va gsi intrebuintare, administratia portului Constanta va putea incepe imediat constructia a trei rezervorii.
6) Din numrul total al rezervoriilor, se va rezerva in tot-

www.digibuc.ro

316

VINTILI I. BRATIANU SCRIERI SI CUVNTXRI

VOL. II

deauna un numr suficient pentru depozitarea in comun de

petroleu sau benzina a exportatorilor cari nu produc cant-tali
suficiente pentru a utiliza, fiecare in parte, cate un rezervoriu.
Numarul acelor rezervorii va fi cel putin de dou.
Este bine Inte les Ca marfa depus in acele rezervorii trebue sa fie de acelas tip.
'7) Cele trei rezervorii existente nefiind suficiente, se vor
pune deocamdat numai la dispozitia exportatorilor cari nu au
instalatiuni proprii In porturi.
Rana cand administratia portului nu va poseda mai multe
rezervorii si va cunoaste, prin experientele sale, toate necesittile exportatorilor de petroleu, nu este recomandat a se face
un regulament detaliat de exploatare. Rezervoriile se vor putea pune la dispozitia exportatorilor pe termen de cel mult un
an, dupa chibzuinta administratiunei portului si cu aprobarea
Ministerului Lucrarilor Pub lice.
Taxele de Incasat vor fi astf el determinate ca un rezervoriu s aduca un venit anual de cel putin 10.000 lei (zece mii
lei), suma necesara pentru plata procentelor si. amortizarea ca-

pitalului Intrebuintat, precum si a Intretinerii si a pazei.

Atat pentru Inmagazinare, cat si pentru predare, se va
percepe ate 50 de bani (cincizeci bani) de fiecare operatiune
si metru cub. Pentru utilizarea cailor de garaj ale instalatiunii portului, se va percepe un leu de fiecare vagon.
Pentru asigurri, certificate, analize, spalarea rezervoriilor, se vor fixa de ctre administratia portului taxe in raport
cu costul acelor operatiuni. Ace le taxe vor trebui s fie aprobate de Ministerul Lucrarilor Pub lice.
8) Conductele din port ale societtii Steaua Roman se vor
desfiinta, Indatd ce administratia portului va putea lua Insrcinarea a incrca petroleul su in vapoare tankuri, prin pornpele si. rezervoriile sale. 1)
(ss) A. Saligny, Vintil Brtianu, C. AlimAneOianu

Dam mai jos, dup Raportul adresat M. S. Regelui, o des1) Inaugurarea instalatiunilor portului de petrol s'a facut la 27 Sept. 1909.

www.digibuc.ro

NOV. 1911

STATUL 1 PETROLUL

317

criptiune a instalatiunilor portului de petrol, aa cum se aflau

in fiint la inaugurarea sa din 27 Sept. 1909.

Instalatia portului de petrol e in ap mod dispusa ca s

asigure cu uurint un export anual de 1 milion i jurnatate de
tone de petrol 0 derivate. El coprinde o statie de receptiune,
rezervoare de inmagazinare 0 o instalatie de incarcare.
Statia de receptionare este legat cu fiecare rezervor de
inmagazinare, acestea cu instalatia de incarcare i aceasta cu
basinul de petrol, prin patru conducte de 200 'Ana la 250 milimetri diametru cu accesorii.
Statia de receptiune e prevazuta cu 6 linii de garaj pentru
36 vagoane-cisterne fiecare. Patru din aceste linii primesc trenurile ce trebuesc descrcate. Intre aceste linii de descarcare
sunt wzate patru conducte de 325 metri lungime, prevzute
cu tuburi de 3 metri.
Produsele vagoanelor-cisterne se scurg prin aceste conducte in rezervorii colectoare de 700 m. cubi capacitate fiecare. Una din aceste conducte 0 rezervoriul Oa colectant fiind
destinate receptiunei de residiuri, sunt prevazute cu incalzitoare cu vapori.
Dela statia de receptiune pornesc 5 conducte de 250 milimetri, aezate pe n4te podete metalice 0 dispuse aa in cat
produsele sa se scurg prin propria lor greutate in oricare din
rezervoriile de inmagazinare.
A patra conduct e subteran, mai intai 'Ana la pompa
instalatiei de incrcare, 0 apoi pan la cele 4 rezervoare de
inmagazinare adaptate pentru rezidiuri.
Cu panta disponibil i prin diametrul de 250 mm. al conductelor, se scurg din rezervoarele colectoare in rezervoarele
de inmagazinare, pe ora : 720 metri cubi de benzina, 720 m. c.
de petrol rafinat, 610 m. c. de petrol brut i. 200 m. c. de rezidiuri.

Rezervoarele de inmagazinare in numr de 25, numar care

poate fi sporit dupa trebuint, au toate aceia.i capacitate de

3.000 metri cubi, un diametru de 22 metri fiecare 0 o Inltime
total de 13,40 m. In fiecare din aceste 25 rezervoare se poate
Inmagazina, dupa trebuinta, fiecare din cele trei produse : benzing, petrol lampant sau brut, iar patru din aceste rezervoare

www.digibuc.ro

318

VINTILA 1. BRATIANU SCRIERI

I CUVANTARI

VOL. II

sunt in special amenajate pentru a primi, in afard de aceste

trei produse, depozitarea de rezidiuri.
Instalatia de inciircare coprinde 4 pompe, fiecare dintre
ele afectat unuia din aceste patru produse i o pomp de rezerv care poate inlocui, in caz de deranjare, pe fiecare din
cele 4 pompe.

Pompele sunt actionate de trei motoare cu benzing, dintre

cari 1 de 50 si 2 de 30 cai putere.
o pompd poate aspira din rezervoarele de inmagazinare
scurge in vapoarele din bazinul de petrol, pe ord, prin conductele de 200 mm. diametru, 200 m. c. de benzing, 200 m. c.
de petrol lampant, 189 m. c. de petrol brut si 100 m. c. de reziduuri.
Basinul de petro/ construit pentru vase cu o adncime
pn la 9 metri, dispune de 4 locuri de incrcare lngd cheiu,
dintre cari 3 pentru fiecare dintre cele 4 produse si al 4-a numai pentru reziduuri i produsele ambalate.
El e prevazut cu un avantbasin in care vasele se opresc

pentru a stinge focurile inainte de a intra in basin si pentru

a se pune sub presiune pentru plecare, dup esirea lor din
basin.

Intrarea i esirea vaselor din basin se face cu ajutorul cabestanelor electrice ; in decursul duratei incArcarei basinul e
inchis prin dou porti flotante de 40 metri deschidere, iar personalul vaselor e debarcat inteun adpost anume construit
pentru acest scop.
Din suprafga total de 192 hectare a portului, 60 hectare
sunt ocupate de basine.
Din lungimea totald a eheiurilor de 6.420 metri, cheiul
basinului de petrol cu avantbasinul su este de 1.398 metri.
Adncimea basinului de petrol precum i cea a avantbasinului este de 9,25 metri, socotit la nivelul mijlaciu al mdrii.
Se va construi un mare magazin lng basinul de petrol,
pentru petrolul i derivatele sale cari se exporta ambalate.
In basinul de petrol e loc pentru 4, in avantbasin pentru 2
vase tancuri.
Importanta portului consist in repeziciunea cu care se
poate face incrcarea. Multumit instalatiilor fcute se pot in-

www.digibuc.ro

NOV. 1911

319

STATUL SI PETROLUL

crca in 40-50 ore patru vase-tancuri cu o capacitate de 5.000

tone fiecare".
Dela aceast dat i pn astzi, alte mriri i imbuntatiri s'au realizat la portul de petrol din Constanta, in special
constructiunea a alte 8 rezervoare destinate pentru reziduuri
i cari vor fi gata in curnd ; instalatiuni electrice pentru luminat i manevr in statia i basinul de petrol ; precum i mrirea platformei destinatd altor viitoare rezervoare de depozitare.

Rezervoarele actuale sunt inchiriate pentru 25 de ani la

principalele exploatri din tar, astfel :
Societatea

71

Steaua-Romn . .
Romno-American

11

Creditul Petrolifer .
Aquila Franco-Romnd

21

Astra-Romn
Trajan

11

Colombia

11

posedd 10 rezervoare

12

17

,,
11

71

2
1

,,

21

25

17

17

Total

Cele 8 rezervoare cari se vor pune in exploatare in 1911

1912 i. pentru constructiunea crora au intervenit aranjamente
intre Stat i Societtile de Petrol, se vor repartiza

speciale
astfel :

Soc. Creditul Petrolifer

Astra-Romn
Steaua-Romnd
Aquila Franco-Romnd
Total

1 rezervor
3
3
1
.

PP

71

Pentru a invedera importanta deosebit a exportului de

petrol prin Constanta, dam alturat, in plamd, tabloul rezumativ al operatiunilor efectuate prin statiunea de incArcare a Statului in interval dela 1 Ianuarie 1904 pnd la 1 Ianuarie 1911.
Exportul acesta se refer numai la produsele incrcate in
vapoare-tankuri ; cantittile destul de insemnate trimise in

www.digibuc.ro

VINTILA I. BRXTIANU SCRIBRI I CUVANTXRI

320

VOL. 11

Turcia, Bulgaria, Asia-Mica in bidoane, lzi 0 butoaie, nu sunt

inregistrate in acest tablou.
Se vede din acest tablou creterea important pe care o
prezint acest export dela un an la altul.
Dela 1 Ianuarie 1910 la 1 Ianuarie 1911, s'au manipulat in
portul Constanta 675.303 tone de mrfuri de petrol, iar cantitatea exportat a fost de 475.011 tone, fata de 436.736 tone manipulate 0 341.934 tone exportate in 1909.
Taxele de inchiriere pe care le percepe Statul asupra re-

zervoarelor sale sunt :

8000 lei anual pentru 1 rezervor de marfa alb.
13500

,,

,,

,,

'Acura'.

Manipularea pe ton cost :

Marra' alb 0.35 lei
Pacura
0.50
Vom avea ocaziunea s arAfam in alt parte 0 instalatiunile de incarcare, datorite initiativei particulare ale societtilor noastre de petrol.
In afard de statiunea Constanta, industria noastr de petrol a gsit un sprijin constant in desvoltarea economicA a
cilor noastre ferate, care 0-au dat in tot momentul osteneal
s satisfac multiplele cerinte ale acestei industrii.
Aranjamente conventionale in privinta rulajului i reparatiunii vagoanelor cisterne 0 scutirile de taxe vamale au
dat putint industria0lor de petrol sd-0 formeze parcuri importante de asemenea vehicule. Infiintarea trenurilor speciale
de petrol cu taxe de regie 0 aplicarea in general a unui
tarif privilegiat au fdcut ca pana acum cel putin incArca-

rile in port, sd fie cu totul

in armonie cu capacitatile de

transport ale liniilor pe uscat.

Constructia nouii linii Ploeti-Slobozia, va upra 0 mai

mult situatia actual.

Trecem la alt form sub care s'a manifestat interesul

guvernului din 1901-1904, fata de indrumarea ce trebuia
dat industriei de petrol.
Guvernul liberal de atunci, dndu-si seama de puternica

www.digibuc.ro

NOV. 1911

STATUL SI PETROLUL

321

si aproape exclusiva organizare a Societtii Standard Oil,

precum si de starea inapoiat in care se gseau pe atunci
exploatrile si comertul de petrol roman, a cdutat s solidarizeze interesele productiunii noastre, cu acelea al principalului consumator european, adic ale celui german.
El a cutat s profite de revolta fireasc ce incepuse s se
nascd in acel imperiu contra monopolului american si de dispozitiile favorabile ale guvernului german spre a sprijini
aceast. lupt.

In aceste conditiuni guvernul roman a sprijinit cu plcere

si interes in 1903, participarea a dou din primele bnci germane, Deutsche-Bank (prin cumprarea Ste lei Romne") si
Disconto-Gess. (prin Soc. Bustenari), la industria petrolului
nostru.

Aceast din urmd banca, dndu-si in cele din urmd seama

de interesele adevrate ce se puneau in joc, si-a alipit actiunea
ei la aceia a celor cari duceau lupta pentru o desvoltare a industriei noastre de petrol independent de interesele Soc. Standard Oil.
Reorganizarea financiard a Soc. Steaua Roman se face la
10 August 1903, printr'o conventiune intervenit intre Soc.
Steaua Romn, Roumanian Oil Trust Limited din Londra si
Banca Ungar din Buda-Pesta ; aceste dou din urm intrand
in lichidare.
Prin aceast conventiune totalul sarcinilor Soc. Steaua
Romn, reprezintate prin capital, obligatiuni si datorie in
bancg, cari atinsese suma de 29.590.000 lei, se reduce la 20 milioane 600.000, reprezintati printr'o mrire a capitalului social
la 17.000.000 si obligatiuni hipotecare de 3.600.000. Actiunile
si obligatiunile noui se impart intre cele dou societti creditoare, In proportia creantelor ce detineau.
Aceast transformare financiard se face prin mijlocirea
lui Deutsche Bank din Berlin, care ia asupra sa jumtate din
actiunile noui emise de Steaua.
Din acest moment conducerea acestei importante Societti de petrol, se gseste exclusiv in mana lui Deutsche-Bank.
Capitalul si obligatiunile acestei Societti ating astzi 78 milioane.

21

www.digibuc.ro

322

vINTILI I. BRATIANU SCRIERI itlI CUVANTARI

VOL. II

Intrarea lui Disconto in afacerile de petrol din tar, se

face in Nov. 1903, prin transformarea Soc. Bustenari si contopirea ei cu Soc. Conductului National. Capitalul social se mdreste de la 2.320.000 la 10.000.000 lei.

Prin transformarea ulterioar dat Societalii Bustenari si

prin creiarea Societtilor Vega" si Creditul petrolifer" capitalul social investit de grupul Disconto in afacerile de petrol
din Romnia se ridicd la 36 milioane.
Sd examindm acum rezultatele acestui amestec al capitalului german si sa vedem 'Yana la ce punct s'au indeplinit att
sperantele noastre ct si nevoile unei emancipri economice in
aceast directiune, care au motivat initiativa germang.
Un prim rezultat a fost indrumarea spre tara noastrd a initiativii si altor nationalitti doritoare s-si asigure sau o participare de ordin pur comercial, sau o posibilitate de alimentare
independent, a necesitatilor Mr interne.
Asa in 1904 vedem instalndu-se in tara o important fir-

m francez, Dessmarais frres, care in curnd 'si constitue

aci o filial destul de activ Soc. Aquila Franco-Romcinti de
astzi.

Tot in 1904, Standard Oil, care incercase dupd cum am

artat la inceput, s acapareze in 1900 industria noastrd de
petrol si mijloacele ei de transport, schimbd de ast dat tactica si infiinteazd in tar o societate pe actiuni, cu un capital
de 2.5 milioane, mrit in urm la 12.5 milioane.
Vom arta mai trziu, mijloacele pe cari le-a incercat
aceast Societate, pentru a controla si domina trgul intern de
petrol, precum si msurile legale si eficace cu care Statul a intervenit la timp, punnd la adpost industria de petrol, de sugrumarea ce i se bregtea.
Olandezii, rivalii de astzi ai lui Standard isi fac aparitia
prin modesta Societate Astra, ajuns acum in capul producatorilor nostri de titei, sub formatiunea nou ce a luat de curnd. (Cap. 29.5 milioane).
Alte capitaluri germane, franceze, olandeze si engleze se

grupeaz in diferite formatiuni mai mult sau mai putin con-

www.digibuc.ro

323

STATUL SI PETROLUL

NOV. 1911

sistente, ca Regatul Romein, Aurora, Colombia, Traian, Internationa/a, Naphta, etc., etc. 1)
Se intelege c investitiunile importante provocate de toate
aceste grupri financiare n'au intarziat s i dea roadele si sa
schimbe fata atat a exploatarilor noastre cat i a organizarilor
de vanzare.
Trebue sa observam insa aci c sporirea cercului exploatarilor prin studii geologice i explorri ; modernizarea technicii sondajelor i uzinelor precum i organizarea vanzarilor se
datoresc mai ales actiunii capitalurilor germane.
Procluctiunea total a titeiului s'a ridicat dela 390.000 tone
In 1903, la 1.296.403 tone in 1909 i a atins aproape 1.400.000
tone in 1910, iar productiunea proprie a Societatii ,.Steaua Romana" principala exploatatoare din tar* a crescut in acela interval dela 184.608 la 465.969 tone.

Tot in acest timp exportul lampantului i distilatului, s'a

urcat dela 61.527 la 261.000 tone, iar al benzinilor, al doilea
produs de export dela 28.478 tone la circa 120.000 tone.
Pacura (rarnaitele) rezultata din prelucrarea titeiului, a
crescut dela 170.000 tone la 550.000, cea mai mare parte inlocuind in lard carbunele strain, creindu-ne astfel un combusti-

bil industrial national i superior in toate privintele.

Pentru realizarea acestei frumoase desvoltari industriale
i comerciale, s'au infiintat In tara rafinerii puternice i instalate dupa sistemele cele mai noui (Campina, Vega), s'au organizat transporturile (in vrac) pe Mare i pe Dunare pang la
Regensburg i s'au stabilit legturile i participarile necesare
pentru a se asigura vanzarea produselor noastre in aproape in-treaga Europa 2).

Iuteala cu care s'a facut aceasta noua Indrumare, lipsa de

continuitate inteo politica bine hotarita a Statului, au avut de
rezultat c participarea factorilor nationali la o activitate ecoi) Vezi anexa No. 1.

2) In mod general eresterea exportului nostru pentru perioada 1900

1908 este :

Pentru Benzine de .
Petrol de

Uleiuri (gazoil)

1081%

860 6;')
.

2800%

www.digibuc.ro

324

VINT1Li f. BRATIANU SCRIERI SI CUVINTARI

VOL. II

nomica atat de insemnat, s nu se facg decat inteo masura

foarte restrans.
Aceast participare a elementului national subt toate formele, s'a mrginit din punctul de vedere capitalist la cesiuni
de terenuri i redevente
beneficii in cea mai mare parte
micsorate prin practicile intermediarilor
iar in privinta
muncei, prin utilizarea manoperei brute, ramanand cu totul
neinsemnata ca personal diriguitor si technic si chiar ca actiune de Stat in ce priveste transporturile i depozitarea.
Starea de fapt a acestei colaborari, inteo ramurd de activitate economica covarsitoare, atat ca valoare intrinsec, cat
ca influent general asupra intregei vieti industriale, i prin
urmare strans legata cu interesele cele mai vii ale trei, nu
d astazi factorilor nationali nici o posibilitate de influenta,
asupra desvoltrei i indrumrei sale.
Exportul de 'Acura' In general scade in acest interval, dela 16.500 tone
tone, treand prin variatiuni cantitative natural legate, att

la 12.700

de greuttile introducerei unui produs nou in consumul general, at si de

disponibilittile In raport cu consumul intern, cari erau departe de a fi
prea mari, dup cum se va vedea in alt loc.
Para lel cu dezvoltarea exportului, se constat si o crestere importantfi
a consumului intern pentru toate derivatele, datorit att organiarilor de
vnzare din ce in ce mai active, at mai ales cresterei capacittii de consumatie a trei, reprezintat printr'o expansiune industrial si economia
deosebit.

Cresterea procentual a consumului intern este tot pentru anii 1900

'Ana la 1908.

Pentru Benzine de
12.51%
Petrol de
28 8%
Uleiuri si gazoil de. . 752%
Pcur de
'700%
Din cifrele de mai sus se vede, c cresterile cele mai importante se
77

>7

constat la produsele in legtur cu desvoltarea intrebuintrilor industriale,

pe and pentru produsul de Intrebuintare publica (lampantul), cresterea se
face in limitele ptrunderii in masa consumatorilor.

In aceast privint consumul de lampant este departe de a fi atins la

noi marginile consumatiei constatate In alte tri. El este numai de 5.7 kg.
pe cap de locuitor, pe and In State le-Unite si Germania variaz Intre
14-15 kilograme.
Belgia consumg 80.000 tone de lampant, pe cnd la noi nu se realizeaza dealt vre-o 40.000 de tone anual.

De aci se vede elasticitatea pe care o prezint inc pieta intern, unde

sub influenta progresului economic si cultural incontestabil, precum
printeo organizare de vanzare mai complet, consumul intern numai la
lampant s'ar putea In curand tripla.

www.digibuc.ro

NOV. 1911

STATUL 1 PETROLUL

325

Aceasta situatie constitue un fenomen economic ciudat i.

formeaza negatiunea insai a conditiunilor primordiale de actiune, pentru un capital de importatie, destinat sa lucreze intr'o Ora care intelege s ramie stapAna pe micarile i in teresele sale.
In aceast privinta inainte de a aduce invinuiri numai Societatilor straine, este necesar sa ne dam seama daca Statul
vi-a indeplinit cu adevarat rolul ce i se cuvenea.
Trebue sa recunoatem ca de la 1904, el a pierdut iarai
din vedere rolul de diriguitor O. ocrotitor al intereselor genenale, ne mai observnd aplicarea continua' a unei politici generale a petrolului, ci interesndu-se in mod sporadic la aceast
politica i numai sub influenta unor evenimente strine ac-

tiunei lui imediate.

Interesul sau cel mai persistent, 11 vedem exercitndu-se
in special in jurul terenurilor sale i. '1.1 constatam, fie in incer-

carea de cesiune la un consortiu strain in 1906 (vezi Cestiunea Petrolului in Romania de d-1 D. Sturdza), fie in regularea
conditiunilor unei viitoare exploatri, in sens mai potrivit cu
nevoile noastre. (Legea din 1908).

In primul rand el n'a urmat in transporturile de petrol,

tuturor cilor

politica economic care l'a fcut detinatorul

noastre ferate.
Tocrnai cu un produs in care mijloacele de transport, au

un rol de capetenie, el nu a dus mai departe programul sau,

construind rezervoare in gari, conducte de interes general sau
dotndu-i parcurile cu vagoanele cisterne necesare transporturilor.
Directia cilor ferate nu poseda decg 238 vagoane de pedin
trol,
intrebuintate exclusiv pentru necesittile sale
parcul de 2.003 in functiune in 1908.

S'a creat dar o situatie grea, chiar pentru Societtile exploatante, obligandu-le s inchidd capitaluri importante in investititiuni ce cdeau de a dreptul in sarcina Statului.
Tot aa pentru transporturile prin conducte, Statul a pierdut din vedere rolul i. dreptul salt, lasnd s se instaleze conducte, nu numai in interiorul schelelor de petrol, dar chiar

www.digibuc.ro

326

VINTILA I. BRATIANO SCRIER1 I CUVANTARI

VOL. 11

fcnd posibil printr'o desinteresare continu, instituirea

unor intreprinderi de depozitare si. transport pe distante mari,
legnd centrele de exploatare cu OH sau cu centre de transformare, intreprinderi care calcd de a dreptul in domeniul sti.
Pe temeiul acestui desinteres si al stArii de fapt creiat de
el, vedem cum o Societate de petrol, astzi cea mai mare producatoare de titeiu din Ora, reclam ca un drept positiv concesiunea unei conducte la Dunre sau la Mare.
Neavnd in tar o rafinerie potrivit cu productiunea sa
de titeiu si. trebuind s'si infiinteze o asemenea uzin la Constanta, ea cere s i se acorde si ei dreptul pe care 1-au cstigat
celelalte intreprinderi concurente, de a-si transporta prin conducte brutul dela santiere la rafinerii.
Iat dar cum abandonarea unei conceptiuni unitare in politica economica de Stat, poate ridica greutti care s se resfrngd asupra interesului general.
Existau in 1908 In tara, vre-o 760 km. de conducte, din
care 400 km. de retea pot fi considerate de interes general,
precum si cloud statiuni private de export pe Dunre la Giurgiu si Brila.
In privinta formrei personalului special, In afard de
scoala de maestri sondori pornit din initiativ particular si
cteva cursuri noui f dr specializare la Scoala de Poduri si Sosele, nu s'a mai fcut nimic In directia invtmntului technic
profesional, pentru satisfacerea nevoilor mereu crescnde ale
industriei nationale.
Nici organizarea scoalelor noastre de Inginerie, Comerciale si de Meserii nu corespunde astzi cu aceste nevoi si nici
creatiuni de centre de invtmnt, pentru desvrsirea prof esional a lucrtorului si mai ales pentru formarea de maestri
si contra-maestri de fabricatiune, nu s'a incercat.
0 alt form de desinteresare o gsim in prsirea
programului de lucrri de explorare, destinate s scoat
chestiunea terenurilor Statului, presupuse petrolifere, din
incertitudinea in care se gseste astzi.
In aceastd directie iarsi rolul si. interesul Statului au
rmas In suferinta.

www.digibuc.ro

NOV. 1911

STATUL SI PETROLUL

327

Incercri pentru consolidarea situatiei micilor productori

de titeiu, pionerii industriei noastre extractive i singurii reprezentanti ai capitalului indigen, prin creiare de institutii
inlesnitoare de credit ieftin, asemenea nu s'au fdcut.
Altfel

ins, dup cum am artat in alt parte, prin

creatiuni de tarife conventionale pe bazA de preturi de regie,

prin desvoltarea treptatd a statiunei de export din Constanta,

prin aplicarea mai mult dect larg a legilor de incurajare

industrial i minierd, precum i prin restituiri in legtur
cu actiunea exportului, prin legea de contingentare i prin
legi O. regulamente referitoare la garantarea drepturilor de
folosint asupra terenurilor concedate, actiunea de Stat in
favoarea liberei desvolttiri a industriei de petrol este evidentti 0 incontestabil.
Impresiunea ce se degajeazti din aceast actiune este, di
conservtindu-se convingerea intirnti asupra interesului Statului de a regula, coordona qi ptistra o echitabilti balanta,
intre interesul public qi interesele particulare, totuqi aceastii
actiune s'a mentinut in limite de legiferare feird continuitate
i feirti ca sti treacti in domeniul sacrificiilor materiale, ce ar
fi fost reclamate prin aplicarea unui program de actiune
complet.
*

SA' vedem acum fat de srguintele dela 1903 care sunt

rezultatele ce s'au obtinut in afar de sensul solidarizdrei

productiunei nationale cu consumatorul german, incercat In
deosebi de Societatea Steaua Romn".
Dou ar fi fost conditiunile esentiale pentru realizarea
acestui program.

0 productiune care s acopere, dac nu integral nevoile

consumatorului german, in orice caz insd s fie destul de important, pentru ca sd poatd realiza aceast acoperire
printr'o colaborare cu alti producAtori, mai putin suspectati
decat Americanii, sau in cazul cel mai ru s dea posibilitatea

unei mentineri de preturi in limite normale, prin faptul introducerei acestui element nou de concurent.

www.digibuc.ro

VINTILX I. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTXRI

328

VOL. II

A doua conditie era ca produsele sa fie comparabile calitativ, iar costul lor sa poata suporta concurenta la care in mod
natural trebuia sa se astepte.

Masurile de Stat ce s'ar fi putut lua in Germania, urma

neaparat sa se orienteze dupd rezultatele obtinute de intreprinderile cu caracter german din tara.
Disponibilitatea totala de export in lampant romanesc,
calculatd asupra rezultatelor din 1910, fiind de 360.000 tone
Ltd de un consum intern german de peste 1.000.000 tone, ne
arata ca prima conditiune nu se poate realiza cleat partial
pentru lampant, integral insa pentru benzina.
In ce priveste insa conditiunea a doua, daca situatia generala de extractiune, rafinaj si transport permite de sigur o
concurenta cinstita de preturi, in privinta calitatei insa trebuie
s recunoastem ca lampantul romanesc in generalitatea lui,
se afla in vdita inferioritate calitativa fata de produsul american bine introdus si apreciat si Ca patrunderea lui intampina
rezistentd din partea consumatorului german 1)
In aceste conditiuni industria germano-romelnel, neputeind
fi protejatei prin nici o meisurei de ordin general intern 0 fiind
astfel leisatei sti lupte nesprijinitei cu formidabila organizare
localet a lui Standard Oil, a fost nevoit &a' peirseascei obiectivul care formase ratiunea sa primordialei de existentei si sii se

indrepte spre pietele de desfacere ce-i erau naturale, adicd

spre oriental apropiat si basinul Mediteranei.
Aceasta noua orientare precum si pozitiunile ce a reusit
sa-si pastreze in targul de petrol Germano-Nordic, Anglia si
Belgia, nu s'a putut face, de cat normal in masura in care era
tolerata prin aranjamentele intervenite intre Societatile
noastre si cele doua mari trusturi existente, American si
Olandez.
1)Problema rafinajului se studiazA acum cu persistent, In laboratoriile

Institutului Geologic si al Rafineriilor noastre si este nclejde intr'o solutiune favorabila si ct mai grabnic.
Dealmintrelea sfortrile ce se fac de Rafineriile din tax* Incep sa dea
rezultate bune, lampantul romnesc fiind din zi in zi mai apreciat pe pietele straine.

www.digibuc.ro

NOV. 1911

329

STATUL .,1 PETROLUL

Pentru invederarea constatarilor facute mai sus, dam tabloul urmator din care se poate vedea Ca' exportul in Germania nu s'a desvoltat de loc paralel cu cresterea exportului
nostru general.
Lampant exportat
1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910

78.268 Tone 5.617 Tone

.
.
.
.

.
.

In Germania

Total

1911 pe 6 luni .

118.100
190.900
262.500
263.633
262.587
339.282
160.338

,,
,,
,,
,,
71

77

1.523
9.568
20.557
6.242
17.382
23.627
20.120

77
11

,,
,,

,,
17

Si pentru benzine :
1905
1906
1907
1908
1909
1910

46.700 Tone

.
.
.

.
.
.

1911 pe 6 luni

79.500
89.500
122.860
108.736
125.751
59.183

Tone

1?

,,
71

11

72

,,

77

21.000
26.629
7.150
27.593
19.614

,,

77
77

Deci Romania a exportat in Germania in ultimul timp

mai putin de 10% din exportul ski de lampant si cam 20%
din importul total al imperiului, iar ca benzing exporta 17%
din disponibilittile sale, ceeace echivaleaza cu 15% din consumul total al acestei tari.
Celelalte orientari ale exportului nostru de lampant le
gasim pentru anii 1908, 1909 si 1910 in tabloul urmator, p. 330.
(Statistica Germana de import nu corespunde cu cea de
export a Romanii, o parte din produsele destinate Germaniei,
trecand intai prin porturile belgjiene si olandeze).

www.digibuc.ro

VOL. If

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTARI

330

Tone

1. Statele balcanice
Orient si Egipt

2. Franta .

3. Anglia

4. Be lgia

112.909
51.483
46.185
18.019
15.715
13 080
6.242

5. India si. Orient

6. Italia . .
7. Germania .
8. Alte State

1910

1909

1908

T ARI

Tone

42.8
19.5

104.276
43.999
44.596
28.749

40
18.6

16.201
17.382
2.384

17 5
6.9

2.3

17
10.9

102.402
59.354
67.048
39.432

30
17.5
19.9
11.6

6.1
6.6
0.8

18.164
23.627
29.255

5.3

Tone

;(,

100

8.7
100

1001

Monitorul Petrolului".

Pentru o cunoatere deplind a orientrilor ,generale ale

comertului, nostru de petrol, clArn mai jos o tabela compara-

T A RI

Petrol brut, resid.

uleiuri min. si gaz-oil

Petrol rafinat si

Tone

Tone

1908

America
Algeria
Germania
Anglia
Austro-Ungaria

1909

1910

1908

1909

--

Belgia

Bulgaria
Egiptul

Franta

1 167
44 154
3.240
704
1 361
316
2 488

350
15.894
2.051
93
2.189
10
7.194

218
45.501
23.970
139
1.814
3.909
8.291

16 038

7.241

30

1 333

9.947

6 247

6.984

Greci a

Olanda
India
Italia
Japonia
Norvegia
Rusia
Serbia
Suedia si Danemarca
Elvetia
Turcia
Spania
Tunis

Total anual

di s til at

113

--

1.600

78.765

--

242

17.382
44.596

18.019
2.328
79.629
51.483

28.749
3.189
65.624
48.999

15.715
13.080

51

30.757

2.382

2.673
2

35.463

16.810

18.164

73

2.385

23.627
67.048
2.686
39.432
2.544
69.377
59.354

16.201

2.019

1910

2.353

195
6.242
46.185

-- -- --

7.243
18.631
4.018

4.731

28.604
1.877

54.265 116.221 263.633 262.587 339.282

1

,.Moni torul Petrolului".

www.digibuc.ro

NOV. 1911

331

STATUE., SI PETROLUL

tiv a exportului impAilit pe derivate si tAri si alcAtuit pentru

anii 1908, 1909 si 1910 (Vezi p. 330 tab. 2 si p. 331).
Centraliznd datele continute in aceste tablouri avem
urMtoarele rezultate :
Crestere
la %

ScAdere
1908

Petrol brut, residuuri,

gaz-oil, uleiuri min.
Petrol rafinat si distil.

Benzing brutA si rafin.

Parafin5
Total p. fiecare an

Tone

Tone

Tone

78.765
263.633
122.860

116.223
339.282
125.751

187

54.265
262.587
108.736
575

465.445

426 163

531.541

Benzin& brutA si
rafinatA

Parafind

Tone

Tone

1903

1909

1910

--

3.491
26.629
19.033
383
1

373

65.393
19

7.150
10.489
3.346

900

683
78.371
17
1.783

1908

565
27.593
13.136
5.644
722

---

821

72.383
25

_
_159

2.972

1.051

1.301

49

127
164

122.860

214

1909

10
15
7

19

48
11

530

108.736 125.751

56

47

274

178

25

27
3

142
12

42
14

_
187

575

1903

1909

+ 30
- 12 % + 16

9 % + 36 %

Tone

-- - ----_
- _-- _
- _ -- - __
-- - - _
_ 90

1910

f at de

Total general

1910

71

1909

fatA de

31 % + 115 %

285

10

4.682

7.080

1910

1909

1908

3.687
34.109
109.372
3.623
18.726
4.062
79.945
119.365

1909

24.972
70.979
5.409
28.857
6.285
66.317
134.564

1910

2.353
565
51.438
125.687
32.300
40.293
5.198
73.286
140.028

19

17

16.048
15.715
21.549

9.024

16.840

31.104

28.557
18.631
7.992

6.406
3
121

10.417
26
291

127
32.568

37.838

25

29
12
4.732
11

63

31.561
1

1.877

285 465.445 426.163 581.5411

www.digibuc.ro

332

VISTULA I. BRXTIANU SCRIERI

VOL. II

1 CUVNTXRI

din care se vede c exportul nostru total, care in 1909

dAduse indArdt cu 9% asupra anului 1908, crete cu 36% in

anul 1910.

Repartitia procentuat a exportului pe OH este urmatoarea

1908
o/o

Franta
Anglia
Egipt.
Germania
Belgia
Austro-Ungaria
Turcia

Italia
Japonia
Olanda
Norvegia
Bulgaria
India

Alte tri

1909

25 6
23 4
17 1
73
40
0.7
70
49

32.
16.8
15.8
5.6
6.8
1.2
8.8
6.9

34
1.4
08
34
13

2.1
2.5
1.1

100-

1910
0/,

0.4
100

24.1
21.6
12.6
8.8
7.

5.5
5.4
4.9
3.2
2.9
1.4
0.9
1.7

100

(Monitorul Petrolului)

Pentru a cunoaqte drumurile pe care se efectuiazd acest

export, d'Am un tablou al operatiunilor de gire, repartizate pe
vAmi. (Vezi p. 333).

Din aceast tabela se constat c 88% din exportul nostru

ttal se face prin Constanta, produsele incArcndu-se direct in
tankuri ; 4 V., % prin Brila eind la mare prin Sulina ; 2% prin
Giurgiu pe Dunare spre B.-Pesta i Regensburg ; iar 534 % pe
cile de uscat i anume prin Predeal, Viirciorova i Burdujeni.
Valoarea acestui export se poate socoti la peste 40 milioane
pentru anul 1910.
In fine ca date mai noi dm o tabela comparativ a exportului nostru alatuit pentru primele 6 luni ale anului 1911, in
comparatie cu perioadele corespunzstoare din anii 1909 i 1910.
(Vezi tabelele de la pag. 334 qi 335).

www.digibuc.ro

EXPORTUL PE VAMI
1

V AMI

Brut, resid., uleiuri

miner. si gaz-oil

Petrol destilat
si rafinat

Benzina bruta
si rafinata

Parafina

Total general

Tone

Tone

Tone

Tone

Tone

1909

1910 1908 1909 1910 1908

1908

1909

1910

1908

1909

- - -- -- ---- - -

1910

1908

Braila . .
22.372 17.566 5.901
159 3.0651 9.467
405 4.190 10.611
Burdujeni .
245
220
142
38
5.682 2.027 6.369
1.405 1.031
758 2.072 2.439
225
2231
123
850
Cernavoda
49.770 31.272 89.627 260.172 255.422 326.060 92.349 94.200 94.417
Constanta
Corabia . .
46
2
18
Galati . . .
71
3
219
810
580
Giurgiu .
981
536 1.710 18.198 6.427 10.755
3.518 2.819 11.733
Predeal .
3.458 2.079 3.410
T.-Mgurele.
53
30
27
Varcioro v a

T.-Severin
R.-Vadului
Calrasi
Ploesti .
Palanca .
Total .

56
10

40
10
374
74

7.238
13

10

194

78.765 54.265 116.223 263.6331

10

76

13

687

1.220

26

1909

1910

23.9461 24.897 25 979

5.927 2.247 1.549

3.702 3.693 6.731
177 493 259 402.468 381.387 510.363
2
46
18
74
6
26 19 393 7.779 13.071
6.976 4.898 15.143
_
27
53
30
696
1.625
727 7.934

- - - - - --- --- -- -- - - - - - 1.569

460

52

10

10

1,220

400
76
1

13

483

246

122.860 108.736 125751 187 575 285 465.445 426.163 581.541

C.4
CA

CiJ

www.digibuc.ro

334

VOL II

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTRI

vede c pentru prima jurnatate a

Din acest tablou se

anului 1911, exportul nostru cel mai activ a fost in Anglia de

71116 tone, reprezintnd indoitul importului acestei tari de la
noi in perioada corespondent din 1909.
Exportul se alctueste in special din residuuri, uleiu de
gaz si lampant.
Al 2-lea loc il ocupa Franta cu 60589 t. fat de 54506 si
74823 t. in 1909 si 1910.

Exportul aci consist in special din benzing i distilat de

petrol.
Egiptul ocupa locul al 3-lea cu 45.629 tone, fata de 32.000

tone in 1909 si tot atta in 1910.

Exportul const exclusiv in lampant. Al 4-lea loc il ocup
Germania cu 30.219 tone fata 8.695 tone si 23.976 tone in 1909
si 1910.

T A RI

Petrol brut, residuri

uleiu min. i gaz-on

Petrol rafinat
destilat

6 luni - Tone

6 luni - Tone

1909

America
Algeria
Germania
Anglia
Austro-Ungaria
Belgia
Bulgaria
Egiptul

1910

1911

1909

1910

1911

3.827
42
10 538
960

Franta

Grecia
Olanda
India

571

63
18.000
10.355
40
973

1 757

779

55

30

3 6- 29

4.219
6 207
1.607

Italia
Japonia
Norvegia
Rusia
Serb a
Suedia & Danemarca
Elvetia
Turcia .
Spania
Tunis

Total anual

5-

1 346

457
5.305 17.0- 59
26.285 20.950 32.023
10.766
3
3.997 13.805 26.763
475
1.689
420
8.215 32.385 32.071
6.940 18.240 28.370
36
12

4.7- 76

12.2- 37

5.211

5.467

3.140

1.800

1.8- 78

20.120
38.497
573
10.424
329
36.690
17.697
8.2- 15

802

20

387

13

927

906

23.127

43.119

www.digibuc.ro

1.486
544
3.936

14.7- 16

4.7- 31

4.715

11.4- 87

18.436

80.129 112.887 165.050 160.338

335

STATUL SI PETROLUL

NOV. 1911

Exportul aci se compune cu deosebire din lampant si benzine in proportie de 2 atre 1.

Desfaceri importante de petrol ggsim in Turcia i Belgia
i pentru benzine in Austria si Italia.
Rezultd dar de aci c relatiunile cele mai active de export
pentru benzine le avem cu Franfa i Anglia, iar pentru petrol cu Anglia, Franta i Orientul i in deosebi cu Egiptul
(pana la 30% din exportul total).
Ala dar caracterul de industrie mare, pornitcl de la o conexiune intre interesele noastre si o ratiune de stat germanei,

a captitat forma unor intreprinderi pur comerciale, care i

desfac produsele lor ori uncle o pot face mai cu folos.
In acest scop ambele societAti germane, (Deutsche-Bank
prin Europische-Ptroleum-Union E. P. U. ; Disconto-Ges..
prin asociatiunea cu grupul de rafinerii franceze), sunt in
Benzin brut
rafinat
6 luni
Tone
1909

1910

Parafin

6 luni

1911

1909

TOTAL GENERAL

6 lunt

Tone

1910

1911

1909

Tone

1910

1911

3.8271
3.348
5.478
1.565
279

565
6.854
3.468
2.799
722
280

34.709 45.679
4

9.61
4.33
5.785
10
1.094
724

45

30
1

2.-25

5
7

23

36.852

1.783

40

2.988

1.263

215

104

502

237

10

30

91

205

145

13.805
1.325
32.385
54.506
4
5.338
11.828
3.250

12

44

8.695
36.966

26

14

62.386

4.806
10.949
6.207
3.987

30.219
71.116
17.124
14.435
3.135
45.6?9
60.589
36
3.227

12.607

4.159

46

50
4.731

20

44

15.734

12.598

20.268

7'

1.877

3.931.

250 186.540 270.694

299.900

11

50.393

565
23.976
53.491
13.151
27.527
1.678
32.075
74 823

427
4.717

11

302

59.183

10
16

133

59

www.digibuc.ro

54,3

336

VINTIL1 I. BEIXTIANU SCRIERI SI CUV;iNTARI

VOL. II

intelegere in total sau in parte cu celelalte organizri de vnzare din Europa.

Asa cu Rush prin Europische-Ptroleum-Union ; iar in
Europa Nordicd si Occidental cu Standard pentru lampant, si
cu Olandezii pentru benzine.

Prin contracte incheiate, unele pn la 1918, intelegerea

s'a fcut succesiv cu Standard Oil, pentru vnzarea aproape
in toate statele occidentale europene, afar de Franta, Americanii rezervndu-si ins cea mai mare actiune in Germania,
(in 1909 Standard a vndut acolo 480.000 tone, fat de 114.000

tone ale lui E. P. U. care reprezintd interesele rusesti si romne).

1)

Acestea sunt evenimentele interne si de ordin exterior,

de care trebuie s tina seama Statul, acum cnd subt presiunea
unor evenimente strine lui, are datoria de a lua o pozitie ho-

trit, pentru aprarea unor interese superioare prea mult

neglij ate.

CAP. II.

Conditiunile mondiale ale petrolului si necesitatea

relufirii unei politice de Stat.

Am artat in capitolul precedent situatia interioard si din

afar a industriei de petrol si nevoia neaprat de a relua o
politic de Stat bine chibzuit si cu un caracter permanent.
Pentru a avea ins o oglindd fideld a situatiunii si pentru
a ajunge la solutiunile cele mai potrivite, trebue s cercetrn
cari sunt conditiunile mondiale ale comertului de petrol, fat
de nouii factori ce s'au introdus de curnd si care sunt nevoile

industrii noastre de petrol si intru ct ele pot fi satisfcute,

printr'o ct mai larg colaborare cu fortele noastre nationale.
Pentru a ne da seama de mersul general al extractiunii titeiului in diferitele tri producgtoare si de importanta relativg
a industriei noastre fata de concurentele sale, ddm alturi un
1) Vezi anexa No. 2.

www.digibuc.ro

NOV. 1911

STATUL S

337

PETROLUL

tablou coprinzand productiunea universal de titeiu pe anii

1904-1910. (Vezi tabloul No. 2).

Din acest tablou se constat un spor considerabil al productiunii generale, mai ales In ultimii 3 ani, datorit in special
cresterii productiunii americane si al 2-lea si al 3-lea rand
productiunii galitiene i romanesti.

Productiunea universala din 1910 prezinta un spor de

51.4% asupra anului 1906, cel mai slab din perioada coprins
in tablou i un spor de 68.13% asupra productiunii din 1903,
care a fost de 25.642.000 de tone.
Dac comparam productiunea anilor 1904 si 1910 avem :

1904

TAR
1. Statele-Unite .
2. Rusia
.
.
.
3. Galitia

.
.

.
.

.
.

44 Romania

5. Indiile Olandeze
6.

.,

Engleze

7. Alte tari .

1910

in mii dc sau 10/0 in mii de sau la/0

tone
din total
tone
din total

.
.

Total

15.335
10.477
827
500
1.049
443
357

52.89
36.14
2.85
1.72
3.62
1.53
1.25

27.228
9.382
1.737
1.352
1.500
900
1.010

63.16
21.77
4.03
3.14
3.48
2.09
2.33

28.990

100

43.110

100

Cresterile procentuale ale productiunii sunt :

Statele-Unite
Rusia . . . .
Galitia .
Romania . .
Indiile Olandeze
Engleze

Alte tari

+
-4-

77.66%
10,45%
110.03A

+ 170. 40/e

43. 00/0

+ 103.16%
4- 200 --/o

Rezulta de aci ca sporul cel mai mare relativ la productiunea anului 1904, 1-a realizat Romania cu un plug de
170.4% ; iar In raport cu productiunea universala, ea castiga In
acest interval de 7 ani, de la 1.72% la 3.14%, ocupand al 5-lea
22

www.digibuc.ro

338

VINTILA I. BRITIANO SCHIERL I CUVANTARI

VOL. II

loc intre tarile productoare i fiind foarte aproape de vecinele sale imediate, Galiia cu 4.3000 i Indiile-Olandeze cu
3.48%.

Rusia din cauza situatiei sale interne, nu a putut participa

la cresterea generald, iar Indii le Olandeze par a fi intrat
inteo perioadd de productiune cu caracter statornic.
Sporul acesta enorm ce se constata in productiunea ge-

nerald a titeiului, nu sta In legatur numai cu descoperirea

de noui campuri de exploatare (in America, Galitia si la
noi Moreni), dar mai ales se datoreste imboldului ce s'a dat
exploatarilor, de o consumatie universala din ce in ce mai
importanta.
Sporul consumatiunii in acesti din urm ani, se datoreste in special sub-produselor cu destinatie industrialk

cum sunt benzinele, petrolul, titeiul de motoare, gazoilul la

iluminat i pacura ca combustibil pentru industrie, ci ferate,
marina comerciala si de razboiu.

Fata de aceasta patrundere continua a derivatelor de petrol in consumul mondial, este necesar sa" cercetam care este
situatia trii noastre i intru cat conditiunile geografice in
care ne gasim,
ajutate se intelege si de alte imprejurdri
favorabile de care am avut ocaziunea s vorbim
pot sa

ne inlesneasca o concurenta de preturi fata de alti producatori.

In ce priveste distantele de transport ale derivatelor, de

la centrele de rafinaj la punctele de export, observam ca

in Romania ele sunt pe jumatate mai mici decat in alte
tari producatoare.
Asa distanta Baku-Batum (Rusia) este de 900 km. ; distanta Pensylvania (America
New-York, este tot de 900
km. Aceeasi distanta separa centrele de productiune noui
din Mil-Continent, Oklahama, California, de porturile Galveston si St.-Francisco.

Pe and la noi distanta Ceimpina-Constanta este de 350

km., iar distanta Ctimpina-Giurgiu de 180 km.
Dac examinm distantele dela punctele de export la

www.digibuc.ro

NOV. 1911

principalele centre europene ale pietii

urmdtoarea situatie :
Porturi de destinatie

Hamburg
Anvers
Londra
Havre
Bordeaux
Lisabona
Marsilia
Triest
Port-Said
Bombay
Calcuta
Schanghai
Iokohama
Sydney

339

STATUL I PETROLUL

America dela
New-York

Rusia dela
Batum

6.350 km.
5.550
5.500
5.400
5.250
4.750
6.300
8.000
7.500
13.000
15.800
21.000
22.500
24.000

de

7.100 km.
6.300
6.300
6.200
5.700
4.750
3.700
3.500
2.000
8.000
10.800
16.000
17.500
19.000

petrol,

gsim

RomAnia dela
Constanta

6.350 km.
5.550
5.600
5.050
4.050
3.000
2.800
1.300
1.300
10.100
15.300
16.800
19.900

Acest tablou invedereazA situatia favorabila din punctul de vedere al transporturilor, pe care o avem fata de
multe din cele mai importante centre de import ale lumei.
Daca la aceste avantaje mai addogdm i compozitiu-

nea bogatd in esente superioare (20-22% benzine, 30, 40

i chiar 47% lampant), a multora din titeiurile noastre,

atunci ne putem da searna de superioritatea vdit pe care

o avem fata de ceilalti concurenti.

Singur petrolul galitian are o situatie mai bun dect

lampantul nostru pentru consumul CermaniEA de r5sarit.
Prin cantitatea de bervin ce coutine. teiul nostru,
Romnia ocupa in exportul acestui produs in cele 3 state
europene de mare consumatie, un rol destul de important.
Aa in Franta am exportat in 1908, 65.000 tone dintr'un consum total de 118.000 tone la care Americanii au contribuit cu 48.000 tone.

www.digibuc.ro

340

VINTILA I. BRATIANU SORIERI I CUVANTARI

VOL. II

In Germania 26.700 tone la un consum total de 134.000

tone, din care Indiile Olandeze au luat 71.000 tone, iar Stan-

dard 27.000 tone.

In Anglia 19.000 tone, dintr'un total de 120.000.

Ca stat exportator de benzina, Romania ocupa in 1909

al 3-lea loc :
Statele Unite
Indiile Olandeze
Romania

cu 181.000 tone.
.

150.000
122.800

Titeiul rusesc contine benzin putind, (in mijlociu 5%)

iar consumatia americana lasa disponibilitti din ce in ce
mai mici pentru- export, asa ch. Romania poate fra greutate sa ia pe seama sa % din exportul total al acestui
produs.

Prin situatia geografica ce avem, pacura romaneasc

care pe de o parte depaseste nevoile noastre actuale, iar
pe de alt parte incepe s inlocuiasca carbunele in multe
directiuni, poate juca un rol de capetenie.
Introducerea acestui produs, 'Inca nou ca intrebuintare
curent in Europa centrala i occidental, depinde de organizarea vanzarilor, de depozitarea in porturi si de pretul
lui in concurenta cu acel al carbunelui.
Avantagiile esentiale ce le prezint asupra crbunelui,
ii va asigura fara indoiala debuseuri permanente i remuneratorii.

1)

In fine introducerea motoarelor Diesel", cel putin de

o cam data pentru vase cu tonajuri reduse : cargoboturi, vapoare postale, torpiloare, vapoare-tankuri etc., va da posibilitatea unor vanzari din ce in ce mai importante de uleiuri
grele amestecate cu pacura.
1) Vnzarea de 8000 tone guvernului italian pentru maring si a unei

cantitAti de 1500-2000 tone amiralittei engleze pentru Incercri.

Contracte stabile de 4000 tone in Franta, de 5000 tone cu Loydul-Aus-

triac; introducerea In mare, pe cale de realizare, a combustibilului lichid

la cAile ferate din Anatolia si incercrile ce se fac pentru convingerea
cercurilor industriale din Italia nordicA, care ar avea interes sA abandorieze cArbunele vestfalic sau belgian in schimbul pAcurei, aratA cA debuseuri pentru acest combustibil se vor gAsi cu sigurant.

www.digibuc.ro

NOV. 191 1

STATUL SI PETROLUL

341

Extinderea pe care o ia pe zi ce merge intrebuintarea

derivatelor de petrol, la punerea in micare a motoarelor
fixe i la iluminatul cu gaz extras din poslete, prezinta inc

un camp imens de desvoltare pentru comertul acestor derivate.

In deosebi situatia noastra i. putinta transporturilor la

Regensburg pe Dunre, ne va pune in primul rand atunci
cand imperiul german s'ar hotari s creeze monopolul petrolului, pe care il studiaza de aproape i. ar incepe sa se
ingrijeasca

de

aprovizionarea

regulata a combustibilului

lichid, pentru marina sa de rzboi.

Acei4. situatie i relatiile noastre cu Turcia, care pregatete monopolul petrolului O. introducerea pacurei la marina sa de razboi, poate sa ne creeze un debueu important
in imperiul otoman.

De aceea nu credem ea este locul s ne ingrijim de o

supra-productiune, a carei desfacere depinde numai

de

organizarea vanzrei. 1)

De altfel cu toata sporirea productiunei mondiale trecuta de la 10.000.000 tone in 1890 la 39.000.000 tone in
1909, preturile lampantului au fost mentinute de princiI) Supra-productiunea de /Acura este un fenomen nou in industria

noastr de petrol.
In 1908 constatm Ca' consumul propriu al rafineriilor (114.074 tone),
consumul general intern (351.702 tone) si exportul cu totul redus (de 12.663
tone) reprezint la un loc 98.50%, din productiunea total.
Tot asa mijlocia cifrelor din perioada 1904-1908, arata CA cifrele acestui consum general reprezint 99,3% din productiunea total.
Deci la acea data exista un echilibru perfect intre productiune si consumatie.

De unde provine desechilibrul, ce se constat de un an Incoace ?

Productiunea de titeiu din 1910, fiind de 1.400.000 tone, o fabricare

Integral d o disponibilitate de 650.000 tone pcur.

Rezervnd 300.000 tone pentru consumul intern si 140.000 tone pentru
trebuintele rafineriilor, rmne o disponibilitate pentru export de circa
150.000 tone.

Cum fenomenul supra-productiunei intra In al douilea an, disponibilittile actuale sunt In realitate cam de vre-o 300.000 tone.
Vom observa aci, c consumul intern de pcur nu s'a desvoltat In
ultimii doui ani asa cum ar fi fost natural si din cauza politicei inaugurat
de cartelul produatorilor solidarizati, cari au mentinut pang In timpul din
urm preturile la paritatea crbunelui.

www.digibuc.ro

342

VINTILA I. BRTIANIJ SCRIERI I CUVANTARI

palul vanzator (Standard)

VOL. I!

aproape stationare de 18,24 m. k.

in 1890 0 18,19 m. k. in 1900 pe 100 de kg. (Berlin) pentru vanzrile cu toptanul, iar preturile benzinei gratie diferitelor cartelri au urmat urmtoarele cotri.
1902
1905
1906
1907
1908

lei

8.50
17.00
19.00
17.00

pc 100 kgr.
Il

73

Acestea sunt conditiile mondiale de care industria noastra de petrol trebuie sa tina seam in desvoltarea sa.
*

Mai este oare trebuinta fata de importanta ce ia pe

zi ce trece, consumul acestui produs 0 fata de putinele
fericite state, ce poseda in solul lor, sa mai insistam asupra
nevoiei de a avea o politicd de stat in privinta petrolului ?
Dac n'ar fi de cat faptul ca aceasta industrie fumi-

zeaza energia necesara tuturor mijloacelor de transport 0

industriei in general, inteo tara unde lipse0e alt combustibil (in 1908 consumul intern a fost de 350.000 tone dintre
care 200.000 pentru serviciile statului) 0 Inca necesitatea
unei asemenea politici de stat, nu ar mai putea fi contestata.
Industria noastr, care ca sa traiasca are nevoie de
sprijinul de tot momentul al statului, a socotit de sigur la
instalarea ei intre altele i cu conditiunile de cost ale actualului combustibil. Si cum in tam noastra carbunele nu se
gasete, lemnul nu poate forma combustibil industrial, iar
lignitul nu se poate intrebuinta cu folos singur i cum pe de
alta parte nu posedm Inca cderi de apa, care s se transforme in energii industriale, vedem cata necesitate este ca
singurul nostru combustibil national sa fie nu numai men-

tinut, dar chiar desvoltat 0 realizat in conditiuni cat mai

rationale 0 mai ieftine.

www.digibuc.ro

NOV. 1911

STATUL 1 PETROLUL

343

Urmrirea unei astfel de Ingrijiri de ordin general nu

poate cadea se intelege de cat in sarcina statului, iar desvoltarea motivelor care indreptatesc o asemenea actiune,
o vom face-o mai pe larg in altd parte.
Exemple de asemenea preocupari i de legiferarile la
care au dat natere le gasim in Germania, Anglia, Elvetia
i acum in urma in Ungaria. 1)
Ramane s vedem cum se poate lega reluarea acestei
politici, cu situatia actuala a principalelor intreprinderi din
tara.

