Sunteți pe pagina 1din 7

GRADUL DE FOLOSIRE A CAPACITATILOR

DE PRODUCTIE SI EFICIENTA ECONOMICA


In orice activitate, costurile de productie, se pot imparti in:
Cf - cheltuieli fixe;
Cv - cheltuieli variabile.
Acestea din urma se definesc ca depinzand de volumul productiei sau
prestatiilor realizate.
Volumul productiei realizate este limitata superior de capacitatea de
productie disponibila a masinilor, utilajelor si echipamentelor. Notam cu x
gradul de utilizare capacitatilor de productie. Costurile totale sunt:
C Cv C f

0 x 1

Costurile de productie astfel impartite se pot reprezenta grafic, intr-o


prima aproximatie, ca functii dependente liniar de x.
Unde: - PR - prag de rentabilitate (break-even in engleza)
Pe grafic s-a reprezentat si dreapta veniturilor, notata cu V, rezultate
din vanzarea productiei. Pragul de rentabilitate reprezinta nivelul de utilizare
a capacitatilor de productie de la care veniturile din vanzarea productiei

R.Cazacu, C.I.T Note de Curs.


Rev.10/12/2005 (11)

realizata egaleaza costul total. Exista astfel modelul pe care se poate studia
ce se intampla cu profitul la variatii ale nivelului productiei precum si
volumul minim al productiei sub a carui valoare se vor inregistra pierderi.
Discutie: Pentru a ajunge cat mai repede la pragul de rentabilitate este
necesar ca acesta sa fie cat mai aproape de origine prin:
-costuri fixe cat mai mici;
-panta lui Cv mica;
-panta veniturilor cat mai mare .
Relatia dintre gradul de utilizare a capacitatilor de productie si profit
respectiv pierderi este prezentata sintetic in graficul care urmeaza:

Initial s-a facut ipoteza simplificatoare ca dependenta dintre variabile


este liniara .
Daca se noteaza cu :
P- productia totala la utilizarea integrala a capacitatii ;
p- pretul de vanzare unitar ;
x - coeficientul de utilizare a capacitatii, atunci pe grafic cele 3 drepte
au ecuatiile :

D1
D2
D3

Y C f Cv x

(cos turi totale)

Y P px

(venituri brute)

Y Cf

Se poate calcula astfel coeficientul de utilizare a capacitatii


corespunzator lui PR punctul de rentabilitate .
adica :

D1 D2
C f Cv x P p x
x PR

R.Cazacu, C.I.T Note de Curs.


Rev.10/12/2005 (11)

Cf
P p CV
2

de unde :
Numitorul expresiei astfel obtinute se numeste marja de contributie ,
adica marimea cu care pretul de vanzare depaseste costurile variabile si
contribuie la acoperirea costurilor fixe.
Exemplu : Sa presupunem ca pentru circulatia unui tren de calatori se
pot determina urmatoarele elemente de costuri:
C f 1000 $ / tr
P 700 locuri / tren
p 12 $ / loc biletul
C v 6500 lei / tren
x

1.000
0,55
700 12 6500

Exemplu :Un atelier produce saboti de frana pentru vagoane :


Se cunosc costurile , veniturile si capacitatea. Se cere pragul de
rentabilitate:
C f 35000 $ / an
P 30.000 saboti / an
C v 102000 $ / an
p 6 $ / sabot

35000
0,45
30000 6 102000

Dependenta costurilor si a veniturilor in raport cu gradul de utilizare a


capacitatii nu este totdeauna liniara deoarece:
- pentru a spori vanzarile se acorda reduceri de preturi care
diminueaza veniturile unitare;
- utilizarea intensiva a capacitatilor aduc costuri suplimentare
precum ore de noapte, ore suplimentare etc.

R.Cazacu, C.I.T Note de Curs.


