Sunteți pe pagina 1din 12

Proiectarea zacamintelor de hidrocarburi fluide

1.

Cum pot fi asimilate zacamintele de hidrocarburi fluide ?


Pot fi asimilate cu niste acumulatoare de energie.

2.

Cum se consuma energia zacamanintelor de hidrocarburi fluide ?


O parte din energie se consuma pentru deplasarea fluidelor prin mediu poros catre talpile sondelor, iar o alta
parte pentru deplasarea prin tevile de extractie.
3. De ce depinde nivelul energetic al unui zacamant ?
Depinde de conditiile de geneza.
4 Sub ce stari de agregare se afla material in cadrul zacamantului de hidrocarburi fluide ?
Stari de agregare:
-solida: -roci colectoare si protectoare;
- hidrocarburi solide;
-lichida:- hidrocarburi fluide;
- apa de zacamant;
-gazoasa:-hidrocarburi gazoase;
-alte sisteme de gaze.
5. Cum poate fi descries transformarile materiei dintr-o stare de agregare in alta ?
Pot fi descries cu ajutorul unor ecuatii de stare prin intermediul parametrilor de stare. Energia implicate in
aceasta transformare poate fi exprimata printr-o ecuatie generala:
E=(R, V, p, T, t)
-R: parametrul alcatuirii structurale a sistemului analizat;
-V: volumul ocupat de sistemul respective;
-p: presiunea din system;
-T: temperatura absoluta din system;
-t: timpul.
6. Cum poate fi defitine zacamintele de hidrocarburi fluide prin prisma conceputului energetic al ecuatiei
fundamentale?
Ca un system energetic complex si unitar alcatuit dintr-un mediu solid-poros-fisurat (roca colectoare), si
saturat intr-un mediu fluid (hidrocarburi si apa de zacamant).
7.

Ce se poate modela pe baza ecuatiei fundamentale a energiei?


Atat geneza zacamintelor cat si procesul de exploatare.

8.

Ce inseamna procesul de exploatare privit prin prisma ecuatiei fundamentale a energiei ?


Actionarea asupra parametrilor ecuatiei fundamentale.
Cum este delimitat un zacamant de hidrocarburi fluide in scoarta terestra ?
Este delimitat in acoperis si culcus de strate impermeabile, iar in lateral de accidente tectotnice (falii) si/sau
litologice.

9.

10. Care sunt cele doua zone distincte care alcatuiesc un zacamant de hidrocarburi fluide?
Cele doua zone sunt :
-zona saturata in titei zona productiva;
-zona saturata 100% cu apa acvifer adiacent.
11.
12

Cum trebuie delimitat un zacamant in vederea proiectarii exploatarii?


Trebuie delimitat atat in suprafata (plan orizontal) cat si in grosimea stratului (plan vertical).
Pe ce baza se realizeaza delimitarea unui zacamant de hidrocarburi fluide ?
Pe baza informatiilo obtinute din prospectiuni geofizice, cartarea eologica si a datelor obtiunte din
exploatarea de contur.

13. Care sunt cele doua forme geometrice de baza cu care se opereaza in proiectarea exploatarii ?
- zacaminte in forma de banda liniara admit simetrie liniara;
- zacaminte in forma circulara admit simetrie circulara.