0 imprejurare favorabil pentru noi, se nate prin

schimbrile ce au intervenit in ultimul timp In situatiile
relative ale diferitelor exploatri din tara i prin orientarile noui pe care cele dou bnci germane, Deutsche-Bank O.
Disconto Ges. cred ca sant nevoite sa dea afacerilor lor de
petrol.

Daca la aceste imprejurari mai adogam i struintele

repetate ce se pun de interesati, pentru o rezolvare cat mai
grabnic, atat a concesiunilor terenurilor Statului cat i a
conductei la mare, trebue sa intelegem ca a sosit momentul pentru o solutiune integrala a chestiunei petrolului, in
sensul cel mai favorabil intereselor noastre nationale.
Deutsche-Bank prin terenurile Soc. Steaua" detine
peste % din producliunea de titeiu, prin rafineriile de la
Campina i Bdicoiu (Aurora), are putiht.a de a prelucra 2/3
din productiunea total a tarii, iar prin organizarile sale de
vanzare in Europa i Orient, tine locul intaiu in exportul
nostru.

Grupul Disconto de i posedd terenuri, unele pe cale

de epuizare (Butenari), iar altele neexplorate Inca, are ins

prin Creditul petrolifer" o organizare de transport, credit

si vanzare destul de completa, o rafinerie moderna Vega",
stabilit relatiuni
a doua in tara ca putere de lucru
asigurate pentru vanzrile in Franta.
Inainte de a explica cauzele care au motivat hotririle
Vezi capitolul relativ la generatorii de energie.

www.digibuc.ro

344

VINTILI I. I3RXTIANU SCRIERI

I CUVANTXRI

VOL. I!

noui ce se observg la conducgtorii exploatgrilor germane

din targ si care invedereaza o crizg morald a acestei industrii, vom cerceta efectele pe care aceastg noug orientare le-ar
fi produs asupra desvoltgrii viitoare a industriei noastre de
petrol.

Este vorba de un fapt positiv, cunoscut de toti i anume

incercarea fcutd de curnd de Deutsche-Bank, de a
trece totalitatea afacerilor sale de petrol, grupului Deterding, care detine trustul Olandez i a cgrui principalg exploatare este in Indiile Neerlandeze.
Protestrile ng'scute in Romnia, interventiunile filcute
la un moment dat din diferite pgrti, au fgcut sg cadg aceastg
combinatie, care spergm cg nu se va mai putea repeta sub
aceastg formg, mai cu seamd acum cnd grupul Olandez are
de

timpul

sg-si dea seama, de conditile grele in care ar fi

venit in targ.
Credem cd nu este de prisos de a invedera i aci caracterul monopolizant al acestei incercgri fgcute de Olandezi si
deci al primejduirei intereselor noastre.
Prin concentrarea in mna lor a societgtilor Astra, Regatul Roman, Steaua Romng, ei ar fi devenit posesorii
imediati a 65% din productiunea totalg de titeiu.
In hipoteza unei exploatgri intensive mai departe, proportia aceasta ar fi fost destinatd s fie cu mult intrecutg,
dacd considergm intinderea i valoarea terenurilor petrolifere neexploatate, care ar fi cgzut in posesiunea acestei
societgti.

Prin afiliarea la interesele trustului i a celorlalte societti fondate in targ cu capital olandez i deci mai mult
sau mai putin subordonate politicei societatei Regale Olandeze (Soc. Orion, Nafta, Belgian, Internationala etc.,) productiunea destinatg sg urmeze politica trustului s'ar fi urcat
la cel putin 85% din total.
In directiunea rafinajului, prin dobndirea rafineriilor
Steaua Romng, Astra, Aurora Bgicoiu si T. Vestii, grupul
olandez ar fi dispus de o capacitate de lucru de circa

www.digibuc.ro

NOV. 1911

STATUL SI PETROLUL

343

total si
deci de posibilitatea de a lucra integral tot titeiul produs.
In fata acestei formidabile concentrri, interesand atat
soarta exportului nostru, cat si conditiunile de viat ale intregii noastre industrii, Statul nu rmane inteo actiune de
apdrare a interesului general de cat cu terenurile sale si cu
monopolul transportului, suficiente se intelege in cazul
unei exploatAri mai departe, f Ara' folos insd in hipoteza unei
stagnri sau unui regres in exploatare, datorit unor aranjamente de ordin extern ale Societatei acaparatoare.
Credem c nu hazardm dacd privim si aceast din
urmd eventualitate, intru cat din examinarea conditiunilor
respective reese frd indoial, c asezarea in mare a Olan1.100.000 tone,

reprezintand 45% din capacitatea

dezilor in lard nu poate fi datorit de cat unei msuri de

tactic, in lupta intreprins cu Standard-Oil.
Olandezii prin exploatrile lor din Indii, fiMd concurentii nostri naturali in benzin, iar prin petrolul nostru putand sa' castige din partea Americanilor, pstrarea linistit a
sferelor de influentA in Extremul Orient, in care se vgd
astzi atacati, pot fi la un moment dat inclinati spre o rezervare viitoare a exploatrilor din Romania, lucru care se
intelcge cd nu poate sA se impace cu adevgratele interese
ale trii.
SA vedem acum care poate fi cauza, pentru care Deutsche-Bank a vrut s se descarce vara trecut de participarea
sa la Steaua, iar cu cateva luni mai inainte a incercat acelas lucru cu Standard Oil.
Ea nu pare a sta in rezultatele financiare ale Ste lei Romane, judecand dup bilanturile de la 1903 pang astzi (8%
in mijlociu cu un minimum de 6% si un maximum de 9%)
si dupA amortizArile importante fcute in acest interval asupra instalatiilor (37.390.944 lei adicg 50%) cat si asupra terenurilor (4.607.144) adicg 30%.
Credem cA aceast hotgrire nu poate fi provocatA

nici

prin dificulfatile de ordin administrativ ce ar fi intampinat

in tar si nici de cele trecAtoare ivite in ultimul timp in

www.digibuc.ro

346

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI .SI CUVANTARI

VOL. II

vanzarile din afar* dificultati care de altminteri vor disparea in curnd.

Doua credem ca sunt cauzele acestei atitudini.
Existenta capitalului german in industria romneasca
de petrol, neindeplinind cum am aratat mai sus sperantele
care au promovat politica economic inaugurata la 1903,
Deutsche Bank se vede astazi desigur liberata de preocupari
care nu stau in legatura cu interesele sale imediate.
Aceasta libertate de m*ari, o putem invedera i prin
incercarea facutd de aceasta banca chiar anul trecut, pentru
o interesare larga a Americanilor in afacerea Ste lei Romne.
Singurd chestiunea pcurei ar mai putea forma o ratiune
de Stat, care sa impuie Inc o participare activa a finantei
germane in industria de petrol.
Eliminat dar aceast preocupare de ordin superior,
atitudinea nou inaugurata de aceasta banca, trebuie cautata
in politica obipuita a bancilor, care cnd o afacere in cretere se desvolt i cere noi investitiuni, cauta sa se desfac
c'e dnsa in conditiunile cele mai avantajoase.
0 participare industrial aproape integrala, de prea
lunga durata *i. mai ales inteo industrie stabilit in Ora
strain, este in totdeauna apasatoare pentru bancile mari,
care au nevoie de mobilitate in finantarile lor.
La aceste consideratiuni trebuie neaparat sa adaogam i
efectul deprimant pentru capitalul german, pe care l'a produs
cumprarea societatei Regatul Roman de catre Olandezi,
cari printr'o exploatare intensa a excelentelor terenuri catigate la Moreni, au trecut in ultimul timp in fruntea produatorilor de titeiu din Ora.
0 criz analoaga constatam i la intreprinderile creiate
, controlate de grupul Disconto-Ges., care insa s'a rezolvat
zilele acestea Inteun sens mai favorabil ,i pentru interesele
noastre i pentru cele germane.
In adevar acest grup a transmis interesele sale din industria romneasca de petrol, Societatii Deutsche Erdl
Aktien-Gess., din Berlin, rezervandui insa o participare

www.digibuc.ro

NOV. 1911

STATUL

I PETROLUL

347

baneasca in afacere i o reprezintare proportional in conducerea intreprinderilor pe care le-a creiat in tar.
Societatea Deutsche Erdl, controleazd aproape totalitatea productiunii de titeiu din Germania, dispune de mai
multe rafinerli de petrol si uleiuri minerale si de cloud fabrici de benzin.
Prin participarile sale la cloud mari societti austriace,
ea controleaza o parte important din productiunea acestei
tari.
Prin aceasta nou orientare, capitalul si interesele ger-

mane reprezintate la noi prin grupul Disconto" nu se deplaseaza, ci din potriva vor capta o putere de actiune si
mai mare.
Din cele trei Societti organizate de grupul Disconto,
Vega i Creditul petrolifer, lucreazd in conditiuni bune. Cea
de a treia, Concordia, bazat pe exploatarea exclusiva a terenurilor din Bustenari, se gseste inteo situatie grea din
cauza sleirii acestei regiuni.
Disconto-Ges. nu se poate plange nici de neputinta

de a lucra i vinde, nici de dificultatile ce le-ar avea prin

regulamentele i mgsurile administrative, ci numai de lipsa

de terenuri bune de exploatare.

Prin urmare Statul Roman, fie prin dreptul su pozitiv
si datoria ce are de a impiedica o monopolizare aproape in-

tegrald a petrolului nostru in mainile unuia din cele dou

trusturi mondiale, fie printr'o rezolvare mai repede a chestiunii terenurilor sale, apare acum ca factor determinant in
noua indrumare a industriei de petrol.
in solutiunile ce va lua
El are datoria s tin searna
si de interesele capitalurilor streine puse in joc, dar mai
ales de situatia elementului national si de posibilitatea si

dreptul ce acesta Il are de a lua o parte activ in desvoltarea acestei industrii.

Cnd chestiunea se pune astfel si cnd, dupg cum am

artat pan acum, nevoia unei politici nationale de Stat se
impune in deosebi, ar fi o greseal i o slAbiciune, ca tratnd aceast afacere s uitam problema in generalitatea ei

www.digibuc.ro

348

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI

I CUVitbITARI

VOL. Il

si mai ales sa nu stim sa cstigam acum dinteodat un loc

de la care prin desinteresul Statului i o rezistenta tacit
persistenta, am fost pn astazi indepartati.
Ar fi o naivitate din partea Statului sa lase sa se ia
solutiuni, fard ca el sa-si spuna cuvntul i s se gseasca
astfel inteo zi in fata faptelor mplinite, oricare ar fi lovirea adusa economii noastre nationale.

0 desinteresare in acest moment ne poate duce cu sigurantd, la o monopolizare a aproape totalitatii intereselor
noastre de petrol, in mna unui singur grup strein 1)
Importanta i rolul pe care tara noastr le are printre
statele europene, sunt datorite se intelege gradului de desvoltare cultural, economica i politica la care am ajuns.
Aceast situatiune intrinseca capata ins o amplificare,

o potentare politica deosebit din pricina unor imprejurri

streine sfortarilor noastre i anume din pricina asezarii Statului nostru la gurile Dunrei si in imediata apropiere a
Orientului Balcanic.

Aflati in alta parte a lumii, conditiunile noastre actuale

economice

i de Stat, nu ar fi fost indestultoare ca sa ne

asigure situatiunea de astzi.

A fi detinatorii unor surse bogate de energie, de care

alte state cu mult mai puternice sunt lipsite si de care au
1) Este interesant s vedem cum sunt reprezintate la noi in tar cele
cloud mari trusturi care isi Impart comertul mondial de petrol.
Societatea Romeino-Americanci, reprezintand interesele lui StandardOil, cu un capital deplin vrsat de 12.500.000 lei, posed exploatri importante in Bustenari, Moreni, Pcureti, Tetcani i acum In urm In Buzau. In afar de aceste exploatri posecla o rafinerie moderna la Teleajen,
lang Ploesti, a 4-a din tar ca putere de lucru si o statiune de depozit
la Constanta.
Productiunea sa In primele 6 luni ale anului 1910, a fost de 76.567

tone, reprezintand procentul 11,1 % din productiunea totala a trei, ocupand astfel al treilea rang, In exploatrile noastre.
Cresterea procentual a productiunei In raport cu perioada corespun-

zatoare din 1909 este de 0,2%.

Societatea Astra rerezentand interesele trustului Olandez (Detterding)
s'a constituit sub o noua forma In Iulie 1910, cu un capital de 20.000.000
lei, imprtit in 58.800 actiuni.

Aceasta transformare a rezultat din cumpararea de catre societatea

OlandezA Astra-Romn", a celei mai mari parti din societatea Regatul Roman".

www.digibuc.ro

NOV. 1911

STATUL 51 PETROLUL

349

neapdrat nevoe, inseamn a c4tiga prin acest fapt chiar o

deosebit putere de influent In tratarea legturilor de interese si economice i politice care ne leag cu stringtatea.
A steiptini conditiunile de desvoltare ale industriei de petrol pentru a le dirija numai potrivit eu interesele noastre

superioare, Inseamn a ne fi 4kIt seama de insemniitatea acestei potenrciri economice 0 a fi giut s ne slujim cu folos
de ea.

Actiunea la care Statul

capitalul national sunt chemati s conlucreze, se produce din fericire pentru noi intr'un moment favorabil att din punctul de vedere financiar public si privat ct i din acela al desvoltrii si indrumrei initiativei romnesti In directiuni economice care H.
erau streine pana acum.
Trebue deci &it'd' o solutie, care sl ling seam de consideratiunile generale expuse mai sus, de interesele legitime
ale celor care au lucrat la desvoltarea modernd a acestei
industrii la noi i de necesitatea participrii factorilor nationali la o ramur att de important a vietii noastre economice.
Sub aceast formd productiunea de titei a societtei in primele 6
luni ale anului 1910, a fost de 162791 tone, reprezentand procentual 23,3%
din productiunea total a trei, ocupnd astfel rangul al doilea imediat
dup Steaua Roman (29% cu 203139 t.).

Cresterea procentuald a productiunei fatd de perioada corespondentd

din 1909, este de 5.3% reprezintat mai ales prin rezultatele exceptionale
realizate in ultimul timp la exploatrile din Moreni.
In privinta rafinajului, societatea nu posedd astdzi de at rafineria
Astra din Polesti cu o capacitate de vre-o 45.000 tone anual, reprezentnd
abea a seaptea parte din capacitatea necesar pentru prelucrarea productiunii sale proprii.
Se intelege c o desvoltare a actiunei de rafinaj pentru a o echilibra
cu productiunea de titeiu, se impune si ea s'ar fi Implinit deja dacd tratativele In curs cu Steaua Romnd, nu ar fi Impiedicat pand acum aceastd
realizare.

In caz and aceste tratative se rup definitiv, societtea Astra-Romand

va trebui sau sfi mreascd considerabil rafineria din Ploesti sau O. construlascii alta noud. Intealtd parte.

www.digibuc.ro

350

VINTIL I. BRTIANU SCRIERI I CUVNTRI

VOL. II

CAP. III.

Conditiunile pentru desvoltarea viitoare a industriei petrolului.

Inainte de a ajunge la o solutiune care sa armonizeze

nevoile celor trei factori, Statul, interesele economiei nationale in legdturd cu industria petrolului si. acelea ale capitalurilor strdine angajate, este necesar sd cercetdm care ar fi
conditiunile normale pentru desvoltarea viitoare a industriei
noastre de petrol.
Industria petrolului se desparte in mod natural, in 4
mari sectiuni : Exploatarea titeiului, rafinarea, transportul si
depozitarea fi. Insfdrsit veinzarea.

Aceste mari diviziuni le gsim reprezintate

dupd importanta capitalurilor angajate
fie in mod integral in
activitatea unei aceleiasi societti (Steaua-Romand, Grupul
Disconto-Ges., Astra, Standard), fie numai in parte cum sunt
intreprinderile de exploatare (Internationala, RegatulRoman, Naphta, etc.) sau de rafinare (Aurora si altele
mai mici).
In mod general constatdm insd, CA intreprinderile importante au cdutat sd-si organizeze in mod propriu cel putin
primele 3 sectiuni, pentru a putea avea o libertate suficientd
de miscare pand la punctele de export.
De aci inainte si intru cat diversele societti exploa-

tante la noi, sunt mai ales intreprinderi afiliate in tot sau

in parte grupurilor care detin comertul mondial de petrol,
organizdrile de vanzare proprii ori nu existd, sau au fost
dirijiate conform cu interesele grupurilor respective.
Transportul si depozitarea.

Dintre cele 4 directiuni de actiune ale industriei petrolului, primele 3 isi desvolt toatd activitatea inlduntrul hotarelor noastre, pe cand vanzarea are ca obiectiv principal mai
ales exportul.

www.digibuc.ro

NOV. 191 1

STATUL

331

I PETROLUL

Intre ele exist in tot momentul o strans legdtur, realizat in special printr'o organizare cat mai elasticd si mai
practicd a transporturilor i a depozitrilor, care au fost in
totdeauna i in toate prtile un mijloc puternic de influent
in industria petrolului.
Depozitarea intern pundnd la adeipost iniustria de nevoia de a vinde meirfurile ce se aglomereazei, ori care ar
fi conditiunile de moment ale teirgului extern $ i transporturile prin natura i organizarea lor ceit mai perfectei, upreind
pe &it posibil preturile de cost ale meirfurilor, au toate caracterele unor organizeiri de interes general si cad astfel
de-a-dreptul in domeniul Statului, care trebue sei fie regulatorul acestor interese.
Justificara unor asemenea msuri este lesne de facut.
Dup cum am artat in capitolele precedente, din cauza
lipsei de preocupare a Statului in aceast directiune, s'au
putut stabili pe teritoriul nostru, organizri particulare de
transport si depozitare, care s'au substituit astfel domeniului public.
Dintr'o intreag retea de conducte (761 km.) care acoper regiunile noastre petrolifere, 400 km. pot fi clasate ca
conducte de interes general, hind destinate s transporte
titeiul din schele, la gri sau la centre de transformare 1).
i) Societtile cgrora apartin conductele sunt :

Steaua Romn
Cmpina Bu#enari

28 976
28 000

Bicoiu

m.

Concordia
Ggeni, P1oesti

137

575 m.

Regatul Romn (astzi Astra)

Moreni, Bdicoiu

Bdicoiu, Gura-Ocnitei
Statiurtea de pompare Steaua Romn", Poiana .
Dite#1, Bicotu
P1oqt1

www.digibuc.ro

45 710 m.

28.766
29 500

352

VINrILA I. BRATIANU SCRIERI SI CUVNTARI

VOL. II

La punctele de export principale, Br Ana, Giurgiu

Constanta ne gAsim in fata unor instalatiuni proprii de inmagazinare i de incdrcare in tankuri, apartinnd societtilor Steaua, Disconto, Standard si Aquila.
Asa la Constanta (Medea), Steaua Romnti posed o
instalare de depozitare cu 14 rezervoare i alte 8 de receptie, cu o capacitate totald de 30.000 m. c.
Aldturi se afl statiunea Aquilei Franco-Romne" cu 9
rezervoare de depozit i cu o capacitate totald de 26.000
TM C.

Soc. Romemo-American posed 3 rezervoare cu

pacitate de 15.000 m. c.

ca-

Toate aceste instalatiuni sunt legate prin conducte, cu

rezervoarele statului.
Acum de curnd Creditul petrolifer i Astra Rornn, au cumpArat terenuri intinse la Medea, in vederea
construirii unor statiuni de depozit proprii.
La BrAila, Creditul Petro lifer posed o instalatie de
depozit compusa din 10 rezervoare, cu 22.500 tone.

Incdrcgrile se fac de aci pe vapoare-tankuri, care ies la

mare prin Sulina, (export anual 25.000 tone).
La Giurgiu, Steaua Romeinci, are o alt statiune de
depozit si incrcare, cu 6 rezervoare, avnd o capacitate de
6.300 tone.

IncArcrile de aci se fac in 5 tankuri, cu o capacitate

de 3.600 tone, apartinnd aceleiasi societati i cu care proRomno-American
GAgeni-Moreni

Bustenari, Telega, Ggeni

65.330 m.

Aurora
29.600

Balcoiu-Busteaari i invers
Total

sau rotund 400 km.

www.digibuc.ro

393.477 m.

NOV. 1911

STATUL SI PETROLUL

353

dusele (benzine usoare i grele) sunt transportate pe Dunre

'Yana la Regensburg, (export in 1910 13.000 tone).

In total dar societatile noastre de petrol posed la punctele de incrcare statiuni de depozit avnd o capacitate de
aproape 100.000 tone.

Pentru vnzarea si sub imboldul legei de contingentare,

Soc. de distributie, continu organizarea mostenit din vre-

murile concurentii libere, construind rezervoare in gri i in

centrele de consurnatie mare.
Pe cdile noastre ferate din 2.297 vag.-cisterne, numai 224
apartin Statului, iar restul societtilor de petrol.
Drn mai jos situatia parcului de vagoane-cisterne din
Februarie 1911. (Vezi tabloul de la pag. 354).
Din acest tablou se vede cA" cele dou soc. Steaua Romind i Creditul Petro lifer, posed impreund un parc de
vag.-cisterne, de 4 ori i ceva mai mare dect al Statului,
0 parte importantd din vagoanele particulare va trece

in proprietattea Statului, dupd 25 de ani dela punerea lor In

serviciu. Amortizarea in favoarea Statului, este stabilit prin
convetiune la 1 25 din valoare, pentru fiecare an de circulatiune.
Costul fOrd vam al unei cisterne, fiind de lei 5.000 rotund, valoarea total a celor 1245 cisterne supuse conventiunii,

este de 6.225.000 lei, din care Statul are o participare cstigat pn acum de 1.234.000 lei.
Valoarea investitiunilor fOcute de societtile noastre de
petrol, in conducte cu caracter public, statiuni de pompare,
statiuni de depozit, vagoane-cisterne i tankuri pe Dunre, se
pot socoti la vre-o 14 milioane.
Fat de acestea, stau instalatiile Statului la Constanta
unde s'au cheltuit pentru portul de petrol pn acum vreo
10 milioane.

Cu aceast organizare hibrid si care dac4 ar fi concentrat inteo singur mnd, ar satisface in chip cu mult mai superior cerintele industriei noastre de petrol, se face astazi
transportul i depozitarea brutului si derivatelor lui.
23

www.digibuc.ro

354

VINTILA I. BILITIANU SCRIERI SI CUViiNTARI

VOL. H

Parcul de vagoane-cisterne la 25 Februarie 1911.

no uagon.-cisterne

PROPRIETARII

0.0

1.

e.
GJ

Directiunea C. F. R.
Societatea Steaua Romn .
Credit Petrolifer
Astra Romn .

CD

213
440
80
200
60
75

.
.
.

Aquila Franco-Romn
Intreprinderea Verkehrs Anstalt
din Viena
Standard Dr. Aisinman . . . .
Scarlat I. Parascheva S-sor, Ploesti
Alfred Lwenbach
Dr. Goldstern (aineasa) . . .
Ion Grigorescu-Thrgoviste . . .
Rafinria de zahr din Roman .
Adalbert Abonyi .
Soc. Roumanian-Oilfields Ltd."
Alfred Iosef Loew
Rafineria de zahr dela Mrsesti

25

23

13
10

7
2

12
16

10

-6

4
2

2
4

3
2
2
,

Fabrica de produse chimice dela

V. Cdlugreascd

Mrsesti

224

www.digibuc.ro

56
28
25
20
24
18
16
15
75

224
556
538
250
225
106
94

10
10

Fabrica de produse chimice de la

10

10

12

15

Societatea Colombia
Societatea pentru rafineria uleiurilor

minerale din Budapesta .

Arnheemsche Maatschappy
Moritz Grosman
M. Predinger
M. Frischof f
D. M. Bragadiru
Societatea de Basalt
Philip Weisselberg
N. Basilescu
Monteoru
Societatea Fratia
Isac Haimann
C. H. Oppler

308 35
98
63 107
25
46
19

56

, ....

E-

ER'

224
.
.
.

Romno-Americang
Trajan

Total

8.g

-----

9
7
6
6

4
4

4
3
3
3

2
2

1.245 674 154 2.297

p. ap
p. acid
sulfur.

NOV. 1911

STATUL SI PETROLUL

355

Am zis c fractionarea acestor mijloace de transport si depozitare in maini diferite, este ddundtoare intereselor generale
ale industriei i este lesne de inteles de ce.
Societatile de petrol in perioadele lor de activitate a productiunii pe schele si de vAnzAri mai mari in strAindtate, sunt
nevoite sa se conduc in utilajul lor dupA aceste necesitAti
maximale. In perioadele de regres, sau de stagnare a vnzarilor, o bun parte din aceste instalatiuni ramn neutilizate,
pe cnd in altA parte nevoi urgente rAmAn nesatisfAcute.

Nu rare ori vom vedea trenuri intregi de cisterne, care

stau neutilizate in unele gri, pe cnd in allele societAtile interesate fac imposibilul, pentru a-si satisface nevoile momentame, ou vagoanele lor proprii.
Inchirierile de la o societate la alta, desi remediazd intru
ctva acest inconvenient, sunt subordonate i ele la mijloace
de tacticA, inevitabile intre societAti concurente.
Acelas lucru se observA i cu rezervoarele de depozit.
Concluziunea care reiese in mod evident din aceastd stare

de lucru, este lipsa de unitate in politica de stat in ce priveste transportul i inmagazinarea petrolului.
Pe cnd in directiunea Constantei s'au fAcut si se fac continuu sacrificii insemnate in vederea acestui serviciu public,
pe calea feratA, in centrele de exploatare i rafinare i in celelalte puncte ale exportului, s'a lAsat intreaga grije i conducere a acestor interese in mAinile particularilor.
AceastA desinteresare pentru o organizare general, a fgcut sd treacA din mAinile Statului, in aceea a primelor trei
maxi societati de petrol, aproape totalitatea mijloacelor de
transport, dndu-li-se astf el o posibilitate incontestabil de

influent asupra preturilor, iar pe de and parte a silit intreprinderile de petrol s" imobolizeze pe nedrept

capitaluri in-

semnate.

Prin urmare pentru a permite o desvoltare normalA a industrici de petrol, inlesnind transporturile i depozitarea,
pentru a evita investitiuni pAgubitoare in organizAri duble
mai ales pentru a avea putinta sA controleze i s coordoneze

www.digibuc.ro

356

VINTILA I. BRATIANU SCRIER1 SI CUVANTARI

VOL. Ii

att interesele individuale din industria petrolului, cat si totalitatea acestor interese in legatur cu acelea ale economiei
generale, trebue cdt mai neintrziat ca Statut sd ia asupra lui
totalitatea mijloacelor de nmagazinare 0 transport.
Aceasta msur este cu atat mai necesara, cu cat avem de
a face cu un produs care din cauza exclusivittii gasirei lui
numai in putine tari producatoare, poate fi cu inlesnire acaparat si unit/ din ce/e mai puternice mijloace de acaparare
este acel de trans-port.
Se stie Ca in America posibilitatea formarei imensului trust

reprezintat prin Standard Oil, se datoreste in special politicei

de acaparare a mijloacelor de transport de tot felul, realizata
eu o pricepere si o persistent ulmitoare, de catre conducatorii
acestei organizri. Statul trebue sa inceapa prin a cumpra

vagoanele cisterne, lucru cu att mai usor, cu cat astazi el

&tine prin calea ferata dup cum am aratat mai sus, o parte
din valoarea lor si sa construiasca altele daca va mai fi nevoie.

0 alt preocupare se impune in vederea oportunitatei de

a se construi de catre Stat conducte legnd centrele de rafinaj cu Constanta, intru Cat este stiut ca" pentru un produs lichid transportul pe tevi este eel mai eftin si eel mai normal.
Exportul total de aproape 600.000 tone anual, permite si
impune chiar o asemenea preocupare, care ar fi unul din mijloacele potrivite pentru descarcarea liniei ferate Constanta,
astazi deja supra incarcat, prin dirijarea exportului nostru
de cereale.

Desvoltarea productiunei titeiului, in special in regiunile

Prahovei si indrumarea naturala a exportului de petrol la
Constanta, determina cele dou puncte extreme ale conduetei
si invedereaza posibilitatea technica a constructiunei ei, in
conditiuni lesnicioase.
Este evident ca posibilitatea instalarii unei conducte
pentru derivate, este conditionata de o legare a ei cat mai

intima eu majoritatea centrelor de productiune si in acedasi

timp cu o concentrare cat mai intecnsa a exportului, la punctul
ei de eosire.

www.digibuc.ro

NOV. 1911

STATUL SI PETROLUL

357

In vederea conditunii a 2-a, am ardtat c Constanta o

indeplineste eu prisosintk intru cat pe acolo se scurge 90 %
din exportul nostru total, restul de 10 % urmnd calea Dungliniilor de uscat.
In ce priveste prima conditie, adied o masare cat mai intens a rafineriilor, la capuil i pe parcursul conductei, ea este

de asemenea ndeplinit, principalele rafinerii Lind asezate

toate pe valea Prahovei i in apropiere una de alta.
Asa dac ludm situatia din 1908 si consideram rafineriile:
Steaua-Romnk Cmpina.
Aurora (Steaua), Bicoiu.
Romno-Americank Ploesti
Vega (Disconto), Ploesti.
Astra, Ploesti.

Traian, Cerna-Vodd.
Colombia, Plopeni.

Observm ea' toate (la un lac, clispuneau la acea dat de

o capacitate de lucru de 1.703.400 tone anual, din 1.972.370
tone totalul tuturor rafineriilor din tark deci 86.3%.
Daeg ne ref erim ins la lucrul efectiv executat, constatdm
c acest grup a utilizat in perioada 1904-1908, 54% din eapacitatea lui teoretic si a rafinat in total 84.98% din cantitatea
anualci maximalti, clistilatei in intreaga sar.

Prin progresele instalatiunilor i prin mririle considerabile ce s'au executat la unek din aceste rafinerii de la 1908
incoace, aceste proportiuni s'au accentuat si mai mult.
Putem s zicem f dra greseal ea' 95 % din titeiul fabricat
in tark se distil in uzinele mentionate mai sus, asezate toate
pe chiar traseul viitoarei conducte.
Prin urmare nu este nici o Indoial c conducta CmpinaPloesti-Constanta, va canaliza aproape totalitatea derivatelor
de petrol destinate exportuflui.
Itmne se intelege sd se mai examineze situatia transporturilor, din punctul de vedere al varietatii mrfurilor.
Productiunea total de titeiu din 1909, de 1.296.403 t. s'a
transformat astf el :
261.000 t. de lampant rafinat i distilat, exportate.
122.600 t. benzine exportate.

366.700 t. pcurd consumat in tar.

100.000 It. pAcur consumat In rafinerii i schele.

www.digibuc.ro

358

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI I CUVINTARI

VOL. II

Restul se compune din :

39.451 t. lampant consumat in tar.
14.000 t. benzina consumata in tara si
/Acura exportata, gazoil, uleiuri minerale, parafina i pierderi de fabricathme.
Cele 261.000 t. lampant exportat, aproape tot prin Constanta, merg in vanzare sub 3 forme principale :
lampant superior pentru Occident, lampant pentru Orient
si distilat pentru Franta (49.000 t.); iar cele 126.000 t. benzine,
sub forma de benzine usoare (0.718-0.720) si benzine grele
(0.743-0.750), In proportie mijlocie de 10/4. Aceasta arata ca
printr'o conlucrare statornica a producatorilor, avand drept
tint o unificare cat mai mare a tipurilor de derivate, Infiin-

tarea unor conducte la mare pentru petrol si benzine nu ar

intampina nici o pieclic.
Functionarea unor asemenea conducte se face astazi In
alte OH fara" inconveniente 0 amestecul calittilor diferite de
acelas produs se evit cu uurinta, prin infiintarea statiunilar intermediare de pompare si inmagazinare.

Vom arata 'Mg mai departe cd alte cauze, provenite din

indrumarea viitoare a industriei petrolului, pot sa impuie o
aka' solutiune pentru transporturile derivatelor din tara la
Constanta.

In adeveir o intrebare care se pune este, care sei fie indrumarea spre care Statul trebuie sei impingei investitiunile in rafineriile viitoare 0 anume dacei ele trebuesc construite ca *Ind
acum in imediata apropriere a centrelor de productiune ale ti-

teiului, sau din potrivti in localittiti cat mai apropiate de

punctele de export.
Cum productiunea actuala satisface de multa vreme nevoile noastre interne 0 ori care ar fi elasticitatea acestui consum, aceasta situatie se va accentua pe msura cresterei normale a productiunei si cum capacitatea totald de lucru a actualelor rafinerii, reprezint in general indoitul productiunii
de titeiu, este de toata evidenta Ca ori ce creatiuni viitoare de
transformare, nu se vor face de cat numai in vederea exportului.

www.digibuc.ro

NOV. 1911

S rATUL SI PETROLUL

359

Prin urmare aceste rafinerii viitoare, ne mai fnd obligate

s intoarc in tar o parte din productiumea lor, locul firesc
nu poate fi de cat la Constanta 1).

Aceastd indrumare impune ins facerea unei conducte

pentru titeiu, care prin ieftenirea transportului, sd poat compensa transportul mort al pierderilor de fabricatiune si de manipulare.

0 alt conditiune pentru realizarea acestei noui indrumri, este si modificarea legei de contingentare, care nu face
distinctiune intre industriile de export si cele pentru consumul
intern si care trebue sA mrgineasc capacitatea de luoru a
rafineriilor din interiorul trii, la limitele actuale.
Este incontestabil c preturile in totdeauna mai remune-

ratorii ce se obtin in consumul intern, imping pe orice industrias, la necesitatea de a-si cstiga o parte ct mai larg
in acest consum.

Prin urmare din acest punct de vedere, viitoarele rafinerii, sau vor fi obligate s priveascd de la inceput in mod
limpede, situatia ce le va creia o activitate exclusiv de export
sau in cazul cnd vor participa la consumul intern, pentru alte
produse dect lampantul, atunci le rmne sd se conducd in
aceast privintg, mimai de consideratiuni rezultate din calculele lor de rentabilitate.
Momentul in care urmeazd s se dea aceast noug indruconstitue factorul cel mai determi1) In special chestiunea pacurii,
nant in favoarea acestei Indrumari.
Am aratat, ori de cate ori am avut ocaziune, importanta deosebit pe
care acest consum o are 5i mai ales o va avea In viitor. Aceasta importanta se reazima, nu numai pe cantittile enorme pe care le va reclama
consumul general, ci mai ales pe natura superioarti a intereselor, de care
acest combustibil va fi legat (Marina de rdzbotu).
intru cat este nevoit
Pretul acestui combustibil fiind relativ mic
transportul lui cu cacel putin acum, s lupte cu concurenta carbunilor
lea ferat este apastor, cu toate Inlesnirile ce i s'au facut.
Cheltuelile de expeditie, cisterne, transport 5i manipulare, reprezinta
astazi 26%, asupra costului de fabricatiune (Vezi : Mthode pour tablir le
prix de revient des diffrents produits du ptrole, de Ing. C. Iltilticeanu, 1911.

Stabilirea rafineriilor de export la Constanta dela inceput, ar fi constituit solutiunea cea mai convenabila, 5i ar fi pus combustibilul nostru In
conditiunile cele mai bune fata de concurentii sai.

www.digibuc.ro

VINTILA I. BRITIAKIJ SCRIERI SI CUVNTXRI

360

VOL. [I

mare, se poate determina cu usurintk prin examinarea cifrelor

de productiune si de capacitatea de lucru.
In ,adevr, aceast capacitate pentru rafineriile care pot
lucra anual mai mult de 40.000 tone, era in total]. in 1908 de
1.782.000 tone, lucrnd de fapt 1.011.357 tone.
Se poate presupune Ca* aceast capacitate teoretic de
lucru, nu va putea fi atinsd in mod integral de ctre toate rafineriile i deci se poate fixa la 1.500.000 tone, capacitatea
practicd de lucru care se poate realiza.
Cum productiunea anului 1911, va fi probabil mai mare
de 1.400.000 tone, deci foarte aproape de aceast limit:4, vedem ca indat ce aceast productiune ar depsi cifra de
1.750.000 tone, fapt pe care il sperm in 2-3 ani, noua organizare de rafinare incepe sd se impuie, iar studiul nouii conducte de titeiu ar fi de feicut de pe acum.
Cu o mas de transportat dela 250.000 tone in sus, s'ar putea plti cheltuielile i amortizrile unei conducte de titeiu la
Constanta, fr a spori costul de astzi al transportului pe
C. F. R.
Se intelege c instalatiunea unei conducte de titeiu pn
la Constanta i ca consecint infiintarea viitoarelor rafinerii

la mare, va turbura situatia intreprinderilor care si-au alctuit uzinele lor de rafinaj lng centrele de productiune.
Elementul turburtor Il constitue residurile, pentru care
transportul pe conduct apare imposibil, iar eu calea feratk
oneros, fatd de concurentii cari Il vor incrca direct in vapoare.

Se intelege Ca' dac am putea face abstractie de starea de

fapt actuald, indrumarea norrnal ar fi un conduct de titeiu

la mare si instalatiile de export asezate toate la Constanta.
Investitiunile de 45 milioane, reprezintate prin rafineriile
moderne asezate In interiorul trii, ne arat c:4 pentru multd
vreme hick nu ne putem gndi la o concentrare a rafinajului
numai la Constanta.
Pentru echilibrarea situatiei celor doi factori in joc, adicA

rafineriile din tar transportnd lampant si benzine pe conducte si pcurg cu calea ferat si rafineriile din Constanta care

www.digibuc.ro

NOV. 1911

STATUL SI PETROLUL

361

isi vor incrca totalitatea produselor direct in tankuri, 'MA

isi vor aduce titeiul pe conduct, Satul are datoria de a-si
exercita rolul sdu de echilibrator, infiintnd fie taxe minimale

pentru transportul pcurii, fie un sistem de tarife minimale

diferentiale pentru transporturile pe conduote, menite s egalizeze conditiunile de lucru ale ambelor grupuri. Interesul economiei noastre nationale impune de altfel ca titeiul ce s'ar
cobori la Constanta sd fie lucrat aci, iar nu exportat brut. Deci
trebue sd se ia garantii si in aceast privint.
Am spus mai sus c prin orientrile noui ale industriei rafinajului, provocate prin infiintarea conductei de titeiu, este
de prevdzut o altd solutiune, deck ccxnducta, pentru transporturile derivatelor la Constanta.
In adevr s'ar putea obiecta si cu drept cuvnt cg efectul

util al acestor conducte, fiMd in mod fatal legat numai cu

perioada necesar actualelor intreprinderi pentru a-si amortiza
capitalurile investite astzi in rafineriile din tar (15 ani),
sacrificile fcute de Stat in aceast directiune nu ar mai putea
fi justifiicate.

Rafineriile din tara odatd amortizate, multe din intreprinderile existente vor gsi toate avantajele in strmutarea lor
la mare si prin urmare capitalul investit in conducte de
derivate, cernd o amortizare prea repede, functionarea economicd a acestui mijloc de transport s'ar gsi dela inceput
impiedecat prin aceste imprejurri cu totul particulare.
Obiectiunea este cu totul serioas si inclinkn s credem
cA capitalul ce ar fi necesar pentru conductele de marf5 alba,
s'ar putea intrebuinta cu mai mullt folos pentru o mai larg
desvoltare a capacittii de transport pe calea feratd, dublnd
de exemplu linia Fetesti-Constanta si mrind parcul vagoa.
nelor-cisterne si mai ales al locomotivelor.
In felul acesta s'ar usura considerabil transporturile, lucru de care ar folosi nu numai industria petrolului, dar si intreaga activitate economic a tarii.
Problema s'ar reduce in acest caz, la armonizarea conclitiunilor de transport intre rafineriile din tara care isi vor in-

www.digibuc.ro

362

VINTILA 1. BRAT1ANU SCRIER1

t CUVNTARI

VOL. 11

drurna exportul la Constanta, ea si astazi pe calea ferat

cele viitoare care i vor duce arcolo titeiul pe conducte.
Aceasta armonizare nu poate fi facuta de cat eu ajutorul
unei politici tarifare bine chibzuita, care insa reclamd o conditiune absoluta si anume aceia ea conduicta de titeiu s apartie statului, intocmai ca i caile sale ferate.

In cazul cand prin faptul nfiintrii conduetei de titeiu

la mare fenomenul strmutrii rafinajului la Constanta, s'ar
realiza in proportiuni noua, de o deosebita importarrt.
Combustibilul produs aproape exclusiv la Constanta si re-

intors in urma in interior, ar reveni se intelege prea scump,

atat pentru Stat cat i pentru industriai in general.
Avem insa credinta c sub influenta inlesnirilor creiate
in directiunea transporturilor, o parte din rafineriile actuale
mari si toate cele mijflocii, vor continua sa lucreze acolo unde
sunt instalate astazi.
Tarifele privilegiate pentru transportul pcurii pe calea

ferat, vor da putinta temperarii preturilor i mentinerii lor

in limite normale.

Un alt mijloc pentru atingerea acestui scop, ar fi si perceperea redeventelor Statullui in natur si tratarea lor in eateva mici uzine regionale de desbenzinare.
Ori care ar fi desfsurarea lucrurilor, consideratiunile ce
am dezvoltat mai sus sunt suficiente sa invedereze tuturor, ea
chestiunea conductei este complexa i ca in hotarirea ce va
lua-o statul trebue sa o priveasca in intregul ei si mai ales
s evite infiintari de instalatiuni viitoare, sau concesiuni care
sa ingreuieze si mai mult problema.
Odat cu studiile necesare problemei transporturilor la
Constanta, se impune i rscumpararea retelei de conducte secundare, avand caracter de interes general, care leag exploatarile cu centrele de rafinare.
Se intelege ca in cazul cand aceasta rscumparare nu s'ar
putea face in conditiuni echitabile, Statului i va ramane putinta de a construi alte conducte in conditiuni bune i asezate
dupa un plan general bine studiat.
In orice caz autorizari noui nu mai trebue date, de cat

www.digibuc.ro

NOV. 1911

STATUL SI PETROLUL

363

inconjurate cu toate garantiile unei libere dispozitiuni din partea Statului atunci cnd o va crede de cuviintd.
De depozitare se leag si certificarea si controlul cantitativ si. calitativ al mrfurilor si deci putinta
dupd cum se
face in parte astzi la Constanta
de a se garanta produsele inmagazinate sau in curs de transport.
Prin urmare o altei consecintei ar fi inlesnirea de credit pentru industria .si cornertul de petrol.
Rafinarea.

Examinnd chestiunea transporturilor si depozitArii, am

amintit deseori de situatia rafineriilor, cu care se gsesc in
strns legtur.
Vom face mai jos un scurt examen al felului cum sunt
randitionate aceste uzine si vom amirnti de situatia privilegiat
ce li s'a creiat prin interventia Statului, manifestat prin legea de contingentare si de agiunea puternicd pe care el o
poate exercita prin acest mijlac regulator si de control.
Imprejurrile care au nscut aceast interventiune energic a Statului, pentru regularea unor interese particulare,
motivatd insg de importanta intrinsecg a acestor interese in
economia national si mai ales de relatiunile in care stau ele
cu interesul public, sunt destul de curioscute.
Lupta repede si energic sustinutd pentru acapararea
trgului intern de petrol, in profitul exclusiv al unei singure societti strine afltoare in tara si care intrebuinta
in ajungerea acestui scop, procedee devenite clasice, de care
a uzat si abuzat ori unde a avut ocaziunea s se desvolte
frd piedici ;
Situatia disperat pentru micii si mijlocii rafinori si

ameninttoare pentru multi din cei mari, pentru cari lupta

inceputd echivala cu o distrugere repede si sigur ;
Situatia cu totul netolerat att pentru consumatori ct

si pentru Stat, la care s'ar fi ajuns in cazul cnd o singur

societate produatoare, sau un foarte restrns grup de inte-

www.digibuc.ro

364

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTARI

VOL. 11

resati cartelati, ar fi rmas stpni asupra productiunii si

desfacerii produselor petrolifere ;

Acestea sunt pe scurt principalele motive care au determinat alctuirea contingentrii consumului intern de /ampant 1).

Legea recunoscnd c nimeni nu are dreptul de a distruge pe altul prin procedee de concurent brutal si in
afar de limitele ei naturale, a implinit un act de dreptate
sociald si in acelasi timp de prevedere economicd, intru ct
este stiut cA dac la inceput consumatorul profit de ase1) Procedeul intrebuintat de Americani (Standard) pentru o grabnia
distrugere a concurentilor si o acaparare a tArgului intern de petrol si derivate din tara, este Inca In memoria tuturor.
Cumparari de titei cu preturi mari, lucru care ridica artificial costul
brutului si silea pe rafinori, in special pe cei care nu dispuneau de productiune la cote sensibil inferioare ori crei concurente.
Organizarea vnzarei in detaliu dupa moda americana : cariole numeroase, bidoane solide aduse la domiciliu, lAmpi speciale si tot felul de alte
Inlesniri.

Se Intelege a o asemenea actiune cerea sacrificii insemnate din partea Americanilor. insa pe de o parte aceste pierderi erau fAra importantA
fat de capitalurile lor si InsemnAtatea scopului, iar pe de altA parte ele
urmau s fie acoperite cu prisos la sfrsitul acestei campanii.
Acest sfArsit nu ar fi intArziat prea mult avAnd in vedere mica resistent financiarA de care dispuneau rafinorii mici, mijlocii si o parte chiar
din cei mari.
Pentru a invederea rezultatele acestei actiuni de abia incepute, dam
mai jos urmatoarele cifre.
Consumul intern de lampant in perioada 1904-1908 a fost :
31.802 tone

1904 5
1905/6
1906 7
1907/8

33.036
35.557
39.162

Impartit pe grupe de industrii acest consum se prezintA astf el.

Industria mare (fdra Americani)

(8 fabrici)
1904/5
1905/6
1906/7
1907 8

16 070
18 500
22 170
18 630

tone
Pt

regres asupra anului preced. de 16%

Actiunea Americanilor incepe in 1907 908,

and el realizeaz o van-

zare de 10.179 tone, pe cand in anul precedent nu vanduserA deck 830 tone.
Asa dar pe and consumul general creste dela 1906/7 la 1907/8 cu 10.1%,
vAnzArile fabricilor mari in loc sA creasca si ele Intr'o masurA apropiata
dan indeirt cu 16%.

www.digibuc.ro

NOV. 1911

STATUL

menea concurente,

I PETROLUL

365

sarsete ins cu sigurantd prin a pldti

mai trziu din greu, toate spesele invingtorului.

Legea contingentArii, stabilind libera desfacere pentru
fiecare rafinerie, a unei prti din consumul real intern,
proportional puterii sale de lucru, a eliminat astfel ori
ce ratiune de concurent intre productori.
Fiecare avndu-si partea sa de vnzare asigurat, se
intelege c lupta pentru desfacerea acestor produse nu mai

putea exista, de cat cel mult pentru utilizarea unor centre

de consumatie mai comode, reprezentnd pentru doui sau
mai multi fabricanti, minimul de spese i deci maximul de
cstig.

Sub influenta unei asemenea legi, o speculatie asupra

publicului printr'o ridicare artificial de preturi s'ar fi
produs cu sigurant, dac legiuitorul nu ar fi veghiat asupra interesului general, rezervnd guvernului dreptul de a

regula din 3 in 3 luni, pretul maximal de vnzare al lampantului in rafinerii.

Legea in sfrsit stabileste principiile unei eventuale
organizri de desfacere pe cale de serviciu public, pentru
cazul cnd productorii nu si-ar da osteneala s rsprtIndustria mijlocie (5 fabrici)
6.040 tone

In 1904/5

1905/6
1906/7
1907/8

6.700
5.490
4.560

If

regres asupra anului preced. de 17%.

Industria mici (40 fabrici)

In 1904/5
1905/6
1906/7
1907/8

.
.

.
.

.
.

.
.

9.690 tone

7.840
7.050
. 5.790

deci un regres asupra anului prec. 17.9%.

Prin urmare desi consumul general de lampant a crescut de la un an
la altul cu 10.1%, vnzrile celor 3 grupuri de industriasi, au dat Indrat in
mijlociu cu 17%, si aceasta in primul an al actiunii Americanilor, cnd se
1ntelege organizarea i mijloacele lor de lupta erau Inc& departe de a fi
.

desvdrsite.

Este lesne de vAzut care ar fi fost rezultatele acestei actiuni, dac InterveMia fericit a Statului, ar mai fi intarziat cativa ani.

www.digibuc.ro

366

VINTILX I. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTXRI

VOL. II

deasca 0 sa faca cat m'ai apropiat pentru public, consumul

acestui produs.

Pentru toate aceste motive 0 mai ales din cauza fixdrei pretului maximal de vanzare, o intelegere colectiva intre produckori, era cu uqurinta de prevzut. Aceasta irgelegere a 0 luat flint:a prin constituirea Societeitii pentru desfacerea produselor petrolului" sau pe scurt

Distributia".
Trebue sa constatam ins, ea diviziuni streine scopului
urm5rit 0 mai ales transplantarea in trgul intern, a tuturor
ciocnirilor de interese care au locul intre gruparile comerciale i financiare la care sunt afiliate societatile noastre
producatoare, au facut ca concentrarea lor completa in jurul acestei societati s nu se fi realizat 'Ana astzi.
Ceind scopul acestei Societeiti ar peireisi intentiunile legiuitorului, cu alte cuvinte atunci cnd principiul limiteirei
beneficiilor inscris asteizi in statute ar dispeirea, legea trebue
neaptirat sei se modifice.

Principiul fixeirei unui pret maximal de vnzare trebue

neapeirat extins de /a rafinerii la depozite.
Legea stabilind contingentarea 0 fixand 0 pretul maximal de desfacere al lampantului, a asezat prin chiar acest
fapt, legitimarea si posibilitatea apliceirei meisurii extreme
'represintatei prin monopolizarea vemzeirilor interne de dare
Stat.

Prin urmare se impune ca Statul s coordoneze aceast

msurd de interventiune energica i de ocrotire, cu
politica lui generala viitoare i sa aiba in totdeauna
in vedere ca o arrn, in potriva celor care ar cauta sa
lucreze in dauna intereselor generale ale industriei noas-

tre de petrol.
Legea de contingentare in afarg de efectele de care am

vorbit mai sus, a mai adus Inca un rezultat apreciabil 0

anume o cunoa0ere completa a utilajului de care dispun
rafineriile noastre. lucru care inainte nu putea fi cunoscut,
de cat de fiecare interesat in parte.

www.digibuc.ro

NOV. 1911

STATUL SI PETRO LUL

367

Prin lucrarile de constatare care se fac de Ministerul de

finante, se inscriu an cu an, toate modificarile si progresele
fcute in instalatii, asa Ca avem putinta s ne dam seama,
intru cat sunt de armonice relatiunile ce exista de fapt intre extractiunea liteiului si rafinarea lui.
Mecanismul repartitiei consumului de lampant, consta in-

teo impartire proportionald a acestuia, in raport cu capacittile de lucru ale rafineriilor si in raport cu anume coeficienti
de protectiune, afectati diferitelor grupari in care s'au separat
aceste instalatiuni.
Sub presiunea cererilor micilor rafinori
care avusesera la inceput convingerea ca contingentarea era menita sa
le acorde, nu o protecOune rezonabild si legitima, ci sa-i fac
sa beneficieze de o adevrat monopolizare a vanzarilor interne
legea a suferit de curand oarecare modificari.
Anume s'au fractionat mai mult gruparile fabricilor si
s'au mrit coeficientii de protectiune, afectati industriei mijlocii si mici.

Cu toate acestea, plangerile micilor industriasi tot persist si cu sigurant lea cul situatii lor nu st numai aci.
Caracterul pe care il are industria rafinajului, indrumeazd in mod fatal la o concentrare capitalist, singura in

msur sa asigure o desvoltare suficient si o introducere

cat mai grabnic a tuturor perfectiondrilor technice si deci
s realizeze preturile unitare de cost cele mai scazute.
Dac la aceasta mai adaogam si greutatile rezultate din

faptul ca micile rafinerii cumpar titeiul pe care 11 prelucreaza, pe cand cele mari si lucreaza in general productiunea lor, este lesne de inteles Ca viata care li s'a infuzat
prin protectiunea legei este factice si ca mai curand sau mai
tarziu, aceste organisme care nu mai rspund conditiunilor
timpului, vor trebui fatal sa dispar.
0 rascumprare a lor de ctre rafineriile marl si mijlocii cartelate
avand ca baz consumul de lampant de
care se bucura categoria fabricilor mici
o credem foarte
probabila.

www.digibuc.ro

368

VINTILii I. BRiTIANU SCRIERI

I CUVANTARI

VOL. Il

Rezultatele aplicrii legei de contingentare 1) se gsesc

rezumate in cele 3 tablouri alturate, cari coprind toate datele referitoare la rafineriile din tar, impreun cu contingentele de lampant ce li s'au acodat in 1908, 1909, 1910
1911. (A se vedea tabela No. 3).
In mod general constatm capacitatea de lucru total a
rafineriilor c a fost :
In 1908 de 1.972.370 tone
1909
1910
1911

cu o crestere asupra anului precedent de 11.50%.

2.199.740
2.207.663
2.466.955

4.45%.
7.37%.

