Lucrrile de salvare la lichidarea

consecinielor contaminrii radioactive.

Cuprins:
1.Termenologia,mrimile i unitaile radiaiei ionizante i radioactivitate.
2. Proveniena radiaiei ionizante.
3.Unitai de masur a radioactivitaii.
4.Distinciea dintre contaminare radiativ i expunerea la radiaii.
5. Expunerea la radiaii ionizante. Efectele iradierii
6.Traductoate de radiaii nucleare.
7. Disctinia dintre Contaminarea radioactiv i expunerea la radiaii.
8. Expunerea la radiaii ionizante. Efectele iradierii.
9.Detectori de radiaii utilizai n prezent pentru evaluarea dozelor de radiaii n
dozimetria naturala.
10.Tipurile de radioactivitate.
11.aradioactivitatea natural i artificial.
12.Tipuri de avarii radioactive.
13.Caracteristicile raioanelor de distrugeri provocate de accidentul nuclear.
14. Masuri de prevenire, protectie si interventie.
15.Situaiile excepionale i traumatizmul.
16.Asigurarea psihologic.
17. Dozimetrie si radioprotectie
18.Precizri generale comune proteciei nucleare biologice sau chimice.

1.Termenologia,mrimile i unitaile radiaiei ionizante i

radioactivitate.
Radiaia alfa - este, particul cu sarcin pozitiv, nu este altceva,
dect nucleul atomului de Heliu, compus din doi neutroni (frsarcin electric) i
doi protoni (ncrcai pozitiv). Cnd particulele alfa traverseaz un material solid, ele
interacioneaz (cedeaz energia) cu muli atomi pe o distanrelativ mic, dnd natere la ioni.
Este suficient de o folie de hrtie pentru a reine majoritatea particulelor alfa. Radiaia alfa
prezint pericol major pentru sntatela inhalare sau ingerare, deoarece afecteaz n direct esutul
intern, n special plmnii.Parcursul n aer este de cca 3-4 cm.
Particula beta - nu este altceva, dect un electron sau pozitron liber (n fizica nuclear
pozitronul este numit i antielectron). Graie particularitilor fizice, particulele beta penetreaz
orice corp pe o distan mai mare dect particula alfa. Este suficient o barier din lemn de
grosimea medie, sau plasticpentru a opri majoritatea particulelor beta. Radiaia beta prezint
pericol major pentru sntatea omului fiind major reinut la nivelul Pielii, dar n special la
inhalarea sau ngerareamaterialelor beta-emitoare. Prezint risc mrit i la iradiere extern.
Parcursul n aer (n dependen de energie: C-14 30 cm, P-32 7 m) sub 10 m.

Radiaia (raze) gama - este und electromagnetic de energii nalte sau fotoni
emii din nucleul unui atom. Pot penetra complet corpul uman, fiind oprite doar de un
perete de beton de cca 1 m. sau de o plac de plumb de grosimea de 15 cm. Radiaia
gama este atenuat de anumite grosimi de: ap, beton, alte materiale dense cum ar fi
uraniul i plumbul, care sunt folosite frecvent ca protecie mpotriva expunerii la acest
tip de radiaii. nsoete de regul dezintegrrile ,

Razele X- sunt fotoni, de energii nalte, rezultani ai interaciei particulelor ncrcate cu

materia. Razele X i razele gama au proprieti apropiate, dar origine diferit. Mai simplu, razele
X sunt produs al proceselor din afara nucleului, dar razele gama sunt produs al proceselor din
interiorul nucleului. La general, razele X dein energii mai mici, deci i capacitatea de penetrare a
esuturilor fiind mai mic. Civa mm de folie din plumb rein cu uurin razele X.

2. Proveniena radiaiei ionizante

Suntem permanent expui la un fond de radiaie ionizant din surse naturale (81% din
fondul radioactiv total) cu valori dependente de locaie geografic, altitudine, care au
proveniena din:
radiaia cosmic particule de energie nalt (protoni 95%, alfa 3,5%) i raze gama
bombardeaz Pmntul instantaneu. Atmosfera planetei acioneaz ca un scut,
absorbind o mare parte din energia radiaiei cosmice.
radiaia terestr se datoreaz elementelor radioactive, care exist n roci i sol:
izotopul radioactiv al potasiului i produii dezintegrrii uraniului i toriului;
radon contribual major (68%) al radiaiei terestre de fond, deoarece radonul gazos a
existat totdeauna n mediul ambiant.
Radiaia natural din interiorul organismului radioizotopii potasiu-40 i carbon-14, care
ptrund n organism prin lanul alimentar (3%) i prin respiraie
De asemenea suntem expui i la radiaie artificial, rezultat al:expunerii medicale (din
radiografii medicale i dentare cu raze X, din tratamente prin iradiere cu cobalt sau
injectii cu ali radionuclizi). Expunerea medical are ponderea major n radiaia artificial, care
n prezentdepete i radiaia natural de fond; alte surse (producere de energie electric,
transport i depozitarea materialelor nucleare, programe de testare a armamentului nuclear, ct i
din alte activiti umane, cum ar fi fumatul, arderea gazului pentru ncalzire i gtit, utilizarea
fosfailor ca fertilizatori, etc).

3.Unitai de masura a radioactivitaii

Radiaia ionizant este inodor, incolor, fr sunet, deci nu poate fi vazut, auzit
sau simit. Ea poate fi ns msurat, folosind diferite tipuri de instrumente.
Msurnd cantitatea de radiaie, oamenii pot detecta sursele de radiaie i pot lua
msurile necesare pentru evitarea efectelor acestora.
Cantitatea de radiaie emis de un material radioactiv se msoar (din 1975) n
uniti de activitate: Bequerel (Bq).
1 Bq nseamna o dezintegrare per secund 1Bq = 1s-1
De exemplu, corpul uman are o radioactivitate medie de aprox. 50-120 Bq/kg.
Unitatea de msura tolerat este Curie (Ci) - viteza de dezintegrare a unui gram de
radiu (3,7x1010 dezintegrari pe secunda). . 1Ci = 3,7 x 10 Bq
Pe msura ce radiaia trece prin material, inclusiv prin esut viu, radiaia interacioneaz
cu atomii, cednd o parte din energia sa esutului pe care -l traverseaz.
Mrimea dozimetric de baz este definit ca energia medie cedat de radiaia ionizant
unei anumite cantiti de mas se numete doza absorbit i se exprim n Gray (Gy).
1 Gy este echivalentul a 1 J/kg.
Unitatea de msur tolerat este rad i Roentgenul; 1Gy = 100 rad.
Roentgen-ul (R) a fost introdus n 1928 ca unitate internaionala pentru doza de expunere,
care reprezint cantitatea de radiaii direcionat spre int, fr s indice cantitatea de radiaii
absorbit de fapt de inta. Se mai utilizeaz pentru raze X i gama
Radiaiile au proprieti diferite de a produce modificri esuturilor. Pentru a lua n
considerare acest lucru, doza absorbit D se multiplic cu un factor de ponderare ai
radiaiei FR, obinndu-se astfel doza echivalent H = FR D .
Doza echivalent se exprim n Sievert (Sv), (1Sv=FR Gy).
Indicii T,R relev dependena dozei absorbite de energia radiaiei i tipul esutului.
Cnd cmpul de radiaii este compus din mai multe tipuri de radiaii, doza echivalent
este: H = S( FR x D),
3

Unitate de msur: Sievert (Sv), [Sv] = J/ Kg. Se utilizeaz frecvent unitile de

miliSievert sau microSievert.
Sensibilitatea esuturilor la radiaie (radiosensibilitatea) difer de la organ la organ.
Acest fapt este luat n considerare prin factorul de risc de ponderare ai
organelor/esuturilor WT obinndu-se doza efectiv;
Se definete doza efectiv ca fiind suma dozelor echivalente multiplicate cu factorii
de ponderare ai organelor / esuturilor.
E =S( WT x H),
unde WT este factorul de ponderare al organului,T.
Unitate de masur: Sievert (Sv);
Unitate tolerat: rem; 1 Sv = 100 rem.

4.Distinciea dintre contaminare radiativ i expunerea la radiaii.

Contaminarea radioactiv apare, cnd materialul radioactiv se depune pe sau ntrun obiect sau
persoan. Materialele radioactive eliberate n mediu pot produce contaminarea aerului,
suprafeelor, solului, plantelor, oamenilor sau a animalelor. O persoana este contaminat, dac
are material radioactiv pe ea (contaminare extern) sau n interiorul corpului (contaminare
intern).
Expunerea la radiaii poate survine, cnd materialele radioactive elibereaz o forma de energie
(radiaie) sub forma de unde sau particule. Cnd o persoaneste expus la radiaii, energia
radiaiei i penetreaz corpul. De exemplu, radiografierea persoanei cu raze X, prezint expunere
la radiaii ionizante.

Factori Radiativi
Energia radiana provenita de la soare (constanta solara)constituie principala sursa pentru
geneza elementelor climatice, a climei in general si a nuantelor sale teritoriale. Expresia cea mai
clara o reprezinta radiatia solara totala anuala.
Bilantul radiativ (Q) reprezinta diferenta dintre radiatia primita (S, D, A) si cea cedata (R, T) la
contactul cu suprafetei terestre cu atmosfera. El se exprima astfel: Q=(S+D+A) (R+T) unde:
S radiatia directa
D radiatia difuza
A radiatia atmosferei
R radiatia reflectata de suprafata terestra
T radiatia terestra
Radiaia solara directa - S
Reprezinta radiatia solara care strabate atmosfera, ajungand nemodificata la suprafata terestra
sub forma unui flux de raze paralele (cu lungimi de unda 19419u2015t cuprinse intre 0,291 si 4-5
). Intensitatea radiatiei solare directe variaza in dependenta de doi factori si anume: inaltimea
Soarelui deasupra orizontului (latitudinea, pentru acelasi moment; anotimpul si momentul zilei,
pentru acelasi punct) si transparenta atmosferei (umezeala aerului, nebulozitatea, concentratia
pulberilor in suspensie).
Radiaia solara difuza - D
Reprezinta acea parte a radiatiei solare, care, dupa ce a fost difuzata de moleculele gazelor ce
compun atmosfera si de suspensiile din cuprinsul acesteia, ajunge la suprafata terestra venind din
toatre directiile. Din aceasta cauza a fost numita radiatia solara a boltii ceresti. Intensitatea
radiatiei difuze depinde, ca si cea a radiatiei solare directe de inaltimea Soarelui deasupra
orizontului si de transparenta atmosferei.
Radiaia globala - Q

Aceasta radiatie rezulta din insumarea radiatiei solare directe (S') si a radiatiei difuze (D),
masurate pe unitatea de suprafata orizontala. Mai este denumita si "insolatia".
Valorile intensitatii radiatiei globale se afla in stransa dependenta de starea atmosferei si
procesele vremii. Astfel, pe timp cu cer acoperit cand radiatia solara nu poate ajunge la suprafata
terestra, ele sunt mai reduse si se refera numai la radiatia solara difuza. In situatiile cu intensitate
mare a radiatie solare directe si cu valori ridicate ale radiatiei difuze, radiatia globala poate atinge
valori apropiate de 2 cal/cm.min. Asemenea valori se inregistreaza in vaile montane de la circa
2000 m altitudine unde radiatia solara directa se intensifica pe seama reflectarii provocate de
norii Cumulus humilis si de zapada care acopera culmile invecinate.
Radiaia reflectata - R
In cazul in care diametrul particulelor este mai mare decat lungimea de unda a radiatiilor, se
produce difuzia totala, adica difuzia tuturor radiatiilor indiferent de lungimea lor de unda. Acesta
este de fapt, fenomenul reflexiei, care consta in abaterea fasciculelor de radiatii de la directia lor
initiala, fara a li se provoca vreo modificare de alta natura. El este numit uneori si reflexie difuza,
ceea ce exprima foarte bine coincidenta dintre difuzia globala despre care se vorbeste in cazul
atmosferei supraincarcate cu impuritati solide si lichide de dimensiuni mari si reflexia despre are
se vorbeste in cazul oricarei supreafete active.
Depinzand in mare masura de insusiri;e fizice ale scoartei terestre (in special de culoare si
rugozitate), radiatia reflectata joaca un rol important in formarea particularitatilor topo si
microclimatice ale diferitelor suprafete.
Insusirile de reflectare ale suprafetei active nu se exprima, de regula, prin intensitatea fluxului de
radiatii reflectate (R), ci printr-un raport intre acesta si radiatia globala incidenta. Raportul
respectiv poarta numele de albedo (A) si se exprima in procente. Cercetarile arata ca in natura
valorile albedoului variaza intre 2 si 95%.
Bilanul radiativ - B
Este diferenta dintre suma tuturor fluxurilor radiative de unda scurta si lunga primite si suma
fluxurilor de unda scurta si lunga cedate de o suprafata oarecare. In meteorologie se analizeaza,
de regula, bilantul radiativ al suprafetei terestre si bilantul radiativ al sistemului Pamant atmosfera (prin Pamant intelegandu-se suprafata terestra).
Suprafata terestra primeste radiatia solara directa (S'), radiatia difuza (D) si radiatia
atmosferica si cedeaza radiatia reflectata de unda scurta, radiatia terestra. La cedari putem
adauga si radiatia reflectata de unda lunga, un flux radiativ atat de neinsemnat, incat adesea este
neglijat.