14. Ce reprezinta harta cu izobate?


Reprezinta proiectia in plan orizontal a punctelor de intersectie dintre diverse plane izobatice si un plan reper.
15. Ce sunt sectiunile gelogice?
Sunt reprezentari in plan vertical.
16. Ce este planul izobatic?
Un plan orizontal masurat fata de un plan de referinta care de obicei este nivelul marii.
17. Care sunt cele mai adecvate (representative) sectiuni geologice?
Sunt sectiunile transversale ofera o imagine realista asupra inclinari stratelor decat cele longitudinale.
18. Ce este elevatia sondelor ?
Adancimea de la gura sondei la planul de referinta (nivelul marii ).
19.Cate contacte cu stratul productive prezinta limita hidrocarburi/apa si care sunt acelea?
Sunt doua contacte: -un contact pe acoperis;
-un contact pe culcus.
20. Ce este zona de contact a unui zacamant?
Este zona existenta intre doua contururi:
-un contur interiori culcus;
-un contur exterior acoperis.
21. Care sunt elementele ce delimiteaza zona productive in plan orizontal?
-conturul de inclinare CI;
-falii laterale;
-conturul hidrocarburi/apa.
22. Care sunt elementele ce delimiteaza zona productive in plan vertical ?
- stratele impermeabile din acoperis si culcus;
-limita hidrocarburi/apa.
23.In cate categorii se impart acviferele dupa marimea lor ?
Se impart in doua categorii :
-acvifere finite volumul determinat;
-acvifere infinite volumul nemasurabil.
24. Care sunt cele doua situatii ce pot exista in cazul acviferelor finite?
-acvifer cu contur alimentat natural inchis etans;
-acvifer finit ca dimensiuni alimentat de un afloriment.
25. Cum se manifesta unda depresionara plecata din zona productiva in cazul acviferelor infinite?
Unda depresionara plecata din zona productiva nu va atinge conturul alimentat natural intimpul vietii
zacamantului.
26. In ce priveste caracterul curgerii apei in acvifer, cate situatii se pot intalni si care sunt acestea?
Se pot intalnii doua situatii:
pentru acviferele infinite curgerea are un character nestationar;
pentru acviferele finite functie de alcatuirea structurala poate fi stabilizata sau nestabilizata.
27. Cum se defninesc acviferele dupa apa din acvifer care actioneaza asupra zonei productive ?
- acvifer cu actiune marginala (apa marginala);
- acvifer cu actiune din talpa.
28.Ce este grosimea efectiva a stratului productiv?
Este un parametru variabil pe zacamant.
29. Ce este harta cu izopachite sau izopace?

Sunt harti de egala grosime.


30. De ce se impune cunoasterea temperaturii de zacamant ?
Se impune pentru :
alegerea fluidelor de traversare a stratului productive;
alegerea fluidelor de cimentare;
alegerea aparaturii pentru investigatiile geofizice;
echipamentul de fund al sondelor de extractie;
proiectarea exploatarii zacamantului.
31. Cum poate fi determinata temperatura de zacamant?
Prin masuratori directe realizate in gaura de sonda cu un termometru de fund.
32. De ce se impune cunoasterea presiuni de zacamant ?
Pentru alegerea:
-densitati fluidelor care traverseaza stradele productive;
-determinarea capacitate energetice a zacamantului;
-prevederii comportarii in exploatare.
33. Cum poate fi determianta presiunea de zacamant?
Poate fi estimate cu relatia :
p=gH
34. Care este planul de referinta pentru presiunea medie de zacamant?
Este limita initiala hidrocarburi/apa.
35. Ce este harta de izobare?
Este harta construita pe baza masuratorilor de presiune din sonde.
36. Cum se poate face o determinare destul de exacta a presiunii din zacamant in diverse momente ale
exploatarii ?
Folosindu-se de harta cu izobare si cunoasterea exacta a presiunii medii de zacamant.
37. Care sunt cele doua semnificatii ale parametrului timpului ?
-in geneza zacamantului de hidrocarbui fluide este implicat timpul geologic vinovat de transformarea rocilor colectoare
si protectoare;
-sistemele de hidrocarburi si apele de zacamant.
38. Cum poate fi definita porozitatea si ce masoara ea?
Este proprietatea rocii de a prezenta spatii libere numite pori sau fisuri.
Masoara capacitatea rocii de a inmagazina fluide.
39. Ce este porozitatea efectiva?
Este raportul dintre volumul porilor si volumul brut al roci
m=Vb/Vp.
40. Ce este porozitatea dinamica?
Proprietatea de deslocuire a titieiului de un alt fluid.
m=m = coefficient de utilizare a spatiului din pori.
41. Cum variaza porozitatea functie de loc si timp?
La adancimi mari rocile colectoare au porozitatea mai mica fata de cele de la adancimi mai mici, iar rocile
batrane au porozitatea mai redusa fata de rocile tinere.
42. Cum variaza porozitatea functie de natura rocilor?
Pentru rocile sedimentare avem o porozitatea granulara care a luat nastere odata cu roca, iar pentru rocile cu
precipitare fizica-chimica avem o porozitate fisurata care a luat nastere dupa geneza roci.
43. Intre ce limite variaza porozitatea rocilor?
De la cateva procente pana la 45-50%.