>,
I

Iar cresterea totald de la 1908 la 1911, de aproape

500.000 tone reprezint o desvoltare de 25%.
DacA considerm cele 9 rafinerii din grupul industriei
mari, ggsim urmtorul rezultat :
In 1908 o putere de lucru de 1.782.090 tone reprez. 90.37% din total
1909
1910
1911

If

/I

II

71

Pt

II

2.001.860
2.003.334
2.075.647

91.00%
87.12%
84.15%

1) De 3 ani de cnd legea de contingentare se aplic s'a putut constata ivirea unor anume fenomene, menite s o turbure, fie in functionarea
sa echitabila fie in pstrarea riguroas a principiilor pe care se reazim.
Aceste fenomene sunt de douA ordine :
Cresterea artificiald a capacittilor de //Lem ale rafineriilor si tendinfa de a se scoate anume categorii de lampanturi zise speciale sau superioare, de sub dominatiunea contingenteirii ; iar amndou aceste procedeuri
tind spre acelasi scop i anume astigarea pentru interesati, a unei situatiuni mai bune in vnzarea intern, realizata se intelege in dauna celorlalte
intreprinderi.
Cadrul acestei lucrri nu ne permite s intrm prea mult in amnunte,
altfel ne-ar fi foarte usor s invederAm c mAririle de tot felul produse In
ultimii 3 ani, In capacittile de lucru ale celor mai multe din rafinerii, nu
au avut alt scop decat dobAndirea unei cote mai ridicate In consumul anual.
Lucrul acesta se poate constat prin examinarea coeficientilor de utilizare ai instalatiunilor, pentru fiecare an in parte.
CAnd o rafinerie oarecare utilizeazA in cursul anului 25-50% din capacitatea sa constatat si cu toate acestea pentru anul viitor isi mreste
totusi instalatiile de distilare i cAnd acest fapt 11 constatm si anul urmAtor, fr nici o umbr de justificare, suntem In drept s ne ingrijim de
acest mijloc piezis, intrebuintat numai in scop de a ocoli legea si care mai
are si pAcatul de a aps investitiunile cu cheltueli nefolositoare.
Se poate ca industriasii, fat de preturile avantajoase ale vnzrilor
interne s-si gseascA interesul prin asemenea practice, Statul ins nu trebue sA le tolereze, intru cAt avantajele pe care ele le aduc interesatilor sunt
rupte din drepturile celorlalti.

www.digibuc.ro

NOV. 191 1

STA TUL SI PETROLUL

369

Cresterea total in acest interval este de 16.51%.

Cifrele de mai sus invedereaz in destul caracterul de
concentrare capitalist, pe care 11 prezinta industria rafina-

jului la noi in tara.

Restul capacitalii de lucru se imparte astfel :
Industria
In 1908
1909
1910
1911

5 fabrizi cu 112.400 tone reprezentand

8
8
9

138.590
198.678
274.790

21

t;

5.7 %
6.3
8.6 %
11.1 %

din total
I

Cresterea totala realizata in intervalul de la 1908-1911

este de 144.4%.

Ar rezulta de aci, Ca' aceast grupare industrial a fkut

in ultimii ani un progres considerabil.
El insa nu este datorit att desvoltkii luat de instalaPosibilitatea unor asemenea procedeuri se datoreste in special abandonarii principiilor stabilite la prima aplicare a legei In 1908, cari aveau

de scop de a lua drept criteriu al capacitatii de lucru nu numai distilarea,

ci totalul operatiunilor principale l secondare care constituesc rafinajui
posibilitiitile de depozitare, care toate impreun trebuesc s forrneze un tot
armonic.

Daca reintoarcerea la aplicarea strict a acestor principii nu ar fi Indestulatoare, o modificare in lege se impune in sensul ca adfiogirile anuale
la capacitatea de lucru
pentru a fi tinute in seamd
vor trebui s fie
justificate printr'o utilizare anterioar maximala a instalatiunilor sau prin
prevederi bine intemeiate asupra extinderii productiunii sau vanzrilor
viitoare.

Scoaterea unor lampanturi de subt jurisdictiunea legei, are de scop

crearea unor contingente speciale i In afar de acelea care rezulta din
aplicarea repartizarii consumului general.
Am aratat cu alta ocazie ca lampanturile noastre se diferentiaza intre
ele, atat din cauza naturii titeiurilor de origina, cat i prin procedeurile
particulare de fabricatiune.
A admite ca unele din aceste produse trebuesc supuse contingentrli
iar altele nu, inseamnfi a abandona scopul i principiile legii si a deschide
o poarta largfi tuturor abuzurilor.
Daca precedentul initial facut In favoarea lampantului zis Waschingthou, era mai mult sau mai putin justificat, prin faptul ca acest lampant
reclama o instalatie speciala pentru ardere, celelalte exceptiuni bazate
numai pe diferentele calitative ale produselor, nu au nici o justificare si
introduc In aplicarea legei elemente de apreciere personala, lispite de orice
criteriu.

Prin urmare In aceasta privinta, Statul este In masura sa revie la o

aplicare dreapta a legei i sa curme abuzul pe care II constatm azi.
24

www.digibuc.ro

370

VINTILA I. BRATIANU SCRIER1 SI CUVANTAIII

VOL. II

tiunile care compuneau grupul in 1908, cat mai ales transformarilor f Acute de ckeva din fabricile mici, trecute sub
alte firme, dispunand de capitaluri mai insemnate.
In fine grupul :
Industria micfi.
In 1908
1909
1910
1911

40 fabrici cu 97.570 tone reprezentnd 3.93

39
39
41

9f

7)

fl

It
JP

fl

59.320
95.651
116.518

PS

Pf

2.70
4.28
4.75

din total

%
%
%

9,

,.

f,
I/

Creterea totala a grupului in acest interval este de

50,3%.

Aceasta cretere de i are o oarecare insemnatate, totui partea pe care industria mica' o detine, din posibilitatile de lucru ale rafinajului, a fost i a ramas cu totul neinsemnata.

Concluziunea este &A industria rafinajului, la noi ca i

aiurea, lucrand mai cu seama pentru export, avand nevoie
de instalatiuni costisitoare i. tinute mereu in curent cu progresele timpului, nu se poate desvolta deck prin investtiuni insemnate, pe care nu le pot face de cat societatile cu
mari capitaluri. 1)

Aceasta concluziune ne va fi pretioas, la stabilirea indrumrilor pe care le credem posibile, pentru capitalul i
munca nationala.
Exploatarea.

Exploatarea terenurilor este dintre toate ramurile industriei petrolului, aceia care st in legatura mai stransa i
mai directa cu interesele noastre nationale economice i aceasta nu numai prin faptul Ca este raspandita pe o suprafata intins a tarii, dar mai ales din cauza ca de desvoltarea
i) Detaliile asupra organizrii si utilajului fbricilor de petrol din Ora
se gsesc in :
Fabricile de petrol in fata legei de contingentare de ing C. HA15.ceanu, 1908 si Publicatiunea minist. de finante (supliment la lucrarea de
mai sus) din 1910.
.,

www.digibuc.ro

NOV. 1911

STATUL F PETROLUL

371

si propasirea ei se leaga si interesele imediate ale proprietarilor solului, toti Romani.

Natura acestei exploatri, figuratiunea parcelard a proprietatilor recunoscute ca petrolif ere si faptul ea' activitatea

ei nu reclamd in mod neaprat o participare de capitaluri

in celelalte ramuri ale industriei petrolului, o face sa fie mai
la indemana factorilor nationali, mai timizi de cat in trile
cu o etlucatie veche industniala.
In exploatare fie prin proprietarii solului, fie prin ele-

mentul technic romanesc, ajutati de o organizare si o indrumare mai buna a capitalului, elementele nationale ar fi
avut de sigur putinta sa castige o parte activa in aceasta industrie.

Din nenorocire in afar de lipsa de obisnuinta si necunostinta acestui fel de intreprinderi, de timiclitatea capitalului romanesc, obisnuit s-si gaseasc o remunerare imediata
si multumitoare in alte directiuni de afaceri, diferite alte
cauze au ingreuiat indrumarea romaneasca care exploatare.

In primul rand aceast situatie a fost ingreuiata prin

lipsa de diviziune a muncii, rezultata cum am aratat pan
aci, din cauza lipsei unei organizari serioase.
Industria de petrol evoluand cu repeziciune in ultimii
ani, de la forma primitiva la cea moderna, technica si. capitalista de astazi si aceast evolutie individuala a fiecarui factor, fiind lipsit de coordonarea unei organizari de Stat
care sa formeze legatura intre ele, diversele intreprinderi
au trebuit sa-si desvolte

in mod paralel toate

direc-

tiunile de activitate, pe care le cuprinde industria si comertul petrolului.

Prin urmare intreprinderile mai mici de exploatare erau

condamnate sau sa duca o viata restransa, sau s se hotarasca la investitiuni care eseau din preocuparile Mr initiale
si treceau peste mijloacele lor financiare, fr care insa se
vedeau amenintate in tot momentul in existenta lor, prin
presiunea intreprinderilor mari capitaliste.
0 alta greutate pentru exploatatorii seriosi, a provenit

www.digibuc.ro

372

VINTILX I. BRXTIANU SCRIERI I CUVANTXRI

VOL. H

si din speculele ce s'au fcut asupra terenurilor

in cea
mai mare parte necunoscute i neexplorate
care reveneau
exploatrilor incArcate cu cheltueli si speculatiuni,
in afard de valoarea kr reald.

cu totul

De aceste speculatiuni fr frau, s'a resimtit se intelege

initiativa romaneasc, insd in mdsur si mai mare rezultatele
nenorocite ale acelor procedeuri, s'au manifestat in multe
din intreprinderile mari din tar.
Speculatiunea aci era cu atat mai accentuatd, cu cat pe
lang factorul local
posesorul de optiuni ale terenurilor
intervenea si altul strein, capitalist sau orn de afaceri,
care organiza intreprinderea si proceda la primele lucrri,
numai cu ndejdea si hotrirea de a o transmite altora, cu
un profit insemnat.
Dac s'ar scrie vreodat amnuntit istoria transformrilor succesie prin care au trecut diversele societti de exploatare din tar, am rmane uimiti de majordrile fictive de capitaluri la care s'a ajuns, intemeiate numai pe afirmatiuni
sau pe exploatri rzlete si nesuficiente.
In aceast directiune trebuesc cdutate cu deosebire cauzele dificulttilor intalnite de multe intreprinderi de petrol si
a pierderilor insemnate de capitaluri, care au avut kc
in perioada de asezare a industriei mari la noi.
Peste aceste greutati, sau mai exact inlesnindu-le si
dandu-le putinta s se desfsoare in toat voia, se adaog
necunoasterea geologica a terenurilor neexplorate si neexperimentate din punctul de vedere al metodelor de lucru,
care ar fi fost mai potrivite conditiunilor locale, destul de ingrate pentru spare.
Dacd capitalurile mari
pe baza numai a verificArilor
locale asupra existentei titeiului sau pe baza unor expertize
de cele mai multe ori sumare si lipsite de datele generale
sau de cunoasterea particularittilor locale
se puteau
aventura in investitiuni mari, initiativa rot-a/leased se vedea de la inceput paralizat, de aceasta lips de orientare
tiintificg.

0 alta greutate o intalnim in lipsa de preggire din

www.digibuc.ro

NOV. 1911

STATUL Sj PETROLUL

373

vreme a unui element technic romnesc, care s fi constituit

imboldul si incurajarea unei actiuni mai mari a capitalului
national.

Pregatirea unui asemenea element national, care ar fi

format solidarizarea capitalului strin cu interesele trii, ar

fi dat si la noi rezultatele pe care evolutiile economice-industriale le-au invederat in alte OH.
Oamenii de stiint si actiune, bine pregAtiti si in posesiunea complet a meseriei lor, In mod natural sunt indemnati s pue in folosinta lor proprie acest capital de munc si
experienta. Ei au constituit in toate prtile pionierii si organizatorii de afaceri, cari au stimulat capitalurile spre intreprinderi ce le erau necunoscute 'And atunci.
Din nenorocire trebue s" constatdm cA actiunea capitalului strAin in aceast directiune a fost cu totul greoaie, plin
de prejudecgti si lipsit de incredere, iar msura in care a
fost realizat, a fost datorit numai necesiatilor impuse de o
aplicare mai mult decal slab a unor legi existente. 0 manifestare caracteristicd o gsim in rezistenta nejustificat pe
care au opus-o nu de mult, o parte din societtile strgine, fie
cu ocazia modificrii regulamentelor miniere, fie a legii industriale.
Spre

cinstea elementului national si pentru justificarea

complet a unor drepturi legitime, pe care le-a reclamat
si le reclama si ast'zi, trebue s constatdm aci cd toate incercArile binevoitoare ce s'au fcut, oriat de restrnse ar fi
ele, au dat rezultate cu care avem dreptul s fim multumiti.

Elementul technic romnesc, pus la lucru si inzestrat cu

autoritatea si rAspunderea necesark s'a artat cu totul
la inltimea misiunii lui, inlocuind ori unde cu folos, pe
specialistii de multe ori improvizati veniti de peste
hotare.
Sondorii si maestrii sondori strgini, se intlnesc acum

din ce in ce mai rar, iar printre inginerii si sefii de exploatare, elementul romnesc sau autochton isi face din zi in zi
un drum mai larg.

www.digibuc.ro

374

VINTILA I. BRXTIANU SCRIBRI I CUVANTARI

VOL. II

In afar& de aceste consideratiuni, se intelege c i alte

greutti au stat in calea capitalului romanesc 0 din-

tre acestea cel mai de seam& a fost i este Inc& lipsa unei
organizri de credit industrial, care s-i permit fie o
extensiune a afacerilor, fie inlesnirile de nevoie in vremuri dificile.

Trebue sa recunoastem Inca odatd, Ca' Statul nu a facut in destul pentru usurarea acestei situatiuni. Actiunea lui
binefacatoare s'ar fi putut manifesta printr'o studiere geologic& si o explorare treptata a terenurilor sale in special 0 a
zonelor de petrol in general, prin adunarea coordonarea
publicarea tuturor datelor relative la stratigrafia
subterane, i indicarea celor mai nimerite mijloace de
lucru, prin organizarea transporturilor si inmagazingrilor,
prin creiarea creditelor asupra instalatiunilor i mrfurilor
prin formarea unui personal technic cat mai numeros.
Se intelege c situatia astzi s'a ameliorat in parte, intru cat lucrArile institutului geologic si comisiunii de petrol,
sunt in masur sa pun& la dispozitia exploatatorilor informatiuni si directive care nu existau altadatd.
coala de maestri sondori i inginerii formati pe santierele marilor societAti, vor fi de un folos real pentru lucrrile viitoare.
Pentru cei care vor avea teama ca" actiunea romaneasc
vine tarziu i c viitorul ce-i este rezervat, va fi fatal subordonat rezervelor restranse de petrol ce au mai rAmas Inca'
intacte, le vom aminti cuvintele regretatului C. Alimanestianu care la serbArile din Bustenari in 1904 spunea intre
altele :

Cand la 1892 combAteam pe cei cari spuneau cd noi

n'avem bogatii miniere, c chiar petrolul la noi nu reprezint de cat niste sfarlace
se inventase i teorii care
s& explice sfarlacele,
eram taxat de optimist exagerat.
Cand la 1896-1900 luptam din greu mai intai ca sA infiintez, apoi ca sa" mentin laboratorul de chimie al serviciului minelor, eram taxat de neastampgrat i risipitor.
Cand la 1899-1900, in imprejurrile acelea de trista

www.digibuc.ro

NOy. 1911

STATUL 1 PETROLUL

375

memorie pentru orgoliul nostru de Romani si pe care d.

prim-ministru vi le-a descris cu atka competint, m'am incercat, ca un orn care imi iubesc neamul, sd dovedesc lumei,
c tarisoara asta nu poate fi aproape de faliment, caci ea
mai are si alte resurse deck agricultura, si cand, cu datele
de care dispuneam atunci, am evaluat rninirnul avutiei noastre in petrol, am fost taxat iar de utopist, naiv si entusiast.
Dar eu astept d'atunci, adic de mai bine de trei ani, s
vie expertul, specialistul in ale acestei industrii, care s-mi
conteste cu probe, una sau toate cele patru cifre care formeaza baza evaluarii mele si sa-mi infirme astfel aceast
evaluare.

Sunt, domnilor, constatate pan azi 87 linii petrolifere

caracteristice cu iviri de petrol. Din acestea
82 sunt 'Inca
virgine ca explorare si exploatare,
in alte vre-o 4 s'au fin fine una, Campinacut lucrari ceva mai de seam si
Bustenari, cea mai importanta azi ca productie, dar si ca exploatare intensiv, e tocmai aceasta, ale carei bogtii le-ati
admirat cu totii.
Entusiasmul si increderea ce d-voastr aratati la vederea
aceasta in adevr singura
numai a uneia din cele 87 linii,
care 'Ana acum este exploatata rational pe o scara mai
pe cand celelalte 82 asteaptd Inca aceleasi lucrri,
mare,
constituesc
ca s arate fiecare din ele ce au in sanul lor,
cea mai mare satisfactie la care aspiram, pentru tot ce

mi-am auzit in lupta care a trebuit s'o duc cu punerea in

evidenta a acestei mari bogtii".

De atunci toate lucrrile de explorare s'i exploatare ce

s'au fcut in tara, desvoltarea enorma a regiunei Morenilor,
punerea in valoare a regiunii Policiorii-Beciu-Arbanasi, Filipestii de Pdure, nouile sondaje atk de fericite la Tintea
si gasirea altor cateva linii secondare din Prahova, (CepturaUrlati, etc.) arat cad dreptate avea Alimnesteanu, cat de
luminat era minunata Ea intuitie si cat sunt Inca de mari
rezervele noastre de petrol.
Trecem acum la alte piedici aduse desvoltrii exploa-

www.digibuc.ro

376

VINTILI I. BRATIANU SCRIERI I CUVINTARI

VOL. !I

tgrilor noastre de petrol, care intereseaz att actiunea viitoare a capitalului romnesc, at si. aceia a capitalurilor
streine si in inlgturarea cgrora Statul, este singurul in mgsurd sg aibd o actiune bine-fgcgtoare.
Este vorba de morcelarea proprietgtii particulare, in
special tgrgnesti, lucru care impiedicg sau face extraordinar
de grea, orice exploatare serioasg, pe aceste terenuri in
mare numgr in regiunile petrolifere.
Procesul desvoltgrii unei regiuni petrolifere este destul
de cunoscut. Fie prin incercgrile restrnse ale vreunui proprietar mai indrgznet, fie prin lucrgrile de explorare ale
vreunei societati, care impins de studiile sale geologice, a
realizat acolo oare-care achizitiuni de terenuri, titeiul este
adus la suprafatg si. caracterul de teren petrolifer dobndeste o confimare de fapt.
Paralel chiar cu aceastd actiune de explorare, un nor de
oameni de afaceri se abat asupra regiunii, dobndind cu
sume mici, optiuni de la proprietarii-tgrani, in conditiuni se
intelege cat mai avantajoase pentru ei.
0 datg regiunea confirmatg, negocierea optiunilor incepe, toate intreprinderile fiMd doritoare s nu scape o pgrticic dintr'o regiune al cgrei viitor poate fi neasteptat. De
aci o figuratiune fractionatd si o pgtrundere una intealta a
concesiunilor, fapt care produce sau o jend considerabilg in
instalatii, sau chiar o primejduire a exploatgrilor, in cazul
cnd titeiul indicg o regiune bogatg.
In adevgr proprietatea fiind astfel fractionatg, exploatgrile devin influentabile una asupra alteia si atunci principala grije a intreprinzgtorilor, este aceea de a ajunge ct
mai repede la titeiu si. de a scoate din pgmnt ct mai mult
posibil.

Aceastg grabg foarte legitimg de altminteri, inlgturg posibilitatea unei lucrgri linistite si rationale a sgpgrii, a unei
studieri atente a stratigrafiei, regimului apelor, etc.
Nu rare ori in asemenea exploatgri, se trece dincolo de
stratul de titeiu, se compromit sondajele prin instrumentgri

www.digibuc.ro

NOV. 1911

STATL L SI PETROLUL

377

costisitoare i se inund regiuni intregi, printr'o inchidere

sumar i nestudiatd a apelor subterane. 1)
Aplicatiunea msurilor regulamentare de sigurant i po-

litie minierk devine in asemenea cazuri imposibirk autorittile hind de cele mai multe ori nevoite s psuiasc calcri
care aduc prejudicii exploatrilor vecine sau le pun inteun
pericol permanent.
1) Chestiunea inchiderii apelor subterane se impune pe zi ce trece ca
o problem de o ingrijitoare important.
Prin gaurile sondajelor mai ales atunci ea/ad sunt numeroase, apele
Intalnite in diverse straturi superioare zacamintelor de petrol, fiind neinchise complet, patrund pand la titeiu $i prin efectul presiunilor enorme pe
care le produc, imping titeiul spre linii de mica rezistenta.
Prin acest fapt o regiune petrolifer cat de bogata, poate fi perdut
In mod complet $i in foarte scurt timp.
Titeiul deplasat migreaz In regiuni necunoscute pe cari nu mai suntern in masura sa le recunoastem, cu ajutorul indicatiunilor obisnuite geologice si tectonice.
Pierderea unor asemenea zcminte, interesclud o regiune
constitue o adeviiratcl micsorare si risipire a avutiei nafionale.
Asemenea pagube importante pentru productiunea noastr s'au intamplat la Glodeni, la Recea, Dofteinet $i acum In urm la Bordeni $i Beciu,
iar abondenta apelor subterane la noi, constitue un pericol permanent si
cea mai mare Diedica intalnit in exoloatri.
Faptul c multe Inchideri de ape nu au reusit, cu toate ca s'a pus in
lucrare tot interesul si toate cuno$tintele technicienilor, dovedeste c In
afara de cazurile de neglijent si lipsa de pricepere, mai sunt si altele de
ordin general. Este aproape sigur ea nu s'a gsit Inca' un procedeu technic
eficace $i adaptat conditiunilor noastre locale.
Pierderi In productiunea titeiului, prin faptul apelor subterane s'au
produs pe scara destul de mare in Rusia si in Galitia ; a$a in ultimul timp
productiunea regiunii Tustanowice din Galitia s'a redus la jumatate, tocmai
din cauza acestui flagel al exploatrilor petrolifere. Acolo ins asemenea
greutti sunt mai explicabile, din cauza adancimilor mari de sondare (1000
1200 rn.). La noi ins, unde adancirnea mijlocie este de 350 metri, asemenea
accidente pot $i trebue sa fie evitate.
Studiul acestei chestiuni, prin coordonarea tuturor metodelor Intrebuintate $t incercarea altora, nu poate fi urmrit cu folos de cat de Stat.
Fiind aci o chestiune de interes general, strans legata cu pastrarea si
nerisipirea unor mari bogatii nationale, Statul are datoria s intervie $i sa
contribue prin toate mijloacele la deslegarea acestei probleme.

cu
Pe de alta parte el trebuie sa exercite un control permanent,
asupra lucrarilor de sapare, oprind
mult mai riguros de cat pang acum
imediat pe acelea care pun In primejdie bogatia regiunii.
Tot in aceast ordine de idei i pe temeiul unui interes general superior, Statul are dreptul si datoria de a lua In anume conditii initiativa lucrarilor necesare pentru clarificarea chestiunii existentii unor zcminte inferioare de petrol, in regiunile care merg spre o sleire sigura si repede.
O asemenea problem de un interes considerabil se pune astzi in special la Bugenari.

www.digibuc.ro

378

VINTIL I. BRATIANU SCRIERI I CUVINTARI

VOL. !I

Pentru a curma acest rdu a cdrui evidentd este de netagaduit, Statul trebue s intervie cu mijloace de legiferare de
ordin exceptional.

El trebue s fac cu terenurile particularilor, in special

cu acele fractionate ale tranilor, aceia ce are intentia s
faca cu terenurile sale, adicd o Impartire rationala in perimetre minimale, constituind blocuri solidare pentru concesiunile viitoare.

Cheltuelile acestor cadastrri, de altf el departe de a fi

prea greu de suportat prin mijloacele normale ale statului,
s'ar putea retine din redeventele viitoare ale concesiunilor.
S'ar stabili astfel perimetre de exploatare normale, in
interiorul carora asezarea sondelor, rezervoarelor, conductelor, caselor de cazane, etc. s'ar putea face conform cu masurile celei mai elementare prudente. Proprietarii unui aceIasi perimetru declarati solidari, vor trebui cu totii s se
inteleag asupra concesiunii loturilor lor i hotrirea majorittii va fi obligatorie pentru rest, luandu-se se intelege
toate garantiile In potriva abuzurilor i intelegerilor pe sub
man.

Redeventele concesiunilor vor fi atunci imprtite proprietarilor solului, proportional cu Intinderea superficial a lotuiilor lor.
Acelora cari se vor speria de acest amestec al Statului, in
gestiunea intereselor particulare si vor califica de atentat la
principiul inviolabilittii proprietatii, asemenea msuri, le
vom aminti de legea de curand infiintat a imbunatatirilor
fonciare, In care principiul solidarizarii proprietarilor superficiali, pentru indeplinirea unui soop de interes comun, formeaz baza i da singura posibilitate de aplicare a acestor
msuri.

aci intereselor si drepturilor proprietarului, Intru cat

stau in drumul unor interese generale netgaduite i bine
constatate, li se substituesc fie actiunea unui serviciu public,
fie aceia a vecinilor sindicati.
Si trebue notat aci ca" aplicarea principiilor acestei legi,
reclama o executare de cheltueli de multe ori considerabile,

www.digibuc.ro

NOV. 1911

STATUL SI PETROLUL

379

la care proprietarul cu voie sau fr trebue s se supung,

pe cand in msura pe care o reclamgm, este vorba numai
de inlesnire a exploatgrii i o repartizare echitabilg a beneficiilor, intre parcele care se influenteaza una pe alta.
Pentru cei cari cunosc starea lucrurilor in exploatare nu
existg nici o indoiald asupra efectului binefgcgtor pe care 1-ar
aduce o asemenea ingsurg.
Ea ar asigura pe de o parte zdcgmintele noastre de petrol
in potriva unei exploatdri sglbatice i pggubitoare, iar pe de
alta ar garanta drepturi reale de folosintg, tuturor proprietarilor unor parcele mici alturate.
Practica de toatg ziva ne arat cg asezarea i exploatarea
unei sonde in mijlocul unui grup de parcele, este suficient de multe ori ca sg epuizeze intreg perimetrul

in acest caz redeventele asupra productiunii, care conform

drepttii ar fi urmat sd se impart tuturor proprie-

tarilor invecinati, revin se intelege numai unuia singur, care

in general are fat de exploatator conditiunile cele mai
reduse.

Pentru ceilalti, contractele lor reprezintg numai drepturi

virtuale, de care nu vor beneficia mai nici odatg, insd
obligatiuni certe, in privinta folosintii pentru altii a avutului bor.

Asa dar aceast mdsurd este atat de legitim si de necesarg, incat nu avem nici o indoialg c se va transforma in
lege cat de curand.
Concluziunea pe care o scoatem din toate cele expuse

pang aci este cg exploatarea, ajutat se intelege de o bung

organizare de interes general, care sg-i inlesneascg contractul liber si permanent cu celelalte ramuri de activitate din petrol si debarasatg astfel de cheltueli inutile,
care nu cad de drept in sarcina sa, se poate cu sigurantg
desvolta sub forma de initiative cat de modeste
chiar individuale, pe cand rafinarea i vanzarea in afarg tind in mod natural la specializare i concentrare.

www.digibuc.ro

380

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTRI

VOL. II

Extractiunea titeiului este inregistrat in Tara Romneascd

din 1857, fiind astfel cea mai veche industrie extractivg din
tara (afard de exploatarea srii) i una din cele mai vechi exploatgri de titei din lume.
Progresele acestei industrii de la 1857 pang la 1897, desi
continui, sunt foarte incete, punnd 40 de ani ca s urce productiunea de la 275 tone la 110.000 tone.
Aceast perioadg de incercri, caracterizatg prin exploatri mai mult individuale si primitive, lipsite de ori ce baz
technicg i tiintificg, echivaleaz mai mult cu o perioadg de
explorare si de punere in evidenp a zcgmintelor de petrol.
Ea formeazd mrturisirea cea mai bung, in favoarea
cu
initiativei i muncii elementului national, care singur
mijloacele a-tat de restranse, de care putea dispune pe atunci,
a pus in lumin aceast boggtie a solului nostru.
De la acea datg mai ales, incepe fluxul de capitaluri
streine ; orizonturile de exploatare se mresc i cu ele notm
an cu an cresteri insemnate ale productiunii.
Productiunea titeiului de la 1897 pang astzi este urrngtoarea :
Cresteri

Productia

Anii
1897
1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910

la sut asupra
anului precedent

110.000 tone
.

.
.
.

180.000
250.000
250.000
270.000
310.000
384.302
500.561
614.870
887.091
1129.297
1147.727
1297.257
1352.289

34.1 %
63,6 0/0

3.8 0/0

8 0 /o
15.0 0/0
23.4 0/0
30.0 0/0
23.4 0/o

44.2 /o

27.2 I,
1 9 /0
13.0 0/0

4 24 Vo

iar comparativ cu anul 1897, productiunea din 1910 este de

12,5 ori mai mare. Valoarea totald a titeiului extras pang azi,
se poate socoti la vreo 400 milioane lei.

www.digibuc.ro

NOV. 1911

STATUL SI PETROLUL

381

Progresul extractiunii, dup cum se vede din tabloul precedent, este continuu si corespunzgtor capitalurilor reale puse
in exploatare.
Nu trebue sg uitgm Ca' o parte din aceste capitaluri au
fost pierdute prin speculatiuni, iar o alta a fost in mod necesar
sacrificat pentru dobandirea tuturor experientelor in leggturd cu cunoasterea exacta a terenurilor, a metodelor de lucru
si a organizarilor technice si comerciale.
Dacg in ultimii 3 ani nu mai constatgm cresteri prea mari,
la f el cu cele cu care ne obicinuisem in anii precedenti, explicatia o gdsim in faptul cg exploatarea mrginindu-se tot la
regiunile cunoscute (Campina, Moreni, Bustenari, Bgicoiu,
Tintea, Moldova, etc), dintre care Bustenarii in regres accentuat in ultimii 3 ani, era natural ca productiunea sg se stabilizeze.

Punerea in valoare a regiunilor noui Policiorii-Arbanasi si Filipestii din Prahova, precum si alte relugri de exploatgri mai
active in regiunile cunoscute, ne dd dreptul sg spergm la o
crestere viitoare mai accentuatg a productiunii.
In orice caz se vede de aci importanta deosebitg pe care
o au explorgrile inteo aesmenea industrie, menite sg preggteasca noui campuri de exploatare, pe ingsurg ce cele existente se epuiseazg.
Se intelege Ca' o bung parte din sarcina acestor explorgri
revine initiativei private, al cgrui interes imediat si primordial este sg cunoascg din vreme, rezervele ce-i stau la dispozitie in viitor, insg nu-i mai putin adevgrat cg din punctul de
vedere al interesului economic al tgrii, datoria Statului este sa
participe inteo msur cat mai largg la aceastg actiune, lucru
pe care pang acum nu I-a f gcut.
Repartizarea procentual a productiunii pe judete de la
1906 pang la 1910 este urmgtoarea :
190

Jud. Prahova

Dmbovita
Buz:Au

Bacu

95,39
2,28
1,31
1,02
100,

6
%
%
%
%

190
95,45
2,86
0,88
0,81
100,

7
%
%
%
%

190
95,49
2,29
0,93
1,29

8
%
%
%
%

190 9

1910

94,23
2,33
1.96
1,48

92,10 %
3,20 %
2,94 %
1,76 ,0

100,

100,

%
%
%
%

100,

(Monitorul Petrolului")

www.digibuc.ro

382

1.71NrILI 1. BRATIANU SCRIERI 1 CUVINTARI

VOL. Il

Productiunea generala de0 a crescut din 1906 pang la

1910 cu peste 50%, observam ca sporul nu s'a concentrat In
mod exclusiv In jud. Prahova, ci de el a beneficiat inteo masurd destul de mare jud. Bacau i Buzau. Ap creterile procentuale ale productiunii din 1910 fat de anul precedent, In
jud. Dambovita, Buzau O. Bacau sunt respectiv de 43%, 60%
25%, pe cand pentru jud. Prahova constatm o cretere in
ace1a0 timp numai de 2%.
Acest fapt ne invedereazd sfortarile ce se fac, pentru
prepararea unar noui schele de exploatare, in afar de cele
cunoscute din Prahova.
Repartizarea productiunii pe centre principale de exploatare este urmtoarea :
Diferente la 0/0

190 9

1) Butenari-ailinet
2) Cmpina-Poiana
3) Moreni

393.699 t.
311.147
369.784
19.746
116.160
26.213
16.094
44.414

4) Bdicoi

5) Tintea

9) Gura Ocnitii
7) Policiori

8) Alte diferite pntiere

Total .

1.297.257

191 0
318.269 t.
333.382
438.475
26.722
116.058
37.846
30.326
51.161
1.352.289

19.1 0/0
7.07 0/o
18.91 0A
35.52 0/0

44.27 0/0
87.50 0/0
15.31 %

Creterile productiunii In diferite centre de exploatare

sunt aa dar destul de Insemnate i. acea generald asupra anului 1909, ar fi fost de sigur la nivelul creterilor anterioare,
dacd productiunea Butenarilor nu ar fi adus un gol simtitor
fat de anul precedent.
Contributia procentuala a primilor 3 antiere mari din
tar* in raport cu productiunea totala este urmatoarea :

1) Butenari
2) Campina-Poiana
3) Moreni

190e

1907

1908

1909

1910

57,49 0/

43,13 0/0
20,37
25,86
89,36

41,20 Vo
20,39
29,44
91,03 0/0

30,35 0/0

23,54 0/0
24,73
32,43
80,70

11,50
18,37
87,36

www.digibuc.ro

24,

28,51 0/0
82,86

NOV. 1911

383

STATUL I PETROLUL

Darn alturat dup Monitorul Petrolului" un tablou cornparativ al productiunii anilor 1909 si 1910 repartizat pe societti de petrol, asociatiuni si sindicate si pe regiuni Ce exploatare.

Din totalizrile cifrelor rezult ea la productiunea anului

1910, societatile anonime au participat cu 93.5%, asociatiunile
si sindicatele cu 3.33% si intreprinderile individuale cu 3.17%.
Tot din acest tablou se constat. ca :
Numrul puturilor de mn a fost :
abandonate,
1909

1093

1910

1086

In

In productiune

lucru,

Total

89

569

1751

105

547

1738

+ 16

22

13

iar al sondajelor:
1909

487

290

748

1525

1910

319
168

244

819

1382

46

+ 71

143

Productiunea mijlocie pe sonda productiva pentru toata

tam a fost In 1910 de 1550 tone.
0 alta indicatie despre activitatea pe santiere, o gsim in
metri liniari sapati in cursul anului.
Situatia in aceasta privinta este urrnatoarea :
in
in

1910
1910

58,091
49,594

m.

1.

spati
)1

Investitiunile in sondaje noi se pot evalua pentru acesti

doi ani din urm, la 14 si 12 milioane rotund.
In fine darn mai jos un alt tablou reprezentand prtile
din productiune, cu care contribue fiecare din principalele
societati de petrol din tara.

www.digibuc.ro

384

VOL. Il

VINTILX I. BRXTIANU SCRIERI I CuVANTARI

1908

Steaua Romand
Astra Romana-Astra
Romano-AmericanA
Concordia
Orion
Regatul Roman
Internationala
Alfa
Traian
Columbia
Nafta
Aquila Franco-Romand
Alte societati pe actiuni
Total . .
Asociatiuni si sindicate
Intreprinderi individuale
Total general .

1909

1910

28,78 /o
4,95
9,70
14,59

33,80 0/0

18,46
2,94
0,97
3,14
2,29
1,73
2,06
2,79

15,57
2,58
1,74

30,34

6,55
9 29

25,21
10,75
7,07
4,54
3,96
3,32
2,09
2,04
1.97
1,23
1,22
3,72

8;69

3,37
2,34
1,61
1,58

2,54
89,90%

92,40/0
2,89
4,71

100-"/

93,50%

6,24
3,86

3,33
3,17

100-/0

100-0/o

( Monitorul Petrolului")

Din acest tablou se poate vedea concentrarea efectuat

anul trecut in rninile trustului olandez, a cdrui producliune
la 1 lanuarle 1910
PUTURI
SONDE

NUMELE SOCIETATILOR
ALE
SANTIERELOR

-1'
a)
c.4

.,
E

.5

4::

Z
intreprinderea Gal'a"
1

Bustenari-Stejar .

Ditesti

Total

-_ _
_- =

Campania Moroni
1

Moreni

Poiana-de-Verbilau

Poiana-de-Verbilau

Copaceni .

Beceni

Varfuri

_
2

.5

1
1

23

cr.

-Th.
1

Deutsch-Rum. Handels Syndicat

Romana Poiana

Montana Romana
1

Beciu (Roumania) Oil Syndlcate Ltd.

Oltenia

www.digibuc.ro

- -

NOV. 1911

385

STATUL SI PETROLUL

trece dela 4.95% in 1908, la 25.21% in 1910, adica in al 2-lea

rand dupa Steaua Romana, lar in 1911 de sigur ca va tine

locul intaiu in exploatarea noastra.
Din toate informatiunile statistice ce am dat mai sus, se
degajeazd impresia ca industria de petrol din tara este in progres manifest, catigat de sigur atat prin sacrificiile materiale
ale intreprinzatorilor, cat i. prin siguranta in sondaje, obtinuta printr'o cunoatere mai tiintifica a terenurilor i. sistemelor de sapare potrivite i prin formarea unui personal technic, din ce in ce mai adaptat conditiunilor locale.
Exceptand BIWenarii a caror productiune se gsete in
descretere continua, toate celelalte antiere inregistreaza
desvoltri considerahile, iar unele din ele ca Policiori i Fi-

lipeti, promit sa ne dea in curand regiuni de primul ordin,

poate tot atat de bogate ca # Bu#enarii sau Campina.
Total Total + sau in
general general 1910 fata de
1909

in anul in anul
1910

1909

&Walla la finale lal 1010

PUTUR I
SONDE
d
.9

Metrii
liniari
sgpati in

.1=

.4

,:,

. P.

.E,

E.

fi

..5,

CI:

1910

1.381

1.385

1
1

1.381

1.385

800

800

150

oo
;,

1909

_
. .

.,-,

460

1_

25

www.digibuc.ro

VINTILA I. BRTIANU SCRIM

386

VOL. II

CUVANTARI

NOV. 1911

Productia lunar a soc!ettilor pe

NUMELE SOCIETATILOR

*I ALE

tr
o

o
o
.0

SANTIERELOR

a
o
o

o
o.

oe.

I PETROLUL

387

actiuni In 1910, artat pa antiere

La 1 lanuarle 1910
PUTURI
SONDE

II

STATIM

Situa Ila la finale lul 1910

PUTURI
SONDE

Total Total + sau - in

general general 1910 fat de

<-3

in anul in anul

1910

Ct:

lobgo
-

1909

1009

..

13

-I-

.2

:.;-.

g
c,

.2

a.'

Z-.;

cr.

Metri
liniari
sgpati in
1910

.,..

za)
r.

1909

6
Z

Steaua Swann'

Cgmpina

Btitennri

Bgicoi

4
5

6
7

8
9

10
11

12
13
14
15

16
17

88

89 -4

Tintea

Ariceti
Brt,4eti

"

Salcia
Cgline#i
Morenf

Sgrata-Monteoru
Policiori
Loptari
Solont

4
4
1
1

30
13

8
9

-1

-I

--

44

Stg eti

districtul Nearntu

Total

293

13

61

14

34

32

2
2

213'

13
2

9.174
30.325

4.709
1.862
3.968
557

98 250

Moreni

23

22

29

2
3
5
6
7
8
9

Moreni
BuOenari-Bordeni
Bgicoi

20
16

33

Total

33

41

21

3
4

Bi.itenari-Calinet-Burloi-Bordeni
Matita
CATna (jud. Buzgu)
Cmpina-Slobozia
Total .

25

71

23

501

51

T intea
Bordeni

Total

--

2 806
657
2 325
539

42
1

27.819 291

-- -- --- --

44

12

59

95

3 101
7

5
4

3
2

14

16
8

2
1

--

2
2

33
10
3
1

50

75 276

37

16

29

-- - -_ - -- ---- -- - -- - - - - - - - -1 in

17 145

166

381
2.80

10

4.976
25
224
378
241
146
317
637
25
209
32
100
204
19 390 20.594
4.392
2 721

16

'759

75

72

2
11

351
812
234
625
53
107

215
1.539
416
175

61.408

890

1
1

16.40,
269

12
13

14
15
16
17

22
12

11

-16.673

34

11

5704

7.658

20

46

10 142

2.097

18
156
273

48

I
12 143

2.544

10

2.196

2.300

3
4
5
6
7

8
9

4
4.185
442
119
113
4 859

48

47

48.661 12.747

21

22

3.800
1.465

19

48.661 12.747

11

18

5.765

2.127

61.408

www.digibuc.ro

38-

5
6
7

10

261
261
271

2
3
4

95.640 112-319

14

94.876 111.280
770
1.039

9.405 13.132
665 1.403
135
208
1.921
742
24

26,053 -

145.276 120.456 24.820

47

44

Soc. Orion

30
13

17
13

452

14 144
2

7.558

Sec. Concordia
1

8.010
4.875

132 316 107.130 25.186

Pacureti
Tetcani
Tataru
Gornetu-Cricov
Podenii Noi
ReghinWi (j. Buzgu)

26

18

287.320 261.267

Romno-American

1.903
1.205
1.643

93
86
4

8.943
232
16.094 14.231

410,251 438.070

Astr a Romn

- - -- --- -- --

270.962 237.712
2.750
57.766 90.382
32.616
13.781
3,643 10.138
17.146 40.527
23.381

-I
2
-I

Doamna

82
107
3

55
10
2
5

42

Moine5ti
Zeme

861

13t

61.

2
3

5
1

2
2.1Afi

2 :Inn

388

VINTILA I. BRITIANU SCRIERI I CUVANFRI

La 1 lanuarle 1910
SONDE
PUTURI

NUMELE SOCIETATILOR
$1 ALE
SANTIERELOR

a)
)4

z
C.,

Cmpina-Poiana
Filipesti-de-pdure
4 Schiulesti

Soc. Trajan

Bustenari-Cglinet-Telega
Cmpina

Bgicoi

Bustenari-Bordeni-Cdlinet
.
2 Moreni
3 Breaza de jos
Total
1

11

15
26

L 8
4

8
2

12

17

12

12
19

11

13
10

31

19

10

23

7
5

14

24

2
31

43

29

12

2
21

13

1
1

2915
1

Total

2
9

43

13

13

2
2

Aquila Franco-Romlni

Bustenari-Bordeni
Recea
Moreni
Total

77 ---=

26

27

10

Anglo-Roumaln Petroleum Cy.

Bustenari-Bordeni

Romano-Belglani

14
1

Bustenari-Telega
Tintea
Beceni

12

6
2

Soc. Nafta

11

13

a:

.5

Soo. Colombia

10

Total

Nucet si Pucioasa

a.-

Tintea (4 sonde susp . )

2
3

2
..c

"g

Soc. Alfa

Total

Bustenari-Bordeni-Doftanet-sec .
Gura Ocnitei
Total .

..9

Total

InternatIonala

BAicoi

2
3

r,..
=.=

c,

Ts

Regatul Roman

6
1

VOL. II

Tintea

Arnheemsche Maatsch
15
1

Bustenari

Recea

Total

www.digibuc.ro

10

11

12

13

NOV. 1911

sau-In
Total Total
general general 1910 fata de
1909

in anul In anul
1910

1909

situalia la 118818 IUI 1910

PUTUR I
SONDE
4

sapati in

'13

3.

-5.

25.224 28.362

8.183
36.687
44.867

8.217
25.230 11.457
33.447 11.420

28.301

22 663

28.301

22.663

10.891
9.823
6.814
27.528

21.242
14.233
8.203
43.678

1910

a".

1909
6

1.279

2.441

10

101
1

---

14

14

2.441

31

332
1.474
1.806

31

53.586

Metri

adari

;1

4.727 -20.497 29.641

3.448
50.138

389

STATUL SI PETROLUL

4
7

20

-23

13

14
10
24

5.638

5
3

5.638

24

--

6
2

29

12

26

12

37

9
9

10.351
4.410
1.389
16,150

--

10

480
528
1.008

8
.

9
1

20
4

332
615

1.651
424

12
959

3741

2.449

1.750
603
685
3.038

4.701
206
300
5207

26.708

7.625

34.3331

2
1

26.708

34.333

7.625

10

16.659

20.749

4.090

121

121

--

-16.659

20.870

4.213.

16.004
555

19.787
741

3.783
186

16.559

20.528

8.624

8.336

3.969

12

461

13

2
3

11

1.390

849,

12

10

46

12

----

13

27

2.239

12
1

746

1.408
240

746

1.648

2
3

28

18

13

288

14
7.1541

2.777

4.377

15

4.871
1.114
5.985

413

5.558
944
6.502

170

687
517

11

12

www.digibuc.ro

10
3

390

VOL. Ii

VINTILA I. BRATIANU SOWER! I CUVANTARI

La 1 lanuarle 1910
PUTURI
SONDE

NUMELE SOCIETATILOR

SI ALE
SANTIERELOR
.e

Bustenari-Calinet-Bordeni
Moreni
Glodeni
Vulcnesti

Cmpeni

29

16

14

--

Soc. Petrolul

18

a:

Italo-Romfin5

17

Calinet
Campina

Total

-^

Prima Societate de feral

19

Calinet
Carl* Wenger & Co.

20
1

Bustenari
Vulcanesti

1
1

Total
1

Bustenari
Vulcanesti

1
1

Soc. Astra

Doicesti

Filipesti Pad.
Margineni

2
1

Total

Soc. Apostolake

23

Apostolache
2 Chiojdeanca
1

Total

30

11

30

Nederl. Roumensche Mast.

2
1

25
1

2
3

2
3

221

1
1

Total
1

4
4

Soc. Galo-Romn

21

1;

.e

Total
1

Roumanian Oilfields Ltd.

16

rr

o
ct

.0

.4)

Tintea

20

Britsh-Reumanian 011 Cy.

Tintea
Bustenari
Pacureti
Total

*) Inclusiv productiunea santierelor cumprate in 1909.

www.digibuc.ro

NOV. 191 1

STATUL SI PETROLUL

Total Total + sau in

general general 1910 fat de

in anul in anul
1910

2.602
2.280

1909

--

1.781 *) ' .500

1.939 *) 2.434
3.720 *) 3.934

--

.5

,02

cr.

74

tc

,3

-9

O.1

1910

30

19

17

844

432
335
767

..,
r.,

1909

6
Z
16

2
3

1.326

18

281

495
214

1.142
1.541
2.683

1.223
332
1.555

2.319

3.353

- --

1.03

2.319

3.353

1.03

7,
I

19

1.750

.
17

349

1.956

1.842

-0

- --

3.706

...

g
c

-.2

-0

Metri
liniari
spati in

SONDE

.c ;
E

do

.0

4.885

PUTURI

c
.3

2.605
2.280

4.347

1.842

SItUalla la 110018 WI 1910

4.885
3.998

1909

391

3 2.0301)

280

2
2
4

20
397
417

20
81

1.209
1.128

4
5

-- -

3
3

2
3

2
2

4
5

3
3

_--

21
1

2221

1.842

1.842

1.552
70
1.622

1.127
80
1.207

415

30

1.245

483

762

20

425

30
10

1.423
766
279
2.468

532

1.024
1.364
322
2.710

532

2
3

23
1

5
5

24

670
48
105
823

--

670
48
105
823

4
2
6111

- - - 3

300

www.digibuc.ro

300

25
1

2
3

392

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI St CUVNTXRI

Nov. 1911

VOL. II

La 1 lanuarle 1910
PUTURI
SONDE

NUMELE SOCIETATILOR

SI ALE

o
o

o
o
.0

SANTIERELOR

sau in
Total Total
general general 1910 fatd de
1909
in anul
anul
1910

1909

silualla la I new rUl 1913

PUTuRt
SONDE
o
o
o
o

o
.0

393

I PETROLUL

STATUL

o
.o

Metri
liniari
sdpati in

o
o

1910

a:

o
1909

Central Roumanian Petr. Cy

Bordeni

16

32
33
1

*) 352

136

16

Franco-RominS

Bustenari

147

223

76

Morenl-Ghirdoveni,

Soc. Petrolifera

147

Moroni-Nicol Cy., Moreni

Credit Petro lifer, Moreni
Cobilcescu, Copeiceni

223

382

76

382

Moreni

1
1

Beceni

10

10

29
30

306
87
310

Tdtaru-Udresti

Total

31

216

2 Tintea
29
30

27

Berca

28
1

Berea 011 Cy.

27
1

590

590

31

32
33

2
2

Total

nilor i sindicatelor

P roductia asociatiu
Cimpeanu & Co.
2

16.176

587 15.589

16.176

587 15.589

18.656

18.656

16.970

3.451

2.801

Moreni.
Glodeni

Total
Intr. Fratil Seceleanu
1

2
3

Bustenari
Gura Drgnesei
Ogretin

11

6
1

Total

2
3

11

--

314

18.970

31

--

1.177
32
120
1.329

Intr. La lu & Stambler

2

Bustenari-Cdlinet
Cmpina-Slobozia

650

Total

3.451

2.801

1.662

2.275

603

2.493

3.316

823

1.271

1.096

650

Coroana Romin

(Bustenari)

"

Germano-Roma/15

Bustenari-Telega

Intreprinderea Victoria"
(Cdlinet)

*) Inclusiv productiunea santierelor cumpdrate in 1909.

www.digibuc.ro

175

--

359

9
3

394

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI SI CLIVANTARI

VOL. II

Avand convingere deplin asupra existentei titeiului In

Inca' multe zacaminte neexplorate si neexploatate pan astazi
si in existenta in afar a unui complex de imprejurri favorabile unei exploatri rentabile, initiativa romaneasc si Statul trebue s-si dea mana pentru o transformare cat mai national a industriei extractive a titeiului.
Dupa cum vom arata mai departe, starea actual a capitalului romanesc permite o participare de fapt a lui In industrie si el trebue impins mai ales in directiunile in care exist
o legaturd strans intre interesul lui O. un interes economic
national mai inalt.
Extragerea titeiului, asigurarea in conditiuni echitabile
a combustibilului industrial si organizarea mijloacelor de
transport, trebuesc considerate pentru o taril care doreste s-si
conserve independenta sa economicg, In acelas fel cum au fost
privite in Germania si acum in urma In State le Unite, zAcAminte de crbuni si de petrol, iar in Elvetia cderile de ap.
Se stie politica urmat in aceasta privint de aceste state
si chiar prevederea de a lua asupra lor exploatarea energiei,
care pune in miscare si d viat intregei activitati economice
nationale si mijloacelor de transport. 1)
De aceea astgzi cand situatia ne este favorabil, atat ca
actiune liberg a Statului cat si ca initiativ particular, trebue
s ne grbim In castigarea unui loc, care ne-a fost pan acum
tggduit de imprejurgrile prin care am trecut.
Vnzarea.

Ne frnane putin de vorbit in aceast chestiune, fiindc

in cercefrile ce am fcut 'Ana aci, am avut ocaziunea s ne
ocupm indirect si de dansa.

Dup cum am vzut desfacerea in tar a diferitelor produse, nu prezint alte dificultti decat de intelegere si organizare ; iar aceia a lampantului este regulat prin legea de contingentare.
1) Vezi anexa No. 3.

www.digibuc.ro

NOV, 1 911

STATUL SI PETROLUL

395

In ceia ce priveste vnzarea in afard, ea depinde astzi

de doi concurenti puternici, cari au acaparat unul comertul
de petrol (Standard Oil), iar cellalt pe acela al benzinilor
(Grupul Deterding).

In situatia actual i cu organizrile de vanzare ale grupurilor rusesti i rornnesti, desfacerea se face in mare parte
prin Intelegere cu trusturile de mai sus, obtinndu-se cel
putin pang acum preturi avantajoase.
Lampantul exportat de noi este inteo proportie mica
fata de eel american, ins distilatul dus in Franta i benzina
noastr, pot juca un rol destul de important in trgul international.

Nu avem nici un interes s lum pozitie, pentru sau contra nici unuia din aceste cloud mari grupri financiare, pentru
c situatia de lupt de astzi, trebue in mod necesar s inceteze.

Cnd sacrifichle de milioane ce se fac de o parte si de

alta vor deveni prea dureroase si cnd anumite ambitiuni
personale, vor da pasul unei intelegeri mai exacte a situatiei,
este de prevAzut c va avea loc o perioad de linistit asezare
a comertului de petrol, bazat pe o impgrtire rational a consumului mondial intre acesti doi concurenti.
Productiunea romnease nu va veni ca un factor turburtor in aceast intelegere, de produsele noastre consumul
general ne putnd fi acum lipsit.
Dup experientele fcute i dupd rezultatele obtinute, se
vede c dac avem interesul s pstrm productiunea noastr

neatArnat de concurentii si, nu putem ins in conditiunile

actuale i fat de organizrile de vnzri existente,
asupra noastr singuri, aprarea consumatorilor europeni.
0 intelegere dar in privinta vnzrii se impune, cu unul
sau cu altul din cele dou grupuri sou cu ambele impreung ;
aceast intelegere ins trebue sa ne asigure o libertate de actiune suficient, pentru a nu ne ggsi la un moment dat In contrazicere cu tendintele cari de sigur se vor manifesta in statele
centrale i nordice ale Europei, impotriva monopolurilor de
petrol.

www.digibuc.ro

396

VINTILX I. BRXTIANU SCRIERI SI CUVINTXRI

VOL.

Prin situatia noastr geografic la Dundre si Mare, suntern

in rnsur s servim bite() proportie, o politic de emancipare
a statelor centrale europene in directiunea consumului de petrol si a nevoilor marinelor lor de rdzboi i SA' ne asigurdm astf el un debuseu sigur i exclusiv, la adpostul msurilor speciale luate de statele interesate.
Acest rezultat II vorn atinge insd numai atunci cnd
productiunea romdneasca ar dovedi cresteri continui i insemnate i toate garantiile necesare de o lungd i prosperd exploatare.
In aceast directiune trebuesc dar indreptate toate sfor-

CAP. IV.

Solutiuni i putinta aplicdrii lor.

Am artat pand aci care sunt conditiunile generale si

speciale ale fie crei ramuri din industria petrolului si din
cercetarea chiar a acestor conditiuni, au reesit indrumdrile de
dat i politica de Stat pe care o credem necesard.
Inainte de a rezuma concluziunile noastre, este necesar sa
vedem intru ct ele pot fi inlesnite de realitatea faptelor, sau
cu alte cuvinte In ce msurd puterile noastre pat sd se pund in
serviciul actiunii Statului i sa contribue la prefacerea economica pe care o dorim.
Necesitatea existentii unei industrii prospere in lard, este
astdzi un fapt recunoscut de toti.
Ea este determined de nevoia de a mdri capacitatea economicd a trii, utilizndu-se bogdtiile ei naturale i materiile
prime, care fr existenta acestei industrii trec hotarele,
pentru a ni se intoarce subt forma de fabricate industriale
scumpe.

