I.

NOIUNI FUNDAMENTALE DE ILUMINAT

1. NATURA LUMINII
Cmpul electromagnetic este o form de materie distinct de substan. Sistemul fizic constituit din
cmpul electromagnetic, cu toate fenomenele care l caracterizeaz (de exemplu este capabil s schimbe,
s acumuleze si s transporte energie) poart numele de radiaie electromagnetic.
Radiaia electromagnetic are un caracter dual, de corpuscul i de und, fiind caracterizat
concomitent de proprieti corpusculare i ondulatorii. Propagarea luminii poate fi descris cel mai bine prin
teoria electromagnetic a luminii, n timp ce interaciunea cu substana din procesele de emisie i absorbie
se explic prin natura corpuscular.
Conform teoriei ondulatorii, radiaia se propag n spaiu sub form de unde electromagnetice, cu o
vitez finit c[m/s]. Undele electromagnetice, spre deosebire de undele elastice, se propag si n vid. Intr-un
mediu cu indicele de refracie n, viteza de propagare a radiaiilor electromagnetice este dat de formula:

c0
n

c=

n care c0 este viteza luminii n vid si reprezint viteza maxim de propagare a undelor electromagnetice.
Viteza luminii n vid este o constant fundamental n natur si are valoarea c0 @3*108 m/s.
Relaia ntre viteza c[m/s] de propagare a undelor, lungimea de unda [m] si frecventa [Hz] este:

c = ln
Trebuie remarcat faptul c att viteza ct si lungimea de und sunt dependente de mediul n care se
propag radiaia; mrimea care se conserv fiind frecventa.
Lungimea de und a radiaiilor electromagnetice este cuprins ntr-un interval de valori extrem de
larg (10-13..109 m) , dar radiaiile luminoase (radiaiile percepute de un ochi normal ca o senzaie vizual)
ocup numai puin din acest spectru (380..760 nm).

radiaii cosmice
radiaii g

n [Hz]
1018

radiaii Rntgen
radiaii ultraviolete
RADIAII VIZIBILE

1015

10-3

103

radiaii infraroii
1012

10

380

Violet
Indigo

430

Albastru
9

10

Verde

Unde ultrascurte
Unde scurte
Unde medii
Unde lungi

Frecvena industrial

10

103
2
10
10

490

10

12

10

1015
l[nm]

Galben

560
590

Orange

630

Rou
l[nm]

760

Fig.1.1 ncadrarea radiaiilor vizibile n spectrul radiaiilor luminoase

Radiaia poate fi monocromatic (corespunde unei singure frecvene) sau complex (sau
policromatic, compus din mai multe radiaii monocromatice). Radiaiile luminoase monocromatice dau
senzaia unei anumite culori, iar suma radiaiilor monocromatice vizibile d senzaie de culoare alb.
2. NATURA CORPUSCULAR A LUMINII I CUANTIFICAREA CMPULUI ELECTROMAGNETIC.
ncepnd cu anul 1900, prin contribuiile lui Max Planck i apoi ale lui Albert Einstein, se pun bazele
mecanicii cuantice, potrivit creia lumina, (si n general radiaia electromagnetic) este emis de surs sub
forma unor cantiti discrete, numite "cuante". Radiaia spectral emis (corespunztoare unei lungimi de
und bine precizate) nu are deci toate energiile posibile, ci multipli ntregi ai energiei corespunztoare unui
"foton". Energia fiecrei foton W[J] este dat de formula:

W = hn = h

c0
l0

n care h este o constant fundamental n natur (denumit constanta lui Planck), si are valoarea
h=6,626176*10-34 [J.s]), n0 [Hz] este frecvena si l0 [m] lungimea de und (n vid) a radiaiei, iar co [m/s] este
viteza luminii n vid.
In concordant cu teoria cuantic, radiaia electromagnetic poate fi privit ca un pachet de particule
care prsete sursa emitoare. Acestea nu au mas, dar energia lor poate fi pus n evident
experimental.
Pe msur ce lungimea de und este mai mic caracterul cuantic al radiaiilor electromagnetice este
mai pregnant si ca o consecin, la msurarea acestor radiaii se utilizeaz contori (numrtori) de particule.
3. MRIMI ENERGETICE
Lumina, fiind o radiaie electromagnetic, nglobeaz energie i deci poate fi caracterizat prin mrimi
energetice, evaluate prin uniti de msur energetice.
Fluxul radiant
Fluxul radiant este o mrime energetica (sau radiometrica) care reprezint energia emis, transmis
sau primit sub forma de radiaie, ntr-o unitate de timp. Denumirile sinonime ale fluxului radiant sunt: flux
energetic sau putere radianta si se simbolizeaz prin e, , P. Unitatea de msur in SI: watt-ul [W]. Fluxul
radiant este compus din radiaii electromagnetice.
Pentru a evidenia fluxul energetic ce corespunde unei anumite lungimi de und, se folosete noiunea
de flux energetic spectral (putere spectral) definit prin:

F el (l ) = lim

DF e dF e
=
dl
Dl

[W/m]

Not: Mrimile energetice care se modific n funcie de lungimea de und conin n denumirea lor si
cuvntul "spectral". Reprezentarea unei mrimi "spectrale" n funcie de lungimea de und poart numele de
spectru de radiaii.
Corpul negru
Un corp la o temperatur absolut T>0 se caracterizeaz prin oscilaia componentelor ncrcate
electric (atomi, electroni, ioni) cu amplitudini si faze distribuite statistic. Consecina acestui fapt este emisia
de radiaii electromagnetice care, n acest caz particular se numesc radiaii termice. La temperaturi foarte
mari T>>0 apare si radiaia luminoas, corpul devenind incandescent.
In studiul radiaiilor termice este convenabil s considerm un radiator ideal cunoscut sub denumirea
de "corp negru". Un corp negru absoarbe ntreaga energie care ajunge le el (factorul de absorbie este egal
cu unu) indiferent de lungimea de und si direcia din care ajung radiaiile. Factorii de transmisie si de
reflexie sunt nuli.
Se poate imagina si realiza o incint goal cu o singur deschidere de dimensiuni reduse. Radiaia
care ptrunde prin aceast deschidere se reflect succesiv de pereii incintei pn este absorbit n
totalitate, fr s mai prseasc incinta. Deschiderea apare, "absolut neagr".
Deoarece corpul negru este un absorbant perfect, el este la temperaturi nalte si un radiator perfect:
pereii incintei devin incandesceni. Un corp negru, numit si radiator integral, radiaz mai mult energie
pentru fiecare lungime de und si mai mult energie total dect orice surs de radiaii cu incandescent
(realizabil tehnic) avnd aceeai suprafa si funcionnd la aceeai temperatur.

Not: Radiatorul integral nu este un obiect vopsit n culoare neagr, ci este un corp ideal caracterizat prin
temperatura la care este nclzit. In funcie de aceast temperatur corpul emite radiaii electromagnetice
dup legi bine precizate. Corpul negru nu este asociat n mod expres cu un anumit material. De exemplu,
teoretic o bar nclzit la 2500K va avea aceeai nuan de culoare roiatic, indiferent dac este
confecionat din Wolfram, Thoriu, Tantal, Molibden, oxid de magneziu sau grafit.
Comportarea corpului negru este descris de cteva legi ale radiaiilor termice, care vor fi prezentate
n ultima parte a cursului, referitoare la electrotermie.
Temperatura de culoare
Temperatura de culoare a unui radiator selectiv este temperatura corpului negru care d aceeai
senzaie de culoare ca si corpul considerat. Temperatura de culoare a metalelor greu fuzibile este mai mare
dect temperatura lor real ceea ce face ca eficacitatea lor luminoas s fie mai mare dect a corpului negru
la aceeai temperatur.
Linii si benzi spectrale.
Radiaiile electromagnetice pot fi monocromatice (caracterizate de o singur lungime de und) sau
policromatice. Ultimele pot avea fie un spectru continuu, fie un spectru discontinuu de linii sau benzi.

Fel

Fel

Fel

l
l1

Dl
(a) Spectru monocromatic

Dl

(b) Spectru discontinuu de linii sau benzi

F e = F elj Dl j

l2
(c) Spectru continuu

F e = F el dl
0

Fig.1.2 Spectre de radiaii electromagnetice

Liniile spectrale sunt concentrate n intervale extrem de mici, valoarea tipic fiind Dl = 10-2 ;10-3 nm
(n cazul laserelor He-Ne, =10-5 nm).
Spectrul continuu caracterizeaz sursele de lumin cu incandescen, fiind dependent de temperatura
acestora. Spectrul sub form de linii sau benzi caracterizeaz descrcrile luminiscente, puterea radiat de
astfel de surse nu depinde numai de temperatura acesteia ci i de muli ali factori de influen.
Exemple:
-

Lmpile cu descrcare in vapori de sodiu la joasa presiune au un spectru format din linii.

Lmpile fluorescente au un spectru mixt; un spectru continuu peste care se suprapun zone cu linii
sau benzi spectrale.

Emitana energetic
Emitana energetic (radian, excitan energetic) este o mrime ce caracterizeaz proprietile
radiante ale unui punct de pe suprafaa unei surse, definindu-se ca o densitate de suprafa a fluxului
energetic emis:

Me =

dF e
2
, [W/m ]
dS