Rev.10/12/2005 (11)

In acest caz costurile si veniturile se prezinta ca in grafic:

Observam pe ultimul grafic ca in cazul unei relatii neliniare profitul


maxim nu se gaseste obligatoriu (ca in cazul relatiei liniare) in punctul de
utilizare maxima a capacitatii de productie.
Exemplu: Un fabricant hotaraste sa produca un nou tip de pompa
pentru care studiile de marketing arata ca exista cerere pe piata.
Costurile totale fixe sunt la nivelul de 18000 $ (echipamente,
proiectare, instruire personal etc)
Nivelul cererii (volumul de vanzari) si costurile variabile unitare sunt
cunoscute de asemenea. Se cere sa se gaseasca care trebuie sa fie volumul
productiei pentru ca profitul obtinut sa fie maxim. Calculele sunt in tabel
pret
$/buc
380
350
325
305
285
265
258
250
240
230
222
215
210
205

cerere
buc
60
70
80
90
100
110
115
120
130
140
150
160
170
180

total
costuri total costuri costuri
venituri var $/buc variabile
fixe
22800
110
6600
18000
24500
105
7350
18000
26000
100
8000
18000
27450
97
8730
18000
28500
94
9400
18000
29150
90
9900
18000
29670
90
10350
18000
30000
90
10800
18000
31200
94
12220
18000
32200
97
13580
18000
33300
98
14700
18000
34400
99
15840
18000
35700
103
17510
18000
36900
105
18900
18000

R.Cazacu, C.I.T Note de Curs.


Rev.10/12/2005 (11)

costuri
totale
24600
25350
26000
26730
27400
27900
28350
28800
30220
31580
32700
33840
35510
36900

profit
total
-1800
-850
0
720
1100
1250
1320
1200
980
620
600
560
190
0

Costuri/venituri $

Remarcam din tabel ca profitul maxim se obtine atunci cand volumul


vanzarilor este de 115 bucati.
Daca presupunem ca 170 bucati
Variatie costuri/venituri functie de vanzari
38000
reprezinta capacitatea maxima
36000
de fabricatie atunci putem
34000
spune ca profitul maxim se
32000
30000
obtine cand capacitatea este
28000
solicitata aprox 70%.
venituri
26000
costuri

24000

Acelasi lucru se observa


pe grafic

22000

Vanzari (buc)

50

100

150

Variatia pretului de cost in functie de variatia


volumului de trafic
Se noteaza :
S - pretul de cost ca raport intre total cheltuieli si total prestatii ;
C - cheltuieli totale formate din :
Cf -cheltuieli fixe
Cv -cheltuieli variabile
P - volumul prestatiilor . productie ;
P
- variatia relativa a traficului definit ca raportul: P
Atunci : poate lua valori in intervalul {-1,}
C C f Cv

S f Sv
P
P
consideram o var iatie a traficului :
S

P ' P (1 )

Cv' C v 1
C C f Cv

S f Sv
P
P
C f C v' C f C v (1 )
Cf
C (1 )
S'

P
P (1 )
P (1 ) P (1 )
Sf
S f Sv Sv S Sv

Sv

1
1
1
S

R.Cazacu, C.I.T Note de Curs.


Rev.10/12/2005 (11)


S'

S'

S ' f

S Sv
1

-1

deci

0
S

Sv

S ' f

este o hiperbola de forma :

b ax
1 x

y S'

bS
unde
a Sv
x

Discutie : Odata cu cresterea traficului pretul de cost scade


diminuandu-se ponderea pentru cheltuielile fixe valoarea S' tinde spre Sv .
La scaderea traficului (-1< < 0) pretul de cost creste foarte repede
ASIMPTOTELE SUNT

x 1 ; y a

ADICA

1 ; S ' S v

crescand ponderea lui Sf . (se anuleaza numitorul) .

R.Cazacu, C.I.T Note de Curs.


Rev.10/12/2005 (11)

Costuri marginale
Costul marginal este prin definitie expresia valorica a consumurilor
determinate de un spor de prestatii .
Teoretic costul marginal (M) este raportul dintre variatia cheltuielilor
(dC) determinate de variatia prestatiei Dp deci :
M

dC
dP

BIBLIOGRAFIE
1. Elmaghraby S.E. Proiectarea sistemelor de productie, Editura tehnica
Bucuresti 1968.
2. Jae K.S, Joel G.S, Abraham J.S, The Vest Pocket MBA, Ed. PrenticeHall Inc Englewood Cliffs, New Jersey, USA, 1986.
3. Maynard , H.B, Manual de inginerie industriala. , Ed. Tehnica,
Bucuresti 1975.
4. Silbiger S. MBA in 10 zile. Ed Anderco Bucuresti 1999.
5. Starr M.K., Conducerea productiei. Sisteme si sinteze, Editura tehnica,
Bucuresti 1970.

R.Cazacu, C.I.T Note de Curs.


Rev.10/12/2005 (11)