Liberarea noastr de subt dependenta streinttii, in

privinta cat mai multora din trebuintele vietii sociale i putinta de a utiliza munca maselor uvriere din orase precum
acelea pe care lipsa de pdmnt le va indeprta dela tard,

www.digibuc.ro

NOV. 19I I

STATUL SI PETROLUL

397

sunt efectele pe care le-am cstiga in parte si pe care le

asteptam i mai. mult in viitor.
Legea de incurajare industriala i politica noastr vamal
protectionista, au fast cele cloud puternice instrumente, prin
care actiunea Statului a ajutat la edificarea vietii mastre
industriale.
Organizarea moderna a Statului, care ne-a adus siguranta
inauntru i o apreciere mai exacta din afara; desvoltarea repede
a cailor ferate; constructiunea i dotarea larga a porturilor

noastre, primele de export ; tarifurile speciale si privilegiate

pentru transporturi ; infiintarea serviciilor maritime si fluviale,
au fast tot attea instrumente pretioase puse in serviciul acestei transformri economice.
Gasirea in tara a unui combustibil abondent, ieftin
ideal, ridica una din greutatile care existau pan acum cativa
ani in drumul acestei desvoltari.
Avem convingerea ca industria noastra avantajata in
dedebi de aceste dou imprejurari fericite combustibil local
situatie geografical exceptionala
nu se va margini numai
la punerea in valoare a materiilor prime din Ora, ci se va putea
desvolta Cu folos i in directiunile in care ne lipseste materia
prima, utilizand semi-fabricatele. (Industria textild, metalurgica, etc.)
Daca fenomenele imbucuratoare pe care le constatam astazi
vor continua
nu sunt motive s credem altfel
atunci

desigur ca nu va trebui prea multa vreme pentru ca importanta

economica a industriei sa apropie sau s egaleze pe aceea a
agriculturii.
Rezervam pentru alte imprejurari o examinare mai adanca
a conditiunillor locale in care industria noastra lucreaza ; a situatiei de independenta la care a ajuns astazi si ale raporturilor
dintre ea i factocrii nationali represintati pm actiunea de Stat,
capital si munca.
Marginindu-ne deocamdata numai la problemele care se

pun in jurul industriei petrolului, tinem s constatam c indrumarile la care ajungem in studiul nostru i pentru realizarea carora insistam asupra unei politici de Stat bine hot-

www.digibuc.ro

398

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI

I CUVANTXRI

VOL. II

rita, au ca puncte de reazim potentiuma celor doi factori

nationali : capitalul i munca.
Subt impulsul masurilor legale i regulamentare care exista
sau care se vor lua, ale mijloacelor de pregtire pe care Statul
trebue sa le pun in lucrare si mai ales subt influenta unei
intelegeri mai adnci din partea factorilor determinanti, in
ceiace priveste legaturile ce trebuiesc sa existe intre misearea
industriala i mediul etnic si social in care ea se desvolt, vom
ajunge fdr indoial la o nationalizare cat mai desavarita a
manii de opera si a personalului de conducere technic si comercial.

Rolul capitalului este invederat mai complex si determinarea actiunii lui in anumite directiuni este conditionata de
imprejurdri, dintre care unele scap controlului, iar altele cer
pentru ea s fie realizate o urmarire chibzuit i plin de
rbdare.
Este locul sa examinam situatia capitalului mobiliar indigen i sa ne dam seama in ce masurd ar putea s se indrepte
spre industrie i comert.
Avem capital disponibil in Ord ?

Si dacd avem acest capital are oare motive temeinice sa

se indrepte in directiuni ce-i sunt noui, care sunt lipsite de o
rentabilitate imediat sau inconjurate cte odat de rizicuri
care nu pot fi tagaduite ?
Examenul sumar al miscrii economice faptuit in ultimii
ani, ne va da raspunsul.
In 1910 functionau in lard 115 banci pe actiuni, din bilanextragem urmatoarele cifre :
tunic
Brtei (1151

Capital social

Fond de rezerva

136,81 mil.

48,55 mii.

Depozite spre fructificare

121,45 mil.

Capitalul de actiune al acestor banci a fast asa dar in anul

trecut de 306.8 mil., la care urmeazd sd se adaoge i cele
aproape 100 mil., representand capitalul bancilor populare
asociatiunilor tardnesti.
Prin urmare in 1910, s'a intrebuintat in total in afacerile
de balled, un capital de peste 400 mil.

www.digibuc.ro

NOV. 19 11

399

STATUL SI PETROLUI.

In afar de aceste bnci care ii publicd bilanturile, mai

exist numai in Bucuresti 'hied 47 de case de bancd, firme individuale sau asociatiuni, ale cdror mijloace de actiune nu ne
sunt cunoscute, ins dintre care multe prezint o important
destul de mare.
Depozitele spre fructificare, depozitele libere si de valori,
centralizate la cele 115 bnci de mai sus se ridic la 350 mil.
Institute le de Credit controlate sau administrate de Stat
(in afar de Banca National), dispuneau in 1910 de un capital
de 43.7 mil. si de un fond de rezerv de 39.5 mil., sau in total
de 83.2 mil.

Emisiunile acestor institute de Credit re ridicg la finele

anului 1910 la 706 mil., reprezintate prin obigatiuni de 4, 4'2
si 5%.
Situatia de la 13 Octombrie 1911 a Casei de Depuneri arat

urmtoarele solduri :
Depuneri in numerar 11.44 mil.
Economii in numerar 0.15
Total numerar 11,59

in efecte 465,92 mil.

in efecte 89,76
Total efecte : 555,68 mil.

Situatia de la inceputul lunei Septembrie 1911, a BAncii

Nationale arat :
1. Rezerva metalied i trate aur
2. Bilete de balled in circulatie
3. Portofoliu
4. Imprumuturi pe efecte
5. Depozite libere

Septemb. 1911

Septemb. 1910

213.7 mil.

163.07 mil.
343. 9
115. 6 .5
29. 6

447.9
179.4
18.5
113.9

,.

.,

116.

Centraliznd cifrele date mai sus gsim :

Capital i fond de rezerv.

Bnci pe actiuni, bnci populare si Institute de

credit controlate sau administrate de Stat . . 422.2 mil.
Iar totaluil depozitelor de tot felul la bAnci, Creditul agricol, bncile populare si la Casa de Depuneri
Economii se ridic la
950

www.digibuc.ro

mil.

400

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI I CUVANTARI

VOL. II

Comparnd cifrele actuale cu cele din 1903, putem spune

fAr gresald Ca atat in cifra capitalurilor, cat si in acelea ale
afacerilor realizate se constat cresteri de cel putin 50%.
Progresul economic si capacitatea de absorbtiune a pietii
noastre se invedereaz si prin succesul imprumuturilor interne
realizate de curnd de Stat, judete si comune si prin valoarea
emisiunilor anuale ale institutelor noastre de Credit fonciar, ale
c5ror obligatiuni rmn in cea mai mare parte in tar.
Notm mai jos emisiunile ultimilor 3 ani.
1908

Credit Fonciar Rural .

Urban .
ff
ft
Casa Rural . . . . ,
Credit jud. si comunal .
Total .

L 1909

1910

17,959,200 28,760,100
5,191,800 4.342,000
10.107,600
19,064.300 6.825,300

42,215.300 50,035,000 65.062.100

.
.

27,793,000
4,833 500
20,988,600
11,447,000

Totalul
emisiunilor
361,029,647
181.071,100
31,096,200
131,647,600
704,844,547

Daca la aceste rezultate mai adaogAm starea de prosperitate a finantelor Statului, invederat prin cresterea continua a
veniturilar si prin excedentele bugetare, cari din 1901 si 'Ana
astzi se cifreaz la un total de 393,85 milioane, reprezentnd
peste 12% din incasri. si cresterea veniturilor la calea ferat,
care tot in acest interval se urc de la 52.99 mil. la 90.16 mil.
(crestere de 70%), atunci credem ea' progresul economic deosebit realizat in tara, nu poate fi tgaduit de nimeni.
Creatiunile noi industriale si comerciale
care in special in ultimii 5 ani au fost cu deosebire importante mrese circulatiunea si pun in lucrare noi mijloace de productiune.

Nurnai in 1910 constatm un spor de capitaluri industriale

si comerciale de 90 mil., capitaluri noi aduse din afar si puse
in mare parte in serviciul trebuintelor generale.
Pentru o orientare si mai bund, asupra situatiei averei
mobiliare a Romniei, vom reproduce evaluarea fcut de d.
E. Costinescu, fostul Ministru de Finante liberal, in frumoasa

www.digibuc.ro

NOV. 1911

401

STATUL 1 PETROLUL

expunere cu care insorteste proiectul &Au asupra impozitului pe

venit (1910).

Averea mobiliara in hrtii de valoare de orice fel a trecut

mult peste un miliard jumatate si tinde a se apropia de cloud
miliarde. Pentru cei cari, necunoscnd insemnatatea urcarii
averii publice in ultima decenie, vor gasi aceasta cifra exagerata, dam urmtoarele amammte :
Emisiunile creditelor fonciare, din care numai o mica parte
de sorisuri rurale se alla in strainatate, se urea la
lei

514.770.000 1)
121.330.000
28 330.000
4.170.000

Obligatiunile creditului judetean si comunal

Obligatiuni ale Casei Rurale
Obligatiuni ale Creditului Viticol

Trei rente interne ale Statului, partea Inca'

neamortizata
Renta emis pentru islazuri si cumparari de
pduri

72 880.000
5.700.000

Rente externe reintrate in tara in ultimii ani 150.000.000

Obligatiuni aflate in tara ale imprumuturilor
comunale

75 000.000

Actiuni afldtoare in tar ale societtilor financiare comerciale si industriale, precum si capital
pus in Bncile populare, cel putin . . . . 300.000.000
Imprurnuturi ipotecare si privilegiate . . . 86.000.000

Imprumuturi pe gaj de marfuri si altele 2) . 60.000.000

Imprumuturi chirografare pe polite si sub toate
formele

190.000.000

Total

1.608.800.000

Cine ar mai avea vreo indoial despre insemntatea acestei averi mobiliare, nu are decat s ia situatiile Casei de
Depuneri si ale Bancei Nationale si va vedea c la cea dintiu
se gsesc depuse astazi 507.000.000 in hrtii de valoare, la a
doua se gasegc 218.000.000 si in plus toate bancile, atat de nu1) Creditul funciar rural 344.066.000, Creditul funciar urban Bucuresti
146.000.000, Creditul urban de Iasi 24.715.000.

2) N'am trecut aci gajurile in efecte publice care se urci la foarte

multe milioane caci titlurile puse in gaj figureaza in acest cont.
26

www.digibuc.ro

402

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTARI

VOL. II

meroase astzi, sunt pline de depozite in titluri de tot felul ;

s*-0 dea seam apoi c numai actiunile Bncei Nationale au
astzi pe piat o valoare de aproape 120.000.000, din care mai
bine de dou treimi se and In tar, iar capitalul depus in modestele bnci populare se urc la finele anrului 1909 la 61.000.000,
probabil acum a ajuns la 70.000.000,c im mare numr de bnci,

din care eapte cu capital mare gsesc un cmp intins pentru

operatiile lor, pe cnd nu prea de mult nici dou bnci cu capitaluri mai mici dect cele de astzi nu puteau prospera cu
afacerile ce le gseau pe piat ; in fine emisiunea de bilete ale
Bncei Nationale se urcd astzi la 368.000.000 0 stocul su in
aur este de lei 121.400.000 deosebit de trate aur de 50.800.000,
pe cnd cu treizeci de ani indrt toatd circulatiunea monetard
din tar se reducea la 25 rnilioane in moned de argint 0. alt
nimic, iar renta noastr perpetu 5% sd negocia la Paris cu
50% sub nominal. S'ar mai putea adima multe alte indicii ale
ridicrii avutiei publice, dar ne oprim aci, trimitnd pe cititori
0 la statistica comertului general al trii".
Este de netgAduit cA indreptarea rezervelor care se realizeaz an cu an in tara noastr, se face astzi, in deosebi in
directiunea plasdrilor in hrtii de valoare garantate de stat,
actiuni de banc 0. afaceri privind agricultura 0 propriettile
urbane.

Totu0 rezultatele frumoase obtinute la emisiunile unor

intreprinderi industriale, ca Tramvaiele comunale din Bucureti, Societatea Govora-CAlimane0i, Soc. pentru locuintele
ieftine 0 altele mai mici in Capital 0 in provincie, ne arat
un inceput fericit de actiune 0 in alte directiuni.
Aceast nou indrumare se va accentua de sigur 0 din
alte cauze economice, lesne de priceput.
Prin constituirea asociatiunilor tgeneti i actiunea binefcgtoare a bncilor populare, 0 mai ales prin Casa Rural 0
legea asupra arendrii mo0ilor statului i aezknintele publice, clasa tgrneasc' se ridicg cu un nou element de concurenta pentru cumprri 0 arendgri de mo0i.
Conditiuni particulare In care se gsesc ace0i noi con-

curenti, faptul c-0 muncesc singuri pmntul 0 mai ales

www.digibuc.ro

NOV. 1911

STATUL 1 PETROLUL

493

nevoia neapdrat pe care o au de aceast proprietate i legtura sufleteasc inscut care Ii solidarizeazA cu ea, fac din
elementul trnesc un factor economic cu tendinte eliminatorii
fat de ceilalti concurenti.
Va veni de sigur foarte repede vremea cnd capitalurile
orsenesti nu-si vor mai gsi o rentabilitate indestultoare,
nici in cumpArarea mosiilor i nici in exploatarea bor.

Pe msura atingerii unei asemenea situatii, aceste capitaluri intoarse in mod silt din calea lor obisnuit, vor simti
reaprat nevoia s se valorifice in alte directiuni, care nu
pot fi dect valorile de stat, de banc6 si mai ales participrile
la societtile de comer i industrie.
Industria i cornertul care au menirea s atragd i s f
seasc elementele de munca care se gsesc la un moment dat
in exces, constituind astf el cea mai bun canalizare a muncii
manuale si profesionale, trebue s implineasc acelas rol economic si social fat de capitalurile orsenesti deplasate din
directiunea agriculturii.
Spre acest sfrsit mergem cu sigurant si de aceia astzi
mai mult de cat oricnd avem cu totii datoria de a pstra
pentru aceast viitoare i viguroas actiune a rezervelor noestre, toate bogtiile naturale ale solului nostru.

Statul in special trebue s se ingrijeasc de armonizarea miscrilor sociale i economice, s prevad deplasdrile de
interese pe care actiunea sa dintr'o anumit directie le poate
produce si s prepare acestor energii deplasate un alt cmp de
activitate.
Lucrnd astfel el va evita crize morale sdruncingtoare
pentru linistea i solidaritatea tuturor factorilor nationali
pierderile materiale rezultate din restrngerea actiunii unora
din acesti factori.

Asa dar capital disponibil exist in tar si este destiLat

s devie cu att mai mare, cu c ienomerele econcmice ce
am invederat
sos se vor accentua.
Chestiunea indrunlrii lui in industrie depirde d a ed ucatie lui, de sprijinul constant al statului i de rezultatele fericite ale primelor incercri.

www.digibuc.ro

404

VINTILA I. BRATIANU SCRIBRI I CUVANTARI

VOL. II

Alaturi de acest capital national, se intelege ea o parte

Inca larg in desvoltarea economica a Iarii, ar reveni mijloacelor materiale pe care strainatatea ni le-ar pune la
dispozitie.

Forma insa sub care capitalul urmeaza sa ne vie de aci

inainte, mai ales in intreprinderi in legatura intima cu interese nationale superioare, trebue sa fie cu totul alta cleat
pang acum.

El trebue s inceteze de a se tine in situatia de astazi, a

unei exploatri exclusiv in folosul sail a bogatiilor noastre
naturale si s vad inteo colaborare echitabila, formula actiunii sale viitoare.

Numai facand o parte larga puterii de expansiune a capitalului national si tot o asemenea parte conducerii afacerilor desvoltate pe teritoriul nostru, numai astfel actiunea
lui ar fi bine venita si demna de toata solicitudinea statului.

In afar de colaborare, o alta forma' de actiune a capitalului strein, de care suntem siguri Ca nu vom fi lipsiti, este
locatiunea lui initiativelor romanesti.

Se intelege ea aportul capitalului strain subt aceasta

forma, nu-1 asteptam imediat. El va fi conditionat probelor
ce vom sti sa dam de priceperea si prudeMa noastr In af aceri de industrie si va fi mai ales rezervat desvoltarilor ce se
vor simti de nevoe, la intreprinderi care vor proba o bun intocmire si o prosperitate asigurata.
Obligatiunile ce s'ar emite de aceste intreprinderi si
acelea ale viitorului Credit Industrial si Comercial vor forma legatura de unire intre capitalul strain de care vom mai
avea nevoe si intreprinderile romanesti.
De altminteri si chestiunea increderii in simtul practic
al elementului national, formeaza un argument specios, a
carui consistenta nu resista unui examen mai amanuntit.
Suntem o tara cu o datorie publica, de 1 jum. miliarde,
plasat azi in mare parte in strainatate.

Acest credit ni s'a facut treptat, potrivit cu nevoile

noastre si mai ales cu garaiile de bung desvoltare si pros-

www.digibuc.ro

NOV. 1911

STATUL SI PETROLUL

405

peritate, pe care Statul a putut sa le dea in tot momentul.

Cu ajutorul lui si al resurselor noastre, am dat Statului

o organizare moderng, 1-am dotat cu cgi ferate numeroase,
cu porturi, cu servicii fluviale ; am desvoltat instructiunea
publicg, forta armatg si. administrativ, realizand in toate directiunile progrese cu care avem dreptul s ne mandrim.
Prosperitatea pe care s'a bazat acest credit si pe care se
vor baza cele viitoare, este se intelege constituitg din prosperitatile individuale pe care munca nationalg le realiseaza in
toate directiunile economice si. priceperea indrumgtorilor desvoltgrii Statului roman isi trage obarsia din puterea de
munca si. din calitgtile generale ale neamului.
Dacg admitem ca netggduit progresul nostru ca Stat,
implicit trebue sa recunoastem in el efectul sfortgrilor colective si. increderea de care s'a bucurat colectivitatea repre-

zintatg prin esenta sa superioarg politica, se resfrnge se in

telege asupra tuturor instrumentelor de lucru si. de producere din targ.
Dar chiar in afar de creditul public, capitalurile strine
prin bancile din targ pe care le comanditeazg, nu au luat oare
o parte importantg la desvoltarea afacerilor particulare, inlesnind creditul si. nu au participat la plasarea actiunilor si
obligatiunilor diferitelor noastre institute de credit, adicg
chiar acolo unde conducerea afacerilor se ggseste exclusiv in
maini romnesti ?
Iatg pe scurt de ce credem ca pentru o tara care ajunge
la o conceptie reala asupra drepturilor si. datoriilor sale, care
munceste ca sa reintre cat mai complet in posesiunea tuturor mijloacelor sale de producViune si care incepe saii aduca
contributiunea sa la opera generalg de civilizatie, chestiunea
increderii in fortele sale vii, nu se mai poate discuta.

Capitalul strain acolo si intru cat va fi nevoe de el, nu

ne va lipsi nici in viitor, fie subt formg de colaborare, fie
subt forma de locatiune.

Mai mult, desfasurarea faptelor din toate pgrtile ne

aratg, cg capitalul international abundg mai ales la popoa-

www.digibuc.ro

406

VINTILA. I. BRATIANU SCRIERI I CUVANTARI

VOL, II

rele active si constiente de dreptul lor, ins in aceste cazuri,

capitalurile importante devin forte economice puse in serviciul prosperittii locale, ele multumindu-se sa gaseasca acolo
o rentabilitate mai ridicata, pe care nu o mai pot realiza in
Wile lor de origin.
Toata chestiunea se va rezuma in studierea amnuntit
a afacerilor pe care le vom incepe, inteo prudenta graduare a investitiunilor i. in sprijinul Statului subt toate
formele.
*

Daca trecem de la aceste consideratiuni generale la industria petrolului, trebue sa observam de la inceput ca aci
conditiunile sunt intru catva schimbate.

Aceasta diferentiere se reazim pe dou imprejurri :

una rezultata din starea de fapt a lucrunilor i alta din conditiunile de plasare ale produselor acestei industrii.
Pe cnd in celelalte ramuri industriale suntem importatori fie cumprnd masini, fie inchiriind munca si priceperea specialistilor, cu produsele petrolului ne prezintam ca
vnzatori, mai ales pe pietele tarilor mai inaintate de cat noi.
Orientarea noua a politicei noastre econornice gseste in
industria petrolului un organism in functiune, desvoltat in
toate directiunile si a carui asimilare pentru actiunea romneasca nu se poate face de cat treptat, pe msura experintelor castigate si a increderii capitalului.
Am aratat in prima parte a acestei lucrari ca industria
noastra" de petrol se reazima pe un capital de 360 milioane,
dintre care insa numai o parte in investitiuni utile si pro ducatoare si numai 50 de milioane romnesti ; aceasta in afara
de participarile pe care diversele intreprinderi le au in organizarile de vnzare din afara.
Se intelege c in desvoltarea pe care o intrevedem pentru capitalul romnesc, nu putem sa nu tinem seama de acest
fapt important si de legitima pretentiune a capitalului strein
de a i se recunoaste sacrificiile pe care le-a facut pentru

www.digibuc.ro

NOV. 1911

STATUL SI PETROLUL

407

punerea in valoare a acestei bogtii nationale i pentru organizarea modern a industriei i comertului de petrol.
In afar de aceast consideratiune, am ardtat prin analisa
ce am fdcut in alta parte, cd aceast industrie se prezinta la
noi
dealtminteri ca i aiurea
subt forma de concentrare capitalist, ingreuiat qi mai mult prin unele organizari
care ar fi trebuit s cad in sarcina Statului.
Dacd una din ramurile industriei petrolului i anume
exploatarea, ar putea fi lesne accesibil capitalului romi-

nesc, pentru ca materia de extras ne apartine, proprietatea

solului i a subsolului flind nationala ; pentru c terenurile
petrolifere sunt destul de divizate superficial pentru a inlesni actiuni de exploatare cat de modeste i pentru c instrumentele de lucru indigene incep s se formeze in msur
din ce in ce mai mare, altele cum sunt rafinajul O. mai cu
seam vanzarea au un caracter de concentrare i specializare
care impune capitalului romnesc o ptrundere prudent
o participare partial.
Actiunea mai departe a capitalului strein in petrol, !mi
este inc6 necesar i din alte puncte de vedere.
Cu cat interesele pe care le reprezint acest capital vor
fi mai diverse, cu atat stimulul spre o exploatare mai intensivd i o punere in evident a zcmintelor Inca' necunoscute
va fi mai mare.
Nu trebue nici odat s uitgm c la spatele aspectului
comercial al intreprinderilor de petrol, se ascunde in cele
mai multe cazuri o preocupare de ordin superior, exercitat
de statele ingrijite de orientarea noug pe care a introdus-o aparitiunea pcurei ca combustibil i de situatia grea rezultat pentru consurnatia localk prin apsarea trusturilor de
petrol.

Rezultatele sfortrilor inscute din asemenea directive,

se intelege c trebue s fie mai intense, decat acelea care
ar rezulta numai dintr'o preocupare de ordin pur comercial.
Subt

influenta

lor

desvoltarea

exploatgrii

titeiului

nostru este asigurat, cu conditiunea absolut de a o feri de

www.digibuc.ro

408

VINTILA L BRATIANU SCRIERI

I CUVANTARI

VOL. II

o monopolizare exclusiv in mainile uneia din cele cloud

grupari mondiale, sau ale oricrui grup exploatator de
aiurea.

Pe de alt parte vanzarea produselor noastre flind In legatur, pe de o parte cu organizrile de desfacere din afar
pe de alta cu afilieri de interese cu State le consumatoare,
avem tot avantajul de a ne solidariza cu el, nu numai prin
factorul nou de concurenta pe care-1 introducem in targul de
petrol, dar chiar i mai ales printr'o colaborare capitalistd
menita s ne asigure o situatie privilegiata.
Cand marfa noastra de petrol, reprezint pentru o tara
de import, nu numai o putinta de temperare a preturilor excesive, dar i un beneficiu pe care'l realizeaza capitalul sau
national, se intelege c va avea dreptul sa se atepte la o posibilitate de patrundere cat mai uuratd.
Prin urmare actiunea romaneasca chiar daca ar putea
s dea dintr'odat, toate mijloacele trebuincioase pentru punerea In micare a industriei petrolului subt fata sa de
astazi, tot trebue s considere colaborarea capitalului strain
ca o necesitate de fapt.

Pentru aceasta insa trebue sa se inteleaga, ea a sosit

vremea de a se da o parte legitima din foloasele acestei industrii, capitalului i muncii nationale.
In privinta personalului am artat in consideratiunile desvoltate mai sus, care ar fi msurile care pot s asigure o pregtire i o intrebuintare a sa Cat mai larga.
Rezistentele care se pun in calea acestei indrumri nu
sunt serioase i acest proces economic, vrand nevrand, se
va indeplini.
Concursul Statului printr'o actiune statornica represintat
prin elaborarea unei noui legi industriale, prin regulamente
de administratie miniera, mentinute inteun sens strict national, prin indrumgri i creatiuni noui de Foli de meserii,
technice inferioare i superioare, comerciale etc., va da fara
indoiala rezultatul a#eptat.
In privinta punerii in actiune a capitalului romanesc,
rolul Statului este mai complex.

www.digibuc.ro

NOV. 1911

STATUL 1 PETROLUL

409

El trebue s aib in vedere in mod statornic pe de o parte

concentrarea in mna sa, subt formd de serviciu public a tuturor mijloacelor de transport si depozitare, iar pe de alta o
usurare cat mai mare pe cale legald i administrativ a exploatrilor.

In special actiunea Statului trebue indreptat spre rezervarea terenurilor sale numai pentru indrumarea nationald a industriei petrolului, in conformitate cu interesele superioare ce stau legate de ea si s-si exercite toat influenta
sa pentru a impiedica o concentrare prea mare de interese, in minile unor grupri legate cu productiunea din
afar.

Dac simptomele pe care le-am putut constata in actiunea

capitalului german bgat in petrolul nostru persist, Statul
are datoria de a stimula i inlesni capitalului national posibilitatea de a se gsi in primul loc printre cei chemati s continue actiunea german.
Combinatiuni de felul celor care s'au incercat nu mai
trebuesc f Acute, fr s se tin seam de interesele nationale
ce sunt in joc. Celor care impresionati de concentrarea capi-

talist pe care a necesitat-o industria noastr de petrol vor

contesta posibilitatea pentru capitalul romnesc, de a putea
s se substitue la un moment dat unei prti chiar din aceast
organizare ,le vom rspunde c situatia actuald a capitalului
strein este rezultatul unei evolutiuni de mai bine de 20
de ani.
Societatea Steaua Romnk a pus 25 de ani ca s'd ajung

la forma actual de expansiune, de la un capital de 10 milioane la cel actual de 78 de milioane.

Grupul Disconto a realizat investitiunile sale de 36 ee

milioane, in intervalul de la 1903 si pn astszi si tot astfel
constatm desvoltri treptate la toate celelalte intreprinderi
de petrol din tara.
Prin urmare i capitalului romnesc trebue s i se recunoascg dreptul i s i se Inlesneascd putinta unei acoperiri
treptate a participrilor sale.
Rezervarea exploafrilor de titeiu pe seama capitalului

www.digibuc.ro

410

VINTILX I. BRXTIANU SCRIERI SI CUVANTARI

VOL. II

romanesc si colaborarea lui in rafinaj si vanzare cu capitalul

strain existent, va inlesni de sigur aceasta transformare.
Concluziuni.

Este timpul credem sa sintetizam actiunea viitoare a

Statului, in vederea unei solutionari rornnesti a chestiunk
petrolului.
Vom clistinge de la ineeput
directiuni convezgente :

in actiunea Statului dou

0..actiune directd de ocrotire si de determinare a conditiunilor cele mai favorabile, pentru desvoltarea viitoare a
industriei petrolului 0 o actiune indirecta de indrumare si de
inlesnire a initiativelor nationale.
Actiunea direct infra' mai intai in cadrul msurilor legale si regulamentare pe care Statul poate sa le ia ori cand,
in vederea bunei randueli unor interese generale 0 de influenta lor vor beneficia toate exploatarile din tara, oricare
ar fi origina capitalurilor cu care lucreaza.
Aceasta actiune directa trebue apoi sa se invedereze
prin :

1. Concentrarea in mama Statului si transformarea in

serviciu de interes public, a tuturor mijloacelor de transport
si imagazinare. (Vagoane-cisterne, conducte avand caracter
de interes public, statiuni de incarcare).
2. Completarea treptata a instalatiilor portului de petrol
din Constanta.

3. Stuclierea cat mai grabnica a conductelor de titei si

derivate la mare, impreuna cu mijloacele necesare pentru
punerea in echilibru a celor dou grupuri de rafinerii din
tara si din Constanta.
4. Utilizarea legei de contingentare la timpul necesar, pentru o marginire a rafineriilor existente, la capacitatea actuala

de lucru si limitarea celor dela mare in consumul intern de

lampant. (Aceasta ca masura de protejare a industriei mici
si mai ales mijlocii de rafinaj.
5. Aplicarea consecintelor care decurg din principiile ace-

www.digibuc.ro

NOV. 1911

STATUL I PETROLUL

411

stei legi, in caz cand situatia privilegiat creiat rafineriilor

existente, le-ar impinge sg execute o actiune condamnabila
asupra consumatorilor. (Moclificarea legii in sensul extinderei
pretului maximal de vanzare, de la fabrici la depozite ; eventual monopolul Statului asupra vanzgrilor de lampant).
6. Stabilirea unui program bine chibzuit de explordri 0
determingri geologice ale zgcgmintelor de petrol.

Paralel cu lucrgrile pentru determinarea geologicg, Statul va trebui sg execute in fiecare an printr'un serviciu anumit, sondaje pentru ggsirea zgcgmintelor de petrol de pe proprietdtile sale 0 pentru studierea stratigrafiei i regimului
apelor.

Se va organiza acest serviciu in aa f el, ca sd poatg executa asemenea sondaje de recunoatere chiar pe terenurile
particulare, stabilindu-se conditiuni de platg cat mai lesnicioase.

7. Cadastrarea propriettilor particulare, care cad in zonele de petrol i determinarea perimetrelor minimale i solidare de exnloatare.
8. Alcatuirea legii de incuraj are industrialg i regulamentelor de administratie i politie minierd, aa ca sg asigure o
intrebuintare cat mai largg a elementului national, in industria 0 comertul petrolului.
9. Creiarea cu ajutorul capitalului romanesc, a unui institut de credit industrial ale cgrui operatiuni se vor intinde
asupra instalatiunilor, mgrfurilor de petrol 0 terenurilor constatate ca petrolif ere.
10. Dezvoltarea 0 perfectionarea invtgmantului technicprof esional 0 comercial, apropiindu-1 cat mai mult de nevoile
practico ale industriei 0 comertului.
11. Pgstrarea independentii exploatgrilor noastre aparte de
influenta 0 controlul strein, lgsand insd putinta intelegerei de
vanzare cu grupgrile din afarg.

Actiunea indirectg a Statului, pe care am caracterizat-o

mai sus ca opera de indrumare 0 de inlesnire, mai ales pentru activitatea viitoare a capitalului romanesc, cere ca ace0i
doi factori sg se ggseascg in atingere continua 0 sg-i completeze mijloacele de lucru i cercurile lor de influentg.

www.digibuc.ro

412

VINTILi T. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTARI

VOL. II

Se intelege ca sub impulsul puternic al masurilor luate

de Stat, prin actiunea sa legislativa 0 regulamentar 0 inlesnit prin experientele catigate 'Dana astazi, att in technica cat 0 in organizarea intreprinderilor, ptrunderea treptata a capitalului romnesc, mai ales in exploatare, poate fi
obtinuta.

0 actiune insa intensiv a acestui capital 0 mai ales substituirea sa unor organizari existente, va depinde de utilizarea unui moment prielnic 0. de gasirea unei formule care sa
poat impca interesele sale, ale Statului 0 ale unora din capitalurile streine aflate in tara.
Tendintele noui care s'au constatat in actiunea unora
din capitalurile streine, ne pune la indemna un moment favorabil, iar formula care ar inlesni aceasta transformare economica este urmtoarea :
Rezervarea terenurilor Statului numai pentru actiunea
capitalului romanesc i inlesnirea cu ajutorul acestor terenuri,
a constituirii unei Societati Nationale de Petrol, in colaborare in privinta rafinajului 0 vnzrii, cu o parte din intreprinderile mari din tara.
Plecnd dela aceast formula se va putea organiza o societate de exploatare cu capital romnesc, la care Statul va
aduce ca tovara pe de o parte terenurile sale petrolifere, iar
pe de alta terenurile rascumparate dela societatile cari vor
voi sa intre in aceasta combinatiune financiara.
Prin aceast participare, Statul incurajeaz 0 inlesnete
actiunea nationala 0 in acela timp devenind detintorul celei
mai mari intinderi de terenuri petrolifere, catiga prin acest
fapt chiar, controlul asupra combustibilului viitor 0 deci posibilitatea constituirii unor rezerve de energie. (Vezi anexa 3).
Statul aducnd terenurile, capitalului romnesc i-ar reveni in sarcing nu numai rscumpararea instalatiunilor de
exploatare, (sonde, ateliere, materiale, rezervorii, conducte in
schela, instalatii pentru apa i produceri de energie, cladiri
de tot felul etc.) dar 0 grija investitiunilor viitoare, necesare
pentru desvoltarea productiunii.
Este lesne de inteles ca solutiunea pe care o preconizm

www.digibuc.ro

NOV. 1911

STATUL I PETROLUL

413

si in care Statul, prin terenurile sale petrolifere actuale si dobndite, intra ca parte activa, nu poate avea loc deck in cazul unei tovrsii exclusiv romnesti, constituind a doua grupare de interese reprezentate in aceasta intreprindere.
Asociatiunea Statului cu capitalul strain, ar fi pe de o
parte interzisa din cauze superioare, iar pe de alta o astf el de
solutiune s'ar prezenta de sigur ca o concesionare deghizat,
sporind si mai mult situatia anormal In care ne gsim astazi.
Rafinarea s'ar rezerva unei colaborari de capital romnesc cu cel strein existent, putnd s se realizeze printr'o participare de capital din partea Societtii nationale de exploatare, pe care o preconizam.
Aceast societate fhnd de sine stattoare, amestecul Statului cu interesele straine, nu ar mai fi direct.
Sarcinele acestei ramuri de activitate vor fi considerabil
usurate, prin descrcarea in comptul serviciilor publice, a
unei prti de investitiunile actuale, reprezentate prin vagoane-cisterne, conducte, instalatii de transbordare, etc.
Vanzarea interioara am aratat c nu prezinta alte greutati, de cat de organizare ; cea din afar ar fi facuta, fie ca si.
astazi prin pastrarea participarilor In organizarile de vnzare
europene, fie prin ptrunderi directe in trile unde eventual
interesele capitalurilor romne si streine unite, ar intlni o
situatiune privilegiatd.
Intre aceste trei ramuri organizate ca societati autonome,

trebue sa se stabileasca legaturile de interese care sa asigure

o conlucrare sincera si permanenta, spre un scop comun.
Exploatarea trebuie s asigure rafinajului folosinta productiunii sale si acesta impreun cu societatea comercial,
producerea si desfacerea derivatelor obtinute.
Participarile succesive ale Societatii Nationale de exploatare, in afacerile celorlalte doua, va forma legatura de
interese si mijlocul cel mai nimerit pentru transformarea intr'un bloc unitar al acestor trei intreprinderi.
Cum rezultatul final este datorit In primul rand preturilor de vnzare, se va putea gasi de sigur o solutiune, care
plecnd de la aceste preturi, s dea posibilitatea repartizrii
prtilor de castig ce s'ar cuveni fiecarei intreprinderi.

www.digibuc.ro

414

VINTILX I. BRATIANU SCRIERI SI CUVINTARI

VOL. II

Se intelege Ca aplicarea acestor solutiuni va depinde

atat de actiunea Statului cat si de masura in care o parte din
capitalul strein aflat astzi in afacerile de petrol din tara, va
dori s rmaie in aceast alctuire.
Avem insd convingerea c aceasta solutiune, care poate

gsi si alte variante in acelas program de indrumare si nevoie national, solidarizand interesele noastre cu interesele
capitalurilor streine si cu interesele nationale ale Statelor
respective
care isi vor putea gsi satisfactiune fr a risca
imobilizri considerabile an cu an
constitue o baz echitabild de intelegere si va asigura industriei noastre de petrol o
desvoltare frumoas si folositoare pentru tard.
Acestea sunt de o cam dat mijloacele pe care le credem
mai potrivite, pentru o indrumare nationala a industriei de
petrol.

Aplicarea lor cere insd din partea Statului o urmrire

struitoare si un amestec mai de aproape in toate fenomenele
economice de ordin general si special .
Cat priveste munca si capitalul romanesc, trebue s ne
dm osteneala cu totii sa-i convingem c rolul lor economic si
national in aceasta directiune este covarsitor si c odata cu o
rasplatire strlucita a rizicurilor si sfortrilor lor, vor ajuta in
chipul cel mai frumos opera de emancipare economic spre
care nadajduim cu totii.

ANEXE
1.

Relatiunile financiare ale intreprinderilor de petrol din tall.

Dam dupa Monitorul Petrolului" urmtorul rezumat al

relatiunilor financiare ale intreprinderilor de petrol din tara
la finele anului 1910 1).
1) Rezumatele detailate pe care le dm in Anexele No. I si 2, dup
lucrri deja publicate, s'au facut mai ales in scopul de a orienta cercurile
noastre politice, in chestiuni pe care in general, nu le-au putut urmri prin
revistele de specialitate.

www.digibuc.ro

NOV. 1911

ANEXE

415

Steaua Romftnet cu un capital de 50 milioane lei in actiuni,

din care 40 milioane vrsate si 28 milioane in obligatiuni, din
care sunt amortizate 2,i milioane lei, apartine unui puternic
grup financiar in fruntea cruia se afl marea institutiune financiard Deutsche Bank din Berlin si din care fac parte firmele Nationalbank f r Deutschland din Berlin, Bank fr Handel und Industrie (Darmsttter Bank) din Berlin, Berliner
Handelsgesellschaft din Berlin, Mitteldeutsche Creditbank din
Berlin, Wiener Bankverein din Viena si un grup de actionari
francezi si olandezi. Actiunile Stelei Romne se coteaz la
Bursele din Berlin, Frankfurt, Paris, Amsterdam si Bucuresti.
Astra Romeind, 29,4 milioane lei capital, apartine grupului olandez Koninklijke (prin intermediul soc. Geconsolideerde-Hollandsche Petroleum Cy.) 14,9 milioane si grupului
germano-francez Schaaffhausen'scher Bankverein-Banque de
l'Union Parisienne (prin Regatul Romn 14,5 milioane lei.
Se urmeaz tratative intre aceste grupuri pentru preluarea de

care grupul olandez al intregului stoc de actiuni apartinnd

grupului germano-francez, tratative care sunt pe punctul de a
fi duse la bun sfrsit. Mai este de notat ea' prin legdturile ce
unesc intreprinderea Koninklijke cu Shell Transport &
Trading Cy. din Londra, capitalul englez particip si el la
Astra-Romn.

Concordia, 25 milioane lei capital vrsat, apartine unui

puternic grup financiar in fruntea cruia se gsesc bncile
Direction der Disconto-Gesellschaft si S. Bleichrder din
Berlin si din care face parte Societatea petrolifer Italo-Romnd (circa 5 milioane) si un grup englez in fruntea caruia
se afld d. Edmond Davis, unul din creatorii fostei societti
Telega Oil Cy. contopitd, impreund cu societatea Bustenarii
in societatea Concordia. De asemenea mai particip la capitalul societatii Concordia si capital romnesc, prin participatiile detindtorilor romni ai actiunilor societtii Bustenari. De
curnd Disconto a trecut aceast afacere impreun cu Vega si
Creditul petrolifer asupra Societtii germane Deutsche
Erdl Gess.

www.digibuc.ro

416

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI I CUVINTARI

VOL. II

Regatul Rome:A, 24 milioane lei capital vrsat, apartine

unui important grup financiar germano-francez, in fruntea
cdruia se gsesc firmele financiare A. Schaafhausen'schar
Bankverein din Kln, Internationale Bohrgesellschaft din
Erkelenz si Banque de l'Union Parisienne din Paris, Regatul Roman detine 14,5 milioane lei. Actiunile societtii
Regatul Roman sunt admise spre cotare la bursa din Bucurest. Azi aceast societate este absorbit de Astra.
Italo-Romtinti, 13 milioane lei capital vrsat, apartine
unui mare grup financiar italian, in fruntea cruia se afl d.
Fausto Morani, mare industrias din Roma si unui grup roman
in fruntea cruia se afld d. general Argetoianu si care grup
detine actiunile ordinare ce i s'au atribuit in schimbul raportului social adus in societatea Italo-Romnd de ctre intreprinderea Cmpeni-BacAu. Societatea aceasta are participatiuni in societtile Concordia, Vega si Creditul Petro lifer. Actiunile Italo-Romn se coteaz la Bursa din Roma.
Romeino-Americand, capital 12.500.000 lei, apartine exclusiv marei companii americane, Standard Oil Cy, din NewYork, care dup cum se stie, domineazd piata universald de
petrol si dispune de capitaluri enorme.
Aurora, capital nominal 13.700.000 lei reprezintat prin
6.500.000 lei in actiuni, din care 3.250.000 lei vrsat, apartinand in intregime societatii Internationala, care ins poate
fi considerat ca complet perdut ; 4.200.000 lei in obligatiuni
ipotecare 5% apartinnd unui grup olandez reprezentat prin
Nederlandsche Trust Maatschappij si 3 milioane lei in obligatiuni ipotecare 7% in al doilea rang contractat la Steaua
Romn . Pentru moment mentinem aci aceste date asupra
capitalului in actiuni si in obligatiuni, de oarece cifrele respective, asa cum sunt dictate de reorganizarea intreprinderei
care s'a fcut la finele anului 1910, nu sunt hied cunoscute.
Este insd definitiv stabilit Ca' conducerea intreprinderei o are
societatea Steaua Roman, care a si fcut toate sfortrile
chiar sacrificii pentru reorganizarea ei pe baze solide.
Rotonain Oilfields Ltd., 111/4 milioane lei capital, din
care 9.375.000 lei vrsati, apartine capitalului englez. 0 micl

www.digibuc.ro

NOV. 1911

ANEXE

417

parte de actiuni mai sunt In mna unora din exploatatorii romni care au vndut Intreprinderei schele 0. terenurile lor.
Actiunile acestei intreprinderi sunt admise spre cotare la
bursa din Londra.
Orion, 11 milioane lei capital, din care 7.444.000 lei
vrsat apartine in intregime capitalului olandez. Actiunile
acestei intreprinderi se coteaz5. la bursa din Amsterdam.
Internationala, 6.300.000 lei capital nominal, din care
4.567.500 lei vrsati 0 1.680.000 lei obligatiuni 5%, apartine, In
intregime capitalului olandez. Actiunile 0 obligatiunile Internationalei se coteazd la bursa din Amsterdam.
Colombia, capital nominal 6.700.000 lei, din care 5 milioane In actiuni 0 1,3 milioane in obligatiuni 5%, apartine
unui important grup financiar francez compus din Banque de
Paris & des Pays Bas, casa de loaned Louis Hirsch 0 Credit
foncier & agricol d'Algerie 0 unui grup de capitaliti romni.

Actiunile Colombia se coteaz la bursa din Paris 0 la cea din

Bucureti, iar obligatiunile numai la bursa din Paris.
Aquila Franco-Romeinfi, capital 6.000.000 lei, apartine
unui puternic grup de rafinori francezi, reprezentat prin casele Desmarais frres, Fenaille & Despeaux, Deutsch de la
Meurthe, etc., din Paris.
Creditul Petrolif er, capital 6 rnilioane lei, din care 5 miRoane vrsati, apartine grupului german Disconto-Bleichrder
din Berlin 0 unui grup de financiari romni din care face
parte 0 Banca Marmorosch, Blank & Co.
Trajan, capital 5 milioane lei, apartine unui grup financiar romno-ungar, In fruntea cruia se af16 Pester Ungarische Commercialbank din Budapesta 0 Banca Marmorosch,
Blank & Co. din Bucureti 0 din care mai fac parte 0 d-nii I.
Hagienoff i M. Cmpeanu, detingtorii intreprinderei care s'a
iransformat mai trziu In soc. Trajan.
Astra, capital 5 milioane lei, apartine unui puternic
grup olandez In fruntea cgruia se afl intreprinderea Koninklijke Maatschappij van Petroleumbronnen in Nederlandsch-Jndien din Haga, care are o reputatie mondial 0
dispune de mijloace financiare considerabile. Cea mai mare
27

www.digibuc.ro

418

VINTILA I. BIIATIANU SCRIM EI CIYVANTARI

VOL. II

parte a activului acestei intreprinderi a fost adus ca aport social in societatea Astra Romnd i evaluat cu 7,9 milioane lei
Societatea Astra continu a face explorari in diferite puncte
ale OHL

Vega, capital 5 milioane lei, din care 3,3 4 milioane lei

vOrsati, apagine grupului Disconto Gesellschaft, Bleichrder,
societatilor Italo-Romnd, Compagnie industrielle des Ptroles din Paris i grupului englez care detinea Inainte societatea
Telega Oil Cy. i in fruntea cdruia se afl d. Edmond Davis.
British-Roumanian Oil Cy. Ltd, 5 milioane lei capital,
din care 33 milioane vrsati, apartine in mare majoritate capitalului englez. 0 micd parte din actiuni se afld Inca" in ininile detinatorilor romni ai propriettilor cari au constituit societatea. Actiunile acestei intreprinderi se coteaz la bursa
din Londra.
Anglo-Roumanian Petroleum Cy., capital 3,3 4 rnilioane
lei, apartine unui grup anglo-belgian in fruntea cdruia se afl
d. George Tweedy, importator de petrol din Londra. Actiunile
se coteaz la bursele din Londra i din Paris.
Central Roumanian Petroleum Cy., capital 3,3/4 milioane
lei, apartine aceluia grup financiar anglo-belgian care a fondat i societatea Anglo-Roumanian Petroleum Cy.
Petrolul, 2,8 milioane lei capital vArsat, detinut in intregime de capitaliti romni in fruntea cArora sunt d-nii Al. Ionescu, N. Manca i G. Negulescu.

Apostolake, capital 2,1/2 milioane lei, apartine unui grup

francez in fruntea cdruia se aflO firma Eberhard, Marchena
& Co. din Paris. Actiunile societalii Apostolake se coteaz6 la
bursa din Paris.
Motor Feul Proprietary Ltd., capital nominal lei 3 milioane 250.000, din care 1.250.000 lei vrsati i 750.000 lei in
obligatiuni, apartine unui grup englez constituit de d-1 dr.
Paul Dvorkowitz. 0 mic parte din actiuni mai este detinutA
de fotii proprietari romni ai rafineriei din Ploeti care constitue fondul social al acestei intreprinderi.
Nafta, capital 2.000.000 lei ,apartine unui important
grup de financiaH belgieni din Anvers, (1,6 milioane lei) i.

www.digibuc.ro

NOV. 1911

ANEX%

419

unui grup de financiari francezi (0,4 milioane). Actiunile acestei intreprinderi precum i pr tile de fondator fr valoare determinat, se coteaz la bursele din Bruxelles si Anvers.

Antwerp Petroleum Cy., capital 2 milioane lei, din care

numai 50.000 lei emis, este creat cu capital belgian si aport
de terenuri din Romnia. N'a inceput hied s lucreze in tard.
Societatea Romano-Belgiand de petrol, capital 1 milion 700.000 lei, apartine unui grup belgian, in fruntea cruia
se and d. O. Jaumotte, consulul Belgiei din Bucuresti, firma
Socit belge de foraje & des prospections minires" din
Bruxelles si firma D. Samuel & Devries, din Bruxelles .
Societatca romnd pentru industria i comerciul petrolului, capital 1.637.500 lei in actiuni si 614.216 lei datorii ipotecare, este detinut de Steaua Romn care a cumprat tot
stocul ei de actiuni dela vechii posesori austriaci.
Arnhemsche Petroleum Maat, capital nominal 1 milion 540.000 lei, din care 1.120.000 lei vrsat si 235.200 lei in
apartine unui grup olandez. Actiunile acestei intreprinderi se coteaz la Amsterdam.
Rome Ina, capital 1% milioane lei din care numai 50.000
!ei vrsat, restul hind aport de terenuri nerealizat incd, este
constituit de capital francez.
Anglo-Roumanian Oil & General Trust, capital 1% milioane lei, constituit cu capital englez.
Petrolifera, capital 134 milioane lei, din care 600.000 lei
vrsat si 150.000 lei in curs de vrsmnt, este constituit exclusiv cu capital romnesc.

Moreni-Ghirdoveni", capital 134 milioane lei, este constituit exclusiv cu capital romnesc.
The General Roumanian Petroleum Cy. Ltd., capital 1
milion 300.000 lei (52.000 lire) fondata la Londra cu capital
englez i introdusd si la Paris. Au cumprat terenuri la Bicoi
si Tintea, dar n'a inceput Inca a functiona in tar.
Societatea de Petrol Roman, capital 134 milioane lei,
apartine unui grup belgian, in fruntea cdruia se afl Credit
Anversois din Anvers si Crdit gnral Ligeois din Lige.
Matira, capital 134 milioane lei, din care 750.000 lei in

www.digibuc.ro

420

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI I CUVANTARI

VOL. II

actiuni ordinare si 500.000 lei In actiuni de preferint, apartine

unui grup romano-austriac.
Nederlandsche Petroleum Maat, capital 1.050.000 lei,
(500.000 fl. ol.), apartine unui grup de financiari olandezi. Actiunile acestei intreprinderi se coteaz la bursa din Amsterdam,
Alpha, capital 1 milion lei, apartine societtii Ptroles
de Roumanie din Anvers, care detine intregul ei stoc de
actiuni 0 in fruntea creia se afl d-nii Josse Allard, Bruxelles
0 J. Waterken, Anvers.
Carr, Wenger & Co., capital 1 milion lei, apartine unor
capitalist franco-germani, din care fac parte d-nii Joseph Carr

din Lozinghem, Leon Wenger din Paris 0 firma Socit minire & industrielle de Strassbourg.
Societatea pentru distribuirea produselor petrolului, capital 1 milion lei, apartine unui grup compus din firmele,
Steaua Roman, Romano-American si. Aurora din Bucuresti.
Alianta, capital 1 milion lei, din care 850.000 lei vrsati,

apartine unui grup de capitalisti germano-romani in fruntea

cdrora se afl d. J. de Haniel si d. M. Blank.
Primul Conduct Bustenari-Plopeni, capital 1 milion, aapartine unui grup de financiari romano-francezi.
Prima societate de foraj, capital % milion lei, apartine
firmei de foraj Deutsche Tiefbohr-A. G. din NordhausenBerlin si. unui grup roman in fruntea cruia se afl Banca
de Credit Roman din Bucuresti.
Moreni Biiicoi Cy. Ltd., capital 675.000 lei, din care
450.000 lei in actiuni si 225.000 lei in obligatiuni, apartine
unui grup anglo-roman, in fruntea cruia se &CM d-nii Edmond Davis si. S. Bergheim din Londra si d. Alexandru Ionescu, din Bucuresti.
Franco-Romfina, capital 650.000 lei apartine unui grup
de capitalisti francezi din Douai si Lille.
Speranta, capital redus prin rambursri la 582.400 lei
apartine in intregime unor actionari romani. Actiunile acestei
intreprinderi se coteaz la Bursa din Bucuresti.

www.digibuc.ro

NOV. 1911

ANEXE

421

Oltenia, capital 580.000 lei, apartine exclusiv capitalului

romn.
Galo-Romnti, capital 402.072 lei, apartine unor capita-

list francezi, in fruntea carora se afl d-nii I. Arnaud de

l'Arige si F. Lecompte.
Dcimbovita (in lichidare) 400.000 lei capital, fondat exclusiv cu capital romn.
Berca Oil Cy. Ltd., capital 302.500 lei, apartine unor capitalist englezi.
Moreni-Filipegi, capital 300.000 lei, fondat exclusiv cu
capital romn.
Eos, capital 200.000 lei, din care 50.000 lei vrsati, fondat cu capital olandez ; n'a inceput a functiona in tara si
fiind fondat numai in vederea cumprrei activului Aurora
care astzi nu se mai vinde, nici nu va mai Incepe a functiona.
Isvorul, Pcura i Cobeilcescu cu cte 200.000 lei capital

sunt fondate numai cu capitaluri indigene.

la-CA acurn cari sunt relatiunile financiare ale asociatiunilor si sindicatelor la finele anului 1910 ;
Sindicatul Anton Raky, capital 5 milioane in terenuri
petrolifere achizitionate, dar nepuse in valoare prin exploatare, apartine capitalului german.
Intreprinderea Fratii Seceleanu, capital 3 milioane lei,
exclusiv romnesc, lucreazd foarte activ, in special in regiunea Bustenari.
Montana Romtind, capital 234 milioane lei, fondat cu capital olandez, lucreaz la punerea in valoare a regiunei Copdceni.

Deutsch-Rumnisches Handels-Syndicat, 1.125.000 lei capital, fondat cu capital german, lucreazd la punerea in valoare a regiunei Poiana de Verbildu.
Romno-Poiana, 1.050.000 lei, capital german, exploreaz regiunea Poiana de Verbilu.
Compania Moreni, 1 milion lei, capital romno-englez,
lucreaz la Moreni.

