Sunteți pe pagina 1din 2

Pasaportul operei literare "Dumbrava Rosie" de Vasile Alecsandri

V. Alecsandri este unul din marii fauritori ai literaturii romane si moldovenest


i,el ne lasa ca mostenire o bogata si variata creatie literara.Opera lui Alecsan
dri este o oglinda,un ecou puternic al tuturor marilor evenimente din viata popo
rului,din viata Moldovei.V. Alecsandri scrie opere valoroase in toate domeniile
ei,unul cel mai de pret si insemnate ca realizare artistica este poemul eroic "D
umbrava Rosie",creat pe baza documentelor istorice si motivelor folclorice.Alecs
andri a studiat cronicile lesesti si letopisetile Moldovenesti pentru a reda dra
matica ciocnire dintre oastea lui Stefan ce Mare cu armata cotropitoare a regelu
i polon Albert.Simburile poiemului e luat din legendele lui Ion Neculce si din "
Descrierea Moldovei" de Dimitre Cantemir.Autorul il completeaza cu o legenda pop
ulara, potrivit careea stejarii Dumbravii Rosii sint sufletele de lesi, de oare
ce fiind pusi in foc si arzind stejarii gem si pling.Cunoscator adinc al folclor
ului, Alecsandrii a cautat sa pastreze inainte de toate atmosfera baladelor si l
egendelor moldovenesti,privitoare la singeroasa lupta depe locul unde sa arat cu
lesii pamintul shi sa semanat ghinda, din care sa ridicat Dumbrava Rosie .
Cu bogatia de amanunte este descrisa in poem armata polona care isi facuse renum
e prin razboaiele de prada si de cotropire a tarilor deprinpejur. Biruintele cap
atate cu usurinta in alte tari slabesc armata polona:atit regele Albert, cit si
ostasii lui devin trufasi, increzuti in puterile lor.Mobilul principal, care-l i
mpinge pe rege sa porneasca razboi in potriva lui Stefan, este invidia; el nu po
ate suferi ca o tara mica, cum era Moldova, sa-i steie in cale.Spiritul ce dainu
ia in rindurile ostirii lisesti "deprinse la omor"este foarte bine caracterizata
prin cuvintele, pe care le adreseaza regelui magnatii,cind afla de razboi:
"Spre care orizonturi salta-vom noi in zbor?
In care parte-i hoitul promis l-a noastre gheare
Sa-l rupem intr-o clipa, sa-l roadem, inghitim?
In care tari:teutone,romine sau magheare
Vrea Albert, craiul nostru pustiul sa-l latim?"
In poem se dau portretele marilor magnati care-l insotesc pe rege.Toti ei au num
e sunatoare si faima de luptatori nenfricati.Alecsandri cauta se se mentina toat
a vremea in cadrul realului, insirind faptele de lupta ale magnatilor; fiecare d
in ei si-a capatat slava bine meritata in lupta cu turcii, tatarii.Dar tendinta
lor deminanta ramine aceea dea prada, de a calca in picoare tarile mi mici.Haine
le, armele lesilor se desting prin splendoare, bogatie.Ajungind pe pamintul mold
ovei, armata polona se deda orjilor.
Cu totul alta stare de spirit domneste in rindurile oastei lui Stefan. Ostenii m
oldoveni sint oameni simpli, deprinsi cu greul. Grosul oastei e alcatuit din tar
ani,veniti dea dreptul de la plug si inarmati "Cu arce,barde,coase si gheoage ti
ntuite".Numele vitejilor lui Stefan nu sint sunatoare, ca ale lesilor; cei multi
poarta nume prozaice ca Ciolpan din Pipirig,Balaur de la Galu , Matei Cirja ori
nume de eroi de balade ca Alimos,Paun pe Codru, Mihu. Oastea moldoveneasca cime
ntata de sentimentul dragostei de tara. 4
Hotarirea neclintita a oastei moldovenesti de a-l zdrobi pe dusman este determin
ata de imprejurari concrete.Osteni sint martorii bejeniei norodnice a suferintel
or populatiei cotropite de magnatii lesi.Tabloul orjiiei din tabara leseasca con
trasteaza puternic cu jale si groaza ce crupinse satele Moldovei.Scriitorul reda
foarte plastic bejenimea locuitorimii:
"Ce vuiet lung de care, ce tropot surd de vite,

Ce freamat de suspinuri,de glasuri nadusite


S-aud prin sanul noptii, prin neagra-ntunecime
Si catre munti se-ndreapta l-a codrilor desime?
Din cind in cind sub nouri, trecind ca o sageata,
Clipeste o lumina, si ca prin vis arata
Batrini cu fruntea goala plecata spre pamint,
Femei cu prunci in brate si pletele in vint,
Copile spaimintate manind turmele de oi
Si flacauasi in fuga minind cirduri de boi".
Din rindurile acestea se vede atitudinea de umanist a lui Alecsandri.Razboiul ad
uce suferinte poporului si mai ales copiilor, batrinilor,mamelor. Eroismul osten
ilor lui Stefan este dictat de nevoea de a pune stavila jafului, de a apara pe c
ei slabi, de a apara pamintul insingerat.
Portretul lui Stefan este bine conturat in poem.Redind trasaturile lui de caract
er, Alecsandri se tine indeaproape de textul cronicilor.Dar pe primul plan si ma
i plini de viata ramin totusi osteni lui Stefan. Poetul constient, ca forta hota
ritoare in lupta cu cotropitorii ramine poporul.
Un alt personaj principal al poemului e regele Albert; el este ambitios, ingisi
invidios. Dar pe cit de grozav se arata el in furia sa la inceputul poemului, pe
atit de mic si nensemnat pare dupa infringerea suferita.
"Dumbrava Rosie" are ca tema lupta pentru libertate ,independenta a viitorului l
uminos al tarii, iar ideea este ca trebuie sa pastram cu sfintenie traditiile st
ramosilor nostri. ip736r
Batalia dintre Stefan si regele Albert are loc in Codrii Cosminului la granita d
intre Moldova si Lehia, la sfirsitul secului XVI .
Motivele acestei opere sunt multe, variate asa cum sunt patriotismul, visul, iar
ca laitmotiv apare antiteza intre imaginea focurilor de petrecere ale lesilor s
i cea a intunericului care apasa tinuturile rominesti pustiite.
Vasile Alecsandri da expresivitate si forta imaginii artistice a textului prin f
igurile de stil ca:comparatie"Barbati intre barbati ca muntele Ceahlaului prin m
untii din Carpati",metafora "Deodata o lumina fantastic izbucneste",personificar
ea "Din departarea sufla un vint ce geme, plinge/ Si spune ca in zare ard sate s
i orase",epitet"Barbat intre barbati"-aici este evidentiata puternicia lui stefa
n cel mare.
Modurile de expunere care predomina in poemul "Dumbrava Rosie"sunt : naratiunea
si descrierea.
Vasile Alecsandri ne aduce la cunostinta prin aceasta opera faptul ca poporul ro
min nazuieste spre o viata mai buna.