5. Expunerea la radiaii ionizante. Efectele iradierii.

Tipuri i surse de radiaii. Caracterizarea cmpului de radiaii.
Radiaiile reprezint fenomenele fizice prin care este transmis energie dintr-o regiune a spaiului
n alta. Cuantele cmpului electromagnetic sunt fotonii, particule cu masa de repaus nul, fr
sarcin electric i care se propag cu viteza luminii n vid. Radiaiile X i gamma sunt radiaii
electromagnetice penetrante i se afl la limita superioar a spectrului de energie. Ele au
proprietatea de a produce, prin interacie cu atomii substanei strbtute (iradiate), fenomenul de
ionizare. Radiaiile X cu o energie mai mic de 100 keV sunt puternic absorbite de substan, n
timp ce radiaiile X dure (energie mai mare de 200 keV) i radiaiile gamma pot s strbat
grosimi considerabile din substan, absorbia n cazul acestora fiind mult mai mic.
Calibrarea sistemelor dozimetrice utilizate n dozimetria individual. Cerine i
reglementri.
Pentru calibrarea sistemelor dozimetrice folosite n aceast lucrare i determinarea
dependenei de doz a rspunsului dozimetric am lucrat n condiiile cerute de standardele i
reglementrile n vigoare [48] i anume:7
- Au fost utilizate numai surse izotopice punctuale, monoenergetice (Cs-137,
Am-241, Co-60) i generatori de radiaii X
- Iradierile au fost efectuate pe phantom de iradiere din polimetilmetacrilat
5

(PMMA - material echivalent esut), cu dimensiuni 30x30x15 cm3

- Cmpul de radiaie este perpendicular pe faa de intrare a phantom-ului
- phantom-ul este situat n interiorul unghiului solid al fasciculului de radiaii.
Efectele radiaiilor ionizante asupra polimerilor
Sub aciunea radiaiilor ionizante, polimerii sufer profunde transformri chimice i structurale,
se modific compoziia lor chimic, structura i toate proprietile fizico-chimice i mecanice
Iradierea poate afecta nsuirile materialelor att n mod negativ, caz n care vorbim despre o
distrugere prin iradiere, ct i pozitiv, ceea ce conduce la o mbuntire a unor proprieti.
Transformri chimice ale polimerilor induse prin iradiere.
Transformrile chimice ale polimerilor dau posibilitatea s se creeze tipuri noi de polimeri i s
se modifice ntr-un diapazon larg proprietile i domeniile de utilizare ale acestora. Polimerii
prezint n reaciile chimice o serie de particulariti care rezult din locul pe care grupele
funcionale l ocup n macromolecul, de participarea parial sau total a macromoleculei la
reacie i din felul reaciilor la care dau natere grupele funcionale.
Reticularea radioindus se realizeaz prin iradierea polimerului cu radiaii X i gamma, n
cadrulacestui proces formndu-se radicali de via scurt care unesc lanurile macromoleculare
prin legturi transversale, cu formarea hidrogenului ca produs secundar. Formarea legturilor
transversale ntre lanuri are loc cu preponderen n zona amorf a polimerului. Iradierea aduce
modificri importante n proprietile polimerilor atunci cnd are loc n prezena oxigenului
Modificrile proprietilor fizice ale polimerilor produse prin iradiere.
Proprietilor fizice ale polimerilor sunt modificate semnificativ n urma iradierii. Aceste
modificri se datoreaz energiei cedate de fotonii incideni ctre constituenii elementari ai
materialului iradiat. Energia cedat se disip treptat n material, rspndindu-se spaial i fiind
transferat de la un purttor la altul: de la fotoni la electroni, de la acetia la atomi, molecule i n
ntreaga structur. Acest surplus de energie conduce la apariia unor specii chimic active precum
i la modificri sau defecte n zona cristalin, defecte care devin centre active pentru alte
transformri i conduc la schimbri ale proprietilor acestor corpuri. Efectele radiaiilor
ionizante asupra organismului uman.Cnd materia vie este supus unei iradieri astfel nct
solicitrile pentru organism nu depesc cu mult condiiile fiziologice normale, aciunea
radiaiilor are doar un efect funcional. n acest caz, radiaiile au un efect pozitiv pentru cazurile
n care metabolismul este dereglat, situaie n care iradierea conduce la o activare i o stimulare
temporar a metabolismului, avnd ca rezultat o reglare metabolic .
La iradierea organismului, efectul produs asupra sistemului nervos este considerat de o
importan primordial. Aciunea radiaiilor asupra sistemului nervos central conduce la
modificri ale activitii de reglare neurohormonal, ceea ce conduce la tulburri funcionale
biochimice i biologice n ntreg organismul.
Efectele biologice ale radiaiilor ionizante
Majoritatea organelor i esuturilor din corp nu sunt afectate de pierderea
unui numr substanial de celule, dar dac numrul pierdut este suficient de mare,
vor aprea vtmri observabile care reflect o pierdere a funciei tisulare.
Probabilitatea provocrii unor asemenea prejudicii este mic dac valoarea dozei
este redus i crete rapid ctre 100 % la depirea unei valori de prag. La valori
peste cea a pragului, severitatea vtmrilor crete cu creterea dozei. Acest tip de 9
efect se numete deterministic. Consecina iradierii este foarte diferit dac celula
iradiat este modificat i nu distrus. Clona de celule rezultat din reproducerea
unei celule somatice viabile dar modificate poate conduce, dup o perioad mai
lung de timp la manifestarea unui caz malign, un cancer. Acest tip de efect se
numete stocastic.
Rspunsul celular la doze mici de radiaii
Datorit complexitii sale, organismul uman are nevoie de interaciuni armonioase ntre
constituentele sale, pentru meninerea homeostaziei (homeostazia fiind echilibrul dinamic n care
se gsesc parametri fiziologici ai organismului). n prezent, suntem expui constant la doze mici
6

de radiaii care induc leziuni celulare similare cu cele datorate produilor oxidativi rezultai din
procesele celulare normale. Legat de nelegerea rspunsurilor biologice la radiaii, cercetrile se
concentreaz asupra urmtoarelor subiecte:
- Dac celulele reacioneaz la doze mici de radiaii la fel cum fac n cazul
dozelor mari
- Dac celulele repar leziunile ADN induse de doze mici la fel cum le
repar pe cele induse de doze mari.
- Ct de mult protejeaz dozele mici de radiaii mpotriva unor doze de
radiaii ulterioare rspunsul adaptiv la doze mici poate avea un impact
substanial n estimarea riscului pentru sntate.
Efectul bystander. Implicaiile efectului bystander n radioprotecie
Pn n urm cu 10 ani era acceptat ideea c efectele biologice ale radiaiilor sunt o consecin
direct a leziunilor ADN-ului celulelor iradiate care rmn nereparate sau reparate vicios.
Experimente recente au artat c se produc modificri genetice ntr-un numr mai mare de celule
i nu numai n cele expuse direct la radiaii. Efectul bystander este definit ca apariia de efecte
biologice la celulele aflate n vecintatea celulelor iradiate direct. Efectul bystander 10 arat c
celule individuale rspund fr s fie traversate direct de radiaii, fapt demonstrat experimental i
prezentat n figura.
Ilustrarea efectului bystander
Deoarece lezarea cromozomial, mutaiile i transformarea celular sunt produse n celule
bystander, s-a stabilit c efectul bystander crete riscul la doze mici de radiaii.
Rspunsul adaptiv. Implicaiile rspunsului adaptiv pentru sntatea populaiei
Rspunsul adaptiv indus de dozele mici de radiaii a fost descris n anii 80 i desemneaz
inducerea rezistenei celulare la efectele genotoxice cauzate de doze mari de radiaii aplicate
ulterior. Dozele care induc acest rspunsul sunt numite doze adaptive. Existena rspunsului
adaptiv a fost demonstrat experimental in vivo i in vitro pe linii celulare normale sau tumorale
de origine animal i uman.Studiile care au avut n vedere efectele pe termen scurt arat c
rspunsul adaptiv are o contribuie benefic. Expunerea ocupaional la doze mici induce
rspunsul adaptiv, rezultatul fiind reducerea efectelor genotoxice n cazul unor expuneri
ulterioare la doze mari de radiaii. Exist dovezi tiinifice clare privind stimularea funciilor
imunologice, a activitii antioxidante i a abilitii de reparare a ADN prin inducerea
rspunsului
adaptiv.

6.Traductoare de radiaii nucleare.

Clasificarea radiaiilor nucleare:

Dup modul de alctuire:
- Radiaii electromagnetice, formate din particule fr mas de repaus:
radiaii X ( = 10-8 10-11 m),
radiaii (.= 10-11 ... 10-14 m);
- Radiaii corpusculare, formate din particule cu mas de repaus:
fascicule de particule elementare: electroni, neutroni, protoni, etc;
fascicule de nuclee de atomi: deuteroni, helioni, etc;
fascicule de atomi ionizai n micare: He+ , Li+ , etc.
Radiaii nucleare cu importan deosebit n industrie:
- radiaii (nuclee de He42 ncrcate),
- radiaii (electroni),
- radiaii X i
- radiaii .
7

Un fascicul de particule se caracterizeaz prin:

- numrul de particule,
- energia particulelor sale.

n timpul interaciunii ntre radiaia nuclear i substan, particula incident iese din
fascicul sau cedeaz energie atomilor substanei respective.
Interaciunea depinde de proprietile particulei incidente i ale substanei i are rol
decisiv n alegerea detectorului de radiaii.
Interaciunile particulelor ncrcate electric cu substana (ionizarea i excitarea atomilor
din mediu) duc la pierderi de energie pentru particula incident, datorit ciocnirilor cu esau nucleele atomilor din substan
Sursele de radiaii nucleare sunt simple, specifice radiaiei emise.
Izotopii radioactivi sunt surse nucleare artificiale care emit spontan radiaii.
Sursele i sursele de neutroni sunt construite din cilindri de Pb sau oel inoxidabil, cu
fereastr pentru iradiere, inclui n ecrane de Pb sau oel inoxidabil de grosime impus de
radiaia admis pentru mediul nconjurtor.
Surse tipice de radiaii :
Co60, cu timp de njumtire 5,3 ani, foarte puternic, necesit ecranare i protecie i se
folosete tot mai puin,
Cs137, cu timp de njumtire 30 ani i radiaie sczut.
Sursele sunt puin penetrante, nu au condiii speciale de ecranare,
Sursele au construcii specifice, n funcie de energia electronilor emii.

Detectoare de radiaii nucleare

Convertesc particulele incidente pe suprafaa activ n semnal electric tip impulsuri.

Dup modul de interaciune a radiaiei cu partea activ a detectorului:
detectoare cu ionizare direct - camere de ionizare,
- contoare proporionale,
- contoare Geiger Muller,

detectoare cu semiconductoare,
detectoare cu ionizare indirect (cu scintilaie, Cerenkov, etc.).
Pentru radiaiile X se folosesc:
detectoare umplute cu gaz,
tip numrtor proporional,
calorimetre,
plci microcanal,
suprafee de fotodetectoare,
detectoare superconductoare cu jonciune tunel, etc.

Caracteristicile specifice detectoarelor de radiaii nucleare:

amplitudinea impulsului de ieire,

viteza de numrare = raportul ntre nr. total de impulsuri i timpul de msurare,
putere de rezoluie = nr. de impulsuri de ieire n unitatea de timp,
eficacitate = raportul ntre nr. particule ce dau impulsuri la ieire i nr. particule incidente,
selectivitate fa de radiaie,
volumul sensibil al detectorului.
1. Detectoare semiconductoare de radiaii nucleare
8

Energia necesar formrii unei perechi de purttori este mai mic cu un ordin de mrime
fa de energia necesar n camerele de ionizare.
n funcie de cristalul semiconductor folosit, detectoarele sunt:
omogene (n sau p) sunt din material cu rezistivitate mare (>108cm), pentru a avea
zgomot mic. Sunt folosite la detecia particulelor penetrante.
heterogene (jonciuni p-n) - sunt polarizate invers i se deosebesc de jonciunile diodelor
uzuale, printr-o regiune de sarcin spaial mai groas apropiat de suprafa (pentru ca
fereastra detectorului s aib o grosime neglijabil).
Timpul de rspuns este mic i se poate micora prin modificarea dimensiunilor
geometrice ale jonciunii.
Pentru detecia radiaiilor X de energie mic se folosesc fotodiode Schottky din Si, cu
electrozi transpareni i acoperiri antireflectorizante.
Pentru detecia radiaiilor electromagnetice de mare energie i a particulelor nucleare se
folosete fotodioda PIN cu substraturi semiconductoare intrinseci. La tensiune de
polarizare invers mare, volumul detectorului e egal cu volumul dintre electrozi.
Se folosesc i fotodiode cu avalan datorit ctigului intern mare, dar necesit circuite
de procesare pentru control. Ca adaptor electronic se utilizeaz un convertor sarcin-tens.
cu AO cu rezisten mare de intrare, cu TECMOS sauTECj.
Pentru detecia radiaiilor nucleare cu fototranzistoare bipolare e nevoie de jonciune
mare colector-baz.
Fotodiode pentru energii mari

Pentru detecia radiaiei de mare energie i a particulelor nucleare se folosesc fotodiode

PIN.
Materialele utilizate n construcia lor:
Si (pentru energii mai mici) i
Ge (pentru energii mai mari).
Se aleg cristale de mare puritate, rezistivitate mare i concentraie mic la defecte
structurale.
Pentru a reduce concentraia de dopant se folosesc ioni de Li.
Alte materiale folosite pentru fotodiode PIN la temperatura camerei:
- CdTe i GaAs. Din cauza dificultii obinerii cristalelor de mare puritate, aceste
fotodiode sunt mult mai lente dect cele din Si sau Ge.
Senzori de poziie pentru radiaii X

Pentru deteia radiaiei nucleare pe o singur dimensiune, se divide electrodul superior

al senzorului n benzi. Fiecare band reprezint un element de detecie separat, ceea ce d
o rezoluie spaial pe o singur dimensiune, de ordinul 5 m.
Se folosesc senzori din Si - SSD (Silicon Strip Detector).
Pentru detecia bidimensional a radiaiei nucleare, se folosesc SSD cu dou fee, cu
benzi p pe faa superioar supus radiaiei i benzi n pe faa posterioar, perpendiculare
pe benzile p.
Dimensiunile senzorului sunt de 5 cm.
Dezavantaj: trebuie citite mii de canale,
de preamplificare de
p
p fiecare
p cu circuite
n
zgomot redus, convertoare analog-numerice i circuite de memorare i analiz.
Pentru a reduce nr. canalelor citite, se folosesc senzori cu camer de deviaie SDC
(Semiconductor Drift Chamber).
n
Radiatii X

Msurarea dozei de radiaii cu tranzistoare TECMOS

Pentru msurarea cantitii de radiaii emise se folosesc dozimetre: tranzistor MOS cu

poart izolatoare, cu canal n sau p (cele cu canal p au zgomot mai mic).
Avantaje: pre sczut, dimensiuni i greutate mici, robustee, acuratee, gam dinamic
mare, sensibilitate la radiaii de energii sczute, citire n timp real sau ntrziat,
memorarea informaiei, posibilitatea integrrii monolitice cu ali senzori i circuite de
msurare, condiionarea semnalului, procesarea informaiei i posibilitatea folosirii fr
tensiune de polarizare.
Poarta

Drena (VD < 0)

IDS

Sursa

ID0

SiO2
Si p

Si p

VS

Si n

Poarta

Sursa

Partea sensibil a tranzistorului MOS este poarta izolatoare.