Exploatarea Galia, 1 milion lei, capital francez furnizat

www.digibuc.ro

42

VINTR.X I. BRATIAN1T SCRIERI SI CUVANTARI

NOV 1911

VOL. II

romne de petrol la finale anulul 1910

Situatia financlar a societnlor anonlme

NUMELE SOCIETATILOR

-033

< -o
7

2
3

4
5
6
'7

9
10
11

12
13

14
15
16
17
18
19
20
21

22
23
24
25
26
27
28
29
30
31

32
33
34
35
36
37
38
39
40

Capital
total vfirsat
1910

Totalul

Totalul
credltorllor

dup0
ultlmul
bllant

blla nt

dual

E ctivulul

7.177.783

Steaua Romnti
Astra Romn
Concordia . ,
Regatul Romn
Ital o-Romn

1896 '78.000.000 65.885.450 71.323.053

1910 29.400.000 29.400.000 29.400.000
1907 25.00.000 25.000.000 26.054.997
1905 24.000.000 24.000.000 31.186.554
1905 15.000.000 15.000.000 18.303.517
1904 12.500.000 12.500.000 22.613.295
Romno-Ameri can-a .
1898 13.700.000 10.022.133 15.455.934
Aurora
1899 7.980.000 6.247.500 8.661.458
I iternationala
1910 11.250.000 9.375.000 9 375.000
Roumanian Oilfields Ltd. .
1910 11.000.000 7.444.000 7.444.000
Orion
1905 6.700.000 6.303.000 8.371.451
Colombia
1904 6.000.000 6.000.000 10.308.723
Aquila Franco-Romnd . .
1904 6.000.000 5.000.000 8.090.681
Credit al Pe trolifer . . .
1905 5.000.000 5.000.000 8.589 856
Trajan
1908 5.000.000 6.000.000 6.467.944
As tra
Vega
1904 5.000.000 3.750.000 8.246.692
British Roumanian Oil Cy Ltd. 1910 5.000.000 3.500.000 3,500.000
Anglo-Roumanian Pe, r. Cy . 1908 3.750.000 3.550.000 2.698.348
Central Roumanian Petr. Cy. 1909 3.750.000 3.750.000 3.750.000
1908 2.800.000 2.800.000 2.800.000
Petrol ul
1908 2.500.000 2.500.000 2.561.021
Apostolake
Motor Fuel Proprietary Ltd. . 1908 3.250.000 2.000.000 2.000.000
. . . . 1906
2.000.000 2.000.000 2.706.950
50.000
Antwerp Petroleum Cy . . 1909 2.000.000
Romno-Belgian de petrol . 1908 1. 700.000 1.700.000 1.915.375
Soc. romnd p. ind. petrolului 1889 1.637.500 1.637.500 3.239.034
Arnhems2he Petr. Maat. . . 1899 1.775.200 1.355.200
Petrolifera
1906 1.500.000
600.000
537.710
Moreni-Ghirdoveni . , . . 1908 1.500.000 1.500.000 1.548.690
Romna
50.000
1910 1.500.000
50.000
The G-ral Roum. Petr. Cy. Ltd. 1910 1.300.000
500.000
Socit des Ptroles Roumains 1905 1.250.000 1.250.000 1.369.968
Soc. Fr 4neaise Predeal-Teleajen 1909 1 200.000
50.000
50.000
Matitza
1905 1.250 000 1.250.000 1.250.000

45 Gallo-Rom n
46
mb ovita
47 Oltenia
48 Berea Oil Cy. Ltd.
49 Moreni-Filipeti
50 Is v orul

1905
1901
1904
1909
1906
1900
1901
1901
1909

Pcura

52 Coblcesco
53 Eos

Total .

1.050.000
1.000.000
1.000.000
1.000.000
1.000.000
960.000
750.000
675.000
650.000
582.400
433.072
400.000
580.000
302.500
300.000
200.000
200.000
200.000
200.000

1.050.000
1.000.000
1.000.000
850.000
1.000.000
960.000
750.000
675.000
650.000
582.402
433.070
400.000
580.000
302.500
300.000
200.000
200.000
147.525
60.000

Productlunea
de tltelu

Totalul
rezervelor

In 100

3.141.277
I

1.453.054
3.936.226
3.055.804
8.837.216
6.783.175
476.908

323.110
3.224.103
36.348
63.804

1.225.639
3.670.750
2.140.154
3.159.171
1.467.944
1.457.691

525.768
292.852
415.154
16.232

71.400

410.251
287.320
95.646
53.586
3.998
145.276

44.867
4.886
61.408
26.708
16.556
27.528
1.842
822
8.624
565
3.721
1.623

59.264

exercltlu

1910

13.002.932

2.86 .597

2.746.- 776

pier5d9e4re72

3.420.395
227.915
3.449.087

48.985
202.758

1.319.362
32=8-.5171

5:1/o

1.227.1 59

416.675

747.709
2.560.600
847.800

302.796

7 O/o

217.305

80.971

pierdere 98.813 fr.

16.659

614 378

165.288

172.- 763

2.130
676.628

7.- 154

75.308
199.796
108.500

42.611
123.894
21.245

5.986

39 367

9.686

pierdere 43.851 fr.

90.- 033

1.- 245

28.301

74.646

-484.555
127.319
192.245

3.- 358
68.223
32.439

3.705
382
145
12.611

--

1.255

40.545

4 Ve

316.088

6 Io

12.016

www.digibuc.ro

50.825
347.171
54.706
10.708

pierdere 717.927 f.
46.065

--

220

____52.042.084

2.319

____-

9.052.452

1.264.026

5 yo

pierdere 147.964 f.

2.- 683

312.675.6721277.210.780 338.199.974

61/20/0

35.083

2.787.842
1.621.495
217.831

1.-298
891.111
217.986

8 /o

pierdere 1. 975.554 fr.

pierdere 180.478 f.
1.196.410

14.-455

3.561
48.690

DIvIdenda

platIt in
Net

129.907

788.058

1.050 000
4.017.696
2.627.744
1.069.477
1.000.000
1.060,620
869.048
583.689
650.000
1.773.387
1.338.371
571.921
580.000
302.500
300.000
200.000
200.000
145.270

Benef clu re Ilzat In ultlmul

Brut

216.- 894

117.- 376

Nafta .....

Nederlandsche Petr. Maat.

1898
Alpha
1906
Soc. de distribution du ptrole 1908
Alianta
1908
Carr, Wenger & Co. . . . 1909
Primul Conduct But.-Piopeni 1900
41 Prima Soc. romn de foraj . 1906
42 Moreni-Bdicoi Company Ltd. 1906
43 Compagnie Franco-Romaine . 1907
44 Sperantza
1899

51

Capital
nominal
total
Incluslv
obllgat.

423

ANEXE

33.318.994

5.637.389

--

--

----

424

VIRTU:A I. BRATIANU SCRIERI I CUVINTARI

VOL. Il

de un grup in fruntea cruia se gsete d. I. Arnaud de

l'Arige. Are exploatri productive la Bu#enari # exploatri
la Diteti.
The Beciu (Roumania) Oil Syndicate Ltd., capital % milioane lei, din care 370.000 lei vrsati, apartine unui grup
de financiari englezi.

Lucreazg

in

regiunea Policiori-Be-

ceni.

Coroana Romtin, % milion lei capital, apartine unui

grup german. Are exploatri productive la Buqtenari # numeroase terenuri ne puse ine in valoare.

Poiana Sud, 437.500 lei capital german, execut explorri

in regiunea Poiana de Verbilau.
Intreprinderea Germano-Romand, capital 400.000 lei, apartine unui grup german in fruntea caruia se afl d, Aldalbert Kayser din Hanovra.
Intreprinderea La lu & Stambler, capital indigen 400.000

lei. Are exploatari la alinet # lucrri la Cmpina-Slobozia.

Onegi Oil Syndicate Ltd., capital 325.000 lei, fondat la
Londra cu capital englez, a luat mai multe optiuni pentru
exploatri productive # terenuri in judetul Bacdu.
L'Etoile Franco-Roumaine, 200.000 lei capital francez.
Nu lucreaz.
Lutetia, 150.000 lei capital francez. Lucrri reluate de
curnd la Bgicoi.
Odette, 150.000 lei capital francez. Lucrri reluate.
F. & C. Oil Syndicate Ltd., 125.000 lei, capital englez, a
cumpArat cliferite terenuri # optiuni de exploatri.
Muntenia, 100.000 lei, capital francez. Nu lucreaz.
Intreprinderile Tintea, (Dinopo/ & Co.) 110.000 lei. Asociatia Meigura, 100.000 lei. Exploatarea Bdicoi (Dinopol & Co.)
300.000 lei. Tosca 100.000 lei, Societatea Bdicoi (V. Sickle &
Ganz) 100.000 lei. Elvetia (V. Sicke & Ganz) 100.000 lei.
Isbeinda 100.000 lei i. Sindicatul Beiicoiului 100.000 lei, sunt

create cu capital romnesc, dar sunt in cea mai mare parte

in neactivitate.
Victoria, 50.000 lei, capital romno-francez :
productive la Clinet.

www.digibuc.ro

exploatdri

NOV. 1911

ANEXE

425

In tabela precedent s'a centralizat, dupa ultimul bilant

publicat al fiecarei sociefati, cifrele care prezinta situatia financiar a fiecruia i anume capitalul nominal 0 cel efectiv varsat,
totalul activului, cifra creditorilor, rezervele de orice natur,
beneficiul brut i net realizat in ultimul exercitiu sau eventual
pierderea suferita, productiunea de petrol brut pe intreg anul
1910, dup cifrele culese direct dela fiecare intreprindere in
parte 0 dividenda platite pentru ultimul exercitiu.
Pentru societatile fondate in ultimul an 0. care n'au putut

sd-i publice inca nici un bilant, s'a luat ca investitiune tifra

capitalului lor varsat.

Societti streine In legatur cu petrolul roman.

In afara de intreprinderile enumrate pang aci, mai exista

in straintate mai multe societati care stau in legdturi directe
cu petrolul roman 0 ale egror relatiuni financiare sunt :
Deutsche Petroleum Actien Gesellschaft, Berlin cu un capital de 25 milioane lei (20 milioane marci) capital german, care
centralizeaz toate participrile in afaceri de petrol ale grupu-

lui financiar in fruntea cruia se gsete Deutsche Bank

care detine Steaua Rom aria.
Allgemeine Petroleum Industrie, Actien Gesellschaft,
Berlin, cu un capital de 21,250.000 lei (17 milioane mrci) din
care 18.750.000 lei (15 milioane narci) varsati (capital german)

0 care centralizeaza toate participArile in afacerile de petrol

din Romania ale grupului financiar Disconto GosellschaftBleichrder i anume soc. Concordia, Vega 0 Creditul Petrolif er 0 face 0 comert de produse romane de petrol in
Germania.

Geconsolideerde Hollandsche Petroleum Cy. Haga, cu un

capital nominal de 25.200.000 lei (capital olandez), centralizeaza
interesele societatii Koninklijke N ederlandsche Petroleum
Maat, in petroleul roman i acum in urma, prin cumprarea
societatii Kasbek Syndicate Ltd., i. in cel rusesc. Din capitalul
de 25 milioane lei s'a varsat acum 17.200.000 lei. Este probabil
ea. In curand se va mai emite un numr oarecare de actiuni, dat

www.digibuc.ro

426

VINTILA I. BRTIANU SCRIERI SI CUVANTRI

VOL. II

fiind ea soc. Geconsolideerde prin Astra Romani/ cumprd

si restul activului Regatului Roman. Actiunile acestei intreprinderi se coteazd la Bursa din Amsterdam. Prin legaturile ce
unesc soc. Koninklijke cu Shell Transport & Trading Cy.,
este interesat in Geconsolideerde si capital englez.
Ptrole de Roumanie, Anvers, capital 234 milioane lei (capital belgian), detine societatea Alpha creia i-a avansat
circa 3 milioane lei, in afara de 1 milion capitalul in actiuni al
soc. Alpha. Actiunile acestei intreprinderi se coteazd de Bursele din Bruxelles si. Anvers.
Kontinentale Tiefbohrgesellschaft, 875.000 lei, fondata la
Berlin cu capital germano-roman. Intreprinderea aceasta care a
preluat firma H. Thumann. din Halle se ocupa cu executari de
foraj Beldiman pentru Romania.
Deutsch-Ottomanische Petroleum Gesellschaft, Brema,
creat de Steaua Romana pentru organizarea exportului ei
in Orient. Capital % milion le (400.000 marci).
Naphta Valeni Gesellschaft m. b. H., Berlin, capital 300.000
marci, din care cea mai mare parte aport de terenuri in regiunea Valeni. Nu lucreaza.
Regensburg, G. m. b. H., sediul la Regensburg ,capital
250.000 lei (200.000 marci) creata de Steaua Roman pentru
facilitarea exportului sau prin acel port.
Roumanian Oil Trading Cy., Londra, creat de asemenea
de Steaua Roma/A pentru comertul de produse de petrol
in Anglia.
In legatura cu exportul petrolului roman mai exista si
societatea Europische Petroleum Union cu sediul la Brema
cu un capital de 46.250.000 lei (37 milioane marci) creata de
grupul financiar Deutsche Bank in unire cu alti producatori

romani si cu multi mari producatori rusi pentru desfacerea

produselor petrolifere pe pietele occidentale. Societatea Euopische Petroleum Union are societati afiliate ei in Germania, Anglia, Belgia, et., cari desfac produsele petrolifere rusesti
si. romanesti.

www.digibuc.ro

NOV. 1911

427

ANEXte

Nationalitatea capitalurilor investite in industria romn

de petrol.

Iata cifrele aproximative ale repartitiei pe nationalitti

a capitalurilor plasate in industria roman de petrol, prin
actiuni ordinare sau privilegiate, obligatiuni ipotecare, asociatiuni sau sindicate, apoi prin instalatiile din Constana,
diferitele rafinerii 0. inclusiv creditorh diferitelor intreprindeH dupa ultimul bilant al fiecareia. (Capitalul intreprinderilor particulare de exploatare nu este inclusiv).
135 milioane lei

Capital german
roman
francez

50
40
56
18

olandez

italian
american

72

/7
)7

P/

7,

23 milioane lei

englez
belgian
austro-ung
Total aproximativ

32
10
3

)2

7,

367
2.

Relatiunile financiare si organizrile de vnzare ale

Soc. Steaua Romn.

Pentru a pune in evidenta organizarea de vnzare a Societatei Steaua Romand, precum 0 tot complexul de intelegeri 0. creatiuni financiare i comerciale ce a trebuit sa fundeze sau cu care a fost nevoita sa se inteleaga, pentru a-vi asigura o cat mai liber plasare a produselor sale, dam mai jos,
dupa. Monitorul Petrolului, un tablou 0 un istoric al acestei organizari.
Se intelege Ca posibilitatile de vanzare ale fiecareia din
intreprinderile aliate, stau in raport cu necesitatile targului

mondial 0 cu proportia productiunii respective.

Ne gsim dar in fata unei contingentari monstre, in care

www.digibuc.ro

VINTILA I. BRATIANU SORIERI I CUVNTARI

428

VOL. II

s'a tinut seama atat de factorii productiunii cat si de situatiile

anterioare ale organizrilor aliate.
Dup desvarsirea organizrii technice i comerciale din
tar, Deutsche-Bank s'a preocupat s asigure o desfacere lesnicioas a productiunii i o reorganizare cat mai complet a
transporturilor i depozitrilor.
Astfel Deutsche Bank impreung cu Steaua Romand au
intemeiat pentru Germania societatea de desfacere Petroleum
Produkte A. G. cu 9 milioane capital din Berlin si Steaua
Rometna G. m. b. H. din portul Regensburg ; pentru Anglia
intreprinderea General Petroleum Co., din Londra ; pentru
Danemarca i Suedia intreprinderea Daenisch Deutsche Petroleum Kompagnie A. G., din Copenhaga ; pentru Olanda si Belgia intreprinderea Deutsche Petroleum Handels Maatschapij,
cu sediul la Amsterdam ; pentru Elvetia intreprinderea Schveizerische Petroleumproducte-Lagergessellschaft cu sediul Zurich. Pentru Romania s'a creat acum mai recent, direct de
Steaua Roman, impreun cu alti rafinori Societatea pentru
distributia produselor de petrol. Pentru desfacerea in Orientul
apropiat tot Steaua, impreun cu Deutsche Petroleum A. G., a
creiat intreprinderea Deutsche Ottornanische Petroleum G.
m. b. H.
Deutsche Petroleum A. G., ing este o societate deten-

toare de actiuni, intemeiat de Deutsche Bank pentru a centraliza toate afacerile sale de petrol, atat cele din Romania, cat
cele din Germania, Austria, etc. De notat c intreprinderei
General Petroleum Co., ca societate de desfacere creat de
Deutsche Bank si Steaua, pentru Anglia, s'au asociat productorii din Indiile neerlandeze, adicA Olandezii, precum si pro-

ductorii americani independenti, care se afl in lupt cu

Oil Co., si sunt constituiti in societatea Pure

Standard
Oil

Co.

Dupg ce astfel Deutsche Bank desdvarsise o mare si puternie organizatiune de desfacere pentru petrolul Stelei Ito-mane, in tot occidentul Europei, intreprinderile acestei organizatiuni s'au unit cu produatorii rusi inteo organizatiune
comung de desfacere i anume pentru a aduce in comun lupta

www.digibuc.ro

NOV. 1911

429

ANEXE

contra lui Standard Oil Co., Societatea rusd de desfacere din

Germania, anume Deutsch Russische Naphta Import-Gesellschaft, se uni cu organizatia de desfacere pentru Germania a
lui Deutsche Bank, anume Petroleumprodukte Aktiengesellschaft, in marea societate Deutsche Petroleum Verkaufsgesellschaft m. b. H.
Ace laq fenomen s'a Indeplinit 0 in Anglia. Si acolo intreprinderea Consolidate Petroleum Co., care e organizatia de
desfacere a firmelor Nobel & Rothschild s'a unit cu susmentionata General Petroleum Co., care e organizatia de desfacere
a intereselor germane, romne, olandeze i americane independente, inteo mare organizatie de desfacere 0 control, sub
numele British Petroleum Co., cea mai mare concurent ce s'a
putut realiza pand acum contra lui. Standard Oil Co., sau mai
eine zis contra creatiunei sale in Englitera care se intituleaz
Anglo-American Oil Co.
Incoronarea acestui complex edificiu de organizare s'a
realizat ins in 1906, cnd, pentru a combate in comun pe
Standard Oil Co., cele dou ntreprinderi de desfacere ale
celor dou mai mari tgri consumatoare din Europa : Anglia 0
i anume Intreprinderea Deutsche PetroleumGermania,
Verkaufsgesellschaft m. b. H. 0 British Petroleum Co., s'au
unit inteo societate de desfacere comun creatd sub numele
Europeische Petroleum Union G, m, b, H., cunoscut mai pe
scurt sub numele E. P. U. Acesteia s'au asociat apoi i societtile
de desfacere din celelalte tri europene i anume, pentru
Deutsche Bank. :
Deutsche Petroleum Handels Maatschappij.
Daenisch-Deutsche Petroleum Kompagnie A. G.
Schweizerische Petroleumprodukte-Lagerges.

Iar pentru produetorii ru0 urmaoarele societti de desfacere :

Socit anonime d'armement, d'industrie et de
merce.
Socit belgo-holandaise de ptrole.
Deutsche-Oesterreichische Naphta Importages.

Aceast organizatiune rflonstr, (E.P.U.

www.digibuc.ro

com-

a fost prevgzuta

430

ViNCILi 1. 13t(TIANIU SCRIM! SI cuATANrAal

VOL. 11

cu un capital de 20 milioane mrci), creat pentru a pomi

lupta impotriva lui Standard Oil Comp., puse pe gnduri chiar
pe aceast uria intreprindere. Ef ectul fu c lupta care trebuia sa se porneasc i ar fi costat enorme sacrificii, a fost
inlturatd printr'o intelegere incheiat in Anglia intre AngloAmerican Oil Co., i. Britisch Petroleum Co., iar in Germania
la 1907 intre Deutsche Petroleumverkaufsgesellschaft i societlitile de desfacere ale lui Standard Oil Co., care sunt :
Deutsch-amerikanische Petroleum-Gesellschaft.
Mannheim-Bremer Petroleum A. G.
Koenigsberger Handelskompagnie.

Petroleum Raffinerie vorm. Aug. Korff.

Amerikanische Petroleum-Anlagen.
Westphlische Petroleum Gesellschaft.
Rheiniscl-K. Petroleum-Aktiengesellschaft.

Aceste intelegeri pentru anume piete, care nu exclud ca

pe altele lupta s continue, aa de exemplu in Orientul apropiat, organizatia de desfacere a Stelei Romne, intreprinderea
Deutsch Ottomanische Petroleum G. m. b. H., se prepard s
porneascA lupta cu Standard Oil Co.,
nu ating independenta
nici uneia din prtile contractante i nu au o duratd nelimitata.

Ele sunt resultatul unei incheieri intre puteri deopotriv de

tari, menite sA asigure fiecdreia avantagiile la care dup logica
lucrurilor, aclic in raport cu productia i. capitalul lor, au
dreptul pe pietele pe care se concureazd.
3.

Orientarea natua in politca de Stat, asupra zficmintelor producatoare de energie.

Generatorii de energie.

Pentru a lumari mai bine importanta pe cari o prezinta

generatorii de energie, in lupta pentru existenta i. desvoltare
a Statelor moderne, dam mai jos cat mai sumar cate-va in:formatiuni.

Generatorii naturali de energie utilizati astazi sunt :

Apa curgatoare, Carbunele qi Petrolul. Alti generatori ca

www.digibuc.ro

NOV. 1911

ANEXE

431

vantul, radiatia solard, energia continuta in masele de ap

necurgatoare, etc., nu au 'Ana acum o insemnatate economica.

Apa curgatoare este un generator de energie inepuizabil,

a carui valoare este conditionata de clima regiunii si de conditiunile orografice.
Valoarea energetic a acestui factor, se poate calcula des-

tul de exact.
Carbunele este un generator de energie solid, aflat in partile superficiale ale scoartei pamntului, in forma de zacdminte stratifiate.
Valoarea lui energetica este foarte variabild i evaluarea
zacmintelor explorate se poate face cu destul siguranta.
Petrolul este un generator lichid, aflat sub forma de zcdminte in echilibru instabil ; el are o putere energica superioar
carbunelui, ins o evaluare mai exacta a zacamintelor i valorii lor nu se poate face.

Generatorii minerali reprezinta astzi mai mult de 60%

din valoarea productiunii miniere mondiale i constitue sursa
cea mai importanta de energie.
Din punctul de vedere al distributii acestor generatori, in
diferitele State ale Europei, se poate face astazi urmatoarea
clasificare :

1. Tari cu caderi mari de apa :

Norvegia, Finlanda (Rusia), Suedia, Franta, Austria, Elvetia si Italia.
2. Tari producdtoare de carbuni :
Anglia (avand i putine caderi de apa), Germania, Franta,
Belgia, Rusia, Austria, Serbia i putin Olanda.
3. Tari producatoare de petrol :
Rusia, Austria, (Galitia), Romania i in cantitati mici
Germania si Italia.
4. Tari fara generatori de energie sau in cantitati insuficiente : Danemarca, Portugalia, Grecia, Muntenegru.
Situatia Romniei, din punctul de vedere al isvoarelor de
energie, este urmatoarea :
1. Ape curgatoare. In afara de Dunare i Prut, sunt in

www.digibuc.ro

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI I COVINTARI

432

VOL. II

tara trei ruri mari, care ar putea fi utilizate 0 anume Oltul,

Jiul 0. Siretul.
In general apele noastre prezint variatiuni enorme in debitele kr 0. conditiunile de scurgere 0 de clim fac ca debitele minime, sd fie cu totul insuficiente.

Problema intrebuintdrii acestui isvor de energie, I0 va

gsi soluViunea in sistematizarea in regiunea dealurilor 0 a
muntilor, a unor basine de prea plin i canaluri de derivatiune.

Pentru trebuintele locale, multe din apele de munte se

vor putea utiliza, Irish' se intelege cu sacificiile insemnate, cerute de constructiunea basinelor, barajelor 0. canalurilor necesare.

2. CArbunii. Avem zackninte intinse de lignit inferior,

lignit bun i antracit se gAsesc in cantitti prea mici.
3. Petrolul, constitue isvorul de energie 0. lumind cel mai
important, din cte le avem.

acamintele lui sunt intinse, ins in general dislocate

din cauza erosiunilor 0 miFrilor geologice.
Energia hidraulicd disponibild in Europa pentru electricitate in 1908, se evalueazA la 35.738.000 cai-putere. (BuletinoFinanze, Ferovie, Industrie, Roma), repartizat astf el :
Norvegia
Suedia .
Austria

Franta
Italia

7.500.000 cai-putere

.
.

Elvetia
Germania
Anglia . . .
Total

6.500.000
6.450.000
5.850.000
5.500.000
1.550.000 ,.
1.425.000 ,.
963.000 ,.
35.738.000

,
,

Socotind 0 alte tri netrecute in aceast evaluare, s'ar

putea ajunge la vreo 40 de milioane de cai putere, care corespund la 700.800.000 tone de huil sau la 467.200.000 tone de
pgcur5.

www.digibuc.ro

NOV. 1911

433

ANEXE

Productiunea carbunilor in 1907 a fost :

Europa si Colonii
Asia
America

Total

656.793.000 tone

22 914.087
437.519.203

1.117.226.295 tone

Cel mai mare producator de crbuni este Statele-Unite

cu 437,5 milioane tone, in urm vine Anglia cu 272 milioane,
Germania cu 207,7 milioane si in cantitti cu mult mai mici
celelalte OH.
Tot in 1907 productiunea petrolului a fost de 36.200.000
tone.

Din datele de mai sus rezult, pe de o parte rolul inc

redus pe care 11 are petrolul alturi de celelalte isvoare de energie, iar pe de alta importanta cderilor de apd, constituind
forte inepuisabile, care reprezint numai in Europa, aproape
70% din echivalentul productiunii mondiale de crbuni.
Nevoia treifirii rezervelor de energie.
Care este politica pe care trebue sA o urmeze statele, care
au norocul sd posede generatori de energie, atunci cnd este
stiut cA desvoltarea economic sub toate formele, depinde in
deosebi de conditiunile in care se gsesc acesti generatori ?
Cel mai bun rspuns 11 gsim in expunerea de motive,
care insoteste legea modificatoare a art. VI din legea minier
a Ungariei, modificare sanctionat la 17 Ianuarie 1911.
Principiul esential al acestei legi este cuprins in paragraful
1, care spune :
Combinatiunile de hidrocarburi ce se gsesc in stare
naturalk precum petrolul, bitumul si ozocherita care se in-

tlnesc impreunk asemenea si gazele in stare naturalk constituesc in ce priveste explorarea 0 exploatarea lor, un drept
al Statului".
Expunerea de motive arat c4 legea urmreste cloud scopuri :
28

www.digibuc.ro

434

ANN rILA 1. BRA TIANU SCRIER1 1 CUVANTARI

VOL. 11

1. De a scoate petrolul din sfera liberttii miniere, trecndu-1 sub monopolul statului.

2. De a stabili i pentru gazele naturale un regim analog.

In privinta bazelor de drept, expunerea de motive accentueaz, Ca' modificarea adus tinde s restabileascd principiil
de regalitate minier, care constitue fundamentul dreptului
minier in Ungaria.
Statul trebuie s ia in mna sa explorarea sistematicA
deschiderea regiunilor petrolif ere, intruct efectele initiativei
particulare pn astzi sunt neinsemnate, zdcdmintele fiind
foarte adnci (peste 1000 m.) i sondajele foarte costisitoare.
Politica Statului trebue s tindd spre monopol :
1. Din cauza importantei covarsitoare pe care o ia petrolul
in consumul public i industrial si din necesitatea de a feri
exploatarea lui de acapararea trusturilor i sindicatelor pgubitoare i nevoia de a tine preturile la un curs normal.
2. Pentru a feri exploatrile de o risipire slbaticA provocan ce concurenta intreprinderilor private.
In sprijinul primului motiv se arat progresul produciu-.
nu
i consumului mondial si fenomenele de concentrare, la
care aceast industrie este supus astzi.
D ca exemplu actiunea societatii Standard Oil", in
lupta de acaparare pe care a dus-o in Austria si aminteste de
msurile de apgrare luate in Rusia, Germania si Romnia.
Motivarea punctului al 2-lea se razim pe mobilitatea zcmintelor, care d prilej concesionarilor s se foloseasc nu
numai de dreptul kr, dar si c3e acela al vecinului ; d ca pild
Galitia.

Numai statul poate sa tin seamg de interesele generale si

s exploateze aceast sursg de bogtie nationalk fr risip i in armonie cu necesittile momentului.
Al 2-lea scop al legei, se implineste prin trecerea in sfera
monopolului, a gazelor naturale infiamabile.
Expunerea de motive invedereazg importanta economicA
a acestor gaze, utilizarea lor in alte tri i boatia probabil a
zkmintelor ungare, dnd ca exemplu sondajul de la Kisarmat (SgrmAsel) care d in 24 ore, 120-130.000 de cai putere.

www.digibuc.ro

NOV. 1911

ANEXE

435

Motivarea monopolului pentru gaze se razima pe aceleasi

consideratiuni ca i la petrol, accentuate 0 mai mult prin
excesiva mobilitate a acestui produs.
De altminteri gazele, insotind totdeauna zacamintele
de petrol si de crbuni, constitue cu acestea un bloc insepara-

bil, care trebue supus aceluia regim. Un argument de ordin

general si foarte intemeiat 11 gsim in urmatoarea afirmare :
Dacd este vorba s sprijinim materialiceste industria, e
cu mult mai rational sa i se serveasca energia de care are nevoie in conditiunile cele mai avantajoase, decal sa i se dea
subventiuni baneti".

Acest argument are o deosebit importanta si pentru

unde problema protectiunii Statului in materie indusnoi
triald are atata actualitate
si de aceia atragem cu insistenta atentiunea asupra lui.
Pentru a caracteriza si mai bine orientarile noui care 10
fac drum in privinta actiunii Statului in exploatarea zacamintelor miniere producatoare de energie, dam in rezumat
concluziunile unei importante comunicari facuta la congresul
international de geologie 0 mine din Dsseldorf (1910) de
d-nul M. Krahmann, docent la Academia de mine i privatdocent la scoala technica superioara din Berlin.
Aceste concluziuni sunt :

Causele tensiunilor actuale care se observa atat in Germania, cat 0 in toate ladle cu in dustria activa, sunt urmatoarele :

1. Consumul mereu in crestere al produselor minerale

brute sau al generatorilor de forta si datorit progreselor technice generale, desvoltarii cailor ferate, comunicarilor pe apA,
armamentelor si tendintelor de colonizare ale politicei statelor europene.
2. Usurinta descoperirii zacmintelor, datorit forajelor
la adancimi mari si cunostintelor geologice i cartograf ice,
care se preciseaza si se intind.
3. Organizarea cat mai desavarsita a exploatrilor realizata de toate progresele technice.

www.digibuc.ro

436

VINTIL4 I. BRATIANU SCRIERI I OUVANTARI

VOL. II

4. Eftenirea considerabil a transporturilor pe uscat i. pe

apa atat in tara de origind, cat i la distante mari.
5. Inlocuirea conditiunilor targurilor locale, prin acelea
ale targului. liber mondial, ca urmare ale comunicatiilor usoare
intre diversele tari, ale burselor de comert si ale marilor
intreprinderi centralizatoare.
6. Fluxul enorm de capitaluri in directiuni industriale,
prin organizarea lor sub forma de societati pe actiuni.
Efectele acestor diverse cauze technice, economice si de
progres social au produs in curand urmatoarele schimbari
de conditiuni :

1. Inlocuirea actiunii individuale prin firme mari, sindicate sau trusturi mondiale, in fata carora puterile publice se
gasesc sau neputincioase sau neindestultor armate.
2. Posibilitatile pe care le ofera legile in vigoare (Germania) de a se ascunde nouile descoperiri miniere (sau a intarzia punerea lor in valoare), aduc prejudicii intereselor generale. Ele trebuesc dar schimbate.
3. Cresterea productiunii si luptele de concurenta inlesnesc posibilitatile de constituire ale puternicelor trusturi
orizontale, care capata astf el dominatiunea asupra produciunu i vanzarii i impotriva carora legile actuale nu au nici o
putere.

4. Dorinta de a se libera de sub dependinta producatorilor materiei prime si interesul de a centraliza transformarile
ulterioare ale acestor produse, dau nastere industriilor mixte.
marilor intelegeri, trusturilor verticale, fata de care legile
existente sunt de asemenea insuficriente .
5. Desvoltarea relatiunilor comerciale mondiale, interesele contrarii ale producatorului i consumatiunii, interventiunile capitalurilor mari, sunt tot atatea cauze care dau nastere conflictelor internationale, economice, adesea ori chiar
politice si a caror rezolvare prin tratate de comert i tarifuri
vamale, devine din zi in zi mai grea.

La aceste transformri de natura economica

politi-

ca se vor adaoga i altele, pe care avem datoria sa le cunoastern din vreme i s luarn masuri pentru impiedecarea lor.

www.digibuc.ro

NOV. 1911

A NEXE

437

Aceste ultime consecinte vor fi :

1. Zcmintele din teed pot incApea in mini streine
(grupuri), asupra cgrora Statul i sindicatele nationale, nu
vor putea avea nici un control.
2. Inclusiv deci, importanta exploatrilor nationale se va
distruge.

3. Dup o scurt perioadd de preturi coborite, vor veni

cu sigurant ridicarile excesive ale preturilor, rezultate din
actiunea monopolului international sau strein. Prin aceste
schimbri de conditiuni, industriile a cgror existenta este
conditionata de sursele de energie monopolizate ii vor vedea
scAzute i distruse capacittile de concurentd in targul international.

4. Declinul industrial trage dup sine micprarea fortelor de actiune ale Statului chiar, care devine astfel pe zi ce
trece mai mult tributarul unor forte economice streine.
El pierde debueul mrilor i sfarete prin a nuii mai
putea intrebuinta i hrni locuitorii.
5. Expatrierea, declinul populatiunii, decderea national, sunt ultimele consecinte ale unei politici care nu ar sti
s se intereseze de aproape de asemenea fenomene.
Este lesne de inteles c dac asemenea preocupn exist

fac loc in tan puternice capitaliste in deplina posecum

siune a energiilor lor sociale, nationale i economice,
este Germania
cu cAt mai mult ele trebuesc s concentreze atentiunea oamenilor nt:qtri de stat i s se bucure de
o constant supraveghere.

Sub influenta acestor orientri noui, asistm astzi la o

adevrat evolutie in ideile de stat asupra exploatrii isvoarelor de energie, evolutiune sintetizata in jurul urmtoarelor preocupgri :
1. Impiedecarea exploatrilor pAgubitoare, provocate de
concurenta intreprinderilor private.
2. Impiedecarea unei exploatri prea intensive, care ar

duce la o sleire repede a zkmitelor (Rezervele intangibile).

3. Impiedicarea monopolizrii productiunii nationale in
maini streine, prin trusturi i sindicate financiare.

www.digibuc.ro

438

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI I CUVANTARI

VOL. II

4. PregAtirea posibilitAtilor de rAscumpArare in vederea

seama Statului a acestor bogAtii na-

monopolizArii pe
tionale.

Exemple in privinta acestor preocupri

in afar de
legea minierA ungar de care am vorbit mai sus
le gsim
in indrumarea legislativ a Statelor-Unite, care a admis
principiul rezervelor intangibile i a limitat la 30 de ani durata concesiunilor miniere.
Legea Gamp in Prusia, are drept scop controlul exportului i creierea rezervelor de crbuni i a srurilor de
potasiu.

In Elvetia Statul
rezervat pe seama sa cderi de
ap, reprezentnd 400.000 c. v., in Suedia 800.000, iar In
Egipt s'a pus principiul monopolizrii minelor de petrol.

Austria prefer s importe cArbuni ieftini din Saxonia

Silezia pentru ca
menajeze zcgmintele sale proprii.
Exemplele acestea pornite de la OH In general bogate
puternice, trebue cu att mai mult urmate de State le mai
mici, pentru care pierderea independentii economice este in
cele mai dese cazuri tot una cu pierderea independentii politice.
4.

Manifestul guvernului egtre Tarl

12 Martie 1907.

In numele M. S. Regelui, chemati la guvern in imprejurArile cele mai grele, cerem concursul cAlduros i patriotic al tuturor, pentru restabilirea linitei, sigurantei i pAcii
obteti.

Spre a indestula cereri drepte legitime, M. S. Regele a

incuviintat a se lua de indat urmtoarele msuri :
SA se desfiinteze taxa de 5 lei a legei pentru asigurarea
in contra lipsei de porumb provenit din secet.

www.digibuc.ro

MARTIE 1907

439

ANEXE

S se desfiinteze cu totul taxa Statului pe decalitru de

vin, percepndu-se numai aceea pentru fondul comunal.
Pentru perceperea impozitului fonciar asupra propriettii mici tdrnqti, venitul pmntului sd fie socotit intocmai ca acel al proprietAtilor mari.
Proprieatile Statului, precum i. ale aezmintelor publice de binefacere i. de culturd national, sA fie cutate in
regie sau arendate de-a-dreptul la tarani.
S se ia msurile cele mai temeinice pentru a 'MOH
bAncile populare, ca ele sA poatd ajuta pe tarani in arendri
de mo*ii.

Mdsurarea dreapt a pmnturilor date in invoeli i rdfuire cinstitd a socotelilor agricole vor fi supraveghiate, pedepsindu-se cu cea mai mare asprime msurrile i. rdfuelile false.

Se va pregti o lege pentru uurarea invoelilor agricole.

Pdmnturile de cultur date in bani se vor pldti in bani. Invoielile de munci agricole vor ardta felul i. ctimea acestor
munci, iar plAtile se vor rdfui dupd preturile obicinuite din
timpul cnd munca se face. Munca agricold cu care se indatoreazd un cap de familie nu va intrece puterea acesteia.
Pentru banii dati inainte pe muncd sau pentru rmditi de
munci pltite nu se va lua o dobAnd mai mare de 10 la sutd
pe an ; dobAnda nu se va schimba kite() reducere a preturilor invoelilor. Nu se va ingddui ca invoelile agricole sA se

pund sarcine pe nume", ci sarcinile vor trebui totdeauna sd

fie proportionate cu numdrul de pogoane date fiecrui locuitor in invoial.
Pe

moiile

arendate

tdranii vor

pldti

pdmnturile

inchiriate lor cu un spor de cel mult o treime peste valoarea

acestor locuri dup contractul de arendare.
Se va pregti o lege pentru ca nici un arenda sau tovdr4ie de arendai s nu poatd tine in arencl mai mult de
cloud moii, coprinznd impreund o intindere de 4000 hectare, fie arendarea directd sau indirectA, sub orice formA ar
fi, fie prin rude, slujbai sau persoane interpuse.
Se va pregti o lege prin care se infiinteazd dregatorii

www.digibuc.ro

440

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI

i CUVANTARI

VOL. II

administrative, care s reguleze i s garanteze aplicarea legilor i regulamentelor privitoare la invoelile agricole.

Se va pregAti o lege pentru infiintarea Casei Rurale spre

a inlesni t Aranilor luarea in arendd i cumpArarea de proprietati.
Acestea sunt dorintele M. S. Regelui si ale guvernului sAu.
In aceste zile de grea suferint obsteascA, ruggin pe toti
Romn, de orice treapt i conditiune social, sA dea guvernului tot ajutorul ce este in putinta lor pentru readucerea
bunei rndueli intemeiate pe dreptate.
Trebue sA intrdm in noul an agricol cu incredere in viitor si cu munc5 pacinicA si spornicA. Neornduelile nu pot
trage dupA sine dect foamete i sArAcie.
Guvernul i va da toate silinele pentru ca legile sA fie
aplicate cu sfintenie i pentru ca nedreptatea i apAsarea sA
fie inlAturate ; dar guvernul este totodatd hotrit a infrAna
cu energie neornduelifle si a pedepsi cu asprime pe cei pare
ar cAuta sA se foloseasc de prdciuni.
Buc., in 12 Martie 1907.

D. A. Sturdza, presed. consiliului de ministri, ministru de

externe i adinterim la rgsboiu ; Spiru Haret, ministrul cultelor si al instructiunii publice ; Ion I. C. Brtianu, ministrul
de interne ; Emil Costineseu, ministrul de finante ; Anton Carp,
ministrul agriculturei, comertului, domeniilor i industriei ;
Toma Stelian, ministrua justitiei ; Vasile G. Mortun, ministrul
luerrilor publice.
(Mon. Of., 1907, p. 10789 col. 2-3, p. 10790 col. 1-2).
5.

Legea Casei Rurale.

3 Aprilie 1908.

CAP. I.

Art. 1. Se infiinteaz, sub denumirea de Casa RuralA", o

institufiune avnd de scop principal inlesnirea creditului ne-

www.digibuc.ro

APR. 1908

441

ANEXE

cesar pentru ca tranii romani, cultivatori de pmant, s poat cumpra pamanturi. Casa Rurald e persoana juridica. Sediul
Casei Rurale este in Bucureti.
Art. 2. Capitalul este de zece milione lei, imprtit in
20.000 de actiuni de 500 lei fiecare, din cari cinci milioane vor

fi varsati de Stat, iar cinci milioane de particulari prin subscriere publica.

Acest capital va putea fi sporit dupd trebuinte, in urma

deciziunii adunrii generale, aprobat de guvern. Statul participand la aceste sporiri in aceea proportiune ca cea de
mai sus.
Actiunile vor fi nominative 0 nu vor putea fi posedate
decat de Romani.

Deocamdat se vor varsa trei milioane, iar restul treptat

cu trebuintele, in urma deciziunii consiliului de ad-tie.
Drepturile 0. atributiunile acordate Casei Rurale prin
prezenta lege nu se vor putea modifica, nici restrange, fie
direct, fie prin alte concesiuni sau coasociatiuni, pana la implinirea termenului de 30 ani, incepand dela 1 Ianuarie 1908.
Casa Rurala va exercita, chiar dupd implinirea termenului de 30 ani, toate drepturile conferite ei prin prezenta lege,
intru cat privete desavar0rea operatiunior incepute in
decursul celor 30 de ani 0 pang la definitiva achitare a platii

bonurilor rurale" emise 0 a efectuarii tuturor incasarilor,

procentelor, creantelor chirografare

privilegiate

sau

ipo-

tecare.

Art. 3. Anul social incepe la 1 Ianuarie 0 se inchide la 31

Decemvrie al aceluia an.
Art. 4. Operatiunile ce Casa Rurala este autorizata sa
faca. sunt :

a) a trata cu proprietarii, cari voesc sali vanz mo0i1e

sau parti din moiile lor, cumprarea acelor moii pentru
contul tranilor, fixand conditiunile de vanzare i. pretul ;
b) a fixa pretul maximal al moiilor sau al partilor de
moii pe care tranii voesc sa le cumpere 0 ale caror conditiuni de vanzare vor fi fost stabilite direct intre proprietari
0. Omni ;

www.digibuc.ro

442

VINTILA I. BRATIAMU SCRIERI I CUVANTARI

VOL. II

c) a cumpra mosii sau parti de mosii de o intindere

mai mare de 200 hectare, dela licitatii publice sau prin buna
invoial, in conditiuni avantajoase pentru a fi vndute la
trani.

Dela asezamintele publice, dela persoane morale se pot

cumpra, in aceleasi conditiuni si in acelas scop si mosiile
sau par-tile de mosii mai mici de 200 hectare ;
d) a dirija, controla si executa toate operatiunile relative
la parcelare si la plata pretului acestor mosii ;
e) a face taranilor imprumuturi ipotecare cu dobanda de
cel mult 5% pe an, garantnd Casei Rurale restituirea pretului platit de dnsa vnzatorului mosiei sau prtii de mosie
cumparata de trani in loturi, sau plata pretului mosiei cumparate de tarani dela Casa Rural ;
f) a face comunelor imprumuturi ipotecare, cu o dobanda
de cel mult 5% pe an, garantnd Casei Rurale restituirea
pretului pltit de dnsa care vnzator, pentru constituirea
sau completarea islazurilor comunale, sau plata pretului islazului cumprat dela Casa Rural ;

g) a emite bonuri rurale, ce se vor da in plata ca pret al

loturilor cumpgrate de trani, sau al islazurilor comunale,
precum si al mosiilor pe care Casa Rural le va cumpara ;

h) a incasa dela cumparatorii loturilor si dela comune

sumele ce vor datora pentru dobnzi, amortizri, cheltueli de
administratiune si alte cheltueli accesorii, care greveaz partile de pmnt ce au cumparat si a intrebuinta dobnzile si
amortizrile exclusiv la plata cupoanelor si obligatiunilor
iesite la sorti ;
i) a face agricultorilor imprumuturi, fie pe cambii, fie pe
efecte publice de Stat, scrisuri funciare si orice alte efecte
primite ca garantie de Stat, afar de bonuri rurale ;
j) a cumpra si vinde asemenea efecte ;
k) a incuraja si supraveghia imbungttirea culturii pamntului pe mosiile ce se vor fi vndut in loturi prin mijlocirea sau dela Casa Rural.
Art. 5. Prin derogare dela art. 1686, 1687 si 1689 din
Codul civil, 478 si urmgtorii din Codul comercial si 728 din

www.digibuc.ro

APR. 1908

ANEXE

443

Codul de procedur civild, Casa Rurala, prin simplul fapt al

primirii gajului, constatat prin act sub semnatura privat, va
avea dreptul ca, indat dupa expirarea termenului de plata
si fra sa fie trebuinta de o punere in intarziere sau judecata,
sd vanz la bursa' efectul depus in gaj, incasandu-si cu pref e-

rinta suma imprumutatd impreuna cu dobanzi si alte cheltueli ce va fi facut.

Art. 6. Proprietarul care voieste s-si \Tama mosia sau
parte din mosie si care va fi recurs la mijlocirea Casei Rurale, va prezenta consiliului de administratie o propunere de
vanzare ; iar cand el se va fi inteles cu tranii, va depune o
declaratiune, semnat si de tarani, ca el este dispus s vanza
si taranii sunt doritori sa cumpere, indicand numele si situatiunea mosiei.

Art. 7. Consiliul de administratiune va numi o comisiune

din sanul su, sau din functionari ai societatii, care va merge
in localitate spre a examina calitatea pmantului, situatiunea
economica si conditiunile de exploatare ale mosiei si a stabili
intinderea propriettii, valoarea fiecrei categorii de pamant
si evaluarea intregei mosii.
Art. 8. La fixarea pretului mosiei, consiliul de administratiune va tine seama de raportul comisiunii numit de el,
de intinderea mosiei si de diferitele sale calitati de pamant,
de impozitul funciar, de arenda mosiei 0 de arenzile ce se
pltesc in localitate, de pretul vnzarii mosiilor in vecintate, de evaluarea Primei Societti de Credit Funciar Roman, precum si de orice alte elemente ar putea servi la evaluare.

Art. 9. Daca proprietarul este de acord asupra conditiunilor de vanzare si asupra pretului, se va proceda la indeplinirea formalitatilor de cumpArare prevazute in statute si la
incheierea actului de vanzare-cumparare si a actului de ipoteca prevzute la art. 14 de mai jos.
Art. 10. Negocierile intre proprietar 0 tarani vor avea loc
fgra intervenirea vreunui mijlocitor. Casa Rurala va inceta,
pentru doi ani, orice relatiuni cu proprietarii si tranii cari
vor fi recurs, fie direct, fie indirect, la mijlocitori.

www.digibuc.ro

444

VINTIL I. BRATIANU SCRIERI 1 cuvANrARI

VOL. II

Art. 11. Acei cari, pentru a trage vreun foks, vor promite tranilor s le procure pmnturi prin influenta lor, sau
prin orice alte mijloace, se vor pedepsi conform art. 332 si
333 din Codul Penal.
Art. 12. In caz cnd s'ar intrebuinta amenintri, agre-

siuni sau orice alte mijloace violente, de naturd a sili sau influenta pe una din prti sa vnz sau sg cumpere acea mosie,
nu se va mai putea cumpra prin mijlocirea Casei Rurale In
timp de zece ani.
De asemenea se va refuza tot pe acelas timp si cumprarea mosiilor unde, in cursul celor doi ani precedenti, au
fost provocate incenclii cu intentiune, sau refuzri colective de
a executa invoielile agricole pentru a sili pe proprietar s-si
vnzA mosia.

Acei care se vor dovedi c au fost autorii agresiunilor,

amenintrilor sau violentelor indreptate in contra proprietarilor, pentru a-i sili s-si vnz mosia, precum si provocatorii
la asemenea fapte, nu vor putea cumpra pmnt vndut prin
Casa Rural.

Vnzarile fcute in contra acestor ultime dispozitiuni

sunt inexistente, ministerul va cere din oficiu anularea bor.
Art. 13. Contractele de vnzare-cumpArare se vor incheia
intre proprietar si trani, sau, cnd vnzarea se face de Casa

Rural, intre aceast Cas si trani, printr'un singur act de

vnzare-cumprare.

Copiile liberate de presedintele Tribunalului sau de ju-

deatorul care ii tine locul, fall citarea prtilor, pe coal

timbrat de un leu, au aceias valoare ca originalul.
Odat cu depunerea acestui act la tribunal spre autentif icare si transcriere, se va prezenta spre autentificare si inscriere
actul de ipotec prin care tranii cumprtori vor constitui
Casei Rurale ipoteci pentru toate sumele ce-i vor datori ca pret
al prtilor de pmnt cumprate de dnii, dobnzi si amortizare, cheltueli de administratie si altele.
Inscrierea actului de ipotec se va face totdeauna dupa
transcrierea actului de vnzare-cumparare.

www.digibuc.ro

APR. 1908

ANEXE

445

Tranii cari au cumpgrat impreund o moie vor constitui

ipotecile lor printr'un singur act de ipoteca.
Autentificrile actului de vnzare-cumparare i a actului
de ipotec se vor face de tribunalul situatiunii imobilului, conform legii pentru autentificarea actelor, sau de judeatorul de
ocol, dup alegerea prtilor.
Judectorul de ocol se va transporta in comuna sau in comunele de reedint a prtilor spre a le lua consimtmntul si
in caz de necesitate, apreciat de judeator, chiar la domiciliul
prtii care nu se poate prezenta inaintea sa.
Dac prtile care se obliga 4i au domiciliul in mai multe
comune, care nu fac parte din resortul ace1eia0 judectorii,
sau dac imobilul este situat in mai multe ocoale, autentificarea se va face de oricare din tribunalele sau judectoriile de
ocoale in resortul crora se afl situat o parte din imobil.
Procesele verbale de autentificare se vor putea incheia
de judecdtorul de ocol, la sediul judectoriei, la primria unde
este situat imobilul, sau la primria uneia din comunele in
care locuWe vreuna din prtile care se obligg.
Procesele verbale de autentificarea actului de vnzarecumpdrare i a actului de ipotecg se vor face in conformitate
cu legea pentru autentificarea actelor, artndu-se ziva i locul
unde s'a luat consimtmntul fiecArei parti i fcndu-se mentiunea final a zilei cnd s'a inceput i. a celei cnd s'a terminat
lucrarea.
Constatarea identittii fiecrui tran se va face pe baza
afirmgrii verbale a primarului c cunoate pe fiecare din ei
sau pe baza biletelor de legitimare ce acetia ar prezenta, mentionndu-se in procesele verbale modul cum identitatea a fost
constatatd.

Primarul care va face o afirmare neadevrat asupra identittii unui Oran se va pedepsi conform art. 288 din Codul
Penal.

Odat cu autentificarea actului de vnzare-cumpgrare i

a actului de ipotecg se vor autentifica, tot in modul arAtat mai
sus i. procurile pe care oricare din prtile semnatare ar dori
s dea pentru transcrierea actului de vnzare-cumprare i

www.digibuc.ro

446

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI SI CUVANTARI

VOL. Il

pentru inscrierea actului de ipotecd la tribunalul sau tribunalele situatiunii imobilului.

Principalele stipulatiuni ce vor trebui sd cuprindd actul
de vnzare-cumparare vi actul de ipotec se vor determina
prin regulament.
In caz cnd Casa Rurala va cumpara o movie dela proprietari spre a o parcela vi a o vinde in loturi, nu se va percepe deck o singur tax de inregistrare pentru vnzare, fr
a se mai percepe alta pentru vnzrile in loturi ulterioare.
Art. 14.
Inscriptiunile ipotecare constituite in folosul
Casei Rurale nu au trebuinta s fie reinoite ; prescriptiunea nu
curge contra lor.
Aceast inscriptiune ipotecar garanteaz6 dobanzile pn
la plata integral a creantei, fr ca s mai fie trelmint a se
lua o nou inscriptiune la expirarea celor trei ani prevazuti
de art. 1785 din codul civil.
Creantele ipotecare ale Casei Rurale nu sunt supuse legii
falimentelor.

Cererile de radieri de inscriptiuni se vor face pe coal

timbratd de un leu.
Art. 15.
Mandate le ce se vor da advocatilor, delegatlor
sau impiegatilor Casei Rurale, fie pentru reprezentarea ei in
justitie, fie pentru autentificAri, transcriptiuni, inscriptiuni sau
orice alte acte, se vor constata prin procese verbale ale consiliului de administratie. Copiile vi extractele de pe aceste procese-verbale, ce s'ar produce inaintea justitiei sau in alt parte
se atest de prevedintele consiliului de administratie sau de
membrul care II tine locul vi de director.
Delegatiunile date in aceast form au valoarea unui mandat autentic.
Art. 16.
Orice vnzare de movie prin mijlocirea sau de
Care Casa Rural va fi precedat de publicarea acestei vnzri
in Monitorul Oficial vi de afivarea la primria comunei situatiunii imobilului vi la revedinta tribunalului aceleiavi situatiuni.
Publicrile in Monitorul Oficial 0. afivrile vor contine numele poprietarului vnztor, numele moviei, plasa vi judetul
situatiunii imobilului.

www.digibuc.ro

APR. 1908

447

ANEXE

Actul de vnzare-cumprare nu se va putea incheia dect

dupa o lund dela publicare si afisare.
Judeatorul insrcinat cu autentificarea va constata prin
procesul verbal de autentificare indeplinirea acestor formaliI:4i. Constatarea judecdtorului face dovad complet in aceastd privint.
Art. 17.
Orice actiune de evictiune, de orice naturd ar
fi, total sau partiald, a mosiilor cumprate prin mijlocirea sau
de catre Casa Rurald, nu se va putea exercita niciodatd.

Acei cari vor pretinde drepturi asupra mosiilor astfel

cumprate vor putea exercita numai impotriva Casei Rurale o actiune pentru valoarea mosiei si. a daunelor ce li s'ar
cuveni.

Aceast agiune se prescrie in termen de cinci ani, iar

prescriptiunea va curge incepnd dela expirarea a treizeci
zile libere din ziva publicArii vnzrii in Mon. Oficial, prevzut la art. 16.
Prescriptiunea va curge contra minorilor, interzisilor,
celor pusi sub consiliu judiciar, femeilor maritate in ce priveste imobilele
tii bor.

dotate,

dela

data

incetrii

incapacit-

Casa Rurald are, la rndul ski., exercitiul actiunii in

garantie in contra vnzatorului imobilului.
CAP. II.

Conditiuni de eumptirare.
1

Pentru inlesnirea lucrrilor de parcelare a

Art. 18.
unei mosii in loturi se vor face loturi de o intindere uniform de 5 hectare.
In cazuri exceptionale si. numai in regiunea dealurilor
de podgorii si a muntilor, Casa Ruran va putea reduce loturile la 3 hectare.
Un Oran ins va putea cumpra prf la 5 loturi.
Cumpatorii de un lot vor fi preferiti celor de mai
multe loturi.

www.digibuc.ro

448

VINT1L I. BRTIANU SCRIN.RI l CUVAN I RI

VOL. II

Intre cumprtorii de mai multe loturi vor fi preferati

acei cari vor voi s cumpere mai putine loturi.