44. De ce este necesara cunoasterea porozitati efective?


Deoarece are o variatie exponentiala cu presiunea mai exact cu variatia presiuni.
45. Cum se poate determina valoarea medie a porozitati pe zacamant?
Se determina pe cale statistica daca se impune un volum mare de masura.
46. Cum se poate defini saturatia in fluide?
Se defineste ca raportul dintre volumul fluidului din pori si volumul respective de pori.
47. Cum variata saturatia in fluide ca functie intre timp si zona productiva?
-in momentul initial al exploatari S t0+S ai =1
-in timpul exploatarii S g + S t+S ai=1
48. De ce este imporanta cunoasterea saturatiei in fluide?
Este imporanta la evaluarea resurselor si rezervelor de hidrocarburi si la prevederea comportarii zacamantului
in exploatare.
49. Prin ce metode se poate determina saturatia?
-metode fizice;
-metode geofizice;
-calcule.
50. In ce domeniu ia valori saturatia in apa ireductibila?
Ia valori intr-un domeniu larg functie de compozitia chimico-mineralogica a roci colectoare, de structura
porilor, de capacitatea de udare a rocilor.
51. Cum poate fi definite permeabilitatea si ce masoara ea?
Este proprietatea unui mediu de a permite curgerea.
52. Cum se defineste permeabilitatea absoluta a unui colector?
Reprezinta permeabilitatea masurata fata de o faza cand porii rocii sunt saturati numai cu fluidul respectiv.
53. Cum se defineste permeabilitatea efectiva ?
Reprezinta permeabilitatea masurata fata de o faza cand porii roci sunt saturati cu doua sau mai multe fluide.
54. Cum se defineste permeabilitatea relativa?
Se exprima ca raportul dintre permeabilitatea efectiva si permeabilitatea absoluta din acelasi zacamant.
55. In ce se exprima permeabilitatea absoluta, respectiv permeabilitatea efectiva ?
Permeabilitatea efectiva si cea absoluta in SI m 2, unitati mixte Darcy-1D=10-12m2
56. In functie de ce variaza permeabilitatea absoluta si cea efectiva?
Variaza in functie de saturatia in fluide.
57. Cum variaza permeabilitatea ca functie intre loc sit imp?
Atat colectoarele mai vechi si situate la adancimi mai mare au permeabilitati mai reduse fata de colectoarele
mai noi si situate la adancimi mai mici pe scara geologica. Este influentata si de variatia presiuni
K=K0exp[(p-p0)ak]
K0 - permeabilitatea initiala a colectorului;
p presiunea de zacamant ;
p0- presiunea initala de zacamant;
ak - coefficient de variatie a permeabilitati;
58. Cum variata permeabilitatea ca functie de alcatuirea structurala a mediului solid?
Daca un collector are in componenta sa minerale argiloase , in contact cu fluidul in porii acestuia apare
fenomenul de umflare care este ireversibil, care reduce drastic permeabilitatea. Permeabilitatea prezinta valori diferite
pentru diverse directii: permeabilitatea paralela si permeabilitatea perpendiculara.
59. Care sunt metodele de estimare a permeabilitati colectorului ?
Prin calcularea permeabilitati paralele medii si cea a permeabilitati perpendicularea. Facandu-se media
aritmetica a celor doua se obtine permeabilitatea medie.