Iradierea creaz perechi e- - gol n ntreg volumul, care se recombin, celelalte sunt
separate. Electronii sunt respini de izolator iar golurile se mic lent spre catod, unele
fiind prinse n regiunea ngust de lng catod, n capcane de goluri generate anterior.
Rezultatul este o sarcin pozitiv permanent, ce modific tensiunea de prag Vp a
tranzistorului cu o cantitate Vp, n funcie de doza de radiaii absorbit, polarizarea
porii n timpul iradierii, tipul i energia radiaiei i grosimea izolatorului. Parametrul
msurat este Vr, obinut n timpul i dup iradiere. ID0 = surs de c.const.
Vp se obine prin msurarea tensiunii de ieire Vs nainte i dup iradiere.
Rspunsul dozimetrului la iradiere depinde de polarizarea aplicat porii fa de substrat:
-Vp [V]
Eir =
Eir =
0,25MV/cm
0,4MV/cm

30
20

Eir = 1MV/cm

10

500

10

d = 0,1m

1000 1500 2000 2500 3000

Doza
[Gy]

Detectoare de radiaii cu gaz cu microbenzi

Detectorul de radiaii cu gaz cu microbenzi este o suprafa paralel de numrtoare

proporionale realizate fotografic pe un substrat rigid.
La ptrunderea radiaiei n volumul detectorului, electronii ionizai sunt atrai spre anozi,
unde cmpul electric puternic duce la multiplicarea nr. de electroni.

Catod

Gaz
Electod de
deviere
Particula
incident
a

Anod
Benzi de
colectare
a sarcini

Un
element

Este o mbuntire fa de camera proporional cu multe fire. Datorit spaierii fine, de

0,2 mm ntre anozi, rezoluia spaial e mai bun dect la camera proporional cu multe
fire. Apropierea catozilor de anozi produce evacuarea rapid a ionilor pozitivi din
regiunea de multiplicare a gazului.
Viteza de numrare este mai mare, peste 106 s-1m-2, acuratee mare.
Folosit n radiografia numeric, la msurarea energiei i poziiei fotonilor individuali de
radiaie X la viteze de numrare radiologice.
Tehnica radiografic: o combinaie de ecran fluorescent i film fotografic. Are rezoluie
bun i este optimizat, dar are limitri n eficiena de detecie cuantic sczut i
zgomotul granulaiei filmului, care elimin detaliile imaginii la frecvene spaiale mari.
Cu contrast de afiare fix i gam dinamic limitat, detaliile sunt pierdute n zonele de
supraexpunere sau subexpunere din imaginea de pe film.
Sistemele radiografice numerice care elimin limitrile sistemului cu ecran i film:
fluoroscopie numeric,
radiografie pe calculator,
11

- sisteme bazate pe dispozitive cuplate prin sarcin (CCD),

- tehnici de conversie directe bazate pe Se amorf.
Toate aceste sisteme funcioneaz n modul de integrare a energiei. Nici una din tehnologiile
enumerate nu are posibilitatea de numrare a fotonilor la vitezele sistemelor de preluare a
imaginilor n domeniul radiaiilor X.

Un sistem numeric de preluare a imaginilor bazat pe detector cu microbenzi are contrast

ajustabil al imaginii, gam dinamic determinat de statistica de numrare a fotonilor, un
avantaj fa de film. n plus, acest sistem are i alte avantaje:
- eficien cuantic de detecie mare,
- posibilitatea de mbuntire ulterioar a
caracteristicilor imaginii folosind energia msurat a radiaiilor X.
Detectoarele cu gaz cu microbenzi sunt folosite i pentru microdozimetrie, n centralele
nucleare care au cmpuri complexe de radiaie (spectru larg de cmpuri de neutroni n
prezena unei radiaii de fond).

Detectoare numerice pentru radiaii X

Un detector cu suprafa mare este esenial n radiologia medical.
Exist dou tendine principale pentru realizarea radiografiilor numerice:
digitizarea semnalului de la o camer video cuplat la un intensificator de imagini pentru
radiaii X (instalaie voluminoas) i
sistemul cu material fosforescent stimulabil.
Ambele sisteme sunt disponibile n variante care permit citirea instantanee, cu toate c
varianta cea mai uzual a sistemului cu material fosforescent stimulabil necesit
transportul casetei la scaner cu laser pentru citire.
Calitile acestor sisteme nu le fac acceptabile pentru toate utilizrile. De aceea, exist
detectoare numerice care pot funciona n toate modalitile radiologice curente, inclusiv
radiografia i fluoroscopia.
Detectorul este o suprafa mare, plat, cu unul sau mai multe straturi pentru absorbia
radiaiilor X. Convertete energia n sarcin electric folosind o suprafa integrat
matricial activ pentru autoscanarea sarcinii electrice a imaginii.
Conversia se face prin:
metoda direct o suprafa fotorezistiv convertete radiaiile X n sarcini electrice,
metoda indirect, cu strat din material fosforescent i suprafa de fotodiode.
Fluoroscopia este dificil datorit semnalelor mici i citirii n timp real.
Comparaia ntre senzorii medicali convenionali pentru radiaii X (cu strat din pudr de
material fosforescent i cu material fosforescent structurat, sau cu straturi fotorezistive)
arat creterea rezoluiei la cei din urm.
Radiaiile X absorbite de un ecran fosforescent elibereaz lumin care creaz o imagine
la suprafa. mprtierea lateral a luminii este limitat de difuzie.
Diametrul elementului de imagine este comparabil cu grosimea ecranului. Cu ct ecranul
este mai gros (pentru a crete eficiena de absorbie cuantic) scade rezoluia imaginii.
Folosind ecran fosforescent, crete rezoluia imaginii.
Alt metod: Radiaiile X interacioneaz cu o plac fotorezistiv i elibereaz electronii
i golurile spre suprafeele plcii fotorezistive.
Cerinele unui detector de radiaii X numeric, ideal sunt:
s accepte imaginea n acelai timp (detector cu integrarea imaginii),
citirea trebuie s fie imediat i electronic (fr caset n micare),
calitatea imaginii s fie apropiat de limita teoretic pentru toi parametrii operaiunilor
de preluare de imagini (eficien cuantic mare de absorbie a radiaiilor X, s nu se

12

degradeze semnificativ imaginea prin zgomotul excesiv de fluctuaie al ctigului,

zgomotul amplificatorului folosit sau zgomotul cuantic secundar).
ntr-o structur cu citire i autoscanare imaginea creat ntr-un anumit plan este citit n
acelai plan.
Cnd sunt necesare dispozitive cu suprafa foarte mare (ex. 30 cm x 30 cm), nu se pot
folosi CI din Si pur. Se folosesc circuite simple, numite matricial active, cu substraturi
ieftine, de exemplu sticl.
Dozimetre cu fibre optice

Dac absorbia optic indus ntr-o FO multimod de radiaia ionizant depinde doar de
doza absorbit, FO conectat la un reflectometru optic n domeniul timp (OTDR) este
folosit la monitorizarea distribuit la distan, pe termen lung a dozei de radiaii pe o
suprafa mare.
Se pot folosi:
FO din silic dopate cu P,
pmnturi rare sau Pb,
dopani care produc centre de culoare stabile induse de radiaie.
Informaia dat de dozimetru depinde de doz i de temperatur, fiind parial tears cnd
se oprete radiaia. La creterea dozei de radiaii, absorbia este saturat. Exemplu, FO de
silic dopat cu P nu poate fi folosit la msurarea dozelor mari.
Un efect reversibil indus de radiaie este difuzia hidrogenului din nveliul cu nr. mare de
grupri hidroxil OH spre miezul cu nr. mic de grupri OH a unei FO, determinnd
creterea benzilor de absorbie ale gruprilor OH. Amplitudinea benzilor de absorbie ale
gruprii OH crete.
Pentru a determina variaia benzii de absorbie optic a gruprii OH se msoar pierderile
optice la dou lungimi de und apropiate, aflate pe unul din flancurile benzii. Alt cale de
a extrage semnalul util este s se foloseasc trei lungimi de und.

7. Disctinia dintre contaminarea radioactiv i expunerea la

radiaii.
Contaminarea radioactiv apare, cnd materialul radioactiv se depune pe sau ntrun
obiect sau persoan. Materialele radioactive eliberate n mediu pot produce
contaminarea aerului, suprafeelor, solului, plantelor, oamenilor sau a animalelor.
O persoana este contaminat, dac are material radioactiv pe ea (contaminare
extern) sau n interiorul corpului (contaminare intern).
Expunerea la radiaii poate survine, cnd materialele radioactive elibereaz o
forma de energie (radiaie) sub forma de unde sau particule. Cnd o persoan
este expus la radiaii, energia radiaiei i penetreaz corpul.
De exemplu, radiografierea persoanei cu raze X, prezint expunere la radiaii
Ionizante.
ACCIDENTUL NUCLEAR
1. Definiie, clasificare, efecte
2. Materializare grafic
3. Msuri de prevenire, protecie i intervenie
Radiaiile sunt frecvente n natur sau pot fi produse n mod artificial fr a fi definite nici ca tip
nici ca efect. Iradierea natural a organismului uman se datoreaz radiaiilor ionizante existente
n mediul nconjurtor (radiaiile cosmice, radioactivitatea solului, a alimentelor etc). La acestea
se adaug:
- folosirea radiaiilor n investigaiile i tratamentele medicale
13

- iradierea datorat experimentelor nucleare n atmosfer i industria energetic nuclear

Ponderea cea mai important n iradierea organismului uman o are iradierea natural 66% ,
urmat de iradierea medical 23% i cu valori apropriate iradierea profesional i cea
suplimentar.
Deoarece efectele radiaiilor sunt legate de doza de radiaie primit, care asociaz un factor de
risc s-a stabilit doza maxim admis pentru populaie de 5mSv/an.
Accidentul nuclear se consider a fi evenimentul care afecteaz instalaia nuclear i provoac
iradierea sau contaminarea populaiei i mediului nconjurtor peste limitele maxime admise.
Instalaiile i activitile care sunt luate n considerare ca surs de accident nuclear sunt:
- reactoarele nucleare energetice i de cercetare
- instalaiile din ciclul de producere a combustibilului nuclear
- instalaiile de tratare a deeurilor radioactive
- transportul i depozitarea combustibilului nucleari sau a deeurilor radioactiv
- producerea, utilizarea, depozitarea, stocarea i transportul radioizotopilor folosii n agricultur,
industrie, medicin, precum i n scopuri tiinifice i de cercetare
- utilizarea radioizotopilor pentru producerea de energie n obiecte spaiale.
n funcie de riscul radiobiologic pentru populaie i de intensitatea sa de aciune, accidentul
nuclear poate fi ncadrat astfel:
- Accidentul nuclear minor (de rutin): este considerat evenimentul n care iradierea sau
contaminarea populaiei i a mediului nconjurtor depete doza maxim admis.
- Accidentul nuclear major: este considerat acel accident care reprezint risc biologic mare,
prin iradierea extern i intern a populaiei.
- Accidentul nuclear maxim credibil de proiect: se ia n calcul la proiectarea centralei nucleare
i este delimitat de expunerea rezultat din eliberarea de produse de fisiune cu o iradiere mai
mare de 0,25 Sv pe ntregul organism i de 1 Sv /om adult pe tiroid.
Cauzele producerii accidentelor nucleare
a) cauze interne:
- supranclzirea elementelor combustibile
- ambalarea termic a unui reactor spre starea de criticitate, care atrage dup sine o intens
eliberare de materiale radioactive n atmosfer i care poate duce n extrem situaie la topirea
zonei active a reactorului
- cedarea circuitelor de rcire
- avarii la sistemul de canalizare colectare a deeurilor radioactive
- greeli de manipulare a deeurilor radioactive
- neexecutarea la timp a reviziilor tehnice
b) cauze externe:
- dezastre naturale
- acte de sabotaj
- impactul cu obiecte cosmice, rachete, avioane sau proiectile de calibru mare
Urmrile accidentului nuclear
Riscul nuclear: acel complex de situaii i consecine, rezultat n urma eliberrii necontrolate a
produilor radioactivi n mediul nconjurtor
Domeniile afectate de accidentul nuclear sunt :
- sntatea public
- economia zonei n general i n special cea agricol i zootehnic
14

- alte aspecte economice i sociale din zona afectat de rspndirea radioactivitii eliberate
Factorii de care depind urmrile i consecinele accidentului nuclear sunt:
- teritoriul n care se afl C.N.E. la care se produce evenimentul (teritoriul naional sau n afara
acestuia)
- proporiile accidentului nuclear
- anotimpul n care are loc accidentul
- relieful i flora zonei nconjurtoare
- condiiile meteo din momentul accidentului
- utilizarea terenului din zon sub aspect agricol i zootehnic
- distanele pn la localiti i densitatea populaiei din zon
- distanele la care sunt situate obiectivele sociale economice i agrozootehnice importante
- fauna zonei
- mijloacele i cile de comunicaie cu localitile din jur
ntr-un accident nuclear, ca urmare a eliberrii de substane radioactive n mediul nconjurtor,
exist urmtoarele riscuri:
a) riscul inhalrii de substane radioactive:
- datorit gazelor emise i transportului substanelor radioactive, la distan de ctre aer
- efectele conjugate ale inhalrii i iradierii se manifest direct
- inhalarea iodului radioactiv duce la riscul imediat
- efect cumulator asupra tiroidei (doza admis pt. copii 0,25 Sv)
b) Riscul rezultat din radioactivitatea depus
Aprecierea riscului n acest caz se face prin:
- determinarea debitului dozei de radiaie
- stabilirea radionuclizilor prezeni
n cazul n care doza debit de radiaie poate fi tolerat din punct de vedere al iradierii externe,
este obligatoriu controlul radioactivitii produselor alimentare, direct sau indirect afectate de
contaminarea radioactiv.
c) Riscul rezultat din acumularea lent a radioactivitii:
- n alimente
- n aer
- n precipitaii
Alimente critice:
- lapte
- legume cu foi
Dac efectul inhalrii se produce destul de rapid, pericolul datorat depunerilor radioactive este de
durat medie i mare, ceea ce impune msuri pe termen lung privind consumul de alimente, ap,
furaje i controlul permanent al radioactivitii.
Dozele maxime admise pentru
anumite pri ale
organismului: Organismul
ntreg
Pielea , glanda tiroid

0,01 0,05 Sv/h

0,006 Sv

15

Organe simple
Mini, antebrae
Alte organe interne

0,04 - 0,05 Sv
0,225 Sv
0,015 Sv

8.Expunerea la radiaii ionizante. Efectele iradierii.