Preotii comunelor rurale si invttorii, fie c,i ar avea

mai putin de 5 hectare, fie c n'ar avea de loc pmnt, vor
putea dobandi pnd la cel mult 2 loturi.
Aceste loturi vor trebui s fie aldturate pentru a putea
forma un singur trup, afard de cazurile cnd ad-tia Casei
Rurale ar gsi de cuviint ea' aceste loturi trebuesc s fie separate in interesul cumprtorilor.
Art. 19.
Tranii cumpartori de pamnt vor trebui s
verse direct la Casa Rural, la facerea actului de vnzare-

cumprare, care s'ar realiza prin mijlocirea ei, o parte din

pret care va varia in modul urmtor :
de 1 lot vor vrsa 15%.
2 sau 3 loturi vor vrsa 25%,
4 sau 5 loturi vor vrsa 35%.
Casa Rural va putea reduce pn la 10% vrsmntul
de 15% cerut pentru cumprrile de un lot, in caz cnd
ea ar constata c varsmntul de 15% ar fi o piedica vadit
la cumprarea unor asemenea loturi.
Art. 20.
Afar de aceast plat, tranii vor trebui s
posedeze instrumentele agricole necesarii numrului de vite
corespunztor cu intinderea de pmnt ce doresc s. cuma) Cumprtorii
b)
II
c)
)f

pere.

Numrul acestor obiecte se va determina prin regulament.

Art. 21.

In caz cnd tranii s'ar imprumuta la ancile

populare, pentru a pati o parte din pretul loturilor sau pentru a cumpra obiectele prevazute la articolul precedent, ei
nu vor putea lua cu imprumut o suing mai mare cleat
aceea pe care o au ca avere in aceste bnci.
Art. 22.
Intre tranii datori de a cumpra un lot vor

fi prefer*:
1. Cei cari au mai putin de trei hectare si locuesc pe
mosia ce se vinde ;
2. Cei care n'au pmnt 0 locuesc pe mosie ;

www.digibuc.ro

APR. 1908

ANP:XE

449

3. Cei care au mai putin de trei hectare, locuind afarg

din mosie la o depgrtare mai mica de 5 km ;

4. Cei care n'au pgmnt, locuind afar din mosie la o

cepgrtare mai mic de 5 km. ;

5. Cei care au pe mosie Intre 3 si 5 hectare la o depgrtare mai micg de 5 km. ;

6. Cei care n'au pmnt i locuesc la o depgrtare mai
mare de 5 km. ;
7. Cei care fgrg motiv bine justificat si-au vndut pgmnturile dobndite In virtutea legior din 1864, a legilor
vnzgrii bunurilor Statului sau a celor dobndite In virtutea
acestei legi.

Intre cumpgrgtorii din grupele de mai sus vor fi preferiti veteranii rgsboiului din 1877-78 si tgranii absolventi ai
scoalelor inferioare de agriculturg.
Aceste dispozitiuni se vor aplica cu aproximatiunea impusg de operatiunile ce se vor face pe teren.
Art. 23.
Pdurile ce se vor afla pe mosiile ce se vor
cumpra prin mijlocirea sau de Casa Ruralg se vor cumpgra
de ea spre a se revinde Statului.

Statul va putea ceda, in total sau in parte, aceste pgduri comunci unde este situatg pgdurea, dacg comuna va
gs aceasta necesar In interesul sgu sau al locuitorilor
sgi.

Pgdurile dobndite de comund in asemenea

v or fi supuse regimului silvic.

conditiuni

Cnd comuna ar voi sg exploateze aceste pgduri exploatarea se va face de Stat pe seama comunei.
Art. 24.
Cnd pe o mosie s'ar afla helestee, bglti, mori
herestraie, pe care tgranii cumpgrgtori n'ar voi sau nu
s'ar intelege intre ei sg le administreze ,se va proceda in modul urmgtor
Helesteele producgtoare de venituri, morile i herestraiele, se vor exploata de comung pe seama tgranilor proprietari.
Helesteele i bgltile neproducgtoare de venituri, care nu
vor fi trebuincioase pentru adgpatul vitelor si care vor fi
29

www.digibuc.ro

450

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI I CUVANTARI

VOL. II

devenit mltinoase, se vor seca de comung, iar locurile se

vor schimba in pmnt de cultur spre a se vinde in loturi

pe seama tranilor, conform legii de Lid.
Art. 25.
Din pretul ce va fi rezultat in urma revinderii ca pmnt de cultur a locurilor unde au existat helqteie sau bl%i, ce vor fi fost secate de comund in contul tdranilor, se vor deduce mai 1nti cheltuelile de desecare, iar
restul se va vrsa Casei Rurale spre a se stinge sau micora
datoriile ipotecare contractate care ea de trani pentru cumprarea loturilor lor.
Art. 26.
La fiecare cumpArare de mo0e, Casa Ruraid
va fi datoare a Incunotiinta ministerul domeniilor despre aceasta, pentru a se rosti In termen maxim de o lun dac are

nevoie de o Intindere de pmnt sau de

constructiune

situat pe mo0e.
Constructiunile de care va fi nevoie pentru un serviciu public vor putea fi cumprate de Stat, judet sau comun.

Art. 27.

In cazul cnd cldirile i instalatiile unei mo-

fi trebuincioase destinatillor de mai sus, sau nu ar

putea fi ntrebuintate cu folos de asociatle trneti, se va
constitui Imprejurul lor un lot de pmnt de minimum 50
hectare 0 de maximum 150 hectare, care se va vinde prin
ii

licitatie publicA la tribunalul situatiunii imobilului.

Pretul acestor loturi se va plti conform dreptului comun.

La parcelarea mo0ei In loturi se va rezerva

o Intindere de pmnt Indestultoare pentru infiintarea sau
completarea de islazuri comunale dupd normele stabilite de
Art. 28.

legea 1nvoielilor agricole la cap. III, sectiunea I, privitoare la

islazul comunal i In Intinderea determinat de cornisiunea
regional, aprobat de consiliul superior al agriculturii, prevzut de aceea lege. Aceast parte de mo0e va fi cumpgrat
de comun i va servi de p4une pentru vitele Iocuitorilor acelei comune.
Art. 29.

Comunele care nu au avut mijlocul de a-i

procura islazuri in conditiunile prevzute la articolul prece-

www.digibuc.ro

APU. /908

ANEXE

451

dent, vor putea s-si constituiasca sau sd-si completeze islazuri comunale, prin mijlocirea Casei Rurale.
Art. 30.
Casa Rural este autorizat s facg comunelor imprumuturi destinate la plata sumelor ce ele datoreaz
pentru constituirea sau completarea islazurilor comunale
preva.zute la art. 28 si 29 de mai sus.
Art. 31.
Pentru asigurarea patii acestor imprumuturi,
Casa Rurald va fi garantat printr'o ipotecd in rangul intai inscrisd asupra islazurilor comunale, iar veniturile aces cor islazuri vor fi in intregime si de drept afectate la plata anuittilor
imprumuturilor, fdra ca comunele s le poat da alt d?.!..tinatiune i nici ca creditorii lor s le poatd urmari. In caz de neajungere comuna va ra.spunde cu toate celelalte venituri ale sale.
Art. 32. Casa Rurald va putea imprumuta pe ipotec i in
rangul al doilea pe comunele care, pentru
infiinta sau
completa islazuri comunale, ar cumpra mosii sau parti de
mosii ce sant ipotecate Primei Societdti de Credit Funciar Ro-

man si care s'ar imprumuta dela Casa Rural numai cu suma

ce trebue sd verse efectiv vanzdtorului peste sumele datorite
Primei Societali de Credit Funciar Roman.
In asemenea caz, Casa Rurald nu va putea face imprumutul decal dupa ce se va fi asigurat Ca' Prima Societate de Credit Funciar Roman a consimtit la divizarea ipotecii.
Art. 33. Comunele vor pati pretul islazurilor atre Casa
Rurald, in acelas mod, la aceeas epoca si in aceleasi conditiuni
in care tranii vor plti pretul loturilor cumprate de dansi.i.
Art. 34. In caz cand comunele nu vor plti la timp anuitatile ce datoresc, Casa Rurala va putea cere administratiunilor financiare respective ca aceste anuitati, sau restul de anuitati, s i se plAteascd direct din fondul comunal, precum i din
alte venituri ale comunelor incasate de perceptor.
Art. 35. Statul garanteazg pe Casa Rural de plata datoriei
comunelor si a anuittilor acestei datorii.
Art. 36. La orice parcelare de mosii, cand va fi trebuint,
se va prevedea intinderea necesard pentru vatra satului socotindu-se cate 2000 metri patrati pentru fiecare cap de familie.
Cand numrul loturilor va fi mai mare de 100 si noile grupAri

www.digibuc.ro

452

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI I CUVNTRI

VOL. n

de case ce s'ar cladi nu se vor putea alipi la unul din satele,

catunele sau una din comunele existente, care ar fi situate intr'o deprtare mai mare de 6 km., se va infiinta un nou sat
sau o noua comun si se va prevedea in vatra satului intinderea necesar pentru primarie, biserica, scoala si drumuri, precum si la locurile de munca un lot pentru biserica si cimitir de
9 hectare 0 un lot pentru scoal, a cdrui intindere se va calcula pe baza de 6 hectare pentru 100 de familii. Valoarea terenurilor destinate bisericii, scoalei, primriei, drumurilor si a
locurilor rezervate in vatra satului pentru biserica si scoal, se
va pune in sarcina tranilor proportional cu pretul ce fiecare
datoreste pentru lotul su, precum si pentru lotul de casa ce i
s'a rezervat in vatra satului, pltind-o in acelas termen si in
aceleasi conditiuni ca ratele datorite de fiecare din ei.
Art. 37. Loturi pentru biserica si scoal in intinderea ardtata la art. 36 de mai sus, se vor prevedea si pentru comunele
existente care n'ar avea locuri in cuprinsul lor pentru asemenea destinatiuni. In asemenea caz, anuitatile vor fi pltite de
comuna.

CAP. III.

Dispozitiuni obligatorii pentru cumpeireitor.

Art. 38. Parnanturile dobandite prin Casa Rurala nu vor

fi arendate deck cu consimtamantul Casei Rurale, ce se va da
numai in caz de imposibilitate ale proprietarului de a le
cultiv a.

Nici un pmant dobandit prin Casa Rural nu va putea fi

arendat deck la Romani cultivatori trani. Contractele acelor
care vor fi luat in arenda asemenea pmanturi f kg consimtamantul Casei Rurale sunt nule de drept si Casa Rula poate
oricand invoca nulitatea acestor contracte pentru departarea
arendasului.

Art. 39. Tranii sunt obligati de a-si stabili locuintele lor

in comuna, catunul sau satul unde sunt situate loturile ce au
cumprat, in termen de 3 ani dela data punerii lor in pose-

www.digibuc.ro

APR. 1908

ANIOCE

453

siune, afara numai daca nu vor avea locuintele lor la o departare mai mica de 5 km.
In caz cand taranii nu se vor fi conformat acestei obligapuni, Casa Rurala, dupa doi ani dela epoca cand au devenit
proprietari, Ii va invita sa se stabileasc pe locurile lor, sub
pedeapsa de a fi deposedati in termen de un an.
Acest termen trecut, tranii care nu se vor fi stabilit, vor
fi deposedati Mf punere in intarziere sau judecata, ci numai
pe simpld cale administrativ.
Casa Rurald va restitui taranilor sumele ce au plant la
cumparare din pretul mo0ei i sumele platite prin amortizare,
clup ce va fi retinut toate sumele ce ei ar datora sub orice titlu.
Art. 40. Prin actul de ipotec ce au constituit Casei Rurale,
taranii vor fi obligati s contribue la ameliorarea culturii parnantului, cultivand fanete artificiale, legume, sfecle, sau plante
textile 0 sa se supuna conditiunilor de cultura hotarite de regulament.

Art. 41. Tdranii vor contribui la infiintarea de asociatiuni

pentru cumpdrarea de instrumente agricole, de animale de reproductiune i de seminte, precum i pentru vanzarea produselor lor in comun.
Art. 42. Loturile cumparate conform legii de fao vor putea fi instrdinate in urmtoarele conditiuni
a) Loturile de 5 hectare numai intre tarani, Mfg ca acetia
s poata cumpara mai mult de 2 loturi i f Ara s poata prin
asemenea cumparari
formeze o proprietate mai mare de
15 hectare ;
b) Preotii i invatatorii care au mai putin de 5 hectare vor

putea cumpara de la tarani Inca 2 loturi.

Orice vanzare facuta in afar de aceste cazuri este inexistenta. Este permis insa schimbul intre loturile cumprate conform legii de fata i orice alt parnant de aceea calitate, cu consimtamantul Casei Rurale.

Cei cu loturi mari nu vor putea vinde de cat cu obligatiunile i conditiunile in care le-au cumparat, Casa Rural
avand dreptul de preferinta la cumparare.

Pamanturile cumparate prin Casa Rurala nu vor putea fi

www.digibuc.ro

454

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI I CUVANTX RI

VOL. If

ipotecate la alte persoane deat cu consimtgmntul Casei Rurale i numai pang' la maximul sumei pe care cumpgrgtorii de
loturi vor fi amortizat-o din datoria cgtre Casa Ruralg.
Orice ipotecg fdcutg contra acestor dispozitiuni este
inexistentg.

Art. 43. Taranii nu vor putea da concesiuni de exploatarea

subsolului deck cu consimtmntul Casei Rurale i dupg regulele stabilite de ea.
CAP. IV.

Cumpeireiri de moqii de catre Casa Rural&

Art. 44. Casa Rurald va putea cumpgra mosii spre a fi van-

dute in loturi, platindu-le fie prin emisiune de bonuri rurale,

conform art. 45 de mai jos, fie pe credit.
Art. 45. Cnd Casa Ruralg ar voi s cumpere la licitatiune
publicg mosie pentru a o revinde in loturi, ea va avea facultatea sg depung ca pret, in loc de numerar sau efecte publice,
o declaratiune a directorului Casei Rurale cg indatg ce ordonanta de adjudecare va fi rgmas definitiv, va vgrsa integral
pretul cu care a cumpgrat acea mosie.
Art. 46. Dacg la vnzarea unei mosii nu se vor ggsi Indestul cumpgtgtori de loturi de 5 hectare, Casa Ruralg va putea
s vnzg in loturi de o intindere pang la 50 hectare, partea rgmasg nevandut la tgrani.
Aceste din urm loturi vor putea fi vandute cu licitatiune
tinutg la sediul Casei Rurale, cu conditiune ca cumparatorul sg
nu aibg altg proprietate mai mare de 25 hectare.
La cumpararea acestor loturi se va da preferintg absolventilor scoalelor de agriculturg. superioare. Cumpgratorii de
loturi de 50 hectare vor trebui sg verse integral pretul loturilor lor.
Art. 47. Pretul cu care Casa Rural va vinde mosiile cum-

parate de dnsa nu va putea fi mai mare de 10% peste pretul

de cumpgrare.
Art. 48. Toate

dispozitiunile prevgzute in aceasta lege,

www.digibuc.ro

ABR. 1908

ANEXE

455

privitoare la moiile cumprate de trani prin mijlocirea Casei

Rurale, se vor aplica i la moiile cumprate de Casa Rural si
vndute la trani.
CAP. V.

Erniterea de bonuri rurale.

Art. 49. Pentru plata ctre vnztor a pretului moqiilor

sau prtilor de moii cumprate in conformitate cu aceast
lege, Casa Rural va emite bonuri rurale la purttor, produand o dobndd anual de cel mult 5% i pltibile in termen
de 50 de ani prin trageri la sorti semestriale.
Termenul de amortizare va fi acela pentru toti debitorii
cuprini in acela act ipotecar.
Aceast emisiune nu va trece peste valoarea creantei ipotecare pe care cumprtorii au constituit-o Casei Rurale.
Emisiunea fcuta pentru plata pretului moiilor cumprate de Casa Rurald nu va trece de 85% din pretul moiei.
Art. 50. Bonurile rurale vor fi remise vnzdtorilor numai
dup ce cumprdtorii vor fi constituit in regul Casei Rurale
ipoteca prevazut la art. 13 de mai sus.

Art. 51. Bonurile emise de Casa Rural vor fi garantate

prin imobilele ce i-au fost ipotecate i prin orice alt avere a ei.
Ele vor fi primite ca garantie la toate casele publice pentru valoarea lor nominal.
Art. 52. Scadenta cupoanelor bonurilor rurale va fi la 1 Ianuarie i. 1 Iu lie ale fiecruia an. Tragerile la sorti ale bonuri-

lor rurale de amortizat vor avea loc cu dou luni inainte de

scadenta fiecgrui cupon.
Art. 53. Cumpartorii loturilor sunt obligati s. verse Casei
Rurale, cu dou luni inainte de scadenta fiecarui cupon, urmtoarele sume :

a) dobnda stipulata in actul de ipotec ;

b) amortizarea calculat dup numrul anilor in care
cumprtorii s'au obligat s sting6 datoria ipotecar contractat de ei ;

www.digibuc.ro

456

V1NTILA T. BRAT1ANU SCRIERI I CUVANTARI

VOL. ll

c) taxa de inregistrare si cheltuelile de parcelare, impreun cu dobnzile imprtite pe cinci ani, pang la completa
lor achitare ;
d) alocatiunile prevzute in regulamentul pentru cheltue-

lile de administratiune ,care nu vor putea fi mai mari de 0,50

lei la sut pe an asupra sumei imprumutate ;
e) remizele datorite perceptorilor conform art. 58 de
mai jos.

Taxa de timbru si inregistrare se va plti jumatate de vanztor si jumtate de cumprtori.

Art. 54. La facerea actului de ipotec imprumutatii vor

plti dobanzile, amortizarea, taxa de timbru si inregistrare,
cheltuelile de parcelare si. altele pe intregul semestru in curs,
adicd dela 1 Ianuarie png la 30 Iunie, ori dela 1 Iulie pana la
31 Decembrie ; iar bonurile rurale vor fi remise celor in drept
cu cuponul a crui scadentd este cea mai apropiat.
Art. 55. Ratele anuale ale imprumuturilor contractate de
comune pentru cumprdri de islazuri comunale se vor inscrie
de autorittile superioare din oficiu si in mod obligator in bugetele acelor comune.
Art. 56. In caz de neplat la timp a sumelor ce datoresc,
debitorii vor prti o dobnda de intrziere de maximum 7% pe
an, iar cei cari se vor conforma clispozitiunilor art. 40 si 41 vor
plti numai 6% pe an.
Art. 57. Pentru incasarea sumelor ce i se datoresc, Casa
Rurala va avea dreptul ca pe toti debitorii sgi, afar de cei ale
cdror datorii provin din operatiuniloe prevzute la art. 4, aliniat i, s-i urmreasc conform legii de urrngrirea perceperii
drilor ctre stat.
Cnd debitorul unui lot nu isi va plti ratele sale in timp
de un an, Casa Rurar va avea dreptul ca, in urma a dou
somatiuni fcute prin perceptorii Statului, conform legii de
urmrire, din sase in sase luni, fr punere in intrziere si fr
judecat, ci numai pe cale administrativ, s deposedeze pe
cumprtor si s vnzA lotul altui Oran.
Casa Rural va restitui tranului deposedat sumele Vrsate
de el la cumpArare, cele pltite prin amortizri, cum si alte

www.digibuc.ro

APR. 1908

ANEXE

457

sume ce ar prisosi, dupd ce se vor fi scdzut sumele ce i se

datoresc Casei Rurale sub orice titlu.
Art. 58. Pentru incasrile in contul Casei Rurale, perceptoHi vor avea dreptul la aceeas remizA ca pentru incasrile
Statului.
Aceste remize vor fi trecute in contul fiecrui debitor pro-

portional cu sumele ce datoreste si vor fi pltite Casei Rurale

in acelas timp cu ratele semestriale.
Art. 59. Cupoanele bonurilor rurale care nu vor fi fost prezentate la plat se prescriu in termen de cinci ani de la scadenta lor ; iar bonurile rurale iesite la sorti, dup zece ani dela
publicarea in Mon. Oficial a listelor de trageri la sorti.
Bonurile rurale si cupoanele lor nu vor putea fi supuse la
nici un fel de taxe sau impozite.
Art. 60. Dispozitiunile privitoare la felul si proportiunea
buctilor de bonuri rurale de emis, la modul de anulare a titlurilor iesite la sorti si celelalte amAnunte se vor prevedea in
statute.
CAP. VI.

Dispozitiuni privitoare la indivizibilitatea loturilor.

Art. 61. Loturile de 5 hectare, cumprate prin mijlocirea

sau dela Casa Rurald, sunt indivizibile, fie Ca ar fi transmise
prin vnzare, donatiune, mostenire cu sau frd testament, fie
prin orice alt mod de achizitiune.
Propriettile de clou sau mai mute loturi nu pot fi imprtite, in toate aceste cazuri, in portiuni mai mici de 5 hectare.
Cnd unul sau mai multe loturi de 5 hectare vor fi trans-mise la un numgr de mostenitori mai mare ca numrul loturilor, lotul sau loturile se vor atribui in plind proprietate numai unuia singur clintre ei sou la un numr de mostenitori egal
cu numgrul loturilor.
DacA prtile de bun voie cad de acord asupra aceluia sau
acelora care urmeazd s devin proprietarul sau proprietarii
lotului sau loturilor
minorii si interzisii fiind reprezentati de

www.digibuc.ro

458

VINTILA I. BRXTIANU SCRIERI I CUVANTXRI

VOL. II

tutorii sau curatorii kr fr Indeplinirea vreunei formalitati,

iar femeile mritate de sotii kr, asemenea fr indeplinirea
vreunei formalitati se vor prezenta inaintea judectorului de
ocol, care va dresa proces-verbal constatnd aceast invoial.
Art. 62. In caz de neintelegere intre mostenitori, dupg ce-

rerea oricareia din partile interesate sau a directorului Casei

Rurale, judectorul de ocol in termen de 15 zile dela cerere va
cita prtile inaintea sa printr'o citatiune colectiv adresat pe
numele mostenirii, la ultimul domiciliu al defunctului. Judecatorul de ocol va cAuta mai inti s pund de acord prtile
asupra persoanei sau persoanelor care va sau vor deveni proprietarul sau proprietarii lui sau loturilor si a pretului ce
acesta sau acestia va avea sau vor avea de pltit celorlalti comostenitori. Aceast invoial va fi constatat de judeatorul de
ocol prin proces-verbal.
DacA prtile nu vor cdea de acord, judecAtorul de ocol va
proceda la tragerea la sorti a lotului sau loturilor intre comos-

tenitorii cari ar dori s devind proprietari, fixnd el Insus

pretul in caz de neintelegere. Despre aceast operatiune judecgtorul de ocol va incheia proces-verbal.

In toate aceste cazuri, procesul-verbal de constatare se

va inainta, din oficiu, de judecatorul de ocol Casei Rurale, care,
la rndul ei, 11 va inainta tribunalului situatiunii imobilului,

spre a se opera transcriptiunea in registrele de mutatiuni ale

propriettii.

Art. 63. Dacd nici una din prti nu voieste a lua lotul sau
loturile, judectorul de ocol va constata aceasta printr'un proces-verbal, anuntnd licitatiunea in termen de 30 de zile. La
aceast licitatiune din toate comunele situate inteo razd de 5
km., comostenitorii vor fi citati dup regulele stabilite la art.
65, iar tranii strini prin instiintri ce se vor lipi la primgriile
cornunelor respective cu cel putin 15 zile inainte de termenul
licitatiunii.

Dac si la aceast licitatiune nu se of erd cel putin suma

datorit Casei Rurale, judeatorul de ocol va adjudeca din ofidu
sau loturile asupra Casei Rurale pentru pretul creantei sale sub pedeaps de nulitate a adjudecatiunii. Pentru orice

www.digibuc.ro

APR. 1908

ANEXE

459

licitatiune de aceasta natur, judeatorul de ocol este obligat

a instiinta imediat pe directorul Casei Rurale care va trirnite
un certificat de sumele ce Casa Rural are de primit in capital,
dobnzi si orice ale cheltueli. Certificatul liberat de Casa Rural face deplin dovadd in justitie.
Art. 64. Casa Rural este in drept s fac s inceteze orice
stpnire in devlmsie a loturilor inclivizibile, atunci cnd
aceast stare de indiviziune dureazd de mai mult de doi ani.
Procedura de imprteal se va urma dup regulile stabilite in
aceast lege.

Art. 65. Mostenitorul asupra caruia se va adjudeca lotul

sau loturile va lua de drept in sarcina sa intreaga sum datorit Casei Rurale, iar partea succesoral cuvenit fiecrui mostenitor o va plti la fiecare in bani, in termen de trei ani cu
o dobanda de cel mult 6% pe an.
Art. 66. Pentru inlesnirea acestor plti, Casa Rural va
putea s acorde mostenitorului sau mostenitorilor, care a devenit proprietarul lotului sau loturilor, un supliment de imprumut, pn la suma imprumutului initial, daca suma datorit
asupra lotului sau loturilor a fost redus prin amortizari, cu
a patra parte din suma imprumutatd.
Art. 67. Pentru garantarea mostenitorilor de prtile succesorale ce li se datoresc, ei se vor bucura de privilegiul prevzut de art. 1737, alM. III din Codul Civil. Acest privilegiu va
veni imediat dup ipoteca Casei Rurale. Judecdtorul de 0000
va ingriji ca indat ce lotul sau loturile au rmas definitive
asupra unuia sau unora din mostenitori, s cear din oficiu inscrierea privilegiului in registrele tribunalului respectiv, in
termenul de 60 zile prevzut de art. 1741 din Codul Civil.
Art. 68. Dispozitiunile art. 61 pn la 65 si ale art. 67 de
mai sus vor putea fi aplicabile si mostenitorilor fostilor dn.casi improprietriti in virtutea legii din 1864, precum si cumprtorilor de pgmnturi in loturi mid in virtutea legilor de
vnzri de bunuri ale Statului dela 1879 pnd astzi, dac toti
mostenitorii vor consimti la aplicarea lor.
Art. 69. Tranii cultivatori improprietriti sau mosneni vor
putea uza de creditul Casei Rurale spre a vinde sau cumpra,

www.digibuc.ro

460

VINHLI I. BRA:PIANO SORIERI

I CUVANTARI

VOL. II

fie pentru comasare fie pentru iesire din indiviziune, parte din
proprietatea lor ; iar valoarea prtii N,ndute sau cumprate va
putea fi scazutd din pretul loturilor dobndite dela Casa Rural:6,
potrivit prezentei legi. Un regulament de administratiune va
ardta modalittile acestei operatiuni.
CAP. VII.

Administrgiune, directiune qi cornisarul guvernului.

Art. 70. Consiliul de ad-tiune se compune din zece membri,

din cari: un consilier al Inaltei Curti de Casatie si de Justitie

numit prin decret regal dup propunerea ministrului de agricultur, comert, industrie i domenii, un membru al Primei
Societti de Credit Funciar Romn, un membru al consiliului
de administratie al Casei centrale a bncilor populare, trei
membri numiti de guvern i trei membri alesi de adunarea general a actionarilor.
Consiliul de administratiune al celor dou institutiuni de
mai sus desemneaz pe membrii care vor face parte din consiliul de administratiune al Casei Rurale pentru o duratd egald
cu aceea a timpului lunctionrii lor in institutiunile respective;
iar consilierul Inaltei Curti de Casatie, membrul delegat de
Consiliul superior al agriculturii, membrii numiti de ministerul
agriculturii, industriei, comertului i domeniilor i membrii
alesi de adunarea generald vor fi numiti si alesi pe termen de
trei ani.
Mandatele lor pot fi reinoite.
Prin exceptiune, cele dinti numiri i alegeri se \Tor face
pentru patru ani, iar reinoirera mandatelor acestor membri
vor incepe dupg al cincilea an.

Totusi mandatul membrului Inaltei Curti de Casatie va

inceta cnd el se va fi retras din functiunea sa. In acest caz,
el va fi inlocuit prin alt membru al acestei Inalte Curti.
Art. 71. Directiunea Casei Rurale se compune dintr'un director si unul sau doi sub-directori.
Directorul va fi numit de ministrul agriculturii, industriei

www.digibuc.ro

APR. 1908

ANEXE

461

si comertului cu aprobarea Consiliului de ministri si. dup 0

list6 de prezentare a consiliului de ad-tie cuprinznd trei
nume.

Sub-directorii si celalt personal vor fi numiti si revocati de

consiliul de administratiune.
Directorul si. sub-directorii nu vor putea fi membri in
vreunul din corpurile legiuitoare, nici ocupa vreo alt func-

tiune publick sau s fac parte din consiliul de administratie

al unei alte societati, sau a face vreun comert si. nici va profesa dacA va fi avocat.
Directorul si. subdirectorii nu pot face parte din consiliul de
administratiune al Casei Rurale.

Toate retributiunile se vor fixa de consiliul de administratiune.

Art. 72. Operatiunile Casei Rurale si emisiunile de bonuri

rurale vor fi supraveghiate de un consiliu de trei censori, din

care doi vor fi numiti de guvern si unul va fi ales de adunarea
generala pe termen de doi ani.
Mandate le lor pot fi reinoite.
Art. 73. Guvernul isi va exercita controlul ski asupra operatiunilor si mersului Casei Rurale printr'un comisar numit
prin decret regal, dup propunerea minstrului de agriculturk
de industrie, de comert si de domenii.
CAP. VIII.

Fondul de rezervei qi beneficii.

Art. 74. Din beneficiile nete anuale se vor retine :

30% pentru crearea unui fond de rezerv ;
70% se vor imparti actionarilor.
Cnd, dupa imprtirea unui dividend de 10%, ar mai rmnea vreo suma de impartit din beneficiul care va trece de
10%, se va da 50% fondului de rezervA si 50% actionarilor.

Dividendul ce s'ar cuveni Statului si. care ar trece de 6%

se va intrebuinta pentru crearea unui fond de imbunattiri.
Art. 75. Fondul de rezerv va servi la implinirea capitalului In caz de pierdeH.

www.digibuc.ro

462

VINTILA I. BRATIANU BCRIERI I CUVANTARI

VOL. It

Cnd fondul de rezerv va fi disponibil, el se va putea intrebuinta in cumprare de efecte publice ale Statului sau garantate de Stat, scrisori funciare sau bonuri ale Casei Rurale.
Venitul fondului de rezerv va servi la sporirea acestui fond.
Art. 76. Fondul de imbunttiri va servi la ameliorarea
culturii pmnturilor cumpgrate prin mijlocirea Casei Rurale,
ca de exemplu: contribuirea la secarea bltilor, mlatinelor, la
aprarea contra inundrilor ,la plantatiuni, la facerea 0 intretinerea de drumuri locale.
CAP. IX.
Dispozitiuni finale.

Art. 77. Moile cumprate inainte de promulgarea legii

de fat 0 ai cgror cumprtori vor avea s plteasc datorii
privilegiate sau ipotecare contractate pentru plata pretului
moiei, sau alte datorii legale care existau in momentul cumprarii acelor mo0i, vor putea fi ipotecate de cumprdtori cdtre Casa Rural cu suma necesard pentru plata acelor datorii.
Aceste imprumuturi se vor putea face de Casa Rural con-

formndu-se legii de fat, respectndu-se ing imprtelile de

pmnt efectuate intre cumprtori inaintea cererii de imprumutare cAtre Casa Rural.
Art. 78. Plata imprumuturilor contractate de comunele
rurale ctre proprietarii cari au vndut IA* din moqiile lor
pentru infiintare sau completare de islazuri comunale, conform legii pentru invoelile agricole, va incepe a se efectua

prin emisiune de bonuri rurale, in urma indeplinirii formalittilor constituirli ipotecei Care Casa Rurala qi dup doi ani
dela punerea in aplicare a acestei legi. Aceast platd va incepe
cu judetele in circumscriptia cgrora sunt situate comunele care
au cumprat islazuri i care vor fi desemnate prin tragere
la sorti.
Art. 79. Statute le Casei Rurale, facute de guvern dup
principiile stabilite in aceast lege, vor fi sanctionate prin decret regal. Ele nu vor putea fi modificate cleat dup propune-

www.digibuc.ro

APR. 1909

463

ANEXE

rea consiliului de administratiune ratificat de adunarea general a actionarilor, aprobat de guvern.

Art. 80. Aceastd lege se va pune in aplicare dela 1 Mai 1908.

Aceasta lege s'a votat de Senat in sedinta dela 18 Martie

anul 1908 si s'a adoptat cu majoritate de 52 voturi, contra a 2.
PTesedinte, P. S. Aurelian

Secretar, Al. I. Filipescu

Aceast lege s'a votat de Adunarea Deputatilor in sedinta

dela 24 Martie anul 1908 si s'a adoptat cu majoritate de 66 voturi contra a unu.
Presedinte, M. Pherekyde

Secretar, N. Racota

aceast" lege si ordongm s fie investit cu

sigiliul Statului si sd se publice prin Monitorul Oficia/.
PromulgAm

Dat in Bucuresti la 3 Aprilie 1908.

CAROL

T. Stelian

Anton Carp
Min. Agriculturil, Industriei, Comertului

Ministrull Justitiei

Domeniilar

No. 1097
(Mon. Of., 1908, p. 158-166).
6.

Legea pentru infiintarea unei soc. comunale pentru construetiunea si exploatarea tramwaelor in orasul Bucuresti.
14 Aprilie 1909.

Art. 1.
Comuna Bucuresti este autorizat a constitui
o societate comunald romneasc pentru constructiunea, exploatarea ee linii noi de tramwae si pentru transformarea si

www.digibuc.ro

464

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI I GOV/INT./RI

VOL. II

exploatarea liniilor existente astazi dupg expirarea concesiunii actuale.

Art. 2.
Societatea va subsista intre comuna Bucuresti,

care va subscrie cel putin o ptrime din capital si png la

maximum jumtate si persoanele care vor subscrie pentru
formarea restului de capital.
Art. 3.
Statute le societglii se vor redacta de care primria Capita lei ; ele vor fi aprobate de consiliul comunal si
de consiliul de ministri. Aceste statute vor pune societatii
obligatiunea de a construi, cel mult in termen de trei ani

dela aprobarea caietelor de sarcini, 10 km. de linie si de a

restaura si transforma liniile existente, aplicnd tractiunea
mecanic, iarAsi in termen de trei ani, cel mult dela expirarea concesiunii actuale.
Aceste caiete vor prevedea

pentru

societate

obliga-

tiunea de a lua curentul necesar pentru exploatarea liniilor

sale electrice dela comun, in limitele ce aceasta le va putea
da, iar pentru rest si-1 va produce ea ins50.
Conditiunile 0 pretul cu care comuna va vinde societtii acest curent se va fixa prin bun intelegere intre prti 0
aprobarea
interne.
cu

Art. 4.

consiliului

comunal 0 a ministerului

de

Comuna va fi reprezentat in consiliul de

ad-tie prin 1/3 din membri.

Art. 5.

Beneficiile exploatrii, dupg ce se vor deduce

cheltuelile, amortizrile si dobnda de 5%, atribuite capitalului, se vor repartiza in modul urmtor : 10% pentru formarea unui fond de rezerv, iar din sold 1/4 comunei, 3/4 actionarilor pri la 8%, in care intr si dobnda susmentionat,
1/2 comunei si 1/2 actionarilor dela 8% in sus Ong la 12% si
3/4 comunei 0 1/4 societAtii de la 12% in sus.
Art. 6.
Orice neintelegere intre comun si societate
va fi supus unui tribunal compus de cgtre un arbitru numit
de ambele prti si de un supra arbitru, numit de Care primul presedinte al Curtii de Casatie.
Deciziunile tribunalului vor fi definitive, fr drept de
apel sau recurs.

www.digibuc.ro

MAI 1909

465

ANEXE

Art. 7.
Durata societtii va fi de 40 de ani. La expirarea acestui termen, toate instalatiunile vor deveni proprietatea comunei fr nici o despAgubire.
Art. 8.
Nici o modificare nu se va putea aduce la

aceast lege, nici la statute, fr Intelegere intre prti i.

generale a actionarilor, in

aprobarea prealabil a adunrii

care comuna va avea % din voturi.

Aceast lege s'a votat de Adunarea deputatilor In edinta dela 19 Martie anul 1909 O. s'a adoptat cu majoritate
de 58 voturi, contra a 2.
Vice-preqedinte, M. G. Orleanu

Secretar, N. Racota

Aceast lege s'a votat de Senat in edinta dela 23 Martie anul 1909 i. s'a adoptat cu majoritate de 43 voturi, con-

tra a 7.

Vice-preedinte, C. Costescu-Comneanu

Secretar, N. N. lonescu
Promulgm aceast lege O. ordonm ca ea sa fie Investit cu sigiliul Statului i. publicat in Monitorul Oficial.

Dat in Bucureiti la 14 Apr. 1909.

CAROL

T. Stelian

Ion I. C. Brtianu

Min. de Justitie

Min. de Interne

No. 1308.
(Mon. Of. 1909, p, 530 cal. 1-3).

7.

Conditiuni de subscriere pentru Soc. Comunal de tramvaie.

27 Mai 1909.

Legea din 14 Aprilie 1909, pentru infiintarea unei Societti Comunale de Tramvae din Bucureti precum i. Statute le
30

www.digibuc.ro

468

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI I CUVANTARI

VOL. II

acestei Societati, publicate in Monitorul Oficial" Nr. 43 din

26 Mai a. c. autoriza constituirea unei Societati pe actiuni sub
denumirea de Societatea Comunalg a Tramvaelor Bucure0i"
Intre comuna Bucureqti care va participa cu jumatate din capitalul social i. intre persoanele care vor adera la Statute subscriind cealaltg jumdtate.
Capitalul este de 12 milioane lei, prima emisiune hind de
3 milioane impartitg in 6.000 actiuni de cate 500 lei fiecare. Din
acestea 3.000 actiuni vor apartine Comunei, iar celelalte 3.000

particularilor, cgrora li se vor atribui la repartitia subscrierii

publice ce se deschide.
Cand sumele subscrise vor depgi emisiunea, Comuna 4i
rezervg dreptul de a reduce capitalul la 1/4.
Subscrierea va avea loc in ziva de Miercuri 10 Iunie 1909
de la orede 10 a. m. pang la ora 3 p. m. La Bucureti, la Primgrie i la Banca Nationalg a Romaniei.
In orwle reqedinte de judete : La sucursalele O. Agentiile
Bgncii Nationale a Romaniei. Subscriitorii vor depune odatg
cu declaratiunea de subscriere, o garantie in numerar de 10 la
sut din suma cu care vor subscrie, adicg 50 lei de actiune, liberandu-li-se in schimb o recipisg. Repartitiunea se va face in

termenul cel mai scurt posibil i se va anunta prin Monitorul

Comunal". Se va da preferintg subscriitorilor de 5 actiuni. In
caz cand subscrierile ireductibile vor covari suma atribuitg
capitalului privat, repartizarea se va face prin tragere la sorti.
Dupg repartitiune dac numgrul vgrsat drept garantie la
subscriere, ar dep4i 10 la sutg din suma atribuitg, prisosul va
fi restituit imediat.
Subscriitorii cdrora li se vor fi atribuit actiuni, vor primi
titluri provizorii.
Recipisele, titlurile provizorii i actiunile definitive sunt
nominative.

Vrsgmantul pang la 30 la sutg din capital se va face pang

la 25 Iunie 1909, restul vgrsmintelor se va face la epocele ce
se vor fixa ulterior de cgtre Consiliul de Administratiune al

Societalii Comunale de Tramvae Bucurqti 0. cari se vor anunta prin publicgri in Monitorul Oficial" i. prin alte ziare.

www.digibuc.ro

IULIE 1911

467

ANEXE

In caz cnd subscriitorii nu vor efectua la timp vArsamintele kr, Societatea Comunal a Tramvaelor Bucuresti va fi in
drept a percepe o dobndA de 8 la sut pe an, din ziva fixatA
pentru facerea vArsAmintelor 'And la efectuarea kr, iar dacd
subscriitorul va rAmne In intrziere cu plata dupA ultimul
termen fixat pentru facerea vrs'Amintelor, Societatea CornunalA a Tramvaelor Bucuresti va fi in drept ca, in urma invitaidunei ce i se va face prin sirnplA scrisoare, sA vnz imediat,
f Ail somatiune sau punere In intArziere sau alt formalitate
judecAtoareascA titlurile atribuite. Actiunile definitive vor fi
liberate de Societatea Comunald a Tramvaelor Bucuresti dupg
completarea tuturor vrsrnintelor in schimbul titlurilor provizorii.

Epoca preschimbArei se va aduce la cunostinta actionari-

kr prin publicki.
Formularele de subscriere se vor gsi la toate casele unde
se primesc subscriptiuni cu cinci zile Inainte de ziva fixat
pentru subscriere.
Primar, Vintil I. Brfitianu
(Volute Nationalli
10 Iunie).

din 27 Mai 1909 p. 2 col. 1, Secolul XI (1909) din

8.

Motiunea consiliului comunal conservator contra Soc.

comunale de tramvaie.
8 Iulie 1911.
Guvernul conservator voia sfi rezolve chestia trarnvaielor din
Bucuresti prin concesionare unei societti streine, contrar legii votate
sub guy, liberal precedent. Consiliul comunal a votat o motiune prezentat de primarul Capitalei, prin care protesta contra calcarli drepturilor si a legii.

1. Lund act de comunicarea fAcutA de d. primar, cons-.

tatA CA PrimAria este angajatA inteun proces din care rezultA
cA Societatea ComunalA functioneazA f Ara im act social constitutiv, eft', din aceasta poate decurge ins si nulitatea societAtii ;

www.digibuc.ro

468

VINTILA I. BRTIANU SCRIERI SI CUVANTARI

VOL. II

c astfel Primaria este amenintata s figureze ca partase !rite() asociatiune de fapt fra personalitate juridica, ceiace este
primejdios pentru interesele contribuabililor i jignitor pentru
prestigiul autorittii.
2. Avnd in vedere c deciziunea consiliului comunal Nr.
50 din 4 Martie 1910, pe temeiul careia s'a votat legea constitutiv a tramvaelor comunale, zice textual :
In vederea infiintrii de noi linii de tramvai s'a autorizat
formarea unei societti comunale pentru constructiunea i exploatarea de tramvae in Bucuresti", ca era deci, dar indicat ca
este vorba de linii noi de infiintat, Ca' nicaeri i niciodat nu
s'a vorbit de cesionarea actualelor linii care dupa cinci ani
sunt proprietatea comunei.
Considernd deci ca numai prin abuz i In afara de votul
fundamental la consiliului comunal s'au putut trece i aceste
unii societatii comunale.

Avnd In vedere c dupa bilantele publicate in Monitorul Oficial" dela 30 Martie 1910, aceste linii dau un cstig net
anual de 2.282.669 lei, ea o mare parte din aceste linii sunt
electrice i In foarte buna stare de functionare ; ca ele reprezinta deci de pe acuma un capital actual foarte insemnat pentru comuna.

Considernd c daca legea tramvaelor, trecnd peste votul consiliului comunal, a autorizat pe comuna sa puna in societate i exploatarea actualelor linii, nicaeri legea nu a zis c
aceasta se va face in mod gratuit.
Considernd Ca' Constitutia ar impiedica chiar ca o lege s
dispun de avutul patrimonial al unei comune fara voia ei. CA
nici o consideratiune nu ar putea explica abandonul gratuit al
unei averi industriale si a unui drept regalian att de Insemnate.

CA se constata astfel ca, daca nu se ia de fel acum masuri

de a limpezi chestiunea, Comuna este pe cale de a fi despoiata
de un avut de mai multe zecimi de milioane.
Avnd in vedere ca, att prin votul Consiliului Comunal,
No. 50, mai sus citat, se vorbeste de linii noi de infiintat al
cror numar i intindere au fost pe urrna specificate prin pro-

www.digibuc.ro

!UWE 1911

ANEXE

469

gramul de lucrri, ca nicgeri nu s'a vorbit de toate liniile oricare de infiintat in decurs de 40 de ani, dar c prin Statute
(art. 1, al. 6) societatea i-a insuit dreptul exclusiv pentru
dnsa de a construi linii in Bucurgti.
Considernd c acesta este un monopol scandalos i un
privilegiu pe care nici o lege nu le-a instituit ; c' se constat
astfel i. aici Ca' prin abuz statutele au despuiat pe comun de
dreptul ei regalian de a creia linii In beneficiul publicului pe
stradele in care societatea n'ar fi voit s infiinteze tramvae,
si aceasta pe timp de 40 de ani !
4. Avnd in vedere Ca* legea constitutivd a tramvaelor a
autorizat pe comun s intre inteo societate cu particulari, dar
intru nimic nu i-a micsorat drepturile firesti ce-i decurg din
legea comun ; considernd ins, c prin statute s'a luat Comunei reprezentarea ce-i revine de drept, fie in consiliu de administratie, fie in adunrile generale, si in proportiune cu
aportul ei social. Considernd ca Comuna, dac nu se tinea azi
compt de valoarea liniilor existente are un capital egal cu al
actionarilor, iar dac se tine seam de aportul considerabil al
liniilor existente comuna are un capital mult mai mare cleat
capitalul actionarilor, pe cnd de fapt ea este in mare minoritate (doi din nou) in consiliul de administratie i In infim
minoritate In adunarea generald.
Considernd c in scurtul timp de cnd functioneaza societatea s'a dovedit deja cum inteleg actionarii particulari s
abuzeze de aceast superioritate numericA cu organele societtii. Astf el : au refuzat cererea legald a comunei ca subscriptiunea la actiuni s fie public ; au tgduit comunei dreptul
ei formal de a avea jumdtate din emisiune O. la urm i-au acordat cererea numai ca o favoare i. o concesiune l-snd astfel
controversa deschisg pentru mai trziu cnd, la alte emisiuni,
comuna ar fi mai putin armat dect azi pentru a impune recunoaterea drepturilor ei.
Au refuzat comunei lista actionarilor desi actiunile sunt
nominative, etc.

Considernd dar c s'a fcut astfel proba indestultoare

c comuna desi are un capital covrsitor, desi are dela lege

www.digibuc.ro

470

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI I CUVANTARI

VOL. II

drepturi regaliene hotgritoare se ggsete inteo societate in

care dnsa nu poate exercita nici un control, nici directiune ;
Avnd in vedere c expunerea de motive a insgi legii
constitutive a tramvaelor zice textual : Transportul cgltorilor
din ora este un serviciu public, in strns leggturg cu activitatea cetatenilor de care comuna nu se poate desinteresa pe o
perioadg lungd.
Ca se constatg astfel, i mai mult c comuna a fost des-

poiatg de drepturile ei legale contra intentiunei formal exprimat a legiuitorului.

5. Avnd in vedere cd un capital ce comuna are inteo intreprindere este o avere a ei de care comuna poate dispune
oricnd sub paza formelor legale ; cg statutele, insg, peste legea constitutiv i peste dreptul comun, au declarat (art. 4) actiunile comunei incesibile i inalienabile pe timp de 40 ani ;
Considernd cg un act privat nu poate inlgntui facultgtile constdtutionale ale unei comune autonome ; cg se constatd astfel, c O. in acest punct comuna este tirbitg de statute in drepturile ei suverane ;
Avnd in vedere cg aceste statute ilegale dei formate de
un consiliu municipal, nu sunt opera liberg a comunei, de
oarece acelea'd persoane care conduceau consiliul comunal

sunt i capitalitii care au inventat i au constituit societatea

comunalg, o constitue i o dirijeazd i astzi, cg aceastg confuziune imoralg de interese a lgsat interesele municipale frg
apgrare ;

Considernd cg nite statute, chiar atunci cnd sunt fgcute in libertate de o comung nu pot abroga, nici modifica
legi ;

Cg dacg elaborarea lor greit sau ilegalg angajeazg respon-

sabilitatea civilg a autorilor lor, ea nu poate compromite

drepturile superioare i permanente ale unui corp munilegi ;

Pentru aceste cinci serii de motive care sunt numai enundative, Consiliul delibernd, aprobg toate mgsurile luate pn
azi de primar.

www.digibuc.ro

SEPT. 1911

471

ANEXE

Pune indatorirea expresd primarului si ii dd puterile cele

mai depline pentru ca sA readuca in patrimoniul comunei valoarea liniilor actuale ilegal acaparate de societate.
Pune indatorirea expres primarului si Ii d puterile cele
mai depline pentru ca s impund anularea statutelor actuale,
gresite si ilegale si refacerea lor conform legilor.
Iar dac nu s'ar da comunei satisfactiune pe aceste dou
puncte esentiale, Il imputerniceste sA cear dela inaltul guvern abrogarea de Care Corpurile legiuitoare a legei dela 14
Aprilie 1909 si se infiinteazA regia. i)
1) Vintil I. C. Brtianu, Chestiunea tramvaielor comunale Bucurefti. Memoriu...., 1911.
9.

Memoriu asupra soc. de tramvae Bucuresti.

Septembrie 1911.

Impreund cu alte puncte ale programului sdu de edilitate,

fosta Administratie Comunal a Capita lei a crezut necesar s
dea o solutie completA si definitivA chestiunei unor transporturi mai lesnicioase si mai eftine inteun oras asa de intins ca
Bucurestii. De altfel si administratiile din 1900 si. 1904 studiaserA aceias chestie si intocmisearA chiar proecte de prelungire a concesiilor in fiintA, impunnd electrizarea liniilor actuale de tramvae.
Pe lngA nevoia de a Inlesni publicul, fostul Consiliu Comunal a cAutat s. dea o solutie care sA corespundA cu noi
principii de politicA si indrumare comunalA. Pe deoparte se rupea cu regimul concesiilor, care legau orasul cu preturi de
cost si tarife stabilite dela inceput pentru 50 de ani, oricare
ar fi descoperirile si nevoile viitoare, pe de altA parte se cAuta
sA se faCA un pas inainte In ceiace priveste initiativa romneascA in intreprinderi de acest fel.
PAnA la 1909 politica edilitar a comunelor se rezumase in
dou.A extreme : regia direct, adoptat in cele mai multe ca-

www.digibuc.ro

472

VINTILI I. BRATIANU SCRIER1 I CUVINTARI

VOL. II

zuri pentru luminat, iar concesia straind pentru tramvae, ca in

Bucureti, Iai, Braila, Galati i. In proecte intocmite pentru
Ploeti O. Craiova.
Caracterul comercial al unei exploatri de tramvae, unde
taxele se incaseaza pe zone, In fiecare trasurd si dela fiecare
calator, fluctuatile i. influenta ce domneste hied' in administratile comunale la noi Impiedicau ca in starea aceasta sa se
recur& la regia directa, cum s'a facut In multe ora4e din
Germania.

Pentru luminat si. pentru alimentata cu apd, din consu-

map carora oraul ia o mare parte pentru trebuintele sale

proprii, iar particularul plateste dupd inregistrarea automated a contorului, regia, chiar In actuala organizare comunala,
prezinta avantagii fat de concesionare.
De aceia fosta administrate comunald s'a oprit pentru
tramvae la solutia regiei cointeresate, care pe deoparte garanteaza autonomia exploatarii i. o pune la adapostul fluctuatiunilor inerente sistemului actual de administrate, iar pe de
alta parte asigurk printr'o elasticitate mai mare, servirea, la
orice moment, a intereselor in joc ; ea fcea cu putintd regia
pentru ziva cnd administratia comunala va fi ordonat.
Prin asociatia comunei la capital, nu numai se dadea Incredere economiilor nationale de a participa la o Intreprindere de acest fel, dar hied' se putea
in limita necesard autonormiei de care vorbeam mai. sus
avea o continua supraveghere a comunei In directiunea afacerii prin participarea ei la
toate luerarile eonsiliului de administrate. Participnd O. cu
capital i. In baza drepturilor exclusive ce e a acorda, comuna,
numai prin aceast colaborare efectiva In conducerea socieValli, putea sa recupereze toate foloasele baneti provenite,
mai cu seama, din propirea general a oraului. Numai prin
regia cointeresata sa putea inltura solutia ce s'a admis in genere in concesii : a redeventelor socotite pe 50 de ani inainte
si. bazate pe preturi de exploatare fictive sau pe tarife stabilite
odat pentru totdeauna. De aceia s'a prevazut ca orawl sa participe pang la jumatate capitalul social, iar pentru a tine
seama de dreptul exclusiv ce se acorda, s'a prevazut pentru

www.digibuc.ro

SEPT. 191 I

ANEXE

473

comun, in afard de participarea ei la beneficii ca actionar

o participare suplimentark care crete dela 1/2 pan la 3/4 atunci cnd dividentul actionarilor ar cre#e dela 5% pan la
12%. Pentru a tine seama i de interesele populatiunei, s'a
prevzut ca, indata ce beneficiile ar ajunge la 12%, tarifele
de transporturi, deja sczute, s poat fi reduse dup cererea
primriei.

Ca s se poat judeca efectul pentru comun a acestor

participri crescnde, vom lua cazul in care s'ar fi vrsat ca .
pitalul total de 12 milioane i din exploatarea cruia beneficiul total net ar fi. de 20%, adic de 2.400.000.
Dupg statute acest venit s'ar imprti
Prin dividend de 5% la 12.000.000 lei actionarilor, intre care intr i Comuna
600 000
10% din rest, fondului de rezerv (restul este
1.800.000.

180 000

1/4 Comunei, din soldul de lei 1.620.000, ca bene-

ficiu suplimentar peste dreptul ei de actionar .

405.000
3% dividend nou actionarilor, intre care intr
Comuna, pn la 8%
360 000
112 din prisos, iar4i Comunei, ca beneficiu suplimentar
427 500
Restul, actionarilor, intre care intr i Comuna,

pn la 12% (in cazul de fat acest rest reprezintd

427 500

3,56%.

Dac

venitul intrecea 12%, restul se imprtia

dndu-se 3/4 Comunei i numai 1/4 actionarilor.

Total

2.400.000

Cnd actionarii ajung, deci, la 11.56%, comuna a luat, pe

lng6 partea ei ca actionark 832.500 lei ca beneficiu suplimentar ; adlic, dacg ar fi vrsat 1/2 din capitalul societtii, ar
lua 25,44%, iar dacd ar fi participat cu 1/4 din capital, adicg
cu 3.000.000 lei, ar fi luat 39,313/4.

Fcnd aceleai calcule cu un beneficiu total de 30%, ac-

tionarii ar lua 12,73% la capitalul lor, pe cnd comuna ar

www.digibuc.ro

474

VINTILA I. BRXTIANU SCRIM I CUVANTXRI

VOL. II

lua, ca beneficii suplimentare, 1.771.875 lei, adicA 29,53% la o

participare a ei de 1/2 din capital 0. de 59,06% la o participare
de 1/4, In afar de dividendul ei de 12,73%, ea actionara, ceeace

ar face In total 42,26% i 71,79%.

Prin normele dup care se Impart beneficiile nete, dividendele actionarilor se limiteaz astf el cu cat aceste beneficii
nete sunt mai mari.

Pentru ca oraul s poata urmri atat cheltuelile, cat qi

veniturile reale ale Intreprinderii, el trebuia, pastrandu-se
autonomia societatii, s aibg o reprezentantd In consiliul de
administratie.
El este reprezentat In acest consiliu cu 1/3 din membri,

dintre care doi consilieri comunali i un membru al consiliului tehnic superior, toti alei de consiliul comunal. Tot astf el
comuna are 1/3 din censori i censorii supleanti.
Oraul, avand de drept aceasta treime din membrii consiliului de administratie, ar fi fost sd se suprime cu totul autonomia Intreprinderii, daca, la alegerea membrilor In consiliu de adunarea generalk i s'ar fi dat oraului urt numr de
voturi corespunzatoare cu capitalul vrsat de comun. In a-

cest caz ar fi fost o autonomie numai pe hartie O. In realitate o adevarat regie, dar fcut cu capitalul privat care
n'ar fi voit desigur sa participe la aceasta intreprindere In
astf el de conditiuni.
Pentru celelalte chestiuni de interes general s'a creat,
Insa, Comunei, In adunarea general, o situatie privilegiat

dandu-i-se un numr de voturi (la 1/4) mai mare ca oricrui

actionar obipuit. Solutia care s'a luat dealtfel O. In statutele
societtii Sinaia, In care devi Eforia are voturi mai multe ca
ceilalti actionari, voturile ei sunt reduse fat de capitalul
subscris.

