Evaluarea copilului cu cerinte educative speciale in

contextul interventiei educational-recuperatorii

Evaluarea copilului cu cerinte educative speciale are caracter multidisciplinar si include:
evaluarea medicala, psihologica, pedagogica si sociala in scopul stabilirii tipului si gradului
de deficienta din perspectiva dominant psihopedagogica - evaluare curriculara, psihodiagnoza
si predictie scolara.
Asadar, evaluarea trebuie privit ca un proces complex, continuu, dinamic, de cunoastere si
estimare cantitativ si calitativa a particularitatilor dezvoltarii si a capacitii de invatare a
copilului, de planificare i programare care orienteaza elaborarea planului de servicii
personalizat si programele de interventie personalizate.
Evaluarea presupune colectarea de informatii cat mai complete, interpretarea de date, punerea
si rezolvarea de probleme in scopul orientrii deciziei si interventiei. Probele si testele de
evaluare nu urmaresc in principal evidentierea deficientei si a blocajelor copilului, ci
determinarea abilitatilor si a disponibilitatilor imediate pentru dezvoltare. O asemenea
abordare exclude definitiv teza caracterului irecuperabil al copilului cu dizabilitati.
Demersul evaluativ in cazul copiilor cu dizabilitti parcurge etapele :
a) evaluarea initiala - este constatativa, obiectivele sale fiind :
- identificarea, inventarierea, clasificarea, diagnosticarea ;
- stabilirea nivelului de performante sau a potentialului actual al copilului ;
- estimarea/prognoza dezvoltrii ulterioare, bazat pe potentialul individual i integrat al
copilului;
- stabilirea incadrrii pe grad sau nivel educational ;
- stabilirea parametrilor programului de interventie personalizat.
b) evaluarea formativ
- este un tip de evaluare continu care evidentiaz nivelul potential al dezvoltrii i urmrete
initierea unor programe de antrenament al operatiilor mintale ;
- nu este centrat pe deficit, ci evidentiaz ceea ce stie si ce poate copilul, ce deprinderi si
abilitati are intr-o anumit etapa a dezvoltrii sale ;
c) evaluarea finala are ca obiective :
- estimarea eficacittii interventiei sau a programului ;
- modificarea planului sau a programului, in functie de constatari ;
- reevaluarea copilului si reconsiderarea deciziei.
Atat in procesul evaluarii medico-psihosociale, cat si in luarea deciziilor privitoare la copil,
trebuie sa se respecte principiile parteneriatului cu familia si cu copilul, in raport cu varsta i
gradul sau de dezvoltare. Evaluarea si incadrarea intr-un grad de handicap nu sunt un scop in
sine, ele trebuie sa duca la cresterea calitatii vietii copilului, prin imbunatatirea serviciilor de
asistent si ingrijire si interventii personalizate cu scop recuperator si de facilitare a integrarii
sociale.
Ele se vor concretiza in planul de servicii personalizat, elaborat pe baza raportului de evaluare
complexa, validat pe baze contractuale ferme, ceea ce va asigura o conduita activa, pozitiva a
comunitatii fata de persoana cu dizabilitate. Planul de servicii personalizat va fi pus in
practica de familie si de institutiile competente, furnizoare de servicii, cu implicarea activa a
copilului.

Pentru a facilita coerenta si unitatea actului de evaluare/expertizare, este de dorit ca dosarul

copilului cu dizabilitate s fie unic si sa cuprinda urmatoarele sectiuni:
-fisa medicala ;
-ancheta sociala ;
-fisa psihologica ;
-fisa educationala ;
-raportul de evaluare complexa ;
-certificatul de incadrare intr-un grad de handicap ;
-certificatul de orientare scolara ;
-hotararea privind masurile de protectie a copilului ;
-planul de servicii personalizat ;
-contractele cu familia i cu institutiile furnizoare de servicii ;
-documente privind monitorizarea evolutiei cazului.