Tipuri i surse de radiaii. Caracterizarea cmpului de radiaii.
Radiaiile reprezint fenomenele fizice prin care este transmis energie dintr-o regiune a
spaiului n alta. Cuantele cmpului electromagnetic sunt fotonii, particule cu masa de repaus
nul, fr sarcin electric i care se propag cu viteza luminii n vid. Radiaiile X i gamma sunt
radiaii electromagnetice penetrante i se afl la limita superioar a spectrului de energie. Ele au
proprietatea de a produce, prin interacie cu atomii substanei strbtute (iradiate), fenomenul de
ionizare. Radiaiile X cu o energie mai mic de 100 keV sunt puternic absorbite de substan, n
timp ce radiaiile X dure (energie mai mare de 200 keV) i radiaiile gamma pot s strbat
grosimi considerabile din substan, absorbia n cazul acestora fiind mult mai mic.
Calibrarea sistemelor dozimetrice utilizate n dozimetria individual. Cerine i
reglementri.
Pentru calibrarea sistemelor dozimetrice folosite n aceast lucrare i determinarea dependenei
de doz a rspunsului dozimetric am lucrat n condiiile cerute de standardele i reglementrile n
vigoare i anume:
- Au fost utilizate numai surse izotopice punctuale, monoenergetice (Cs-137, Am-241, Co-60) i
generatori de radiaii X
- Iradierile au fost efectuate pe phantom de iradiere din polimetilmetacrilat (PMMA - material
echivalent esut), cu dimensiuni 30x30x15 cm3
- Cmpul de radiaie este perpendicular pe faa de intrare a phantom-ului
- phantom-ul este situat n interiorul unghiului solid al fasciculului de radiaii.
Efectele radiaiilor ionizante asupra polimerilor
Sub aciunea radiaiilor ionizante, polimerii sufer profunde transformri chimice i structurale,
se modific compoziia lor chimic, structura i toate proprietile fizico-chimice i mecanice .
Iradierea poate afecta nsuirile materialelor att n mod negativ, caz n care vorbim despre o
distrugere prin iradiere, ct i pozitiv, ceea ce conduce la o mbuntire a unor proprieti
Transformri chimice ale polimerilor induse prin iradiere. Reticularea i degradarea.
Transformrile chimice ale polimerilor dau posibilitatea s se creeze tipuri noi de polimeri i s
se modifice ntr-un diapazon larg proprietile i domeniile de utilizare ale acestora. Polimerii
prezint n reaciile chimice o serie de particulariti care rezult din locul pe care grupele
funcionale l ocup n macromolecul, de participarea parial sau total a macromoleculei la
reacie i din felul reaciilor la care dau natere grupele funcionale. Reticularea radioindus se
realizeaz prin iradierea polimerului cu radiaii X i gamma, n cadrul acestui
proces formndu-se radicali de via scurt care unesc lanurile macromoleculare prin legturi
transversale, cu formarea hidrogenului ca produs secundar. Formarea legturilor transversale
ntre lanuri are loc cu preponderen n zona amorf a polimerului. Iradierea aduce modificri
importante n proprietile polimerilor atunci cnd are loc n prezena oxigenului.
Modificrile proprietilor fizice ale polimerilor produse prin iradiere
Proprietilor fizice ale polimerilor sunt modificate semnificativ n urma iradierii. Aceste
modificri se datoreaz energiei cedate de fotonii incideni ctre constituenii elementari ai
materialului iradiat. Energia cedat se disip treptat n material, rspndindu-se spaial i fiind
transferat de la un purttor la altul: de la fotoni la electroni, de la acetia la atomi, molecule i n
ntreaga structur. Acest surplus de energie conduce la apariia unor specii chimic active precum
i la modificri sau defecte n zona cristalin, defecte care devin centre active pentru alte
transformri i conduc la schimbri ale proprietilor acestor corpuri.
16

Efectele radiaiilor ionizante asupra organismului uman

Cnd materia vie este supus unei iradieri astfel nct solicitrile pentru organism nu depesc
cu mult condiiile fiziologice normale, aciunea radiaiilor are doar un efect funcional. n acest
caz, radiaiile au un efect pozitiv pentru cazurile n care metabolismul este dereglat, situaie n
care iradierea conduce la o activare i o stimulare temporar a metabolismului, avnd ca rezultat
o reglare metabolic. La iradierea organismului, efectul produs asupra sistemului nervos este
considerat de o importan primordial. Aciunea radiaiilor asupra sistemului nervos central
conduce la modificri ale activitii de reglare neurohormonal, ceea ce conduce la tulburri
funcionale biochimice i biologice n ntreg organismul.
Efectele biologice ale radiaiilor ionizante
Majoritatea organelor i esuturilor din corp nu sunt afectate de pierderea unui numr
substanial de celule, dar dac numrul pierdut este suficient de mare, vor aprea vtmri
observabile care reflect o pierdere a funciei tisulare. Probabilitatea provocrii unor asemenea
prejudicii este mic dac valoarea dozei este redus i crete rapid ctre 100 % la depirea unei
valori de prag. La valori peste cea a pragului, severitatea vtmrilor crete cu creterea dozei.
Acest tip de efect se numete deterministic. Consecina iradierii este foarte diferit dac celula
iradiat este modificat i nu distrus. Clona de celule rezultat din reproducerea unei celule
somatice viabile dar modificate poate conduce, dup o perioad mai lung de timp la
manifestarea unui caz malign, un cancer. Acest tip de efect se numete stocastic.
Rspunsul celular la doze mici de radiaii
Datorit complexitii sale, organismul uman are nevoie de interaciuni armonioase ntre
constituentele sale, pentru meninerea homeostaziei (homeostazia fiind echilibrul dinamic n care
se gsesc parametri fiziologici ai organismului). n prezent, suntem expui constant la doze mici
de radiaii care induc leziuni celulare similare cu cele datorate produilor oxidativi rezultai din
procesele celulare normale. Legat de nelegerea rspunsurilor biologice la radiaii, cercetrile se
concentreaz asupra urmtoarelor subiecte:
- Dac celulele reacioneaz la doze mici de radiaii la fel cum fac n cazul dozelor mari
- Dac celulele repar leziunile ADN induse de doze mici la fel cum le repar pe cele induse de
doze mari.
- Ct de mult protejeaz dozele mici de radiaii mpotriva unor doze de radiaii ulterioare
rspunsul adaptiv la doze mici poate avea un impact substanial n estimarea riscului pentru
sntate.
Efectul bystander. Implicaiile efectului bystander n radioprotecie
Pn n urm cu 10 ani era acceptat ideea c efectele biologice ale radiaiilor sunt o consecin
direct a leziunilor ADN-ului celulelor iradiate care rmn nereparate sau reparate vicios.
Experimente recente au artat c se produc modificri genetice ntr-un numr mai mare de celule
i nu numai n cele expuse direct la radiaii. Efectul bystander este definit ca apariia de efecte
biologice la celulele aflate n vecintatea celulelor iradiate direct. Efectul bystander arat c
celule individuale rspund fr s fie traversate direct de radiaii, fapt demonstrat experimental i
prezentat n figura.
Ilustrarea efectului bystander Deoarece lezarea cromozomial, mutaiile i transformarea
celular sunt produse n celule bystander, s-a stabilit c efectul bystander crete riscul la doze
mici de radiaii
Rspunsul adaptiv. Implicaiile rspunsului adaptiv pentru sntatea populaiei
Rspunsul adaptiv indus de dozele mici de radiaii a fost descris n anii 80 i desemneaz
inducerea rezistenei celulare la efectele genotoxice cauzate de doze mari de radiaii aplicate
ulterior. Dozele care induc acest rspunsul sunt numite doze adaptive. Existena rspunsului
adaptiv a fost demonstrat experimental in vivo i in vitro pe linii celulare normale sau tumorale
de origine animal i uman. Studiile care au avut n vedere efectele pe termen scurt arat c
rspunsul adaptiv are o contribuie benefic. Expunerea ocupaional la doze mici induce
rspunsul adaptiv, rezultatul fiind reducerea efectelor genotoxice n cazul unor expuneri
17

ulterioare la doze mari de radiaii. Exist dovezi tiinifice clare privind stimularea funciilor
imunologice, a activitii antioxidante i a abilitii de reparare a ADN prin inducerea
rspunsului adaptiv.

9.Detectori de radiaii utilizai n prezent pentru evaluarea dozelor

de radiaii n dozimetria natural.
n acest capitol sunt prezentate principalele tipuri de dozimetre folosite n dozimetria
individual: dozimetrul fotografic i dozimetrul termoluminescent. Cea mai mare parte a acestui
studiu se refer la caracterizarea dozimetrului fotografic i are ca scop evaluarea performanelor
acestuia. A fost efectuat o analiz complex a principalelor mrimi de influen a rspunsului
dozimetrului fotografic: energia medie de iradiere, unghiul de inciden al radiaiei i
temperatura mediului ambiant, urmrindu-se mbuntirea continu a performanelor sistemului
dozimetric utilizat. Studiul dependenei rspunsului dozimetric de energia medie de iradiere a
condus la o serie de rezultate originale, n primul rnd stabilirea rspunsului dozimetric n funcie
de energie, pentru un interval larg de energii.
Dozimetrul fotografic Filmul fotografic a fost folosit ca detector de radiaii nc de la sfritul
secolului XIX. Descoperirea radiaiilor X de ctre Roentgen (1895) i a radioactivitii de ctre
Becquerel (1896) sunt strns legate de detectarea radiaiilor cu ajutorul filmului fotografic.
Dozimetrul fotografic este alctuit dintr-un film dozimetric i o caset dozimetric.

10.Tipurile de radioactivitate.
In afara de poluarea biologica, industriala si chimica a solului, exista azi si poluarea
radioactive, de care se face vinovat tot omul. Experientele nucleare efectuate in unele zone ale
Terrei, deseuri radioactive depozitate, precum si emanatiile de la centrele nucleare unde s-au
produs accidente sunt un foarte mare pericol pentru viata oamenilor si animalelor. Cei mai
periculosi radionuclizi sunt cei de viata lunga emisi de reactoarele nucleare: strontiul 90 rezista
28 de ani, iar cesiul 137 de ani, chiar jumatate de secol! Aceste elemente radioactive ucigase se
concentreaza in sol, de unde trec usor la plante si animale. De pilda, in zonele nordice ale
Europei si Americii, acolo unde s-au facut experiente nucleare, lichenii depoziteaza cesiu
radioactiv, iar renii, care se hranesc cu licheni, depoziteaza la randul lor izotopi. Consumand
carne de ren, laponii sau incarcat cu izotopi radioactivi de zeci de ori mai mult decat alte
populatii nordice, care n-au fost contaminate nuclear.
Radialiile sunt o forma de manifestare a energiei. Radioactivitatea este fenomenul de emisie
spontana a unor radialii de catre nucleele unor atomi. Pentru intaia oara radiatiile au fost puse in
evidenta de savantul H. Becquerel in 1896 care a descoperit ca uraniul emite in mod natural raze.
Ulterior solii Curie au studiat amdnunfit aceastd problemd. Pe atunci nu erau cunoscute efectele
cancerigene ale radialiilor. Marie Curie, care s-a expus o perioada indelungata in timpul
cercetarilor sale surselor radioactive, a murit in anul 1934 de leucemie. La fel si fiica ei a murit
de leucemie.
Radialiile au efecte si utilizari foarte diverse. Ele pot fi folosite in diagnoza si tratarea unor
boli dar in doze ridicate efectele radiatiilor sunt negative asupra organismului. Substantele
radioactive emit trei tipuri de radialii: alfa, beta si gama.
Radioactivitalea poate fi:
- naturala - cand nucleul radioactiv, instabil, se dezintegreaza spontan, emitand atat particule
cat si energie;
- artificiala - constad in bombardarea unor atomi cu radiatii provocand descompunerea
18

nucleelor acestora.; de ex. prin lovirea unui nucleu de uraniu cu un neutron nucleul se va scinda
in mai multe fragmente, producand alti neutroni, cu o degajare mare de energie; aceastd energie
accelereazd puternic produsii reactiei, iar. provoacd alte scindari; aceasta este fisiunea nucleard
folositd in reactoarele centralelor nucleare, unde reaclia este mereu controlatd printr-un
moderator care absoarbe neutronii prea rapizi; energia nucleara degajatd este captata, evacuata si
transformata in energie electrica.
Sursele naturale de radialii radioactive:
- radialia cosmica - formata din protoni, neutroni si mezoni
- minereurile radioactive din sol
- emanafii de radiu din roci
Surse de radioactivitate artificiala:
- bombele nucleare
- experienlele nucleare
- centralele nucleare
- industria aeronauticd
- deseurile radioactive
- expunerile medicale (radiografii, tratamente cu razeX, iradieri cu cobalt radioactiv)
- accidentele nucleare
Efectele poluarii radioactive asupra organismului uman:
- leziuni cutanate (radiodermite);
- leziuni oculare cu opacifierea cristalinului;
- sterilitate temporard sau definitiva, in functie de doza
- iradierea in primele trei luni de sarcind duce la malformanfii congenitale, retardare
- mintald severa;
- cancer: leucemie, cancer tiroidian, mamar, pulmonar etc
Efectele radiatie UV asupra oamenilor, plantelor si ecosistemului acvatic.
- Asupra oamenilor:-arsuri si cancere ale pielii, cataracte si alte boli ale retinei, suprimarea
sistemului imunitar, agravarea incidentelor legate de bolile infectioase
- Asupra plantelor (toate speciile afectate la acelasi nivel):-scaderea fotosintezei, scaderea
schimbului eficient de apa, scaderea suprafetei frunzelor
- Asupra ecosistemului acvatic:-reducerea ratei de supravietuire, reducerea productiei de
fitoplancton, reducerea capacitatii reproductive la pesti, crabi, amfibieni sia capacitatii larvare.