Trebuia, la expirarea termenului acordat societtii comunale, ca Primria sa intre fr greutate In exploatarea liniilor
0 f gr investitiuni noi s intre direct In regie, dac va gsi
cu cale. De aceia, pe de o parte s'a prevzut, ca in toate intreprinderile industriale, un fond de relnoire, pentru ca In timp
de 40 ani, s se faca modificrile necesare instalatiilor, iar pe

www.digibuc.ro

SEPT. 1911

ANEXE

475

de alta parte s'a stipulat ca toate instalatiile, materialul rulant

chiar necesar exploatrii, s revie de drept i fr despagubire oraqului.

Insfar0t, pentru a se tine seama 0 de interesele Comunei

de a lumina prtile oraului care nu intra In concesia gazului,

s'a prevazut c ea va putea furniza curentul electric 0 deci

va putea avea de acolo, pe lang un venit suplimentar, prin
concentrare o eftenire a luminatului sau public 0 privat.
Acestea au fost principiile pe care s'a bazat fosta administratie comunal pentru a rezolvi chestia tramvaelor. Atat propunerile anterioare de prelungire a concesiilor, cat i orice alt
solutie nu credem c putea s creeze oraului un regim mai favorabil 0 mai liber ; singura regia, atunci cand alte moravuri
vor prezida administratiile noastre comunale, ar putea s dea
un folos mai mare.

Rmane s vedem cum a fost pus In practic solutia

luat pentru a garanta rewita ei i apararea interesului general ce era In joc.
Sistemul regiei cointeresate odat admis, nu se putea face
o asociatie decat intre comun i capitalul din tara prin subscriere public. Flind primul apel facut publicului romanesc de
a participa la o intreprindere comunala de acest fel trebuiau
luate masuri de reuita.
S'au convocat in acest scop, la Banca Nationalk toate bancile mai importante din Bucureti pentru a le interesa la sub-

scriptie i In acela timp pentru a da caracterul real al unei

subscriptii publice.
acest prilegiu).

(A se vedea procesul-verbal incheiat cu

Atat din procesul-verbal, incheiat de reprezentantii bancilor, cat 0. din publicatia facut de fosta administratie cornunala, atat prin organele oficiale, cat i prin toata presa zilnici
cu mai bine de 15 ziIe inainte se vede daca acuzatia de surprindere sau acaparare poate avea vreo baza.
Subscrierea s'a facut, att prin bancile de mai sus, cat 0
de fiecare amator, la ghieurile Primariei 0 ale Bancii Natio.
nale in Bucureti, cat 3. la sucursalele acesteia in provincie.
Repartitia a fost fcuta, prirt tragere la sorti de un delegat al

www.digibuc.ro

476

VINTILA. I. BRATIANU SCRIERI I CUVANTARI

VOL. It

Comunei, de unul al bancherilor garanti # de un delegat al

Bncii Nationale. Din lista actionarilor se poate vedea ca publicul cel mare a isclit, indiferent de culoarea sa politic. Cei
mai mari actionari erau : domnii Em. Ghika-Comne0i (conservator) cu un milion din trei milioane lei i Jacques Elias
cu vreo 300.000 lei.

Subscriptia # repartizarea fcutd, s'a convocat adunarea

general a actionarilor pentru alegerea celor ase membri din
consiliu de administratie i a doi censori.
Din ase membri, cu acordul celorlalte partide, s'au ales
doi adversari politici, donmul B. Paltineanu # E. Ghika-Comamneti, care era # cel mai mare actionar, d. Mauriciu
Blank, unul dintre bancherii care au garantat subscrierea, d.
D. Hagi Theodoraky, preedintele Camerii de Comert din
Bucurei, iar dintre ceilalti doi, domnii C. Nacu # D. Protopopescu, cel din urma in baza concursului dat la subscriere
prin bncile din provincie. Nu era nici unul din fotii consi-

leri comunali, cad prin art. 30 al statutelor se prevazuse ca

atat membrii consiliului de administratie, cat i censorii, ale#
de adunarea generala, nu puteau fi luati dintre functionarii
Comunei, nici clintre consilierii comunali in functie. Nid azi
nu este in consiliul de administratie vreunul dintre fotii consilieri comunali.
Ca censori s'au ales domnul C. Miclescu, actualul deputat
conservator # d-1 Cioranu director al Bancii Nationale, care

n'a avut niciodata vreun amestec in luptele politice # care

a inaintat ca director, prin meritele sale, dintre functionarii
de cariera ai Bncii Nationale.
Consiliul de administratie a numit ca director iar o persoana tehnica, far nici un caracter politic, pe d-1 Al. Badescu, eful serviciului hidraulic la Galati, dintre cei mai &istin# ingineri romni.
Celalalt personal a fost recrutat pe acelea# consideratiuni
nurnai de interes al intreprinderii. De atunci incoace societatea
comunala
indeplinit toate obligatiile luate, mai mult chiar,
fcnd in doi ani constructia a peste 10 km. care trebuia sa
fie construiti in trei ani.

www.digibuc.ro

SEPT. 1911

ANEXE

477

Actionarii, la rndul br, 0.-au indeplinit toate obligatiile,

vrsnd capitalul subscris. Acesta este, in scurt, istoricul primei intreprinderi romneqti care a avut s invingd nu numai
neincrederea unei afaceri noi, dar i greuttile pentru formarea unui personal exclusiv romnesc inteo chestie tehnic
nou, lasat pn astzi exclusiv strinilor.
Care a fost atitudinea actualei administratii comunale i a

guvernului fat de aceast prim incercare romneasc de

regie cointeresat ?
Nu vom reaminti piedlicile succesive pentru a opri lucrrile,

trgnirile pentru aprobarea planurilor, actiunea comun a

Primriei cu aceia a societtilor vechi de tramvae, discreditarea ce s'a cutat s se aduc actiunilor societtii comunale,
att prin amenintri, ct qi prin divulgarea acestei intreprinderi
ca dezastroas.

Ne vom limita la actiunea direct avut in ultimul timp

de Ministerul de Interne i. de Primarul Capita lei.
In mijlocul unei emisiuni noui ammtate, Ministerul de Interne face s se publice in ziare o adresd a sa ctre Comung
prin care cere pe deoparte ca participarea s fie de %, iar pe
de alta s nu se dea preferintd vechilor actionari in noua sporire de capital.
Aceast atitudine in ceiace privete participarea Comunei
era nu numai in contrazicere cu renuntarea Comunei cu ocazia
primei subscrieri la constituirea societtii, dar cu pgrerea actualei administratii comunale, care trecuse in bugetul &du o
participare de % O. care, cu ocazia modificArii legii imprumutului oraqului Bucureqti, nu prevede dect tot o participare de
%. Aceast interventie, in mijlocul subscrierii, era in orice caz
insolit 0. nu era destinat s asigure un mare capital societtii de tramvae.

Adunarea general a actionarilor a renuntat dela sine la

dreptul actionarilor cednd Comunei % cerutg, in plus, pstrnd insg actionarilor pentru rest dreptul de preferint ce le
era asigurat prin statute.
N'a putut fi in gandul nimnui ca dreptul de optiune s
aiba loc numai dup ce intreg capitalul de 12 milioane fusese

www.digibuc.ro

478

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI

i CUVINTARI

VOL. II

vrsat i dupg ce primii actionari vor astepta trei ani fr dividend constructia liniilor noi, iar dup 1916 transformarea
celor vechi. Dar acest demers al Ministerului de Interne era o
simpl protestare, care trebuia, cel mult s-si gseasc limpezirea fie in adunarea general a actionarilor asupra unui punct
in care Comuna avea Y4 din voturi, conform statutelor, fie prin

justitie. Primaria chiar a depus la Casa de Depuneri suma

de Y ce cerea ca participare ad si a inaintat societtii comunale recipisa corespunzatoare.
Ultimul act al consiiului comunal, confirmat printeo decisie de anularea statutelor, a Consiliului de ministri, ins,
face s intre chestiunea inteo alt faz, punnd in discutie cu
totul alte motive dect cele invocate pnd aci. In afar de caracterul ei de polemic si de calomnii neuzitate in acte oficiale,
motiunea pe care bazeazA hotrirea Consiliului de Ministri,

invoaca cinci argumente, dintre care nici unul nu are o bug

real.

In primul se afirm c Orasul este angajat inteun proces

din care rezult Ca' societatea comunal functioneazg frd un
act social constitutiv i cg din acesta reese i nulitatea so-deDar procesul exist intre vechile i noua societate i nimeni dect Comuna prin avocatul su, n'a ridicat aceast
chestiune a nulittii societtii comunale i nici hofrirea tribunalului nu a angajat in aceast privint rspunderea Comunei.

Se afirm c prin abuz i in contra votului consiliului comunal dat in sedint dela 4 Martie 1909 s'ar fi votat legea prin
care societatea comunal trebuia s electrizeze i liniile actuale.
Aceast afirmare este cu totul inexact i prin referatul anexat

la votul din 4 Martie 1909 si citat de Primarul de atunci in

consiliul comunal se prevede c Societatea tramvaelor comunale va trebui sa ia asupra ei mai inti constructia liniilor noi,
transformarea retelei vechi. . . . i exploatarea intregei retele", iar Consiliul, in vederea expunerii fcut prin acest referat, aprobA solutiunea propus astfel, etc. Este cel putin regretabil ca dou acte oficiale, ca matiunea consiliului co-

www.digibuc.ro

SEPT. 1911

AN EXE

479

munal 0 jurnalul Consiliului de mini0ri, s se bazeze pe o

citatie absolut inexact.

Tot in acel punct se afirmA cd Primria abandoneazA

gratuit avutul ce-i revine din liniile actuale. Or art. 16 din statute prevede cA. : dac la expirarea concesiilor actuale societatea comunal ar avea nevoe de o parte din imobilele ce
revin Comunei, conform actului de concesie, Comuna le va remite societtii comunale pe preturile pe care le-a plait, iar pe
cele ce i-ar reveni fr plat pe valoarea ce o vor avea in acel
moment. Aceast valoare va fi aceia ce se va hotAri de doi experti, Cate unul numit de fiecare parte".
In punctul trei se afirm Ca' s'a acordat un monopol scandalos, fra drept, in afar. de lege 0. statute".
La acest punct rdspunde chiar solutia luat, adic regia
cointeresat. S'ar mai putea concepe, atunci cand Comuna a

infiintat o societate, la care ea particip cu %% din capital

ca ea s facA o altA societate concurent acesteia ?

In ceiace privete afirmarea c statutele ar fi despuiat"

pe Comun de drepturile ei regaliene, calculele ce am dat mai
sus 0 care stabilesc beneficiile Comunei din acest drept printr'o participare suplimentar la beneficii, arat indestul ce
serioas este aceast alegatiune.
Motiunea consiliului comunal 0 jurnalul Consiliului de
Min4tri uit, insg, s adaoge ea* societatea comunal este obligatA, prin caetul de sarcini, sA construiasc orice linie cerut
de ComunA, garantAndu-i-se numai 5% la capitalul de constructie.

Am artat mai sus nevoia de a se asigura autonomia intreprinderii, cu toate acestea comuna are in adunarea general
o participare la vot, in chestiile de interes general, mai mare
ca ori care alt actionar, ea are in consiiul de administratie
% din membri, iar nu doi eat afirm actele oficiale citate.
SA mai insistm asupra necesittii ca partea Comunei inteo regie cointeresatA s fie inalienabild 0 necesibil ? De
ce se ridica aceast acuzatie tocmai cAnd se sustine c participarea Comunei n'ar fi suficient nici ca actionark nid ca
conducere ?

www.digibuc.ro

480

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI

t CUVNTARI

VOL. H

Motiunea consiliului comunal termin printr'o acuzatie

calomnioasd in contra fostului consilier comunal care ar fi
fcut o confuzie imoralg" intre interesele lui private i acelea
ale Comunei. Am artat mai sus cum se compune Consiliul de
administratie al societgtii comunale i se poate vedea din lista
actionarilor cat de fundata este aceastg nemeritatg acuzatie.

Pe aceste considerente, a cgror valoare se poate judeca,

se cere primarului Capita lei pe de o parte sa readuc in patrimoniul Comunei, valoarea liniilor actuale ilegal acaparate
de societate, s anuleze statutele actuale, greite i ilegale
refacerea lor, iar dacg nu s'ar da Comunei satisfactie pe aceste
doug puncte esentiale, Primgria sa ceard dela guvern abrogarea de cgtre Corpurile legiuitoare a legii din 14 Aprilie 1909
i sg infiinteze
Para' a intra in tratgri cu societatea
comunalg, consiliul de minitri, in baza unui referat al ministrului de interne, anuleaza jurnalul de aprobare al Consiliului
de minitri dn 26 Mai 1909 i in urmg se opre#e orice lucrare
a societgtii Comunale.
Credem suficient
fgra a insista asupra caracterului acestui act
s rezurnam toata actiunea Primariei i a guvernului in aceasta chestiune :
Un consiiu Comunal, in baza unei legi votate de Corpurile
Legiuitoare, intocmete statutele unei regii cointeresante de
tramvae ; aceste statute se aprobg, conform legii, de Consiliul
de minitri.
In baza acestor statute i legi Primria Capitalei deschide
o subscriere publica in toata tam., care este garantat de principalele banci din Bucure#i i pe care publicul increzgtor o
acoperascu prisosinta. Societatea odatg constituitg, Primaria ii
varsg partea ei odatg cu subscriitorii privati. Caetul de sarcini
traseul se aproba de consiliul tehnic superior, de Consiliul
Comunal i de Ministerul de Interne ; societatea construete
1) Caracterul solutiei regiei propus azi de Consiliul de Ministri reese
clar pentru oricine i reaminteste c'd din guvern fac parte doi
care pe rnd, ca primari, au Incheiat : unul concesia luminatului, celglalt a
negociat cu societtile vechi de tramvae prelungirea concesii in conditiuni
Moomparabia mai desarvaratajoase perntru Oomung qi far nici o partiaipare
a ei la administratie.

www.digibuc.ro

SEPT. 1 911

ASSES

481

linii, peste lungimea prevazut, gata de a fi date in exploatare.

Prim Aria aprobg lucrri, face noi vrsAminte, anunt pe
societate cd va da in cteva zile curentul necesar incercArilor.
i deodat, aceia0 autoritate declar societatea ilegal
constituit .1 un alt consiliu de minitri anuleazd statutele
aprobate de unul precedent i in baza crora s'au angajat lucrri de aproape cinci milioane, creznd ea poate, dela sine, s
ajung prin acest mijloc la desfiintarea societtii. Toate acestea
f Al% nici un act judeckoresc, ci numai din simpla initiativ a
autoritAtii asociate.
Oricine poate judeca ce influent poate avea o atare ati-

tudine nu numai asupra initiativei romneti, dar i asupra

linitei i sigurantei tuturor intreprinderilor azi existente i de
orice originA.

Actul guvernului este, credem, unic, in cei din urmd

cincizeci de ani ai istoriei moderne a Romniei.
i) Vintil I. C. Brtianu,
re0i, Memoriu , 1911.

Chestiunea tramvaielor comunale

Bucu-

31

www.digibuc.ro

INDICE.
Abonyi Adalbert, vag. cisterne ale
ltd, 354.
Abatorului, splaiul, trotuare, 35 ; soseaua, lucrrile, 35, 36.
Academia de mine, 435.
Academiei, strada, trotuare, Pavare, 35.
Adevirul, ziar, 284, informatii false
asupra planului Capita lei, 202.
Africa, 165.

Alexandru II, tarul, 159.

Alexianu, casa, exproprierea ei, 93.
Alfa, Alpha, societate petrolifera,
420, 422, santierele ei, productia de
petrol pe 1908-1910, 384, 388-9.
Algemeine Petroleum Industrie A. G.,
din Berlin, 425.

Algeria, import de produse petrolifere din Romania In 1908, 330, 334.

Alianta, soc. petrolifera, capital german si roman, 420, 422.

Alhninestianu C., 196, 211, 212, 313,
316 ; inginer-sef, In comisia petrolului, 306, programul lucrarilor comisiei petrolului, 306-309, asupra
bogatiei zcmintelor de petrol ale
Romaniei, 374-375.
Allard, 274, 284 ; et C-nie, 248, concesiunea itramvaelor vechi, 264.
Allard J., actionar al soc. Alpha, 420.
Almoragavi, pradciuni In imperiul
bizantin, 175, 176.

"t

America, import de produse petrolifere din Romania In 1910, 330, 334,

noile campuri de expl. petroli-

fere, 338, formarea trustului Standard Oil datorita acapararii mijloacelor de transport, 356, carbunele in, 433 ;
de Nord, 224.
Americanii (Soc. Standard Oil),

23,

304, 327, Invinsi In concurenta petrolifer de Rusia, 301.

Amerikanische Petroleum Anlagen,
desfac. a soc. Standard Oil, 430.
Amsterdam, 419, 420, 426, 428 ; bursa,
417.

Anatolia, introd. pacurei la c. f.

din, 340.
Anglia, 81, 276, 343, 426, 428-430 ;

legat. comerciale petrolifere cu soc.

germano-romne, 328, importul de

produse petrolifere din Romania

1908-1910, 330, 332, 334, 335, impor-

tul de benzina, 340, imp. de pacura

p. marina, 340, carbunele, 431, 433,
energia hidraulica, 432.
Anglo-American Oil Cy., 429, 430.
Anglo-Roumanlan Oil et General

Trust, capit. englez, 419.

Anglo-Roumanian Petroleum Cy., soc.
petrolifera, santiere, productie,
388-389, 422, capital anglo-belgian, 418.

www.digibuc.ro

484

VINTILI I. BRATIANU SCRIERI SI CUVINTAR1

Antim, biserica din Buc., trecut la

Stat, 115.

Antonescu Em., profesor univ., candidat conservator, 213.

Antonescu Victor, deputat, asupra

Casei Rurale, 77.

Antwerp Petroleum Cy., soc. petrolifer cu capital belgian, 419, 422.
Anvers, port, 339, 418, 419, 426.

Apostolache, soc. petroliferk 25, 422,

santiere, productia pe 1910, 390-391,
capital francez, 418.
Aquila Franco-Romank soc. pertrolifer, 422 ; rezervoriile ei dela Constants, 319, 352, filial a soc. Dessmarais frres, 322, vag. ei cisterne
354, santierele ei, productia pe
1908-1910, 384, 388-389, capital tran-

ce; 417.
Argentina, 74.
Arges, judetul, 212, 213, 258.

Arnaud de Lige, as. cap. soc. GalloRomank 421, 424.

Arnheemsche Maatschappy, soc. petrolifera, vag. cisterne, 354, santierele, productia pe 1910, 388-389,
capital olandez, 419, 422.
Asia, carbunele in, 433 ; - Mick 320
Asigurarea lucratori/or, 242.
Asociatia Mgura, soc. petroliferk
capit. rom., 424.
Astra (Astra Romana), soc. petrolifer
capital olandez, 322, 349, 350,
417-418, 422, 426 ; apartine grupu-

lui Dettering, 344, 348-349, rafineriile ei, 344, 348-349, 357, rezervoarele de depozit de la Constants, 319,
352 ; vag. ei cisterne, 354, santiere,
productia pe 1908-1910, 384, 386-387,
390-391.

Atanasiu dr., 312.

Aurora, soc. petrolifera de rafinaj, a
soc. Steaua Romank 323, 343, 344,
356, 357, 420-422, conductele sale,
352.

VOL. II

Austria, 428, 431, 434 ; alipeste Bosnia si Hertegovina, 169, carbune,

petrol in, 431, energia hidraulick
432, zacmintele de manganez, 438.

Austro-Ungaria, rzb. vamal cu Romania, 71, anexarea definitiv a

Bosniei i

Hertegovinei, 141, 144,

importul de produse petrolifere din

Romania in

1908-1910,

330,

332

334, 335.

Azilul de infirmi, din Bucuresti, 106.

Baca% judet 424, productia de petrol
in 1906-1910, 381, 382.

Baku-Batum, distante 338.

Banca Agrarl, proiectata de conservatori p. rezolvarea chestiei rurale, 55 ; - din Calafat, 86.
Banca Agricola, infiintat de Stat, 77,
142, 157.

Banca Centrali a bncilor populare, 60.

Banca Comertului din Craiova, 86.

Banca de Credit Roman, asoc. de foraj, 420.

Banca Mormorosch, Blank et Co.,
participa la Creditul Petrolifer, 417.

Banca Nationall a Romaniei, 69, 71,

77, 157, 281, 399, 401, 402.

Banca Olteniei din Craiova, 86.

Banca popular din Pitesti, 86.
Banca Romaneasck 261.
Banca Uungari, in lichidare, 321.
Banque de Paris et des Pays Bas, 417.
Bann C., deputat, 196.
Bncile populare, 60-62, 79, 84, 90,
157, 173, 235, 401, 402, 448, rolul lor

in arendarea mosiilor, 78, capitalul

lor, 399, intarirea lor, 439.
Bnci streine, din Bucuresti, 86.
Basarab, soseaua, pavare, trotuare, 34,
35, 120, 200, 246.

Basarabia, pierderea ei, 233.

Basilescu N., vag. cisterne, 354.

www.digibuc.ro

485

INDICE

distanta pana la diferite

piete de petrol, 339.
Bidarau, conservator, discurs la Iasi

Bolintineanu, splaiul, trotuare, 34, 35.

(1907), 47, fost min. de Justitie, 173.

Badescu AI., 476.

Bonuri rurale, emise de Casa Ru-

Batum,

Blico iu, regiune petrolifera, 25, 351,

rafineria soc.
352, 381, 419, 424,
Aurora la, 343, centru de exploatare petrolifera, 382.
Bilnescu, deputat, 68.

Bic% bazinele de filtrare de apa de

la, 129.

ral, 99, 101.

Bordeaux, 339.

Bordeni, regiune, patrunderea apelor

in zac. de petrol, 377.
Bosnia, anexata de Austro-Ungaria,
141, 144, 169.

Botescu, dr. al Capita lei, 37.

Botez, 153.

Beceni, Beciu, santier de exploat. petrolifera, 377, 384, 385.

Beciu Oil Syndicate Ltd., soc. de
expl. de petrol, 384, 385.
Beldhnan, 426.
Belgia, 81, 419, 426, 428, consumul de
lampant in, 324, legat. comerciale

petrolifere cu soc. germ.-rom., 328,

importul de produse petrolifere din
Romania, 1908-11, 330, 332, 334, 335,

carbunele in 431.

Bragadiru, captari de apa.

Buc. dela, 129, 252.

Belvedere, manufactura de tutun de

Brat Ion, 258.

Braila, judet, stingerea rascoalei din

1907, 6 ; orasul, 171, statie privat
de export de petrol, 326, 332, 352.
Britianu Const. I.C., asupra impartirli meseriilor, 297.
Bratianu D., 163.
Brtianu Ion C., 163, 164, 258.
C.,

202, 270, 306,

440, 465.

Britianu Lia, sotia lui Vintila Br.

la, 120.
Benac, conducator al soc. de

gaz,

206, 207.

Berca Oil Cy., soc. petrolifera, cu

capital englez, 421, 422, santierele,
productia pe 1910, 392-393.
Berendey I., deputat, 196.
Berindei, arhitect al Capita lei, 199.
Bergheim S., asoc. al soc. MoreniMimi, 420.
Berlin, 1 ,129, 417, 425, 426, 428, 435.
Berzei str., pavarea, 34, 107.
din

pentru

Bragadiru D. M., vag. cisterne, 354.

Britianu Ion I.

Belgian:4, soc. 344.

Bizantini, 175.
Blank M., 420.
Bleichrder, bancher

Bombay, 339.
Bonaparte, soseaua, 35, 200.

Berlin,

417, 418.

Bohacker Frantz, donatiunea, 115.

Boicescu D., deputat, 196.
Bolintin, sosea de pietruit, 35.

287.

Britianu Vintili, primar al Capita lei,

Petrolul : cu privire la politica de
concesiuni petrolifere a lui Take
Ionescu, 1-2, congresul internatio-

nal si industria romana de petrol,

participarea slaba a elementului
national, 17-29, asupra unor de-

nuntari false in chestiuni petrolifere, 211-212, politica de stat in industria petrolului, 299-414 : fazele
industriei petrolultti in Romnia,
301-336, conditiile mondiale ale petrolului si necesitatea reluarii unei
politice de stat, 336-349, conditiunile
pentru desvoltarea viitoare a industriei petrolului, 350-396, transport
si depozitare, 350-367, rafinarea,

www.digibuc.ro

486

VINTILX I. BRXTIANU SCRIERI

I CUVNTXRI

VOL. II

363-370, exploatarea, 370-394, vanzarea, 394-396, solutiuni si putinta

aplicrii lor, 396-410, concluziuni in

121, de dispensare, 121-122, a laboratorului chimic comunal, 122-123 ;

chestda tramvaelor : negocierea cu

legatur cu solutionarea romneas-

soc. de tramvaie p. transformarea

tractiunii animale In tractiune elec-

ea a chestdei petrolului, 410-414, relatiunile financiare ale intreprinderilor de petrol din Romania, 414-

430, politica de stat asupra zac5.mintelor productoare de energie,

430-438 ; asupra afacerii Ghenadie,
2-4 ; 1907 : asupra actiunii guy.

liberal p. limitarea ease. din 1907,

4-7, dernisia sa din Soc. Agrar, 7-8,
asupra atitudinei lui P. P. Carp

la 1907 fata de actiunea guy, liberal p. linistirea %Arid, 9-14, liberalii

si proprietatea, 14-17, greseala fcut de partidul conservator de sub

sefia lui P. P. Carp de a fi contra

lucrrilor comisiei agrare si reformelor propuse prin manifestul din
Martie 1907, 39-41, rolul proprieta-

rilor p. a ajuta tam sa ias din situatia criticA dela 1907, 42-44, proiectele guy. liberal si ale opozitiunii
conservatoare la 1907,44-46, 47-48,
asupra solutiei islazului comunal,
48-50 ; Primar al Bucurestilor, asu-

pra contractului cu ing. Lindley si

alimentarea cu apA a Bucurestilor
si canalizare, 29-33, raport as. lucrArilor de pavaj in Capital, preferarea elem. roman, 33-35, program de lucrri edilitare : captrile
dela Ulmi, 35-36, amenajarea aba-

tric, 123-127, sustine soc. comunal

de trarnvae artand avantajele ei p.

Buc., 181-192, demisia dela primria
Capdtalei rmanand consilier comunal, 192-194, tramvaele comunale
(Buc.) si concesiile existente (1911),
246-450, tram. comunale si luminatul orasului, 250-253, soc. corn, de
tramvae Buc., 253-256, as. atitudined

lui Al. Marghiloman contra intereselor populatiei si intereselor nationale in chestia tramvaelor, 262-266,
271-283, 284-287; ruperea partidului
conservator prin plecarea lui Take
Ionescu, 51-54; Casa Eturall, 54-64,
nevoia din care a pornit, 66-68, modul de actiune, 68,72-79, 85-90, forma mixt a ei, 72 colaborare cu

Casa centralfi a bncilor populare,

78-79, efectele ei asupra vietii economice, 80-90, modificdrile facute la
Senat, 99-101 ; sensul democratiei,
91-92 ; chestia apei In Bucuresti,
128-141, raport asupra introducerii

apei si canalului In locuintele particulare, 194-195; chestia agrari in

Romania dup 1907 si datoria unuf
partid politic, 146-181 ; ales director

la B. N. R, 192 ;

edilitare varil :

soc. comunalA p. locuinte ieftine,

torului, 36, lucrAri la Piata Bibescu,

36, colonii scolare, 37, starea sanitarA, 37, incasrile, 37, aplicareaconventiunii de iluminat, cu privire la elem. rornanesc, 37-38 ; msuri p. ieftenirea crn, 50-51, program de lucrAri edilitare, 64-66, pe
1908, 92-98, bugetul Capitalei, 101-

196-199, asupra planului de sistematizare a Capitalei : aile de circulatie, constructii, 199-202 ; lAmuriri asupra tratrilor cu soc. de gaz
si electricitate p. modificarea concesiunii In interesul national, ca
personal, capital si interese ale comunei Buc., 203-209, as. progra-

120, cldiri de scoli primare, 120-

mului de lucrAri edilitare In Buc

www.digibuc.ro

487

INDiCE

intocmit de conservatori, 210-211,

programul de lucrri comunale al
consiliului comunal liberal : tramvai, loc. eftine, pavajt, ap i luminat, serviciu tehnic, reglementarea constructiilor i exproprierilor,
artere de circulatie, plan de sistematizare a Capitalei, 242-246, as.
locului p. ridicarea cldirii Senatu-

programul su prim de activitate,

lui, 267, cu privire la pietele de desfacere pe cartiere in Buc., 268-269;

politiee varii : cgtre min. domeniilor p. aplicarea legii silvice, 212

Breaza de sus, colonie scolar dela

-214, caracterul actiunii electorale

conservatoare i urmrile ei p. bu-

British Petroleum Cy, 429, 430.

British Roumanian Oil Cy., santere,

nul mers al Statului, ingerinte

ilegalitti, 214-220, gestiunea sa financiara la primria Buc., 221-222;
asupra proiectului guy. Carp p. ieftenirea traiului, care priveste : reduc. impozitului fonciar pang la 6
ha., 222-223, 226-230, scurtirea taxei de consumatie pe Mina i petrol, 223, 230-233, suprimarea do-

hanzilor la sumele datorite de t5.rani p. porumb i nutret in anii de

secet, 223, suprimarea fondului de
rezerv al c. f. 223-224, suprimarea

subventiei statului pentru Casa de

pensiuni, 224, impozit 1% asupra
venitului net al bancilor populare,
224, cldirile i terenurile achizitionate de Creditul Agricol trec f
r despgubiri min. de finante, 224
-225, infiintarea unui post de ar-

270-271 ;

partialitatea

organelor

comunale la licitaia unor loturi la

grfidina Ioanid, 287-289 si calomniile zdarelor Epoca i Adevrul,
289-293 ; politica de transporturi
in Romania, 293-296 ; observatii asupra legii meseriilor prezentat
de Nenitescu, 296-297.

Buc. acolo, 37.

Brema, 426.
Breslau, 129.
productia pe 1910, 390-391, 418, 422.
Bruxelles, 419, 426.
Bucovina, 169.
Bucurgti, Capitala, 6, 7, 12, 43, 86,
160, 163, 179, 219, 242, 243, 261, 267,

284, 417, 420, 440, msurile financiare la institutiile financiare la

1907, 15, al treilea congres international de petrol, 17, alimentarea cu
ap dela ITimi i canalizarea, 29-33,
lucrri de pavaj, 33-35, captgri de
ap la Ulmi, 35-36, lucrri la abator, 36, la piata Bibescu, 36, colonii
scolare, 37, incasrile, 37, aplicarea
conventiunii de iluminat, 37-38, ieftenirea crnii, 50-51, delegatii de
suburbii i programul de lucrri,
64-66, 92-98, canaluri, 93-94, captri
de apa, 94, iluminatul, 94-95, pavajele, 95, abatoriul, 95-96, oborul, 96,

hitect, 225, suprimarea inamovibilittii avocatilor Statului, 222-226,

observatii asupra bugetelor Statului
la 1900 si 1911 prezentate de Carp,

cldiri pentru scoli, 96-97, dispensarii, 97, asistenta public, 97,

tramvaie, 97-98, bugetul comunal

233-242; asupra originei unor familli romanestd, 257-258, asupra

contrazicerilor dintre vorba i fapta
lui P. Carp, 258-261, importanta

al Primrei,

Cercului de Studii al P. N. L. si

1908/09, 101-120, serviciul de studii

103-104, serviciul sanitar, 105-106, asistenta public, 106,
servicii tehnice, 106-109, cultura
biblioteci, hi, 109-110, ye-,
nituri, 114-116, cheltueli, 116-120,

www.digibuc.ro

488

VINTILX I. BRITIANU SCRWRI SI CUVINTLRI

localuri de scoli,

tram-

120-121,

vaiele, 123-127, chesta apei, 128-141,

181-192,
143, soc. de tramvaie,
253-256, uzina electric, 188, 189,

VOL. II

conto, 22, 321, contopt cu soc. Conductului National, 322.

Bustenaxi-Cilinet, centru de exploat.
petrolifere, 382 ; - Recea, 25 ; -

instalatiile de ap si canal, 194-195,

Stejar, santier de exploatri, 384,

soc. corn. p. locuinte ieftine, 196-199,

plan de sistematizare, 199, 200, inele
de circulatie, 199-202, procesul cu
soc. de gaz i electricitate, 203-209,
pretinsul plan de lucrri edilitare

385.

al lui M. Cantacuzino,

210-211,

tram. comunale si concesiile existente, 246-250, activitatea cons. comunal liberal, 242-246, concesia gazului i electricittii, 249, luminatul
orasului, 250-253, chestia tramvaelor : atitudinea antinational a min.
de externe, 262-266, piete de desfacere, 268-269, piata Carol, 274,
drepturile primdriei in soc. de tramvaie, 271, amestecul min. de interne
in ad-tia comunalk 272-275, 284-87,
participarea comunei cu 1,12 din capital la soc. de tramvaie, 276-283,
n-rul institutiunilor de credit in
Buc., 399.

Bucuresti-BuzAu, linie ferat direct,

Buzu, judet, 258, stingerea rscoalelor din 1907, 6, exploatdrile soc.

Romno-Americane, 348, productia
de petrol 1906-1910, 381, 382.

Buziu-Mrisesti, linia ferat, 294.

Calafat, banca din, capitalul, 86.
Calcuta, 339.

Calea v. Rahovei, Victoriei.

California, distanta pn la punctele
de export, 338.

Caligula, imprat roman,

159.

Cantacuzino G., presedintele guy.

conservator, proectul de conce-

siuni petrolifere (1905), 23, programul conservatorilor proclamat la

Iasi, inspirat de Take Ionescu, 52

53 ; guvernul su, retragerea In 1907
5, 12, 39 ; strada, 201.
Cantacuzino G., frate cu Mihail, 261.

Cantacuzino M., primar al Bucurestilor, 199, 210, 221, 245, 261 ; min.
de justitie (1911), 249.

294.

Budapesta, 321, 332, 417.

Buhiesti, 17.

bulevard v. Carol, Coltea, Independentil, Protopopescu-Pake.

Bulgaria, 320, proclamarea independentii i regatului, 141, 144, 169,
importul de produse petrolifere din
Romania, 330, 332, 334.
Bulgari, 175.

Burdujeni, export de produse petrolifere, 332.

Bustenarii, regiune petroliferk

348,

351, 352, 377, 421, 424, exploatri,

25, terenurile pe cale de epuizare,

343, 347, 381, serbrile, 374 ; socie-

tate petrolifer, cumprat de Dis-

Capitals v. Bucurestii.
Carageale I. L., 163.
Carol I, Regele Rominiei, 316 ; Bulevardul, 107, 123 ; piata, 247, 285.
Carp Anton, 440.
Carp P. P., om politic, 16, 17, 52, 215,
217, 238, 242 ; presedinte al aso-

ciaiei
cnotra actiunii liberale p. linistirea trii, 7, 8, 11-12,
13, 14 ; ctre un strein in legtur
cu rscoalele din Romnia (1907),
12 ; sef al conservatorilor (1907), 14,
39, 40, 47, 48, actiunea contra reformelor la (1907), 40-41, 54 ; presedinte de consiliu si min. de finante,

www.digibuc.ro

489

INDICE

pr. de lege p. ieftenirea traiului,

criticele ce i se aduc, 222-226,

226-233, politica sa bugetara ca
min. de finante, la 1900 si 1911, 234,
236, guy. sau 234, 281, sporirea bu-

getului prin expediente, 239, vorba

si fapta sa in contrazicere, 258-261
as. asanarii ad-tiei publice, 259, alcoolismul si legea carciumelor, 260,
capitalurile streine, 260-261.
Carpatil meridionali, m-tii, 307.
Carr, Wenger et Co., soc. petrolifer,
422, santiere, prod. pe 1910,390-391,
capital franco-german, 420.

Casa Centra la a bancilor populare,

legall pr,..meste tot patrimonial Cred, Agricol, 225.
Casa Comunalii p. 1ocuinte eftine,
77, 78, 79,

261.

Casa de Credit a meseriasior, 174.

Casa de Depuneri, 74, 96, 194, 399,
401, cont curent al corn. Bucuresti acolo, 195.

Casa pensillor, 118 238, 242.

Casa Rurall, 42, 141, 142, 147, 154,
173, 400-402, praiectu lui Take
Ionescu, 48, 53, corrector normal al

improprietaririlo; 49, raportul facut de V. Bratianu, as. proiectualai, 54-64, primele proiecte : 1887,
1897, 56-57, nevoia din care a poralit, 66-68, modul de activare, 68,
72, 73-79, 85-90, forma mixta
a ei, 72, colaborarea cu Casa Cen-

trala a banciaor populare, 78-79,

efectele ei asupra vietii econornice, 80-90, modificari la Senat,
99-101, subscrisa in Romania, 261,
ilegea, 440-463.
Catalonia, 175.
Catargiu Lase:1r, fost presedinte al
partidului conservator, 52, 163, 164.

Ciile ferate romane, consumul de pacura, 20, lipsa de vagoane cisterne,

27, exploatate de Stat, 71, parcul
de cistetrne proprii, 353, 354.

Ciliirasi, oras, export de produse petrolifere, 338.

Calarasilor, calea, pavarea, 34, 201.

Cildarussni, rn-re, superiorul ei Ghenadie fost mitropolit, 3.

Cilhiet, 424.

Campeanu M., petrolist roman,

417.

Campeanu et Co., asociatie petrolifer,

santiere, productia pe 1910, 392-393.
Campina, regiunea petrolifera, 25, 351,
381, 385 ; orasul, 277, rafineria Soc.
Steaua la, 343.
Campina-Baicoi-Constanta, conduct a
de petrol, 303, distante, 338 ; Rustenari, linie petroliferk 375 ;

- Giurgiu, distanta, 338; - PloestiConstanta, conducta, 357, dublarea

liniei ferate, 294 ; - Poiana, centru

de exploatare petrolifera, 382 ; Slobozia, 424.

Central Roumanian Petroleum Cy.,

soc. petrolifera, capital anglo- belgian, 418, santierele,
1910, 392-393.

productia pe

Ceptura-Urlati, liMe petroliferd, 375.

Cernat, General, splaiul, pavare, 35,
122.

Cernavoda, export de produse petrolifere, 333.

Cernescu C., deputat, 55, 99.
Cezareseu, consilier comunal, 30.
Chestia agrari in Romania dela 1864
incoace, 56-64.
Chestia Dunrii v. Dunarea.
China, 165.

Cincu Nestor, deputat, 150, 151,

163,

168.

Cioranu, 476.

Ciurel, splaiul, eirculatie mare, 34.

Clementei str. = C. A. Rosetti, 201.
Clubul Agricol, 84.
Cobalcesco, soc. petrolifera 422, santiere, productia pe 1910, 392-393,
421.

Codul Civil, 442 ; - Comercial, 442;-

www.digibuc.ro

490

VINTILA I. ISRATIANU SCRIERI

penal, 7, 444 ; - de proceduri civili, 443 ;

Colombia, soc. petrolifer, 323, 422,
rezervorii la Constanta, 319, vag. ei

cisterne, 354, rafineria ei dela Plopeni, 357, antiere, productia pe

1908-1910, 384,
francez, 417.

388-389,

capital

Co Ionia, ora, 129.

Colonii, carbunii in, 433.
Colonil striine, propunerea unui guy.

rornn de a aduce in Romnia, 70.

Co ltea, bulevardul, 35, 93, 201.
Comisia agrari parlamentari (1907),

VOL. II

i CUVANTARI

bazinului de petrol, normele de exploat. a instalatiunii de petrol, 314316, exportul de petrol in 1909 i
1910, 320, descrierea instalatiunilor
portului de petrol la inaugurare,
317-319, 352 statie de export, 327, pe

aci iese 88% din exportul de petrol,

332, distanta pnd la dif. piete de
petrol, 339, instalatiile statului pentru depozitare de produse petrolifere, 353, 355, va centraliza i refneriile viitoare, 358-359, problema
rafineriilor ce se vor stabili acolo,
360, 361.

Contingentare, legea de, a produselor

40.

Comisia petrolului, rostul ei, 21, 22,

305, 374, v. Petrolul.
Compagnie Franco-Roumaine, 422.

Compagnie Industrielle des Ptroles

din Paris, 418.
Concordia, societate petrolifer, 422,
425, organizat de Disconto, 347,
conductele sale, 351, productia de
petrol pe 1908-1910, 384, 386-387.
Conductul National, soc. contopit cu
soc. Butenarii, 322.

Congresul dela Berlin, 233 ; - international de Geologie i mine din

Copiceni, qantier de exploatri petrolifere, 384, 385, 421.

Copenhaga, 428.

Corabia, export de produse petrolifere, 333.

Corbiei, strada, pavare, 35.

Coroana Romni, soc. petrolifer,
santierele, productia pe 1910, 392393, 424.

Cosma, str. 201, 202.

Dsseldorf, 435.
Conservatorii, 146, fuziunea

intre
fractiuni, 14, combat manifestul liberal din 1907, 14, 15, contra Casei
Rurale in principiu, 66, 67, actiuni
politice i economice contra Statului
romn, 71, conceptia lor asupra
rezolvrii chestiei agrare, '76, programul manifest, 212, regimul lor a
oprit lucrdrile p. soc. corn, de tram-

vale, 216.
Conservatorul, ziar, 210, 211.
Consolidate Petroleum Co., 429.
Constantinopol, 176.

Constanta, ora, port, 294, 306,

petrolifere, 327, 363-366.

Cooperative de productle gi consumatie, 78, 79.
Cooperatia, 62.

Costacopol I., secretar general al PHmriei, 193.

Costescu-Comneanu C., consilier comunal, 38, 192, 465 ; asupra alimentrii cu ap a Bucuretilor, 29.
Costinescu E., min. de finante, 306,
440, evaluarea averii mobiliare in
Romnia, 400-401.

Cotroceni, rezervoriile de ap dela,

131, cartier, 267.

Cottescu, dir. g-1 al c.

326,

356-358, 363, 410, 427, rezervoriile de

petrol dela, 21, 27, 313, amenajarea

f. r. ,293-295.

Craiova, 86; organizarea grzii cetatengti la 1907, 15.

Craiova-Buc.-Brila, linia ferat directa, 294.
Credit Agricol, 97, 233, 238, 399, cla-

www.digibuc.ro

MIME

dirile i terenurile achizitionate tree

fr despgubiri la min. de finante,
224-225.

491

Delavrancea Barbu, 67, 72, 75, 76.

Democratie, sensul
practica ei
Romania, 158-167.

Credit Anversois, 419.

Credit foncier et agricol d'Algrie,
417.

Credit funciar rural, 62, 68, 71, 87, 400;

urban, 193, 400, 401.
Crdit gnral Ligeois, 419.
Credit industrial si comercial, 89, 404.
Credit judetean i comunal, 400, 401.
Creditul Petrolifer, soc. petrolifer
cu capital german, 417, 422, 425, re-

zervorii la Constanta, 319, creat de

Disconto, 322, 347 organizeaz trans-

portul, credite i vanzare de produse, 343, i pregteste depozite la

Brila i Constanta, 352, vagoanele
sale cisterne, 353, 354, santierele,
productia pe 1910, 392-393.
Credit Viticol, 401.
Crematorii, p. gunoae in Buc., 185.
Cretzulescu Em., 202.
Culoglu Em. deputat, 77.
Curtea de Conturi, 221.

Dacosta, director al soc. de gaz, delegat s trateze cu primria Buc.

pentru modificarea concesiei soc. de
gaz, 207.

Democratism, cum Il intelege V. Br.,

91-92.

Dessmarais frres, soc. francez care

se ocup cu exploat. petroliferer
417, filiala ei in Romnia
Aquila Franco-Ron-lank 322.
322,

Detterding, trust olandez de petrol,

vrea s preia toate afacerile de petrol ale soc. Deutsche Bank din Romania, 344, incercAri de monopolizare a prod. petrolifere, 344,345, exploatrile sale in Romania, 348-349

a acaparat comertul mondial

de

benzin& 395.

Deutsch - Amerikanische Petroleum

Geselschaft, soc. de desfac. a lui
Standard Oil, 436.
Deutsche Bank, 343, 425, 426, 428, 429
cumpard soc. Steaua Romn (1903)

22, 321, in intelegere cu org. de

vanzare de prod, petrolifere din
Europa, 335-336, vrea s treac afacerile de petrol din Romnia
itrustului

olandez, 344,

motivele,

345, 346.

Deutsch de la Meurthe, banc dia

Paris, 417.

Daenisch Deutsch Petroleum Kompagnie A. G., 428, 429.

Deusche Erdl A.G. din Berlin, preia

intreprinderile creiate de Disconto

Danemarca, 428, import de prod. petrolifere din Romania 1908-1910,

330, 334, lipsit de generatori naturali de energie, 431.

Deutsche Oesterreichische Naphta Importages, 429.

Deutsch-Ottomanische A. G., Brema

Davis Edmond, petrolist, 418, 420.

In Romania, 346-347.

426.

Dmbovita, judet, rsc. din 1907, 6,

productia de petrol in 1906-1910,
381, 382 ; rail, 93, 128, 129, 252, 267,

Deutsche Ottomanische Petroleum G.

m. b. H., 428, 430.
Deutsche Petroleum A. G. 425, 428.

strzile de pe cheiuri, 201 ; soc. petroliferi cu capital roman, 421, 422.

Deutsche Petroleum Handels Maatschappij, Soo. cu sediul la Amster-

Deacon, contoare, 131, 132.

Dealul Spirel, cartier in Buc.

colectorul p. canale, 244.

dam, 428, 429.

187,

Deutsche Petroleum Verkaufsgesellschaft m. b .H., 429, 430.

www.digibuc.ro

492

vENTILA I. BRATIANU SCRIM! I CUVANTARI

Deutsch-Rumnisches Handels Syndicat, soc. cu capital german, productia de petrol pe 1910, 384, 385,

VOL. II

Douai, 420.
Dreptului, strad in Buc., 122.

Duca I. G., 149, as. invoelilor agricole, 88.

421.

Deutsch-Russische Naphta Imp.

G.

429.

Deutsche Tiefbohr A. G., Nordhausen- Berlin, 420.

Diamandi G., deputat, 177.
Diesel, motoare, 340.
Dionisie, strada, 262.
Disconto Gesellschaft, banca din Berlin, 302, 343, 347, 350, 352, 409, 417,
418, cumpArd soc. de petrol Bustenari, 22, 321, 322, sustine propunerile soc. Standard Oil, 301, conces.

teren, ptrolif. ale Statului, 304, capitalul investit in afacerile de petrol din Romania, 322, intelegere
org. dt vanzare de prod. petrolifecre din Europa, 335-336, intreprinderile petrolifere trecute
soc, Deutsche Erddl, 345-347.
Disconto Gesellschaft - Bleichrder,
grup financiar, 425.
Dissescu C., min. conservator, 1, 3,
163, pentru numirea Mitrop. Ghena-

die ca arliimandrit al m-rii Caldarusani, 3.

Distributia, soc. p .desfacerea produselor petrolului, 366.
Ditesti, exploat. petrolifere, 351, 384,
385, 424.

Djuvara Al., deputat, consilier comunal, 30, 55, 99.

Doamnei, soseaua, 34, 35.

Dobrescu D., presed. comisiei interimare, 221, primar al Buc., 289-293.

Dobrogea, rsc. din 1907, 6.

Doftanet, ptrunderea aped in zac. de

petrol, 377.
Do lj, judet, rase. din 1907, 6.
Donescu A., consilier comunal, se

ocup de vanzrile dela Obor, 36.

Dorobanti, calea, 200, 201, 245.

Duca, seful serv. contencios al Primariei Buc. 203.

Dudeti, cartier, 120; strada, 201 ;
piata volanta, 268.
Du.nAre, 170, 171, 323, 326, 332, 341,
357, 390, 431 ; peste, 41, 169 ; jude-

tele dela, 149, regimuri variate de

navigatie pe, 172, importanta p.
transport, 294 ; gurile, 348.
Diisseldorf, 435.

Dvorkowitz Paul, petrolist, 418.

Eberhard, firma, 418.
Edeleanu, dr., asupra propriettillor
chimice ale titeiului i derivatelor, 312.

Egipt, imporhil de produse petrolifere din Romania 1908-1910, 330,

332, 334 335, monopolizarea petrolului, 438.
Elvetia, 330, 334, 343, 394, 424, 428,
431, generatorii de energie prin
cderi de apa, 432, 438.
Englitera v. Anglia.
Eos, sac. petrolifer, 421, 422.
Episcopiel, strada, 35.
Epoca, ziar, 257, 284, 291, denuntri
false, 211, 212, 268,
Epureanu M. C., 163.
Etoile Franco-Roumaine, 424.
Europa, 129, 134, 164, 171, 186, 323,
343, 395, 431, energia hidraulic,
432, cdrbuni, 433; Central, folosirea pcurei, 340 ; Occidental, 22,
428, folosirea pacurei, 340.
Europische-Petroleum Union (E. P.
U.), reprezint interesele romane
i rusesti in comertul de prod.
petrolifere, 335, 336, 426, capital
german, 429.
Eustatiade, 258.

www.digibuc.ro

493

1NDICE

Exploatarea Blicoi, soc. cu capital

roman, 424.
Exploatarea Galia, soc. cu capital
francez, 421.

Fabrica de produse chimice dela Mirasesti, 354; dela Valea

reased, 354.
Far-West, 74.

Fantanei, str. pavarea, 34.

Fenaile et

Despeaux,

boned

dela

Paris, 417.

Ferdinand, Bulevardul, 201.

Fetesti-Constanta, c.f., 361.

F. et C. Oil Syndicate Ltd., soc. cu

cap. englez, 424.
Fla lia, propunerea de concesiuni Petrolifere, 28, afacerea, 145.
Fierari, strada, 122.
Filipescu N., deputat, 145, 148, 153155, 157,

158; actiunea contra re-

formelor la 1907, 54.

Filipestii de radure, regiune petrold-

bunele,

431,

energia

hidraulied,

432.

Frischoff M., vagoane cisterne, 354,

Frumusanu Titu, 55, 99.
Galati, 162, 171, 218 ; export de produ.se petrolifere, 333.
Galia, intreprinderea, produca de
petrol pe 1910, 384, 385.
Galitia, 25, 434 ; productia de Vitei pe
1904 si 1910, 337, 338 ; ptrunderea

apei in zcdmintele de petrol, 377.

Galo-Roman, soc. petroliferd, cap:t.
francez, 421, 422, santierele, productia pe 1910, 390-391.
Galveston, port de prod. petrolifere,
338.

Gera de Nord (flue.), carher, legdtur cu gara Obor, 245, 274.

Glesti, 83.
Gageni, 351, 352.
Geconsolideerde Hollandsche

Petro-

letun Cy., soc, petroliferd cu cap..

ferd, 377, 381, 385.

Finlanda, 431.

Fischer Mochi, evreu mare arendas

in Moldova (1907),

pacurd, 340, de lampant, 358; ear -

14.

428,

429.

Fleva N., deputat contra proiectului

soc. comunale de tramvaie, 181190, fost primar, 182, 185.

Floreasca, campul, colectorul p. canale, 244.

Floreseu J. Th., 179.

Foisorul de foc din Buc., 36; rezervorul de apd dela, 130.

Franco-Romani, soc. petrolderd,santiere, productia pe 1910, 392-303,
capitalul ei francez, 420.
Frankfurt, 129.

Franklin, strada, pavare, 35.

Franta, 19, 336, 343, 395, 431, sindicatele industriale, 155;

olandez, 425, 426.

General Peroleum Cy, Londra,

bulangis-

mul, 161, imporhd de produse petrolifere din Romania, 330, 332,

334, 335; imp. de benzin, 339, de

Generatorii de energie, 430-438.

Germania, 23, 90, 276, 343, 394, 425,
426, 428-430, 435-437 ; revolta
contra monopolulul american de
distribuire a prod. petrolifere, 22,

consumul de lampant pe cap de

locuitor, 324, importul de produse

petrolifere din Romania 1904-1911,
329, 330, 332, 334, investitiunt in
exploatdrile petnalifere in Rom.,
organiz. vanzdrilor, 321-325, 327,
328, Standard Oil face acolo cele
mai mari vanzdri, 336, importul debenr:nd din Rom., 340, capitalul

investit in petrol in Rom., n'a putut sd-sj rezerve piata nationala,

crbunele, 431, 433, energia
hidraulicd, 432, mdsuri de aprare,
346,

www.digibuc.ro

494

VINTILX I. BraiTIANU SCRIERI

434 ;
de Nord, 81 ;
de Risiirit, consuma lampant galitlan, 339.

Germano-Roznng,

soc.

petrolifer,

santierele, productia pe 1910,

392,

393.

Ohenadie, fost mitropolit, numit superior al M-rii Cldrusani, 3.

Ghencea, biserica, 120.

GhenceaDealul

Spirei,

colectorul

pentru oanale, 244 ; piata volant

de desfacere, 268.
Gherman, seful serv. luorkrilor noui
iluminatului (Buc.), 207.
Ghica, Colonel Mihail, soseaua, trotuare, 35.

Giurgiu, statie privat de export de

petrol, 326, exportul de produse
petrolifere, 332, instalatii partculare de inmagazinare a petrolului,
352.

Glodeni, regiune, piltrunderea apelor

in zacmintele de petrol, 377.
Goldstern dr., vag. cisterne, 354.
Golescu, familia, 167 ;
Dinicu, bulevardul, tratuare, 35.
Gorj,

judet,

218,

stingerea

r Aso.

Grozivesti, soseaua, 120, 121, 200 ;

uzina comunald, 252.
Gunesch, 120.

Gura-Ocnitei, centru de expl. petrolifere, 351, 382.

Guvernul Cantacuzino
retragerea, 13.
Guvernul conservator,
241, 281 ;

(1907), 5, 12,
15,

224,

229,

programul su anuntat

de Cantacuzino la Iasi, inspirat de

Take Ionescu, 52, 53, trata vnzarea c. f, r. sau serv. de navigatie
unor bancheri strini, 71, folosirea
ad-Vei Statului pentru propagand
politicfi, 216-217, In chestia tramvaelor, 286-287, In dhestia petrolului, 301, si ofertele soc. Standard
Oil pentru conceshmi petrolifere,
302-305.
Guvernul german, 212.
Guvernul liberal, (1907)

15,

170, ac-

tivitatea sa p. linistirea rsc. din

1907, 5-6, manafestul ctze
(1907), 6, 9, proiectul de Invoielci
agricole si de Cas4 Ruralfi, 42,
proectele de creforme la 1907,

44-46, 47-48, pr. Casei Rurale,

1907, 6.