60. Cum se poate estima permeabilitatea in jurul unui sonde de extractie?


Se poate apela la datele de cercetare a sondei, prin metoda restabiliri presiunii in sonda.
61. Cum se poate estima elasticitatea rocilor colectoare?
Se poate exprima cantitativ prin intermediul coeficientului de compresibilitate.
62. Care este structura hidrocarburilor gazoase si ce constituenti intra in componenta lor?
Hidrocarburile gazoase au o structura liniara echilibrata, intrand primi constituenti ai seriei parafinice
(alcaline).
63. Ce gaze reprezentand impuritatii: se mai pot intalni in compozitia sistemelor gazoase?
N, CO2, He, hidrogen sulfurat.
64. Cum se clasifica sistemele gazoase, in mod conventional?
-gaze sarace 98% CH4 restul C2-C4 ;
-gaze bogate C5-C8;
-gaze cu condensate: componenti pana la C12 .
65. Care este structura titeiurilor si ce constituenti intra in ea?
Au o structura mult mai complexa in alcatuirea lor intrand atat hidrocarburile saturate cat si cele din categoria
nesaturate ciclicle si aciclice.
66. Care sunt criteriile care stau la baza metodei Carpatica?
-compozitia fondului de hidrocarburi;
-continutul unor componenti de interes practic.
67. Care sunt cei trei indici structurali cu ajutorul carora este descrisa compozitia fondului de hidrocarburi?
- CP+ - carbon parafinic;
- CN+ - nafetnic;
- CA+ - aromatic.
68. Care sunt clasele de titeiuri dupa indicii de calitate ai metodei Carpatica?
- parafinica;
- parafin-nafetica;
- parafin-aromatica;
- parafin-naften-aromatici;
- parafin-aromato-naftenici;
- naften-aromatici;
- aromato-naftenici.
69. Care sunt indici de calitate ai metodei Carpatica.
- c-continutul in ceruri;
- r- continutul in rasini + asfaltene;
- s- continutul in sulf;
- d-continutul in distilat.
70. Care este sensul transformarilor sistemelor de hidrocarburi?
- au loc sub influenta parametrilor ecuatiei fundamentale a energiei;
- sensul este de la structurile ciclice nesaturate catre cele liniare saturate.
71. Ce este diagrama de stare a sistemelor de hidrocarburi?
Diagrama de stare este o diagrama de echilibru a fazelor (lichida si gazoasa)
Ofera date priviind: tipul de zacamant, nivelul energetic al sistemului in momentul initial si in timpul exploatarii,
alcatuirea structurala a sistemului de hidrocarburi..
72. Care este domeniul de existenta al zacamintelor de titei ?
Este domeniu situate in stanga izotermei punctului critic. Curba de saturatie CS se imparte in doua categorii:
deasupra curbei zacamant saturat in titei;
sub curba zacamant nesaturat in titei.
-

73. Care este domeniul de existenta al zacamintelor propriu-zise de gaze?


Este domeniu situate in dreapta izotermei cricodontermului si a curbei de vaporizare.
74. Care este domeniu de existenta al zacamintelor de gaze cu condensate?
Este domeniu cuprins intre izoterma cricodontermului , punctului critic si a curbei de vaporizare.
75. Cum este influentata solubilitatea gazelor in titei de presiune?
Este influentata de presiune si creste odata cu presiunea.
76. Cum este influentata solubilitatea gazelor in titei cu temperature?
Este influentata de temperatura si scade cu cresterea temperaturii.
77. Cum se exprima solubilitatea gazelor in titei?
Se exprima cu ajutorul ratiei de solutie.
78. Cum este definite ratia de solutie?
Cantitatea de gaze in m3N/ m3.dizolvata intr-un m3 titei mort.
79. Cum se defineste factorul de volum monofazic al titeiului?
bt- este raportul dintre volumul ocupat de o anumita cantitate de titei in conditi de zacaman si volumul ocupat
de aceeasi cantitate de titei in conditii standard.
80. Cum se defineste factorul de volum bifazic?
U este raportul dintre volumul ocupat de titeiul cu gaze in solutie (Vt) si de volumul gazelor libere iesite din
titei (Vg)