11.Radioactivitatea natural i artificial.

Pornind de la structura substantei si lund drept criteriu de clasificare partile ei componente,
fizica se mparte n:
fizica moleculara, atomica, nucleara, electronica, fizica particulelor elementare.
Materia se compune din elemente chimice. Pna n prezent au fost identificate 111 elemente.
Dintre acestea, elementele care predomina sunt oxigenul (46,1%), siliciul (28,2%), aluminiul
212h77c (8,23%), fierul (5,63%), calciul (4,15%), sodiul (2,36%), magneziul (2,33%), potasiul
(2,09%).

19

Elementele atomi caracteristici (contin un nucleu constituit din protoni, cu sarcina pozitiva si
neutroni care sunt fara sarcina electrica, sielectroni cu sarcina negativa, care se misca n jurul
nucleului, pe orbite discrete, care pot fi parcurse cu o anumita probabilitate)
Atomul contine un numar egal de protoni si electroni si n consecinta va fi neutru din punct
de vedere electric.
Numarul atomic Z reprezinta numarul protonilor si totodata al electronilor din atom, iar
numarul de masa A reprezinta totalitatea protonilor si neutronilor dintr-un atom.
Speciile unui element care au numar diferit de neutroni se numesc izotopi ai acestui element.
Atomii diferitelor elemente pot avea acelasi numar de masa. Nuclizii acestor elemente sunt
nuclizi izobari. Nuclizii cu acelasi numar de neutroni, dar cu numar diferit de protoni se
numescizotoni.
Raportul dintre numarul de neutroni (N) si numarul de protoni (Z), N/Z, creste o data cu
numarul de masa A. S-a dovedit ca nucleele sunt stabile numai n cazul n care raportul N/Z este
apropiat de o valoare bine determinata, care este functie de numarul de masa A.
O dezmembrare a nucleului necesita nvingerea fortelor nucleare si pentru aceasta trebuie sa
fie cheltuita o energie, si invers, pentru alcatuirea nucleului din nucleoni liberi trebuie pusa n
libertate aceeasi energie. Aceasta energie se numeste energie de legatura.Tipuri de radiatii:
Prin radiatie se ntelege un proces n care o sursa emite energie si aceasta se propaga n
mediul care nconjoara sursa, sau pur si simplu, radiatia defineste energia implicata n acest
proces.
Dupa natura lor, radiatiile pot fi corpusculare sau electromagnetice.
Radiatiile corpusculare sunt formate din particule de substanta avnd o anumita energie
cinetica.
Ele pot fi ncarcate electric sau pot sa fie neutre:
Radiatiile corpusculare ncarcate electric sunt de exemplu:
particulele alf (nuclee de heliu) rezulta din dezintegrarea radioactiva de tip alfa (contin doua
sarcini elementare pozitive iar masa lor este egala cu patru unitati atomice de masa si datorita
sarcinii lor electrice pozitive, ele sunt deviate n cmp electric si magnetic).
particulele beta - (electroni) rezultnd din dezintegrarea radioactiva de tip minus (poarta o
sarcina elementara negativa si numar de masa zero, masa lor fiind egala cu 1/1840 unitati
atomice de masa si datorita sarcinii electrice negative sunt deviate n cmp electric si magnetic n
sens opus directiei de deviere a radiatiei ).
Particulele beta+ (pozitroni) si rezulta din dezintegrarea radioactiva de tip beta plus sau prin
generare de perechi.
Protonii (nuclee de hidrogen)
.
Radiatii corpusculare neutre din punct de vedere electric:
neutronii (particule elementare nucleare cu numar de masa 1). Neutronii pot fi eliberati
spontan doar de un numar foarte mic de nuclizi. n majoritatea cazurilor provin din procesele de
fisiune ale U-235, U-238, Pu-239 etc.
Radiatiile electromagnetice sunt emise si absorbite n natura sub forma de cuante (fotoni).
Fotonii sunt particule fara masa de repaus, ce transporta, fiecare, o cantitate de energie E = h ,
unde h este constanta lui Planck, iar este frecventa radiatiei. Masa de miscare a fotonilor se
leaga de energie prin formula lui Einstein E = m c2, c fiind viteza luminii n vid.

12.Tipuri de avarii radiative.

20

Accidentul nuclear este definit ca evenimentul care afecteaza instalatiile unui reactor
nuclear sau ale unei centrale nuclearo-electrice, provocand iradierea si contaminarea populatiei si
a mediului inconjurator peste limitele permise de normele in vigoare.
Iradierea populatiei poate fi de diverse naturi, avand in vedere ca radiatiile sunt prezente in
natura si pot fi produse si artificial, fara a fi diferite nici ca tip, nici ca efect.
Fiecare dintre noi este expus radiatiei, mai mult sau mai putin, in functie de iradierea
naturala a organismului uman, datorita radiatiilor ionizante existente in mediul inconjurator. In
aceasa categorie de radiatii cosmice intra radiatiile gamma terestre, avand ca sursa
radioactivitatea materialelor scoartei pamantului, produselor de dezintegrare ale radonului si
thoriului cu concentratii mai ridicate in locuinte si alte spatii neventilate, precum si
radioactivitatea alimentelor (K40 reprezinta sursa cea mai importanta de iradiere interna).
Sursele de radiatii artificiale, in care intra instalatiile de radiatii 'X', diferiti radionuclizi si
radiatiile gamma, au intrbuintare in domeniul medical privind diagnosticarea, investigatiile si
terapia (externa si interna).
Prin specificul muncii, exista un mare numar de persoane expuse la radiatiile ionizante in
domeniile de cercetare, in industria energetica, nucleara, etc.
Iradierea suplimentara a organismului are loc ca urmare a raspandirii radionuclizilo
323j94d r rezultati in experientele nucleare executate in atmosfera si depunerilor pe sol a
materialelor radioactive.
Se poate aprecia ca ponderea cea mai mare in iradierea organismului uman o are iradierea
naturala - circa 66 %, urmata de iradierea medicala - circa 23 %.
Radiatiile ionizante sunt daunatoare organismului uman si este necesar ca populatia sa fi
protejata fata de o expunere inutila sau excesiva, dar trebuie luate in consideratie si beneficiile pe
care le aduc prin diferite proceduri de tratament.
Deoarece efectele radiatiilor sunt determinate de doza de radiatii care asociaza un factor de
risc s-au stabilit limite maxime pentru doza admisa care este de 5mSv/an (500 mRem/an).
Accidentele nucleare produc : - efecte directe;
- efecte transfrontaliere.
Accidentele nucleare sunt extrem de putin probabile, toate reactoarele nucleare au intocmite
planuri de interventie, cuprinzand masuri care reduc la minimum riscurile in caz de accident.
Centralele nuclearo-electrice sunt in esenta centrale termo-electrice la care locul cazanului
de abur a fost luat de reactorul nuclear.
Caldura se produce prin fisiunea atomilor de uraniu, continuti in elementele de combustie.
Mentinerea procesului de fierbere a atomilor de uraniu, este asigurata prin prezenta in
reactor a unui moderator (apa obisnuita, apa grea, grafit, etc.).
Caldura produsa in reactor este transmisa unui turbogenerator de un agent de racire (apa grea,
apa obisnuita, etc.).
Masurile constructive adoptate de C.N.E., le asigura o mare siguranta in exploatare, iar
posibilitatea de accident, dupa calculele specialistilor, este aceeasi ca la barajele hidrotehnice.
Cauzele tehnice ale unui accident nuclear pot fi variate, dintre acestea cele mai importante
sunt :

sparturi (fisuri) in conductele de racire;

cresteri de presiune si salturi de temperatura in vasul reactorului;

caderea sistemului de racire in caz de urgenta;

caderea sistemului de pulverizare;

topirea combustibilului nuclear;

spargerea constructiei si eliberarea vaporilor radioactivi;

scurgerea miezului topit prin placa de beton.

In afara cauzelor tehnice, accidentele nucleare pot fi provocate de factori externi :
-atacuri intentionate;
-inundatii;
-alunecari de teren;
21

-cutremure;
--caderi de avioane sau meteoriti direct asupra reactorului nuclear.
Dintre sursele ce pot da nastere la accidente nucleare, in afara de C.N.E. se pot enumera :
a) satelitii artificiali care au la bord :
- generatoare de energie electrica in conversie directa cu combustie nucleara;
- reactoare nucleare cu plutoniu si uraniu imbogatit.
b) nave aeriene (avioane, elicoptere) care transporta substante radioactive sau arme nucleare;
c) nave maritime de suprafata sau submarine care au instalatie nucleara de propulsie sau
transporta arme nucleare sau deseuri radioacive;
d) obiective nucleare terestre; instalatii de concentrare, morarit, preparare sau retratare a
combustibilului nuclear;
e) institute de cercetare nucleara;
f)
obiective nucleare subterane pentru testare in scopuri pasnice.
Tipuri de accidente la centralele nucleare :
1) accidente de manipulare a combustibilului nuclear (uraniu);
2) avarii la circuitul secundar - de racire;
3) accidente de reactivitate;
4) avarii la circuitul primar;
5) accidente legate de amplasament.
In functie de riscul de iradiere pentru populatie si de intensitatea de actiune, accidentul nuclear
poate fi incadrat in doua categorii :

accident nuclear minor;

accident nuclear major.

Accidentul nuclear minor ( de rutina ) este considerat evenimentul in care iradierea sau
contaminarea depaseste doza sau contaminarea maxima admisa prevazuta in normele de
radioprotectie.
Accidentul nuclear major (accident maxim credibil de proiect ) este considerat acel accident
care prezinta risc mare prin iradierea interna sau externa a populatiei. El este determinat de
expunerea rezultata din eliberarea de produse de fisiune, cu o iradiere mai mare de 25 rem pe
intregul organism si o doza de 10 rem/om adult pe tiroida.

13.Caracteristicile raioanelor de distrugeri provocate de accidentul

nuclear.
Caracteristicile focarului unui accident nuclear
1). Zone de formare a emanarilor datorate avariei :
a). Zona A = zona de planificare a urgentei in cazul expunerii la nor;
b). Zona B = zona de planificare a urgentei pentru calea de expunere prin ingestie.
2). Zone de imprastiere a fragmentelor de combustibil si a altor elemente ale reactorului avariat.
.
Caracteristici propriu-zise :
a) dimensiunile norului radioactiv in functie de conditiile meteo si topogeodezice;
b) zonele de actiune in functie de cantitatea de substanta radioactiva eliberata in atmosfera;
c) cantitatea de substanta radioactiva eliberata in timpul accidentului nuclear ;
d) durata de scadere a nivelului de radiatii;
e) suprafata de raspandire a substantelor reactive.
Proportiile si consecintele unui accident nuclear se exprima prin riscul nuclear, care reprezinta
acel complex de situatii, rezultat in urma eliberarii necontrolate a produselor radioactive in
mediul inconjurator.
In cazul unui accident nuclear, exista urmatoarele tipuri de riscuri :
a) riscul inhalarii substantelor radioactive;
b) riscul rezultat din radioactivitatea depusa;
22

c) riscul rezultat din acumularea lenta a radioacivitatii.

Elemente radioactive eliberate contamineaza toti factorii de mediu, in timp, patrunzand in lantul
alimentatiei, actionand prin ingerarea alimentelor si a apei contaminate.
Radionuclizii cel mai des intalniti si cu efecte dezastruoase sunt : U-239; I-131; Cs-137; Sr-90.
Transferul radionuclizilor din mediu catre populatie se face prin inhalare, datorita expunerii
externe.
Emisia radioactiva contamineaza atmosfera, solul si apa, de unde sunt contaminate alimentele,
care in final ajung in organism.
Simptome ale contaminarii radioactive :
- scaderea poftei de mancare;
- greata, varsaturi;
- dureri de cap;
- scaune diareice dese;
- moleseala.
Contaminarea radioactiva produce o serie de efecte asupra organismului uman :
1). efecte somatice bine conturate
a) precoce - eritem;
- leucopenie;
- epilatie.
b) intarziate - fibroza pulmonara;
- afectarea maduvei osoase;
- cataracta;
- sterilitate;
- ulceratii;
- cancer de piele;
2). efecte somatice stocastice
a) precoce - tulburari neurovegetative;
b) intarziate - leucemie;
- cancer tiroidian;
- anemie;
- reducerea duratei de viata.
3). efecte genetice
a) la prima generatie
- reducerea natalitatii;
- malformatii congenitale;
- malformatii ereditare.
b) la generatiile urmatoare
- afectarea fondului genetic;
- malformatii recesive;
- diminuarea capacitatii imunologice a organismului.
Gradul de contaminare
In cazul producerii unor avarii sau explozii la reactoarele sau instalatiile ce folosesc
substante radioactive, acestea sunt expulzate in atmosfera sub forma de emanatii radioactive care
se deplaseaza dupa directia vantului, a curentilor atmosferici la inaltime, la distante foarte mari,
constituind un grav pericol pentru oameni, animale si mediu inconjurator.
Norul de aer contaminat cu substante radioactive, actioneaza un timp limitat, dupa care,
prin depunere, contaminarea ramane activa de la cateva zile, pana la sute de ani, functie de :
1). natura substantelor radioactive;
2). perioada de injumatatire a radionuclizilor eliberati si organul afectat, conform tabelului
de mai jos :
IOD 131
8,06 zile
Tiroida
ZIRCONIU 95
6,5 zile
Tot corpul
23

CERIU 144
STRONTIU 90
CESIU 137
PLUTONIU 239

284,5 zile
28,6 zile
30
ani
244x103 ani

Ficatul
Sistemul osos
Tot corpul; muschi
Sistemul osos

3). situatia meteo

- nebulozitate;
directia si viteza vantului la sol;
directia si viteza vantului la inaltime;
izotermie;
acalmie.
4). cantitatea de substanta radioactiva emanata si depusa.
In cazul producerii unor asemenea evenimente, o importanta deosebita o au cunoasterea
masurilor de protectie si a regulilor de comportare.