Govora-Cilimnesti, soc. ram.

261,

402.

GrandManufactura Belvedere, carter, 120.

Grecia, 330, 334, n'are generatori de

67,

(1901-1904) fatfi

de

ofertele

soc. Standard Oil de concesiuni

petrolifere, 302-303, 305 si fata de
chestia petrolului, 305, comisia petrolultt i ucrarile ei, 305-311,

amenajarea portului Constanta p.

energie, 431.

Grigoreseu Ion-Tiirgoviste, vag. cis. terne, 354.

Grivita, calea (Buc.), 201, 245, 252,

pavarea, 34, construirea de trotuare, 35 ;
soseaua, 34 ;
cartierul, 187, coleotorul canalelor,
244.

Grivita-Obor,

VOL. II

I CUV'NTARI

exportul

produselor

petrolifere,

314-320, sprijine comertul de petrol cu Germania, 321-322.

Guvernul romin, tratri cu Rusia la
1877, 170.

Haga, 417.

bulevard,

proiectul,

201, 202.

Grivita-Sos. Filantropia, piat de

desharere, 268.
Grosman morit, vag-c!sterne, 354.

Hagienoff L, petrolist roman, 417.

Haimann Isac, vag. cisterne, 354.
Hala Amzei, pavarea, 35 ;
Ghica,
pavare, 35.
Halelor, splaiul, pavare, 35.

www.digibuc.ro

495

INDICE

Halle, 426.

Hamburg, portul, 339.

Haniel J. de, contribue la cap. sot.

Aliants, 420.
Hanovra, 424.

1910, 388-389.

Herat S., min. al Instructiunii, rolul

scoalei rurale p. intrirea tranului, 90, 306, 440.
Havre, 339.
HilAceanu C., inginer,

im-

tica de Stet in industria petrolului, 299-414.

Herstriu, sosea, circulatie mare, 34.
Hertegovina, anexat de Austro-Ungaria, 141, 144, 169.
Hirsch Louis, banca, 417.

Hotel de France, hotel in Buc., 267.

Ialomita, judet stingerea rsc. in

1907, 6.

Ilfov, judetul, 184, stingerea rsc.

din 1907, 6, prefecture a fixat raze orasului Bucuresti, 202 ; tribubuflevardul,

splaiul,

trotuare, 35, 122, 201.

India si Orient, import de produse

petrolifere din Romnia 1908-1910,
330, 332, 334.

Indlile engleze, productia de titei pe

1904 si 1910 337.
Indiile olandeze, 428, productia de
titei pe 1904 si 1910, 33'7, 338, export benzin in Germania, 340,
concureaza benzina romnascA, 345,

principala exploatare petrolifera a

grupului Detterding, 344.
Inspector!. agricoli, 241.

Institutul geologic, provenit din cornisiunea de petrol, biroul geolo-

gic si laboratorul de

Intreprinderea Fratii Seceleanu, asoceatie de exploat. petrolitere cu capital romnesc, 421, santierele si
productia pe 1910, 392, 393.

autor

preunil cu V. Br. la studiul poll-

nalul, 203.
Independentil,

Internationale, soc. petrolifer cu capital olandez, 323, 344, 350, 417,

422, prod.,..Via de petrol pe 19081910, 384, santiere si productia pe

chimie, 18,

Intreprinderea Lain et Stambler, asociatie petrolifer cu capital romnesc, santiere si productia pe

1910, 392, 393, 424.

Intreprinderea Tintea (Dinopol et

Co.), soc, cu capital romn, 424.
Intreprinderea Victoria, asociatie petrolifer, santiere si productia pe
1910, 392, 393.

Invoelile agricole, 80, 88, 89, la 1907,

7-8.

Ioanid, grdina, 200, loturi la licitatie, 287-289.

loanin G., consilier

comunal,

112,

192.

lokohama, 339.
Ionescu AI., petrolist, 418, 420.
Ionescu N., 465.
Ionescu Take, 67, 72, 75, 85, 146, 149,
151-153, 158, 170, 172, 173, 174, 178,

257, fost min. de finante, 47,

48,

179, 180, bulangismul su,

142, 162-167, politica de concesiuni

52, 145,

cu privire la terenurile petrolifere,

1, cltoria la Berlin, 1-2, proiectul su de Cas Rural, 47, 48, caracteristicile politicei sale, nu poate forma un partid politic care s
corespund

nevoilor noastre,

53,

momente cnd putea s organizeze un partid, 53-54, presedinte al

unei

dizidente conservatoare, 52,

propune ea subsolul rnosiilor van-

312, 328, 376.

Insuriiteii, improprietirirea

Intreprinderea germano-romn, soc.

petroliferd cu cap. german, 424.

lor,

56.

dute tranilor s fie cumprat de

www.digibuc.ro

496

VINTILA I. BRATIANIU SCRIERI SI CUVANTARI

80, asupra proectelar sale

de reform privind chestia trneasc, 141, 144, 145, asupra chestiei Dunrii, 171, sef al partidului conservator democrat, 177.
Iorga N., 158, bulangismul gm, 142,

Stat,

democratia sa, 161-162,

atitudinea partid, nationalist de161-162,

VOL. II

lui in improprietrirea dela 1864, 68.

Koninklijke Maatschappy van Petroleumbronnen in Nederlansch
Indian din Haga, soc. petrodifera,
417-418, 425, 426.

Kontinentale
Tiefbohrgesellschaft
soc, cu capital german si roman, 426.
Krahmaim M., 435.

mocrat fat de Romanii de peste

hotare, 162.
Isbanda, soc, petroliferd, 424.

Isvorul, soc. petrolifera cu cap. roman, 421, 422.

Italia, 276, 431, import de produse
petrolifere din Romania in 19801910, 330, 332, 334, 335, importul
de pOcur, 340, energia hidraulick
432.

soc. petrolifer, 418,

422, santiere si productia pe 1910,

390, 391.

J andarmeria rural, 239, 241.

Japonia, impart de produse petzroliifare din Romania in 1910, 330,
332, 334.

Labirint, strada, 122.

Laboratorul comunal, Buc. 122, 123.
Lahovary I. N., 47, 67, 73, 75-77, 85,
asupra Casei Rurale, 69, deputat de
Vlasca, 72, ca ministru de domenii

a sustinut obstile p. arendare de

mosii la trani, 78, cu privire la
capitalul adus de corn. Buc. la soc.
de tramvaie si la repartilda beneilicillor, 191, ministru al domeniilor
(1911), 212-214.

Lutari, sosea, circulatie mare, 34.

Lecomte F., capitalist in soc. GalloRoman, 421.
Legea administrativi, modificarea,
rea, 259 ;
Casei Rurale, 440463 ;

J aumotte O., consul al Belgiei la

Bucuresti, petrolist, 419.
J iu, 431.

JudecItorii ambulanti, 241.

Judete dunlrene, caracterul sAlbatec al rsc. din 1907 in, 5.
Jupiter, 258.

Gamp in Prusia,

438 ;

invoeillor agricole, islazuri, 450 ;

de org. a magistratilor, 259 ;
minieri ungarl, 438 ;
infiintarea
sec, corn... de tramvaie, 463-465 ;

silvici, proteclia pdurilor Statului i particularilor, 213.

Leordeni, 83.

Karlsbad, 210, 211,

Karlsruhe, 129.
Kasbek Syndicate Ltd., 425.
Kayser A., asoc. la Intreprinderea
germano-roman, 424.
Kisarmat (Sirmsel), 434.
Kisselef, Floseaua, 184, 252.
Koenigsberger Handelskompagnie, soc.
de desfacere a lui Standard al,
430.

Kogilniceanu M., 163, 164, 167, vina

Levy-Strauss, membru in cons. de

ad-tie al soc. de gaz, delegat s
trateze cu Prim Aria Buc. p. modificarea concesiunii, 207.

Liberalii si proprietatea,
partidul liberal.

14-17

Lige, 419.
Lille, 420.

Lindley, inginer, alimentarea Buc. cu

apd dela Ulmi i canalizarea, 29,
30-33, contract cu Prim Aria Bucuresti, 210.

www.digibuc.ro

497

INDICE

tiu strartn ipoteca as. mosilior din

Lipsca, 129.
Lisabona, 339.
Livadia, 170.

tara, 70-71.

Locuinte leftine, soc. corn. In Buc.,

Malinescu, 167.
Marilsesti-Barbosi, linie

fem.-Ca, 294

Loew, Alfred Iosef, vag. cisterne, 354.

Londra, 321, 339, 418, 424.

Marzescu Gh., deputat, 55, 99.

Medea (Constanta), 352.
Mehedinti, judetul, rascoalele din

Loydul austriac, cumpar pacur din

1907, 6.

196-199.

Romania, 340.
Lwenbach Alfred, vag. cisterne, 354.
Lueger, primar al Vienei, 188.
Luminei, strada, 200.
Lupascu, soseaua, cu circulatie
mare, 34.

Meseril, legea intocmita de Nenitescu 296-297.

Miclescu C., deputat

conservator,

censor la S, T. B., 476.

Mid-Continent, distanta pang la punctele de export, 338.

Lutetia, soc. cu capital francez, 424.

Mihaa Bravul, soseaua, 35, 200; - Vodi,

Macedonia, ref ormele consimtite de

Turcia, 141, 144, scoalele romans
din, reducerea fondului alocat, 240,

Min. Comertului, industniei, legea de

modificare, 159, 174, 259; domeniilor i industriei 54, 55, 63, 74-76,
78, 311, conventiunea cu Disconto
p. concesiuni (Nov. 1900), 304, intocmeste harta zonelor petrolifere,
308 ; Finantelor, 96, 145, 168, 179,
231 ; Instructiunii Publice, 96, 109,

Maiorescu I., as. chestiei Dunaril,

171.

Mancas N., petrolist, 418.

Manes Brutaru, strada, repararea, 34.
Mannheim Bremer Petroleum A. G.,

soc, de desfacere a lui Standard

Oil, 430.

Marchena et Co., din Paris, 418.

Marghiloman

Al., min. de interne

(1911), 250, 251,

253, 269, 289-293,

atitudinea lui contra intereselor

populatiei, contra Primal, lei si contra economiei noastre nationale,
262-266, fazele interventillor sale
in chestia tramvaelor Bucuresti,

strada, 105 ; - Voda, biserica, trecuta la Stat, 115.

201, legea de organizare (1911), 259;

Internelor, (1908, 1909, 1911) 120,
173, 181, 182, 198, 216, 217, 218, 221,

239, 242, 243, 249, 289-293; Lucarilor Publice, (1911), 293, 294, (1904),

35,

309; 315, 316; (1903) infiinteaza comisia petrolului, 306.

Moldova, 12, 149, 296, linistirea rase.
din 1907, 6, aplicarea legii tocmelilor agricole, 142, conducta de petrol, 303, reg. petrolifer, 381.
Monitorul Oficial, 446 ; - Petrolului,

Masina de apa, numele locului pe

Montana Romana, soc, petrolifera cu

capital olandez, productia pe 1910,

271-283, 284-287,

Maria,

Principesa,

bulevardul,

201.

427.

Marsilia, 129, 339.

ca-e s'a crdit Varna Postei, 267.

Matita, soc. petro'lfer5, capital

TO-

man $i austriac, 419-420, 422.

Mavrogheni, min. de finante (J 873),

propunea sa se dea unui consor-

384, 385, 421.

Monteoru, vag. cisterne, 354.

Moreea, 176.

Moreni, regiune petrolifera,

348, 351, 352, 375,

381,

25, 28,

382, 421;
32

www.digibuc.ro

498

VOL. Il

VOITILA I. BRA CIANU SORIERI I CUVANTARI

nouile exploatAni, 338, teren. soc.

Regatul Romn, 346, exp.... so.c.

Astra, 349, santierele de exploaCard, 384, 385.

Morelli-Baikal, soc. petrolifer, productia pe 1910, 392-393, 420, 422 ;

Compania soc. petroliferd, capital
romiin si englez, prod. pe 1910,
384, 385, 421; Filipesti, soc. petrodifer romn, 421, 422;Ghidroveni
soc. petrolifer, capital romn, san_
tiere si productia pe 1910, 392,
393, 419, 422.

Morolanu, D. N., deputat, 196.

Mortun Vasile G., min luerrilor pubike, 440.
Moruzi D., 201.

Mosi, trgul din Buc., 95.

Mosior, calea, 201.
Motor Fuel Proprietary Ltd., soc. petrolifer englez, 422.
Mrazec L. dr., 312, programul lucrarilor comisiei petrolului, 306-309.

Muntenegru, tara, frA generatori de

energie, 431.
Muntenia, rAscoalele dela 1907, 12.

Muntenia, soc. petrolifer5 cu capital

francez, 424.
Murgoci G., 312.

Muscalii v. Rusia, Rusii.

Musceleanu, consilier comunal, 36.

Nafta, soc. petroliferd cu capital belgian si francez, 323, 344, 350, 418419, 422, productia de petrol pe
1908-1910, 384, santiere si productie
pe 1910, 388-389.

Naphta-Vleni, gesellschaft m. b. H.
Berlin, soc. cu capital german, 426.
NAdejde I., deputat, 196.

Nederlandche Petroleum Maat., soc.

cu cap. oalndez, 420, 422.
Nederlandsche Roumensche Maat,
santiere, productie pe 1910, 390, 391.

Negru Vodi, strada, 107.

Negulescu G. petrolist, 418.
Nenitescu, prodectul sdu de lege a
meseriilor, observatiuni, 296-297.
New-York, distanta panA la diferite
centre ale pietii de petrol, 339.
Nietsche, 163.
Hobel et Rothschild, 429.

Norvegia, import de produse petrolifere din Romania 1908-1910, 330,

332, 334, energia hidraulicd, 431, 432.

Obor, cartier, 274, pieta, 34, 36 ;

Tea', piatA de desfacere, 268.
tului, strada, pavaOccident, 358 ;
rea, 34.
Odette, soc.

petrolifer,

cap. fran-

cez, 424.

Odoarei, sosea de pietruit, 35.

Oklahama, distanta pAnA la punctul
de export, 338.
Olanda, 428, importul de produse petrolifere din Romania pe 1908-1910,
330, 332, 334, cArbunii, 431.

Olandezii, = grupul Dettering, 428.

rivalii soc. Standard Oil, 322, inte-

legerea cu soc. de vAnzare de produse petrolifere, 336.

Olt, rn, judetele despre, 149 432;
judetul, 218, rscoalele din 1907, 6.
Oltenia, 149, aplicarea legii tocmelilor agricole in, 142.

Oltenia, soc. petroliferd cu cap, romAn, productia pe 1910, 384, 385, 421.

Onesti Oil Syndicate Ltd., soc. cu cap.

englez, 424.

Oppler C. H., vag. cisterne, 354

Ordinea, ziarul partidului conservator
democrat, 163
Orient, strada, 200.
Orientul, 170, 330, 335, 343, 358, 430 ;

balcanic, 348; chestiunea , 144;

extern, 345.

Orion, soc. petroliferd afiliat grupu-

www.digibuc.ro

499

INDICE

lui olandez, 344, 417, 422, productia

de petrol pe 1908-1910 si santierele,
384, 386-387.

Orleanu, G. M., vice presedinte al Camerei, 465, proiectul de lege al

meseriilor, 296.
Ospitiria comunali, 106.
Ostrov, 171.

Pache-Protopopescu,
201 ;
265.

feat primer

bulevard, 107,
al Bucurestilar,

Palanca, export de prod, petrolitere

prin, 333.
Pampas, 74.

Panduri, scseaua, trotuare de pietruit, 35, 200.

Pantelimon, soseaua, 201 ; - eartier,

colectorul canalelor, 244.
Paraschiva Scarlat I., vag. cisterne,
354.

Paris, 206, 207, 402, 419 ; bursa, 417,

418.

Partidul conservator, 159, 178, gruparea oantacur.:nist, 39, intregirea

part:dului sub P. P. Carp, 39, aservirea partidului vederilor luj. Carp
o greseala, 40, greseli fcute la
1907, 40-41, praiectele de reforme

la 1907, 45-46, 47-48, ruperea lui

la 1908, 52, as. proiectului de Casa
Iturala, 67, retras dela guvern, 141,
activitatea sa, 190, 191, programul
sdu demagogic de guyernare, 215,

tendinta contnua a partduluj p.

titluri de noblete, 257.
Partidul conservator democrat,

158,

162.

Partidul democrat national, 158.

Partidul liberal, 39, 146, 153, 179, 215,

manifestul cu solutiile p. linistirea

rase. la 1907, 5, 438-440, serviciul
adus tarli la 1907, 12, manifestul
sau din 12 Martie 1907 prevede re-

farma agrara, 55, bancile populare

si Casa Rurala, 78, temedul prograrnului sau, 89, programul din
1906 cu privire la chestia agrar,
154,

rezolvarea

chestiei

&grace

dupa 1907, 154-157, e pentru viata

de sine a ad-tilor locale, 172-173,
activItatea sa, 190, 191, politca sa
bugetara la 1901, 234-235, Indru-

marea data finantelor dupa.

1901,

234-236, infaintarea Cercului de

studii l programul chestiunilor de

studiat, 270-271, cercul de studii

discutd pr. de lege al meserlilor,
296-297, fata de criza financiarii
dhi 1900, 302-303.

Pleura, 90e. petrolifera cu capital

roman, 421, 422.
Pacureti, 348.
Pensylvania-New York, distanta, 338.

Perieteanu L Gr., secretar general al

primariei Capitalei (1908), 66.
Pester Ungarische Commercialbank,
din Budapesta, 417.
Petrolul, in Romania, intlintarea comisiunci de petrol (1903), 18, par-

tciparea slab a elem. natonal in

toate formele de exploatare a lui,
19, punotele of ertei de conceuni
Standard Oil, 303-304 si desavantajul ej pentru Romania, 304-305,
atitudinea guyernului liberal fat
de chesta petrolului, 302-303, 305,
conducta la Constanta, 306-309,
programul lucrarilor comisiunii petrolului, 305-309, lucrari, 309-311,
primele rezervorii, 313, asupra ex-

ploatrii instalaVei de petrol din

Constanta, 314-320, comertul de
petrol cu Germania sprijinit de

guy. liberal, 321-322, 327, producta mom:Bala de titei pe anii

1904-1910, 337, importanta derivatelor din petrol cu destnatie
industriala, 338, p csibilitatile de

www.digibuc.ro

500

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI I CUVANTARI

export de benzind ale Romaniel,

339-340, consumul de pdcurd, 340,
supraproduce de pdcurd in Romania, 341 ; transportul produselor

petrclifere e de interes general si

Statul trebue s organizeze servicati conduotelor particulare, 350
352, conducte partionlare in regiu-

nea de exploatri, 351-352, lipsa

de unitate in politioa de Stat in ce
priveste transportul i inmagazinarea, 355, rafineriile viitoare normal i au locul la Constanta,
358-359, chestiunea pdcuril dicteazil fixarea rafinerilior la Constanta, 359, constructia conductei
cTe titei la Constanta i problemele

najare, regulament de functionare, 36.

Pietraru, deputat, 157.
Pitesti, 83, 219; institutii bancare, 86.
Pizani, 258.
Plevna, 170.

Plevnei, calea, trotuare, 35.

Ploesti, 294, 348, 351, 418, exportul
de procluse petrolifere, 333.
Ploesti-Rucuresti, dublarea
ferate, 294.

Ploesti-Buzdu, linia feratd prea incdrcatd, 294.

Ploesti-Slobozia,

linia

Poiana, 351.

vele contingentdrii consuinului in-

424.

statul, 370-394, vanzarea produselor romanesti in interior si in

afard, 394-396, solutiuni in legsturd cu industria petrolului roma-

nese i putzenta aplicrii aoestor

solutiuni, 396-414.
Petrolul, soc. petroliferd cu capital
roman, santiere i productde pe
1910, 390-391, 418, 422.

Pbvies de Roumanie, din Anvers,

soc. petroirifer
420, 426.

cu

cap. belgian,

Petrolifera, soc. cu capital roman.

267, 419, 422, santiere i productie
pe 1910, 392-393.

Petroleum Produkte A. G., 428, 429.

Petroleum Raffinerie vorm. Aug.
Korff, soc. de desfacere a lui Standard Oil, 430.
Piata Eibescu Vodi, lucrri de ame-

294,

Poiana de Verbillu, santier de exploatdri petrolifere,

366, rafinarea i vanzdrae interne,

363-370, exploatarea terenurilor
petrolifere s'a fie mai ales nationa:d, oonditii : capital, tehnieeni,

feratd,

320.

ce se leagd de ea, 360-362, moti-

tern de petrol 'in Romania, 363

VOL. II

384, 385, 421,

Poiana Sud, soc. petroliferd cu capital german, 424.

Policiori, centru de expl. petrolifere in desvoltare, 382, 385; Arbanasi-Beciu, regiune petroliferd, 375,
381, 424.

Policlinica, soc. medicaid de consultatii gratuite, 97, 267.

Policlinica Regina Elisabeta, dispensarele, 105, 121.

Polii Capitalei, opreste lucrdrile

soc. de tramvaie, 262, 272, 274,
285.

Poland, strada, 245.

Poltzer dr., subdirector al institutului chimic, 123.

Poni, studii as. petrolului, 342.
Popa Petre, strada, 201, 245.
Popovici-Hateg dr., 312.
Port-Said, 339.
Portugalia, 173, MTh' generatori de
energie, 431.

Porfile de fier, regimul de navigatie la, 172.

Prahova, judetul 356, 375, stingerea
rdscoalelor in 1907, 6, exploatarea

www.digibuc.ro

501.

INDICE

petrolului concentrata ad, 25, pro-.

ductia de petrol pe 1906-1910, 381,
382 ;

Valea, 357.

Predeal, 294, exportul de produse petroEfere pe la, 332.

Predinger, M., vag. dsterne, 354.
Prefectura politiei Capita lei, sporiri
de cheltueli, 239.
Prima soc. de Credit
man, 443, 451.

olandezi, 346, 348, conductele sale,

351, productia de petrol pe 19081910, 384, producta si santierele pe

1910, 388-389.

Regensburg, 22,

332, 341, 353,

426,

transportul de petrol roman la, 323.

Regensburg G. m. b. H.,

societate,

426.

Filmier Ro-

Prima soc, de foraj, sec. petroliferit,

capital roman si german, 420, 422,
santiere, produca pe 1910, 390-391.
Primul conduct Bustenari-Plopeni,
soc. petrolifera, cap. roman si francez, 420, 422.

Procopie Dumitrescu L,

primar al

Bucurestilor, 192, 194, 244, 245.

Procopiu I., deputat, 55, 99.

Protopopescu Dem., 211.

Prusieni, birul Francezilor, 17.

Prut, raid, 431, navigabil, importanta
p. transporturi, 294.
Pure Oil Co., soc. petrolifera, 428.
Putna, judet 218, stingerea rascoalelor din 1907, 6.

Rheinische Petroleum A. G., soc de

desfacere a grupului Standard Oil,
430.

Rin, 172.

Robescu C. F., alimentarea cu apa a

Buc., 29.

Rockfeller, patronul soc. Standard

Oil, 22, rolul ski in acapararea
comertului de petrol, 302.
Roma, 176;
piata in Buc., 201.
Roman, oras, 162 ;
judet, 218.
Romani, strada, trotuare, pavare,
34, 35, 200.

Romartati, judet, stingerea rase. din

1907, 6.

Romanescu N. P., deputat, 55, 99.

Romans, soc. petrolifera, cap. francez,
419, 422.

Romania, soc. petrolifer, 23, 261, 268.

Romania, partidul conservator si liberal fata de rase. din 1907, 12, 13,
industria de petrol si particiarea

Quinet Edgard, strada, 35.

Racoti N., 465.

Radu-Vodi, biserica trecuta la Stat,

orfelinatul dela, 115.

Rafineria de zahir, dela

Mrsesti

vagoane cisterne, 354.

Rahovei, calea, pavare, 34, 35, 107, 201.

Ramnicu-Sirat, judet, stingerea rase.

dela 1907, 6.
Rananicu-Valcii, institutli bancare, 86.

Raul-Vadului, export de produse petrolifere, 333.

Recea, regiune, patrunderea apelor fn

zacamintele de petrol, 377.
Regatul Roman, soc. petrolifera, 323,
344, 350, 422, 426, soc. cumparati de

minima a elementului national,

18-29, propunerea soc. Standard'Oil
p. concesiuni petrolifere si conducte,
conditii (1900), 21 303-304,1upta con-

tra acapararii exploatarilor petrolifere de trustul american, 21-24, atitudinea partidului conservator Intrunit sub P. P. Carp la 1907, 39-41,
rolul proprietarilor pentru ajutorarea tarii sa iese din slutatia critica
la 1907, 42-44, situatia politica la
1907, proiecte liberale si conservatoare de reforme, 44-46 solutia Islazului comunal la 1907, 48-50, rup-

www.digibuc.ro

502

VINTILA J. BRATIANU 13CRIPRI SI CUVANTARI

tura in partidul conservator intre

Carp si Take Ionescu, 51-54, chestia
agrara dela 1864 incoace, 56-57, Casa
Rurall, 66-92, legea 440-463 ; rolul

ei in chestiunile de ordin general,

69, propunerea unui guy. roman de
a aduce colonii straine, 70, razboiul
vamal cu Austria, 71, teren, petrolifere, 71, min. de finante trata cedarea ctre un consortiu berlinez a
lotului de actiuni. B. N. R. ale Statului, 71, creditul agricol, 77, imprumuturi interne, 87 ; chestiuni interne : criza financiara. din 1900,
rase. taranesti din 1907, 141 ; tariful
vamal, 141, 143, 235, cony. comerciale, 141, 143, chestuni externe,
141, 144, chestia agrar dupa 1907,
141-181, ref. agrare privesc specula
ce se fcea muncii taranului si repartizarea proprietatii, 145-155, in-

VOL. Il

tria petrolulul, 299-414, fazele industriel petrolului In Romania,

301-336 ; cresterea exportului de petrol in perioada 1900-1908, 323, exportul de pacur i consumul intern
de produse petrolifere, 324, consu-

mul de lampant, 324, n'a urmarit

dupa 1904 o politica de stat in ches-

tia petrolului (terenuri, transporturi) 325-327, indrurnarea exportului sdu de petrol spre Orient si bazinul Mediteranei din cauza concurentei soc. Standard Oil si Detterding, 328 ,exportul produselor 19041911, 329, 330, 332, 333 ; conditiile
mondiale ale petrolului i necesita-

tea relurii unei poliece de stat,

336-349 ; productia de titei pe 1904
si 1910, procentul cresterii, 337, dis-

tanta intre punctele de rafinaj

punctele de export pe jumatate de

spectorii agricoli, 147, 151, 152, 158,

159, comisiunile regionale, 147, 149,

cat In celelalte taxi, asemenea dela

punctele de export la locurile de

consiliul superior de

destinatie 338, 339, exportul de ben-

agricultura, 147, 148, 150-152 ; progrese conomice i lncezeala oficiala

156,
157 ; democratla in Romania :
sensul i practca ei, 158-167, atitu-

zina, 339-340, protestri cu privire

la aranjamentul intre Deutsche
Bank si Detterding, 344 ; conditiu-

nile p. desvoltarea yiitoare a in-

dinea fata de independenta Bulgariei i ane)dunea Bosniei i Herte-

dustriei petrolului, 350-396 : transport si depozitare, 350-363, exportul

prod. petrolifere prin C-ta, 357-358,

150-152, 155,

govinei de Austro-Ungaria, 169-171,

chestia Dunarii, 171-172 ; conyentiile

comereale au creiat o situatie economica noua,

173 ; actiunea unui

partid politic p. indrumarea nou a

Statului, 172-181 ; proiectul de lege
pentru eftenirea traiului i defici-

conducta de titei spre C-ta si problemele ce ridica, 360-362, contingentarea lampantuhd, 363-367, rafinarea, 363-370 ; exploatarea, 370394,
inceput. extr. titeiulu
380,

v nzar ea 394-396, solui putinta aplicarii lor, 396-

tele ce produce, 222-233, bugetul ge-

tiuni

neral al Statului intocmit de con-

410, concluziuni, 410-414, anexe, 414-

servatori (1901-1911) 233-242, criza

438 ; evaluarea aver!! mobillare facute de Costinescu la 1911, 400-401,

isvoarele de energie, 431, msuri de
conservare a isvoarelor de energie,

sociala din 1907, 231, financiara din

1901, 234, 302, politica de transporturi, 293-296, proiectul de lege al
meseriilor intocrnit de Nenitescu,
29(;-zU7 :

politica de stat in indus-

434, passim.

Romnii, capitalul bagart In industria

www.digibuc.ro

503

INDICE

petrolului, 26, de peste hotare (1908),

162.

Romano-American/ soc. format/ de

Standard Oil, 348, 420, 422, rezervoriile i statia de depozit dela
Constanta, 319, 348, 352, localittile
unde are exploatri, productia pe
1908-1910, 348, 386-388, conductele
sale, 352, vag. cisterne, 354, rafineria dela Ploesti, 357.
Romino-Belgian, soc. petrolifera,
422, santierele i productia sa pe
Romano-Poiana, soc. petrolelera cu
capital german, 334, 385, 421.
Rosetti, famiiie, 167.
strada 201;
Rosetti C. A., 163 ;

Maria, strada 201.

Roumanian Oilfields Ltd., soc. petrolifera, 422, vag. oisterne, 354, santiere, productia pe 1910, 390-391.
Romnanian Oil Trading Cy., 426.
Roumanian Oil Trust Ltd., din Lon-

dra, in lichidare, interesata in soc.

Steaua Romana, 321.
Roumanie v. Romania.
Rusia, imperiul moscovit, 25, 159,
170, 171, 176, 218, 338, 434, urma-

rile rzb. cu Japonia, 143, 144, invEnge pe Americani in concurenta

petrolului, 301, import de prod. pedin

Romania, 330, 334,

productia de titei pe 1904 si

1910,

337, 336, patrunderea apelor subterane in zacamintele de petrol,

377, petrolul, 431.
Sabine lor, strada, 122.
Saita, consilier comunal, 30.
Saligny A., 316.

Samuel D. et Devries, din Bruxelles,

soc. petroliferd, 419.
Sanitari, legea, modificare, 259.
Saxonia, 438.

Senatul, locul pentru ridicarea CAdirii, 267.

Septembrie 13, sosea, circulatie mare,
34.

Serbia, &Arbil, 84, 169, importul pro-

duselor petrolifere din Romania in

1908-1910, 330, 334, carbuni, in
431.

Serviciul de podurl i osele, al Ca-

1910, 388-389.

trolife~e

Schangai, 339.
Schitu Mgureanu, ,bulevard, 245.
Schweizerische Petroleum producte...,
428 429.

pital ei 34.

Serviciul sanitar, reduceri de cheltueli, 240.

San Francisco, port de petrolifere,

338.

Sf. Spiridon, strada,==Maria Rosetti,

201, 245.

Sf. Voevozi, strada, pavarea, 34.

Shell Transport et Trading Co., soc.
englezd de transporturi, lupta contra grupului Standard Oil, 22, 426.
Sicilia, 176.
Sickle V. et Ganz,

(Soc.

Bicoiu),

soc. caixt. roman, 424.

Silezia, 438.
Simionescu

L, profesor universitar, 312.

Sinaia, canoul, cesiunea, 260-261,

263, 277.

Anton Raky, terenurile

lui petrolifere, cap. german, 421.

Sindicatul

Sindicatul Blicoiului, cap. roman, 424.

Siretul, 431.
Slinic-Prahova, colonie scalar/ din
Buc. acolo, 37.
Soc. Agrari, 11, 13, 14, 39, 84, asociae a marior proprietari sub

presedfIntia lui P. P. Carp, 7,

8.

Soc. anonime d'armement, d'industrie

et de commerce, 429.
Soc. de Bazalt, 110, 113, 354, schir

www.digibuc.ro

504

VOL. II

VINTILA I. BRATIANU SCRIERI I CUVANTARI

Primaria

Spania, 173, conventia cu, 168, im-

Buc. p. pavaje, 35.

Sooit beige de forage et des pros-

port de produse petrolifere din

contractului

barea

cu

pections minires din

Bruxelles,

Romania pe 1908-1910, 330, 334.

Speranta, soc. petrolifer, cap. roman, 420, 422.

419,

Soc. belgo-holandaise de ptrole, 429.

Soc. comunal p. locuinte eftine, din
Buc., 196-199, 402.
Soc. com, de tramvaie, Bucuresti,

Standard dr. Aisinman, vag. cister-

191, 261, 263, 264, 275, 402, driscutii

352, 428, 429, 430, cere concesiuni

petroafere in Romania i concesia conductelor, 21, 301, 302, punctele propunerii de concesionare
303-304, infiinteaza o soc. petrolifera, 322, intelegere cu Disconto
si Deutsche Bank p. vanzarile de
produse petrolifere, 336, a acaparat
piata german, 336, exportul de
benzind in Franta, 339, luptfi cu
grupul olandez, 345, exportul de
benzing In Germanda, 346, societtile si exploatrile sale in Romania, 384, a format un trust prin
acapararea mijloacelor de transport, 356, acapareaza cornertul de
petrol mondial, 395, soc. ei de des-

asupra proiectului de lege, 181-192,

opritfi in lucrarile ei cu politia
262, lupta lui A. Marghiloman contra ee, 284-287, conditiuni de subscriere, 465, motiunea cons. comunal conservator, contra ei, 467, memoriu asupra ei, 476.
Soc. comunali de tramvaie, Buc.,
veche, 98, 123, 264, 265, 272, 273,
275, 285.

Soc. de

distributie, p. organizarea

vanzaril interne a produselor pe-

trolifere, 353, 420, 422.

Soc. Franaise Frdeal-Teleajen, 422.
Soc. Fritia, vagoane cisterne, 354.
Soc. de gaz i eleotricitate, din Buc.,
37, 38, 114, 179, procesul cu com.
Bucuresti, 203-209, baza tratarilor cu
Primria Buc., 206.
Soc. minire et industrielle, din
Strasbourg, act, soc. Carr, Wenger, 420.

Soc. Nationall de petrol, actiunea

ei viitoare, 412, 413.
Soc. de petrol romn, cap. belgian,
419.

Soc. de protectie a animalelor, 106.

Soc. p. rafinarea uleiurifor minerale,
den Budapesta, vag. cisterne, 354.
Soc. Rornano-belgiani, de petrol, 419.
Soc. rom. p. industria i comertul petrolulul, cap. german, 419, 422.
Soc. de salvare, 97, 105, 117.
Soc. des petroles roumains, 422.

Solvay, casa belgian care are monopolul industriei sodel, 19.

ne, 354.

Standard Oil, soc. americana de petrol, 21, 22, 27, 321, 328, 342, 350,

tacere in Europa, 430, lupta p. acapararea comertului

de

petrol

434.

State le-Unite, 25, 27, 224, 394, monopolul petrolului in mainile soc.
Standard Oil, 21, consumul de
lampant pe cap de locuitor, 324,

productia de titei pe 1904 si 1910,

337, exportul de benzin& 340, carbuni, 433, indrumari legislative, 438.
Stavropoleos, biserica, trecuta la Stat,
115.

Stnculescu, deputat, 176.

Sttnscu Eugeniu, 258, ministru (1903),
306.

Steaua Romani, soc. petrolifera cumparata de Deutsche Bank, 22, 327,

343, 344, 345, 350, 419, 420, 422, 425,

427, 428, conductele sale din portul

Constanta desfiintate, 316, rezervo-

www.digibuc.ro

305

INDICE

riile sale dela Constanta, 319, 352,

reorganizat de Deutsche Bank, 321,

productia ei de titei la 1903, 1910,

323, 349, 384, rafineriile 344, conduc-

tele sale p. titei la Cmpina si Bustenari i Bicoi, 351, depozitele dela

Giurgiu, 353, vagoanele sale cisterne, 353, 354, rafineria dela Campine, 357, productia i antierele ei
pe 1910, 386-387, desvoltarea ei, 409,
comertul sdu In Orient, 426, 428, or-

ganizale sale de desfacere, 430.

Steaua Romn G. m. b. H., din Regensburg 428.
Stelian Toma, 440, 465.

Takism, manifestatii politice ilegale

folosite de partizanii lui Take Ionescu, 2-4.

Tariful vamal, a inlesnit desvoltarea

industriei i comertului, 235.
strada, 122.

Tinisescu, inginer, studii as. petrolului, 312.

Targoviste, elevii scoalei de cavalerie

au scpat orasul la 1907, 15.
Targu-Vestil, rafinria, 344.
Teatrul National, 253.
Tecuci-Fiurei, linie ferata de construit, 294.
Teilor, cartier, 120, 121, 187, 252 ; stra-

da, pavarea, 34.

Stere C., deputat, 92, 172.

Stockholm, intindere i populatie, 186.
Stoicescu C. I., ministru (1903), 306.
Strasburg, 129.
Sturdza D. A., 162, 170, 302, 303, 440,
cabinetul (1907), 9, prim-ministru,

306, 375, asupra chestiei petrolului

in Romania, 325.
Stuttgart, 129.
Suedia, 428, 431, import de produse
petrolifere din Romania 1908-1910,
330, 334, energia hidraulic, 432, monopolizarea minelor de petrol, 438.
Sulina, 171, 172, 332, 352.
Sydney, 339.

Teisseyre W., 312.

Teleajen, raEndria soc. Romano-Arnericane, 348.

Teleorman, judet, rsc. in 1907, 6.

Telega, 352.

Telega Oil Cy., soc. petrolifer, 418.

Tetcani, 348.

The Beciu (Roumania) Oil Syndicate

Ltd., cap. englez, 424.
The General Roumania Petroleum Cy.
Ltd., cap. englez, 419, 422.

Thumann H., firma din Halle, 426.

Tismana, colonie scolar dela Buc.
acolo, 37.

Topolog, valea, devastri forestiere,

213.

Scoals de maestri sondori, 311, 326,

374.

Scoxla de Poduri l osele, 89, cursuri

de specializare p. exploatri petrolifere, 326, reorganizarea p. a scoate
ingineri de mine, 311.
Stefan cel Mare soseaua, pavarea, 34,
35, 95, 200, 246.

Stefnescu Radu, inginer la uzina hidraulick insrcinat cu studierea abatorului i frigoriferelor, 96.
strada, 201, 245.

Tosca, soc. petrolifer,

cap. roman,

424.

Traian, pieta In Buc., 105 ; strada,, 201.

Trajan, soc. petrolifer, capital roman

ungar, 323, 417, 422, rezervoriile de
la Constanta, 319, vag. cisterne, 354,
rafineria dela Cernavod, 357, productia de petrol pe 1908-1910, 384,
santiere i productie pe 1910, 388389.

Tramvaie, in Bucuresti, 209, 243, soc.

nou, 181-192, capitalul adus de comuna Buc., 191, 192, atitudinea

www.digibuc.ro

506

VINTILA J. BRATIANU SCRIERI I CUVANTARI

interventia antina#onal a lui Al.

Marghiloman, 262-266, 272-275, 284-

287, drepturile Primriei Buc. in aceast societate, 271, prima retea electric a soc. corn. de tramvaie, 274,
participarea comtmei la capitalul
societtli, 276-283 ; soc. veche, cu
cal, 187, 263. vezi Soc. corn, de
tramvaie.
Transilvania, chestia national din

VOL. II

Ungaria, 90, 343, 433, dreptul minier,

434.

Uranus, strada, trotuare, 35.

Uzina hidraulicl, din Buc. 96, 102.
Varna postei, terenul cedat de comund pentru constructie, 267.
Viclresti, sosea de pietruit, 35.
VAleni, 426.

Valcea, judet,

stingerea

rsc.

din

1907, 6.

161, 162.

Triest, 339.

Tunarl, cartier, 97, grajdurile primriei din carter, 107 ;

soseaua, drculatie mare, 34.

Vareo.ova, export de produse petrolitere prin, ;i32.

Varfuri, santier de expl. petrolifere,
384, 385.

Tanis, import de produse petrolifere

Vega, rafindrie de petrol la Ploesti,

din Romania, 330, 334.

Turcia, Turcii, 175, 218, 320, 341 ; conventia cu, 168, reformele macedonene, 141, 144, import de produse
petrolifere din Romania in 19081910, 330, 332, 334, 335.
Tui nu-Mgurele, export de produse

organizat de Disconto, 322, 323, 343,

347, 357, 418, 422, 425.

petrolifere prin, 333.

Turnu-Severin, institutii bancare, 86,
export de produse petrolifere, 333.
Turturele, strada, 122.
Tustanowice, regiurne, ptrunderea apelor in zcmintele petrolifere, 377.
Tweedy Georg., din Londra, importator de petrol, 418.

Tara Romaneascl,=Romania, 5,

173,

309 v. Romania.
Trusanu, consilier comunal, 36.

Tintea, regiune petrolifer in exploatare, 25, 375, 381, 382, 419.

Ulm, in Germania, 171, 172.

Ulmi, captrile pentru alimentarea cu
apd a Bucurestilor, lucrdrile, 29-33,
35-36, 94, 102, 129, 183, 210, uzina
provizorie, 118.

Velcescu, consilier comunal, se ocup

cu vanzrile dela Obor, 36.

Verkehrs Anstalt, din Viena, vagoane cisterne, 354.

Vernescu G., 163.
Victoria, soc. petrolifer cu capital roman i francez, 424.
Victoriei, calea, 93, 107, 179, 201, 245,
253, inlocuire de pavaj, 34, 184, largirea la 18 m., 201.
Viena, 188 ;
strada, pavare, 35.
Viilor, soseaua, de pietruit, 35, 200.
Viitorului, strada, 201.
Vitan, soseaua, trotuare, 35, 128, 129.
Vlasca, judet, 72.
Vointa. Nationalg, ziar, 257, passim.

Waterken J., din Anvers, 420.

Weisselberg Philip, vag. cisterne, 354.
Wenger Leon, Paris, 420.
Westphlische Petroleum Gesellschaft,

soc. de desfacere a grup. Standard

Oil, 430.

ZlItari, biseric trecut la Stat, 115

Zurich, 428.

www.digibuc.ro

CUPRINS
Pa gina

1.
2.
3.
4.
5.

I.

II.
III.
6.
7.
8.
9.
10.

11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.

/ntroducere
Le voyage A Berlin
L'Eglise et la Takism
Din zilele negre
Demisia dela Soc. Agrar
Campania electorald. Coditiile normale ale luptei .

V
1

Incercrile d-lui P. Carp . .

Liberalii i proprietatea . . .
Congresul international 0 industria romana de petrol
.1

ll

PP

.1

Chestia Lindley

Raportul asupra conventiu iii pentru iluminat .

0 grwald neiertat
Rolul proprietarilor
Situatia politicd
Incotro ?
Fkgduia1 sau datorie ?
Carnea se va ief teni
Rupturd ?
Casa Rurala. Raport . .
,
Circulard pentru delegatii de suburbii
Casa Rurald
Comunicari asupra programului de lucrri pe 1903
Casa Rural 0 modificrile dela Senat
Expunere de motive asup a bugetului Capitalei .

42
44
46
48
50
51

54
64
66
92
.

Construirea localurilor de Folis a dispensarelor 0 a laboratorului chimic comtmal

Chestia tramvaelor
Chestia apei
Chestia agrar in urma rdscoalelor din 1907
Soc. comunald de tramvae
V. Brtianu demisionat dela Primrie
V. Bratianu 10 ia rmas bun de a functionarii PrimOriei
Introducerea apei 0 canalului in propriettile particulare
Soc. cumunal pentru locuinte eftine

www.digibuc.ro

7
8
11
14
17
29
33
39

99
101

120
123
128
141
181
192
193
194
196

508

CUPRINS
Pagina

31.
32.
33.
34.
35.
36

I.

In chestia bulevardului
Procesul Primriei cu Compania de Gaz
Programul activitatii comunale
In chestia petrolului
Scrisoare deschisa lui Ion N. Lahovari
Invtarninte

II.
37.
38.

I.

II.
III.
39.

I.

II.
III.
40.

41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
49.
50.
51.
52.
53.

II

V. Bratianu catre D. Dobrescu

Primul proect de lege al guvernului
Scutirea de impozit funciar
Prima lege a guvernului si fondul comunal
Bugetul general al Statului
11

11

/1

/1

PI

11

1P

/I

Un program comunal
Tramvaele comunale si concesiile actuale
II.
Trarnvaele comunale si luminatul orasului
III.
Soc. comunala de tramvae
IV.
0 scrisoare
Psicologie politica : P. P. Carp
Atitudinea regimului Iri chestia tramvaelor
Pentru palatul Senatului
Doua scrisori
Cercul de studii al P. N. L.
L-III. Tramvaele comunale
Marele pr)ces
Cum se tin licitatiile la primaria Capitalei
Banditismele d-lui Marghiloman si ale Ad-tiei comunale
Politica de transporturi
Legea meseriilor a lui Nenitescu
Politica de stat in industria patrolului
E.

199
203
210
211
212

214
217
221
222
226
230
233
236
239
242
246
250
253
257
258
262
267
268
270
271
283
287
289
293
296

299

ANEXE
1.

2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Relatiunile financiare ale Intreprinderilor de petrol din

tara
Relatiunile financiare si organizarile de vnzare ale Soc
Steaua Romnd
Generatorii de energie
Manifestul guvernului ctre Tara
Legea Casei Rurale
Legea soc. comunale pentru trarnva3
Coaditiuni de subscriere la soc. corn. de trarnvae .
Motiunea cons, comunal conserv. contra soc. de trarnvae
Memoriu asupra soc. de tramvae Bucuresti
Erata
Indice

www.digibuc.ro

414
427
430
433
440
463
465
467
471
482
483

ER AT
P2gina
23
40
40
50
51
57
57

60
69
71
81
97

104
107
109
110
111
116
132
142
144
144
163
165
167
176
179
197
197
213
227
239
240
241
247
244
244

Rndul
2

10
11 j
6j
12 j
3

15 j
3j
12
11
5

13 j
12
12
9

4j
14 j
14
12 j

In loc de
alianta
imupuneau
nostril
fac
Captal
fatl

de pe o
trebuit
unui
avem
nodul
institutiunlor
acelea

gradul
Aceas

surtenia
tticol
Funciar
ede

Se va citi
aliant
impuneau
nostri
face
Capitald
fatald

pe de o
trebui
unuia
aveam
modul
institutiunilor
aceleia
grajdul
Aceast
curdtenia
ticol

Financiar
de

Deacou

Deacon

4j

snu
Hrzogovinei
oibectul
Gr.

nu

cre... intrupator
clacastor
predrii
Intregistrare

care... Intruptor

6
19

6j
3

6j
11 j
4j
4
18
15
1

4
11

10
8
6

ale

nu expune
uinversitar
degravare
precdent
todeauna
Indumarea
compnal
etfine

www.digibuc.ro

Herzegovinei
obiectul
G.

cla casilor

prdrii
ihregistrare
a le
nu o expune
universitar
degrevare
precedent
totdeauna
Indrumarea
comunal
ef tine

510

Pagina
244
244
247
247
248
248
250
251
254

254
254
255
255
256
256
258
259
264
264
266
267
268
272
273
276
283
283
284
285
285

Rndul
181
7j
1

13
3j
2j
4
7j
16
9j
7j
13
14
14
11 j
18

In loc de
pentetratie
canalizatila
rile
pereferie
trile
putem
vrem
stade
sta
folisitoare

Se va citi
penetmtie
canalizatia

rele
periferie
trilor
puteam
vr.:am
strade

str-

10

chesia
politici
In

folositoare
politicei
aceea
prisosint
subscriere
economic
chestia
politice
la

11

frma

ferm

10
8j
9j
10

aceast
edificiu
a
sata

5j
10

acest
adific u
au
seaz
societati
acesatd
d-voatr

10

descr di-

7j
1

politiciei
acea
prisonint
subsciere
econmicA

opzitiei
benficiu
disponibl

www.digibuc.ro

socic:tti

aceast
d-voastra
discrediopozitiei
beneficiu
disponibil

PUBLICATIUNILE AEZAMNTULUI CULTURAL

ION C. BRATIANU
Le
I.

Ion C. BOi1 Bibliografia Rzboiului pentru Independentd (1877-1878), Bucuresti 1927, pag. 52 . . . . .

II. P. P. Panaitescu, Nicolae Balcescu. Patru studii isto-

rice insotite de o schit bdografica i bibliografia.

Bucurest, 1928, gag. 64
III. Liviu Marian, B. P. Hasdeu, schit biografiC si bibliografic. Bucuresti, 1928, pag. 30
IV. Mihail Popescu, Documente inedite din preajma Unirei Principatelor. Bucuresti, 1928, pag. 68
V. Emil Virtosu, I. Heliade Radulescu. Acte i scrisori

Bucuresti, 1928, pag. 104

Dobrogea, Patru oonferinte ale Unversisttij Libere de
I. Andriesescu, Const. C. Giurescu, A. Bznosanu si I.
Simionescu. Bucuresti, 1928, pag. 100+20 Valise . .
VII. Mihail Popescu, Documente inedite privitoare la istoria TransUlvaniei intre 1848-1859. Acte din Arhivele
dela Viena. Bucuresti, 1929, pag. XXVI+347 . . . .
VIII. Teodor B.Ian, Refugiatii maldoveni in Bucovina (1821
si 1848). Bucuresti, 1929, pag. XXXII+148 . . . .

i
40
45
25

45
60

VI.

IX.

Generalul R. Rosetti, Jurnalul de openatiuni al diviziei de infanterie de rezerVa (23 ludie 1877-29 Julie

X.

P. P. Panaitescu, Emigratia polon si Revolut:a

1878). Bucuresti, 1929, pag. XVIII+305

romna dela 1848. Studiu

1929, pag. 136

75
250
120

240

documente. Bucuresti,

Const. C. Giurescu, Ion C. Bratianu. Acte i cuvntgri,

vol. III (1 Mai 1877-30 Aprilie 1878). Bucuresti,
1930, pag. XVI+402
XII. Generalul R. Rosetti, Corespondenta generalului Iancu
Ghioa (2 Aprilie 1877-8 Aprilie 1878). Bucuresti,

120

XI.

1930, pag. 210

XIII. Alexandru Marcu, Conspiratori i conspiratii in epoca

Renasterii politice a Romniei. Bucuresti, 1930, pag. 373

XIV. Dan Simonescu, Din istoria presei romnesti : Republica Romand. Paris, 1851Bruxelles, 1853. Bucuresti,
1931, peg. 61

Olimpiu Boitos, Une correspondance frangaise concernant le Congrs de Berlin (1878), Bucuresti, 1931,
pag. 60
XVI. N. Corivan, Din activitatea emigrantilor romni in
Apus (1852-1857). Buouresti, 1931, pag. 170+8 planse
XVII. Emil Virtosu, 1821. Date si fapte noui. Bucuresti, 1932,
pag. LXI+252+12 planse
XVIII. N. Georgescu-Tistu, Ion C. Bratianu. Acte i cuvntari, vol. IV (1 Mai 1878-30 Aprilie 1879). Bucuresti
1932, pag. XVIII+410+5 planse
XIX. I. C. Filitti, Frgmntdrile politice i sociale in Principatele romne dela 1821 la 1828. Bucuresti, 1932,

250
150

270
50

XV.

pag. 192
XX. P. P. Panaitescu, Corespondenta lui C. Ypsilanty cu

guvernul rusesc (1806-1810). Bucuresti, 1933, pag. 125

XXI. Din Corespondenta Fainiliei Ion C. Britianu. Bucurest:, 1933, pag. XVI+320+8 planse. Vol. I

www.digibuc.ro

50

130

230

250
140
100

80

Le
Al. Cretzianu, Din arhiva 1ui Dumitru Brtianu. Acte
scrisori din perioada 1840-1870. Bucuresti, 1933,
pag. 368+3 planse. Vol I
XXIII. Al. Cretzianu, Din arhiva lui Dumitru Brat:lam. Acte
scrisori din perioacla 1840-1870. Bucuresti, pag.
320 Vol. II
XXIV. Din corespondenta familiei I. C. Britian% Bucuresti,
1934, pag. 415+15 planse, vol. II

XXII.

XXV. George Marinescu si C. Grecescu, Ion C. Brtianu

80

80
80

Acte i cuvntri, vol. V (1 Mai 1879-30 Aprilie 1880)

Bucuresti pag. XII1+418+1 plans

XXVI. DM corespondenta famine Ion C. Brtianu, Bucuresti
1934, pag. 462+11 planse, vol. III
XXVII. Din corespondenta familiei Ion C. Bratianu, Bucuresti
1935, pag. 355+6 planse, vol. IV
XXVIII. Gh. Duzinchevici, Cliza-Vod i revolutia polon din
1863, Bucuresti, 1935, pag. 104

XXIX. Din corespondents, familiei Ion C. Brtianu, Bucuresti

1935, pag. 548+9 planse, vol. V
XXX. G. Marinescu si C. Grecescu, Ion C. Brtianu. Acte
cuvntri, vol. I, partea 2-a (1869-1876) XVIII+544.
XXXI. Gh. Duzinchevici, Contrlbutiuni la istoria legturilor
polono-romne in anii 1865-1866, Bucuresti, 1936,
pag. 64
XXXII. Viata si opera lui Vintilii Bratianu vdzute de prietenii
si colaboratorii si, Bucuresti, 1936, pag. 696+15 planse
XXXIII. G. Marinescu si C. Grecescu, Ion C. BrAtianu. Acte
cuvntri, vol. VI (1 Mai 1880-30 Iunie 1881), Bucuresti, 1936, X+468 pag.+1 planse
XXXIV.

Gr. 'Masan si Gh. Lazar, Ion C. trtianu,

pag. + 1 plans

Bucuresti, 1937, pag. 164

XXXVI. Figuri Revolutionare Romne. Cinci conferinte ale

Universittii Libere (N. Iorga, Horia, Closca i Crisan;
P. P. Panaitescu, Avram lancu ; D. Bodin, Tudor Vladimirescu ; Al. Lapedatu, Ion Cmpineanu; N. Binescu, Fratil Brtianu) Bucuresti, 1937, 127 pag.+8

planse
XXXVII. G. Marinescu si C. Grecescu, Vintila I. C. BrAtianu
Serien
i cuvntri, voulmul I (1899-1906), 1937,

XII+432 p.
XXXVIII. G. Marinescu si C. Grecescu, Ion C. Brtianu, Acte
Cuvntri, vol. I, partea I (1848-1859) Bucuresti,

.....

XLVIII+508 p. Lei ......

.

XXXIX. Dr. I. Fruma, Ion C. Brtianu la Sibiu, Buc. 1938. Lei

XL. Al. Teodorescu, Ion C. Brtianu i fiii si, Buc.

1938,
Lei .....
G. I. Britian% Le problme
.

des frontires

russoet au

roumaines pendant la guerre de 1877-1878

Congrs de Berlin. Bucuresti, 1928, pag. 52+1 hart

www.digibuc.ro

80
80
60

80

200
35

100

200

1937, 72

XXXV. R. V. Bossy, Mrturii finlandeze despre Romania,

Lei

180

10

70

70
120

200
222
25
15

45