Vt Vg
Vtg

81. Ce reprezinta relatia

Bt

bts bt 0
bts ( p0 ps )

Relatia reprezinta elasticitatea titeiului.


Bt= coefficient de compresibilitate a titeiului.;
bts si bto factorul de volum al titeiului la presiunea de saturatie ps;
p0 -presiunea initiala.
82. Cum variaza vascozitatea dinamica a titeiului cu temperatura?
Scade cu cresterea temperaturii.
83. Cum variaza vascozitatea dinamica a titeiului cu presiunea?
Intre p0 si ps vascozitatea se reduce cu scaderea presiuni. Sub presiunea de saturatie vascozitatea creste cu
scaderea presiunii.
84. Cum se exprima vascozitatea dinamica a titeiului in SI si in sistemul mixt?
In SI Pa s; In sistemul mixt cP;
85. Cum se defineste factorul de volum al gazelor?
Este raportul dintre volumul ocupat de o cantitate de gaze in condizici de zacamant si volumul ocupat de
aceeasi cantitate de gaze in conditiile standard.

86. Cum se defineste relatia

T p
bg z z s
Ts pz

Factorul de volum al gazelor


z- factorul de abatere;
T- temperatura;
p- presiunea;
s si z- se refera la conditiile de zacamand respective standard.

87. Cum variaza vascozitatea dinamica a gazelor cu temperatura?


Creste cu cresterea temperaturii datorita cresterii agitatiei moleculare.
88. Cum variaza vascozitatea dinamica a gazelor cu presiunea?
Creste cu cresterea presiuni.
89. Ce reprezinta relatia

X Y
G ' G (1
) . Explicati termenii?
10000

Reprezinta solubilitatea gazelor in apa mineralizata de zacamant.


G- solubilitatea gazelor in apa mineralizata de zacamant
X- mineralizatia apei de zacamant;
Y- corectia salinitati cu temperatura.
90. Cum variaza vascozitatea dinamica a apei de zacamant cu conctratie in saruri?
Creste cu cresterea concentratiei in saruri.
91. Ce reprezinta relatia

' a (1 0, 05 G ')

Relatia reprezinta coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate de zacaman cu gaze in solutie.


- a- coef de copresibilitate al apei distillate fara gaze in solutie;
-G solubilitatea gazelor in apa mineralizata de zacamant.
92. Caror tipuri, dupa Sulin apartin apele zacamanutului de hidrocarburi fluide?
Tipurilor clorocalcic, cloro-magnezian, biocarbonat de sodium.
93 Cum se explica actuala compozitie chimia a apelor de zacamant ?
Cunoasterea compozitiei chimice a apelor de zacamant este importanta pentru explicarea conditiilor de
geneza a zacamanintelor, dar mai ales in vederea elaborari tehnologiei optime pentru prepararea apelor de injectie.
94. Ce elemente intra in componenta apelor de zacamant?
-elemente chimice cu particimare majora a Na Mg Cl HCO 3
- elemente chimice cu participare redusa Si Al
- microcomponenti organici.
95. Care sunt parametri cu care variaza compozitia chimica a apelor de zacamant ?
Variaza cu :
varsta geologica si natura petrografica a rocilor;
nivelul izobatic si conditiile geochimice de formare a zacamantului.
96. De ce este importanta cunoasterea compozitiei chimice a apelor de zacamant?
Este importanta pentru:
explicarea conditiilor de geneza zacamintelor;
in vederea elaborarii tehnologiilor optime de preparare a apelor de injectie.
97. De cine depinde eficienta cu care se consuma energia de zacamant pentru deplasarea fluidelor in mediul
poros?
Depinde de urmatorii factori:
proprietatile fizico-chimice ale roci colectoare
proprietatile fizico-chimice ale sistemului de hidrocarburi;
proprietatile fizico-chimice ale apei de zacamant;
regimul de exploatare;
constructia si amplasarea sondelor de extractie si injectie.
98. Cum poate influenta colectoarele cu grad ridicat de neunifromitate deplasarea fluidelor in mediu poros?
Vor frana deplasarea fluidelor prin mediul poros.
99. Care este influenta sistemului de hidrocarburi in fixarea capacitatii energetice a unui zacamant?
Titeiul cu gazele dizolvate in el au rol de fixarea capacitate energetice a unui zacamant.
100. Cum influenteaza apa de zacamant capacitatea energetica a zacamintelor?