14. Masuri de prevenire, protecie si intervenie

1). Modul de instiintare si alarmare - Se executa la localitatile din perimetrul de contaminare si
pe directia de deplasare a norului radioactiv.
'ALARMA CHIMICA' - 5 sunete x 16 sec cu 10 sec pauza. Total 2 min.
2). Folosirea mijloacelor de protectie speciale sau improvizate a cailor respiratorii si pentru
protejarea corpului.
Se folosesc in scopul impiedicarii patrunderii prafului radioactiv in organele de respiratie
sau pentru a impiedica contactul direct ale suprafetelor corpului cu substante radioactive.
3). Asigurarea asistentei medicale de urgenta persoanelor iradiate.
In afara de asigurarea cu truse sanitare antichimice, populatia trebuie sa stie care sunt
spitalele, policlinicile si dispensarele la care trebuie sa apeleze in caz de nevoie.
4). Cunoasterea si amenajarea de spatii de adapostire ermetizate.
Se are in vedere alegerea spatiului cel mai adecvat pentru protectia contra radiatiilor,
montarea de usi de protectie etanseizate, ermetizarea tuturor golurilor.
5) Cunoasterea cailor posibile de contaminare si iradiere : - iradierea interna;
- iradierea externa;
6). Cunoasterea riscului nuclear in zona .
Populatia trebuie informata despre natura riscului pentru aplicarea masurilor de protectie si
comportare in caz de accident nuclear.
Tinand seama de marimea accidentului, zonele si nivelurile de radiatie, analizand influenta
factorilor caracteristici, organele de decizie pot lua o serie de masuri de protectie si interventie.
1). Instiintarea si alarmarea salariatilor si populatiei despre pericolul nuclear - se face in
scopul avertizarii si luarii masurilor adecvate.
2). Asigurarea protectiei prin adapostire in spatii ermetizate a oamenilor si animalelor - are
drept scop izolarea in zona de actiune a norului radioactiv, in adaposturi si incaperi la care s-au
aplicat masuri de etansare.
3). Introducerea unor restrictii de circulatie si a masurilor de paza si ordine in zona de
actiune a norului radioactiv - in scopul de a preveni iradierea oamenilor si animalelor si pot
asigura desfasurarea actiunilor de interventie.
4). Asigurarea masurilor de prim ajutor si asistentei medicale a persoanelor iradiate in
zona accidentului nuclear si in zona de actiune a norului radioactiv - in scopul scoaterii
victimelor de sub actiunea substantelor radioactive si transportarea acestora la spital.
5). Introducerea restrictiilor de consum a apei, produselor agroalimentare si furajelor - se
face pentru a preveni iradierea colectivitatilor umane si animalelor.
24

6). Asigurarea protectiei colectivitatilor umane prin mijloace de protectie individuala in

scopul impiedicarii patrunderii substantelor radioactive in organism.
7). Asigurarea protectiei populatiei si salariatilor prin evacuarea temporara si autoevacuare
se face pentru a realiza protectia atunci cand celelalte mijloace lipsesc sau sunt ineficiente.
8). Organizarea cercetarii de radiatie, a controlului si supravegherii nivelului
de radiatie din zona contaminata pentru stabilirea caracteristicilor focarului nuclear, cat si a
evaluarii urmarilor si efectelor in vederea asigurarii interventiei.
9). Organizarea si desfasurarea actiunilor de decontaminare a substantelor radioactive si de
impiedicare a dispersarii norului radioactiv, colectarea, transportul si depozitarea materialelor
contaminate - in scopul diminuarii actiunii substantelor radioactive, localizarii si inlaturarii
urmarilor accidentului nuclear.
10). Instruirea populatiei si salariatilor asupra modului de aplicare a masurilor de protectie
si a regulilor de comportare - pentru cunoasterea si constientizarea masurilor de protectie.

15.Situaiile excepionale i traumatizmul.

Principii de organizare i acordare a primului ajutor medical
Traumatismele sunt cele mai grave urmri ale situaiilor excepionale i se exprim n diferite
forme, ncepnd cu leziuni mici i pn la traume care se finalizeaz cu moartea clinic i cea
biologic. Traumatismele de regul, sunt nite leziuni corporale provocate de factorii mecanici,
chimici, termici, electrici. Traumatismele pot fi nchise i deschise.
Cele nchise se caracterizeaz prin ceea c dup aciunea factorilor tegumentali (pielea) i
mucoasele din cavitile organelor rmn intacte.
Asta nu nseamn c astfel de traume ca contuziile pot fi socotite dintre cele uoare. Deseori
contuziile toracice i ale abdomenului pot fi urmate de lezarea organelor interne cum sunt
plmnii, ficatul, splina care provoac hemoragii interne sau chiar mortalitatea. Traumatismele
deschise sunt mult mai periculoase fiindc provoac ntotdeauna hemoragii externe i sunt
infectate.
n caz de cutremur predomin leziunile corporale mecanice i ndeosebi sindromul compresiei
esuturilor membrelor inferioare, fracturile, contuziile i leziunile organelor interne. n caz de
incendii predomin arsurile, care uneori pot fi n combinaie cu leziuni mecanice.
La inundaie de regul se nregistreaz necul.
Pentru situaia excepional provocat de poluarea mediului cu substane radioactive este
caracteristic apariia bolii actinice n form acut i cronic.
Simptoamele traumatismului sunt: durere, dereglare a funciei organelor lezate, deformarea
regiunii traumate, apariia complicaiilor n regiunea traumat (hemoragii, rni, ocul starea
grea a organismului provocat de impulsurile de durere care ptrund n sistemul nervos central).
ocul se manifest prin indiferena absolut a sinistratului, pielea devine palid, privire fixat,
puls mic frecvent i tensiune arterial sczut. Cnd forma ocului traumatic este de grad major,
sinistratul poate cdea n stare de moarte clinic.
Dezastrul se caracterizeaz prin epidemia de rnii. n teren este vorba de asigurarea a patru
etape din relaia medic-bolnav care alctuiesc un tot divizibil din raiuni didactice. Acestea sunt:
1. Etapa triajului rniilor, asigurarea primului ajutor pentru pstrarea vieii i stabilizarea
situaiei bolnavului n vederea transportrii. Activitatea se desfoar la scena dezastrului.
2. Transportarea rniilor spre zonele neafectate de dezastru n vederea acordrii ngrijirilor
medicale specializate.
3. Acordarea ngrijirilor medicale complexe recuperatore n spital.
4. Limitarea desemnrii epidemice, actualitatea realizat n proporii de peste 50% prin cele dou
etape iniiale descrise i completate cu msuri specifice supervizate de medic.

25

Primul ajutor cuprinde totalitatea msurilor absolut necesare pstrrii vieii rniilor, pe prim plan
este necesar s se ia n vedere meninerea condiiei fizice a acesteia prin ne agravarea leziunilor
existente sau prin crearea altor leziuni. Primul ajutor trebuie s urmreasc refacerea rniilor.
Prioritile activitii medicale sunt: respiraia, asigurarea cilor respiratorii libere i eventuala
respiraie artificial; circulaia sngelui i eventual masajul cardiac extern; sngerarea, oprirea
eventual a altor hemoragii i evaluarea nivelului de cunotine n vederea ghidrii activitii
ulterioare.
Dup verificarea acestor puncte se trece la tratarea leziunilor de ordinul al II-lea; oc traumatic,
arsuri, nec, electrocutri, intoxicaii acute. Educaia sanitar a populaiei i determinarea n
teritoriu a persoanelor cu cunotine de prim ajutor, actualizate i verificate, precum i a unei
baze materiale minime i rapid mobilizabil, pot reduce mortalitatea cu procente semnificative.
Aparate de cercetare radioactiv, chimic i control dozimetric
Cu ajutorul aparatelor dozimetrice se determin prezena i cantitatea substanelor radiative
n organismele vii, nivelul polurii obiectelor, tehnicii, produselor alimentare, apei.
Substanele radiative se gsesc n materialele de construcie, n sol, n aer, n produse alimentare,
n organismul omului, animalelor i psrilor. Aceasta este normal, dac nivelul de radiaie nu
depete 20 mcR/or aa numit fonul radiativ natural.
Toate aparatele se mpart dup destinaie:
- aparate dozimetrice (msoar doza individual (DBG-1T, DRG 06 T, ID - 1, ID -II));
- aparate de msurare a nivelului de poluare a mediului nconjurtor, obiectelor, produselor
alimentare (, UG-2, CRC-01; 02; 03; 04 etc., RCB 4- 1E etc.);
- pentru determinarea substanelor chimice se folosesc AEC (aparat explorare chimic); AECMV (aparat de exploatare chimic medicin-veterinar ); analizatoare de gaze semnalizator al
clorului Hobit, a amoniului Hovit-A, OCA-92, semnal-02.

16.Asigurarea psihologic.
Istoria omenirii a fost marcat de epidemii, catastrofe i rzboaie. Acestea au determinat
mari pierderi de viei omeneti i pagube materiale, precum i influene majore asupra psihicului
u man.
Dintre toate catastrofele naturale cea mai teribil este, desigur, cutremurul de pmnt,
cruia surprinderea, gradul de avertizare i fora paralizant (dei durata este relativ mic) starea
de tensiune psihic i intensitatea tririlor induse de perceperea ostilitii i modificrilor
mediului i confer dimensiuni apocaliptice.
Am apreciat anterior c una din caracteristicile principale ale micrii tectonice,
generatoare de fenomene i manifestri psihice negative, este declanarea pe neateptate a
evenimentului. n cazul solicitrilor psihice cu caracter imprevizibil se constat, sub aspect
psihic, o reacie de rspuns asemntoare (n majoritatea cazurilor) la toi indivizii umani,
deosebirile de comportament fiind explicabile, doar prin receptarea diferit a mediului. n cazul
micrilor seismice solicitarea psihic apare n urma ameninrii exercitate de un pericol iminent
i cruia individul trebuie s-i fac fa sau s-l evite. Sub presiunea necesitii de rezolvare a
situaiei aprute prin surprindere la nivelul psihicului uman au loc procese de dezorganizare i
dezintegrare a coordonrii funciilor psihice. Individul -i pierde perspectiva de supravieuire,
funciile psihice sunt izolante i nu se sprijin, cum este normal, unele de altele. Dac solicitarea
psihic depete un prag considerent normal, efectele ei determin apariia simptoamelor
psihicului uman, dar s vedem care sunt strile psihice negative care pot aprea n cazul
cutremurului (sau alte calamiti naturale), cauzele provocrii lor, modul de manifestare i unele
msuri care pot atenua sau elimina efectul acestora.

Frica
26

Frica este considerat o reacie natural i normal a individului uman n faa unui pericol.
Ea previne organismul ameninat i poate fi ncadrat n aceeai categorie biologic din care fac
parte oboseala sau foamea i ocup un loc important n existena biologic a individului uman.
Dup intensitate i durat frica ea urmtoarele forme: team, spaim i fric de lung durat.
Spaima este definit ca o emoie puternic provocat de un eveniment neprevzut i periculos,
ca excitaie deosebit de violent a sinistrailor - este starea psihic negativ cea mai frecvent
ntlnit.
Manifestarea n exterior a schimbrilor fiziologice provocate de fric n organism sunt:
mrirea pupilei, poluarea feei, glasul suprimat, lein i este resimit de ctre individ sub forme
diferite, creterea ritmului pulsaiilor inimii, uscarea buzelor i a gtului, tremurturi, slbiciunea
organismului. n cazul fricii de lung durat apar insomnii, paralizie parial. De alt fel, reaciile
sunt i n funcie de particularitile biologice i psihice ale fiecruia. Indivizii stabili i
echilibrai, la apariia pericolului neateptat fac fa ocului nervos iniial i acioneaz raional i
oportun.
Cteva msuri de atenuare i anihilare a fricii:
- contientizarea cauzei care provoac starea psihic negativ, exemplele de curaj ale celor din
jur, educarea sentimentului de responsabilitate fa de semeni, solicitarea la aciuni de salvare;
- aciunea hotrt, calm i energetic a factorilor de decizie, medeetizarea din timp i intens a
regulilor de comportare i de protecie n cazul situaiei-limit, informarea permanent a
populaiei din zona cataclismului, crearea impresiei c individul este singurul care tie ce are de
fcu n situaia dat fr a accentua, prin modul de transmitere a informaiilor strii psihice
negative.
Frica i panica se pot transmite uor de la un individ la altul prin sugestie i imitare.

Panica
Fenomen psihic periculos, panica este tot o form de manifestare a unei spaime violente
de care poate fi surprins o persoan sau o colectivitate, ca urmare a unui pericol care apare pe
neateptate. Ea are o singur modalitate de rezolvare : ieirea din situaia periculoas n timpul
cel mai scurt posibil. Din punct de vedere motric, comportamentul este de asemenea dominat de
dorina de a prsi rapid locul respectiv.
Din aceast cauz, indivizii vizeaz scrile locuinelor n situaia declanrii unui
cutremur de pmnt. n condiiile cedrii acestora, oamenii i pierd total controlul asupra
aciunilor. Dei, baza fiziologic o constituie frica puternic, panicii i este caracteristic
accentuarea capacitii de iradiere. Ea se manifest n colectiviti umane (la cinematograf, teatru
etc.)n situaie de calamitate natural i este cauzat de indivizi care nu-i pot controla frica.
Compartimentul colectiv necontrolat determin creterea numrului de victime, deoarece
indivizii se calc n picioare unii pe alii, fiind dominai de dorina de a supravieui. ntr-un
asemenea caz, toi fug spre ui i ferestre, le blocheaz, nu contientizeaz nlimea la care se
afl i nici faptul c ua se deschide spre interior, de exemplu, cteva cauze care determin
apariia panicii pot fi:
- declanarea micrilor tectonice n timpul somnului;
- perceperea efectelor apocaliptice ale catastrofei;
- strigte de genul : Fugii, Salvai-v etc.
Msurile de stopare a panicii sunt mult mai dificile de aplicat n practic. Enumerm
totui cteva:
- exerciii, antrenamente intense i numeroase pregtiri pentru aciuni n situaia dat i
exersarea unui algoritm pn la formarea automatizmelor;
- provocarea unui alt oc psihologic, mai puternic dect cel produs de cutremur;
mpiedicarea iradierii prin aciuni energice i rapide etc.

Paralizia total (lipsa emoiilor)

Atunci cnd pericolul se manifest ntr-o form extern, cnd moartea individului este
iminent, aceasta poate prezenta o paralizie total. El aude i vede tot ceea ce se petrece n jurul
27

su, dar este neputincios i resemnat, lipsindu-i voina necesar de salvare. Nu are sentimente de
fric, durere, iar salvarea lui nu este posibil dect prin evacuarea forat. Dat fiind
complexitatea aciunilor de intervenie pentru protecia civil a populaiei din zona n care s-a
produs micarea seismic, msurile de protecie civil trebuie cunoscute i puse aplicate n
practic de ctre ceteni. Protecia civil nu vizeaz doar administraia central i local sau
doar formaiunile de protecie civil. Fiecare individ uman trebuie s aib cunotinele necesare
proteciei individuale i colective, ncepnd de la amenajarea abilitatului familiar i pn la
acordarea primului ajutor fizic i psihic semenilor si.

Modaliti specifice de pregtire psihomoral

Pregtirea psihomoral reprezint un ansamblu de activiti organizate n scopul formrii
aptitudinilor specifice proteciei civile curente de interveniile n caz de dezastre, asigurrii
stabilitii emoionale n asemenea situaii , dezvoltrii rezistente psihice la solicitarea dezvoltrii
capacitii de autocunoatere i autocontrol n momente de risc, armonizrii raporturilor
interpersonale i nchegrii structurilor implicate
1. Instruirea pn la obinerea performanelor dorite.
Acesta presupune desfurarea instruciei pentru intervenie dup un program ritmic, cu o
intensitate constant a solicitrilor fizice i psihice, ntr-un interval de timp determinat i un
anumit grad de repetabilitate a micrilor, precum i ntr-un mediu relativ cunoscut (sli de
specialitate, poligoane fixe sau mobile de protecie civil).
Aceast instruire presupune formarea i dezvoltarea aptitudinilor, deprinderilor i
calitilor psihice necesare personalului n funcie de specialitate i tehnic din dotare.
Cei instruii trebuie s ajung acolo unde poate s fac fa solicitrilor normale ale
mediului de protecie civil. S rezolve anumite situaii tipice i s-i dezvolte un comportament
adecvat.
Finalitatea cestul demers este obinerea performanei.
Activitatea de instrucie trebuie conceput n aa fel nct aceasta s creeze probleme
personalului, s-i solicite gndirea i descernmntul, s-l pun n situaia de a da rspunsuri
corecte.
2. Antrenarea n condiiile aciunii factorilor perturbabili.
n urma desfurrii unor activiti concrete de intervenie n cazul producerii unor
dezastre, s-a observat la o parte din oameni, cderi fizice i psihice, iar de aici performane
neateptate.
Excepia poate fi gsit n influena factorilor perturbabili i psihomorali. Acestea
dovedesc c n cadrul procesului de pregtire de protecie civil nu se pune numai problema
formrii i dezvoltrii unor priceperi, deprinderi i caliti psihomorale n condiii normale. n
condiiile interveniei au inevitabil loc o serie de implicaii asupra psihicului care presupun
modificri eseniale asupra unor elemente ale instruciei printre care enumerm: ritmul de
execuie, intensitatea solicitrii, durata antrenamentelor etc.
n acest caz, programele de pregtire trebuie s in seama de elementele sus menionate.
Important este ca solicitarea s aib un caracter progresiv, sistematic i s permit adoptarea
organismului prin antrenament condiie obligatorie pentru dezvoltarea sa ulterioar.
Pentru antrenarea personalului n condiiile aciunilor factorilor perturbabili, specifice
raioanelor de intervenie, este necesar includerea n procesul de instruire a urmtoarelor
elemente organizatorice i de coninut:
mrimea ritmului activitii i reducerea termenilor de ndeplinire a misiunilor n
condiiile insuficienei informaii;
introducerea i desfurarea exerciiilor a unor obstacole neprevzute ca pierderile
n personal i tehnic de intervenie;
ntreruperea temporar a legturilor de transmisiuni;
stabilirea unor misiuni care s oblige la alegerea unei variante de rezolvare;
28

 crearea situaiilor care s duc la insucces parial i care s reclame sporirea

activitii ulterioare;
conceperea unor situaii n care personalul s acioneze independent sau realizarea
unor momente de izolare temporar etc.
Aceste variabile se vor regsi n scenariul edinelor de instruire, n exerciiile i
aplicaiile ce se desfoar la toate nivelurile.
3. Exerciiile i antrenamentele psihologice.
Cu respectarea principiilor gradualitii i realismului, acest gen eficace de clire
psihologic va cuprinde exerciii de simulare special i imitare; antrenamente pentru trecerea
unor poriuni de teren cu obstacole naturale sau artificiale: focuri i ntreceri sportive speciale,
exerciii psihologice pentru dezvoltarea unor caliti cognitive (atenia, memoria, gndirea,
imaginaia); exerciii i antrenamente pentru nchegarea colectivelor i dezvoltarea coeziunii, a
spiritului de colectiv. Exerciiile i antrenamentele psihologice se planific i se desfoar n
cadrul general al instruciei.
Credem necesar prezentarea unor aspecte metodice:
nainte de antrenament se efectueaz nviorarea psihologic prin contientizarea
obiectivelor urmrite, a necesitii dezvoltrii calitilor vizate, dar i a creterii intensitii i
duratei antrenamentului;
se accentueaz aspectul de concurs i competenei ntr-o stare general de
emulaie;
una sau mai multe caliti sunt vizate de un complex de exerciii diferite;
exerciiile i antrenamentele sunt nlocuite cu altele noi ori de cte ori se constat
scderea interesului sau oboseala accentuat;
pe msura desfurrii lor, gradul de complexitate va crete, ajungndu-se pn la
modelarea situaiei de intervenie;
la sfritul fiecrui exerciiu i antrenament se evideniaz greelile i rezultatele.
4. Exerciii pentru dezvoltarea ateniei i memoriei.
n cadrul unor asemenea activiti se pune accent pe dezvoltarea gndirii folosindu-se
metode corespunztoare i parcurgerea unor etape i aciuni prestabilite.
Un obiect deosebit de important este dezvoltarea ateniei i a calitilor ei (volumul,
stabilitatea, flexibilitatea). Util n acest scop este dezvoltarea interesului pentru activitile
planificate i contientizarea consecinelor lipsei de atenie. De asemenea, n timpul exerciiilor
i antrenamentelor pentru dezvoltarea memoriei se pune accent pe analiza ntregului material ce
trebuie asimilat, evidenierea aspectelor principale, sistematizarea cunotinelor i nsuirea unor
scheme. Funcie de particularitatea materialului de memorat, capacitatea individual de memorie
i ambiana n care se desfoar se anexeaz: memorarea pe elemente componente; memorarea
global; memorarea combinat.
5. Antrenamentele psihologice de relaxare i fortificare psihic.
Randamentul maxim n activitatea, valorificarea la cel mai nalt grad a resurselor fizice i
psihice ale persoanelor sunt probleme ale proteciei civile.
n cadrul instruirii ar fi bine s se urmreasc ca fiecare persoan din structurile active ale
proteciei civile s-i nsueasc cel puin tehnica individual de control i autoreglare a strilor
psihice, care s asigure:
mobilizarea motivaional i energetic general a organismului pentru a rspunde
ct mai adecvat factorilor stresani;
controlul emotivitii;
controlul i mobilizarea capacitilor intelectuale; angajarea soluional maxim n
activitate;
recuperarea rapid dup efort;
ameliorarea odihnei;
29

 creterea ncrederii n sine i programarea cu succes.

Respiraia controlat pare a fi cea mai simpl tehnic de autoreglare a funciilor psihice,
este nsuit uor i are efecte rapide. Respiraia fiind singura funcie metabolic cu control
dublu (voluntar i involuntar), este prima cale de intervenie n fiziologia sistemului nervos. S-a
constatat c respiraia controlat voluntar, ritmic, profund i ampl, conduce la eliberarea de
ctre creier a endorfinei, compus chimic analgetic care atenueaz n special teama, frica i
frustrarea.
Antrenamentul antogen este metoda recomandat n pregtirea psihologic pentru
activiti care implic utilizarea maxim a posibilitilor fizice i psihice.
Antrenamentul ideomotor presupune reprezentarea mintal a viitoarelor micri sau
situaii de via pe un fond de relaxare psihosomatic general. Este nsoit de formele
autosugestive care produc efecte favorabile nsuirii mai rapide a unor micri sau operaii i
controlarea echilibrului psihic.
Autosugestia este o tehnic care const n repetarea cu voce fos, optit, a unor formule
trite mintal, totdeauna afirmative de genul sunt calm dar energic; ies bine din orice situaie;
nimic nu m poate enerva etc. Se exerseaz dup obinerea unei relative stri de confort
psihomatic.
6. Metoda situaiilor de avarie.
Aceast metod const n folosirea unui sistem de mijloace destinate modelrii activitii
organelor proteciei civile i formaiunilor n situaii complexe. Cel mai simplu procedeu de
modelare a situaiilor de avarie este crearea de diferite perturbaii n modul de funcionare a unor
aparate i instalaii de alimentare cu energie, simularea unor defeciuni la tehnica de intervenie.
Metoda se poate aplica i schemelor logice, ntocmite de instructor pe baza instruciunilor de
exploatare i reparaii.

17. Dozimetrie si radioprotecie.

Dozimetria - reprezinta totalitatea metodelor de determinare cantitativa a dozelor de radiatii
in regiunile in care exista sau se presupune ca exista un camp de radiatii, cu scopul de a lua
masuri adecvate pentru protectia personalului ce isi desfasoara activitatea in acea zona.
Radioprotectia = totalitatea metodelor si mijloacelor de reducere a efectelor nocive ale
radiatiilor. Sursele de iradiere pot fi: surse externe - aflate in afara organismului si surse interne aflate in interiorul organismului.
Protectia impotriva efectelor nocive ale radiatiilor, produse de sursele externe, poare fi:
- protectie fizica - realizata prin mijloace de reducere a dozei de expunere, ca: distanta,
ecranarea, timpul de expunere;
- protectie chimica - prin folosirea unor substante chimice (cistamina, gamofos, etc.), care se
administreaza inainte sau dupa iradierea persoanei;
- protectie biochimica - realizata prin folosirea unor preparate sau macromolecule biologice
(sange, plasma, etc.) care administrate imediat dupa iradiere, ajuta la refacerea celulara;
- protectie biologica - se realizeaza prin transplantul de celule viabile in maduva
(hematoformatoare).
Reducerea gradului de contaminare radioactiva se poate realiza prin: decontaminare indepartarea izotopilor radioactivi din tubul digestiv (cu alginat de sodiu, fosfat de aluminiu,
etc.) si din arborele traheobronsic (prin spalari cu ser fiziologic; decorporare - eliminarea
izotopilor radioactivi fixati in diferite organe (cu sare de Zn sau Ca a acidului dietilen - triamino
- pentacetic); dilutie izotopica - administrarea iodurii de potasiu impotriva Iodului - 131,
consumarea unor cantitati mari de apa pentru reducerea fixarii tritiului in organism, etc.
Masurile de radioprotectie, pot fi grupate in:
> masuri preventive;
> masuri de supraveghere;
30

> masuri de limitare si lichidare.