Prin volumul pe care-l ocupa si prin proprietatile sale elastice.


101. Care sunt regimurile de exploatare cand presiunea de zacamant este deasupra presiuni de saturatie?
-regim elastic;
-regim rigid.
102. Cand regimul de exploatare este regim elastic?
Daca acviferul are capacitate elastica insemntata.
103. Cand regimul de exploatare este regim rigid?
Daca acviferul are capacitate elastica redusa.
104. Cum se numeste regimul de exploatare in cazulunui zacamant avand o cupola de gaze, o zona saturata cu
titei si un acvifer adiacent active?
Regim mixt.
105. Cum se numeste regimul de exploatare in cazul unui zacamant avand o zona saturata cu titei si o cupola de
gaze?
Regimul actionarii gazelor
106. Cum se numeste regim de exploatare in cazul unui zacamant avand o zona saturate in titei si un acvifer
active iar presiunea de zacamant este inferioara presiuni de saturatie?
Regim de impingerii partiale a apelor marginale
107. Cum se numeste regimul de exploatare in cazul unui zacamant lipsit de acvifer adiacent active si de cupola
de gaze saturate, iar presiunea de zacamant este inferioara presiunii de saturatie?
108. Care sunt fortele care promoveaza scurgerea titeiului spre sondele de extractie in cazul regimului mixt de
exploatare?
-destinderea acviferului;
-destinderea cupolei de gaze;
-destinderea gazelor iesite din solutie.
109. Care sunt fortele care promoveaza curgerea titeiului spre sondele de extractie in cazul regimului de gaze
dizolvate?
Singura forta care lucreaza in system este iesirea gazelor din solutie.
110. Cum se numeste regimul de exploatare in cazul unui zacamant de gaze fara acvifer active?
Regimul de destindere a gazelor.
111. Cum se numeste regimul de exploatare in cazul unui zacamant de gaze cu acvifer active?
Regim mixt.
112. Care este diferenta dintre resursa si rezerva?
Prin resursa se intelege cantitatea de hidrocarburi fluide din acumularile naturale descoperite si nedescoperite
care pot fi descoperite in cadrul structurilor majore.
Prin rezerva se intelege parte din resursa geologica care poate fi extrasa din zacamant pana la sfarsitul vietii
unui zacamant folosindu-se tehnologiile curente.
113. Cum se clasifica rezervele dupa gradul de cunoastere?
Rezerva: -dovedite;
-probabile;
-posibile.
114. Cum se clasifica rezervele dupa sursa de energie care determina mecanismul de deslocuire din zacamant?
Reserve: -primare;
-secundare.

115. Ce reprezinta relatia

N Ap h m (1
Sai )

1
. ? Explicati termeni.
bt 0

Reprezinta resursa geologica de titei in conditii standard.

Ap- aria zonei producive;


h- grosimea medie efectiva in zona productiva;
Sai- saturatia medie in apa ireductibila in zona productiva;
m-porozitatea efectiva medie in zona productiva;
bt0- factorul de volum al titeiului.
116. Care sunt metodele de determinare a resurselor de titei?
-metoda volumetrica;
-metoda de bilant material;
-metoda declinului de productie;
-metoda Monte Carlo;
-metoda intregarii grafice intre izobate;
-metoda integrafii grafice prin profide.
117. Care sunt metodele de determinare a resurselor de gaze?
-metoda volumetrica;
-metoda declinului de presiune;
-metoda bilantului material.
118. Cum se defineste principiul de bilant material in cazul zacamintelor de hidrocarburi fluide?
Bilantul material este definit astfel: volumul de gaze aflat la momentul initial in zacamant este egal cu
volumul de gaze extras, plus volumul de gaze ramas in zacamant, volum exprimat in conditii de zacamant.
119. Ce reprezinta relatia

N r 0 G M n

G bg 0
bgn

N b ( N N ) (bto btn ) W
n
( N N n ) rn n to
btn

Ecuatia de bilant material pentru faza grea

G bg 0
bgn

volumul de gaze din cupona in conditii standard

N N n titeiul ramas in zacamant;


N n cumulativul de titei extras;
N r 0 gaze dizolvate in titei;
G volumul de gaze din cupola
Wn- volumul de apa.
120. Ce reprezinta relatia

N N t M
g
W a

t , g , a - functie de presiune pentru titei, gaze si apa;


N , M , W - date de productie.
121. Ce reprezinta relatia

N (t ) V

S
S
St
Ving trg Vina trg
bt
bt
bt

V- cantitatea de titei ramasa in volumul actual de pori al zonei productiva.


St- saturatia initiala in titei;
bt- factorul de volum al titeiului;
Ving- volumul de pori inundat de gaze;
Vina- volumul de pori inundat de apa;
Strg- saturatia in titei remanent;
122. Care sunt cele patru etape din viata unui zacamant de titei?
- cresterea a debitului de titei pe seama cresterii numarului de sonde puse in productie
-mentinerea unei productie maxime cvasi-constante;
- un declin accentuat al debitului pe zacamant;
-un delcin atenuat al productie.

123. Cate tipuri de decline se intalnesc in practica exploatarii ?


Trei tipuri de decline:
-constant sau exponential;
-armonic;
-hiperbolic.
124 Care sunt parametri determinati prin metoda declinului de productie?
-declinul de productie efectiv;
-declinul nominal de productie.
125. Care sunt etapele de aplicare a metodei declinului de productie?
-prima etapa se determina tipul de decline pe baza istoricului de productie;
-a doua etapa se realizeaza prevederea comportarii in exploatare a zacamantului in continuare in ipoteza ca nu se
schimba conditiile de exploatare.

126. Ce reprezinta relatia

G0 Ap h
Sg

bg 0

Ap- aria zonei productive;


h- grosimea efectiva medie;

bg 0

factorul de volum al gazelor la presiunea p0;

Sg saturatia medie in gaze.

127. Ce reprezinta relatia

G0 Ap h
Sg pf f

corectia.de.temperatura
f inversul. factorului.abatere
porozitatea
Ap-aria zonei productive;
Sg-saturatia in gaze;
h-grosimea medie efectiva;
pf presinea de abandonare a exploatarii
128. Ce reprezinta relatia

G0 Ap h
Sg ( p0 0 p f f
)

Reprezinta rezerva recuperabila

corectia.de.temperatura
f inversul. factorului.abatere
porozitatea

Ap-aria zonei productive;


h-grosimea medie efectiva;
Sg-saturatia in gaze;
pf presinea de abandonare a exploatarii

129. Ce reprezinta relatia

G2 G1

Gr (G2 G1 )

p0 0 p f
f
p1 1 p2
2

diferenta dintre cumulativele de gaze extrase la cele doua momente

130. Ce reprezinta relatia

p
G0 at Vo S g 0
z0

Reprezinta masa initala de gaze S

10

V0 S g volumul initial in m3N


at densitatea in conditi normale
z- factorul de abatere

131. Ce reprezinta relatia

p
Gt at Vo S g 0
z0

132.