Efectul nociv al radiatiilor asupra materiei vii este datorat proprietatii de a ioniza mediul
prin care trec, ionizarea fiind modul dominant de pierdere a energiei de catre radiatii cand
traverseaza mediul material. Materia vie este caracterizata prin existenta unor molecule deosebit
de mari ale caror proprietati si functionalitate biochimica pot fi ireversibil perturbate. Astfel, un
act de ionizare, de trecere a unui electron pe un alt nivel in acest ansamblu, sau de smulgere a lui,
provoaca mari schimbari in caracteristicile moleculei respective, schimbari care acumulate la
nivelul celulei se pot traduce prin grave dereglari ale metabolismului, culminand cu moartea
celulei sau cu erori de structura si functionare a aparatului genetic celular, de tip cancerigen sau
mutagen.
Se stie de mai multi ani ca doze mari de radiatii ionizante, mult mai mari decat radiatiile de
fundal pot cauza cancer si leucemie la mai multi ani de la expunere. Se presupune, datorita
experimentelor pe plante si animale, ca radiatiile ionizante pot provoca mutatii genetice care
afecteaza generatiile descendente, cu toate ca nu exista dovezi in legatura cu radiatii care
provoaca mutatii la om. La nivele foarte mari de radiatii, ele pot provoca stari de disconfort si
moartea la saptamani de la expunere.
Nivelul efectelor cauzate de radiatii depind de mai multi factori: doza, frecventa dozarii,
tipul radiatiei, organul expus, varsta si sanatatea. De exemplu, embrionul uman este deosebit de
sensibil la radiatii.
"Teoria" cu cea mai larga raspandire este ca orice doza de iradiere cat de mica presupune
riscuri asupra sanatatii omului. Cu toate acestea, nu exista dovezi stiintifice in legatura cu riscul
dozelor sub 50 mSv pe o durata scurta de aproximativ 100 mSv pe an, cercetarile arata ca
efectele benefice sunt la fel de posibile ca si cele adverse.
Doze mari, acumulate de radiatii pot produce cancer, care ar fi observat peste cativa (pana
la 20) ani de la expunere. Acest decalaj face imposibil de precizat cu certitudine care din
multimea de posibili agenti au cauzat cancerul respectiv. In tarile occidentale aproximativ un
sfert din populatie moare datorita cancerului, avand fumatul, factorii dietetici, genetici si
puternica expunere la lumina solara ca principale cauze. Radiatiile sunt un factor cancerigen
slab, dar la expuneri indelungate cu siguranta cresc riscurile asupra sanatatii.
Organismul are mecanisme de aparare impotriva pagubelor produse de radiatii, la fel si impotriva
altor factori cancerigeni. Acestia pot fi stimulati prin expuneri la doze mici de radiatii sau dimpotriva la doze
foarte mari.
Pe de alta parte, doze mari de radiatii directionate spre o tumoare sunt folosite in terapii de
iradiere impotriva celulelor canceroase si prin urmare, deseori se salveaza vieti omenesti. Adesea se
foloseste impreuna cu chimioterapia si operatia. Doze mult mai mari sunt folosite pentru inlaturarea
bacteriilor daunatoare din mancaruri, pentru sterilizarea pansamentelor si a altor echipamente medicale.
Zeci de mii de oameni din tarile dezvoltate lucreaza in medii in care pot fi expusi la doze
mari de radiatii (mai mari decat nivelul radiatiilor de fundal). Prin urmare ei poarta ecusoane care
monitorizeaza nivelul radiatiilor la care sunt expusi. Fisele medicale ale acestor categorii de angajati
arata ca ei au o rata mai mica de mortalitate datorita cancerului sau altor cauze decat restul populatiei si
in unele cazuri, rate mai mici decat angajatii care lucreaza in medii similare fara a fi expusi la radiatii.

10.000 mSv (10 Sv) pe durata scurta asupra intregului corp ar cauza stari de voma si
scaderea brusca a celu-lelor albe din sange si moartea in cateva saptamani; intre 2 si 10 Sv pe durata scurta ar
cauza boli de iradiere cu posibilitatea crescuta ca doza ar putea fi fatala;

1.000 mSv (1 Sv) pe o durata scurta este chiar deasupra limitei de a cauza boli de iradiere
imediate la o persoana cu un fizic mediu, dar cu siguranta nu ar provoca moartea; daca o doza mai mare de
1.000 mSv actioneaza o perioada mai lunga de timp, nu exista posibilitatea unor probleme medicale imediate,
dar creeaza cu certitudine posibilitatea aparitiei cancerului in anii care vor urma;

peste 100 mSv probabilitatea aparitiei cancerului (in contrast cu severitatea bolilor de
iradiere) creste direct proportional cu doza;

50 mSv este limita minima la care exista dovezi ca produce cancer la adulti, este de
asemenea cea mai mare doza permisa prin lege intr-un an de expunere la locul de munca;
31


20 mSv/an timp de 5 ani reprezinta limita angajatilor la radiologie, industria nucleara,
extractia uraniului;

10 mSv/an reprezinta doza maxima la care este supus un miner din minele de uraniu din
Australia;

3 mSv/an este doza tipica (mai mare decat cea de fundal) naturala la care este expusa
populatia in America de Nord, inclusiv o medie de 2 mSv/an datorita radonului din aer;
2 mSv/an reprezinta radiatia de fundal din surse naturale. Aceasta este aproape de doza minima la
care este expus orice om, oriunde pe planeta;

0,3-0,6 mSv/an este intervalul tipic al dozelor de la surse artificiale, cum ar fi cele
medicale;

0,05 mSv/an este o fractiune mica a radiatiei de fundal care este tinta pentru nivelul maxim
de radiatie la gardul unei centrale nucleare (doza reala este mult mai mica).
Radiatiile ionizante sunt generate de industrie si de medicina. Cea mai cunoscuta sursa
de radiatii sunt aparatele de radio-grafie, folosite in medicina. Radiatiile din surse naturale
contribuie cu aproximativ 88% din doza anuala asupra oamenilor, pe cand procedurile medicale
cu 12%. Efectele radiatiilor naturale nu difera de cele artificiale.
Pentru ca expunerea la un nivel ridicat de radiatii ionizante produce un anumit risc.
Chiar daca am vrea, acest lucru este imposibil. Radiatiile au fost intotdeauna prezente in mediul
si in corpul nostru. Cu toate acestea, putem si ar trebui sa minimalizam doza de expunere care nu
ne este necesara.
Radiatiile sunt foarte usor de detectat. Exista o varietate de instrumente simple,
sensibile, capabile sa detecteze mici cantitati de radiatii naturale sau artificiale. Exista patru cai
prin care oamenii se pot proteja de sursele cunoscute de radiatii.
1. limitarea duratei expunerii: pentru oamenii care sunt expusi la radiatii pe langa cele de fundal
datorita naturii muncii lor, doza este micsorata si riscul imbolnavirii in principiu eliminat prin
limitarea duratei expunerii;
2. distanta: la fel cum caldura unui foc este mai mica cu cresterea distantei, si intensitatea
radiatiilor descreste direct proportional cu distanta de la sursa;
3. bariere: barierele de plumb, beton sau apa ofera o protectie buna impotriva radiatiilor
penetrante cum ar fi radiatiile . Prin urmare, materialele radioactive sunt adesea depozitate sau
manuite in apa sau cu ajutorul robotilor in camere construite din beton gros sau cu pereti
imbracati in plumb;
4.
depozitare: materialele radioactive sunt izolate si tinute in afara mediului. Izotopii
radioactivi (de ex. cei pentru medicina) sunt eliminati in incaperi inchise, in timp ce reactoarele
nucleare functioneaza intr-un sistem cu bariere multiple care impiedica scurgerile de material
radioactiv. Camerele au o presiune atmosferica scazuta, astfel incat orice scurgere ar avea loc nu
ar iesi din incapere.
Standardele de protectie impotriva radiatiilor sunt bazate pe mentalitatea con-servativa
ca riscul este direct proportional cu doza, chiar si la nivele mici, cu toate ca nu exista dovezi
despre riscurile la nivele mici. Aceasta presupunere, numita "ipoteza liniara nelimitata" (linear
no-threshold hypothesis) este recomandata ca protectie impotriva radiatiilor, propusa pentru
stabilirea nivelelor admise de expunere la radiatii a peroanelor. Aceasta teorie presupune ca
jumatate dintr-o doza mare (unde efectele au fost observate) va cauza efecte de doua ori mai
mici, s.a.m.d. Aceasta duce in eroare daca este aplicata unui numar mare de oameni expusi unei
doze mari de radiatii ar putea duce la masuri inadecvate impotriva iradierii.

18.Precizri generale comune proteciei nucleare biologice sau

chimice.
32

Indiferent de situaia n care se produce o contaminare radioactiv, biologic sau chimic

conflict armat, situaii de pace sau evenimente teroriste la descoperirea contaminrii prima
msur care se aplic de ctre organismele de protecie civil este alarmarea salariailor folosind
sistemul propriu de ntiinare-alarmare.
Semnalul de ALARM CHIMIC (5 impulsuri a 16 secunde cu pauz de 10 secunde timp de
2 minute) este obligatoriu i se ntiineaz toi agenii economici, instituiile publice i populaia
din zona de intoxicare, pe direcia de deplasare a norului radioactiv sau contaminat chimic i n
zona unde s-a descoperit contaminarea.
Se introduc msuri de restricie a circulaiei i limitarea accesului n zonele afectate cu excepia
forelor de specialitate care intervin.
Cercetarea de specialitate, marcarea zonelor interzise, intervenia propriu-zis precum i alte
msuri specifice se vor executa numai de ctre formaiuni de specialitate
militare, ale proteciei civile i ale instituiilor de profil din zon, care trebuie dotate cu
echipament de protecie, aparatur, materiale specifice i care s le permit aciunea n zonele
contaminate R.B.C. (radioactiv, biologic i chimic) fr ca viaa s le fie pus n pericol.
Protecia N.B.C. se realizeaz prin:
1. mijloace individuale de protecie:
a. speciale :
- pentru organele respiratorii:
- masca contra gazelor (agenii economici deintori de substane toxice s aib cartue
specifice);
- mti izolante;
- aparate izolante;
- pentru protecia pielii:
- complete de protecie;
- complete de protecie de unic folosin;
b. improvizate:
- pentru organele respiratorii:
- masc de tifon sau pnz suprapuse, ntre care se introduce vat, se umezesc i se aplic peste
nas i gur legndu-le la ceaf;
- prosop unde n interiorul cruia se introduce vat, se umezete i se leag la ceaf peste gur i
nas;
- batist;
- diferite materiale din pnz.
- pentru protecia pielii:
- costume de lucru din pnz cauciucat;
- pelerine de ploaie ;
- pelerine i costume din materiale plastice rezistente;
- haine din piele sau pnz esut foarte des ;
- folie de polietilen;
- hainele se vor ncheia pn sub gt, se vor lega cu sfoar sau elastic la manete i mneci ;
- pentru protecia capului :
- earfe, cciuli, epci, prosoape peste care se pun folii sau pungi de plastic;
- pentru protecia picioarelor:
- cizme de cauciuc, cizme old de pescar, galoi, ooni, bocanci de schi sau de iarn, cizme i
ghete de piele.
- pentru protecia minilor i palmelor :
33

- mnui de cauciuc, menajere, de vopsit sau de piele.

2. mijloace de protecie colectiv:
- adposturile de la agenii economici;
- adposturile din subsolurile cldirilor;
- galerii subterane;
- tuneluri;
- spaii naturale.
3. mijloace pentru combaterea contaminrii:
- truse sanitare N.B.C.;
- antidoturi;
- radioprotectori;
- alte mijloace specifice pentru decontaminarea personalului, echipamentului, mijloacelor de
transport etc.
- reeaua zonal de sntate public,
- reeaua zonal sanitar-veterinar
- laboratoare de specialitate: de igiena radiaiilor, chimice, sanitare i toxicologice;
4. protecia bunurilor materiale se realizeaz prin:
- evacuare;
- adpostire;
- vopsire;
- ignifugare;
- containerizare
- crearea de perdele de ap, spum, etc.
Forele de protecie N.B.C.
Aceste fore prin modul n care acioneaz, prin promptitudinea descoperirii nceputului
atacului cu arme de distrugere n mas sau despre nceputul contaminrii R.B.C. (radiologice,
chimice sau biologice), de ntiinarea i alarmarea la timp a salariailor pentru a se proteja, de
cunoatere a regulilor ce trebuie respectate n momentul producerii unor asemenea evenimente
precum i de respectarea lor, depinde evitarea apariiei unui numr mare de victime i/sau
salvarea celor care au fost surprinse de eveniment.
Forele i mijloacele de protecie N.B.C. sunt destinate: pentru executarea aciunilor de
decontaminare a personalului (P.D.P.), echipamentului (P.D.E.), terenului, cldirilor, utilajelor,
mijloacelor tehnice i de transport (P.D.M.T.) i pentru executarea cercetrii chimice i de
radiaie a zonei contaminate.
Aceste aciuni sunt executate de:
- formaiunile militare de specialitate;
- formaiunile de specialitate ale agenilor economici surs de risc nuclear, biologic sau chimic;
- instituii teritoriale cu atribuii n domeniu: nuclear, chimic, biologic, protecia mediului,
sntate, sanitar-veterinare etc.
- formaiuni de Protecie Civil (echipe, grupe, detaamente tip. I, i detaamente tip. II):
- de la agenii economici;
- de la ealoanele superioare (municipiu i jude);
- alte formaiuni cu care coopereaz (M.AP.N, pompieri, de ordine i paz etc.)
Formaiunile de protecie N.B.C. i punctele de decontaminare sunt organizate, dotate i
asigurate din timp de pace conform normelor Proteciei Civile.
La un agent economic se poate organiza urmtoarele formaiuni:
34

-detaament de decontaminare, compus dintr-un numr variabil de formaiuni, echipe, grupe cu

un efectiv de pn la 95 de persoane pregtite n aceeai specialitate sau n specialiti diferite:
-echip C.N.C. compus din 5 persoane pregtite n aceeai specialitate
-2 grupe C.N.C.(Cc. Obs.)
n funcie de caracterul de distrugere, formaiunile de protecie N.B.C. pot ndeplini
urmtoarele misiuni principale:
- cercetarea chimic i de radiaie a personalului, terenului, cldirilor, etc.
- decontaminarea terenului i cldirilor pentru aciunile de salvare a rniilor;
- decontaminarea cilor de acces ctre agenii economici, depozite de alimente, de materiale,
instituii publice i ctre locurile unde i desfoar aciunea formaiunile de intervenie;
- decontaminarea personalului, echipamentului, mijloacelor de transport, (n P.D.P., P.D.E. i
P.D.M.T.), utilajelor i instalaiilor;
- determinarea cantitativ i calitativ a probelor contaminate radioactiv sau chimic;
Mai poate participa la aciunile de salvare, de prim ajutor i transport al rniilor, de
aprovizionare cu ap sau alte bunuri materiale necesare n zona de distrugeri.
ndeplinirea la timp a misiunilor formaiunilor de protecie N.B.C. se realizeaz printr-o
organizare judicioas a aciunilor de decontaminare, n funcie de:
- natura raionului contaminat;
- posibilitile de aciune ale formaiunilor de protecie N.B.C.;
- situaia concret n care se desfoar aciunile formaiunilor N.B.C..

35