133

134. La ce se refera constructia sondelor?


La modul in care se realizeaza comunicarea intre strat productiv-sonda extractie
135. Cand se spune ca o sonda este perfecta din punct de vedere hidrodinamic?
Cand comunicarea are loc prin peretele viu al sondei pe intreaga grosime a stratului productive.
136. Cand se spune ca o sonda este imperfecta dupa modul de deschidere?
Atunci cand dupa traversarea stratului productive sonda se tubeaza se cimenteaza in spatele coloanei, iar
comunicarea strat-sonda are loc prin intermediul unor perforaturi in coloana si inelul de ciment.
137 Cand se spune ca o sonda este imperfecta dupa gradul de deschidere?
Atunci cand comunicarea strat-sonda nu se realizeaza pe intreaga grosime a stratului productiv.

138. Ce reprezinta relatia

qt

2 K t ht p
R
t bt ln c
rs

Reprezinta debitul unei sonde perfecte din punct de vedere hidrodinamic.


Kt-permeabilitatea efectiva fata de titei
ht-grosimea efectiva a stratului de titei;
p -caderea de presiunea ;
Rc-raza de contur;
rs- raza sondei;
bt-factorul de volum al titeiului.

139. Ce reprezinta relatia

qt

2 K t ht p
R
?
t bt (ln c C )
rs

C- parametrul al rezistentei hidraulice;


Kt-permeabilitatea efectiva fata de titei
ht-grosimea efectiva a stratului de titei;
p -caderea de presiunea ;
Rc-raza de contur;
rs- raza sondei;
bt-factorul de volum al titeiului.
140. Ce este raza redusa a sondei ?

11

Este raza unei sonde fictive, perfecta hidrodinamic, al carei debit este egal cu debitul sondei reale, imperfecta
dupa modul de deschidere.
141. Ce este amplasarea ratioanala a sondei?
Este aceea amplasare care asigura productia maxima de titei cu cheltuieli minime.
142. Cum se face amplasarea sondelor pe zacaminte de titei tip banda liniara cu acvifer active?
Se va face in siruri paralele in raport de conturul interior deoarece sondele se inunta mai intai in culcus.
143. Cum se va face amplasarea sondelor pe zacaminte in forma circulara cu acvifer active?
Amplasarea se va face pe balerii concentrice cu conturul petrolifer.
144. Care sunt tipurile de amplasare a sondelor de extractie pe zacaminte lipsete de acvifere active?
Retaua in:
-4 puncte;
-5 puncte;
-7 puncte.
145. Care sunt dificultatile provocate de depasirea unei viteze de filtrare maxim admisibila a gazelor in zona de
filtru a sondelor?
-aparitia viiturilor de nisip in coloana;
-inundarea zonei de filtru cu particule fine din strat;
- aparitia apei;
-papusarea coloanei.
146.Ce este caderea de presiune maxim admisibila in cazul sondelor de gaze?
Este caderea de presiune care se stabileste de la deschiderea sondei pentru a se evita aparitia viiturilor de
nisip, inundarea zonei de filtru cu particule fine, aparitia apei si care sa mentina constanta pana la sfarsit
147. Cum se stabileste caderea de presiune maxim admisibila in cazul colectoarelor neconsolidate, respective
consolidate?

148. Ce reprezinta relatia:

pc2 (t ) ps2 (t ) A Q(t ) B


Q 2 (t )

Reprezinta legea de filtratie


Qt-debitulde gaze al sondei la momentul t;
A,B= coeficienti ai rezistentei de filtratie;
Pc- presiunea medie pe zacamant;
Ps-presiunea de fund.

12